Eucharistul: Cina Domnului

Cretinii romano-catolici mprtesc cu cei mai muli cretin credina c Isus Hristos, n noaptea n care a fost trdat, a mncat o ultim cin cu apostolii Si !ceast mas "nal a fost i sr#torirea $atelui E%reiesc sau Sr#toarea !&imilor care comemora trecerea e%reilor de la moarta n scla%ia e'iptean n %iaa din (ara $romisCretinii difer n nelesul acestei )ltime Cine care l are pentru ei i *iserica de a&i Cretinii catolici mpreun cu alte *iserici cretine istorice +de e,emplu, -rtodo,ia .sritean i Cretinii *i&antini, /uteranii, !n'licanii i unii Episcopaliani, etc0 cred cu%intele literale ale lui Isus 1 c pinea i %inul sunt ntr-ade%r trupul i sn'ele !lte *iserici cretine de mai tr&iu profesea& un nelesmult mai sim#olic al cu%intelor lui IsusCredina *isericii Catolice este #a&at att pe un principiu fundamental de hermeneutic precum i pe credina constat a *isericii din %remurile !postolice*iserica Catolic n%a c primul principiu de hermeneutic 1 tiina de traducerei interpretare a *i#liei 1 este nelesul literal al te,tuluiSpiritus $araclitus *enedict 23, 45 septem#rie 4678!a cum a insistat 9erome, toat interpretarea #i#lic se #a&ea& pe un sens literal:Di%ino !;ante Spiritus, $ius 2II, 78 septem#rie 46ecredincioii rspund adesea c ci la )ltima Cin, apostolii nu au simit c a%eau carne n minile lor i sn'e n paharul lor Dar Isus este Dumne&eu Caracterul literal al cu%intelor: E!cesta este trupul meuC acesta este sn'ele meuF tre#uiesc cre&ute Dumne&eu nu poate mini Di Dumne&eu poate face pinea n carne i %inul n sn'e fr ca aparenele pinii i a %inului s se schim#e Gilo&o"i medie%ali i teolo'ii au numit aceast e,presie a !de%rului Di%in i a $uterii Creati%e Etransu#staniereF Da, Dumne&eu poate schim#a su#stana oricrei materii create n timp ce aparenele rmn neschim#ate Di aceasta necesit credin$a%el con"rm n alt parte n scrisorile sale realitatea pre&enei reale4 Corinteni 48:4A$aharul #inecu%ntat, pe care-l #inecu%ntm, nu este el mprtirea cu sn'elelui HristosK $inea pe care o frn'em, nu este ea mprtirea cu trupul lui HristosKCon%in'erea *isericii din %remurile apostolice despre realitatea o#iecti% a acestor cu%inte ale lui Hristos este clar din multe documenteIrineu +!sia Bic, 4-ar tre#ui aceste lucruri sa le facem ori de cate ori e necesarKBer'em la te,tul propriu-&is si, impreuna cu informatiile e,tra#i#lice ce tin deconte,tual cultural, social al %remii, incercam sa distin'em sensul primar a ceea ce $a%el a intentionat sa spuna prin QcercetareF si Qne%rednicieFInformatii preliminare:In primele decenii ale erei crestine, credinciosii, conform spuselor lui $a%el in Corinteni+%e&i te,tul mai @os0 luau re'ulat masa impreuna !dica ceea ce la noi se cheama Qa'apeF /a aceasta masa se adau'a si Cina Domnului, pe care si noi o sar#atorim si o practicam asta&i, prin sim#olurile trupului si san'elui Domnului, painea si %inul Crestinii se adunau la un loc, unde "ecare aducea de acasa ce a%ea si ce putea, impartind totul intre toti In #iserica din Corint aceasta imparteala a mancarii nu se practica, cel putin din ceea ce $a%el au&ise Bai multde atat, crestinii #o'ati care a%eau din #elsu' se fereau la mancare de crestinii saraci care Qnu a%eau nimicF Datorita faptului ca cei #o'ati nu erau ne%oiti sa munceasca ca si ceilalti, mai ales ca intre cei saraci erau si scla%i, mer'eau mai de%reme la aceasta adunare, mancau ce aduceau de acasa, #a se mai si im#atau, si cand %eneau fratii saraci nu mai 'aseau nimic1 Cor. 11:17-2nu va laud, pentru ca va adunati laolalta nu ca sa va faceti mai buni, ci ca sa faceti mai rai. () Cand va adunati laolalta, dar, in acelasi loc, nu este cu putinta sa mancati Cina Domnului. Fiindca atunci cand stati la masa +la a'ape0, fecare +din cei ce au0 se grabeste sa-si ia cina adusa de el, inaintea altuia +nu cu sens de in fata lui, ci inainte de a veni celalalt0, asa ca unul este famand, iar altul e beat.!sa cum am spus mai sus #o'atii se 'ra#eau de-si mancau cina adusa de acasa, pentru ca nu cum%a fratele sarac sa %ina, si el, #o'atul, sa "e ne%oit sa imparta cu acesta Datorita acestei practici ne-cristice $a%el le spune:Ce !