Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
EUROBATS
Publication Series No 3
Îndrumări de luat în consideraţie
pentru lilieci, în proiectele deinstalare a fermelor de vâ
Luísa Rodrigues Lothar Bach Marie-Jo Dubourg-Sava
Jane Godwin Christine Harbusch
nt
ge
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
Rodrigues, L., L. Bach, M.-J. Dubourg-Savage, J. Goodwin & C. Harbusch (2008): Îndrumări de luat în consideraţie pentru lilieci, în proiectele de instalare a fermelor de vânt. EUROBATS Seria de Publicaţii Nr. 3 (Versiunea românească). Secretariatul UNEP/EUROBATS, Bonn, Germania, 44 pagini.
Produs de UNEP/EUROBATS Coordonator Dr. Dumitru Murariu Editor Tine Meyer-Cords
© 2008 Convenţia Europeană de Conservare a Populaţiilor de Lilieci (UNEP/EUROBATS). Aceatsă publicaţie poate fi reprodusă în totalitate sau parţial şi în orice formă pentru scopuri educative şi non-profit, fără permisiunea specială a deţinătorului copyright, dacă se aduc mulţumiri şi se menţionează sursa. UNEP/EUROBATS va aprecia primirea unui exemplar al oricărei publicaţii care foloseşte drept sursă această publicaţie. Nu se poate folosi această publicaţie pentru revânzare sau pentru oricare alt scop comercial fără avizul prealabil, în scris, de la UNEP/EUROBATS.
ISBN 978-92-95058-16-3 (versiunea electronică)
Fotografia de pe copertă: Turbine de vânt în Pădurea Neagră, Germania. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
Cuprins Prefaţă 31 Introducere 4 2
Aspecte generale ale procesului de planificare 5
2.1 Fazele selectării sitului 52.2 Faza construcţiei 62.3 Faza operaţională 72.4 Faza retragerii 7 3
Evaluarea impactului 7
3.1 Evaluarea dinaintea studiului 83.2 Studiul 103.2.1 Proiectarea studiului 103.2.2 Metodele studiului 113.2.2.1 Turbinele de vânt terestre 113.2.2.2 Turbinele de vânt de pe mare 123.2.3 Efortul de studiere 123.2.4 Tipul de studiu 133.2.4.1 Studiul terestru 133.2.4.2 Studiul pe mare 143.2.5 Raportul studiului şi evaluarea 143.3 Revigorarea 15 4
Monitorizarea impactelor 16
4.1 Pierderea habitatelor 164.2 Monitorizarea mortalităţii 184.2.1 Cercetarea fatalităţilor pentru lilieci 184.2.2 Estimarea ratei de mortalitate 194.3 Migraţia 204.4 Obiceiurile/Etologia 21 5
Priorităţile cercetării 21
5.1 Dezvoltarea metodologiei 225.2 Mortalitatea şi potenţialele efectele asupra populaţiilor de lilieci 235.3 Migraţia 245.4 Coliziunea 255.5 Perturbări, efectele barierelor 275.6 Diminuarea şi/sau evitarea 28 6
Concluzii şi viitoare lucrări 29
7
Bibliografie/de citit 29
Glosar 34 Mulţumiri 34 Tabelul 1: Studii realizate în Europa 35 Tabelul 2: Obiceiurile liliecilor în legătură cu turbinele de vânt 41 Rezoluţia 5.6: Turbinele de vânt şi populaţiile de lilieci 42
2
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
Prefaţă
Urmare a Rezoluţiei 4.7, aprobată la a 4-a Sesiune a Părţilor (Sofia, Bulgaria, 22 – 24 septembrie 2003), Comitetul de specialişti EUROBATS a cerut să se evalueze evidenţa impactelor turbinelor de vânt asupra populaţiilor de lilieci şi, dacă se poate să realizeze îndrumări voluntare pentru construirea turbinelor de vânt în concordanţă cu cerinţele ecologice ale populaţiilor de lilieci. Ca răspuns la această cerinţă, în timpul celei de-a 9-a Şedinţă a Comitetului de Specialişti (Vilnius, Lituania, 17 – 19 mai 2004) s-a stabilit un Grup de Lucru între Sesiuni (IWG).
La a 10-a Şedinţă a Comitetului de Specialişti (Bratislava, Republica Slovacia, 25 – 27 aprilie 2006), în baza raportului pregătit de IWG, Adunarea a fost de acord cu dezvoltarea îndrumărilor de evaluare a potenţialelor impacte ale turbinelor de vânt asupra liliecilor, iar IWG să continue lucrările asupra acelui subiect.
Îndrumările au fost apoi adoptate la a 5-a Sesiune a Adunării Părţilor (Ljubljana, Slovenia, 4 – 6 septembrie 2006) ca o Anexă la Rezoluţia 5.6 (vezi pag. 50). De atunci, îndrumările au fost actualizate (aşa cum s-a cerut la punctul 7 al Rezoluţiei) prin includerea unor noi informaţii din literatura recentă.
Între timp, membrii IWG s-au schimbat. De la stabilirea echipei până la pregătirea acestor îndrumări, IWG a inclus şapte membri permanenţi: Luisa Rodrigues (Responsabil; Portugalia), Lothar Bach (Germania), Marie-Jo Dubourg-Savage (SFEPM, Franţa), Christine Harbusch (NABU, Germania), Tony Hutson (IUCN), Teodora Ivanova (Bulgaria) şi Lauri Litsar (ELF, Estonia). În această perioadă au participat de asemenea în IWG, Laurent Biraschi (Luxemburg), Colin Catto (BCT, UK), Jane Goodwin (UK), Katie Parsons (BCT, UK), Linda Smith (UK) şi Christine Rumble (UK). Recent s-au adăugat acestui grup şi alţi membri: Eeva-Maria Kyheröinen (Finlanda), Kaja Lotman (Estonia), Jean Smyth (UK) şi Per Ole Syvertsen (Norvegia).
3
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
1 Introducere Europa se confruntă cu nevoia de a face faţă schimbărilor climatice şi poluării mediului, şi pentru a găsi metode durabile de a satisface cererile de producere a energiei. Acest lucru este prevăzut în Directiva 2001/77/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 asupra promovării producerii de electricitate din surse de energie regenerabile pe piaţa internă de electricitate. Guvernele ţărilor europene sunt de asemenea îngrijorate de nevoia de reducere a schimbărilor climatice, pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a speciilor migratoare. Unele guverne s-au angajat să foloesească sursa de energie din resursele regenerabile, ca de exemplu, Marea Britanie este încredinţată că până în 2010 – 2011, din resursele regenerabile se va produce 10% din electricitatea ţării, cu o speranţă ca aceasta să se dubleze până în 20201.
Angajamentul de a scădea emisiile de gaze poluante pentru producerea energiei a favorizat creşterea promovării metodelor alternative pentru obţinerea electricităţii, exemplu folosind puterea vântului. Totuşi, turbinele de vânt pot cauza probleme unor specii de animale. Ele pot avea impacte negative atât asupra populaţiilor de lilieci, cât şi asupra prăzilor, şi asupra habitatelor acestora, cum sunt:
• Afectarea, perturbarea sau distrugerea habitatelor de hrănire şi a coridoarelor de legătură;
• Afectarea, perturbarea sau distrugerea adăposturilor;
• Creşterea riscului de coliziune a liliecilor în zbor;
• Dezorientarea liliecilor în zbor prin emiterea zgomotelor de ultrasunete.
Încă de mulţi ani în urmă, turbinele de vânt au descrise ca o problemă pentru păsări (REICHENBACH, 2002; PHILLIPS, 1994, WINKELMAN, 1989); discuţiile au fost în principal asupra efectelor lor negative prin lovirea păsărilor, dar şi prin întreruperile cauzate de prezenţa turbinelor, pentru unele specii de păsări în perioadele reproducerii şi migraţiei (REICHENBACH, 2002). În paralel cu discuţiile şi probele găsite despre păsări, după 1990 s-a afirmat că şi speciile de lilieci care se hrănesc în habitate deschise pot fi afectate în acelaşi mod. Pe la jumătatea deceniului ’90, energia eoliană era de interes în special în zonele de coastă, iar problemele referitoare la lilieci şi energia eoliană au fost pentru prima dată discutate în două lucrări publicate în 1999, în Germania (BACH şi colab., 1999, RAHMEL şi colab., 1999). Aproape în acelaşi timp, în S.U.A., Johnson şi colab. (2000) au publicat situaţia păsărilor găsite lovite şi au arătat că numărul liliecilor morţi găsiţi sub turbinele de vânt a fost uneori mai mare decât numărul păsărilor moarte. Între timp au apărut şi alte raportări asupra găsirilor de lilieci care au intrat în coliziune cu turbinele de vânt (exemplu, din Germania - DÜRR 2001; TRAPP şi colab. 2002; DÜRR şi BACH 2004; din Suedia – AHLÉN 2002; din Spania – ALCALDE 2003). Pentru mai multe detalii vă rog să vedeţi tabelul 1 (pag. 40 – 47). În total s-au găsit 20 specii de lilieci care au suferit coliziuni fatale şi 21 de specii sunt considerate a fi potenţial afectate (pentru mai multe detalii, vezi Tabelul 2 la pagina 48).
1 „În apărarea Viitorului – Strategia Marii Britanii de Dezvoltare Durabilă”. Guvernul MS, Martie 2005. Disponibil pe http://www.sustainable-development.gov.uk/documents/publications/strategy/SecFut_complete.pdf
4
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
2 Aspecte generale ale procesului de planificare Aceste îndrumătoare sunt aplicabile la schemele din zonele urbane şi rurale, de la nivelul unei dezvoltări domestice până scară comercială, putându-se aplica şi planurilor pentru turbinele de vânt de pe mare. De asemenea, trebuie luat în consideraţie impactul plasării micilor turbine de vânt pe proprietăţi particulare şi efectul lor asupra adposturilor liliecilor.
Sunt tot mai multe informaţiile asupra semnalelor de modificări climatice şi a rolului energiei regenerabile în combaterea acestor modificări. De obicei, planificările sunt organizate la nivel local sau regional şi fiecare localitate sau regiune are strategiile pentru spaţiile proprii de a lucra cu o largă gamă de planuri, inclusiv dezvoltarea economică, transporturi, construcţii de locuinţe, de mediu şi pentru energie. Strategiile sau politicile cu privire la turbinele de vânt au nevoie să se adreseze diferiţilor factori de mediu. Este rezonabil să ne asumăm că , în funcţie de siturile alese, pot fi situaţii cu mic impact asupra liliecilor. Totuşi, acolo unde în mod rezonabil se recunoaşte că sunt prezenţi lilieci şi că pot fi afectaţi de planurile de dezvoltare, autorităţile planificatoare vor trebui să ceară studii ecologice şi evaluări făcute din timp, de specialişti experimentaţi.
Nevoia de a considera posibilele impacte asupra liliecilor, ca parte a proceselor de control al dezvoltării şi politica de adaptare şi practici rezultate din experienţele anterioare de plasare a turbinelor de vânt deja plasate este vital necesară asigurarea că liliecii nu sunt confruntaţi cu o ameninţare inutilă pentru supravieţuirea lor. Posibilele măsuri de atenuare a impactului includ condiţiile cerute de înterzicere a instalării turbinelor în perioadele critice din an. De exemplu, în Germania există planuri pentru ca unele turbine de vânt să înceteze/să nu funcţioneze în unele perioade dintre august şi octombrie. Turbinele vor fi oprite fie pentru întreaga noapte, fie pentru prima jumătate a nopţii, iar la sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie vor fi oprite chiar şi spre seară.
Autoritaţile care fac planificările pot regla construcţia şi operarea turbinelor de vânt prin intermediul condiţiilor şi/sau a obligaţiilor de planificare. Acestea pot fi aplicate la o serie de parametri, inclusiv mărimea, natura şi locaţia proiectului. Când se evaluează aplicaţiile planificării pentru turbinele de vânt şi când se stabilesc condiţiile sau obligaţiile, planificatorii vor avea în vedere posibilele efecte ale turbinelor de vânt asupra liliecilor sub aspectul perturbărilor, restricţiile hrănirii sau ale căilor de migraţii, pierderea habitatelor sau răniri şi coliziuni. Planificatorii trebuie de asemenea să insiste asupra monitorizării impactelor turbinelor.
Fazele fixate pentru producerea energiei cu ajutorul turbinelor de vânt pot avea asupra liliecilor un impact de mai mare sau mai mică anvergură: 2.1 Faza selectării sitului
Instalatorii trebuie să aibă în vedere plasarea turbinelor de vânt departe de căile înguste de migraţie a liliecilor şi de habitatele de hrănire, reproducere şi adăpostire. În jurul importantelor adăposturi naţionale şi regionale pot fi create zone tampon. Va fi luată în consideraţie prezenţa habitatelor susceptibile de a fi utilizate de lilieci, cum sunt pădurile, zonele umede şi reţelele lizierelor, dar şi caracteristicile habitatlor, cum sunt arborii individuali, cursuri sau ochiuri de apă. Prezenţa lor va creşte probabilitatea ca liliecii să se poată hrăni în aceste zone. Habitatele foarte deschise pot fi de mai mică importanţă pentru hrănire, deşi ele pot forma coridoare de legătură sau
5
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
de migraţie. Luarea deciziilor poate fi uşurată de informaţiile asupra habitatelor şi a locurilor de plasare a turbinelor de vânt, care pot avea un impact.
Tabelul următor indică cele mai importante impacte generate de instalarea şi funcţionarea turbinelor de vânt, şi în ce măsură ele afectează populaţiile locale sau cele migratoare. Mai multe detalii se găsesc in BACH şi RAHMEL (2004). Impactele generate de instalare
Impactul Pe timpul verii În timpul migraţiei
Pierderea habitatelor de hrănire în timpul construirii drumurilor de acces, fundaţiilor etc.
Impact mic până la mediu, în funcţie de situl şi speciile prezente în acel sit.
Impact mic.
Pierderea siturilor de adăpost din cauza construirii drumurilor de acces, fundaţiilor etc.
Impact probabil mare sau foarte mare, în funcţie de situl şi speciile prezente în acel sit.
Impact mare sau foarte mare, ex., pierderea adăposturilor de împerechere.
Impactele din cauza operaţiilor fermelor de vânt Impactul Pe timpul verii În timpul migraţiei
Emisii de ultrasunete. Probabil un impact limitat. Pprobabil un impact limitat.
Pierderea habitatelor de hrănire, deoarece liliecii evită zona.
Impact mediu până la mare. Probabil un impact mic primăvara, un impact mediu până la mare toamna şi în perioada de hibernare.
Pierderea sau schimbarea coridoarelor de zbor
Impact mediu. Impact mic.
Coliziunea cu rotoarele. Impact mic până la mare, depinzând de specie.
Impact mare până la foarte mare.
2.2 Faza construcţiei
Activitatea din faza de construcţie va fi planificată în timpul zilei/anului când liliecii nu sunt activi. Aceasta presupune cunoaşterea speciilor locale de lilieci în şi înţelegerea ciclului lor anual de viaţă. Un an tipic din viaţa liliecilor presupune o perioadă când ei sunt activi (aprilie – octombrie) şi o perioadă când de obicei sunt mai puţin activi sau se află în hibernare (noiembrie – martie). Perioadele depind de fiecare specie, în funcţie de localizarea geografică, dar şi de la un an la altul, în funcţie de condiţiile vremii. De asemenea, obiceiurile unor specii vor juca un rol, căci unele specii de lilieci tolerante la frig sunt mult mai active iarna decât altele, mai puţin rezistente. Activitatea de construire va fi clar descrisă în orice plan, pentru a se asigura că operaţiile sunt posibile numai în perioadele mai puţin sensibile.
Drumurile de acces permanent şi clădirile legate de construcţia din sit vor fi de asemenea considerate ca potenţiale surse de perturbări şi prejudicii. Construcţiile se vor face în perioade adecvate, pentru a minimiza impactele de zgomot, vibraţii, lumini şi alte perturbări pentru lilieci.
