1057

LUCA

Întrucât mulţi au încercat săalcătuiască o istorisire a faptelordeplin crezute printre noi, aşacum* ni le-au transmis cei care dela** început au fost martori ocularişi slujitori ai Cuvântului, mi s-apărut* bine şi mie, care amcercetat de la început toate acesteacu exactitate, să ţi le scriu în or-dine**, preaalesule� Teofil, ca* săcunoşti certitudinea lucrurilora încare ai fost învăţat.

Era în* zilele lui Irod, împă-ratul Iudeii, un preot cu numeleZaharia, din** ceata lui Abia, şisoţia lui era dintre fiicele lui Aa-ron, şi numele ei era Elisabeta.Şi amândoi erau drepţi* înaintealui Dumnezeu, umblând fără vinăîn toate poruncile şi rânduielileDomnului. Şi nu aveau copil, pen-tru că Elisabeta era sterilă; şi a-mândoi erau înaintaţi în vârstă.Şi a fost că, pe când slujea el capreot înaintea lui Dumnezeu, larândul cetei lui, i-a căzut la* sorţi,după obiceiul preoţiei, să intre întemplulb Domnului, ca să ardă**tămâie. Şi toată mulţimea popo-rului se ruga afară, la* ceasul tă-mâierii. Şi un înger al Domnului is-a arătat, stând la dreapta alta-rului* tămâierii. Şi Zaharia, vă-zându-l, s-a* tulburat şi l-a cu-prins teamac. Dar îngerul i-a zis:�Nu te teme, Zaharia, pentru căcererea ta a fost ascultată şi soţiata, Elisabeta, îţi va naşte un fiu şiîi vei* pune numele Ioand. Şi elîţi va fie bucurie şi veselie şimulţi* se vor bucura de naşterealui. Pentru că va fi mare înainteaDomnului şi nu* va beanici vin, nici băutură tare; şi va fiumplut de Duh Sfânt chiar** din

pântecele mamei sale. Şi* pemulţi din fiii lui Israel îi va în-toarce la Domnul Dumnezeul lor.Şi el va* merge înaintea Lui înduhulf şi putereaf lui Ilie, ca săîntoarcă inimile părinţilor sprecopii şi pe cei neascultători lag în-ţelepciuneah celor drepţi, ca săpregătească pentru Domnul unpopor binevoitor�. Şi Zaharia i-azis îngerului: �După ce* voicunoaşte aceasta? Pentru că eusunt bătrân şi soţia mea este îna-intată în vârstă�. Şi îngerul, răs-punzând, i-a spus: �Eu sunt Ga-brieli*, care stauj înaintea lui Dum-nezeu, şi am fost trimis să-ţivorbesc şi să-ţi aduc această vestebunăk. Şi, iată, vei* fi mut şi nuvei putea vorbi, până în ziua încare vor fi acestea, pentru că n-aicrezut cuvintele mele, care se vorîmplini la timpul lor�. Şi poporulîl aştepta pe Zaharia şi se mira deîntârzierea lui în templub. Iar cânda ieşit, nu putea să le vorbească;şi au înţeles că văzuse o viziuneîn templub. Şi el le făcea semne şia rămas mut. Şi a fost că, după ces-au încheiat zilele* slujirii sale,a plecat acasă.Şi, după aceste zile, Elisabeta,

soţia lui, a rămas însărcinată şi s-aascuns cinci luni, spunând: �Aşami-a făcut mie Domnul în zilele încare a privit spre mine, ca să-mi*ridice ruşinea dintre oameni�.Şi, în luna a şasea, îngerul

Gabriel a fost trimis de la Dum-nezeu într-o cetate a Galileii, alcărei nume era Nazaret, la o fe-cioară logodită* cu un bărbat alcărui nume era Iosif, din casa luiDavid; şi numele fecioarei eraMaria. Şi îngerul a venit la ea şi

EVANGHELIA DUPĂ LUCA

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

2

3

4

5

6

9

10

1112

13

14

15

16

17

18

19

20

23

25

27

*Ev. 2.3.1 Pet. 5.1.2 Pet. 1.16.1 Ioan 1.1.**Mc. 1.1.Ioan 15.27.*Fap. 15.19;15.25,28.1 Cor. 7.40.**Fap. 11.4.�Fap. 1.1.*Ioan 20.31.

*Mt. 2.1.**1Cr. 24.10;24.19.Neem. 12.4;12.17.*Gen. 7.1;17.1.1 Împ. 9.4.2 Împ. 20.3.Iov 1.1.Fap. 23.1;24.16.Filip. 3.6.

*1 Cr. 24.192 Cr. 8.14;31.2.**Ex. 30.7,8.1 Sam. 2.28.1 Cr. 23.13.2 Cr. 29.11.*Lev. 16.17.Apoc. 8.3,4.*Ex. 30.1.*Jud. 6.22;13.22.Dan. 10.8.Vers. 29.Cap. 2.9.Fap. 10.4.Apoc. 1.17.*Vers. 60,63.

*Vers. 58.

*Num. 6.3.Jud. 13.4.Cap. 7.33.**Ier. 1.5.Gal. 1.15.

*Mal. 4.5,6.

*Mt. 11.14.Mc. 9.12.

*Gen. 17.17.

*Dan. 8.16;9.21-23.Mt. 18.10.Ev. 1.14.

*Ezec. 3.26;24.27.

*2 Împ. 11.5.1 Cr. 9.25.

*Gen. 30.23.Is. 4.1;54.1,4.

*Mt. 1.18.Cap. 2.4,5.

1Introducere

Vestireanaşterii lui

IoanBotezătorul

a Sau �cuvintelor� b Gr. �naos�, templul propriu-zis c Lit. �teamă a căzut peste el� d Înseamnă�Domnul este îndurător� e Sau �Şi vei avea� f Lit. nearticulat g Sau �după� h Înţelepciune practicăi Înseamnă �Puternicul lui Dumnezeu� j Sau �cel care stă� k Sau �Evanghelie�; sau �să-ţi aduc vesteabună a acestor lucruri�

Vestireanaşterii lui

Isus

1058

LUCA

i-a spus: �Bucură-tea*, cea căreia is-a dat har! Domnul** este cutine, binecuvântată eşti tu întrefemeib!� Dar eac s-a tulburat* multla cuvântul luid şi se gândea însine ce fel de salut să fie acesta.Şi îngerul i-a spus: �Nu te teme,Maria, pentru că ai găsit har laDumnezeu! Şi*, iată, vei zămisliîn pântece şi vei naşte un Fiu şi Îivei pune** numele Isuse. El va fimare şi* Se va chema Fiu al CeluiPreaînalt; şi** Domnul Dum-nezeu Îi va da tronul lui David,tatăl Său; şi va* împărăţi pestecasa lui Iacov pentru totdeaunaşi împărăţia Lui nu va aveasfârşit�. Dar Maria i-a zis înge-rului: �Cum va fi aceasta, pentrucă eu nu cunosc bărbat?� Şi înge-rul, răspunzând, i-a spus: �DuhSfânt* va veni peste tine şi pu-terea Celui Preaînalt te va umbri,de aceea şi Sfântul care Se vanaştef Se va chema Fiu** al luiDumnezeu. Şi, iată, Elisabeta, ru-da ta, a zămislit şi ea un fiu la bă-trâneţea ei şi aceasta este a şasealună pentru ea, cea numită sterilă;pentru că* nici un lucru nu vafi imposibil la Dumnezeug�. ŞiMaria a spus: �Iată roaba Dom-nului; fie-mi după cuvântul tău!�Şi îngerul a plecat de la ea.Şi Maria, ridicându-se în zi-

lele acelea, a plecat în grabă în*ţinutul muntos, spre o cetate a luiIuda, şi a intrat în casa lui Zahariaşi a salutat-o pe Elisabeta. Şi afost că, auzind Elisabeta salutulMariei, pruncul a săltat în pânte-cele ei; şi Elisabeta s-a umplut deDuh Sfânt şi a strigat cu glas tareşi a spus: �Binecuvântată* eşti tuîntre femei şi binecuvântat esterodul pântecelui tău! Şi de undeaceasta pentru mine, ca să vină lamine mama Domnului meu? Pentru

că, iată, cum mi-a răsunath înurechi glasul salutului tău, pruncula săltat de bucurie în pântecelemeu. Şi ferice de aceea care acrezut, pentru că va fi o împlinire acelor vorbite ei de la Domnul�.Şi Maria a spus: �Sufletul meu

preamăreşte* pe Domnul şi duhulmi s-a bucurat în Dumnezeu,Mântuitorul meu, pentru că aprivit* la starea smerită a roabeiSale. Pentru că, iată, de acum toa-te generaţiile mă** vor numi feri-cită, pentru că Cel Puternic mi-a*făcut lucruri mari; şi sfânt** esteNumele Său; şi îndurarea* Luieste pentru generaţii şi generaţiii,pentru cei care se tem de El. Ela lucrat putere* cu braţul Său; i-arisipit** pe cei mândri în gândulinimii lor. I-a dat jos* pe cei pu-ternici de pe tronuri şi i-a înălţatpe cei smeriţi. Pe* cei flămânzii-a umplut de bunătăţi şi pe ceibogaţi i-a scos afară fără nimic.L-a ajutat pe Israel, slujitorul Său,ca să-Şi aducă aminte* de îndu-rare (după cum* le-a vorbit pă-rinţilor noştri), faţă de Avraam şisămânţa lui, pentru totdeauna�. ŞiMaria a rămas împreună cu eacam trei luni; şi s-a întors acasă.

Iar Elisabetei i s-a împlinittimpul să nască şi a născut unfiu. Şi vecinii şi rudele ei au auzitcă Domnul Şi-a mărit îndurareafaţă de ea şi se* bucurau împreu-nă cu ea. Şi a fost că, în* ziua aopta, au venit să-i facă circum-cizie copilaşului şi-l numeau Zaha-ria, după numele tatălui său. Şimama lui, răspunzând, a spus:�Nu*, ci se va chema Ioan�. Şi eii-au zis: �Nu este nimeni dintrej

rudele tale care se cheamă cu acestnume�. Şi i-au făcut semne tatăluisău, cum ar vrea să fie numit.Şi, cerând o tăbliţă de scris, a

29

30

31

32

33

34

35

36

3738

39

4041

42

43

44

1:29*Dan. 9.23;10.19.**Jud. 6.12.

*Vers. 12.

*Is. 7.14.Mt. 1.21.**Cap. 2.21.*Mc. 5.7.**2Sam.7.11;7.12.Ps. 132.11.Is. 9.6,7;16.5.Ier. 23.5.Apoc. 3.7.*Dan. 2.44;7.14,27.Obad. 21.Mica 4.7.Ioan 12.34.Ev. 1.8.*Mt. 1.20.**Mt. 14.33;26.63,64.Mc. 1.1.Ioan 1.34;20.31.Fap. 8.37.Rom. 1.4.

*Gen. 18.14.Ier. 32.17.Zah. 8.6.Mt. 19.26.Mc. 10.27.Cap. 18.27.Rom. 4.21.

*Ios. 21.9,10;21.11.

*Jud. 5.24.Vers. 28.

28

29

31

32

33

35

37

39

42

46

48

49

50

51

52

53

54

55

58

59

60

*1 Sam. 2.1.Ps. 34.2,3;35.9.Hab. 3.18.*1 Sam.1.11.Ps. 138.6.**Mal. 3.12.Cap. 11.27.*Ps. 71.19;126.2,3.**Ps. 111.9.*Gen. 17.7.Ex. 20.6.Ps.103.17,18.*Ps. 98.1;118.15.Is. 40.10;51.9; 52.10.**Ps. 33.10.1 Pet. 5.5.*1 Sam. 2.6.Iov 5.11.Ps. 113.7.*1 Sam. 2.5.Ps. 34.10.*Ps. 98.3.Ier. 31.3,20.

*Gen. 17.19.Ps. 132.11.Rom. 11.28.Gal. 3.16.

*Vers. 14.

*Gen. 17.12.Lev. 12.3.

*Vers. 13.

45

4647

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

a Formulă prescurtată de salut b Unele ms. omit �binecuvântată eşti tu între femei� c Unele ms. ad.�văzându-l� d Unele ms. omit �lui�; alte ms. omit �la cuvântul lui� e YAHVE MÂNTUITOR f Unelems. ad. �din tine� g Sau �nici un cuvânt de la Dumnezeu nu va fi fără putere� h Lit. �a venit� i Unele ms.�pentru generaţiile generaţiilor�; sau �din generaţii în generaţii� j Unele ms. �între�

VizitaMariei laElisabeta

CântareaMariei

Naşterealui Ioan

Botezătorul

1059

LUCA

scris, spunând: �Ioan este nume-le lui�. Şi toţi s-au minunat. Şigura* i s-a deschis îndată, şi lim-ba lui, şi vorbea, binecuvântân-du-L pe Dumnezeu. Şi teama i-acuprins pe toţi cei care locuiauîmprejurul lor; şi în tot ţinutul*muntos al Iudeii se vorbea despretoate cuvintele acestea. Şi toţicei care le auzeau le puneau* îninima lor, spunând: �Ce va fi oarecopilaşul acesta?� Şi mâna**Domnului era cu el.Şi Zaharia, tatăl său, s-a* um-

plut de Duh Sfânt şi a profeţit,spunând: �Binecuvântat* esteDomnul, Dumnezeul lui Israel,pentru că** a cercetat şi a făcutrăscumpărare pentru poporul Său;şi* ne-a ridicat un corna de mân-tuire în casa lui David, slujitorulSău, după cum* a vorbit prin gurasfinţilor Săi profeţi care au fostde la începutb: «Mântuire de vrăj-maşii noştri şi din mâna tuturorcelor care ne urăsc», ca* săîmplineascăc îndurare cu părinţiinoştri şi să-Şi aducă aminte delegământul Său cel sfânt, de ju-rământul* pe care i l-a jurat luiAvraam, tatăl nostru, ca, salvaţidin mâna vrăjmaşilor noştrid, săne dea să-I slujim* fără teamă,în* sfinţenie şi dreptate înainteaLui, în toate zilelee noastre. Şi tu,copilaşule, vei fi chemat profet alCelui Preaînalt, pentru că* veimerge înaintea feţei Domnului,ca să-I pregăteşti căile, ca să daipoporului Său cunoştinţa mân-tuirii prinf* iertarea păcatelorlor, datorită adânculuig îndurăriiDumnezeului nostru, în care ne-acercetat răsăritulh* din înălţime,ca să-i* lumineze pe cei care stauîn întuneric şi în umbra morţii, casă ne conducă picioarele pe ca-lea păcii�.

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

7576

77

78

79

64

65

66

6768

6970

72

73

74

75

76

77

78

79

2:14

*Vers. 20.

*Vers. 39.

*Cap.2.19,51**Gen. 39.2.Ps. 80.17;89.21.Fap. 11.21.

*Ioel 2.28.*1 Împ. 1.48.Ps. 41.13;72.18;106.48.**Ex. 3.16;4.31.Ps. 111.9.Cap. 7.16.*Ps. 132.17.*Ier. 23.5,6;30.10.Dan. 9.24.Fap. 3.21.Rom. 1.2.*Lev. 26.42.Ps. 98.3;105.8,9;106.45.Ezec. 16.60.*Gen. 12.3;17.4;22.16,17.Ev. 6.13,17.*Rom. 6.18;6.22.Ev. 9.14.*Ier.32.39,40Ef. 4.24.2 Tes. 2.13.2 Tim. 1.9.Tit 2.12.1 Pet. 1.15.2 Pet. 1.4.*Is. 40.3.Mal. 3.1; 4.5.Mt. 11.10.*Mc. 1.4.Cap. 3.3.*Ier. 23.5.

*Is. 9.2;42.7; 49.9.Mt. 4.16.Fap. 26.18.

*Cap. 2.40.**Mt. 3.1;11.7.

*Fap. 5.37.

*1Sam. 16.1;16.4.Ioan 7.42.**Mt. 1.16.Cap. 1.27.

*Mt. 1.18.Cap. 1.27.

*Mt. 1.25.

*Gen. 12.3.Mt. 28.19.Mc. 1.15.Cap. 24.47.Col. 1.23.*Is. 9.6.**Mt. 1.21.�Mt. 1.16;16.16.Fap. 2.36;10.36.Filip. 2.11.*Gen. 28.12;32.1,2.Ps. 103.20;103.21;148.2.Dan. 7.10.Ev. 1.14.Apoc. 5.11.*Cap. 19.38.Ef. 1.6; 3.10;3.21.Apoc. 5.13.

80

2

4

5

7

10

11

13

14

a Simbol al tăriei � 1 Sam. 2.10 b Lit. �din veac� c Sau �să facă�, �să lucreze� d Unele ms. omite Unele ms. ad. �vieţii� f Lit. �în� g Lit. �lăuntrului� h Răsăritul soarelui i Unele ms. �Acesta a fostprimul recensământ care s-a făcut� j Sau �o cetate a lui David� k Unele ms. ad. �ca soţia lui� l Unele ms.omit �şi�; alte ms. omit �şi culcat� m Cerurile

Şi copilaşul* creştea şi se în-tărea în duh. Şi a fost** în pus-tiuri până în ziua arătării lui îna-intea lui Israel.