-aveti case ca sa mancati si sa beti acolo(/o'ic ca a%eau ca doar erau #o'atiO0 !dica daca tot nu %rei a imparti cu fratele sarac, mai #ine stai acasa si mananca $a%el continua do@ana scotand in e%identa pacatul de care se faceau %ino%ati cei care faceau astfel de 'esturi:"au dispretuiti Biserica lui Dumnezeu si vreti sa faceti de rusine pe cei ce n-au nimic Ce sa va #ic "a va laud $n privinta aceasta +adica a atitudinii de dispret pe care o a%eai fata de fratii saraci la masa0 nu va laud. !e ce nu putea "a#el sa ii lau$e%Caci +deoarece0 am primit de la %omnul ce v-am invatat& si anume' ca %omnul, in noaptea in care a fost vandut, a luat o paine. "i dupa ce a multumit lui %umne#eu a frant-o si a #is' ()uati, mancati, acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi& sa faceti lucrul acesta spre pomenirea *ea+.,ot astfel dupa cina, a luat pa-arul si a #is' (.cest pa-ar este legamantul cel nouin sangele *eu& sa faceti acest lucru spre pomenirea *ea ori de cate ori veti bea din el+. Pentru ca ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului pana va veni /l.%e aceea +din cau&a aceasta0 oricine mananca din painea aceasta sau bea pa-arul %omnului in chip nevrednic, va f vinovat de trupul si sangele %omnului.Fiecare sa se cercete#e dar, pe sine insusi si asa sa manance din painea aceasta si sa bea din pa-arul acesta. Caci cine mananca si bea isi manca si bea osanda lui insusi daca nu deosebeste trupul Domnului. () .stfel, fratii mei, cand va adunati sa mancati asteptati-va unii pe altii.Ce #rea& $e fapt& sa spuna "a#el cu acest te't%?e,tul acesta este in alte cu%inte, mai pe lar', ceea ce tot $a%el a spus mai de%reme in capitolul 48, si anume:.v0nd 1n vedere c2 este o pine, noi, care suntem muli, suntem un trup& c2citoi lum o parte din aceeai pine.Ei #ine, 'estul #o'atilor de a se feri de cei saraci si, mai mult, de a-i dispretui, nu facea altce%a decat sa discretite&e insasi moti%ul central al Cinei: acela de a reaminti participantilor ca un trup + al lui Cristos0 s-a frant pentru ei, aducandu-i pe toti intr-o unitate desa%arsita care depaseste #arierele culturale, sociale etc $ainea de la masa Domnului, rupta in #ucati, cate una de "ecare, tre#uia sa le reaminteasca sau sa ii constienti&ese de unitatea pe care moartea lui Cristos a adus-o pentru ei toti, prin fran'erea tupului Sau Dispretul pentru cei saraci, diferentierea pe moti%e sociale, nu facea decat sa anule&e aceasta unitate platitacu un pret atat de scump Din cau&a aceasta $a%el le spune ca atunci cand va adunati laolalta este cu neputinta sa mancati cina %omnului. E cu neputinta pentru ca nu e su"cient doar sa te aduni laolalta ca sa poti forma unitatea, ci e imperios necesar sa "i constient de moti%ul care face posi#ila aceasta unitate si de implicatiile ei, si sa te conforme&i intocmai -r ei erau departe de a " inteles acest aspect Dispretuind fratii saraci dispretuiau insasi *iserica lui Dumne&eu, si implicit pe Cel care o instituiseCunoscand aceste aspecte, ne dam seama ce insemna in ca&ul lor sa mananci Cinain c-ip