6
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
2.3 Faza de operare
În funcţie de localitate şi de nivelul impactului se vor lua în consideraţie condiţiile de planificare, pentru o programare în consens. Acestea pot restricţiona funcţionările turbinelor de vânt în perioadele de vârf ale activităţii liliecilor, cum este cazul în timpul migraţiei de toamnă. 2.4 Faza retragerii
Planificatorii pot include condiţiile sau clauzele planificării, care să însoţească autorizaţia de instalare până la faza de demontare. Turbinele de vânt pot fi retrase uşor şi rapid. Se va acorda atenţie programării retragerii în perioada din an în care perturbările pentru lilieci şi habitatele lor să fie minime. În stabilirea condiţiilor de restaurare a sitului, autorităţile locale de planificare vor lua în consideraţie necesitatea includeii condiţiilor care sunt favorabile liliecilor şi habitatelor lor. 3 Evaluarea impactului Unele studii au arătat că în timpul anului, cei mai mulţi lilieci morţi au fost găsiţi spre sfârşitul verii şi toamna (ALCALDE 2003; JOHNSON şi colab. 2003) şi de cele mai multe ori sunt dintre speciile migratoare (AHLÉN 1997; AHLÉN 2002; JOHNSON şi colab. 2003; PETERSONS 1990). După ARNETT (2005), BRINKMANN şi colab. (2006), populaţiile locoale de lilieci pot fi şi ele afectate. De aceea o evaluare a impactului de mediu (EIA) trebuie să includă ambele perioade: vara şi migraţiile de toamnă. Aceasta, deoarece turbinele de vânt nu sunt instalate numai în zona de coastă: turbinele moderne, cu înaltă performanţă sunt instalate şi în interiorul ţării, iar migraţiile liliecilor nu sunt restrânse la zona de coastă. Turbinele de vânt sunt de obicei instalate pe vârfurile dealurlor, pentru a fi cât mai expuse bătăii vântului. Astfel de situri sunt deseori la marginea sau chiar în interiorul pădurilor. Fermele de vânt de pe vârfurile dealurilor pot cauza aceleaşi probleme ca cele din câmpie (lovirea liliecilor, întreruperea căilor de migraţii şi a habitatelor de hrănire). Totuşi, dacă turbinele sunt instalate în păduri, efectele negative pot fi chiar mai mari – în special pentru populaţiile locale de lilieci – nu numai asupra habitatelor de hrănire, dar şi asupra adăposturilor, care pot fi distruse când se curăţă situl pentru instalarea turbinelor şi pentru construirea drumurilor de acces, precum şi pentru plasarea cablurilor de legătură cu reţeaua electrică. Dacă turbinele de vânt sunt instalate chiar în mijlocul pădurilor, pentru a le ridica va fi nevoie de doborârea unor arbori. Aceasta poate crea un habitat deschis, care să atragă liliecii pentru hrănire în imediata vecinătate a turbinelor şi va creşte riscul mortalităţii, dacă deschiderea habitatului nu este suficient de largă. În acest caz se recomandă ca distanţa minimă de marginea pădurii (200 m) să fie numai o măsură acceptabilă de atenuare dacă nu se abandonează proiectul.
Metodologia de evaluare trebuie să ia în calcul aspectele activităţilor de primăvară şi vară, precum şi ale migraţiilor de toamnă, pentru a evita sau atenua în mod satisfăcător impactele. Se recomandă ca planificatorii (după consultarea cu specialiştii în lilieci) să evalueze impactele potenţiale asupra liliecilor când se examinenază toate cererile pentru instalarea turbinelor de vânt (ex., AHLÉN 2002; BACH şi RAHMEL 2004; BEHR şi VON HELVERSEN 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; DÜRR şi BACH 2004; ENDL şi colab. 2005; HÖTKER şi colab. 2004; JOHNSON şi STRICKLAND 2004).
Următoarea secţiune furnizează informaţii asupra evaluărilor de impact care nu sunt cerinţe statutare. Unde este cazul, agenţii economici vor lua în consideraţie evaluăriule formale, pentru a
7
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
corespunde cerinţelor EIA. Acolo unde anumite dezvoltări pot avea efecte ambientale semnificative asupra liliecilor (ex., efecte asupra adăposturilor, culoarelor de zbor, zonelor de hrănire şi migraţiilor sezoniere), înainte ca autorităţile planificatoare să ia o decizie asupra avizării autorizaţiei se va solicita o evaluare asupra impactului ambiental. 3.1 Evaluarea dinaintea studiului
Scopul unei evaluări dinaintea studiului este de a identifica speciile şi caracteristicile peisajului folosit de lilieci cu potenţial risc în zone selectată. Aceste rezultate formează baza unei evaluări şi a unei analize conflictuale, şi va furniza sugestii pentru evitarea , diminuarea sau aplanarea impactelor. Identificând impactele pe care turbinele de vânt le pot avea asupra liliecilor este recomandabil ca evaluarea dinaintea studiului să se facă pentru toate propunerile de instalare a turbinelor de vânt în interiorul ţării şi în zona de coastă. Evaluarea dinaintea studiului este un pas preliminar pentru a avea evidenţa oricărui fel de impact asupra liliecilor care pot fi prezenţi şi va ajuta agentul economic la luarea deciziei dacă este necesar un studiu mai detaliat.
Fermă de vânt construită în 2002 (Aveyron, Franţa) într-o margine a unei păduri de fag. La acea vreme, impactul turbinelor de vânt asupra liliecilor era puţin cunoscut şi nu s-a făcut un studiu EIA. © M.-J. Dubourg-Savage
Se va acorda atenţie includerii următoarelor puncte, ca parte a evaluării dinaintea studiului:
a) Colaţionarea şi revizuirea informaţiilor existente
Pentru uşurarea identificării potenţialelor habitate pentru lilieci şi a impactelor care pot apărea din instalarea turbinelor propuse, trebuie să se revadă o serie de surse de informaţii.
Acestea includ:
• Fotografii aeriene/hărţi/hărţi de studiere a habitatului;
• Hărţi cu răspândirea liliecilor;
• Înregistrările asupra adăposturilor cunoscute şi asupra liliecilor observaţi. Pentru siturile de coastă, acestea vor include observaţiile de pe platformele de extragere a ţiţeiului, la luminile locuinţelor şi alte semnalări de pe mare sau de pe ţărm;
• Cunoştinţele existente asupra migraţiei păsărilor, căci ele pot furniza informaţii şi asupra migraţiei liliecilor;
• Date asupra migraţiei liliecilor europeni.
8
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
După caz, pot fi consultate organizaţiile cheie care pot deţine importante date asupra liliecilor. Consultările pot include:
• Grupele locale de studiere şi ocrotire a liliecilor;
• Centrele de Înregistrări Biologice;
• Societăţile care se ocupă cu animalele sălbatice;
• Organizaţiile Statutare de Conservare a Naturii;
• Societăţile de Conservare a Lilieiclor;
• Muzee de Istorie Naturală;
• Organizaţii de cercetare din Universităţi;
• Autorităţi provinciale;
• Consultanţi care au lucrat în zonă.
b) Evaluarea prezenţei probabile a liliecilor
În afara studiilor din birou este recomandabil ca studierea preliminară a sitului să se facă pentru identificarea/potenţiala confirmare a particularităţilor în zona cercetată, care poate fi folosită de lilieci. Studiul preliminar poate să ceară o largă gamă de propunenri, pentru a identifica funcţiile posibile pentru fiecare parte a zonei cercetată, de exemplu pentru adăpostire, hrănire şi schimbări. Această parte a evaluării va lua în consideraţie şi potenţialele căi de migraţie.
c) Identificarea impactelor potenţiale
Informaţiile existente şi studierea sitului vor fi folosite pentru a decide dacă este cunoscută prezenţa liliecilor, numărul speciilor şi ce caracteristici ale peisajului sunt bune pentru lilieci (adăpost, hrănire, culoare) şi ce impacte apar sau este posibil să apară. Pentru fiecare turbină de vânt propusă se va acorda atenţie asupra modului cum aceasta poate afecta liliecii. În particular, turbinele de vânt pot aduce următoarele potenţiale impacte:
• Moartea prin coliziune, cu lamele elicelor în mişcare;
• Perturbarea sau îngreunarea căilor de migraţie;
• Perturbarea sau îngreunarea culoarelor locale de zbor;
• Afectarea sau pierderea habitatelor de hrănire;
• Perturbarea sau pierderea adăposturilor, deşi aceasta este mai posibil să apară acolo unde turbinele sunt plasate în habitatele împădurite sau aproape de clădiri.
d) Identificarea gradului de evaluare şi studiile viitoare ce apar a fi necesare
Când se iau în consideraţie efectele potenţiale ale turbinelor de vânt propuse a fi instalate, trebuie să se acorde atenţie deplasării liliecilor spre şi de la locurile de hrănire, precum şi deplasărilor pe distanţe lungi între siturile de vară şi cele de hibernare, şi pentru formarea coloniilor de toamnă.
Vor mai fi luate în consideraţie rutele de migraţii terestre şi de-a lungul coastelor. O atenţie deosebită se va acorda rutelor de migraţie în cazul turbinelor plasate în apropierea peisajelor cu trăsături favorabile liliecilor, cum este cazul văilor râurilor, crestelor dealurilor, trecerilor peste dealuri şi de-a lungul coastelor. În cazul turbinelor plasate pe coasta marină se va acord o atenţie particulară căilor de zbor ale liliecilor dintre principalele mase continentale şi insule, mai ales în
9
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
cazul semnalării prezenţei liliecilor pe insule. Este recomandabil ca pentru turbinele plasate în interiorul ţării, evaluările dinaintea studiului să aibă în vedere activitatea liliecilor pe o rază de 10 km în jurul turbinei de vânt.
3.2 Studiul
3.2.1 Proiectarea studiului
Proiectarea studiului va fi diferită, după locaţia propusă pentru amplasarea turbinelor de vânt. Cu toate acestea, o atenţie specială va trebui acordată dimensiunii spaţiale a studiului, care ar trebui să reflecte mărimea şi numărul turbinelor de vânt, utilizarea potenţială a sitului de către lilieci şi cum pot toate acestea afecta planificarea lucrărilor de studiu.
Turbinele de vânt mai mari au o zonă tipică de rotaţie între 25 – 180 m deasupra solului şi de aceea trebuie acordată a atenţie specială înălţimii la care lucrările studiului vor avea loc. Astfel de turbine pot afecta zborul speciilor la înălţime, deşi este recomandabil să se ia în consideraţie şi să se evalueze toate speciile.
Ţinând seama de potenţialele impacte asupra liliecilor n-ar fi realistă o prezentare EIA amănunţită, completă pentru un anumit proiect al turbinelor de vânt, fără a lua în consideraţie posibila prezenţă a liliecilor pe o perioadă completă de timp care să reflecte întregul ciclu de activitate al liliecilor. În funcţie de specie şi situaţia geografică în Europa, acet ciclu de activitate poate varia de la jumătatea lui februarie, până la jumătatea lui decembrie. De asemenea, intensitatea lucrului la studiu din această perioadă poate varia după locaţia de instalare a turbinelor de vânt şi după potenţiala utilizare a sitului.
Un parc cu turbine de vânt în Pădurea Neagră din Germania. Atât populaţiile locale de lilieci pitici (Pipistrellus pipistrellus), cât şi speciile migratoare, cum este liliacul mic de amurg (Nyctalus leisleri) au fost afectate de aceste turbine de vânt. © H. Schauer-Weisshahn şi R. Brinkmann
Deşi planificarea studiului este strâns legată de condiţiile vremii, el nu va furniza doar o imagine cât mai completă asupra hrănirii şi scopurile zborurilor populaţiilor de lilieci locali, ci trebuie să ajute şi la identificarea migraţiei liliecilor. În consecinţă se recomandă ca o mai mare intensitate a lucrului la studiu să fie asigurată primăvara şi toamna, când liliecii migrează. Programarea pentru astfel de studiu poate fi orientată având în vedere înregistrările, de exemplu – când liliecii încep să
10
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
părăsească adăposturile de hibernare, când se dispersează coloniile maternale sau când au loc împerecherile şi începe formarea coloniilor pentru iarnă.
Instalarea turbinelor de vânt în pădure este foarte periculoasă pentru lilieci şi de aceea nu este recomandată de aceste îndrumări. © H. Schauer-Weisshahn şi R. Brinkmann
3.2.2 Metodele studiului
3.2.2.1 Turbinele de vânt terestre
Studiile siturilor în care este propusă instalarea turbinelor de vânt ar trebui să folosească cele mai bune metode şi echipamente pentru habitatele relevenate, de exemplu detectoare manuale sau automate, radioemiţătoare când este necesară şi capturarea (în păduri sau în zonele complex structurate). Totuşi o consideraţie aparte ar trebui acordată înălţimii la care se poate face studiul. Aceasta ar reflecta înălţimea propusă pentru turbinele de vânt; de aceea, în plus faţă de utilizarea metodelor standard de studiere cu ajutorul detectorului, o atenţie aparte ar trebui acordată utilizări detectoarelor automate de lilieci de pe sol şi/sau ataşate la zmee sau la baloane cu heliu. Structurile existente (turnuri, catarge sau iluminarea stradală) la studierea unui sit mai pot fi folosite sisteme automate de detecţie.
S-a sugerat ca folosirea radarelor, postate de-a lungul habitatelor de hrănire, legate de rutele de migraţie, în combinaţie cu detectoarele de lilieci la diferite altitudini şi cu echipamente de văzut noaptea (camere infraroşii sau termale), pot de aemenea să furnizeze date, indicând înălţimea la care zboară liliecii, dar sunt necesare mai multe teste pentru autentificarea rezultatelor şi pentru a proba utilitatea acestor echipamente. Radarul nu este o unealtă în sine , ci trebuie folosită cu metode convenţionale.
Se recomandă ca activitatea intensivă a studiului să se desfăşoare pe o rază de un kilometru în jurul fiecărei turbine propusă a se instala, pe toată perioada studiului şi ca folosirea sezonieră a adăposturilor să fie determinată pe o rază de 10 km. Pentru obţinerea indicaţiilor asupra rutelor de migraţie a speciilor migratoare, studiul trebuie să se facă pe o rază de un kilometru în jurul punctului propus de instalare a turbinei de vânt, primăvara şi la sfârşitul verii sau la începutul toamnei.
De regulă, pentru a nu risca afectarea tuturor speciilor de lilieci dintr-un sit, turbinele de vânt nu se vor instala în interiorul pădurilor şi nici la o distanţă mai mică de 200 m de acestea. În vecinătatea pădurilor, înălţimea instalaţiilor de studiu va fi luminată. O atenţie specială se va acorda activităţilor de deasupra coroanelor arborilor. Camerele video şi catargele sau baloanele cu detectoare ne vor da indicaţii asupra înălţimii. Radarul este operaţional, dar dacă se dovedeşte a fi mai puţin folositor aici decât în habitatele mai puţin dezorganizate se va folosi mai puţin. Concentrarea va trebui îndreptată asupra speciilor care zboară la înălţime, precum şi asupra speciilor care se hrănesc deasupra coroanei arborilor, ca de exemplu: Nyctalus sp., Vespertilio murinus, Eptesicus sp., Myotis bechsteinii, Myotis nattereri, Myotis myotis, Pipistrellus sp., Hypsugo savii şi Barbastella barbastellus.
11
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
3.2.2.2 Turbinele de vânt de pe mare
Pentru instalarea turbinelor de vânt pe coasta marină se pot face aceleaşi studii ca pentru turbinele instalate în interiorul ţării, dar deplasările se vor face cu ajutorul bărcilor, farurilor, etc. Studiile pentru turbinele marine de vânt se vor concentra totuşi mai mult asupra căilor de migraţie decât asupra habitatelor de hrănire din zonă. Studiile se vor desfăşura primăvara (aprilie – mai) şi toamna (august – septembrie), dacă liliecii nu găsesc în apropiere platforme petroliere, insule etc., care să indice prezenţa liliecilor în oricare perioadă a anului. În Suedia se va efectua în curând un studiu pe mare şi va furniza mai multe informaţii.
Parc cu turbine de vânt pe mare, aici în Suedia, care pot avea un impact negativ asupra liliecilor, dacă sunt instalate pe rutele tradiţionale de migraţie. © L. Bach
3.2.3 Efortul de studiere
În funcţie de condiţiile geografice locale şi de speciile hibernante din regiune, date asupra începerii şi încheierii studiului vor fi diferite, deoarece hibernarea este mai scurtă în sudul Europei decât în părţile nordice ale continentului. Studiul se poate realiza între jumătatea lui februarie şi sfârşitul lui noiembrie (sau chiar la jumătatea lui decembrie). De asemenea, efortul va fi variat. Eforturile studiului vor fi corespunzătoare siturilor individuale şi impactelor potenţiale, folosind informaţiile locale.
Activităţile liliecilor se vor investiga în stadii diferite (pentru informaţii vezi 3.2.4.1 d):
(i) Legăturile dintre adăposturile de după hibernare;
(ii) Migraţia de primăvară;
(iii) Activitatea populaţiilor locale, verificând şi potecile de zbor, zonele de hrănire etc. şi concentrarea speciilor zburătoare la înălţime;
(iv) Dispersarea coloniilor şi începerea migraţiei de toamnă;
(v) Migraţia de toamnă, adăposturile de împerechere şi teritorialitatea;
(vi) Legăturile între adăposturile de prehibernare (speciile care intră în hibernare cel mai târziu, în sudul Europei).
12
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
3.2.4 Tipul de studiu
3.2.4.1 Studiul terestru
a) Căutarea locurilor pentru colonii maternale
Pentru evaluarea stadiilor (III) şi (IV) (vezi mai sus) va fi necesară studierea activităţii liliecilor pe o rază de 5 km, din mai până în august.
b) Studiul pe uscat
• Detectorul de lilieci (manual sau automat, de pe uscat) se va folosi în toate stadiile de activitate a liliecilor pentru a determina:
o un indice de activitate pentru fiecare habitat din zona cercetată (pe o rază de un km în jurul sitului proiectat pentru a se instala ferma de vânt) şi pentru fiecare sit al fiecărei turbine (indexul de activitate = numărul de lilieci înregistraţi pe oră). În rezultate se vor nota şi procentele ultrasunetelor înregistrate pentru hrănire;
o preferabil pe specii sau grupe de specii (vezi mai sus).
• Aparatul de fotografiat în infraroşu (sau dacă sunt disponibile, aparate pentru imagini termice).
c) Înălţimea la care se efectuează studiul
• Studiile automate, cu un detector de lilieci pe un balon, far, turn meteorologic sau orice altă structură adecvată (pentru indexul de activitate şi grupele de specii, în toate stadiile ciclului de activitate).