Dar a fost că, în zilele acelea,a ieşit un decret de la Cezar Au-gust, ca să se facă un recensă-mânt pe tot pământul locuit. Re-censământul acesta* s-a făcut pri-ma datăi pe când era Quiriniusguvernator al Siriei. Şi toţi seduceau ca să fie înscrişi, fiecareîn cetatea lui; şi s-a suit şi Iosifdin Galileea, din cetatea Nazaret,spre Iudeea, în cetatea* lui Da-vidj, care se numeşte Betleem,pentru că** el era din casa şi dinfamilia lui David, ca să se înscrieîmpreună cu Maria, care era lo-godită* cu elk, ea fiind însărci-nată. Şi a fost că, pe când erauei acolo, s-au împlinit zilele caea să nască; şi L-a* născut peFiul ei cel întâi-născut şi L-a în-făşat în scutece şi L-a culcat îniesle, pentru că nu era loc pentruei în han.Şi în ţinutul acela erau păstori,

stând în câmp şi făcând de strajă,noaptea, la turma lor. Şi, iatăd, unînger al Domnului a stat deodatălângă ei şi gloria Domnului astrălucit împrejurul lor şi ei s-autemut cu mare teamă. Şi îngerulle-a spus: �Nu vă temeţi; pentrucă, iată, vă aduc o veste bună, demare bucurie, care va fi pentru*tot poporul; pentru că astăzi*, încetatea lui David, vi S-a născut unMântuitor**, care� este HristosDomnul. Şi acesta vă este sem-nul: veţi găsi un Prunc înfăşat înscutece şil culcat în iesle�.Şi* deodată a fost împreună cuîngerul o mulţime de oştire ce-rească, lăudând pe Dumnezeu şispunând: �Glorie* lui Dumnezeuîn celem preaînalte şi pe pământ

2

80

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Profeţia luiZaharia

Naşterea luiIsus

(Mt. 1.18-25)

Păstorii şiîngerii

1060

LUCA

pace**, în oameni bună plăce-re�!� Şi a fost că, după ce îngeriiau plecat de la ei în cer, păstoriiau zis unii către alţii: �Să mergemdeci până la Betleem şi să vedemlucrula acesta care a avut loc, pecare Domnul ni l-a făcut cunos-cut�. Şi au venit în grabă şi i-augăsit şi pe Maria şi pe Iosif şiPruncul culcat în iesle. Şi, după ceL-au văzut, au făcut cunoscutb cu-vântul care le fusese spus despreacest Copilaş. Şi toţi cei care au-zeau se mirau de cele spuse lorde către păstori. Dar Maria* păs-tra în minte toate cuvintele aces-tea, cumpănindu-le în inima ei. Şipăstorii s-au întors, glorificându-Lşi lăudându-L pe Dumnezeu pentrutoate câte auziseră şi văzuseră în-tocmai cum li se spusese.Şi, când* s-au împlinit opt zile

pentru circumcizia Luic, I-au pusnumele Isus**, numit aşa de în-ger înainte să fi fost El zămislit înpântece.Şi, când s-au împlinit zilele*

pentru curăţirea lord, după legealui Moise, L-au adus la Ierusa-lim, ca să-L înfăţişeze Domnului(după cum este scris în legeaDomnului: �Orice* întâi-născutde parte bărbăteascăe se va numisfânt pentru Domnul�) şi ca săaducă jertfă, după cum* este spusîn legea Domnului: �o pereche deturturele sau doi pui de porumbel�.Şi, iată, era un om în Ierusa-

lim, cu numele Simeon; şi omulacesta era drept şi evlavios, aştep-tând* mângâierea lui Israel; şiDuh Sfânt era peste el. Şi a fostdivin înştiinţat prin Duhul Sfânt cănu* va vedea moartea înainte dea-L vedea pe Hristosul Domnului.Şi a venit în* Duhul în templuf.Şi, când părinţii L-au adus înă-

untru pe Copilaşul Isus, ca să facăpentru El după obiceiul legii,el L-a primitg în braţele sale şi L-abinecuvântat pe Dumnezeu şi aspus: �Acum*, lasă pe robul Tăusă plece, Stăpâne, după cuvântulTău, în pace, pentru că au văzut*ochii mei mântuirea Ta, pe careai pregătit-o înaintea feţei tutu-ror popoarelor: o lumină* spredescoperire naţiunilor şi gloriepoporului Tău, Israel�. Şi tatălSăuh şi mama Sa se minunau deceea ce se vorbea despre El. ŞiSimeon i-a binecuvântat şii-a spus Mariei, mama Lui: �Iată,Acesta este rânduit spre căde-rea* şi ridicarea multora în Israelşi ca un semn** de împotrivirei

(şi chiar* sufletul tău va fi stră-puns de o sabie), ca să fie desco-perite gânduri din multe inimi�.Şi era o profetesă, Ana, fiica

lui Fanuel, din seminţia lui Aşer(ea era mult înaintată în vârstăşi trăise cu soţul ei şapte ani dela fecioria ei, ea însăşi fiind văduvăpână laj optzeci şi patru de ani), şinu se depărta de la templuf, slujind*noapte şi zi cu posturi şi cu ru-găciuni; şi ea, suindu-se la templuîn acelaşi ceas, Îl lăuda pe Domnulk

şi vorbea despre El tuturor acelo-ra care aşteptau* răscumpărareal

în Ierusalimm.Şi, după ce au împlinit tot ce

era după legea Domnului, s-auîntors în Galileea, în cetatea lor,Nazaret. Şi* Copilaşul creşteaşi Se întărean, umplându-Se deînţelepciune, şi harul lui Dum-nezeu era peste El.Şi părinţii Săi mergeau în*

fiecare an la Ierusalim, de sărbă-toarea Paştelui. Şi, când a fost dedoisprezece ani, şi s-au suit ei laIerusalimo, după obiceiul sărbă-

2:15

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

14

19

21

22

23

24

25

26

27

29

30

32

34

35

37

38

40

41

**Is. 57.19.Rom. 5.1.Ef. 2.17.Col. 1.20.�Ioan 3.16.Ef. 2.4,7.2 Tes. 2.13.1 Ioan 4.9,10

*Gen. 37.11.Cap. 1.66.Vers. 51.

*Gen. 17.12.Lev. 12.3.Cap. 1.59.**Mt.1.21,25Cap. 1.31.*Lev. 12.2-4;12.6.

*Ex. 13.2;22.29; 34.19.Num. 3.13;8.17; 18.15.*Lev. 12.2;12.6,8.

*Is. 40.1.Mc. 15.43.

*Ps. 89.48.Ev. 11.5.

*Mt. 4.1.

*Gen. 46.30.Filip. 1.23.

*Is. 52.10.Cap. 3.6.

*Is. 9.2;42.6; 49.6;60.1-3.Mt. 4.16.Fap. 13.47;28.28.

*Is. 8.14.Osea 14.9.Mt. 21.44.Rom.9.32,33.1Cor.1.23,242 Cor. 2.16.1 Pet. 2.7,8.**Fap. 28.22.*Ps. 42.10.Ioan 19.25.

*Fap. 26.7.1 Tim. 5.5.

*Mc. 15.43.Cap. 24.21.

*Cap. 1.80.

*Ex. 23.15;23.17; 34.23.Deut.16.1,16.

a Sau �cuvântul� b Unele ms. ad. �prin ţinut� c Unele ms. �Copilaşului� d Unele ms. �ei� e Lit. �Oriceparte bărbătească care deschide pântecele� f Gr. �hieron�, ansamblul curţilor şi al clădirilor templuluig Sau �L-a primit şi el� h Unele ms. �Şi Iosif� i Lit. �împotriva Căruia se va vorbi� j Unele ms. omit �pânăla�; alte ms. �în vârstă de aproape� k Unele ms. �Dumnezeu� l Mântuirea m Unele ms. �Ierusalimului�n Unele ms. ad. �în duh� o Unele ms. omit �la Ierusalim�

28

29

3031

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

ProfetesaAna

Întoarcereala Nazaret

Isus la templu

Isus adus latemplu

Profeţia luiSimeon

1061

LUCA

fi umplută, şi orice munte şi oricedeal vor fi coborâte, şi celestrâmbe se vor face drepte, şi celedenivelate, căi netede, şi orice*făpturăh va vedea mântuirea luiDumnezeu»�. Deci spunea mulţi-milor care ieşeau să fie botezatede el: �Pui* de năpârci, cine v-aînştiinţat să fugiţi de mânia vii-toare? Faceţi deci roade vrednicede pocăinţă şi nu începeţi să ziceţiîn voi înşivă: «Noi avem pe Avra-am ca tată!», pentru că vă spuncă Dumnezeu poate din pietreleacestea să ridice copii lui Avraam.Şi securea este deja pusăi chiarla rădăcina pomilor; deci* oricepom care nu face rod bun estetăiat şi aruncat în foc�. Şi mulţimi-le îl întrebau, spunând: �Atunci* cesă facem?j� Şi el, răspunzând,·le-a spus: �Cine* are două cămăşisă-i deak celui care nu are; şi cineare mâncare să facă la fel�. Şiau* venit şi vameşi ca să fie bote-zaţi şi i-au spus: �Învăţătorule, cesă facem?j� Şi el le-a spus: �Nu*luaţi nimic mai mult peste cevă este rânduit�. Şi îl întrebau şiunii ostaşi, spunând: �Şi noi, cesă facem?j� Şi el le spunea: �Nuasupriţi pe nimeni, nici* nu acu-zaţi fără temei şi fiţi mulţumiţicu solda voastră�.

Iar pe când poporul era înaşteptare şi toţi se gândeau în ini-mile lor cu privire la Ioan, dacăn-ar fi el Hristosul, Ioan a răspunstuturor, zicând: �Eu*, în adevăr,vă botez cu apă; dar vine Cel careeste mai puternic decât mine,căruia nu sunt vrednic să-I dezlegcureaua sandalelor; El vă va bo-teza cul Duh Sfânt şi cu foc: Cel acărui vânturătoare este în mânaSa; şi* Îşi va curăţa în întregimearia şi va aduna grâul în grânarulSău, iar pleava o va arde cu foc

3:17

43

44

4546

47

48

49

50

51

52

2

3

4

5

47

49

50

51

52

2

3

4

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

6

7

9

10

11

12

13

14

16

17

*Mt. 7.28.Mc. 1.22.Cap. 4.22,32.Ioan 7.15,46.

*Ioan 2.16.

*Cap. 9.45;18.34.

*Dan. 7.28.Vers. 19.

*1 Sam. 2.26.Vers. 40.

*Ioan 11.49;11.51; 18.13.Fap. 4.6.

*Cap. 1.77.

*Is. 40.3.

*Ps. 98.2.Is. 52.10.Cap. 2.10.*Mt. 3.7.

*Mt. 7.19.

*Fap. 2.37.

*Cap. 11.41.2 Cor. 8.14.Iac. 2.15,16.1 Ioan 3.17;4.20.*Mt. 21.32.Cap. 7.29.

*Cap. 19.8.

*Ex. 23.1.Lev. 19.11.

*Mt. 3.11.

*Mica 4.12.

torii, şi se împliniseră zilele, pecând se întorceau, băiatul Isus arămas în urmă în Ierusalim, şipărinţii Săia nu ştiau; dar, pre-supunând că era cu cei cu care că-lătoreau împreună, au mers calede o zi şi L-au căutat printre rudeşi cunoscuţi şi, negăsindu-L, s-auîntors la Ierusalim, căutându-L. Şia fost că, după trei zile, L-au găsitîn templub, şezând în mijlocul în-văţătorilor şi ascultându-i şi în-trebându-i. Şi toţi care-L auzeause minunau* de priceperea şi derăspunsurile Lui. Şi, când L-auvăzut, au fost uimiţi; şi mamaLui I-a zis: �Copile, de ce ne-aifăcut astfel? Iată, tatăl Tău şi euTe-am căutat îngrijoraţic�. Şi Elle-a zis: �De ce M-aţi căutat? Nuştiaţi că trebuie să fiu în* celeale Tatălui Meu?� Şi ei* n-auînţeles cuvântul pe care li l-a spus.Şi a coborât cu ei şi a venit laNazaret şi le era supus. Şi mamaLui păstra* toate cuvintele acesteaîn inima ei. Şi Isus creştea* în în-ţelepciune şi în statură şi în harînaintea lui Dumnezeu şi a oa-menilor.Şi, în anul al cincisprezecelea

al guvernării lui Tiberiu Cezar,Ponţiu Pilat fiind guvernator alIudeii, şi Irod, tetrarhd al Galileii,şi Filip, fratele lui, tetrarh al Iturieişi al regiunii Trahonita, şi Lisania,tetrarh al Abilenei, Ana şi Caiafafiind* mari preoţie, Cuvântul luiDumnezeu a fost către Ioan, fiullui Zaharia, în pustiu. Şi el a venitîn tot ţinutul din împrejurimileIordanului, predicând un botezal pocăinţei spre* iertarea păca-telor, după cum este scris în car-tea cuvintelor profetului Isaiaf:�Glas* al unuia care strigă în pus-tiu: «Pregătiţi calea Domnului,neteziţi-I cărărileg! Orice vale va

3

a Unele ms. �Iosif şi mama Sa� b Gr. �hieron� c Lit. �chinuindu-ne� d Guvernator al unui sfert dintr-unţinut e Lit. �în timpul marii preoţii a lui Ana şi a lui Caiafa� f Unele ms. ad. �care zice� g Lit. �faceţidrepte cărările Lui� h Lit. �carne� i Lit. �stă deja� j Unele ms. �ce vom face?� k Lit. �să împartă�l Lit. �în�, cu sensul de �în puterea Duhului Sfânt�, având natura sau caracterul Duhului Sfânt.

Lucrarealui Ioan

Botezătorul(Mt. 3.1-12;Mc. 1.1-8;

Ioan 1.19-28)

1062

LUCA

37

38

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

de nestins�. Deci, dând încă multealte îndemnuri, el predica popo-rului Evanghelia. Iar* Irod, te-trarhul, fiind mustrat de el pentruIrodiada, soţia fratelui săua, şi pen-tru toate relele pe care le făcuseIrod, a adăugat la toate şi aceasta,că l-a închis pe Ioan în închisoare.Şi a fost că, după ce a fost

botezat tot poporul, fiind botezatşi Isus, şi rugându-Se, cerul s-adeschis şi Duhul Sfânt a coborâtpeste El în chip trupesc, ca unporumbel; şi a venit un glas dincerb: �Tu eşti Fiul Meu Preaiubitc,în Tine Îmi găsesc plăcerea!�Şi Isus Însuşi era de aproape*

treizeci de ani când a început săpredice, fiind, după cum se pre-supunea, fiu** al lui Iosif, al luiEli, al lui Matat, al lui Levi, al luiMelhi, al lui Iana, al lui Iosif,al lui Matatia, al lui Amos, al luiNaum, al lui Esli, al lui Nagai,al lui Maat, al lui Matatia, al luiSemei, al lui Iosif, al lui Iuda,al lui Ioanan, al lui Resa, al luiZorobabel, al lui Salatiel, al luiNeri, al lui Melhi, al lui Adi, allui Cosam, al lui Elmodam, al luiEr, al lui Iose, al lui Eliezer, al luiIorim, al lui Matat, al lui Levi,al lui Simeon, al lui Iuda, al luiIosif, al lui Ionan, al lui Eliachim,al lui Melea, al lui Mena, al luiMatata, al lui Natan*, al lui**David, al* lui Iese, al lui Obed, allui Boaz, al lui Salmon, al luiNaason, al lui Aminadab, al luiAram, al lui Arnid, al lui Esrom,al lui Fares, al lui Iuda, al luiIacov, al lui Isaac, al lui Avraam,al* lui Tara, al lui Nahor, al luiSaruh, al lui Ragau, al lui Falec,al lui Eber, al lui Sala, al luiCainan, al* lui Arfaxad, al lui

Sem, al** lui Noe, al lui Lameh,al lui Matusala, al lui Enoh, al luiIared, al lui Maleleel, al lui Cai-nan, al lui Enos, al lui Set, al luiAdam, al* lui Dumnezeu.

Iar Isus, plin de Duh Sfânt, S-aîntors de la Iordan şi a fost dus*dee Duhul în pustiu patruzeci dezile, fiind ispitit de diavolul; şin-a mâncat nimic* în acele zile şi,când s-au împlinit, fa flămânzit. Şidiavolul I-a spus: �Dacă eşti Fiu allui Dumnezeu, spune pietrei aceste-ia să se facă pâine�. Şi Isus i-a răs-puns, zicând: �Este scris: «Omul*nu va trăi numai cu pâine, ci cu ori-ce cuvânt al lui Dumnezeug»�.Şih, ducându-L sus pe un mun-

te înalti, I-a arătat într-o clipă toateîmpărăţiile pământului locuit. Şidiavolul I-a spus: �Ţie Îţi voi datoată stăpânireaj aceasta şi glorialor, pentru că mie mi-a fost dată*şi o dau oricui vreau. Deci, dacăTe vei închina înaintea mea, toatăva fi a Tak�. Şi Isus, răspun-zându-i, a spus: �lEste scris: «Să*te închini Domnului Dumnezeuluitău şi numai Lui să-I slujeşti»�.Şi* L-a dus la Ierusalim şi L-a

pus pe streaşina templuluim şi I-aspus: �Dacă eşti Fiun al lui Dum-nezeu, aruncă-Te de aici jos, pentrucă este scris: «Va* porunci îngerilorSăi pentru Tine, ca să Te păzeasc㻺i: «Te vor purta pe mâini, ca nucumva să-Ţi loveşti piciorul devreo piatră»�. Şi Isus, răspunzând,i-a spus: �Este spus: «Să* nu ispi-teşti pe Domnul Dumnezeul tău!»�Şi diavolul, sfârşind orice ispită,a plecat de la El pentru* un timpo.Şi Isus*, în puterea Duhului,

S-a întors în Galileea**; şi ves-tea despre El s-a răspândit în totţinutul din jur; şi El îi învăţa

3:18

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

19

23

31

32

34

36

36

38

12

4

6

8

9

10

12

13

14

*Mt. 14.3.Mc. 6.17.