nevrednic ?ot $a%el ne lamureste spunand ca felul ne%rednic de la masa Domnului are de-a face cu deosebirea trupului %omnului. Conte,tul aratalamurit ca in acest ca& trupul %omnului, care tre#uia deose#it +adica de a face diferenta0, erau fratii pe care ei ii dispretuiau, trupul lui Cristos, *iserica Sa deose#esti pe frati inseamna sa pri%esti dincolo de latura sociala, materiala, #a chiar si dincolo de ni%elul lor spiritual, si sa %e&i in ei pe fratii pentru care a murit Cristos. Cand mesteci #ucatica de paine la Cina sa te 'andesti ca mai suntsi altii care mananca de unde ai mancat si tu, din aceeasi paine !cest lucru darama orice diferenta, pentru ca acea paine sim#oli&ea&a o realitate net superioara conditiei sociale: am fost adapati toti din acelasi Duh, si formam din acest moti%, un sin'ur trup in Cristos >u mai este nici femeie, nici #ar#atC nu maieste nici ro#, nici slo#odC nu mai este nici sarac, nici #o'at, ci toti sunt )>!Cand dispretuim pe frati, luam parte la Cina Domnului in c-ip nevrednic, pentruca, de fapt, ea ne aminteste ceea ce suntem ?-?I prin harul lui Dumne&eu, in Cristos Daca nu acordam fratilor %aloarea pe care Cristos le-a dat-o, ne osandim sin'uri, pentru ca mancand painea si %inul, noi %estim prin 'estul nostru o realitate +unitatea desa%arsita intre frati0 pe care n-o credem in practica( ) ne#re$nic $e CinaE usuala printre crestini e,presia: Q>u sunt %rednic de a lua CinaF sau QBa simt ne%rednic de a participa la masa DomnuluiF Daca cititi din nou, cu atentie, te,tul%eti o#ser%a lamurit ca nicaieri $a%el nu %or#este de %reo %rednicie sau ne%rednicie a cui%a %is-P-%is de cina $a%el are doar o %arianta: cina se mananca, cu deose#irea ca poti face asta in chip %rednic sau in chip ne%rednic +!m e,plicat mai sus ce inseamna0 Dar nu tu esti %rednic sau ne%rednic, ci mo$ul incare o faci poate " %rednic sau ne%rednic?ocmai Cina este cea care ne aminteste ca n-am " fost niciodata %rednici, dar ca prin fran'erea trupului Sau, Cristos ne-a facut %redniciEl e sin'urul %rednic, si noi, in El, inaintea lui Dumne&eu suntem %rednici datorita /ui Din cau&a acestui lucru se e,clude din start si %arianta de a nu participa la cina pe moti% ca am pacatuit in %reun fel sau altul +e,clus situatiile de disciplinare0, pentru ca tocmai Cina ne aminteste ca pacatul are solutie $a%el a spus sa luam Cina pentru ca, prin ea, Q%estim moartea Domnului pana %a %eni ElF, ori moartea Domnului a fosttocmai pentru pacatele noastre Daca pacatele mele ma impiedica sa iau Cina, inseamna, iarasi, ca nu dau Cinei semni"catia cu%enita !dica sa%arsesc acelasi pacat de care se faceau %ino%ati corintenii Dar daca ei luau Cina in c-ip nevrednic, noi suntem in postura deseori de a n-o lua, tot in c-ip nevrednic. Caci daca a lua Cina in chip ne%rednic inseamna sa nu dai acestui actsemni"catia cu%enita, si de a i'nora moti%ul pentru a care a fost instituita, si, in consecinta, de a dispretui pe Cristos, pe care Cina il repre&inta, a nu participa la Cina inseamna acelasi lucruSi intr-un ca& +sa iei Cina in chip ne%rednic0 si in celalalt +sa nu o iei deloc0 te faci vinovat de trupul si sangele %omnului.In conclu&ia acestei idei asa cum #ote&ul este marturia unui cuget (de3a) curat, tot astfel impartasirea cu painea si %inul este marturia faptului ca noi, care suntem multi, suntem un singur trup. Cand intind mana catre paine si %in eu con"rm prin aceasta o realitate de@a incheiata in mine Din cau&a aceasta Cristos si-a permis sa faca acea a"rmatie e,clusi%ista: %aca nu mananca cineva trupul *eu si nu bea sangele *eu, nu are viata in el