• Eficienţa unui radar în combinaţie cu:
o înregistrarea automată folosind microfoane ultrasonice, plasate la înălţimi prestabilite, ataşate pe balon, far (pentru a avea o referinţă asupra înălţimii) şi/sau
o un aparat de fotografiat în infraroşu.
d) Programarea studiului
În funcţie de condiţiile geografice locale şi de prezenţa speciilor cu foarte scurtă perioadă de hibernare, stagiile (i) – (vi) vor fi investigate în următoarele perioade:
• 15 februarie – 30 martie2 (stagiul i): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, pentru două ore, începând cu o jumătate de oră înainte de a se întuneca;
• 15 martie3 – 15 mai (stagiul ii): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, pentru 4 ore de la asfinţit şi include o noapte întreagă în mai, pentru stagiul iii;
• 1 iunie – 15 iulie (stagiul iii): de 4 ori, câte o noapte întreagă;
• 1 – 31 august (stagiul iv): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, 4 ore de la asfinţit, incluzând două nopţi întregi;
• 1 septembrie – 31 octombrie (stagiul v): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, incluzând două nopţi întregi în septembrie. În acest stagiu se vor investiga şi adăposturile şi
2 Se aplică mai ales în sudul Europei, pentru Miniopterus schreibersii, Rhinolophus euryale şi Myotis capaccinii. 3 Dacă stagiul (I) n-a fost relevant în zonă.
13
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
teritoriile de împerechere. La sfârşitul lui septembrie şi octombrie pe continentul european, Nyctalus noctula a fost observat în număr mare, vânând după amiaza, la 5 – 100 m deasupra solului. De aceea, acolo unde este de aşteptat acest obicei al speciei Nyctalus noctula, studiul va trebui să înceapă cu 3 – 4 ore înainte de asfinţit.
• 1 noiembrie – 15 decembrie2 (stagiul VI): o dată pe săptămână (dacă condiţiile climatice sunt corespunzătoare), pentru două ore în prima jumătate a nopţii, incepând cu jumătate de oră înainte de a se întuneca.
Dacă este necesar să se ia în consideraţie implicaţiile financiare (de exemplu folosirea căldurii pentru aparatele de fotografiat, închirierea radarului cu tehnicianul corespunzător, preţul heliului pentru balon etc.).
Standardizarea studiilor postinstalaţie şi monitorizarea sunt importante şi pot fi comparate impactele turbinelor din diferite ţări. Îndrumările pentru monitorizare se găsesc în capitolul 4.
3.2.4.2 Studiul pe mare
Studierea activităţii liliecilor pentru instalarea fermelor de vânt pe mare este mult mai dificil, în special pentru că metodele n-au mai fost aplicate şi testate. Din experienţa şi rezultatele din zona Balticii reiese posibilitatea combinării observaţiilor terestre şi de pe mare. Studiul ar trebui să se concentreze asupra perioadei de migraţie.
a) Studiul terestru
• Din marcările (punctările) teritoriului este de aşteptat să existe localităţi în care liliecii se deplasează în direcţia proiectată pentru instalarea turbinelor de vânt;
• Studiile cu detectorul de lilieci (manual şi automat, de pe uscat);
• Când sunt disponibile, de folosit aparate de fotografiat în infraroşu sau termice;
• Studiile automate cu un detector de lilieci montat pe un far, turn sau pe oricare altă structură adecvată (pentru indexul de activitate şi grupele de specii).
b) Studiul pe mare
• Transecte cu barca in zona proiectată pentru instalarea fermelor de vânt (este posibilă combinarea cu inventarierea de noapte a păsărilor);
• Dacă este posibil să se traverseze în deplasările de noapte, două puncte de pe uscat, care sunt considerate importante pentru migraţia liliecilor (ex., Bornholm-Rügen din Marea Baltică);
• Radarul de la un far în combinaţie cu transectele bărcii, pentru a verifica determinarea radarului liliecilor.
c) Planificarea studiului
De la începutul lui aprilie până la jumătatea lui mai şi de la începutul lui august până la jumătatea lui octombrie (depinde de localitate), de cel puţin două ori pe săptămână.
3.2.5 Raportul studiului şi evaluarea
Deoarece raportul studiului este de ajutor persoanelor care nu au deloc sau posedă puţine cunoştinţe despre ecologia şi studierea liliecilor, acest raport ar trebui să cuprindă:
14
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
• Speciile prezente şi statutul lor în aria geografică şi administrativă.
• Metodele şi echipamentele utilizae şi limitările lor.
• Datele studiului şi condiţiile climatice.
• Speciile identificate în timpul studiului şi înţelegerea obiceiului lor (de pasaj, de hrănire, de formare a coloniilor, migraţie), precum şi data, ora observaţiei. Pentru o mai bună comparaţie, aceste rezultate se pot băga în tabele, în care vor fi individualizate diferitele perioade din activitatea liliecilor (tranzitul post-hibernare sau migraţia de primăvară, perioada de naşteri şi de creştere a puilor, dispersarea şi formarea coloniilor, migraţia de toamnă).
• Diferenţele în acitivitate, în corelare cu diferitele faze ale nopţii.
• Diferenţele în acitivitate la diferite altitudini, dacă s-a utilizat un balon (sau altă tehnică). Oricum, o atenţie specială se va acorda la compararea rezultatelor studiului de pe uscat şi rezultatele la înălţime, monitorizate cu diferite tipuri de detectoare de lilieci (tipurile şi acurateţea detectoarelor diferă după sistemul folosit şi după producător).
• Poziţionarea exactă pe hartă a fiecărui contact şi tipul de înregistrare (detector manual, cutii de înregistrări automate, pe uscat, în aer etc.).
La evaluare se va avea în vedere situaţia locală şi geografică în privinţa ocrotirii şi statutului de conservare, funcţia şi folosirea habitatelor descrise, diferitele impacte din cauza instalării sau funcţionării turbinelor, în legătură cu speciile prezente sau posibile a fi prezente (în special în habitatele agricole, deschise).
O analiză a conflictelor se va prezenta pentru fiecare utilizare a sitului de fiecare specie existentă. Fiecare instalare a unei turbine de vânt trebuie să fie evaluată corespunzător şi să se facă propuneri pentru limitarea impactelor. Se vor evita măsurile secvenţiale – diminuare - compensare. Pentru mai multe detalii despre raport şi analize vezi Rahmel şi colab. (2004).
3.3 Revigorarea
Este necesară combinarea cazurilor de fatalitate pentru lilieci de la turbinele de vânt instalate şi studierea activităţii liliecilor care va lua în consideraţie locaţia şi înălţimea viitoarelor turbine. Sunt recomandate metodele de monitorizare propuse în capitolul 4 cu reducerea numărului de studii în nopţile de vară. Cercetarea fatalităţii liliecilor va ajuta la evaluarea dacă există probleme de coliziuni în sit.
Cercetarea liliecilor morţi:
• Controlul pe o rază egală cu înălţimea totală a turbinei de vânt, dar în niciun caz mai mică de 50 m;
• Aceleaşi metode ca la „Monitorizare”;
• Controlul pe sub cel puţin jumătate din turbinele de vânt existente.
Pentru mai multe detalii despre revigorare şi problemele înrudite pentru lilieci vezi şi HÖTKER (2006).
15
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
4 Monitorizarea impactelor
Monitorizarea fermelor de vânt va stabili impactele turbinelor asupra diferitelor specii şi va ajuta la înţelegerea problemelor implicate. Până în prezent au fost monitorizate numai ferme de vânt individuale şi nu s-au realizat studii cu privire la efectele cumulate ale fermelor de vânt grupate în aceeaşi zonă. Pentru a evalua impactele turbinelor de vânt asupra liliecilor, în studii se vor folosi metode standardizate, care să producă rezultate comparabile. Scopul acestei lucrări este de a sugera metodele pentru atingerea acestui scop şi să încerce să identifice căile de reducere a impactelor asupra liliecilor.
Impactul direct din cauza funcţionării fermelor de vânt încă nu este deplin înţeles şi în cele mai multe cazuri nu se cunoaşte cauza coliziunilor. S-au propus diferite ipoteze ca:
• Turbulenţele de aer;
• Pierderea posibilităţii de recunoaştere a pericolelor (o serie prea scurtă de ultrasunete ale unor specii de lilieci sau viteza de mişcare a elicelor, prea rapidă).
• concentrare mai mare de insecte-prăzi în jurul nacelei, care atrage liliecii să se hrănească în acestă zonă.
Impactele monitorizării fermelor de vânt asupra liliecilor vor avea o valoare ştiinţifică numai dacă se va lua în consideraţie starea iniţială a populaţiilor de lilieci din zonă, înainte de instalarea turbinelor. De aceea este necesar un studiu a aşa-numitelor BACI – Before and After Construction Impacts (IDDC – Impacte Dinainte şi După Construcţie).
Pentru a evita concluziile că orice schimbare din activitatea obişnuită sau obiceiurile lilieiclor este imputabilă fermelor de vânt, când ele pot fi şi din cauza variaţiilor anuale se va face o monitorizare de testare în vecinătatea parcului de vânt, cu caracteristici ambientale similare (aceleaşi tipuri de habitate, aceeaşi înălţime a vegetaţiei). Pe durata monitorizării nu se va instala nicio turbină de vânt în această zonă de referinţă.
O schemă de monitorizare cuprinzătoare se va concentra pe cel puţin patru teme de cercetare, evidenţiate în următoarele secţiuni: pierderea habitatelor, mortalitatea, migraţia şi etologia.
4.1 Pierderea habitatelor
Pentru a evalua dacă instalarea fermei de vânt duce la o pierdere de habitate pentru lilieci este necesar să se cunoască:
a) Studiul din anul 1: ce specii sunt prezente în zonă înainte de construcţie şi care din ele se hrănesc sau trec prin sit în timpul migraţiei. De asemenea va trebui studiat un sit de referinţă (vezi mai sus).
• Verificarea adăposturilor cunoscute (dar şi inventarierea adăposturilor pe o rază de 10 km, dacă ferma de vânt a fost instalată fără niciun studiu asupra liliecilor);
• Studierea folosirii habitatelor (cu ajutorul unui detector de lilieci la nivelul solului şi la diferite înălţimi – opţional şi cu aparate de fotografiat în infraroşu).
16
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
Parc cu turbine de vânt în nordul Germaniei. În acest peisaj structurat se întâlnnesc cu regularitate habitate de hrănire pentru liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus) şi pentru liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). Pentru evitarea fatalităţilor se va păstra o distanţă minimă de 200 m de la astfel de structuri de vegetaţie. © Lothar Bach
b) Monitorizarea în anul al doilea: care specii nu reapar în timpul construcţiei (verificarea impactelor asupra habitatelor şi perturbările asupra lilieiclor, din cauza lucrărilor).
• Monitorizarea adăposturilor;
• Continuarea studiului asupra folosirii habitatului.
c) Monitorizarea în anii 3 – 5: evaluarea impactului asupra speciilor rezidente pe durata fazei de funcţionare (atractivitatea, schimbările obiceiurilor şi mortalitatea) şi asupra celor migratoare (biceiuri şi mortalitate): minimum 3 ani şi conform rezultatelor, dacă este nevoie - alţi 3 ani, pentru noi analize.
Aceasta se poate realiza prin controlul cu detectorul de lilieci, pentru a şti care specii mai sunt prezente în jurul fermei de vânt, dacă este o descreştere semnificativă a indexului de activitate şi o modificare a obiceiurilor, în comparaţie cu rezultatele din primul an (BACH, 2002).
• Monitorizarea cu detectorul de lilieici (automatic sau manual) la nivelul solului şi la diferite altitudini (baloane/zepeline/faruri/radar);
• Observaţii vizuale după-amiaza târziu şi utilizarea aparatelor de fotografiat în infraroşu pentru evaluarea obiceiurilor şi migraţiei;
• Monitorizarea mortalităţii liliecilor (vezi capitolul 4.2).
Parcul Puschwitz din Saxonia din Germania, cu turbine de vânt. 10 turbine de vânt sunt situate într-un peisaj deluros, cu mare diversitate de habitate, incluzând şi multe cursuri de apă. Între 2002 – 2006 au fost găsiţi sub turbine în total 76 lilieci morţi, cei mai mulţi fiind liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu pielea aspră (Pipistrellus nathusii), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus) şi liliacul bicolor (Vespertilio murinus). © M. Lein
17
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
4.2 Monitorizarea mortalităţii
Numărul fatalităţilor variază semnificativ în funcţie de poziţia fermei de vânt şi a speciilor întâlnite. Numărul de găsiri este influenţat de predaţie şi de eficienţa căutărilor (depinzând şi de tipul de înnveliş vegetal de sub turbine). De aceea, monitorizarea va consta din două stadii:
4.2.1 Căutările fatalităţilor liliecilor
a) Mărimea zonei cercetată
Deoarece corpurile liliecilor loviţi pot fi aruncate mai departe de turbinele de vânt mai înalte, este ideal să se cerceteze pe o rază egală cu înălţimea totală a turbinei de vânt (Grünkorn şi colab., 2005). În cele mai multe cazuri, această arie nu poate fi cercettată în mod adecvat din cauza înălţimii înveliuşului vegetal sau din cauza obstacolelor naturale. De aceea este indicat să se cerceteze o zonă mai mică, fără vegetaţie tot timpul anului sau cel puţin să fie acoperită cu vegetaţie foarte joasă. Raza de cercetare nu va fi mai mică de 50 m. Zona cercetată (pătratele sunt preferabile cercurilor) va fi marcată în 4 colţuri şi două laturi opuse cu mai multe borne care să indice 10 sau 5 m distanţa dintre benzi. Transectele parcurse de la o bornă la alta vor permite verificarea benzii respective de 5 sau 2,5 m lăţime pe fiecare latură. Dacă din diferite cauze suprafaţa nu poate fi străbătută în întregime se va calcula procentul zonei cercetată pentru fiecare turbină de vânt.
b)Numărul de turbine de vânt probate
Când este posibil, fiecare turbină de vânt va fi cercetată. În cazul fermelor extensive, în mod automat vor fi verificate turbinele apropiate de peisajele caracteristice, iar altele vor fi selectate întâmplător/randomizat. Numărul depinde de mărimea fermei de vânt şi de situarea ei.
c) Intervalul de timp între probări
Cu cât intervalul de timp între probări este mai mic, cu atât mai mare va fi numărul de fatalităţi raportate şi va fi mai mică influenţa predaţiei. Pentru parcurile de vânt mici se recomandă un interval de o zi între probări. Pentru fermele mai mari – maximum 5 zile interval (pentru compararea rezultatelor în funcţie de intervalul de timp, vezi ARNETT, 2005).
d) Programarea monitorizării
Monitorizarea mortalităţii va începe imediat ce liliecii devin activi după hibernare şi va dura până se vor reinstala în hibernaculum. Dar programul va depinde şi de condiţiile geografice şi meteorologice. De exemplu, în sudul Europei, monitorizarea poate începe la jumătatea lui februarie şi se va termina la jumătatea lui decembrie. Deoarece numărul cel mai mare de lilieci morţi s-a înregistrat în perioadele de migraţie, eforturile mai intense de cercetare se vor face primăvara şi toamna:
• 15 februarie – 31 martie: un control pe săptămână sau mai puţin;
• 1 aprilie – 15 mai: un control la fiecare 2 – 3 zile;
• 16 mai – 31 iulie: un control pe săptămână;
• 1 august – 15 octombrie: un control la fiecare 2 – 3 zile;
• 16 octombrie – 15 decembrie: un control pe săptămână sau mai puţin.
18
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
e) Metodele de cercetare
Căutătorul va trebui să parcurgă fiecare transect cu paşi înceţi şi regulaţi, uitându-se după lilieci căzuţi, pe ambele părţi ale liniei. Căutarea va începe la o oră după răsăritul soarelui, când condiţiile de lumină permit observarea liliecilor morţi.
Cercetătorul va nota poziţia carcaselor (coordonatele GPS, direcţia turbinei de vânt, distanţa până la turn), starea sa (proaspăt, mort de câteva zile, descompus, resturi etc.) cu tipul de răni, înălţimea vegetaţiei în care a fost găsit (vezi mai jos) etc. Este necesară notarea condiţilor atmosferice În timpul şi între controale (temperatura, vântul – forţa şi direcţia, furtună) şi fazele lunii.
O discuţie asupra metodelor utilizate pentru estimarea pierderilor de lilieci a fost publicată de Niermann şi colab. (2007).
4.2.2 Estimarea ratei de mortalitate
Pentru estimarea ratei de mortalitate la monitorizarea fermelor de vânt va fi necesară o analiză statistică. Această analiză va lua în consideraţie influenţele suferite (consumarea cadavrelor de către hoitari sau prădători, eficienţa căutătorilor).
Liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus) mort, lovit de o turbină de vânt într-o zonă împădurită din Germania. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann
a) Urmele dispariţiei carcaselor pentru estimarea ratei prădătorilor
Pentru a estima prezenţa hoitarilor şi prădătorilor este necesară o estimate de 4 ori pe an, luând în consideraţie variabilitatea înălţimii vegetaţiei din zona cercetată. Probabil că pentru carnivore, carnea de lilieci este mai puţin atractivă decât pentru păsări. De aceea se recomandă să se folosească, dacă sunt disponibili, lilieci îngheţaţi (ei vor fi dezgheţaţi înainte de utilizare). Oricum, în cele mai multe cazuri, judecarea se va face utilizând mici trecători sau pui de o zi (preferabil noaptea).