*Num. 4.3;4.35,39,43;4.47.**Mt. 13.55.Ioan 6.42.

*Zah. 12.12.**2 Sam.5.141 Cr. 3.5.*Rut 4.18-22.1 Cr.2.10-12.

*Gen. 11.24;11.26.

*Gen. 11.12.

**Gen. 5.29.

*Gen. 5.1,2.

*Cap. 2.27.*Ex. 34.28.1 Împ. 19.8.

*Deut. 8.3.

*Ioan 12.31;14.30.Apoc. 13.2,7.

*Deut. 6.13;10.20.

*Mt. 4.5.

*Ps. 91.11.

*Deut. 6.16.

*Ioan 14.30.Ev. 4.15.

* Ioan 4.43.**Fap. 10.37.

4

Botezullui Isus

(Mt. 3.13-17;Mc. 1.9-11;

Ioan 1.29-34)

Ispitirea luiIsus

(Mt. 4.1-11;Mc. 1.12-13)

Genealogialui Isus

(Mt. 1.1-17)

Isus înGalileea

(Mt. 4.12-17;Mc. 1.14-15)

a Unele ms. ad. �Filip� b Unele ms. ad. �spunând� c Lit. �Fiul Meu cel Preaiubit� d Unele ms. omit �allui Arni� e Sau �în�, vezi adn. de la 3.16 f Unele ms. ad. �la urmă� g Unele ms. omit �ci cu orice cuvântal lui Dumnezeu� h Unele ms. ad. �diavolul� i Unele ms. omit �pe un munte înalt� j Lit. �autoritatea�k Unele ms. �toate vor fi ale Tale� l Unele ms. ad. �Pleacă înapoia Mea, Satan!�; alte ms. ad. şi �pentru că�m Gr. �hieron� n Unele ms. �Fiul� o Sau �până la o vreme�

1063

LUCA

în sinagogile lor, fiind glorificatde toţi.Şi a venit în Nazaret*, unde

crescuse; şi** a intrat, dupăobiceiul Său, în ziua sabatului însinagogă şi S-a ridicat să citeas-că. Şi I s-a dat cartea profetuluiIsaia; şi, derulând cartea, a găsitlocul unde era scris: �Duhul*Domnului este peste Mine, pentrucă M-a uns să vestesc săracilorEvanghelia; M-a trimisa să ves-tesc captivilor eliberare şi orbilorvedere, să pun pe cei zdrobiţi înlibertate, să vestesc anul plăcut alDomnului�. Şi, rulând cartea, dân-du-i-o îngrijitorului, S-a aşezat; şiochii tuturor celor din sinagogăerau aţintiţi asupra Lui. Şi a în-ceput să le spună: �Astăzi s-aîmplinit Scriptura aceasta pe careaţi auzit-ob�. Şi toţi mărturiseaupentru El şi se* minunau de cu-vintele de har care ieşeau dingura Lui. Şi spuneau: �Nu** esteAcesta fiul lui Iosif?� Şi El le-azis: �Cu siguranţă Îmi veţi spuneparabola aceasta: «Doctore, vin-decă-te pe tine însuţi! Câte amauzit că s-au făcut în Capernaum*fă şi aici, în patria Ta»�. Şi a spus:�Adevărat vă spun că nici unprofet* nu este primit bine înpatria lui. Dar adevărat vă spun:multe* văduve erau în Israel, înzilele lui Ilie, când a fost închiscerul pentru trei ani şi şase luni,astfel încât a fost foamete marepeste toată ţara; şi la nici unadin ele n-a fost trimis Ilie, decâtla o femeie văduvă din SareptaSidonuluic. Şi* mulţi leproşierau în Israel în timpul profetuluiElisei; şi nici unul din ei n-a fostcurăţit, decât Naaman Sirianul�.Şi toţi s-au umplut de furie în si-nagogă, auzind acestea; şi, ridi-cându-se, L-au scos afară din ce-tate şi L-au dus până pe sprân-ceana muntelui pe care era zidită

cetatea lor, ca să-L arunce înprăpastie; dar El, trecând* prinmijlocul lor, a plecat.Şi a* coborât la Capernaum,

cetate a Galileii, şi îi învăţa însabat. Şi erau uimiţi de învăţătu-ra Lui, deoarece* cuvântul Lui eracu autoritated.Şi, în* sinagogă, era un om

având duh de demon necurat, şi astrigat cu glas tare, spunânde:�Ah! Ce avem noi cu Tine, Isuse,Nazarineanule? Ai venit ca să nedistrugi? Te ştiu Cine eşti: Sfân-tul* lui Dumnezeu�. Şi Isus l-amustrat, spunând: �Taci şi ieşi dinel!� Şi demonul, aruncându-l înmijloc, a ieşit din el, nevătă-mându-l cu nimic. Şi toţi au fostcuprinşi de uimire şi vorbeau uniicătre alţii, spunând: �Ce estecuvântul acesta, pentru că El po-runceşte cu autoritate şi cu putereduhurilor necurate şi ele ies?� Şivestea despre El se răspândea înorice loc din împrejurime.Şi, ridicându-Se din sinagogă,

a intrat în casa lui Simon. Iarsoacra lui Simon era cuprinsă defebră mare; şi L-au rugat pentruea. Şi, aplecându-Se asupra ei, amustrat febra şi febra a lăsat-o.Şi, ridicându-se îndată, ea le slu-jea. Şi, apunând soarele, toţi câţiaveau bolnavi cu diferite boli i-auadus la El; şi El, punându-Şimâinile pe fiecare dintre ei, i-avindecat. Şi din* mulţi ieşeau şidemoni, strigând şi spunând: �Tueştif Fiul lui Dumnezeu!� Şi El,mustrându-i, nu îi lăsa să vor-bească, pentru că ştiau că El esteHristosul.Şi, făcându-se ziuă, a ieşit şi

a mers într-un loc pustiu; şi mul-ţimile Îl căutau şi au venit pânăla El şi-L ţineau, ca să nu plecede la ei. Dar El le-a zis: �Trebuiesă vestesc Evanghelia Împărăţieilui Dumnezeu şi altor cetăţi,

4:43

16

17

18

1920

21

22

23

24

25

26

27

2829

16

18

22

23

24

25

27

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

30

3132

33

34

41

*Mt. 2.23;**Fap.13.14;17.2.

*Is. 61.1,2.

*Ps. 45.2.Cap. 2.47.**Ioan 6.42.

*Mt. 4.13;11.23.

*Mt. 13.57.Mc. 6.4.Ioan 4.44.

*1 Împ. 17.9;18.1.Iac. 5.17.

*2 Împ. 5.14.

*Ioan 8.59;10.39.

*Mt. 4.13.*Mt. 7.28;7.29.Tit 2.15.*Mc. 1.23.

*Ps. 16.10.Dan. 9.24.Cap. 1.35.

*Mc. 3.11.

a Unele ms. ad. �să vindec pe cei zdrobiţi cu inima� b Lit. �înaintea urechilor voastre� c Unele ms.�Sidoniei� d Sau �putere� e Unele ms. omit �spunând� f Unele ms. ad. �Hristosul�

Vindecareaunui

demonizat(Mc.1.21-28)

Vindecări încasa lui Petru(Mt. 8.14-17;Mc. 1.29-39)

Isus la Nazaret(Mt. 13.54-58;

Mc. 6.1-6)

1064

LUCA

Şi, întinzându-Şid mâna, l-aatins, spunând: �Vreau, fii curăţit!�Şi îndată lepra a plecat de la el.Şi El i-a poruncit să nu spunănimănui: �Ci mergi, arată-te preo-tului şi adu* pentru curăţirea tadupă cum a rânduit Moise, ca măr-turie pentru ei�. Dar vestea despreEl se răspândea şi mai mult şimari* mulţimi se adunau ca să-Lasculte şi să fie vindecatee de ne-putinţele lor. Şi* El Se retrăgeaîn pustiuri şi Se ruga.Şi a fost că, într-una din zile,

El îi învăţa; şi stăteau jos niştefarisei şi învăţători ai legii, careveniseră din toate satele Galileiişi Iudeii şi din Ierusalim; şi pute-rea Domnuluif era acolo ca să-ivindece. Şi iată nişte oameni adu-când pe patg un om care era pa-ralizat; şi căutau să-l ducă înăun-tru şi să-l pună înaintea Lui; şi,negăsind pe unde să-l ducă înăun-tru, prin mulţime, urcându-se peacoperiş, l-au coborât cu patulprintre cărămizi, în mijloc, înain-tea lui Isus. Şi, văzându-le credin-ţa, El a spush: �Omule, iertate-ţisunt păcatele tale!� Şi cărturariişi fariseii au început să gândeas-că, spunând: �Cine* este Acestacare vorbeşte hule? Cine poate săierte păcatele, decât singur Dum-nezeu?� Dar Isus, cunoscându-legândurile, răspunzând, le-a zis:�Cei gândiţi în inimile voastre?Ce este mai uşor, a spune: «Ier-tate-ţi sunt păcatele tale!» sau aspune: «Ridică-te şi umblă»? Dar,ca să ştiţi că Fiul Omului are au-toritatej pe pământ să ierte pă-catele�, i-a spus celui paralizat:�Ţie îţi spun: «Ridică-te şi ia-ţipatul şi du-te acasă!»� Şi îndată,ridicându-se înaintea lor, luândpatul pe care zăcuse, a plecatacasă, glorificându-L pe Dumne-zeu. Şi toţi au fost cuprinşi de ui-

4:44

44

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

44

4

8

10

11

14

15

16

21

*Mc. 1.39.

*Ioan 21.6.

*2 Sam. 6.9.1 Împ. 17.18.

*Mt. 4.19.Mc. 1.17.

*Mt. 4.20;19.27.Mc. 1.18.Cap. 18.28.

*Lev. 14.4;14.10,21,22.

*Mt. 4.25.Mc. 3.7.Ioan 6.2.

*Mt. 14.23.Mc. 6.46.

*Ps. 32.5.Is. 43.25.

fiindcă pentru aceasta am fosttrimisa�. Şi* predica în sinago-gile Galileii.Şi a fost că, pe când Îl îm-

bulzea mulţimea, ca să audă Cu-vântul lui Dumnezeu, El stătealângă lacul Ghenezaret; şi a vă-zut două corăbii lângă lac, iarpescarii ieşiseră din ele şi spălauplasele. Şi, intrând într-una dincorăbii, care era a lui Simon, l-arugat s-o depărteze puţin dela mal; şi S-a aşezat şi, din cora-bie, învăţa mulţimile. Iar când aîncetat să vorbească, i-a zis luiSimon: �Depărteaz-o* la adânc şicoborâţi-vă plasele pentru pes-cuire�. Şi Simon, răspunzând, I-aspus: �Stăpâne, după ce toatănoaptea ne-am trudit, nimic n-amprins; dar, la cuvântul Tău, voicoborî plasele�. Şi, făcând ei a-ceasta, au prins o mare mulţimede peşti; şi li se rupeau plasele.Şi au făcut semn tovarăşilor lor,celor care erau în cealaltă corabie,să vină şi să-i ajute; şi au venit şiau umplut amândouă corăbiile,încât se afundau. Iar Simon Petru,văzând aceasta, a căzut la genun-chii lui Isus, spunând: �Doamne,pleacăb* de la mine, pentru căsunt om păcătos�. Pentru că îl cu-prinsese uimirea, pe el şi pe toţicei împreună cu el, din cauzapescuirii peştilor pe care o fă-cuseră; şi, la fel, şi pe Iacov şi peIoan, fiii lui Zebedei, care eraupărtaşi cu Simon. Şi Isus i-a zis luiSimon: �Nu te teme; de acum* veifi pescar dec oameni�. Şi, după ceau tras corăbiile la mal, lăsând*totul, L-au urmat.Şi a fost că, pe când era El în-

tr-una din cetăţi, iată un om plinde lepră; şi, văzându-L pe Isus,a căzut cu faţa la pământ şiL-a rugat, spunând: �Doamne,dacă vrei, poţi să mă curăţeşti�.

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

5

a Unele ms. �sunt trimis� b Lit. �ieşi� c Sau �vei prinde vii� d Unele ms. �întinzând� e Unele ms. ad.�de către El� f Puterea lui Dumnezeu g Lit. �pat mic� h Unele ms. ad. �paralizatului�; alte ms. �i-a spus�i Sau �De ce� j Sau �putere�

Pescuireaminunată

(Mt. 4.18-22;Mc. 1.16-20;Ioan 1.40-42)

Vindecareaunui lepros(Mt. 8.1-4;

Mc.1.40-45)

Vindecareaunui omparalizat

(Mt. 9.1-8;Mc. 2.1-12)

1065

LUCA

mire şi Îl glorificau pe Dumnezeuşi s-au umplut de teamă, spunând:�Am văzut lucruri neobişnuiteastăzi�.Şi, după acestea, a ieşit şi a

văzut pe un vameş cu numeleLevi şezând la vamă şi i-a spus:�Urmează-Mă!� Şi, lăsând toate,ridicându-se, L-a urmat. Şi LeviI-a făcut un ospăţ mare în casa lui;şi era mulţime mare de vameşişi de alţii care stăteau* cu ei lamasă. Şi cărturarii lor şi fariseiia

murmurau către ucenicii Săi, spu-nând: �De ce mâncaţi şi beţi cuvameşii şi păcătoşiib?� Şi Isus,răspunzând, le-a zis: �Nu ceisănătoşi au nevoie de doctor, cicei care sunt bolnavi. N-am* ve-nit să chem la pocăinţă pe ceidrepţi, ci pe păcătoşi�.Şi ei I-au zis: �De cec ucenicii

lui Ioan postesc adesea şi faccereri, la fel şi ai fariseilor, iar aiTăi mănâncă şi beau?� Şi Eld le-azis: �Puteţi să-i faceţi pe prieteniimireluie să postească în timp cemirele este cu ei? Dar vor venizile când şi mirele va fi luat de laei; atunci vor posti în acele zile�.Şi le-a spus şi o parabolă: �Ni-meni nu pune un petic de la o hai-nă nouă la o haină veche; dacă arpunef, o va rupeg şi pe cea nouăh,şi peticul de la cea nouă nu se vapotrivii cu cea veche. Şi nimeni nupune vin nou în burdufuri vechi;dacă ar punef, vinul nou va spar-ge burdufurile şi se va vărsa,şi burdufurile se vor distruge;ci vinul nou trebuie pus în bur-dufuri noi şi amândouă se păs-treazăj. Şi nimeni, după ce a băut

vin vechi, nu doreştek vin nou,pentru că zice: «Cel vechi estemail bun»�.m

Şi a fost că, în nsabat, Eltrecea prin semănături; şi uceniciiSăi smulgeau spice şi mâncau,frecându-le cu mâinile. Dar uniidintre farisei le-au spuso: �De cefaceţi ce* nu este permis a facep

în sabat?� Şi Isus, răspunzând,le-a spus: �Nici aceasta n-aţicitit, ce* a făcut David, când a flă-mânzit, el şi cei care erau cu el?Cuml a intrat în casa lui Dum-nezeu şi a luat pâinile punerii îna-inte şi a mâncat şi a dat şi celorcare erau cu el ceea* ce nu estepermis decât numai preoţilor sămănânce?� Şi le-a spus: �Fiul Omu-lui este Domn şi al sabatului�.Şi a fost că şil într-un* alt

sabat, El a intrat în sinagogă şiîi învăţa; şi acolo era un om şimâna lui dreaptă era paralizatăq.Şi cărturarii şi fariseii rpândeau,dacă va vindeca în sabat, ca să-Igăsească vină. Dar El le ştiagândurile şi i-a spus omului careavea mâna paralizată: �Ridică-teşi stai în mijloc!� Şi el s-a ridicatşi a stat acolo. Isus deci le-a zis:�Vă voi întrebas dacă este per-mis în sabat: a face bine, sau aface rău? A salva un suflet, saua-l pierde?� Şi, privind împrejurla toţi, i-a spust: �Întinde-ţimâna!� Şi el a făcut aşal şi mânalui s-a refăcutu ca cealaltăv. Darei s-au umplut de furie şi vorbeauîntre ei ce să-I facă lui Isus.Şi a fost că, în* zilele acelea,

El a ieşit la munte, ca să Se roa-ge; şi a petrecut noaptea în ru-

27

2829

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

29

32

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

2

3

4

6

12

*Cap. 15.1.