insusi. Cine poate suporta o asemenea a"rmatie, cu o incarcatura de semni"catie e,trem de profunda, decat numai cei care, intr-ade%ar, au fost facuti una cu Cristos si, impreuna cu El, cu toti cei ce-/ urmea&aK*n te't $e luat in seama +,atei 5:21-2-..ti au#it ca s-a #is celor din vec-ime(..)asa ca, daca iti aduci darul la altar si colo iti aduci aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa-ti darul acolo inaintea altarului si du-te intai de te impaca cu fratele tau& apoi vino si adu-ti darul.Bulti nu iau Cina sau se considera ne%rednici de a participa la ea in ca&ul in care au ce%a relatii nere&ol%ate, certuri etc Golosindu-se de acest te,t din Batei, adicafolosindu-se de *i#lie, ei calca in picioare celalalt te,t din Corinteni despre care am %or#it mai sus, si care e tot *i#lia - re'ula simpla a interpretarii Scripturii ne spune ca un principiu, o re'ula nu tre#uie sa contra&ica o alta sau sa o anule&e In acest ca& cu si'uranta unde%a s-a facut o interpretare 'resita Daca ceea ce am scris mai sus are lo'ica si se con"rma prin interpretarea pe care am facut-o, inseamna ca a%em o pro#lema cu interpretarea te,tului din Batei Ba refer in ca&ul in care acest te,t repre&inta Q#a&aF pentru a >) participa la cinaSa pri%im putin la te,tul din Batei:!cest te,t face parte din cu%antarea de pe munte a lui Isus, dupa ce El a rostit Gericirile Cand incepem sa citim aceasta #ucata de te,t tre#uie neparat sa ne surprinda e,presia: .ti au#it ca s-a #is celor din vechimeQ !cuma nu %reau sa mer' pe ideea ca Qera numai pt e%rei, sau era %ala#ila numai pentru cei din %echimeF, dar in acest ca& tre#uie tinut cont de acest elementBai mult de atat, la %remea cand Isus a rostit aceste cu%inte ?emplul era in picioare cu toate ritualurile si implicatiile lui >e aducem aminte de faptul ca atunci cand a %indecat pe cei 48 leprosi, celui care s-a intors si i s-a inchinat i-a spus sa mear'a:la preot Desi ?emplul +Cristos0 era in carne si oase in mi@locul lor, El n-a i'norat semni"catia pe care o a%ea ?emplul +cladirea0 pentru oamenii din %remea luiEi #ine, dupa &eci de ani, ?emplul +cladirea0 nu mai e,ista, si-a incetat rostul pentru care a fost construit, iar ade%aratul ?emplu +Cristos- *iserica0 i-a luat locul cu toate implicatiile spirituale pe care %echea cladire nu le putea implini %aca iti aduci darul la altar este o e,presie speci"ca %remii de atunci -amenii nu a%eau cum sa intelea'a, si nici Cristos n-a a%ut aceasta intentie, ca s-ar referi la %reun altar:spiritual Era %or#a pur si simplu de altarul ?emplului din %remea lui Irod ?e,tul nu ne da %oie sa Qspirituali&amF sau sa Qtra'em de parF !ducerea darului la altar era e,clusi% o practica a %remurilor %echi testamentare, o practicaspeci"ca %ietii reli'ioase de dinainte de moartea lui Cristos Bai mult de atat, in ca&ul descris in te,t, nu se spune ca daca ai o pro#lema cu fratele nu tre#uie sa mai aduci darul, ci doar sa-l amni /sai darul la altar, te duceai si te mpcai si cand re%eneai ?emplul era tot acolo si preotii deasemenea 3arianta de a nu lua deloc Cina in &iua respecti%a, nu corespunde cu te,tul acesta nici pe departe?recand de partea cealalata, se ridica o intre#are destul de pertinenta: la Cina aducem noi %reun QdarF Domnului sau Cina ne reaminteste ca noi suntem #ene"ciarii unui dar nespus de mareK!sa cum am spus mai sus niciunul dintre noi n-ar " fost %rednic de nimic #un inaintea lui Dumne&eu daca Cristos nu se fran'ea ca o paine pentru noi $e aceasta linie de 'andire e normal sa credem si sa acceptam ca Cina e o aducere aminte a ceea ce noi am primit, a ceea ce