Fiecare judecare va dura 10 zile consecutive, pentru a determina cât timp rămâne o carcasă pe sol, înainte de a fi mâncată, ridicată sau îngropată de mamifere, păsări şi insecte.
b) Judecarea eficienţei căutătorului
• Clasificarea învelişului vegetal al solului:
Deoarece eficienţa cercetătorului depinde de învelişul vegetal (înălţimea vegetaţiei şi tipul de habitat care afectează vizibilitatea, dar şi de anotimp) este importantă determinarea claselor de detectibilitate pentru fatalităţi. Acestea vor combina înălţimea şi procentul de acoperire, şi caracteristicile habitatului (tipul de vegetaţie, obstacole de pe sol, versant) – pentru detalii vezi de exemplu Habitat Mapping – Cartarea habitatului, pag. 26 &28 în ARNETT (2005) sau BRINKMANN şi colab. (2006). Aceste clase sunt importante pentru analizele statistice.
19
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
• Judecările:
Eficienţa cercetătorului va fi testată în locuri cu vegetaţie de diferite înălţimi (de 4 ori pe an). Corpurile liliecilor for fi distribuite la întâmplare pe zonele de căutare de la câteva turbine, notându-se coordonatele fiecărei locaţii (precum şi direcţia, şi distanţa până la catarg, tipul şi înălţimea vegetaţiei din fiecare loc ales).
Căutătorul va proceda ca pentru recuperarea unei carcase normale.
• Utilizarea câinilor dresaţi:
Un câine dresat să indice prezenţa liliecilor, poate fi folosit pentru căutarea victimelor, dar eficienţa lui va fi testată ca mai sus. Este preferabil ca un câine pointer să aporteze liliacul, astfel ca stăpânul lui să poată localiza şi înregistra precis, punctul în care a căzut victima.
Un liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus) găsit mort, cu craniul spart, sub o turbină de vânt (Germania). De asemenea, ocazional s-au găsit sub turbinele de vânt, indivizi ai speciilor cunosocute că zboară la mici înălţimi. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann
4.3 Migraţia
Văile largi ale râurilor sunt de obicei folosite de cele mai multe specii în migraţie şi o atenţie specială se va acorda speciilor migratoare în jurul fermelor de vânt situate în aceste văi, pe platourile din apropiere sau pe margini. La fel trebuie procedat de-a lungul coastelor.
Observaţiile vizuale vor începe după-amiaza, urmărind în mod deosebit speciile de Nyctalus şi continuând de-a lungul întregii nopţi cu detectorul de lilieci (amplitudinea sau diviziunile frecvenţei de pe sol, combinate cu amplitudinea automatică, heterodina sau diviziunea frecvenţei înregistrate la diferite altitudini).
Studiul migraţiei presupune luarea în consideraţie a liliecilor care trec prin zonă, la altitudini din afara înregistrărilor detectorului de lileici, pe sol. Aceasta se poate realiza cu baloane, radar şi/sau aparate de fotografiat în infraroşu (preferabile aparatele cu imagini termice). Oricum, costurile radarului şi camerelor foto pot limita utilizarea acestor echipamente la fermele mari de vânt, în problematica instalării sau în cercetările fundamentale.
Un balon cu heliu (navă aeriană de tip zeppelin) cu înregistrare automată a ultrasunetelor (via detectorul de lilieci) a fost probat în Franţa de Muzeul de Istorie Naturală din Bourges şi s-a folosit cu succes în Franţa (SATTLER & BONTADINA 2006) şi în Belgia. Acest echipament arată că activitatea liliecilor este diferită la înălţime şi mai aproape de sol. Compararea indexului de
20
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
activitate la diferite ore din noapte poate arăta o creştere bruscă a contactelor liliecilor, ceea ce poate indica migraţia.
O fermă de vânt franceză în Bouin (Vendée, Franţa), pe coasta Atlanticului, unde lilieci migratori se întâlnesc frecvent, morţi, sub turbinele de vânt. Speciile în cauză sunt în principal liliacul cu piele aspră (Pipistrellus nathusii), liliacul de amurg (Nyctalus noctula) şi liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). © F. Signoret/LPO
4.4 Obiceiul/Etologia
Cu excepţia amurgului şi a zorilor de zi când se pot face observaţii vizuale asupra liliecilor, studiul obiceiurilor liliecilor presupune utilizarea de tehnologie scumpă, cum sunt aparatele foto în infraroşu, inclusiv cele cu imagini termice sau cu reflectoare puternice. Din cauza costului, folosirea acestor echipamente poate fi limitată, atât în problematica instalărilor de turbine, cât şi în cercetările fundamentale. Totuşi, cu un detector de lilieci manual este posibilă dobândirea unei idei asupra obiceiurilor liliecilor, folositoare cel puţin la separarea zborurilor de hrănire, de cele de pasaj.
5 Priorităţile cercetării În prezent, cunoştinţele noastre asupra impactului turbinelor de vânt şi a fermelor de vânt asupra mediului şi în special asupra liliecilor sunt limitate şi de aceea sunt necesare cercetări în viitor. Investigaţiile de până acuma confirmă puternica influenţă pe care o pot avea fermele de vânt asupra liliecilor, prin coliziuni şi pierderea habitatelor de hrănire. Pentru viitor sunt necesare proiecte de cercetare, pentru a îmbunătăţi înţelegerea impactului fermelor de vânt asupra liliecilor, atât la nivel individual, cât şi la nivel populaţional. În comparaţie cu păsările, cunoştinţele generale asupra biologiei liliecilor sunt mai curând selective şi se cunoaşte puţin asupra rutelor de migraţie a liliecilor în Europa. Această informaţie este cheia evaluării riscurilor în programările proiectelor pentru noi ferme de vânt. În plus, proiectele de cercetare vor avea de evaluat riscul pentru lilieci, al fermelor de vânt existente. Este o urgentă nevoie de găsit soluţii care să minimizeze impactul lor şi care apoi pot fi aplicate la programarea viitoarelor ferme de vânt.
Câteva studii recente europene şi americane au identificat nevoile cercetării, care pot fi împărţite în şase categorii:
• Dezvoltarea metodologiei;
• Mortalitatea şi efectele potenţiale asupra populaţiilor de lilieci;
• Migraţia;
• Coliziunea;
21
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
• Perturbare, efectul barierei;
• Atenuare şi/sau evitare.
Următoarele secţiuni (5.1 – 5.6) schiţează nevoile cercetării (priorităţile sunt marcate cu italice) şi menţionenază metodele posibile de investigaţie.
5.1 Dezvoltarea metodologiei
Pentru obsbervaţii şi măsurători în jurul fermelor de vânt existente şi operaţionale sunt necesare de dezvoltat mai multe metode:
− Migraţia liliecilor;
− Liliecii la altitudini mari;
− Răspândirea speciilor pe o arie largă (faza prestudiului).
Cercetările necesare Metodele posibile
• Dezvoltarea pe mai departe şi testarea metodelor existente (ca cele din ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005; TRAXLER şi colab. 2004, pentru studiile de mortalitate din cauza coliziunilor), precum şi noi tehnici de măsurare a impactelor fermelor de vânt, de exemplu cum se monitorizează rata coliziunilor liliecilor sau efectele pe termen lung prin posibilele reduceri ale nevoilor biologice ale animalelor din cauza pierderii habitatelor de hrănire.
• Tehica utilizată de ARNETT (2005) (pentru a furniza o comparaţie paneuropeană);
• Construirea unui model statistic robust pentru mortalitatea din coliziune, care poate fi aplicat universal, pentru asigurarea comparabilităţii.
• Stabilirea metodelor adecvate de inventariere, pentru activitatea liliecilor la diferite altitudini.
• Aparate foto cu imagini termice;
• Radar;
• Detector/microfon multidirecţional;
• Sisteme de înregistrare a activităţii liliecilor;
• La nivelul solului şi la altitudine mare.
• Dezvoltarea şi testarea metodelor de investigare a activităţii liliecilor şi ratei de coliziune la fermele de vânt de pe coastă.
• Radar;
• Curse cu barca;
• Cutie de înregistrare automată a liliecilor.
• Dezvoltarea şi testarea metodelor de investigare a migraţiei liliecilor pe uscat şi pe mare.
• Radio-emiţătoare;
• Radar;
• Inelări4;
• Probarea detectorului de lilieci la scară largă, în mod repetat şi sincronizat.
4Vezi şi Rezoluţia EUROBATS Nr. 4.6 şi 5.5: Indrumări pentru Obţinerea Permisului de Colectare şi Studiere a Liliecilor Sălbatici Colectaţi.
22
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
• Dezvoltarea şi testarea modelelor de metode pentru realizarea hărţilor relevante de răspândire geografică şi ecologică a speciilor. Acestea evidenţiază cele mai importante habitate de hrănire pe o largă arie geografică şi acţionenază într-o manieră gradată (de la cele mai importante, la cele mai puţin importante) (ex., JABERG & GUISAN 2001).
• Modelele GIS şi de habitate durabile (ex., Analiza Factorului Nişă Ecologică).
5.2 Mortalitatea şi potenţialele efectele asupra populaţiilor de lilieci
Următoarele informaţii sunt necesare asupra:
− Dacă mortalitatea liliecilor apare în toate siturile sau dacă sunt diferenţe între situri;
− Care facctori din ecologia şi etologia liliecilor, precum şi care factori din caracteristicile fermelor de vânt şi ale turbinelor individuale de vânt afectează mortalitatea liliecilor;
− Dacă este posibilă utilizarea informaţiilor asupra caracteristicilor peisajului, pentru a evita sau diminua problemele;
− Dacă mortalitatea afectează liliecii la nivel de populaţie.
Cercetările necesare Metodele posibile
• Potenţialele impacte la nivelul populaţiei a moratlităţii liliecilor prin coliziune (care este complet necunoscută)5.
• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; GRÜNKORN şi colab. 2005);
• Studii genetice;
• Studii populaţionale;
• Modele populaţionale.
• O prioritate aparte se va asigura investigării ratei coliziunii liliecilor pe an şi pentru diferite specii de lilieci, cu privire la fermele de vânt din diferite localităţi.
• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005).
• În care perioadă din an apar coliziunile liliecilor? Câteva studii din S.U.A. arată o concentrare a coliziunilor spre sfârşitul verii/începutul toamnei. Datele din Europa par să confirme aceasta, dar unele studii recente le-au concentrat la sfârşitul verii şi
• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005).
5 Mortalitatea prin coliziunea liliecilor cu fermele de vânt, cât şi mortalitatea liliecilor prin coliziune cu traficul sau cu privire la cauzele reducerii reproducerii din pricina perturbării adăposturilor etc. sau rezultate din alte tipuri de dezvoltare nu sunt încă evaluate ca efecte la nivelul populaţiei. → Acest tip de cercetări va trebui abordat într-un sens mai larg.
23
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
începutul toamnei, astfel că datele statistice despre distribuţia sezonieră din diferite localităţi încă nu sunt disponibile.
• Este o totală lipsă de date cantitative asupra efectelor cumulate ale fermelor de vânt de pe mare şi pe ţărm, asupra migraţiei liliecilor.
O fermă de vânt în delta Rhonului (Camargue, sudul Franţei). În anul 2005 s-au construit 21 mori de vânt pe un rambleu/dig. În anul 2006 au fost găsiţi 12 lilieci morţi, între ei fiind şi liliaicul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii). Permisul de construire a fost obţinut pe vremea când nu era necesar un studiu al liliecilor pentru evaluarea unui impact, deşi această zonă umedă (sit Ramsar) este un important punct pentru iernarea păsărilor şi pentru migraţia şi hrănirea liliecilor. © E. Cosson
5.3 Migraţia
Sunt necesare următoarele informaţii:
− Unde şi când au loc migraţii sezoniere;
− Dacă există şi sunt identificabile căi de zbor/zone de migraţie;
− Dacă da, care este relaţia lor cu peisajul la o scară mai mare sau mai mică de peisaje;
− Dacă este posibilă utilizarea informaţiei asupra activităţii de vârf a activităţii şi zborurilor de migraţie în peisaj, pentru a evita problemele.
Cercetările necesare Metodele posibile
• Identificarea rutelor de migraţie, coridoarele de zbor şi locurile de popas. Există câteva studii asupra migraţiei liliecilor în diferite locuri izolate din Europa, dar încă nu există o hartă continuă cu rutele de migraţie sau cu locurile de popas. De asemenea, unele studii şi observaţii nesistematice arată că liliecii traversează mările deschise, ca Mările Nordului şi Baltică (AHLÉN 1997; AHLÉN şi colab. 2002, 2007; RUSS şi colab. 2001, 2003; WALTER şi colab. 2004; HÜPPOP – comunicări personale), dar încă
• Proiecte de inelări de-a lungul căilor de migraţii;
• Colectări cu plase de-a lungul căilor de migraţii;
• Studii genetice internaţionale (vezi PETIT & MAYER 2000);
• Radio-emiţătoare;
• Studii cu ajutorul radarului;
• Studi cu ajutorul detectorului în puncte alese de migraţie.
24
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
nu există informaţii specifice asupra căilor exacte de migraţii peste mări.
• Căile de migraţii sunt determinate sau ghidate de structurile peisajului (văi ale râurilor, linii de coastă, văi între creste montane etc.)?
• Este necesară probarea oricărei informaţii anecdotice şi de înţeles că zonele de poposire sunt importante, de exemplu pădurile sunt importante primăvara şi toamna pentru N. noctula şi P. nathusii.
• - Nu se cunoaşte în ce condiţii climatice are loc migraţia în zonele de coastă, pe continent şi pe mare. În general, vântul (şi vizibilitatea) schimbă obiceiurile şi rutele. Există doar puţine exemple cu privire la diferite condiţii de vreme, în care pot migra liliecii. ARNETT (2005) şi BEHR & VON HELVERSEN (2005) au descris principala activitate pe vânt cu viteza mai mică de 6 m/sec. După morfologia speciilor Nyctalus şi Miniopterus este posibil ca speciile lor să migreze şi la viteze mai mari ale vântului. Asupra migraţiei liliecilor sunt necesare mai multe date, cum ar fi informaţiile privind siturile specifice ale rutelor de migraţii şi numărul de lilieci care le utilizează; altitudinile de zbor specifice fiecărei specii; cum influenţează condiţiile climatice perioada, ruta şi direcţia de deplasare; cât de des se opresc liliecii pentru a se odihni sau a se hrăni.
• Studii cu detectorul de lilieci pe sol, în turnuri, turbine de vânt, baloane etc.;
• Studii cu ajutorul aparatelor foto cu imagini termice;
• Studii fiziologice şi etologice.
• Studierea orientării liliecilor migratori. • Studii fiziologice.
• Există activităţi ale liliecilor pe mare şi la ce distanţă? Care specii sunt active pe mare şi dacă sunt active numai pe durata migraţiei? Migraţia presupune şi hrănire? Iar dacă da, este aceasta legată de deplasările pe continent?
• Studii cu ajutorul detectorului de lilieci, din turnul farului, transecte cu barca (sisteme manuale şi automate de înregistrare a liliecilor);
• Imagini termice;
• Radar.
5.4. Coliziunea
Sunt necesare următoarele informaţii:
− De ce se lovesc liliecii de turbinele de vânt;
− Daca este imposibil/prea greu pentru lilieci să obsberve turbina de vânt şi să înţeleagă riscul;
25
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
− Daca ei pot fi atraşi de turbinele de vânt;
− Dacă se pot aplica tehnici care să avertizeze liliecii.
Exemplare ale diferitelor specii de lilieci migratori şi locali, găsite în Europa, ca pierderi sub turbinele de vânt. Liliecii de amurg (Nyctalus noctula) sunt cei mai afectaţi de turbinele de vânt din Germania (aici parcul de vânt Pushwitz în Saxonia, Germania). © M. Lein
Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) tăiat în două, de la cap la crupă, de o elice (Zonele umede Camargue, 2006). © E. Cosson
Cercetările necesare Metodele posibile
• De ce se lovesc liliecii de turbine? ARNETT (2005) descrie obiceiul câtorva lilieci de evitare când se află în faţa elicelor, în timp ce altele n-au manifestat nicio tendinţă de evitare. Cum percep lileicii cu sistemul lor de ecolocaţie, elicele rotative? Această cunoaştere poate fi folositoare pentru găsirea modalităţilor de a face elicele mai observabile de către lilieci.
• Studii etologice cu ajutorul detectoarelor şi a apartelor foto cu imagini termice;
• Experimente de laborator;
• Experimente de ecolocaţie;
• Studii de fiziologie şi etologice.
• Studiile recenete din Germania (ex., BEHR & VON HELVERSEN 2005) arată că nu numai liliecii migratori, ci şi cei care se află în zborurile de hrănire, din populaţiile locale intră în coliziune cu turbinele. Liliecii migratori se pot şi ei hrăni în timpul migraţiei (ex., ARNETT 2005; AHLÉN şi colab. 2007). Sunt prea puţine informaţii genetice asupra liliecilor migratori şi a celor locali, pentru a le compara cu informaţiile despre fatalităţile liliecilor.
• Studii genetice;
• Imagini cu aparate foto termice;
• Radio-emiţătoare;
• Studierea insectelor la turbina de vânt.
26
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
5.5 Perturbarea, efectul barierei
Sunt necesare următoarele informaţii:
− Răspunsurile etologice ale liliecilor locali în zborurile de hrănire;
− Dacă liliecii evită turbinele de vânt ori se obişnuiesc după un timp;
− Dacă obişnuirea presupune coliziuni ale liliecilor.