*1 Tim. 1.15.

a Unele ms. �şi fariseii şi cărturarii lor� b Vameşii şi păcătoşii sunt o singură categorie. Unele ms. �cuvameşi şi păcătoşi�; alte ms. omit �şi păcătoşii� c Unele ms. omit �De ce� d Unele ms. �Isus� e Lit. �fiiicamerei de nuntă� f Lit. �altfel� g Sau �va tăia�, sau �şi cea nouă se va rupe�; alte ms. �o rupe� h Sau�Nimeni, tăind un petic dintr-o haină nouă, nu îl pune la o haină veche; altfel, va tăia şi pe cea nouă� i Unelems. �nu se potriveşte� j Unele ms. omit �şi amândouă se păstrează� k Unele ms. ad. �îndată� l Unelems. omit m Unele ms. omit v. 39 n Unele ms. ad. �al doilea după primul� (potrivit sărbătorilor iudaicedin Lev. 23) o Unele ms. �au spus� p Unele ms. omit �a face� q Lit. �uscată� r Unele ms. ad. �Îl�s Unele ms. �Vă voi întreba ceva: «Este permis ...?»�; alte ms. �Vă voi întreba: «Ce este permis ...?»�; altems. �Întreb� t Unele ms. �i-a spus omului� u Unele ms. ad. �întreagă�; alte ms. �s-a făcut sănătoasă�v Unele ms. omit �ca cealaltă�

6:12

6

*Ex. 20.10.

*1 Sam.21.6.

*Lev. 24.9.

*Cap. 13.14;14.3.Ioan 9.16.

*Mt.14.23.

Omulcu mâna

paralizată(Mt. 12.9-14;

Mc. 3.1-6)

Chemarealui Levi

(Mt. 9.9-13;Mc. 2.13-17)

Isus, Domn şial sabatului(Mt. 12.1-8;Mc. 2.23-28)

Despre post(Mt. 9.14-17;Mc. 2.18-22)

Alegerea celordoisprezece

(Mt. 10.1-4;Mc. 3.13-19)

1066

LUCA

găciune către Dumnezeu. Şi, cânds-a făcut ziuă, i-a chemat la Sinepe ucenicii Săi şi a ales dintreei doisprezece, pe care i-a numitşi apostoli: pe Simon, pe* care l-anumit şi Petrua, şi pe Andrei,fratele lui, şib pe Iacov şi Ioan,şib pe Filip şi Bartolomeu, şib peMatei şi Toma, şi pe Iacov, al luiAlfeu, şi pe Simon, numit Zelotul,şib pe Iuda, frate* al lui Iacov,şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-afăcut şib trădător.Şi, coborând împreună cu ei,

a stat pe un loc şes, El şi o mulţimede ucenici ai Săi, şi o mare mul-ţime de popor din toată Iudeea, şidin Ierusalim, şi de pe ţărmul Tiru-lui şi al Sidonului, care veniseră casă-L asculte şi să fie vindecaţi debolile lor; şi cei chinuiţi de duhurinecurate erau vindecaţic. Şi toatămulţimea căuta* să-L atingă, pen-tru că o putere ieşea** din El şi îivindeca pe toţi.Şi El, ridicându-Şi ochii spre

ucenicii Săi, spunea: �Ferice* devoi, cei săraci, pentru că a voastrăeste Împărăţia lui Dumnezeu.Ferice* de voi, cei flămânzi acum,pentru că veţi fi săturaţi. Ferice**de voi, cei care plângeţi acum,pentru că veţi râde. Fericiţi* sun-teţi voi când oamenii vă vor urî şicând vă** vor alungad dintreei şi vă vor defăima şi vor lepădanumele vostru ca rău, din cauzaFiului Omului. Bucuraţi-vă* înziua aceea şi săltaţi de bucurie,pentru că, iată, răsplata voastrăeste mare în cer; pentru că la fel**le făceau părinţii lor profeţilor. Dar*vai de voi, bogaţilor**, pentru căvă� primiţi mângâierea. Vai* devoi, care sunteţi sătuie, pentru căveţi flămânzi. Vai** de voif, carerâdeţi acum, pentru că vă veţi jelişi veţi plânge. Vai* de voif cândtoţi oamenii vor vorbi bine de voi,

pentru că la fel le făceau părinţiilor falşilor profeţi.

Dar vouă, care ascultaţi, văspun: Iubiţi* pe vrăjmaşii voştri,faceţi bine celor care vă urăsc,binecuvântaţi pe cei care vă bles-temă, grugaţi-vă* pentru cei carese poartă rău cu voi. Celui carete loveşte peste un obraz, dă-i-l şipe celălalt. Şi de la cel* care îţi iahaina, nici cămaşa nu o opri.hOricui* îţi cere, dă-i; şi de la celcare îţi ia ale tale, nu cere înapoi.Şi cum* voiţi să vă facă vouăoamenii, faceţi-le şi voi lor la fel.Şi dacă* iubiţi pe aceia care văiubesc, ce mulţumirei aveţi? Pen-tru că şi păcătoşii iubesc pe aceiacare îi iubesc pe ei. Şi dacă fa-ceţi bine celor care vă fac bine, cemulţumirei aveţi? Pentru că şipăcătoşii fac la fel. Şi* dacă îm-prumutaţi celor de la care speraţisă primiţi înapoi, ce mulţumirei

aveţi? jŞi păcătoşii împrumutăpăcătoşilor, ca să primeascăk lafel. Însă iubiţi pe vrăjmaşii voştrişi faceţi bine şi împrumutaţi*,nesperând nimic înapoi, şi răspla-ta voastră va fi mare şi veţi** fifii ai Celui Preaînalt; pentru că Eleste bun cu cei nemulţumitori şirăi. Fiţi* decib îndurători, dupăcum şi Tatăl vostru este îndurător.Şi nu* judecaţi, şi nicidecum

nu veţi fi judecaţi; nu condam-naţi, şi nicidecum nu veţi fi con-damnaţi; iertaţi, şi vi se va ierta.Daţi*, şi vi se va da; o măsurăbună, îndesată şi clătinată şi văr-sându-se pe deasupra vă vor daîn sân**, deoarece, cu� aceeaşimăsură cu care măsuraţi, vi se vamăsurak�.Şi le-a spus şib o parabolă:

�Poate* oare un orb să călăuzeas-că pe un orb? Nu vor cădea amân-doi în groapă? Nu* este ucenicmai presus decât învăţătorul său;

6:13

a Piatră b Unele ms. omit c Unele ms. �şi cei chinuiţi de duhuri; şi erau vindecaţi� d Vă vor despărţi deei, vă vor exclude e Unele ms. ad. �acum� f Unele ms. omit �de voi� g Unele ms. ad. �şi�h Unele ms. ad. �Şi� i Lit. �har�, �favoare� j Unele ms. ad. �Pentru că� k Înapoi

13

14

15

16

17

1819

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

*Ioan 1.42.

*Iuda 1.

*Mt. 14.36.**Mc. 5.30.Cap. 8.46.

*Mt. 11.5.Iac. 2.5.*Is. 55.1;65.13.**Is. 61.3.

*1 Pet. 2.19;3.14; 4.14.**Ioan 16.2.

*Fap. 5.41.Col. 1.24.Iac. 1.2.**Fap. 7.51.

*Amos 6.1.Iac. 5.1.**Cap.12.21.�Mt. 6.2;6.5,16.Cap. 16.25.*Is. 65.13.**Pr. 14.13.

*Ioan 15.19.1 Ioan 4.5.

14

16

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

34

35

36

37

38

3940

*Ex. 23.4.Pr. 25.21.Rom. 12.20.*Cap. 23.34.Fap. 7.60.*1 Cor. 6.7.

*Deut. 15.7;15.8,10.Pr. 21.26.*Mt. 7.12.

*Mt. 5.46.

*Mt. 5.42.

*Ps. 37.26.**Mt. 5.45.

*Mt. 5.48.

*Mt. 7.1.

*Pr. 19.17.**Ps. 79.12.�Mt. 7.2.Mc. 4.24.Iac. 2.13.

*Mt. 15.14.*Mt. 10.24.Ioan 13.16;15.20.

Iubireavrăjmaşilor

(Mt. 5.38-48)

Parabola cupaiul şi bârna(Mt. 7.1-5)

Feluritevindecări

(Mt. 4.23-25;Mc. 3.7-12)

Fericirişi vaiuri

(Mt. 5.1-12)

Judecareaaltora

1067

LUCA

dar oricine, când va fi împlinit,va fi ca învăţătorul său. Dar de*ce vezi paiul care este în ochiulfratelui tău şi nu zăreşti bârnacare este în ochiul tău? Saua cumpoţi spune fratelui tău: «Frate,lasă-mă să scot paiul care esteîn ochiul tău», nevăzând tu însuţibârna care este în ochiul tău?Făţarnicule, scoate* întâi bârna dinochiul tău şi atunci vei vedealimpede să scoţi paiul care esteîn ochiul fratelui tău.

Pentru că nu este pom bun caresă facă rod răub, cnici pom răub

care să facă rod bun; pentru căfiecare pom se cunoaşte după ro-dul lui; pentru că nu se culeg smo-chine din spini, nici nu se adunăstruguri din mărăciniş. Omul bun,din comoara bună a inimii lui,scoate ce este bun şi omula răudin comoara read scoate ce esterău: pentru că din prisosul inimiivorbeşte gura lui.Şi pentru* ce Mă chemaţi:

«Doamne, Doamne!», şi nu faceţice spun? Vă voi arăta cu cine seaseamănă oricine vine la Mine şiaude cuvintele Mele şi le face.Este asemenea unui om care,zidind o casă, a săpat şi a adân-cit şi a pus temelia pe stâncă; şi,venind apă mare, şuvoiul s-a nă-pustit peste casa aceea şi n-aputut s-o clatine, pentru că fuseseîntemeiată pe stâncăe. Şi cine aauzit şi nu a făcut este asemeneaunui om care a zidit o casă pepământ, fără temelie, peste cares-a năpustit şuvoiul, şi îndată acăzut, şi prăbuşirea acelei casea fost mare�.Şi, când a sfârşit toate cuvintele

Sale în auzul poporului, a intrat înCapernaum. Şi un rob al unuicenturion, care îi era dragf acestuia,era bolnav şi aproape să moară;

şi, auzind despre Isus, a trimis laEl pe nişte bătrâni ai iudeilor, ru-gându-L să vină şi să-l vindece perobul lui. Iar ei, venind la Isus,L-au rugat stăruitor, spunând:�Este vrednic să-i facig aceasta,pentru că iubeşte naţiunea noas-tră şi el ne-a zidit sinagoga�. ŞiIsus mergea împreună cu ei. Dardeja, pe când El nu era departede casă, centurionul a trimis la Elpe nişte prieteni, spunându-I:�Doamne, nu Te osteni, pentru cănu sunt vrednic să intri sub aco-perişul meu. De aceea nici pemine însumi nu m-am socotit vred-nic să vin la Tine. Ci spune un cu-vânt şi slujitorul meu se va vin-deca. Pentru că şi eu sunt ompus sub autoritate, având în subor-dinea mea ostaşi, şi zic acestuia:«Du-te!», şi se duce; şi altuia:«Vino!», şi vine; şi robului meu:«Fă aceasta!», şi face�. Şi Isus,auzind acestea, S-a minunat de elşi, întorcându-Se spre mulţimeacare Îl urma, a zis: �Vă spun: nicichiar în Israel n-am găsit atâtacredinţă�. Şi cei trimişi, întorcân-du-se acasă, l-au găsit sănătos perobul care era bolnavh.Şi a fost că, după aceeai, El a

mers într-o cetate numită Nain, şicu El mergeau mulţia ucenici aiSăi şi o mare mulţime. Şi, cândS-a apropiat de poarta cetăţii,iată, duceau afară un mort, singu-rul fiu al mamei lui, şi ea eravăduvă; şi o mulţime foarte maredin cetate eraj împreună cu ea. Şi,când a văzut-o Domnul, I s-a făcutmilă de ea şi i-a spus: �Nu plânge!�Şi, apropiindu-Se, a atins sicriul şicei care-l duceau s-au oprit. Şi El aspus: �Tinere, ţie îţi spun: ridi-că-te*!� Şi mortul s-a ridicatk şi aînceput să vorbească. Şi l-a datmamei lui. Şi toţi* au fost cuprinşi

41

42

43

44

45

46

47

48

49

2

3

4

56

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

41

42

46

14

16

*Mt. 7.3.

*Pr. 18.17.

*Mal. 1.6.Mt. 25.11.Cap. 13.25.

*Cap. 8.54.Ioan 11.43.Fap. 9.40.Rom. 4.17.

*Cap. 1.65.

a Unele ms. omit b Sau �stricat�, �putred� c Unele ms. ad. �tot astfel� d Unele ms. �din cea rea�; altems. ad. �a inimii lui� e Unele ms. �pentru că fusese bine zidită� f Sau �în onoare� g Unele ms. �să i sefacă� h Unele ms. omit �care era bolnav�; alte ms. omit �robul� i Sau �în ziua următoare� j Unele ms.pun �era� înainte de �văduvă�; alte ms. omit �era� k În capul oaselor

7:16

7Vindecarearobului unui

centurion(Mt. 8.5-13;

Ioan 4.43-54)

Parabolacelor doi

pomi(Mt. 7.15-20;12.33-37)

Parabolacelor două

case(Mt. 7.21-27)

Înviereafiului

văduvei dinNain

1068

LUCA

de teamă şi Îl glorificau pe Dum-nezeu, spunând: �Un mare profetS-a** ridicata între noi�; şi:�Dumnezeu� a cercetat pe popo-rul Său�. Şi vestea aceasta despreEl s-a răspândit în toată Iudeeaşi în tot ţinutul din jur.Şi ucenicii lui Ioan i-au spus

despre toate acestea: şi, chemândla sine pe doi dintre uceniciisăi, Ioan i-a trimis la Isusb, spu-nând: �Tu eşti Cel care vine, sausă aşteptăm pe altul?� Şi, venindla El, oamenii aceştia au spus:�Ioan Botezătorul ne-a trimis laTine, spunând: «Tu eşti Cel carevine, sau să aşteptăm pe altul?»�În ceasul acelac El i-a vindecat pemulţi de boli şi de răni şi de du-huri rele, şi multor orbi le-a dă-ruit vederead. Şi* Isuse, răspun-zând, le-a spus: �Mergeţi şi spu-neţi-i lui Ioan ce aţi văzut şi aţiauzit: căe orbii** văd, şchiopiiumblă, leproşii sunt curăţiţi, sur-zii aud, morţii înviază, săracilor�li se vesteşte Evanghelia; şi fericiteste oricine nu se va poticni deMine�. Şi, după ce* trimişii luiIoan au plecat, a început să vor-bească mulţimilor despre Ioan:�Ce aţi ieşit să priviţi în pustiu?o trestie clătinată de vânt? Dar ceaţi ieşit să vedeţi? un om îmbră-cat în haine fine? Iată, cei în hainealese şi care trăiesc în lux suntîn curţilef împăraţilor. Dar ce aţiieşit să vedeţi? un profet? Da, văspun, şi mai mult decât un profet.Acesta este cel* despre care estescris: «Iată, Eue trimit înaintea fe-ţei Tale pe solul Meu, care Îţi vapregăti calea înaintea Ta». Pentrucă vă spung: Între cei născuţi dinfemei nu este nici unulh mai maredecât Ioani; dar cine este mai micj

în Împărăţia lui Dumnezeu este

mai mare decât el. (Şi tot poporulcare a auzit şi vameşii au datdreptate lui Dumnezeu, fiind*botezaţi cu botezul lui Ioan; darfariseii şi învăţătorii legii au res-pinsk pentru ei înşişi hotărârea*lui Dumnezeu, nefiind botezaţide el.) lDeci cu* cine îi voi asemă-na pe oamenii acestei generaţiişi cu cine sunt ei asemenea? Suntasemenea unor copii stând în pia-ţă şi strigând unii către alţii şispunând: «V-am cântat din fluier,şi n-aţi jucat; v-am cântatm dejale, şi n-aţi plâns». Pentru că avenit Ioan* Botezătorul, nicimâncând pâine, nici bând vin,şi voi spuneţi: «Are demon!» Avenit Fiul Omului, mâncând şibând, şi voi spuneţi: «Iată un ommâncăcios şi băutor de vin, prie-ten al vameşilor şi al păcătoşi-lor!» Şi* înţelepciunea a fost în-dreptăţită de toţi copiii ei�.

Dar unul* dintre farisei Îl rugasă mănânce cu el. Şi, intrând încasa fariseului, a stat la masă.Şi, iată, o femeie din cetate, careera păcătoasă, şie care ştia că Elstătea la masă în casa fariseului,luând un vas de alabastru cu mirşi stând la spate, la picioarele Lui,plângând, a început să-I stropeas-că picioarele cu lacrimi, şi I leştergea cu părul capului ei şi Îi să-rutan picioarele şi le ungea cumir. Şi, văzând aceasta, fariseulcare-L invitase şi-a zis în sine,spunând: �Acesta*, dacă ar fiprofet, ar cunoaşte cine şi ce felde femeie este cea care-L atinge,pentru că este păcătoasă�. Şi Isus,răspunzând, i-a zis: �Simone, amsă-ţi spun ceva�. Şi el a ziso:�Spune, Învăţătorule!� �Erau doidatornici ai unui creditor: unul îidatora cinci sute de dinari şi

17

1819

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

16

22

24

27

29

30

31

33

35

36

39

**Cap.24.19.Ioan 4.19;6.14; 9.17.�Cap. 1.68.

*Mt. 11.4.**Is. 35.5.�Cap. 4.18.