noua ni s-a daruit, prin moartea lui Cristos Cina e cele#rarea pentru cadoul, pentru harul, pe care Dumne&eu ni l-a facut>i se face harul de a sta la masa cu Domnul, iar e%entualele scu&e ca, %e&i tu, m-am certat cu %ecinul si nu pot lua cina, sunt de-a dreptul @i'nitoare!sta ca sa nu aduc in disutie si alte moti%e puerile pe care multi crestini le in%oca pentru a se simti Qne%redniciF >-am ce sa aduc lui Dumne&eu, daca as " a%ut ce%a pentru El nu ne-ar mai " dat El ce a%ea mai scump 3arianta de a ne aduce trupul Qca o @ertfa placutaF lui Dumne&eu, nu poate forma QdarulF de care El ar #ene"cia, ci este o alta forma de har pe care Dumne&eu ne-o face noua, caci prin daruirea noastra, de fapt a%em parte din #elsu' de daruirea /ui De fapt, pretentia noastra de a-i darui lui Dumne&eu ce%a, si de a tine cont de acest lucru in asa fel incat sa refu& Cina, porneste dintr-un &el le'alist, care n-are a face cu faptul ca noi stam inaintea lui Dumne&eu numai si numai prin har !m %rea, daca se poate, sa contri#uim si noi cu ce%a, dar din fericire, &ic eu, e #ine ca n-a%em cu ceEste, ca sa &ic asa, o alta forma "reasca de autoindreptatire, ispita aceea de a cauta sa te perfectione&i inainte de a da ochii cu El QSunt prea murdar ca sa dau ochii cu ElF, am &ice $ai si cine te %a curati daca nu ElK Si undete %ei curati mai #ine si unde %ei intele'e mai #ine ce pret ai in ochii /ui decat tocmai la CinaK !dica acolo unde iti amintesti ca pe cand eram noi inca pacatosi, Cristos a murit pentru noi.Deci la inceput ai putut sa %ii la El asa murdar si El te-a curatit, iar acum cauti alte solutii Dar e frumos ce faciK>u e asta o alta forma de a i'nora solutia lui Dumne&eu, aratata tot prin painea si %inul de la masa /uiKIn pri%inta aceasta tre#uie sa a"rm, sau sa amintesc, ce a spus $a%el 'alatenilor:"unte4i a5a de nec-ib#ui4i %up2 ce a4i 1nceput prin %u-ul, vre4i acum s2 sf0r5i4iprin frea p2m0nteasc2S +Tal =C=0/elate$3indecare prin eli#erare - o alt fa a carismatismului +2I0In U!polo'eticaU3indecare prin eli#erare - o alt fa a carismatismului +20In U!polo'eticaUDisciplinarea unui frate - -ca&ia de a " duho%nicesc +I20 >-am pierdut pe niciunulIn U!polo'eticaUGrom V ?eolo'ie2 comentarii 4,esa0erul permalin1Eu nu intele' de unde practica asta cu Cina o data pe lunaK Daca Cina este +si esteO0 o re%arsare de #inecu%antari din partea lui Dumne&eu, daca %enim in adorare cu Giul +care, in %echime, era sim#oli&at prin tamaia frumos mirositoare0, daca acolo ne impartasim cu Domnul, de ce s-o faci asa de rarK $ractica apostolica implica Qfran'erea painiiF in prima &i a saptamanii +Gapte 780, or:noi am pus-o o data pe luna.spundeocurinii0eor0e permalin1Ideea articolului meu era alta $ractica luarii cina o data pe saptamana, ca la crestinii dupa e%an'helie, sau o data pe luna la altii, e o chestiune doar de or'ani&are Se e%ita, astfel, intrarea in #anal Si-asa, dupa cum am spus mai sus, intele'em Cina in mod eronat, dandu-i semni"catii si, de aici, practici neconformecu Scriptura>u stiu de unde ai scos tu ca Cina Qe o re%arsare de #inecu%antariF: .elatia cu Dumne&eu e o re%arsare de #inecu%antari, daca intele'em asta in primul rand la ni%el de stare si po&itie si nu ca #inecu%antari luate cate W?ocmai din cau&a unei astfel de idei, ca Cina ar " o Qre%arsare de #inecu%antariF, ne comportam atat de QumilF in momentele cand o luam sau cand participam la ea De parca Dumne&eu ar " mai actual, mai puternic, mai aproape etc doar atunci cand luam cina !dica un fel de misticism in care pre&enta Di%initatii e le'ata de un o#iect, o stare, un loc, un ritual.spunde