Cercetările necesare Metodele posibile
• Nu se cunoaşte cum răspund liliecii în zborurile de hrănire, la turbinele de vânt. Adăugând la experienţa câştigată prin studiile de coliziune ştim că liliacul cu aripi late evită zborurile pentru hrănire în vecinătatea turbinelor de vânt (BACH 2002). Trebuie să ştim mai mult despre pierderea habitatelor de hrănire şi efectul asupra populaţiilor speciilor din genurile Nyctalus, Vespertilio sau Miniopterus, care zboară la înălţime.
• Radio-emiţătoare;
• Studii cu ajutorul detectoarelor;
• Studii de folosire a habitatelor;
• Studii de impact BACI (impacte înainte şi după construcţie).
• Sunt necesare studii generale asupra răspunsurilor etologice ale diferitelor specii, bazate pe caracteristicile ciclului lor de viaţă, a dinamicii populaţiilor, ecologiei şi abundenţei ca răspuns la fazele de construcţie, operaţionale şi de eliminare a fermelor de vânt. Aceasta va stabili sensibilitatea specifică la câteva tipuri de mari ferme de vânt, în absenţa identificării influenţei luminei turbinelor asupra etologiei liliecilor.
• Influenţa disponibilităţii habitatului dizlocat. • Radio-emiţătoare;
• Studii cu detectoare de lilieci.
• Trebuie acordată atenţie efectului înălţimii turnului asupra activităţii de hrănire.
• Nivelul impactelor potenţiale asupra liliecilor, cauzate de perturbare, bariere pentru mişcări, mortalitatea de la coliziuni şi pierderea sau deteriorarea habitatului.
• Utilizarea habitatului;
• Studii populaţionale;
• Radio-emiţătoare;
• Studii cu ajutorul detectoarelor de lilieci.
• Efectul barierei asupra liliecilor migratori şi locali este relativ necunoscut.
• Radio-emiţătoare;
• Studii cu ajutorul detectoarelor de lilieci;
• Studierea răspunsului etologic;
• Studii populaţionale.
• Studii pe termen lung se cer pentru determinarea efectelor turbinelor de vânt,
• Inelări;
27
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
tot pe termen lung. Astfel de efecte pot include de exemplu, obişnuirea liliecilor cu fermele de vânt, care în timp, poate diminua impactul. Un astfel de fenomen nu este de aşteptat pentru speciile de lilieci migratori, ci pentru cei locali. Impactele semnificative asupra populaţiilor de lilieci devin aparente numai pe termen lung.
• Studii populaţionale.
5.6. Diminuarea şi/sau evitarea
Sunt necesare următoarele informaţii:
− Posibilitatea avertizării liliecilor;
− Tehnici care s-ar putea utiliza pentru avetizare;
− Posibilitatea evitării sau diminuării problemelor.
Cercetările necesare Metodele posibile
• Dezvoltarea metodelor şi instrumentelor care pot înregistra automat vânătoarea intensă sau numărul mare de lilieci care trec prin faţa senzorilor de căldură sau a radarelor şi pe baza cărora se pot închide temporar turbinele de vânt în timpul migraţiei sau pe vreme de furtună.
• Studierea sistematică a mortalităţii de la coliziune pe întregul anotimp (metode după ARNETT 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; NIERMANN şi colab. 2007);
• Sisteme de înregistare automată a liliecilor, la altitudine mare;
• Aparate foto cu imagini termice.
• - Există vreo posibilitate de a feri liliecii de turbinele de vânt? Pentru a determina factorii posibili de a feri sau de a atrage liliecii vor trebui investigate diferite feluri de zgomote/sunete/semnale radar şi/sau semnale luminoase. Primele studii au arătat că unii lilieci reacţionează negativ la semnalele radar puternice (NICHOLLS & RACEY 2007), dar încă lipsesc informaţiile mai detaliate asupra cerinţelor tehnice.
• Studierea zgomotelor emise (infra-, normale-, ultrasunete);
• Studii asupra radarului.
• - Se presupune că în unele părţi din Germania şi Suedia, liliecii se adăpostesc şi în nacele. Nacelele ar trebui închise, pentru a preveni intrarea liliecilor înăuntru. Este necesară această măsură pentru a reduce riscul lovirii lor de către mecanismele de roţi din interior.
• Experimente de laborator;
• Observaţii în câmp.
28
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
6 Concluzii şi viitoare lucrări Această lucrare prezintă îndrumări generale pentru procesul de planificare şi evaluarea impactului turbinelor de vânt asupra liliecilor. În plus, menţionează cercetările prioritare, relevante. Ele nu sunt complete şi necesită dezvoltări viitoare, mai ales în contextul european. Impactul curent al turbinelor de vânt trebuie investigat mai departe, pentru a găsi soluţiile de minimizare a impactelor dezvoltării viitoare a fermelor de vânt.
7 Bibliografie/de citit în viitor Literatura luată în studiu, pentru aceste îndrumări
AHLÉN, I. (1997): Migratory behaviour of bats at south Swedish coasts. Zeitschrift für Säugetierkunde 62:375-380.
AHLÉN, I. (2002): Fladdermöss och fåglar dödade av vindkraftverk. Fauna och Flora 97:3:14-22.
AHLÉN, I. (2003): Wind turbines and bats – a pilot study. Final report to the Swedish National Energy Administration 11 December 2003: Dnr 5210P-2002-00473. P-nr P20272-1.
AHLÉN, I., BACH, L. & BURKHARDT, P. (2002): Bat migration in southern Sweden. Poster at IXth European Bat Research Symposium, Le Havre, France 2002.
AHLÉN, I., L. BACH, H.J. BAAGØE, & J. PETTERSSON (2007): Bats and offshore wind turbines studied in southern Scandinavia - Report (Nr. 5571) to the Swedish Environmental Protection Agency: 37 pp.
ALCALDE, J.T. (2003) : Impacto de los parques eólicos sobre las poblaciónes de murciélagos. Barbastella 2: 3-6.
ARNETT, E.B. [technical editor] (2005): Relationships between Bats and Wind Turbines in Pennsylvania and West Virginia: an Assessment of Fatality Search Protocols, Pattern of Fatality, and Behavioral Interactions with Wind Turbines. A final report submitted to the Bats and Wind Energy Cooperative. Bat Conservation International. Austin, Texas, USA. 187 pp.
BACH, L., R. BRINKMANN, H. LIMPENS, U. RAHMEL, M. REICHENBACH & A. ROSCHEN (1999): Bewertung und planerische Umsetzung von Fledermausdaten im Rahmen der Windkraftplanung. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz 4: 162-170.
BACH, L. (2002): Auswirkungen von Windenergieanlagen auf das Verhalten und die Raumnutzungen von Fledermäusen am Beispiel des Windparks „Hohe Geest“, Midlum - Endbericht. Unpubl. report for Institut für angewandte Biologie, Freiburg/Niederelbe: 46 pp.
BACH, L. & U. RAHMEL (2004): Überblick zu Auswirkungen von Windkraftanlagen auf Fledermäuse - eine Konfliktabschätzung. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 245-252.
BEHR, O., D. EDER, U. MARCKMANN, H. METTE-CHRIST, N. REISINGER, V. RUNKEL & O. VON HELVERSEN (2007): Akustisches Monitoring im Rotorbereich von Windenergieanlagen und methodische Probleme beim Nachweis von Fledermaus-Schlagopfern – Ergebnisse aus Untersuchungen im mittleren und südlichen Schwarzwald. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 115-127.
BEHR, O., D. GLAUBITZ, U. MARCKMANN, H. METTE-CHRIST, K. MOCH, N. REISINGER & V. RUNKEL (2006): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark „Ittenschwander Horn“ bei Fröhnd im Schwarzwald im Jahr 2005. Erlangen, Unpubl. report on behalf of Windpark Fröhnd GmbH & Co KG.
BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2005): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch einen Windkraftstandort – Endbericht zu den Untersuchungen im Windpark „Kempfenbühl/Schlossbühl“ bei Lahr im Schwarzwald 2004 und 2005. Unpubl. report on behalf of Regiowind.
29
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2005): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark "Roßkopf" (Freiburg i. Br.). Unpubl. report for 2004: 37 pp + maps.
BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2006): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark „Roßkopf“ (Freiburg i. Br.) im Jahre 2005. Unpubl. report for 2005 on behalf of Regiowind GmbH & Co. KG Freiburg: 32 pp + maps.
BENZAL, J. & E. MORENO (2001): Interacciónes de los murciélagos y los aerogeneradores en parques eólicos de la comunidad foral de Navarra. V Jornadas de la Sociedad Espanola de Conservacion y Estudio de Mamiferos. (summary)
BRINKMANN, R., H. SCHAUER-WEISSHAHN & F. BONTADINA (2006): Untersuchungen zu möglichen betriebsbedingten Auswirkungen von Windkraftanlagen auf Fledermäuse im Regierungs-bezirk Freiburg. Report for Regierungspräsidium Freiburg by request of Naturschutzfonds Baden-Württemberg: 66 pp. http://www.rp-freiburg.de/servlet/PB/show/1158478/rpf-windkraft-fledermaeuse.pdf
COSSON, M. (2004): Suivi évaluation de l'impact du parc éolien de Bouin. 2003: Comparaison état initial et fonctionnement des éoliennes – Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire et Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Nantes – La Roche-sur-Yon (France), 91 pp.
COSSON, M. & P. DULAC (2005): Suivi évaluation de l'impact du parc éolien de Bouin. 2004: Comparaison état initial et fonctionnement des éoliennes – Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire et Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Nantes – La Roche-sur-Yon (France), 102 pp.
COSSON, M. & P. DULAC (2006): Suivi évaluation du parc éolien de Bouin (Vendée) sur les oiseaux et les chauves-souris. Année 2005. Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire, Nantes – La Roche-sur-Yon, 93 pp.
DULAC, P. (2007): Evaluation de l'impact du parc éolien de Bouin (Vendée) sur l'avifaune et les chauves-souris. Résultats du suivi 2006 et bilan de 5 années de suivi. Unpubl. report on behalf of Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée / ADEME Pays de la Loire / Conseil Régional des Pays de la Loire, La Roche-sur-Yon – Nantes, 111 pp.
DÜRR, T. (2001): Fledermäuse als Opfer von Windkraftanlagen. Naturschutz und Landschafts-pflege in Brandenburg 10: 182.
DÜRR, T. & L. BACH (2004): Fledermäuse als Schlagopfer von Windenergieanlagen - Stand der Erfahrungen mit Einblick in die bundesweite Fundkartei. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 253-264.
DÜRR, T. (2007): Die bundesweite Kartei zur Dokumentation von Fledermausverlusten an Windenergieanlagen – ein Rückblick auf 5 Jahre Datenerfassung. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 108-114.
ENDL, P., U. ENGELHART, K. SEICHE, S. TEUFERT & H. TRAPP (2005): Untersuchungen zum Verhalten von Fledermäusen und Vögeln an ausgewählten Windkraftanlagen im Landkreis Bautzen, Kamenz, Löbau-Zittau, Niederschlesischer Oberlausitzkreis, Stadt Görlitz Freistaat Sachsen. Unpubl. report for Staatliches Umweltfachamt Bautzen: 135 pp.
GÖTTSCHE, M. & H. GÖBEL (2007): Teichfledermaus (Myotis dasycneme) als Kollisionsopfer an einer Windenergieanlage. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 277-281.
GRÜNKORN, T., A. DIEDERICHS, B. STAHL, D. DÖRTE & G. NEHLS (2005): Entwicklung einer Methode zur Abschätzung des Kollisionsrisikos von Vögeln an Windenergieanlagen. Unpubl. report for Landesamtes für Natur und Umwelt Schleswig-Holstein: 92 pp.
30
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
GRUNWALD, T. & F. SCHÄFER (2007): Aktivität von Fledermäusen im Rotorbereich von Windenergieanlagen an bestehenden WEA in Südwestdeutschland. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 182-198.
HAASE, A. & A. ROSE (2005): Auswirkungen der Windenergieanlagen auf Fledermäuse am Stöckerberg im Landkreis Nordhausen. - Projektarbeit im Rahmen des Thüringer Jahres: 30 pp.
HAENSEL, J. (2007): Aktionshöhen verschiedener Fledermausarten nach Gebäudeeinflügen in Berlin und nach anderen Informationen mit Schlussfolgerungen für den Fledermausschutz. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 141-151.
HAENSEL, J. (2007): Zur Fledermausfauna auf der Vorhabensfläche des geplanten Windparks Kablow bei Berlin. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 253-276.
HUTTERER, R., T. IVANOVA, C. MEYER-CORDS & L. RODRIGUES (2005): Bat Migrations in Europe: A Review of Banding Data and Literature. Naturschutz und Biologische Vielfalt 28.
HÖTKER, H., K.-M. THOMSEN & H. KÖSTER (2004): Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am Beispiel der Vögel und der Fledermäuse – Fakten, Wissenslücken, Anforderungen an die Forschung , ornithologische Kriterien zum Ausbau der regenerativen Energiegewinnungsformen. Ed.: NABU and Federal Agency for Nature Protecion in Germany. Bergenhusen, 80 pp. http://bergenhusen.nabu.de/bericht/VoegelRegEnergien.pdf
HÖTKER, H. (2006): Auswirkungen des Repowering von Windkraftanlagen auf Vögel und Fledermäuse. Ed: Michel-Otto-Institut im NABU, Bergenhusen. 40 pp. http://bergenhusen.nabu.de/download/Windkraft_LANU_Endbericht1.pdf
JABERG, C. & A. GUISAN (2001): Modelling the distribution of bats in relation to landscape structure in a temperate mountain environment. Journal of Applied Ecology 38, 1169-1181.
JOHNSON, G.D., W.P. ERICKSON, M.D. STRICKLAND, M.F. SHEPHERD & D.A. SHEPHERD (2000): Avian monitoring studies at the Buffalo Ridge, Minnesota Wind Resource Area: Results of a 4-year study. Unpublished report for the Northern States Power Company, Minnesota: 262 pp.
JOHNSON, G.D., W.P. ERICKSON, M.D. STRICKLAND, M.F. SHEPHERD & D.A. SHEPHERD (2003): Mortality of bats at a large-scale wind power development at Buffalo Ridge, Minnesota. Am. Midl. Nat.150: 332-342.
JOHNSON, G.D. & M.D. STRICKLAND (2004): An assessment of potential collision mortality of migrating Indiana bats (Myotis sodalis) and Virginia big-eared bats (Corynorhinus townsendii virginianus) traversing between caves. Technical report prepared for NedPower Mount Storm by WEST, Inc.
KUSENBACH, J. (2004): Abschlussbericht zum Werkvertrag “Erfassung von Fledermaus- und Vogeltotfunden unter Windenergieanlagen an ausgewählten Standorten in Thüringen”.
LATORRE, F.J.S. & E.P. ZUECO (1998): Informe Final “Estudio de seguimiento de la incidencia del Parque Eólico Borja 1 sobre la avifauna.” Unpubl. report .
LEHMANN, B. & C. ENGELMANN (2007): Nachweis einer Alpenfledermaus (Hypsugo savii) als Schlagopfer in einem Windpark in Sachsen-Anhalt. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 128-130.
LEKUONA J. (2001): Uso del espacio por la avifauna y control de la mortalidad de aves y murciélagos en los parques eólicos de Navarra durante un ciclo anual. Dirección General de Medio Ambiente Departamento de Medio Ambiente, Ordenación del Territorio y Vivienda. Gobierno de Navarra.
MARTINEZ-RICA, J.P. & J. SERRA-COBO (1999): Aproximación al impacto potencial sobre las poblaciones de quirópteros derivado de la construcción del proyectado “Parque Eólico de Boquerón” en la muela de Borja (Borja). Anexo al “Estudio de la incidencia ambiental de los Parques Eolicos solicitados por CEASA en la plana de Borja y denominados: Boirja I, Borja II, Arbolitas y Boqueron”. Garona Estudios Territoriales.
31
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
NICHOLLS, B. & P.A. RACEY (2007): Bats Avoid Radar Installations: Could Electromagnetic Fields Deter Bats from Colliding with Wind Turbines?. PLoS ONE 2(3): e297. doi:10.1371/journal.pone.0000297
NIERMANN, I., O. BEHR & R. BRINKMANN (2007): Methodische Hinweise und Empfehlungen zur Bestimmung von Fledermaus-Schlagopferzahlen an Windenergiestandorten. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 152-162.
PELAYO, J. & E. SANPIETRO (1998): Estudio de seguimiento de la incidencia del Parque Eolico Borja-1 sobre la avifauna. SEO/BIRDLIFE, Madrid.
PETERSONS, G. (1990): Die Rauhhautfledermaus, Pipistrellus nathusii (Keyserling u. Blasius, 1839), in Lettland: Vorkommen, Phänologie und Migration. Nyctalus 3: 81-98.
PETIT, E. & F. MAYER (2000): A population genetic analysis of migration: the case of the noctule bat (Nyctalus noctula). Molecular Ecology 9: 683-690.
PETRI, I & A. MUNILLA (2002) : Gurelur calcula que miles de aves caen en parques eólicos navarros. Quercus, 197: 50-51.
PHILLIPS, J.F. (1994): The effect of a wind farm on the upland breeding bird communities of Bryen Tili, Mid-Wales: 1993-1994. RSPB, The Welsh Office, Bryn Aderyn, The Bank, Newtown, Powys.
RAHMEL, U., L. BACH, R. BRINKMANN, C. DENSE, H. LIMPENS, G. MÄSCHER, M. REICHENBACH & A. ROSCHEN (1999): Windkraftplanung und Fledermäuse. Konfliktfelder und Hinweise zur Erfassungsmethodik. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz, Band 4: 155-161.