*Mt. 11.7.

*Mal. 3.1.

7:17*Mt. 3.5,6.Cap. 3.12.

*Fap. 20.27.

*Mt. 11.16.

*Mt. 3.4.Mc. 1.6.Cap. 1.15.

*Mt. 11.19.

*Mt. 26.6.Mc. 14.3.Ioan 11.2.

*Cap. 15.2.

a Unele ms. �Se ridică� b Unele ms. �Domnul�; alte ms. �acel Isus� c Unele ms. �Şi, în acelaşi ceas�;alte ms. �În ziua aceea� d Unele ms. �le-a dat să vadă� e Unele ms. omit f Sau �palatele� g Unelems. omit �Pentru că�; alte ms. �Adevărat vă spun� h Unele ms. �nici un profet� i Unele ms. ad.�Botezătorul� j Sau �cel mai mic� k Au făcut fără efect l Unele ms. ad. �Şi Domnul a spus:� m Unelems. �am cântat� n Sau �Îi acoperea cu sărutări� o Unele ms. �zice�

Isus şi IoanBotezătorul

(Mt. 11.2-19)

Isus în casalui Simon

1069

LUCA

celălalt cincizeci. Dara, neavândei cu ce să plătească, i-a iertatpe amândoi; bdeci care dintre ei îlva iubi mai mult?� Şi Simon, răs-punzând, I-a spus: �Presupun căacela căruia i-a iertat mai mult�.Şi El i-a spus: �Drept ai judecat�.Şi, întorcându-Se spre femeie,i-a spus lui Simon: �Vezi tu aceas-tă femeie? Am intrat în casa ta;apă pentru picioarele Mele nuMi-ai dat, dar ea Mi-a stropitpicioarele cu lacrimile ei şi le-aşters cu părul capuluia ei. Sărutarenu Mi-ai dat, dar ea, de când amintrat, n-a încetat să-Mi sărutec

picioarele. Cu* untdelemn capulnu Mi l-ai uns, dar ea cu mir Mi-auns picioarele. De aceea* îţi spun:Iertate sunt păcatele ei cele mul-te, pentru că a iubit mult; dar celcăruia i se iartă puţin, iubeşte pu-ţin�. Şi ei i-a spus: �Iertate* suntpăcatele tale�. Şi cei care stăteaucu El la masă au început să spunăîn ei înşişi: �Cine* este Acestacare iartă şi păcatele?� Dar El i-azis femeii: �Credinţa* ta te-amântuit; du-te în pace�.Şi a fost că, după aceea, El

umbla din cetate în cetate şi dinsat în sat, predicând şi vestindEvanghelia Împărăţiei lui Dum-nezeu; şi cei doisprezece erauîmpreună cu El, şi unele* femeicare fuseseră vindecate de duhurirele şi de neputinţe: Maria, numităMagdalenad, din** care ieşiserăşapte demoni, şi Ioana, soţia luiCuza, administratorul lui Irod, şiSuzana şi multe altele, care Îie

slujeau din bunurile lor.Şi, adunându-se o mare mul-

ţime şi aceia care veneau la El dinfiecare cetate, El le-a vorbit prinparabolă: �Semănătorul a ieşitsă-şi semene sămânţa. Şi, pe cândsemăna el, o parte a căzut lângădrum şi a fost călcată în picioare,şi păsările cerului au mâncat-o.

Şi alta a căzut pe stâncă; şi,crescând, s-a uscat, pentru că nuavea umezeală. Şi alta a căzut înmijlocul spinilor; şi spinii, cres-când împreună cu ea, au înăbu-şit-o. Şi alta a căzut înf pământulcel bun şi, crescând, a făcut rodînsutit�. Spunând acestea, striga:�Cine are urechi de auzit să au-dă�. Şi ucenicii* Săi Îl întrebau,spunânda: �Ce să fie parabolaaceasta?� Şi El a spus: �Vouă văeste dat să cunoaşteţi taineleÎmpărăţiei lui Dumnezeu, dar ce-lorlalţi li se vorbeşte în parabo-le, pentru ca, văzând*, să nuvadă şi, auzind, să nu înţeleagă�.Iar parabola* este aceasta: Să-mânţa este Cuvântul lui Dum-nezeu. Iar cele de lângă drum suntcei care aud, apoi vine diavolul şiia Cuvântul din inima lor, ca nucumva, crezând, să fie mântuiţi.Iar cele de pe stâncă sunt ceicare, când aud, primesc Cuvântulcu bucurie; şi aceştia nu au ră-dăcină: cei care cred pentru untimp şi, la vreme de încercare, seleapădă. Iar ceea ce a căzut întrespinig, aceştia sunt cei care, au-zind, merg mai departe şi suntînăbuşiţi sub griji şi bogăţie şiplăceri ale vieţiih, şi nu aduc rodla desăvârşirei. Iar ceea ce este înpământul bun, aceştia sunt ceicare, auzind Cuvântul, îl păstreazăîntr-o inimă curată şi bună şirodesc în răbdare.Şi nimeni*, aprinzând o lu-

mină, n-o acoperă cu un vas, nicin-o pune sub pat, ci o aşază însfeşnic, pentru ca cei care intră săvadă lumina. Pentru că* nu estenimic ascuns care nu va fi des-coperit, nici tăinuit care nu va ficunoscut şi nu va veni la lumină.Luaţi seama deci cum auziţi;pentru că* oricui are i se va da; şioricui nu are, i se va lua şi ceeace i se pare că are�.

8:18

42

43

44

45

46

47

4849

50

2

3

4

5

46

47

48

49

50

2

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

9

10

11

16

17

18

*Ps. 23.5.

*1 Tim. 1.14.

*Mt. 9.2.Mc. 2.5.*Mt. 9.3.Mc. 2.7.*Mt. 9.22.Mc. 5.34;10.52.Cap. 8.48;18.42.

*Mt. 27.55;27.56.**Mc. 16.9.

a Unele ms. omit b Unele ms. ad. �spune� c Sau �să-Mi acopere cu sărutări� d Sau �din Magdala� e Unelems. �le� f Unele ms. �pe� g Sau �unde erau spini� h Din lumea aceasta i Sau �nu aduc rod la coacere�

*Mt. 13.10.Mc. 4.10.

*Is. 6.9.Mc. 4.12.

*Mt. 13.18.Mc. 4.14.

*Mt. 5.15.Cap. 11.33.

*Mt. 10.26.Cap. 12.2.

*Mt. 13.12;25.29.Cap. 19.26.

8

Parabolasemănătorului(Mt. 13.1-23;Mc. 4.1-20)

Isus vesteşteEvanghelia

Lumina(Mc. 4.21-25)

1070

LUCA

Şi au venit la El mama Luia

şi fraţii Lui şi nu puteau să ajungăla El, din cauza mulţimii. Şi I s-aspusb: �Mama Ta şi fraţii Tăi stauafară, dorind să Te vadă�. Dar El,răspunzând, le-a zis: �Mama Meaşi fraţii Mei sunt aceia care audCuvântul lui Dumnezeu şi îla îm-plinesc�.Şi a fost că, într-una din zile,

S-a suit într-o corabie împreună cuucenicii Săi şi le-a zis: �Să trecemde cealaltă parte a lacului�. Şi aupornit. Şi, pe când vâsleau ei, El aadormit; şi o furtună de vânt s-a lă-sat pe lac, şi luau apăc, şi erau înprimejdie. Şi, venind la El, L-autrezit, spunând: �Stăpâne, Stăpâne,pierim!� Iar El, ridicându-Se, amustrat vântul şi furia apei; şi auîncetat şi s-a făcut linişte. Şi le-aspus: �Unde vă este credinţa?� Şiei s-au temut şi s-au mirat, zicândunii către alţii: �Deci cine esteAcesta care porunceşte chiar şivânturilor şi apei, şi ele Îl ascultă?�Şi au ajuns în ţinutul gadare-

nilord, care este de partea cealaltăa Galileii. Şi, când a ieşit pe uscat,L-a întâmpinat un om din cetate,care avea demoni de mult timp, şinu purta haină şi nu locuia în casă,ci în morminte. Şi, văzându-L peIsus, a strigat şi a căzute înainteaLui şi a spus cu glas tare: �Ce ameu a face cu Tine, Isuse, Fiu alDumnezeului celui Preaînalt? Terog, nu mă chinui�. Pentru că Elporuncea duhului necurat să iasă dinom; pentru că de mult timpf îl apuca-se şi omul era ţinut sub pază, legatcu lanţuri şi cu obezi, şi el, rupândlegăturile, era dus de demon înpustiuri. Şi Isus l-a întrebat, spu-nând: �Care-ţi este numele?� Şi ela spus: �Legiune�, pentru că mulţidemoni intraseră în el. Şi ei

Îl rugau să nu le porunceascăg

să plece în* Adânc. Şi era acoloo turmă cu mulţi porci, păscândpeh munte; şi L-au rugat să le îngă-duie să intre în ei. Şi le-a îngăduit.Şi demonii, ieşind din om, au in-trat în porci; şi turma s-a repezit depe malul abrupt în lac şi s-a înecat.Dar cei care îi păşteau, văzând ces-a întâmplat, au fugit şii au dat deştire în cetate şi în ţinut. Şi au ieşitsă vadă ce s-a întâmplat; şi au ve-nit la Isus şi l-au găsit pe omul dincare ieşiserăj demonii şezând la pi-cioarele lui Isus, îmbrăcat şi întregla minte; şi s-au temut. Şi cei carevăzuserăk cele întâmplate le-auspus cum fusese vindecat demoni-zatul. Şi toată* mulţimea din împre-jurimea gadarenilor L-a** rugat săplece de la ei, pentru că erau cu-prinşi de mare frică; şi El, intrândîn corabie, S-a întors. Iar omul* dincare ieşiseră demonii Îl ruga săfie împreună cu El. Dar Isusl l-a tri-mis, spunând: �Întoarce-te la tineacasă şi istoriseşte tot ce ţi-a făcutDumnezeu�. Şi a plecat, vestind printoată cetatea tot ce îi făcuse Isus.Şi a fost că, atunci când S-a

întors Isus, mulţimea L-a primitcu bucuriem, pentru că toţi Îl aş-teptau. Şi, iată, a venit un bărbat,al cărui nume era Iair, şi el eramai-mare al sinagogii şi, căzândla picioarele lui Isus, L-a rugat săintre în casa lui, pentru că aveao singură fiică, de vreo doispre-zece ani, şi ea era pe moarte.Şi, pe când mergea El, mulţimileÎl îmbulzeau. Şi* o femeie, carede doisprezece ani avea hemo-ragie care cheltuise cu doctoriitot ce avean, neputând fi vinde-cată de nici unul, venind pe dina-poi, a atins margineao hainei Lui;şi îndată s-a oprit hemoragia ei.

8:19

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

31

37

38

43

Mama şi fraţiilui Isus

(Mt. 12.46-50;Mc. 3.31-35)

*Apoc. 20.3.

*Mt. 8.34.**Fap. 16.39.

*Mc. 5.18.

*Mt. 9.20.

Potolireafurtunii

(Mt. 8.23-27;Mc. 4.35-41)

Vindecareaunui

demonizat(Mt. 8.28-34;Mc. 5.1-20) Vindecarea

unei femei şiînvierea

fiicei lui Iair(Mt. 9.18-26;Mc. 5.21-43)

a Unele ms. omit b Unele ms. ad. �zicând� c Lit. �se umpleau� d Au acostat în ţinutul gadarenilor;unele ms. �gherasenilor�; alte ms. �gherghesenilor� e Unele ms. �văzându-L pe Isus şi strigând, a căzut�f Sau �deseori� g Unele ms. �el Îl ruga să nu-i poruncească� h Lit. �în� i Unele ms. ad. �plecând� j Sau�fuseseră scoşi� k Unele ms. ad. �de asemenea� l Unele ms. �El�; alte ms. omit �Isus� m Sau �bine�n Pentru întreţinerea vieţii; unele ms. omit �care cheltuise cu doctorii tot ce avea� o Sau �ciucurele�

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

1071

LUCA

Şi Isus a spus: �Cine M-a atins?�Şi, toţi tăgăduind, Petru şi cei careerau cu El au spus: �Stăpâne,mulţimile Te împresoară şi Teîmbulzesc, şi zici: «Cine M-a a-tins?»� Şi Isus a spus: �M-a atinscineva, pentru că Eu am cunoscutcă a ieşit putere* din Mine�.Şi femeia, văzând că nu a rămasascunsă, a venit tremurând şi,căzând înaintea Lui, a spusa

înaintea întregului popor din cecauză Îl atinsese şi cum fusesevindecată îndată. Şi El i-a spusb:�Îndrăzneştec, fiică, credinţa tate-a vindecatd; du-te în pace�.Pe* când vorbea El încă, vinecineva de la mai-marele sinago-gii, spunându-i: �Fiica ta a murit;nu-L mai supăra pe Învăţătorul�.Dar Isus, auzind, i-a răspunse: �Nute teme; crede numai, şi ea va fisalvată�. Şi, când a venit acasăf,n-a lăsat pe nimeni să intre, decâtpe Petru şi pe Ioan şi pe Iacovg şipe tatăl copilei şi pe mama ei.Şi toţi plângeau şi o jeleau. DarEl a spus: �Nu plângeţi; pentru căh

n-a murit, ci* doarme�. Şi râdeaude El, ştiind că murise. Dar El,scoţându-i pe toţi afară şii apu-când-o de mână, a strigat, spunând:�Copilă, ridică-tej*!� Şi duhul eis-a întors şi ea s-a ridicat îndată;şi El a poruncit să i se dea copileisă mănânce. Şi părinţii ei erauuimiţi. Dar El* le-a poruncit să nuspună nimănui ce se întâmplase.Şi, după* ce i-a chemat pe cei

doisprezecek, le-a dat putere şiautoritate peste toţi demonii şisă vindece boli. Şi i-a* trimis săvestească Împărăţia lui Dumne-zeu şi să-i vindece pe cei bolnavi.Şi le-a* zis: �Nu luaţi nimic pen-tru drum: nici toiagl, nici traistă,nici pâine, nici banim, nici să

nu aveţi câte două hainen. Şi în*orice casă veţi intra, acolo rămâneţişi de acolo ieşiţi. Şi*, cât despre ceicare nu vă primesc, plecând dincetatea aceea, scuturaţi** şic prafulde pe picioarele voastre, ca mărtu-rie împotriva lor�. Şi ei, plecând,treceau prin sate, vestind Evangheliaşi vindecând pretutindeni.Şi tetrarhul Irod a auzit despre

toate cele care se făceauo; şi eranedumerit, pentru că se spunea decătre unii că Ioan a înviat dintremorţi, şi de alţii că s-a arătat Ilie,şi de alţii că a înviat un profet,unul din vechime. Şi Irod spunea:�Lui Ioan, eu i-am tăiat capul;dar cine este Acesta despre careaudp astfel de lucruri?� Şi* căutasă-L vadă.Şi apostolii, întorcându-se,

I-au istorisit tot ce au făcut. Şi,luându-i cu Sine, S-a retras deo-parte, într-un loc pustiu al uneicetăţi numite Betsaidaq. Iar mul-ţimile, aflând, L-au urmat; şi Eli-a primitr şi le vorbea despre Îm-părăţia lui Dumnezeu şi îi vindecape cei care aveau nevoie de vin-decare. Şi* ziua a început să seplece spre seară; şi cei doispre-zece au venit şi I-au spus: �Dădrumul mulţimii, ca să meargă însatele şi cătunele din jur şi săgăzduiască şi să găsească hrană;pentru că aici suntem într-un locpustiu�. Şi El le-a zis: �Daţi-le voisă mănânce!� Şi ei au spus: �Nuavem mai mult de cinci pâini şidoi peşti, afară numai dacă noiam merge şi am cumpăra hranăpentru tot poporul acesta�. Pen-tru că erau cam cinci mii de băr-baţi. Şi El le-a zis ucenicilor Săi:�Puneţi-i să stea jos, în cete decâte cincizeci�. Şi au făcut aşa şii-au pus pe toţi să stea jos.

45

46

47

48

49

50

51

52

5354

55

56

2

3

46

49

52

54

56

12

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

4

5

9

12

*Mc. 5.30.Cap. 6.19.

*Mc. 5.35.

*Ioan 11.11;11.13.

*Cap. 7.14.Ioan 11.43.

*Mt. 8.4;9.30.Mc. 5.43.

*Mc. 3.13.*Mt. 10.7,8.Mc. 6.12.Cap. 10.1,9.*Mt. 10.9.Cap. 10.4;22.35.

*Mt. 10.11.Mc. 6.10.

*Mt. 10.14.**Fap. 13.51

*Cap. 23.8.

*Mt. 14.15.Mc. 6.35.Ioan 6.1,5.

