Upload
andreeamihai92
View
37
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Scoala postliceala
Citation preview
De ce trebuie sDe ce trebuie săă fiu moral? fiu moral?DatoritDatorităă caracterului meu! caracterului meu!
Etica virtuEtica virtuţţiiii
• Accentuează Virtuţile (punctele tari) şi Viciile (Slăbiciunile) de caracter
• Nu “Ce ar trebui să fac?” (Deontologia şi teleologia) ci
“Ce fel de persoană trebuie să fiu?”
Etica lui AristotelEtica lui Aristotel
• 384-322 I.C.
• Etica Nicomacheana
• Două tipuri de persoane• Cele care fac ce e corect dar nu în mod necesar
fiindcă doresc asta• Fac ceea ce este corect pentru că doresc; cele mai
complete persoane.
Scopul existenScopul existenţţei umaneei umane
• Eudaimonia• Inflorirea umană; Fericirea
generală• Un curs de viaţă realizat: In
mod raţional prin întelepciune teoretică şi contemplare.
• Funcţional prin înţelepciune practică şi politică.
Scopul existenScopul existenţţei umaneei umane
• Aspiră la “fericirea perfectă” care este activitatea perfectă
• Existenţa excelenţei în fiecare activitate în concordanţă cu natura fiecărei activităţi.
• Astfel, “Fericirea umană este activitatea sufletului în concordanţă cu virtutea perfectă (excelentă)”. (I.8; Pojman, 394).
VirtuVirtuţţileile
• Virtuţile intelectuale– Inţelepciune, Inţelegere, Prudenţă– Dobândite prin educaţie
• Virtuţile morale– Prudenţa, Dreptatea, Puterea minţii. – Rezultatul obişnuinţei– Nu sunt naturale sau înăscute ci dobândite prin
practică / experienţă. – Obiceiul sau dispoziţia sufletului (caracterul nostru
fundamental) care implică sentimente şi acţiune în consecinţă
– “Acele tării de caracter care ne ajută să înflorim” (Hinman)
VirtuVirtuţţii
• Definite / înţelese în termeni de sfere ale experienţei umane
Frica de pericole importante
Curajul
Apetitul fizic şi plăcerile Moderaţia
Distribuirea resurselor limitate
Dreptatea
Atitudinea faţă de stricăciuni
Blândeţea şi temperarea
Adaptat dupa Martha C. Nussbaum, “Non-Relative Virtues”
Doctrina atitudinii ponderateDoctrina atitudinii ponderate
• Poziţia între două extreme– Vicii prin exces– Vicii prin deficienţă
• Nu o mediană aritmetică– Relativ la noi şi nu la obiect– Nu e aceeaşi pentru noi toti, sau– Pentru fiecare dintre noi, în diferite circumstanţe– “In acest fel, atunci, fiecare persoană cunoascătoare
excesul şi deficienţa, dar se uită la “mijloc” şi îl alege” – (II.6)
VirtuVirtuţţile ile şşi atitudinea “ponderata”i atitudinea “ponderata”
• Definită prin raţiune– Educaţie, contemplaţie sau reflecţie
• Cântărită în raport cu alte virtuţi şi aplicată utilizând phronesis (gândirea practică):– Pentru a avea orice putere de caracter la nivel maxim, o
persoană trebuie să aibă deasemenea toate celelalte virtuţi*
• Curajul fără o gândire bună este orb• Curajul fără perseverenţă are viaţa scurtă• Curajul fără simţul propriilor abilităţi este lipsit de înţelepciune
• “Persoana virtuoasă are o întelepciune practică, capacitatea de a şti cel mai bine când şi cum sa aplice aceste perspective morale diferite”
(*Hinman)
VirtuVirtuţţile ile şşi Comunitateai Comunitatea
• Virtuţile sunt definite şi există în comunitate• Impart o identitate comună şi o poveste
comună• Modelarea virtuţilor
– Importanţa exemplelor morale (Sfinţi şi Eroi)
• Practicarea virtuţilor – Obiceiul este Crucial!“Intr-un cuvânt, deci, activităţile similare produc predispoziţie. Ca urmare noi trebuie să dăm activităţilor o oarecare calitate, deoarece este în firea lor să producă predispoziţie. Deci este o problemă semnificativă ce tipuri de obiceiuri ne formăm de la o vârstă precoce” (II.i.) (Pojman, 396)
ConcluziiConcluzii
• Utilitarismul şi deontologia sunt utile
• Acestea cer însă un set de criterii mai largi pentru a fi fundamentate.
• Etica virtuţii pare să furnizeze acest set de criterii
• Nu depinde de nici un mod particular de gândire (ex. Raţionalism iluminat)