RAHMEL, U., BACH, L., BRINKMANN, R., LIMPENS, H. & A. ROSCHEN (2004): Windenergieanlagen und Fledermäuse – Hinweise zur Erfassungsmethodik und zu planerischen Aspekten. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 265-271.
REICHENBACH, M. (2002): Auswirkungen von Windenergieanlagen auf Vögel – Ausmaß und planerische Bewältigung. Dissertation at the TU Berlin: 207 pp.
RUSS, J.M., A.M. HUTSON, W.I. MONTGOMERY, P.A. RACEY & J.R. SPEAKMAN (2001): The status of Nathusius’ pipistrelle (Pipistrellus nathusii Keyserling and Blasius 1839) in the British Isles. J. Zool. Lond 254:91-100.
RUSS, J.M., M. BRIFFA & W.I. MONTGOMERY (2003): Seasonal patterns in activity and habitat use by bats (Pipistrellus spp. and Nyctalus leisleri) in Northern Ireland, determined using a driven transect. J. Zool. Lond. 259: 289-299.
SATTLER, T. & F. BONTADINA (2006): L’évaluation écologique de deux secteurs d’installations éoliens en France sur la base de la diversité et l’activité des chauves-souris. Unpubl. report : 41 pp.
SCHRÖDER, T. (1997): Ultraschallemissionen von Windenergieanlagen. Eine Untersuchung verschiedener Windenergieanlagen in Niedersachsen und Schleswig-Holstein. Unpubl. report of I.f.O.N.N. on behalf of NABU e.V. LV Niedersachsen: 1-15.
SEICHE, K., P. ENDL & M. LEIN (2007): Fledermäuse und Windenergieanlagen in Sachsen – Ergebnisse einer landesweiten Studie. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 170-181.
TRAPP, H., D. FABIAN, F. FÖRSTER & O. ZINKE (2002): Fledermausverluste in einem Windpark der Oberlausitz. Naturschutzarbeit in Sachsen 44: 53-56.
TRAXLER, A., S. WEGLEITNER & H. JAKLITSCH (2004): Vogelschlag, Meideverhalten & Habitatnutzung an bestehenden Windkraftanlagen Prellenkirchen – Obersdorf – Steinberg/Prinzendorf. Unpubl. report for WWS Ökoenergie, EVN Naturkraft, WEB Windenergie, IG Windkraft und Amt der Niederösterreichischen Landesregierung: 107 pp.
WALTER, G. H. MATTHES & M. JOOST (2004): Fledermausnachweise bei Offshore-Untersuchungen im Bereich von Nord- und Ostsee. Natur- und Umweltschutz (Zeitschrift Mellumrat) 3(2): 8-12.
32
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
WINKELMANN, J.E. (1989): Vogels e het windpark nabij Urk (NOP): aanvarings slachtoffersen verstoring van pleisterende eenden, ganzen en zwanen. RIN-rapport 89/15: 169 pp.
ZAGMAJSTER, M., T. JANCAR & J. MLAKAR (2007): First records of dead bats (Chiroptera) from wind farms in Croatia. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 234-237.
Additional literature published in early 2008: The following references were published only after finalising the text of these guidelines; therefore their contents could not be taken into account at this stage. However, this literature should be cited here to keep the list of references / for further reading as complete as possible. AHLÉN, I., L. BACH, H.J. BAAGØE, & J. PETTERSSON (2007): Bats and offshore wind turbines studies
in southern Scaninavia. Report to the Swedish Environmental Protection Agency: 37 pp.
ARNETT, E.B. (2006): A preliminary evaluation on the use of dogs to recover bat fatalities at wind energy facilities. Wildlife Society Bulletin 34(5): 1140-1145.
ARNETT, E.B., W.K. BROWN, W.P. ERICKSON, J.K. FIEDLER, B.L. HAMILTON, T.H. HENRY, A. JAIN, G.D. JOHNSON, J. KERNS, R.R. KOFORD, C.P. NICHOLSON, T.J. O´CONNELL, M.D PIORKOWSKI & R.D. TANKERSLEY (2008): Patterns of Bat Fatalities at Wind Energy Facilities in North America. Journal of Wildlife Management 72(1): 61-78.
ARNETT, E.B., M.M.P. HUSO, D.S. REYNOLDS & M. SCHIRMACHER (2007): Patterns of pre-construction bat activity at a proposed wind facility in northwest Massachusetts. Annual Report prepared for the Bats and Wind Energy Cooperative: 36 pp.
BARCLAY, R.M.R., E.F. BAERWALD & J.C. GRUVER (2007): Variation in bat and bird fatalities at wind energy facilities: assessing the effects of rotor size and tower height. Can. J. Zool. 85: 381-387.
CRYAN, P.M. & A.C. BROWN (2007): Migration of bats past a remote island offers clues toward the problem of bat fatalities at wind turbines. Biological Conservation 139: 1-11.
HORN, J.W., B.E. ARNETT & T.H. KUNZ (2008): Behavioral responses of bats to operating wind turbines. Journal of Wildlife Management 72(1): 123-132.
KUNZ, T.H., E.B. ARNETT, B.M. COOPER, W.P. ERICKSON, R.P. LARKIN, T. MABEE, M.L. MORRISON, M.D. STRICKLAND & J.M. SZEWCZAK (2007): Assessing Impacts of Wind-Energy Development on Nocturnally Active Birds and Bats: A Guidance Document. Journal of Wildlife Management 71(8): 2449–2486.
KUNZ, T.H., E.B. ARNETT, W.P. ERICKSON, A.R. HOAR, G.D. JOHNSON, R.P. LARKIN, M.D. STRICKLAND, R.W. THRESHER & M.D. TUTTLE (2007): Ecological impacts of wind energy development on bats: questions, research needs, and hypotheses. Front Ecol Environ. 5(6): 315–324.
LARKIN, R.P. (2006): Migrating bats interacting with wind turbines: what birds can tell us. Bat Research News 47(2): 23-32.
MABEE, T.J., J.H. PLISSNER & B.A. COOPER (2005): A radar and visual study of nocturnal bird and bat migration at the proposed Prattsburgh-Italy wind power project, New York, spring 2005. Final Report for ABR, Inc.—Environmental Research & Services: 37 pp.
REYNOLDS, D.S. (2006): Monitoring the potential impact of a wind development site on bats in the Northeast. Journal of Wildlife Management 70(5): 1219-1227.
SPANJER, G. R. (2006): Responses of the big brown bat, Eptesicus fuscus, to a proposed acoustic deterrent device in a lab setting. A report submitted to the Bats and Wind Energy Cooperative and the Maryland Department of Natural Resources. Bat Conservation International: February 2007: 2-12.
33
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
SZEWCZAK, J.M. & B.E. ARNETT (2007): Preliminary Field Test Results of an Acoustic Deterrent with the Potential to Reduce Bat Mortality from Wind Turbines. Bat Conservation International: February 2007: 13-19.
Glosar Studii BACI – Studii de Impact Înainte şi După Construcţii. Convenţia de la Berna – Convenţia asupra Conservării vieţuitoarelor sălbatice şi habitatelor naturale europene. EIA – Evaluarea Impactului Ambiental. Directiva Habitatelor UE – Directiva 92/43/EEC a Consiliului din 21 mai 1992 asupra conservării habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice. Directiva Habitatelor (împreună cu Directiva Păsărilor) formează piatra unghiulară/baza politicii de conservare a naturii Europei. Ea este structurată pe baza a două componente: reţeaua de arii protejate Natura 2000 şi sistemul strict al speciilor protejate. Nacela (sau: nacela turbinei) – Structura din vârful turnului turbinei de vânt, la care se ataşează butucul rotorului şi elicele; cuprinde generatorul electric, roţile dinţate şi controalele elctronice. Reelectrificare – Înlocuirea turbinelor de vânt din prima generaţie, cu turbine moderne, cu instalaţii multi-megawaţi.
Mulţumiri Pentru valoroasele comentarii şi contribuţii la acest document mulţumim lui Ingemar Ahlén, Laurent Biraschi, Robert Brinkmann, Colin Catto, Tony Hutson, Teodora Ivanova, Herman Limpens, Lauri Lutsar, Barry Nicholls, Ivo Niermann, Katie Parsons, Paul Racey. Christine Rumble, Linda Smith şi Dean Waters. Pentru revizia iniţială a textului îi mulţumim lui Jean Smyth.
34
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r Ta
ble
1: S
tudi
i efe
ctua
te în
Eur
opa
Stud
iul
(aut
or,
anul
, zo
na)
Perio
ada
Ti
pul t
urbi
nelo
r M
etod
ele
Rez
ulta
tele
Ti
puril
e de
hab
itat
Ahl
én (2
002,
200
3)
Sued
ia
augu
st-
sept
embr
ie
2002
Dife
rit
160
turb
ine
(Got
land
66
, Ö
land
39
, Bl
ekin
ge
4,
Skån
e 51
); 1
cont
rol/t
urbi
nă;
Aria
cer
ceta
tă 5
0 m
în
juru
l tur
bine
i.
17 li
lieci
(Eni
l 8, V
mur
1, N
noc
1, P
nat 5
, Ppi
p 1,
Ppy
g 1)
; 0,
1 lili
eci/c
ontro
l; G
otla
nd 1
2, Ö
land
2, B
leki
nge
2, S
kåne
1;
Dis
tanţ
a 3
– 25
m (m
edia
12
m) î
n ju
rul t
urbi
nei;
Jumăt
ate
din
spec
ii su
nt lo
cale
/sed
enta
re;
Ade
seor
i lili
ecii
se h
răne
sc în
apr
opie
rea
elic
elor
; In
divi
zii m
orţi
aparţin
spe
ciilo
r ob
serv
ate
că v
ânen
ază
în
apro
pier
ea e
licel
or.
Dife
rite,
de
la d
esch
ise
cu tu
fişur
i la
bază
, până
la c
ultu
ri (c
u liz
iere
).
Alc
alde
(20
03),
Nav
arre
, Sp
ania
şi
co
mun
icăr
i pe
rson
ale
1995
- 20
03
Circ
a 10
00 tu
rbin
e;
Înălţim
ea:
40
m
(mod
elul
mia
vec
hi) ş
i 60
– 8
0 m
; D
iam
teru
l el
icel
or:
20
m (m
odel
ul m
ai v
echi
) şi
34
m.
Aria
ce
rcet
ată
pe
o ra
ză
egală
cu
înălţim
ea tu
rbin
ei.
50 li
lieci
(în
prin
cipa
l Hsa
v 25
, Nno
c, N
las
2, d
ar ş
i Ppi
p,
Pku
h,
Ppy
g,
Ese
r, M
sch)
; În
pr
inci
pal
în
augu
st şi
se
ptem
brie
; P
reze
nţa
turb
inel
or
nu
mod
ifică
ut
iliza
rea
habi
tatu
lui;
Num
ărul
lilie
cilo
r ca
re z
boară
creş
te o
dată
cu
creş
tere
a te
mpe
ratu
rii şi
sc
ade
pe
măs
ură
ce
creş
te
inte
nsita
tea
vânt
ului
; Li
lieci
i fo
lose
sc î
n pr
inci
pal
locu
rile
apro
piat
e de
arb
ori.
Apr
oape
de
lizie
re
Bac
h (2
002)
, Sa
xoni
a In
ferio
ară,
Ger
man
ia
april
ie
1998
–
sept
embr
ie 2
002
Circ
a 10
00 tu
rbin
e;
Înălţim
ea 4
5 m
; D
iam
teru
l el
icel
or 3
0 m
Folo
sire
a ha
bita
tulu
i de
E
SE
R şi
P
pip;
In
vent
arie
rea
sist
emat
ică
cuaj
utor
ul
dete
ctor
ului
în
to
t pa
rcul
şi
ve
cină
tăţi;
de
7 or
i/an;
În
cepu
t cu
un
an
în
aint
e de
in
stal
area
tu
rbin
elor
şi
tre
i an
i du
pă a
ceea
.
N-a
u fo
st e
fect
e vi
zibi
le n
egat
ive
în u
tliza
rea
culo
arel
or d
e zb
or d
e Es
er ş
i Pip
; Ppi
p şi
-a s
chim
bat o
bice
iul d
e a
vâna
ap
roap
e de
turb
ine şi
s-a
obişn
uit c
u m
işca
rea
elic
elor
;
N-a
u fo
st e
fect
e vi
zibi
le a
folo
sirii
hab
itatu
lui d
e P
pip;
Num
ărul
de
Ese
r ca
re a
u pr
efer
at să
se h
răne
ască
la
lizie
rele
fără
turb
ine
a cr
escu
t de-
a lu
ngul
ani
lor;
N
umăr
ul d
e Es
er c
are
vâna
u la
dis
tanţă
mai
mar
e de
100
m
de
turb
ine
a cr
escu
t de-
a lu
ngul
ani
lor;
Con
cluz
ie: E
ser
pare
să
fi pă
răsi
t par
cul,
după
inst
alar
ea
turb
inel
or.
Cul
turi
cu m
ulte
liz
iere
, la
10
– 10
0 m
de
la
turb
ine.
Ben
zal
&
Mor
eno
(200
1),
Nav
arre
, Spa
nia
4
ferm
e de
vân
t cu
tu
rbin
e pe
12,
6 km
.
Morţi:
Ppi
p, P
kuh,
Hsa
v, E
ser,
Nno
c; P
pip,
Pku
h, H
sav,
E
ser,
Nno
c, T
ten
zboa
ră î
n ju
rul
trubi
nelo
r, deşi
num
ai
puţin
e di
n el
e vâ
nează
acol
o; L
iliec
ii fo
lose
sc în
prin
cipa
l zo
nele
din
vec
inăt
atea
arb
orilo
r.
Beh
r şi c
olab
. (20
06),
Itt
ensc
hwan
der
Hor
n(F
röhn
d), G
erm
ania
31
iulie
–
30
octo
mbr
ie 2
005
Loc
cu d
ouă
turb
ine;
Înălţim
ea
nace
lei
85
m;
Dia
mte
rul e
licei
70
m.
Mon
itoriz
area
ac
ustică;
C
ontro
l: 31
/07-
30/1
0:
la fi
ecar
e 3
zile
; Zo
na c
erce
tată
65
m;
Estim
area
ef
icie
nţei
ce
rcetăr
ii;
Expe
rimen
tul
cu
şoar
eci.
4 lili
eci m
orţi
)Ppi
p 4)
; 0,
18 li
lieci
/TV
/noa
pte
(16,
5 lil
ieci
/TV
). Păd
ure.
35
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r St
udiu
l (a
utor
, an
ul,
zona
) Pe
rioad
a
Tipu
l tur
bine
lor
Met
odel
e R
ezul
tate
le
Tipu
rile
de h
abita
t
Beh
r şi
co
lab.
(2
007)
, S
ud-V
estu
l Ger
man
iei
Aug
ust-
octo
mbr
ie 2
004,
Iu
lie-o
ctom
brie
20
05
3 si
turi
cu
2 –
4 tu
rbin
e;
Înălţim
ea to
tală
121
–
133
m;
Dia
mte
rul
elic
ei 7
0 –
77 m
.
Mon
itoriz
are
acus
tică
pe
sol şi
la
ni
velu
l na
cele
i, cu
înre
gist
rare
aut
omată
a lili
ecilo
r;
Act
ivita
te o
bişn
uită
la
3 sp
ecii:
Ppi
p, P
nat,
Nle
is l
a am
bele
înălţim
i. N
umai
la
ni
velu
l so
lulu
i: M
nat,
Mm
ysbr
a, M
myo
, Mbe
ch, M
daub
, Pls
pec;
2 –
4 de
tcto
are
de
lileic
i pe
fie
care
la
tură
, tim
p de
4 z
ile
succ
esiv
e în
fie
care
lu
nă.
Pe
vânt
cu
vite
ză m
ică
(< 5
m/s
ec)
sunt
sem
nific
ativ
ac
tivi m
au m
ulţi
liliec
i; Li
lieci
i sun
t ac
tivi p
ână
la v
iteza
max
imă
a vâ
ntul
ui d
e 6,
5 m
/sec
; Po
pulaţii
le l
ocal
e ca
şi
cele
mig
rato
are
de l
iliec
i se
co
ncen
trează
lângă
TV.
Zonă
îm
pdur
ită (
Păd
urea
N
eagră)
, pa
rţia
defrişa
tă
pe
latu
ri,
de
furtu
ni
(acu
ma
au
cres
cut
arbuşt
i).
Beh
r &
von
Hel
vers
en
(200
5), L
ahr,
Ger
man
ia
Aug
ust-
octo
mbr
ie
2004
şi
26
iu
lie-
30
cotm
brie
200
5
Sit
cu
3 tu
rbin
e:
Înălţim
ea
nace
lei
90
m;
Dia
mte
rul e
licei
77
m.
Mon
itoriz
are
acus
tică;
C
ontro
l la
fie
care
3
zile
; Zo
na
cerc
etată:
68
m.
3 lili
eci m
orţi
(Ppi
p 3)
. Pă
dure
.
Beh
r &
von
Hel
vers
en
(200
6),
Ros
skop
f,G
erm
ania
Sfîrşi
tullu
i ap
rilie
–
jumăt
atea
lu
i oc
tmbr
ie
O f
ermă
de
vânt
; 4
turb
ine;
Înă
lţim
ea 9
8 m
; Dia
mte
rul e
licei
70
m.