9:15

a Unele ms. �I-a spus� b Unele ms. �a spus� c Unele ms. omit d Sau �te-a mântuit� e Unele ms. ad.�zicând� f Unele ms. �a intrat în casă� g Unele ms. �şi pe Iacov şi pe Ioan� h Unele ms. omit �pentrucă� i Unele ms. omit �scoţându-i pe toţi afară şi� j Sau �trezeşte-te� k Unele ms. ad. �ucenici ai Săi�l Unele ms. �toiege� m Bani de argint n Sau �cămăşi� o Unele ms. ad. �prin El� p Unele ms. ad. �eu�q Unele ms. �într-o cetate numită Betsaida�; alte ms. �un loc pustiu care este Betsaida� r I-a primit bine

9Trimitereacelor

doisprezece(Mt. 10.1-15;Mc. 6.7-13)

Irod şi IoanBotezătorul(Mt. 14.1-2;Mc. 6.14-16)

Primaînmulţire a

pâinilor(Mt. 14.13-21;Mc. 6.30-44;Ioan 6.1-13)

1072

LUCA

Şi, luând cele cinci pâini şi ceidoi peşti, privind spre cer, le-abinecuvântat şi le-a frânt şi le-adat ucenicilor ca să le punăînaintea mulţimii. Şi toţi au mâncatşi s-au săturat; şi s-a ridicat ce le-aprisosit, douăsprezece coşniţea defirimiturib.Şi a fost că, pe când Se ruga

singur, ucenicii erau cu El; şi Eli-a întrebat, spunând: �Cine zicmulţimile că sunt Eu?� Şi ei,răspunzând, au spus: �Ioan* Bote-zătorul; iar alţii, Ilie; iar alţii, căa înviat un profet din vechime�.Şi le-a spus: �Dar voi, cine ziceţică sunt Eu?� Şi Petru*, răspunzând,a spus: �Hristosul lui Dumnezeu�.Şi*, impunându-le, le-a po-

runcit să nu spună nimănui aceas-ta, zicând: �Trebuie ca Fiul* O-mului să sufere multec şi să fierespins de bătrâni şi de preoţiide seamă şi de cărturari şi să fieomorât şi a treia zi să învieze�.Şi* le spunea tuturor: �Dacă vreacineva să vină după Mine, să selepede de sine însuşi şi să-şi iazilnicd crucea şi să Mă urmeze.Pentru că oricine va vrea să-şisalveze viaţa o va pierde; daroricine îşi va pierde viaţa pentruMine, acela o va salva. Pentru că*,ce i-ar folosi unui om dacă arcâştiga toată lumea şi s-ar distru-ge sau s-ar pierde pe sine? Pentrucă* de oricine se va ruşina de Mi-ne şi de cuvintele Mele, de acelaSe va ruşina Fiul Omului când vaveni în gloria Sa şi a Tatălui şi asfinţilor îngeri. Dar vă spun, înadevăr*, sunt unii dintre cei carestau aici care nicidecum nu vorgusta moartea până nu vor ve-dea Împărăţia lui Dumnezeu�.Şi a fost că, la aproape opt zile

după cuvintele acestea, luându-i cuSine pe Petru şi pe Ioan şi pe Ia-

cov, S-a suit pe munte ca să Seroage. Şi a fost că, pe când Se rugaEl, chipul feţei Lui s-a făcut altule,şi îmbrăcămintea Lui, albă strălu-citoare. Şi, iată, vorbeau cu El doibărbaţi, care erau Moise şi Ilie,care, arătându-se în glorie, vor-beau despre plecarea Lui, pe careurma s-o împlinească în Ierusa-lim. Iar Petru şi cei împreună cuel erau* îngreuiaţi de somn; şi,trezindu-se deplin, au văzut gloriaLui şi pe cei doi bărbaţi care stă-teau cu El. Şi a fost că, pe cândse despărţeau de El, Petru I-a zislui Isus: �Stăpâne, este bine ca noisă fim aici şi să facem trei cor-turif: unul pentru Tine şi unul pen-tru Moise şi unul pentru Ilie�, ne-ştiind ce spune. Şi, pe când spuneael acestea, a venit un nor şi i-aumbritg; şi s-au temut când eih auintrat în nor. Şi a venit un glas dinnor, spunând: �Acesta* este FiulMeu Preaiubiti; de** El să as-cultaţi!� Şi, pe când era glasulj

acesta, Isus S-a aflat singur. Şi ei*au tăcut şi n-au spus nimănui nimicîn acele zile despre ce văzuseră.Şi a fost că, în ziua următoare,

când au coborât de pe munte, L-aîntâmpinat o mare mulţime.Şi, iată, un om din mulţime a stri-gat, spunând: �Învăţătorule, Terog, uită-Te la fiul meu, pentru căeste singurul meu copil; şi, iată,un duh îl apucă şi deodată strigăşi-l scutură cu spume şi cu greupleacă de la el, după ce l-a zdrobit.Şi i-am rugat pe ucenicii Tăi să-lscoată şi n-au putut�. Şi Isus,răspunzând, a spus: �O, generaţienecredincioasă şi stricată, pânăcând voi fi cu voi şi vă voi în-gădui? Adu-l aici pe fiul tău!�Şi, pe când venea el, demonul l-atrântit şi l-a zguduit puternic; şiIsus a mustrat duhul necurat şi a

9:16

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

19

20

2122

23

25

26

27

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

4041

42

32

35

36

*Mt. 14.2.Vers. 7,8.

*Mt. 16.16.Ioan 6.69.

*Mt. 16.20.*Mt. 17.22.

*Mt. 10.38;16.24.Mc. 8.34.Cap. 14.27.

*Mt. 16.26.Mc. 8.36.

*Mt. 10.33.Mc. 8.38.2 Tim. 2.12.

*Mt. 16.28.Mc. 9.1.

*Dan. 8.18;10.9.

*Mt. 3.17.**Fap. 3.22.

*Mt. 17.9.

a Vezi adn. Mt. 14.20. b Sau �ce le-a prisosit ca firimituri, douăsprezece coşniţe� c Sau �să sufere mult�d Unele ms. omit �zilnic� e De alt fel f Sau �colibe� g Cuvânt folosit şi referitor la norul care acopereaşi umplea de glorie Cortul Întâlnirii h Unele ms. �aceia� (probabil Moise şi Ilie) i Sau �Fiul Meu celPreaiubit�; unele ms. �Fiul Meu cel Ales� j Sau �după ce a fost glasul�

Vindecareaunui

demonizat(Mt. 17.14-21;Mc. 9.14-29)

Mărturia luiPetru despre

Isus(Mt. 16.13-20;Mc. 8.27-30)

Primul anunţal morţii şi alînvierii Sale

(Mt.16.21-28;Mc. 8.31-9.1)

Transfigura-rea

(Mt. 17.1-9;Mc. 9.2-10)

1073

LUCA

vindecat copilul şi l-a dat înapoitatălui său. Şi toţi erau uimiţi demăreţia lui Dumnezeu.Şi, pe când toţi se minunau

de tot ce făceaa Isusb, le-a zis uce-nicilor Săi: �Să pătrundă în ure-chile voastre cuvintele acestea;pentru că Fiul Omului va fi dat înmâinile oamenilor�. Dar* ei nuînţelegeau vorbirea aceasta şi leera ascunsă, ca să nu o priceapă;şi se temeau să-L întrebe desprevorbirea aceasta.Şi a pătruns înc ei un gând: cine

ar fi mai mare între ei. Şi Isus, cu-noscândd gândul inimii lor, a luatun copilaş şi l-a pus lângă El;şi le-a spus: �Oricine* va primi peacest copilaş în Numele Meu, peMine Mă primeşte; şi oricine Măva primi pe Mine Îl primeştepe Cel care M-a trimis pe Mine;pentru că** cine este mai micîntre voi toţi acela estee mare�.Şi Ioan*, răspunzând, a spus:�Stăpâne, am văzut pe cinevascoţând demonif în Numele Tăuşi l-am oprit, pentru că nu Teurmează cu noi�. Şi Isus i-a zis:�Nu-l opriţi; pentru că cine* nueste împotriva voastră este pentruvoig�.Şi a fost că, pe când se împli-

neau zilele înălţării* Saleh, ElŞi-a îndreptat faţa hotărât sămeargă la Ierusalim şi a trimis soliînaintea feţei Sale; şi ei, ducân-du-se, au intrat într-un sat de sa-mariteni, ca să facă pregătiri pen-tru El. Şi* nu L-au primit, pentrucă faţa Lui era îndreptată sămeargă la Ierusalim. Şi uceniciiSăi, Iacov şi Ioan, văzând aceasta,au spus: �Doamne, vrei să spunemsă coboare foc din cer şisă-i mistuie, cum a făcut şi Iliei*?�

Dar El, întorcându-Se, i-a mustratşi a spus: �Nu ştiţi de ce duh sun-teţi însufleţiţi; pentru că Fiul*Omului n-a venit ca să piardă vie-ţile oamenilor, ci ca să le mântu-iască�j. Şi au mers în alt sat.Şik, pe când mergeau pe drum,

cineva I-a zis: �Te voi urma ori-unde vei merge, Doamnel�. ŞiIsus i-a spus: �Vulpile au vizuinişi păsările cerului au cuiburi, darFiul Omului nu are unde să-Şiplece capul�. Şi a zis altuia: �Ur-mează-Mă!� Dar* el a spus:�Doamne, dă-mi voie întâi sămerg ca să-l înmormântez pe tatălmeu�. Dar Isusm i-a spus: �Lasămorţii să-şi înmormânteze morţiilor, iar tu mergi şi vesteşte Îm-părăţia lui Dumnezeu�. Şi un altul,de asemenea, a spus: �Te* voiurma, Doamne; dar întâi dă-mi voiesă-mi iau rămas bun de lacei din casa mea�. Dar Isus i-azis: �Nimeni, care şi-a pus mânape plug şi priveşte înapoi, nu estepotrivit pentru Împărăţia luiDumnezeu�.

Iar după acestea, Domnul arânduit şi pe alţi şaptezecin şii-a trimis* câte doi, înaintea feţeiSale, în fiecare cetate şi loc undeurma El să vină. Şio le zicea: �Se-cerişul*, în adevăr, este mare,dar** lucrătorii sunt puţini; rugaţideci pe Domnul secerişului săscoată lucrători la secerişul Său.Mergeţi; iată*, Eul vă trimit cape nişte miei în mijlocul lupilor.Nu* purtaţi pungă, nici traistă,nici încălţămintep; şi nu** salutaţipe nimeni pe drum. Şi, în* oricecasă veţi intra, întâi spuneţi: «Pacecasei acesteia!» Şi, dacăq esteacolo un fiu al păcii, pacea voastrăse va odihni peste el; dar, dacă

43

44

45

4647

48

49

50

51

52

53

54

45

48

49

50

51

53

54

55

5657

58

59

60

61

62

2

3

4

5

6

55

59

61

1

2

3

4

5

*Mc. 9.32.Cap. 2.50;18.34.

*Mt. 10.40;18.5.Mc. 9.37.Ioan 12.44;13.20.**Mt. 23.11;23.12.

*Mc. 9.38.Num. 11.28.

*Mt. 12.30.Cap. 11.23.

*Mc. 16.19.Fap. 1.2.

*Ioan 4.4,9.

*2 Împ. 1.10;1.12.

*Ioan 3.17;12.47.

*Mt. 8.21.

*1Împ.19.20

*Mt. 10.1.Mc. 6.7.*Mt. 9.37;9.38.Ioan 4.35.**2 Tes. 3.1.

*Mt. 10.16.

*Mt. 10.9;10.10.Mc. 6.8.Cap. 9.3.**2Împ.4.29.*Mt. 10.12.

10:6

a Unele ms. �tot ce făcuse� b Unele ms. �El� c Sau �printre� d Unele ms. �văzând� e Unele ms. �vafi� f Unele ms. �demonii� g Unele ms. �împotriva noastră, este pentru noi� h Lit. �primirii Sale sus�i Unele ms. omit �cum a făcut şi Ilie� j Unele ms. omit �şi a spus: «Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi;pentru că Fiul Omului n-a venit ca să piardă vieţile oamenilor, ci ca să le mântuiască».� k Unele ms. ad.�a fost că� l Unele ms. omit m Unele ms. �El� n Unele ms. �şaptezeci şi doi� o Unele ms. �Deci�p Lit. �sandale� q Unele ms. ad. �în adevăr�

Al doileaanunţ

al morţii şi alînvierii Sale

(Mt. 17.22-23;Mc. 9.30-32)

10

Cine estemai mare

(Mt. 18.1-5;Mc. 9.33-40)

Isus respinsde samariteni

Cum să-Lurmăm pe

Isus(Mt. 8.18-22)

Trimitereacelor

şaptezeci

1074

LUCA

nu, se va întoarce la voi. Şi*rămâneţi în aceeaşi casă, mâncând**şi bând cele ce au eia; pentru căvrednic� este lucrătorul de platalui. Nu vă mutaţi din casă în casă.Şi, în orice cetate veţi intra, şi eivă primesc, mâncaţi ce vi se puneînainte şi* vindecaţi pe bolnaviidin ea şi spuneţi-le: «Împărăţia**lui Dumnezeu s-a apropiat devoi». Dar, în orice cetate veţi in-trab şi ei nu vă primesc, ieşiţipe străzile ei şi spuneţi: «Chiar*praful care s-a lipit de noic dincetatea voastră îl scuturăm îm-potriva voastră; totuşi să ştiţiaceasta, că s-a apropiatd Împărăţialui Dumnezeu». Dare vă spun căîn* ziua aceea mai uşor va fipentru Sodoma decât pentru ce-tatea aceea. Vai* de tine, Hora-zine! Vai de tine, Betsaida! pentrucă**, dacă în Tir şi în Sidon ar fiavut loc lucrările de putere careau avut loc în voi, de mult s-ar fipocăit, şezând în sac şi cenuşă.Dar mai uşor va fi pentru Tir şipentru Sidon la judecată, decâtpentru voi. Şi* tu, Capernaume,care ai fost înălţat** până la cerf,vei fi coborât până� la Locuinţamorţilorg. Cine* vă ascultă pe voi,pe Mine Mă ascultă; şi** cinevă respinge pe voi, pe Mine Mărespinge; iar� cine Mă respingepe Mine, respinge pe Cel careM-a trimis pe Mine�.Şi cei şaptezeci s-au* întors cu

bucurie, spunând: �Doamne, chiardemonii ni se supun în NumeleTău�. Şi El le-a spus: �Am* văzutpe Satan căzând din cer ca un ful-ger. Iată, vă* dauh autoritate săcălcaţi peste şerpi şi peste scor-pioni şi peste toată puterea vrăj-maşului; şi nimic nu vă va vătămanicidecum. Totuşi nu vă bucuraţi

de aceasta, că duhurile vi se su-pun; ci bucuraţi-văi că numele*voastre sunt scrise în ceruri�.În* acelaşi ceas, Isusj S-a bucuratîn duhk şi a spus: �Te laud, Tată,Domn al cerului şi al pământului,pentru că ai ascuns acestea decei înţelepţi şi pricepuţi şi le-aidescoperit pruncilor; da, Tată,pentru că aşa a fost plăcut înain-tea Ta. lToate* Mi-au fost date deTatăl Meu; şi** nimeni nu cunoaş-te cine este Fiul, în afară de Ta-tăl, şi cine este Tatăl, în afară deFiul şi de acela căruia vreaFiul să i-L descopere�. Şi, întor-cându-Se spre ucenici, le-a spusdeoparte: �Ferice* de ochii carevăd ce vedeţi voi! Pentru că văspun că* mulţi profeţi şi împăraţiau dorit să vadă ceea ce vedeţivoi, şi n-au văzut; şi să audă ceeace auziţi voi, şi n-au auzit�.Şi, iată, un învăţător* al legii

s-a ridicat, ispitindu-L şi spunând:�Învăţătorule, ce să fac ca sămoştenescm viaţa eternă?� Şi Eli-a zis: �Ce este scris în lege? Cumciteşti?� Iar el, răspunzând, aspus: �Să-L* iubeşti pe DomnulDumnezeul tău din toată inimata şi din tot sufletul tău şi dintoată puterea ta şi cun tot cuge-tul tău; şi** pe aproapele tău, cape tine însuţi�. Şi El i-a spus:�Drept ai răspuns; fă* aceastaşi vei trăi�. Dar el, dorind să* seîndreptăţească, I-a zis lui Isus: �Şicine este aproapele meu?� Şi Isus,răspunzând, a spus: �Un om cobo-ra de la Ierusalim la Ierihon şi acăzut între tâlhari, care l-au dez-brăcat şi l-au rănito, şi au plecat,lăsându-l pe jumătate mort. Şi, dinîntâmplare, un preot cobora pedrumul acela; şi, văzându-l, a*trecut înaintee pe partea cealaltă.

10:7*Mt. 10.11.**1Cor.10.27�Mt. 10.10.1 Cor. 9.4.1 Tim. 5.18.

*Cap. 9.2.**Mt. 3.2;4.17; 10.7.

*Mt. 10.14.Cap. 9.5.Fap. 13.51;18.6.

*Mt. 10.15.Mc. 6.11.

*Mt. 11.21.**Ezec. 3.6.

*Mt. 11.23.**Gen. 11.4.Deut. 1.28.Is. 14.13.Ier. 51.53.�Ezec.26.20;32.18.*Mt. 10.40.Mc. 9.37.Ioan 13.20.**1 Tes. 4.8.�Ioan 5.23.