2005
. ap
rilie
-iuni
e, l
a fie
care
3 z
ile;
iulie
–
octo
mbr
ie la
fiec
are
4 zi
le;
estim
area
efic
ienţ
ei c
erce
tăril
or.
2005
: 31
lilie
ci m
orţi
(Ppi
p 23
, N
lei 4
, P
spec
4)
= 0.
18
liliec
i/tur
bină
/noa
pte;
apr
ilie
– ju
măt
atea
lui
iul
ie:
11
liliec
i; ju
măt
atea
lui i
ulie
– ju
măt
atea
lui o
ctom
brie
: 20
lili
eci;
După
perio
ada
de
obiş
nuire
cu
fu
ncţio
nare
a tu
rbin
elor
, num
ărul
lilie
cilo
r morţi
a scăz
ut s
emni
ficat
iv.
Păd
ure
în z
ona
cu a
rbor
i do
borâţi.
Brin
kman
n şi
co
lab.
(2
006)
, Fr
eibu
rg,
Ger
man
ia
20
04:
augu
st-
octo
mbr
ie;
2006
â5:
april
ie –
ju
măt
atea
lui m
ai
şi
jumăt
atea
lu
i iu
lie –
jum
ătat
ea
lui o
ctom
brie
Dife
rite;
20
04:
16 t
urbi
ne,
60-
98 m
înă
lţim
e, 4
4-80
m
dia
met
ru e
licei
; 20
05:
8 tu
rbin
e,
în
afar
a ce
lor i
nves
tigat
e în
200
4.
2004
: 9
– 18
co
ntro
ale
/turb
ină;
20
05:
12
cont
roal
e pr
imăv
ara/
18
cont
roal
e to
amna
; Zo
na c
erce
tată
50
m
diam
etru
în
ju
rul
turb
inei
; E
stim
area
ef
icie
nţei
ce
rcetăr
ii;
Stu
dii c
u ap
arat
e fo
to
cu ia
mgi
ni te
rmic
e.
2004
: 35
lilie
ci m
orţi
(+ 5
lilie
ci d
e la
un
sit a
uplim
enta
r, in
vest
igat
, Ppi
p 31
, Nle
i 7, V
mur
1, E
ser 1
); 20
05:
10 li
lieci
morţi
(Vm
ur 1
, P
pip
8, N
lei 1
) –
nici
un
liliac
mor
t prim
ăvar
a.
În
cea
mai
m
are
parte
pă
dure
, pa
rţial
liz
ieră
şi
păşu
ne.
Cos
son
(200
4)
şi
Cos
son
& D
ulac
(20
05,
2006
şi 2
007)
, Fra
nţa
IBA
, SP
A. Î
ntâi
s-
au
stud
iat
păsă
rile,
ap
oi
păsă
rile şi
lilie
cii.
Înălţim
ea 1
00 m
.
Ver
ific.
m
orta
lit.:
23 iu
lie –
16
dec.
20
03;
ian.
-dec
. 200
4;
ian.
-dec
. 200
5;
ian.
-dec
. 200
6;
8 tu
rbin
e N
80;
Con
trol
făcu
t la
fie
care
tur
bină
, du
pă
met
oda
lui
J.E
. Win
kelm
an.
77 li
lieci
morţi
(200
3 –
2006
) (P
nat 3
5, P
pip
15, P
spec
17
, Pku
h 2,
Ese
r 2, N
noc
6);
2003
: M =
4,7
4/să
ptăm
ână/
8 TV
(std
iat 6
luni
); 20
04: M
= 3
,1-3
,6/săp
tăm
ână/
8TV
(20,
3-23
,5/a
n/TV
);
2005
: M =
3,3
0-4,
19/săp
tăm
ână/
8TV
(21,
5-27
,2/a
n/TV
); 20
06: M
= 0
,93-
1,43
/săp
tăm
ână/
8TV
(6-9
,3/a
n/TV
) (în
par
ante
ze: e
stim
area
fata
lităţ
ilor,
cea
mai
mar
e ci
fră
fiind
de
asem
enea
lua
tă î
n co
nsid
eraţ
ie p
entru
zon
a ce
rcet
ată)
.
Pold
er d
esch
i, cu
ltiva
t pe
o
parte
şi c
u pa
turi
pent
ru
scoi
ci/s
tridi
i pe
ce
alal
tă
parte
.
36
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r St
udiu
l (a
utor
, an
ul,
zona
) Pe
rioad
a
Tipu
l tur
bine
lor
Met
odel
e R
ezul
tate
le
Tipu
rile
de h
abita
t
Dür
r (co
m. p
erso
nale
), Br
ande
nbur
g - G
erm
ania
20
01 -
2003
Ti
puri
dife
rite
2001
: 38
tu
rbin
e (6
6 co
ntro
ale)
; 20
02:
79
turb
ine
(394
co
ntro
ale)
; 20
03:
147
turb
ine
(550
co
ntro
ale)
; ±
cerc
etăr
i ne
sist
emat
ice
între
febr
uarie
şi
dec
embr
ie, d
ar m
ai a
les
în
augu
st/s
epte
mbr
ie;
Zona
cer
ceta
tă 5
0 m
în ju
rul
turb
inei
(mai
ale
s).
36 li
lieci
morţi
(0.0
4 lil
ieci
/con
trol);
În
prin
cipa
l Pna
t, P
pip,
Nno
c;
La to
aste
tipu
rile
de tu
rbin
e;
În p
rinci
pal
în p
rima
şi a
dou
a de
cadă
a l
ui
augu
st.
Dife
rite;
Ad
eseo
ri ap
ropi
ate
de
lizie
re.
Dür
r (20
07),
Ger
man
ia
1998
- 20
07
Li
sta
tutu
ror
lilie
cilo
r m
orţi
găsiţi
în
cerc
etăr
ile
sist
emat
ice şi
nes
iste
mat
ice
sub
TV în
Ger
man
ia, s
orta
tă
după
Ter
itoriu
l ger
man
.
În to
tal s
-au
găsi
t 706
lili
eci m
orţi;
C
ele
mai
afe
ctat
e sp
ecii
(în o
rdin
ea f
recv
enţe
i):
Nno
c, P
pip,
Pna
t, N
lei,
Vm
ur, E
ser,
Ppy
g;
Din
lilie
cii d
eter
min
aţi,
45%
era
u im
atur
i şi 5
5%
din
toţi
lilie
cii e
rau
mas
culi;
91
% d
in toţi
lilie
ci găs
iţi a
u fo
st d
in p
erio
ada
jum
. Iu
lie –
înce
putu
l lui
oct
ombr
ie;
Dis
cuţii
asu
pra
efic
ienţ
ei c
erce
tăril
or.
Dife
rite
tipur
i de
hab
itate
di
n G
erm
ania
.
Endl
şi
co
lab.
(2
005)
, S
axon
ia, G
erm
ania
m
artie
-noi
embr
ie
2004
16
fer
me
de v
ânt,
92
turb
ine;
Înălţim
ea 6
5 –
80 m
; D
iam
teru
l el
icei
47
– 80
m.
Inve
ntar
iere
a cu
det
ecto
rul:
5-8
x/an
(a
prilie
–
octo
mbr
ie);
Con
trolu
l co
liziu
nilo
r: 5-
8 x/
an
(apr
ilie
– oc
tom
brie
) (ri
tmul
med
iu d
e 24
zile
); Zo
na c
erce
tată
– d
iam
etru
l el
icei
în ju
rul t
urbi
nei;
Exp
erim
entu
l cu
pui;
Con
trolu
l efic
ienţ
ei c
erce
tării
pr
in s
imul
area
cu
liliec
i de
hâ
rtie!
Mor
talit
atea
m
edie
: 1,
5 lil
ieci
/turb
ină/
an
(între
: 1,
1-4,
6);
La
alte
do
uă
ferm
e de
vâ
nt:
1,34
şi
4,
56
liliec
i/tur
bină
/an;
P
pip:
ce
a m
ai
înal
tă
rată
de
co
liziu
ne
în
veci
năta
tea
pădu
rii;
Nno
c +
Pna
t: co
lozi
une
înal
tă ş
i mai
dep
arte
de
pădu
re.
Cul
turi
desc
hise
dar
cel
e m
ai
mul
te
apro
ape
de
pădu
re s
au d
e păşu
ni (0
–
150
m).
Göt
tsch
e &
G
öbel
(2
007)
, S
chle
swig
-H
olst
ein,
Ger
man
ia
2003
; iu
lie-ju
m. l
ui s
ept.
2005
; S
fârş
it ap
rilie
–
înce
putu
l lui
iuni
e 20
06
Sit
cu 4
turb
ine;
Înălţim
ea
nace
lei
60
m;
Dia
met
rul e
licei
80
m.
2003
: ce
rcetăr
i ne
sist
emat
ice
pent
ru
lilie
ci
morţi;
Iu
lie +
sep
tem
brie
200
5 şi
ap
rilie
-iuni
e 20
06:
la f
ieca
re
7 zi
le;
Augu
st 2
005:
la
fieca
re 1
4 zi
le.
22 l
iliec
i m
orţi,
găs
iţi î
n to
tal
(Pna
t 10
, P
pip
5,
nnoc
4,
Mda
s 1,
Mda
u 1,
Ppi
p/py
g 1)
; în
afa
ra
aces
tora
s-a
u m
ai găs
it 8
lilie
ic m
orţi
în 2
005
– 20
06 (P
pip
1, P
nat 4
, Mda
u 1,
Nno
c 1,
Mda
s 1)
. C
ei m
ai m
ulţi
liliec
i m
orţi
au f
ost
găsiţi
sub
TV
situ
ate
în z
onel
e ag
ricol
e, d
esch
ise.
Dife
rite:
de
schi
se
(3
turb
ine)
până
lângă
lizie
ră
(o tu
rbină)
.
37
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r St
udiu
l (a
utor
, an
ul,
zona
) Pe
rioad
a
Tipu
l tur
bine
lor
Met
odel
e R
ezul
tate
le
Tipu
rile
de h
abita
t
Grü
nkor
n şi
co
lab.
(2
005)
, S
chle
swig
-Hol
stei
n,
Ger
man
ia
Sep
t. –
jum
. nov
. 20
04
3 fe
rme
de v
ânt,
24
turb
ine;
Înălţim
ea
tota
lă
100
m;
2 tu
rbin
e în
îlţim
ea
tota
lă 1
20 m
.
Stu
dii m
etod
olog
ice;
16
co
ntro
ale
(la
fieca
re 5
zile
); Zo
na
cerc
etată:
înălţim
ea tu
rbin
elor
; E
xepr
imen
te
cupă
sări
de
dife
rite
măr
imi;
P
entru
păsăr
ile m
ici
(de
măr
imea
lili
ecilo
r) (
10 m
de
fieca
re s
it în
zon
a ce
rcet
ată)
;
Exp
erim
ente
cu
păsă
ri că
zute
;
Pen
tru păsăr
i mic
i (de
tal
ia li
lieic
lor)
(zon
a ce
rcet
ată
5 m
pe
fieca
re p
arte
); C
ontro
lul
efic
ienţ
ei
cerc
etăr
ilor
prin
aduc
erea
de
pă
sări
moa
rte,
de
dife
rite
măr
imi.
N
-au
fost
găs
iţi li
lieci
morţi.
Nev
oia
de c
erce
tare
a u
nei z
one
cu î
nălţi
mea
tot
ală
a tu
rbin
elor
; A
ria v
a fi
cerc
etată
pent
ru păsăr
i mic
i/lilie
ci în
tran
sect
e în
sus
şi î
n jo
s, c
u lţi
mea
de
10 m
;
Înve
lişul
veg
etal
subţir
e (<
10%
): ra
ta găs
irilo
r 44%
; În
veliş
veg
etal
înal
t (>3
0%):
rata
găs
irilo
r 8%
;
Înve
liş v
eget
al în
alt (
>30%
); ra
ta găs
irilo
r 10%
;
Cul
turi
agric
ole,
zo
ne
desc
hise
, cu
puţ
ini
arbo
ri şi
tufiş
uri.
Gru
nwal
d &
Sc
häfe
r (2
007)
, Ger
man
ia
iulie
-oct
ombr
ie
2005
şi
iu
lie-
octo
mbr
ie 2
006
4 si
turi
cu
5 –
11
turb
ine
fieca
re;
Înălţim
ea n
acel
ei 1
04
– 11
4 m
; D
iam
teru
l el
icei
70
– 90
m.
Mon
itoriz
area
ac
ustică
la
nive
lul
nace
lei
cu d
etec
toar
e sp
ecia
ll de
stin
ate
şi
cu
radi
o-em
iţăto
are
de s
emna
le;
Utli
zare
a ba
loan
elor
cu
hel
iu.
Spec
ii pr
ezen
te p
e so
l şi
la
înălţim
ea n
acel
ei:
Ppi
p,
Nno
c, N
leis
, Pna
t; Sp
ecii
prer
zent
e nu
mai
la
nive
lul
solu
lui:
Ppip
, P
pyg,
M
nat,
Mm
ysbr
a, M
bech
, Mm
yo;
Ppip
şi
Nle
is:
activ
itate
a de
zbor
la
înălţim
ea n
acel
ei,
core
lată
cu
bogăţia
stru
ctur
ii: a
ctiv
itate
mai
mul
tă î
n pă
duri;
P
e vâ
nt c
u vi
teză
scă
zută
(<6
m/s
ec)
sunt
act
ivi
mai
m
ulţi
lilie
ci.
Cea
mai
mar
e vi
teză
a v
ântu
lui
la c
are
liliec
ii su
nt a
ctiv
i: 8
m/s
ec )N
noc)
.
Haa
se &
Ros
e (2
004)
M
artie
-apr
ilie
şi
augu
st
–oc
tom
brie
200
4
Înălţim
ea:
60
m,
70
m, 8
9 m
; D
iam
etru
l el
icei
: 48
m
; 58,
5 m
; 58,
5 m
.
3 cont
roal
e/tu
rbină/
lună
; A
ctiv
itate
a lil
ieci
lor p
er
dete
ctor
în
zona
din
ju
rul
turb
inel
or
(cca
. 50
0-10
00
m
în
juru
l tu
rbin
elor
).
2 lili
eci m
orţi
(Nle
is 1
, Pla
urit
1);
0,06
lilie
ci/c
ontro
l; Lâ
ngă
turb
ine
nu s
-a o
bser
vat a
ctiv
itate
a sp
eciil
or N
leis
şi
Ppi
p.
Cul
turi
agric
ole,
50-
200
m
apro
ape
de
lizie
re
şi
pădu
re.
Hae
nsel
(200
7),
Bran
denb
urg,
Ger
man
ia
Iuni
e-oc
tom
brie
20
06
Sit
cu o
turb
ină,
dar
s-
au p
lant
at a
lte 1
2;
Înălţim
ea
turb
inei
prez
entă
: 85
m
; pe
ntru
tu
rbin
ele
prog
ram
ate:
149
m.
Stud
ii cu
aj
utor
ul
dete
ctor
ului
de
lil
ieci
şi
ne
sist
emat
ice
pent
ru li
lieci
i morţi.
Rez
ulta
tele
cer
cetă
rii c
u de
tect
orul
: 10
spec
ii pr
ezen
te:
(Mda
ub,
Mm
ysbr
a,
Nno
c,
Nle
is,
Ese
r, V
mur
, P
pip,
P
pyg,
Pna
t, P
lspe
c);
S-au
găs
it do
i lilie
ci m
orţi
(Ese
r 1, N
noc
1).
Pei
saj f
oarte
stru
ctur
at, c
u ră
uri,
lizie
re,
pădu
ri în
tinse
, de
stul
de
extin
se
cultu
ri ag
ricol
e.
38
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r St
udiu
l (a
utor
, an
ul,
zona
) Pe
rioad
a
Tipu
l tur
bine
lor
Met
odel
e R
ezul
tate
le
Tipu
rile
de h
abita
t
Kus
enba
ch (2
004)
, Th
urin
gen,
Ger
man
ia
25
augu
st-2
3 se
ptem
brie
200
4 D
iferit
e tip
uri
(măr
imea
cel
or m
ai
mul
te
necu
nosc
ută)
;
11
0 co
ntro
ale
(1-
3/tu
rbină)
;
94
turb
ine
(18
ferm
e de
vân
t).
Exp
erim
entu
l cu
pui.
7 lili
eci
morţi
(Pna
t 3
mas
culi/
ad.,
Vm
ur 2
mas
culi(
ad,
Nno
c 1
fem
elă/
juv.
, Chi
rop.
Spe
c. 1
); 0,
06 li
lieci
/con
trol;
6-7
lilie
ci găs
iţi p
e cu
loar
ele
pres
upus
e de
mig
raţie
; D
ista
nţa
de tu
rbin
a de
vân
t: 3
– 15
m;
Un
lilia
c cu
urm
e de
ule
i pe
corp
; E
xper
imen
tul c
u pu
i: 30
% re
cupe
raţi
după
o z
i; 15
% re
cupe
raţi
după
două
zile
.
20-1
00 m
de
la li
zieră;
U
neor
i ap
roap
e de
pă
dure
(3 x
200
m);
Cor
idoa
rele
cu
nosc
ute
de m
igraţie
a li
lieci
lor.
Lato
rre
& Z
ueco
(199
8),
Ara
gon,
Spa
nia
Un
an
1998
: 6 li
lieci
morţi
(Psp
ec 5
; Tte
n 1)
; E
stim
area
num
ărul
ui d
e lil
ieci
morţi:
274
,05/
an;
Est
imar
ea
număr
ului
de
lili
eci
morţi:
10
,15
liliec
i/tur
bină
/an.
Leku
ona
(200
1) ş
i Pe
tri
&
Mun
illa
(200
2),
Nav
arre
, Spa
nia
Mar
tie
2000
-m
artie
200
1 10
fer
me
de v
ânt;
400
turb
ine;
Înălţim
ea: 4
0 m
; D
iam
etru
l elic
ei:
40
m.
Stud
iere
a pă
săril
or!
4 pa
rcur
i: un
con
trol
pe
săptăm
ână
mar
tie 2
000-
mar
tie 2
001;
A
ria
stud
iată
50
m
în
ju
rul
turb
inei
; de
mul
te
ori,
din
cauz
a ve
getaţie
i s-
a st
udia
t pe
o
rază
m
ai m
ică.
3 lili
eci (
Chi
op. S
pec.
1, P
pip
1, H
sav
1) (2
în a
ugus
t, 1
în
mar
tie);
Rat
a di
spar
iţiei
: iu
lie –
57%
în
24 o
re ş
i 70%
în
48 o
re;
noie
mbr
ie –
67%
în 2
4 or
e şi
80%
în 4
8 or
e;
Dis
tanţ
a m
edie
(cad
avre
): 25
m;
Rat
a de
tecţ
iei:
iulie
13,
2% ş
i noi
embr
ie 1
1,6%
; E
stim
area
rat
ei m
orta
lităţ
ii în
două
ferm
e: 3
,09 şi
13,
36
liliec
i/tur
bină
; E
stim
area
num
ărul
ui d
e lil
ieci
morţi:
749
lili
eci
(util
izân
d in
dice
le lu
i Win
kelm
an).
Dife
rite.
Schr
öder
(1
997)
, S
axon
ia
Infe
rioară,
G
erm
ania
Febr
uarie
+
mar
tie 1
997
47
tu
rbin
e în
di
ferit
e fe
rme
de
vânt
, cu
di
ferit
e tip
uri d
e tu
rbin
e.
Stud
iere
a cu
aj
utor
ul
dete
ctor
ului
de
lil
ieci
(P
ette
rsso
n D
980)
a
posi
bile
lor
ultra
sune
te a
le
turb
inel
or;
Verif
icar
ea i
nter
valu
lui
de
frecv
enţă
: 14
– 10
0 kH
z;
Măs
urar
ea d
ista
nţel
or:
20
m,
50
m,
100
m
de
la
turb
ine.
12 x
nic
i o e
mis
iune
de
ultra
sune
te;
5 x
puţie
em
isiu
ni d
e ul
trasu
nete
; 13
x c
lare
em
isiu
ni d
e ul
trasu
nete
între
14
– 30
kH
z;
13 ti
puri
de tu
rbin
e cu
cla
re e
mis
ii de
ultr
asun
ete;
da
r:
Ace
laşi
tip
de tu
rbină
cu ş
i fără
emis
ii de
ultr
asun
ete.
Seic
he ş
i co
lab.
(20
07),
Sax
onia
, Ger
man
ia
Mai
– s
epte
mbr
ie
2006
26
situ
ri cu
un
tota
l de
145
turb
ine.
C
erce
tări
stan
dard
izat
e pe
ntru
lil
ieci
i m
orţi(
2-5
vizi
te la
fie
care
tur
bină
pe
săptăm
ână;
M
onito
rizar
ea
cude
tect
orul
;
Mor
talit
ate
scăz
ută
în m
ai ş
i iun
ie; 5
0% d
in li
lieci
i morţi,
în
mijl
ocul
şi s
fârş
itul l
ui iu
lie; d
e as
emen
ea, m
orta
litat
e în
altă
de
la m
ijloc
ul la
sfâ
rşitu
l lui
aug
ust;
Apar
atură
de
văzu
t no
apte
.
144
lilie
ci găs
iţi m
orţi;
în o
rdin
ea fr
ecve
nţei
: Nno
c, P
nat,
Ppi
p, V
mur
, Ese
r, P
pyg,
Mm
yo, E
nils
, Nle
is;
63%
din
lilie
icii
morţi
sunt
juve
nili;
M
orta
litat
e di
ferită
în
dife
rite
regi
uni
natu
rtale
di
n S
axon
ia.
Atâ
t în
zo
nele
de
câ
mpi
e câ
t şi
în
ce
le
mon
tane
, ha
bita
te
agric
ole
desc
hise
şi
pe
isaj
e st
ruct
urat
e –
fără
păd
uri.
39
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r St
udiu
l (a
utor
, an
ul,
zona
) Pe
rioad
a
Tipu
l tur
bine
lor
Met
odel
e R
ezul
tate
le
Tipu
rile
de h
abita
t
Trap
p şi
col
ab.
(200
2),
Obe
laus
itz -
Ger
man
ia
34
lili
eci
(Vm
ur 6
, Pp
ip 3
, Pn
at 1
0, N
noc
12,
Nle
is 1
, C
hirp
. Spe
c. 2
).
Trax
ler şi
col
ab. (
2004
), A
ustri
a In
ferio
ară
Sept
embr
ie 2
003
– Sept
embr
ie 2
004
3 fe
rme
de v
ânt:
4 tu
rbin
e cu
înălţim
ea d
e 98
m,
diam
etru
l el
icei
70
m;
2 tu
rbin
e în
alte
de
100
m,
diam
etru
l el
icei
80
m.
6 tu
rbin
e;
Un
cont
rol/z
i/tur
bină
; A
ria c
erce
tată
100
m î
n ju
rul t
urbi
nei;
Con
trolu
l ef
icie
nţei
ce
rcetăr
ii pr
in a
duc
erea
de
păsăr
i moa
rte!
14 li
lieci
morţi
(Nno
c 11
, Pna
t 2, P
laus
1);
Rat
a co
liziu
nii
(după
Win
kelm
an),
în
med
ie
5,33
lili
eci/t
urbi
nă/a
n (O
berd
orf:
0;
Pre
llenk
irche
n 8,
0;
Ste
inbe
rg 5
,33
liliec
i/tur
bină
/an)
; M
edia
col
iziu
nilo
r la
vite
za v
ântu
lui d
e 5-
6 m
/sec
.; C
ea m
ai în
altă
rată
de
coliz
iuni
în a
ugus
t; Li
lieci
vân
ând
în ju
rul e
licel
or în
miş
care
, du
pă-a
mia
za
devr
eme.
Cul
turi
agric
ole,
50
–
200
m
apro
oape
de
liz
iere
şi păd
ure.
Zagm
ajst
er
şi
cola
b.
(200
7), C
roaţ
ia
Apr
ilie
– iu
lie
2007
şi
no
iem
brie
200
7
Prim
ul
sit
cu
7 tu
rbin
e:
înălţim
ea
nace
lei
49
m,
diam
etru
l el
icei
52
m.
Al
doile
a si
t cu
14
turb
ine:
înălţim
ea
nace
lei
50
m,
diam
etru
l el
icei
48
m.
Cer
cetă
ri ne
nsis
tem
atic
e as
upra
lilie
cilo
r morţi.
7
liliec
i găs
iţi m
orţi
(Pku
h 4,
Hsa
v 3)
. În
zo
na
joasă
de
pe
insu
la
Adr
iatic
ii şi
în
re
giun
ea m
unto
asă;
P
eisa
je s
truct
urat
e.
List
a ab
revi
erilo
r: E
nils
= E
ptes
icus
nils
soni
i, lil
iacu
l nor
dic
Psp
ec =
Pip
istre
llus
spec
ies
Ese
r = E
ptes
icus
ser
otin
us, l
iliac
ul c
u ar
ipi l
ate
Pku
h =
Pip
istre
llus
kuhl
ii, li
liacu
l cu
dungă
albă
Hsa
v =
Hyp
sugo
sav
ii, li
liacu
l de
mun
te
Pla
urit
= P
leco
tus
aurit
us, l
ilacu
l ure
chea
t bru
n
Mbe
ch =
Myo
tis b
echs
tein
ii, li
liacu
l cu
urec
hi la
te
Pla
us =
Ple
cotu
s au
stria
cus,
lilia
cul u
rech
eat c
enuş
iu
Mda
s =
Myo
tis d
asyc
nem
e, li
liacu
l de
iaz
Pls
pec
= P
leco
tus
spec
ies
Mda
ub =
Myo
tis d
aube
nton
ii, li
liacu
l de
apă
Pna
t = P
ipis
trellu
s na
thus
ii, li
liacu
l cu
piel
e as
pră
Mm
ysbr
a =
Myo
tis m
ysta
cinu
s/br
andt
ii, li
liecu
l mus
tăci
os/li
liacu
l mar
e m
ustă
cios
Ppip
= P
ipis
trellu
s pi
pist
rellu
s, li
liacu
l piti
c
Mna
t = M
yotis
nat
tere
ri, li
liacu
l cu
franj
uri
Ppy
g =
Pip
istre
llus
pygm
aeus
, lilia
cul m
ic m
edite
rane
an
Msc
hr =
Min
iopt
erus
sch
reib
ersi
i, lil
iacu
l cu
arip
i lun
gi
Tten
= T
adar
ida
teni
otis
, lilia
cul c
u co
ada
liberă
Nla
s =
Nyc
talu
s la
siop
teru
s, li
liacu
l mar
e de
am
urg
Vm
ur =
Ves
perti
lio m
urin
us, l
iliac
ul b
icol
or
Nle
is =
Nyc
talu
s le
isle
ri, li
liacu
l mic
de
amur
g C
hiro
p.sp
ec. =
Spe
cie
de c
hiro
pter
Nno
c =
Nyc
talu
s no
ctul
a, li
liacu
l de
amur
g
40
EUR
OB
ATS
Ser
ia d
e P
ublic
aţii
No
3
Tu
rbin
ele
de v
ânt ş
i ocr
otire
a lili
ecilo
r
41
Tabe
lul 2
: Obi
ceiu
rile
lilie
cilo
r în
rapo
rt c
u fe
rmel
e de
vân
t Ba
zat p
e cu
noşt
inţe
le ş
i exp
erie
nţa
mem
brilo
r IW
G (G
rupu
lui d
e Lu
cru
între
Ses
iuni
) şi a
dat
elor
din
lite
ratu
ră.
Spec
ia
Vână
toar
e ap
roap
e de
st
ruct
urile
ha
bita
tulu
i
Mig
raţie
sa
u de
plasăr
i pe
dist
anţe
m
ari
Zbor
la
înălţim
e (>
40
m)
Zbor
la
mică
înălţim
e
Dis
tanţ
a m
axim
ă (m
) a
dete
cţie
i ul
tras
onic
e (D
980)
(dat
ele
din
Mic
hel
Bar
atau
d)
Dis
tanţ
a m
axim
ă (m
) a
dete
cţie
i ul
tras
onic
e (D
980)
(dat
ele
din
Loth
ar B
ach)
Pert
urbă
ri po
sibi
le
ale
ultr
asun
ete
lor
turb
inel
or
Atr
ager
ea
de
lum
ină
Adă
post
irea
în
inte
rioru
l na
cele
i
Pier
deri
cuno
scu
te a
le
habi
tate
lor
de
hrăn
ire
Ris
curil
e pi
erde
rii
habi
tate
lor
de
hrăn
ire
Col
izu
ni
cun
osc
ute
Ris
cul
coliz
iuni
i
Rhi
nolo
phus
ferr
umeq
uinu
m
X
X
10
Rhi
nolo
phus
hip
posi
dero
s X
X
5R
hino
loph
us e
urya
le
X
X5
Rhi
nolo
phus
meh
elyi
Rhi
nolo
phus
bla
sii
M
yotis
myo
tis
X
XX
3020
XX
Myo
tis b
lyth
ii
XX
X?
XM
yotis
pun
icus
?
Myo
tis d
aube
nton
ii X
X
X30
20-3
0X
XM
yotis
em
argi
natu
s X
?
XX
15M
yotis
nat
tere
ri X
X
2015
Myo
tis m
ysta
cinu
s X
X
1520
XM
yotis
bra
ndtii
X
X
X20
XX
Myo
tis a
lcat
hoe
X
X20
Myo
tis b
echs
tein
ii X
X
2515
*M
yotis
dsy
cnem
e
XX
X30
XX
Myo
tis c
apac
cini
i
X
N
ycta
lus
noct
ula
X
X10
015
0X
X?
XX
XN
ycta
lus
leis
leri
X
X60
-80
XX
?X
XX
Nyc
talu
s la
siop
teru
s
?X
100
?X
XX
Ept
esic
us n
ilsso
nii
X
50X
XX
Ept
esic
us s
erot
inus
?X
5050
XX
(X)
XX
Ves
perti
lio m
urin
us
X
X50
XX
XX
Pip
istre
llus
pipi
stre
llus
X
XX
3030
?X
XX
Pip
istre
llus
pygm
aeus
X
X
XX
?30
?X
XX
Pip
istre
llus
kuhl
ii X
X
X30
?X
XX
Pip
istre
llus
nath
usii
X
XX
X30
-40
30-4
0?
XX
XH
ypsu
go s
avii
X
XX
40-5
0?
XX
XP
leco
tus
aurit
us
X
XX
3010
*X
XP
leco
tus
aust
riacu
s X
X
X30
10*
XX
Ple
cotu
s m
acro
bula
ris
?
X
30P
leco
tus
kolo
mba
tovi
ci
B
arba
stel
la b
arba
stel
lus
X
X30
20M
inio
pter
us s
chre
iber
sii
?
X
XX
30X
XX
Tada
rida
teni
otis
X15
0-20
0X
XX
X
(*
= în
tim
pul v
ânăr
ii)
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
EUROBATS.MoP5. Înregistrare. Anexa9 A 5-a Sesiune a Întrunirii Părţilor Ljubljana, Slovenia, 4 – 6 septembrie 2006 Rezoluţia 5.6
Turbinele de Vânt şi Populaţiile de Lilieci Întrunirea Părţilor Convenţiei asupra Conservării Populaţiilor de Lilieci Europeni (în continuare „Convenţia”), Constatând importanţa energiei eoliene prin implementarea protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 în contextul combaterii schimbărilor climatice; Reamintind Rezoluţia 2.2 a Metodologiei de Monitorizare Consistentă, care recomandă adoptarea metodelor de monitorizare a liliecilor în Europa;
Reamintind Planul Convenţiei de Conservare şi Management pentru 2003 – 2006, care recunoaşte importanţa schimbului internaţional de informaţie şi cooperare în dezvoltarea strategiilor de monitorizare pentru lilieci;
Reamintind mai departe Planul Convenţiei de Conservare şi Management pentru 2003 – 2006, Care recunoaşte conservarea habitatelor liliecilor în toate cazurile de management al teritoriului şi în Special dezvoltările prin care se afectează habitatele de hrănire sau caracteristicile adăposturilor. Constatând lucrările Comitetului de Specialişti care a produs Îndrumări pentru procesul de planificare şi de evaluare a impactelor turbinelor de vânt asupra liliecilor la nivel european; Recunoscând importanţa metodelor standardizate de a putea găsi o reducere evidentă şi/sau măsuri de evitare; Recunoscând de asemenea necesitatea implementării cercetării Îndeamnă Părţile şi Statele din zonă la:
1. Creşterea popularizării impactelor pe care turbinele de vânt le pot avea asupra
populaţiilor de lilieci;
2. Creşterea popularizării existenţei unor habitate sau situri, la nivele locale, regionale
sau naţionale, neadecvate pentru construirea turbinelor de vânt;
3. Să li se facă cunoscută responsabililor fabricilor de energie eoliană, necesitatea de a
sprijini cerctarea şi monitorizarea;
42
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
43
4. Recunoaşterea necesităţii de a găsi metode adecvate de evaluare a coridoarelor de
migraţie pentru lilieci;
5. Elaborarea de îndrumătoare naţionale, care să prezinte această versiune de
îndrumări generale în Anexa 1.
Solicită Comitetului de Specialişti să:
6. Asigure, în cooperare cu Secretariatul, publicarea îndrumărilor generale;
7. Să actualizeze îndrumările generale.
EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor
EUROBATS
Europa se confruntă cu nevoia de abordare a schimbării climatice şi poluării mediului, şi să găsească metode durabile pentru satisfacerea cererilor de producere a energiei electrice. Astfel s-a intensificat promovarea metodelor alternative de producere a energiei prin utilizarea forţei vântului. Pe de o parte, producerea energiei cu ajutorul vântului nu este poluantă şi aduce beneficii protecţiei mediului, dar pe de altă parte poate cauza probleme pentru unele specii de animale, cum sunt liliecii. De aceea EUROBATS a alcătuit îndrumătoare pentru evaluarea potenţialelor impacte ale turbinelor de vânt şi pentru construirea unora care să corespundă cerinţelor ecologice ale populaţiilor de lilieci. Principalul scop al acestor îndrumătoare este de a atrage atenţia utilizatorilor şi proiectanţilor asupra necesităţii de a lua în consideraţie liliecii şi adăposturile lor, rutele lor de migraţie şi habitatele de hrănire când li se cere constructorilor să facă turbine de vânt. Aceste îndrumătoare generale vor fi de asemenea de interes autorităţilor locale şi naţionale care alcătuiesc planurile de strategie durabilă pentru energie. Mai mult, sunt concepute pentru a fi utile ca o listă de probleme pentru autorităţile locale, de a se asigura că posibila prezenţă a liliecilor şi efectele asupra liliecilor sunt luate în calcul când se pune problema aplicării unor proiecte/planuri. ISBN 978-92-95058-16-3 (versiunea electronică)
44