*Vers. 1.*Ioan 12.31;16.11.Apoc. 9.1;12.8,9.*Mc. 16.18.Fap. 28.5.

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

7

9

11

12

13

15

16

1718

19

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

20

21

22

23

24

25

27

28

29

31

*Ex. 32.32.Ps. 69.28.Is. 4.3.Dan. 12.1.Filip. 4.3.Ev. 12.23.Apoc. 13.8;20.12; 21.27.*Mt. 11.25.

*Mt. 28.18.Ioan 3.35;5.27; 17.2.**Mt. 11.27Ioan 1.18;6.44,46.

*Mt. 13.16.

*1 Pet. 1.10.

*Mt. 19.16.

*Deut. 6.5.**Lev. 19.18

*Lev. 18.5.Neem. 9.29.Ezec. 20.11;20.13,21.Rom. 10.5.*Cap. 16.15.

*Ps. 38.11.

a Sau �ce vă oferă ei� b Unele ms. �aţi intra� c Unele ms. ad. �pe picioare�; alte ms. ad. �pe picioarelenoastre� d Unele ms. ad. �de voi� e Unele ms. omit f Unele ms. �Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat pânăla cer?� g Gr. �hades� h Unele ms. �v-am dat� i Unele ms. ad. �mai degrabă� j Unele ms. �El� k Unelems. �în Duhul Sfânt� l Unele ms. ad. �Şi, întorcându-Se spre ucenici, a spus:� m Lit. �făcând ce anume,voi moşteni� n Unele ms. �din� o Lit. �i-au făcut răni�

Întoarcereacelor

şaptezeci

Parabolasamariteanului(Mt. 22.34-40;Mc. 12.28-34)

1075

LUCA

Şi tot astfel şi un levit, ajungândla locul acela, a venit şi a văzut şia trecut înaintea pe partea cealal-tă. Dar un samaritean* care călăto-rea a venit la el şi, văzându-lb,i s-a făcut milă. Şi s-a apropiat şii-a legat rănile, turnând pe eleuntdelemn şi vin; şi, punându-l peanimalul lui, l-a dus la un han şi aîngrijit de el. Şi a doua zi dimi-neaţa, pe când plecac, scoţânddoi dinari, i-a dat hangiului şi i-aspusd: «Ai grijă de el; şi orice veimai cheltui, eu îţi voi da înapoila întoarcerea mea». Caree dintreaceştia trei ţi se pare că a fostaproapele celui căzut între tâl-hari?� Şi el a spus: �Cel care aavut milă de elf�. Şi Isusg i-a spus:�Mergi şi fă şi tu la fel�.Şi a fost că, pe când mergeau,

El a intrat într-un sat. Şi o femeiecu numele Marta* L-a primit încasa ei. Şi ea avea o soră, numităMaria, care*, aşezându-se şi eala** picioarele lui Isush, ascultacuvântul Său. Marta însă eraocupată cu multă slujire; şi,apropiindu-se, a spus: �Doamne,nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsatsă slujesc singură? Spune-i decisă mă ajute�. Dar Isusi, răspun-zând, i-a spus: �Marto, Marto,pentru multe te îngrijorezi şi tetulburi tu; dar un* singur lucrueste necesar: şi Maria a ales parteacea bună, care nu i se va lua�.Şi a fost că, pe când Se ruga

El într-un loc, când a încetat, unuldintre ucenicii Săi I-a zis: �Doam-ne, învaţă-ne să ne rugăm, cumi-a învăţat şi Ioan pe uceniciilui�. Şi El le-a spus: �Când vărugaţi, spuneţi: «Tatăj, sfinţeas-că-se Numele Tău; viek ÎmpărăţiaTa;l pâinea noastră cea necesară,

dă-ne-o nouă zilnic. Şi ne iartănouă păcatele noastre, pentru căşi noi iertăm oricui ne este dator.Şi nu ne duce în ispităm»�.Şi le-a zis: �Cine dintre voi,

având un prieten, va merge la ella miezul nopţii şi îi va spune:«Prietene, împrumută-mi treipâini, pentru că un prieten de-almeu a venit la mine din călătorieşi n-am nimic să-i pun înainte»;şi cel dinăuntru, răspunzând, vaspune: «Nu mă supăran; uşa estedeja închisă şi copiii mei sunt cumine în pat; nu pot să mă ridicsă-ţi dau»? Vă spun: chiar* dacănu se va ridica să-i dea pentru căeste prietenul său, totuşi, pentrustăruinţa lui supărătoare, se varidica şi îi va da oricâte are nevoie.Şi* Eu vă spun: Cereţio, şi vi seva da; căutaţi, şi veţi găsi; bateţi,şi vi se va deschide. Pentru că ori-cine cere primeşte; şi cine cautăgăseşte; şi celui care bate i se vadeschide. Şi cine dintre voi, careeste tată, dacă îi va cere fiul pâine,el îi va da o piatră? saup un peşteşi, în loc de peşte, îi va da un şarpe?sau, de asemenea, dacă îi va cereun ou, îi va da un scorpion? Deci,dacă voi, fiind răi, ştiţi să daţi da-ruri bune copiilor voştri, cu cât maimult Tatăl cel din cer va daq DuhSfânt celor care-L cer de la El?�Şi* scotea un demon, şi acesta

era mut; şi a fost că, demonulieşind, mutul a vorbit. Şi mulţimi-le se minunau. Dar unii dintre eiau spus: �Prin* Beelzebulr, căpe-tenia demonilor, scoate El demo-nii�. Şi alţii, ispitindu-L, cereau*de la El un semn din cer. Dar El*,ştiindu-le** gândurile, le-a spus:�Orice împărăţie dezbinată împo-triva ei însăşi este pustiită; şi o

11:17

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

2

3

33

38

39

42

4

5

6

7

8

9

10

11

1213

14

15

1617

8

9

1415

16

17

*Ioan 4.9.

*Ioan 11.1;12.2,3.*1 Cor. 7.32.**Cap. 8.35.Fap. 22.3.

*Ps. 27.4.

*Cap. 18.1.

*Mt. 21.22.Mc. 11.24.Ioan 15.7.Iac. 1.6.1 Ioan 3.22.

*Mt. 9.32.*Mt. 9.34.

*Mt. 12.38;16.1.*Mt. 12.25.Mc. 3.24.**Ioan 2.25.

Tatăl nostru(Mt. 6.9-13)

a Unele ms. omit b Unele ms. �văzând� c Unele ms. omit �pe când pleca� d Unele ms. �a spus� e Unelems. ad. �deci� f Lit. �şi-a făcut milă cu el� g Unele ms. �Isus deci� h Unele ms. �la picioarele Domnului�i Unele ms. �Dar Domnul� j Unele ms. �Tatăl nostru�; alte ms. ad. �care eşti în ceruri� k Să vină l Unelems. ad. �facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ� m Unele ms. ad. �ci scapă-ne de rău� sau �ciscapă-ne de cel rău� n Lit. �Nu-mi face supărare� o Cereţi stăruitor p Unele ms. �dacă� q Sau �Tatăl,care din cer va da� r Sau �Beelzebub�

Stăruinţa înrugăciune

(Mt. 7.7-11)

Vindecareaunui demo-nizat mut

(Mt.12.22-30;Mc. 3.22-27)

11

Marta şi Maria

1076

LUCA

casă dezbinată împotriva ei în-săşi cade; iar dacă şi Satan estedezbinat împotriva lui însuşi, cumva dăinui împărăţia lui? Pentrucă voi spuneţi că Eu scot demoniiprin Beelzebul. Dar, dacă Eu scotdemonii prin Beelzebul, fiii voş-tri prin cine-i scot? De aceea, eivor fi judecătorii voştri. Dar, dacăEu scot demonii cu* degetul luiDumnezeu, atunci Împărăţia luiDumnezeu a venit peste voi.Când* cel tare îşi păzeşte casaa

înarmat, bunurile lui sunt în pace.Dar*, când unul mai tare decâtel, venind asupra lui, îl răpune, îiia toată armura în care se încrezuseşi împarte prăzile luate de lael. Cine* nu este cu Mine este îm-potriva Mea; şi cine nu adună cuMine risipeşte.

Când duhul necurat a ieşit dinom, umblă prin locuri fără apă,căutând odihnă; şi, negăsind, spu-ne: «Mă voi întoarce în casa mea,de unde am ieşit». Şi, venind, ogăseşte măturată şi împodobită.Atunci merge şi ia cu sine alteşapte duhuri, mai rele decât el, şi,intrând, locuiesc acolo; şi stareadin urmă* a acelui om devine mairea decât cea dintâi�. Şi a fost că,pe când spunea El acestea, ofemeie, ridicând glasul din mulţi-me, I-a spus: �Ferice* de pântecelecare Te-a purtat şi de sânii pe carei-ai supt!� Dar El a spus: �Mai de-grabă ferice* de cei care aud Cu-vântul lui Dumnezeu şi-l păzescb�.Şi, cum mulţimile se îngrămă-

deau, a început să spună: �Gene-raţia aceasta este o generaţie reac;cere un semn, şi nu i se va da unalt semn, decât semnul lui Ionad.Pentru că, după cum Iona* a foste

un semn pentru niniviteni, astfelva fi şi Fiul Omului pentru gene-raţia aceasta. O împărăteasă* dinsud se va ridica la judecată cu

bărbaţii acestei generaţii şi îi vacondamna: pentru că ea a venit dela marginile pământului ca să audăînţelepciunea lui Solomon; şi, iată,mai mult decât Solomon este aici.Bărbaţi din Ninive se vor ridicala judecată cu generaţia aceastaşi o vor condamna, pentru că ei*s-au pocăit la vestirea lui Iona; şi,iată, mai mult decât Iona este aici.

Dar nimeni*, aprinzând o lu-mină, n-o pune într-un loc ascuns,nici sub baniţă, ci în sfeşnic, pentruca cei care intră să vadă lumina.Lumina trupului este ochiulf; cândg

ochiul tău este curath, tot trupultău este, de asemenea, plin delumină; iar când ochiul este rău,şi trupul tău este plin de întuneric.Ia seama deci ca lumina care esteîn tine să nu fie întuneric. Deci,dacă tot trupul tău este plin delumină, neavând nici o parteîntunecată, va fi plin de lumină întotul, ca atunci când te lumineazălumina cu strălucirea ei�.

Iar pe când vorbea, un fariseuL-a rugat să prânzească la el; şi,intrând, El S-a aşezat la masă.Iar fariseul* s-a mirat, văzând căEl nu S-a spălat întâi, înainte demasă. Domnul însă* i-a zis: �Acumvoi, fariseilor, curăţaţi exteriorulpaharului şi al farfuriei, dar lăun-trul** vostru este plin de jefuireşi de răutate. Nebunilor, oare Celcare a făcut exteriorul, n-a făcutşi interiorul? Dar mai binei daţi*milostenie din cele dinăuntruj; şi,iată, toate vor fi curate pentruvoi. Dar* vai de voi, fariseilor,pentru că daţi zeciuială din men-tă şi din rută şi din orice verdea-ţă şi lăsaţi deoparte judecata şidragostea de Dumnezeu; pe aces-tea trebuia să le faceţi şi pe ace-lea să nu le lăsaţi deoparte. Vai*de voi, fariseilor, pentru că iubiţiscaunul de seamă în sinagogi şi

11:18

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

20

21

22

23

26

27

28

30

31

32

33

34

3536

37

38

39

40

41

42

43

32

33

3839

41

42

43

*Ex. 8.19.

*Mt. 12.29.Mc. 3.27.

*Is. 53.12.Col. 2.15.

*Mt. 12.30.

*Ioan 5.14.Ev. 6.4;10.26.2 Pet. 2.20.

*Cap. 1.28;1.48.

*Mt. 7.21.Cap. 8.21.Iac. 1.25.

*Iona 1.17;2.10.

*1 Împ. 10.1.

*Iona 3.5.

*Mc. 4.21.Cap. 8.16.

*Mc. 7.3.*Mt. 23.25.**Tit 1.15.

*Is. 58.7.Dan. 4.27.Cap. 12.33.

*Mt. 23.23.

*Mt. 23.6.Mc. 12.38;12.39.

a Sau �curtea� b Unele ms. �şi păzesc� c Unele ms. �Această generaţie este rea� d Unele ms.ad. �profetul�e Sau �a devenit� f Unele ms. ad. �tău� g Unele ms. ad. �deci� h Lit. �simplu� i Unele ms. omit �maibine� j Sau �din ce aveţi�

Duhulnecurat

(Mt.12.43-45)

Semnullui Iona

(Mt.12.38-42)

Lumina(Mt. 5.15;6.22-23)

Mustrareafariseilor şi acărturarilor(Mt. 23.4-7;23.23-36)

1077

LUCA

saluturile în pieţe. Vai* de voia,pentru că** sunteţi ca mormintelecare nu se arată, şi oamenii careumblă pe deasupra nu ştiu aceas-ta�. Şi unul dintre învăţătorii le-gii, răspunzând, I-a spus: �Învă-ţătorule, spunând acestea, neînfrunţi şi pe noi�. Şi El a spus:�Vai şi de voi, învăţători ai legii,pentru că* împovăraţi oameniicu poveri greu de purtat, iar voiînşivă nu atingeţi poverile nici cuunul din degetele voastre. Vai* devoi, pentru că zidiţi morminteleprofeţilor, şi părinţii voştri i-auucis. Voi mărturisiţi deci şi încu-viinţaţi faptele părinţilor voştri,pentru că ei i-au ucis, iar voi lezidiţi morminteleb. De aceea şiînţelepciunea lui Dumnezeu a zis:«Le voi trimite* profeţi şi apos-toli, şi pe unii dintre ei îi vor uci-de şi îi vor persecuta, ca să seceară de la generaţia aceasta sân-gele tuturor profeţilor, care a fostvărsat de la întemeierea lumii:de la* sângele lui Abel până lasângele** lui Zaharia, care a pie-rit între altar şi casă»; da, văspun, se va cere de la generaţiaaceasta. Vai* de voi, învăţătoriai legii, pentru că aţi luat cheia cu-noştinţei: voi înşivă n-aţi intrat,şi pe cei care intrau i-aţi oprit�.Şi, pe când le zicea acesteac, căr-turarii şi fariseii au început să-Lconstrângăd şi să-L facă să vor-bească despre tot mai multe,pândindu-L şi căutânde să* prindăceva din gura Lui, de care să-Lpoată acuzaf.

În timpul acela, adunându-semulţimile cu miile, încât se căl-cau unii pe alţii, El a început săzică întâig ucenicilor Săi: �Fiţi*atenţi lah aluatul fariseilor, careeste făţărnicia; şi nu* este nimic

acoperiti care nu va fi descope-rit, nici ascuns, care nu va fi cu-noscut; de aceea, orice aţi spusla întuneric va fi auzit la lumi-nă şi ce aţi vorbit la ureche, încămăruţe, va fi predicat de peacoperişuri. Dar vă* spun vouă,prietenii** Mei: Nu vă temeţi deceij care ucid trupul şi, după a-ceasta, altceva nu mai pot face.Vă voi arăta însă de cine să vătemeţi: Temeţi-vă de Acela care,după ce a ucis, are autoritate săarunce în gheenă; da, vă spun, deEl temeţi-vă! Nu se vând cincivrăbii cu doi banik? Şi nici unadin ele nu este uitată înaintea luiDumnezeu. Ci chiar perii capuluivostru, toţi sunt număraţi. Nu vătemeţi decil, voi sunteţi mai depreţ decât multe vrăbii. Dar vă*spun: Pe oricine Mă va mărturisiînaintea oamenilor, şi Fiul Omu-lui îl va mărturisi înaintea îngeri-lor lui Dumnezeu; dar cine Mă vatăgădui înaintea oamenilor, va fităgăduit înaintea îngerilor luiDumnezeu; şi* oricui va spune uncuvânt împotriva Fiului Omului,i se va ierta; dar celui care vahuli împotriva Duhului Sfânt, nui se va ierta. Iar când* ei vă aducînaintea sinagogilor şi a stăpâ-nirilor şi a autorităţilor, nu văîngrijoraţi cum sau ce veţi răs-punde sau ce veţi spune; pentrucă Duhul Sfânt vă va învăţa chiarîn acel ceas ce trebuie să spuneţi�.Şi cineva din mulţime I-a

spus: �Învăţătorule, spune-i frateluimeu să împartă moştenirea cumine�. Dar El i-a spus: �Omule*,cine M-a pus judecător sau îm-părţitor peste voi?� Şi le-a zis:�Luaţi seama* şi păziţi-vă de ori-cel lăcomie** de bani, pentru căviaţa cuiva nu este în belşugul

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

2

44

46

47

49

51

52

54

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

4

8

10

11

14

15

*Mt. 23.27.**Ps. 5.9.

*Mt. 23.4.

*Mt. 23.29.

*Mt. 23.34.

*Gen. 4.8.**2 Cr.24.20;24.21,22.

*Mt. 23.13.

*Mc. 12.13.

*Mt. 16.12.Mc. 8.15.*Mc. 4.22.Cap. 8.17.

*Is. 51.7,8;51.12,13.Ier. 1.8.Mt. 10.28.**Ioan15.14;15.15.

*Mt. 10.32.Mc. 8.38.2 Tim. 2.12.1 Ioan 2.23.

*Mt. 12.31;12.32.Mc. 3.28,29.1 Ioan 5.16.

*Mt. 10.19.Mc. 13.11.Cap. 21.14.

*Ioan 18.36.

*1 Tim. 6.7.**Ef. 5.3.

12:15

a Unele ms. ad. �cărturari şi farisei, făţarnicilor� b Unele ms. �iar voi zidiţi� c Unele ms. �Şi, pe cândieşea de acolo�; alte ms. ad. �înaintea poporului� d Să se poarte aspru e Unele ms. omit �şi căutând�f Unele ms. omit �de care să-L poată acuza�; alte ms. �ca să găsească de ce să-L acuze� g Unele ms. omitaici �întâi�, punând: �Întâi fiţi atenţi� h Vegheaţi, ca să vă păziţi de i Bine acoperit j Aici cu sensul �Nudaţi înapoi de teama celor� k Gr. �asarion�, o valoare foarte mică l Unele ms. omit

Atenţionărişi încurajări

(Mt. 10.26-33;16.6)

12

Parabolabogatului

nebun

1078

LUCA

averilor lui�. Şi le-a spus o para-bolă, zicând: �Ogorul unui ombogat a rodit din belşug. Şi el segândea în sine, zicând: «Ce voiface, pentru că nu mai am undesă-mi adun roadele?» Şi a spus:«Aceasta voi face: îmi voi dărâ-ma grânarele şi le voi zidi mai mari,şi voi aduna acolo toate roadelemele şi bunurile mele; şi-i voi spu-ne sufletului meu: Suflete*, ai mul-te bunuri, strânse pentru mulţiani; odihneşte-te, mănâncă, bea,veseleşte-te!» Dar Dumnezeu i-aspus: «Nebunule, în noaptea a-ceasta ţi se va* cerea sufletul; şi**cele pe care le-ai pregătit, ale cuivor fi?» Astfel este cel carestrânge pentru sine însuşi şi* nueste bogat faţă de Dumnezeu�.Şi El le-a zis ucenicilor Săi:

�De aceea vă spun: Nu vă îngrijo-raţi pentru viaţăb, ce să mâncaţi,nici pentru trup, ce să îmbrăcaţi.Viaţa este mai mult decât hrana,şi trupul decât îmbrăcămintea.Priviţi cu atenţie corbii, căc nuseamănă, nici nu seceră, nu aucămară, nici grânar, şi Dumne-zeu* îi hrăneşte. Cu cât mai depreţ sunteţi voi decât păsările! Şicine dintre voi, îngrijorându-se,poate să adauge un singurd cot lastaturae lui? Deci, dacă nu puteţiface nici cel mai mic lucru, pentruce vă îngrijoraţi de celelalte? Pri-viţi cu atenţie crinii, cum cresc:ei nu trudesc, nici nu torc; dar văspun: Nici chiar Solomon, în toatăgloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unuldintre aceştia. Iar dacă astfel îm-bracă Dumnezeu iarba de pecâmp, care astăzi este şi mâine searuncă în cuptor, cu cât mai multvă va îmbrăca El pe voi, puţin-credincioşilor! Şi voi, nu căutaţice să mâncaţi şi ce să beţi, şi nufiţi îngrijoraţi; pentru că pe toate

acestea, naţiunile lumii le caută,şi Tatăl vostru ştie că aveţi ne-voie de ele; ci căutaţi* ÎmpărăţiaLuif, şi toated acestea vi se vor dape deasuprag. Nu te teme, turmămică, pentru că* Tatăl vostru agăsit plăcere să vă dea Împără-ţia. Vindeţi* ce aveţi şi daţi milos-tenie; faceţi-vă** pungi care nu seînvechesc, o comoară care nu sepierde, în ceruri, unde hoţul nu seapropie, nici molia nu strică. Pen-tru că, unde este comoara voas-tră, acolo va fi şi inima voastră.

Mijlocul* să vă fie încins, şiluminile** aprinse; şi voi fiţi ase-menea oamenilor care-l aşteaptăpe stăpânul lor, oricând se vaîntoarceh de la nuntăi, ca, atuncicând va veni şi va bate, să-i des-chidă îndată. Ferice* de robii ace-ia pe care, venind, stăpânul îi vagăsi veghind. Adevărat vă spun căse va încinge şi îi va pune să steala masă şi, apropiindu-se, le vasluji. Şi dacă va venid la a douastrajăd, şi dacă va veni la a treiastrajă, şi îi va găsi astfel, fericiţisunt robiid aceia. Dar să* ştiţiaceasta, că, dacă ar fi ştiut stă-pânul casei în ce ceas vine hoţul,ar fi vegheat şi n-ar fi lăsat să ise spargăj casa. Şi* voi decid fiţigata, pentru că Fiul Omului vineîn ceasul în care nu gândiţi�.Şi Petru I-a spusk: �Doamne,

către noi zici parabola aceasta sauşi către toţi?� Şi Domnul a spus:�Cine* este atunci administratorulcredincios şi chibzuit pe care stă-pânul îl va pune peste servitoriisăil, ca să dea măsura de grâu latimp? Fericit este robul acela pecare, venind, stăpânul lui îl va găsifăcând aşa. Adevărat* vă spun căîl va pune peste toată averea lui.Dar*, dacă robul acela va ziceîn inima lui: «Stăpânul meu întâr-

12:16

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

19

20

21

24

31

32

33

34

3536

37

38

39

40

41

42

43

44

45

31

32

33

35

37

39

40

42

44

45

*Ecl. 11.9.1 Cor. 15.32.Iac. 5.5.

*Iov 20.22;27.8.Ps. 52.7.Iac. 4.14.**Ps. 39.6.Ier. 17.11.*Mt. 6.20.1 Tim. 6.18;6.19.Iac.2.5.

*Iov 38.41.Ps. 147.9.

*Mt. 6.33.

*Mt. 11.25;11.26.

*Mt. 19.21.Fap. 2.45;4.34.**Mt. 6.20.Cap. 16.9.1 Tim. 6.19.

*Ef. 6.14.1 Pet. 1.13.**Mt. 25.1.

*Mt. 24.46.

*1 Tes. 5.2.2 Pet. 3.10.Apoc. 3.3;16.15.*Mt. 25.13.Mc. 13.33.Cap.21.34,361 Tes. 5.6.2 Pet. 3.12.

*Mt. 25.21.1 Cor. 4.2.

*Mt. 24.47.

*Mt. 24.48.

a Sau �îţi vor cere� b Unele ms. ad. �voastră� c Sau �pentru că� d Unele ms. omit e Sau �creşterea�,�vârsta� f Unele ms. �lui Dumnezeu� g Lit. �vi se vor adăuga� h Unele ms. �oricând va pleca�; alte ms.�oricând ar pleca� i Lit. �sărbătoarea de nuntă� j Lit. �să i se sape� k Unele ms. �a spus� l Gospodăriasa

Îngrijorareşi grijă

(Mt. 6.19-21;6.25-34)

Îndemn laveghere

(Mt. 24.42-44)

Parabolaadministra-

toruluicredincios

(Mt. 24.45-51)

1079

LUCA

zie să vină», şi va începe să-i batăpe servitori şi pe servitoare şi sămănânce şi să bea şi să se îmbe-te, stăpânul acelui rob va veniîntr-o zi în care el nu aşteaptă şiîntr-un ceas pe care nu-l ştie şi-lva tăia în două şi îi va rânduipartea cu cei necredincioşi. Iar ro-bul* acela care a ştiut voia stă-pânului său şi nu s-a pregătit, nicin-a făcut după voia lui, va fi bă-tut cu multe lovituri; iar* cine n-aştiut şi a făcut lucruri vrednice delovituri va fi bătut cu puţine. Şioricui i s-a dat mult, i se va ceremult; şi cui i s-a încredinţat mult,i se va cere mai mult.

Eu am venit să arunc un focpe pământ; şi cât aş dori să fiedeja aprins! Dar am un botezcu* care să Mă boteza, şi cât demult aştept să se împlineascăb!Gândiţi că am venit să dau pacepe pământ? Vă spun: nu, ci* maidegrabă dezbinare; pentru că, deacum, cinci vor fi dezbinaţi într-osingură casă; trei vor fi dezbinaţiîmpotriva a doi şi doi împotrivaa trei: tatălc împotriva fiului şifiul împotriva tatălui; mama împo-triva fiicei şi fiica împotriva ma-mei; soacra împotriva nurorii ei şinora împotriva soacrei ei�.Şi spunea şi mulţimilor: �Când

vedeţi un nord ridicându-se de laapus, îndată spuneţi: «Vine ploa-ie»; şi aşa se întâmplă. Şi cândsuflă vântul de sud, spuneţi: «Vafi arşiţă», şi aşa se întâmplă. Fă-ţarnicilor, înfăţişarea pământului şia cerului ştiţi să o deosebiţi, dar tim-pul acesta, cum de nu-l deosebiţi?Şi de ce nu judecaţi chiar de la

voi înşivă ce este drept? Pentru că,pe când* mergi cu împotrivitorultău înaintea unei autorităţi, pedrum** străduieşte-te să scapi deel, ca nu cumva să te târască la

judecător şi judecătorul să te deae

pe mâna gardianului şi gardianul săte aruncef în închisoare. Îţi spun cănicidecum nu vei ieşi de acolo pânănu vei plăti şi cel din urmă bănuţg�.Şi în acelaşi timp erau pre-

zenţi unii care I-au spus despre ga-lileenii al căror sânge Pilat îl a-mestecase cu jertfele lor. Şi Elh,răspunzând, le-a spus: �Gândiţi voică galileenii aceştia au fost maipăcătoşi decât toţi galileenii, pen-tru că au suferit acestea? Vă spun:nu, ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţipieri la fel. Sau acei optsprezecepeste care a căzut turnul din Si-loam şi i-a omorât, gândiţi că eii

au fost mai vinovaţij decât toţioamenii care locuiesc în Ierusa-lim? Vă spun: nu, ci, dacă nu văpocăiţi, toţi veţi pieri la fel�.Şi a spus parabola aceasta:

�Cineva* avea un smochin plantatîn via sa. Şi a venit şi a căutat rodîn el, dar n-a găsit. Şi i-a zis viti-cultorului: «Iată, de trei ani vin şicaut rod în acest smochin şi nugăsesc: Taie-l; de ce cuprinde şipământul degeaba?» Dar el, răs-punzând, îi spune: «Domnule, la-să-l şi anul acesta, până voi săpaîn jurul lui şi îi voi pune gunoi;şi, dacă va face rod, bine, iardacă nu, după aceea îl vei tăia»�.Şi îi învăţa într-una din sina-

gogi în sabat. Şi iată, erak o femeiecare de optsprezece ani avea unduh de neputinţă şi era gârbovă şinu putea nicidecum să se ridice.Şi Isus, văzând-o, a chemat-o şii-a spus: �Femeie, eşti dezlegatăde neputinţa ta�. Şi a* pus mâinilepeste ea; şi îndată s-a îndreptat şiÎl glorifica pe Dumnezeu. Darmai-marele sinagogii, indignat căIsus vindecase în sabat, răspun-zând, a spus mulţimii: �Sunt şase*zile în care trebuie să lucreze

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

5758

47

48

50

51

58

59

2

3

4

5

6

7

8

9

1011

12

13

14

6

13

14

*Num. 15.30.Deut. 25.2.Ioan 9.41;15.22.Fap. 17.30.Iac. 4.17.*Lev. 5.17.1 Tim. 1.13.

*Mt. 20.22.Mc. 10.38.

*Mica 7.6.Ioan 7.43;9.16; 10.19.

*Pr. 25.8.**Ps. 32.6.Is. 55.6.

*Is. 5.2.Mt. 21.19.

*Mc. 16.18.Fap. 9.17.

*Ex. 20.9.

a Sau �cu care să fiu botezat� b Lit. �cât de strâmtorat sunt până când se va împlini� c Unele ms. �treiîmpotriva a doi şi doi împotriva a trei: va fi dezbinat tată� d Unele ms. �norul� e Unele ms. �te va da�f Unele ms. �te va arunca� g Gr. �lepton�, cea mai mică monedă evreiască (este de aramă) h Unelems. �Isus� i Unele ms. �aceştia� j Lit. �mai datori� k Unele ms. omit

13:14

Împăcarea(Mt. 5.25-26)

Necesitateapocăinţei

Parabolasmochinului

neroditor

Vindecareaunei femei

gârbove

13

Dezbinare dinpricina lui Isus(Mt. 10.34-36)

Semneletimpurilor

(Mt. 16.1-3)

1080

LUCA

oamenii; veniţi deci în acesteaa şifiţi vindecaţi, şi nu** în ziua sabatu-lui!� Domnul decib i-a răspuns şi azis: �Făţarnicilorc, fiecare* dintrevoi, în sabat, oare nu-şi dezleagăboul sau măgarul de la iesle şi-l du-ce şi-l adapă? Şi aceasta, care* esteo fiică a lui Avraam, pe care Satano legase, iată, de optsprezece ani,nu trebuia să fie dezlegată de legă-tura aceasta în ziua sabatului?� Şi,pe când spunea El acestea, toţi ad-versarii Săi se ruşinau; şi toată mul-ţimea se bucura de toate lucrurileglorioase pe care le făcea El.Şi El a spus: �Cu ce este ase-

menea Împărăţia lui Dumnezeuşi cu ce o voi asemăna? Este ase-menea unui grăunte de muştar pecare l-a luat un om şi l-a aruncatîn grădina lui; şi a crescut şi s-afăcut un copac mare şi păsările ce-rului s-au cuibărit în ramurile lui�.Şi din nou a spus: �Cu ce voi

asemăna Împărăţia lui Dumne-zeu? Este asemenea unui aluat pecare l-a luat o femeie şi l-a ascunsîn trei măsuri de făină, până s-adospit tot�.Şi El* străbătea cetăţi şi sate,

învăţându-i şi călătorind spreIerusalim. Şi cineva I-a spus:�Doamne, sunt puţini cei carevor fi mântuiţi?� Dar El le-a zis:�Străduiţi-vă să intraţi pe uşad ceastrâmtă; pentru că, vă spun, mulţi*vor căuta să intre şi nu vor putea.Îndată* ce Stăpânul casei Se varidica şi va** închide uşa, şi veţiîncepe să staţi afară şi să bateţi lauşă, spunând: «Doamne�,e deschi-de-ne», şi El, răspunzând, vă vaspune: «Nu�� vă ştiu de undesunteţi», atunci veţi începe săspuneţi: «Am mâncat înaintea Taşi am băut, şi pe străzile noastrene-ai învăţat». Şi El va zice:

«Vă spun: nu văf cunoscg deunde sunteţi; depărtaţi-vă* de laMine, voi toţi lucrătorii nedrep-tăţii». Acolo va* fi plânsul şiscrâşnirea dinţilor, când** veţivedea pe Avraam şi pe Isaac şipe Iacov şi pe toţi profeţii înÎmpărăţia lui Dumnezeu, iar pevoi aruncaţi afară. Şi vor veni dela răsărit şi apus, şi de lah nord şisud, şi vor sta la masă în Împărăţialui Dumnezeu. Şi, iată*, sunt uniidin urmă care vor fi întâi şi suntunii dintâi care vor fi în urmă�.

În acelaşi ceasi au venit la Elunii dintre farisei, spunându-I:�Ieşi şi pleacă de aici, pentru căIrod vrea să Te omoare�. Şi El le-aspus: �Mergeţi şi spuneţi-i vulpiiaceleia: «Iată, scot demoni şi facvindecări astăzi şi mâine, iar a treiazi voi sfârşi*». Totuşi, trebuie săumblu astăzi şi mâine şi în ziua ur-mătoarej, pentru că nu se poate caun profet să piară în afara Ierusa-limului. Ierusalime*, Ierusalime,care omori pe profeţi şi-i ucizi cupietre pe cei trimişi la tine, de câteori am vrut să-i adun pe copiii tăicum îşi adună o găină puii sub ari-pile sale, şi n-aţi vrut! Iată, vi* se lasăcasa pustiek; şil vă spun că nicidecumnu Mă veţi mai vedea până când veţizice: �Binecuvântat** este Cel carevine în Numele Domnului!�Şi a fost că, pe când a intrat

în casa unuia dintre mai-mariifariseilor, în sabat, ca să mănân-ce pâine, ei Îl pândeau. Şi, iată,înaintea Lui era un om bolnavde ascită. Şi Isus, răspunzând, avorbit învăţătorilor legii şi fari-seilor, spunând: �Este* permis avindeca în sabat, sau num?� Darei tăceau. Şi, luându-l, l-a vin-decat şi i-a dat drumul. Şi, răspun-zând, le-a zis: �Cine* dintre voi,

13:15

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

14

15

16

22

24

25

28

29

30

31

32

33

34

35

2

3

4

5

27

28

30

32

34

35

3

5

**Mt. 12.10.Mc. 3.2.Cap. 6.7;14.3.*Cap. 14.5.

*Cap. 19.9.

*Mt. 9.35.Mc. 6.6.

*Ioan 7.34;8.21; 13.33.Rom. 9.31.

*Ps. 32.6.Is. 55.6.**Mt. 25.10.�Cap. 6.46.��Mt. 7.23;25.12.

*Ps. 6.8.Mt. 25.41.

*Mt. 8.12;13.42; 24.51.**Mt. 8.11.

*Mt. 19.30;20.16.Mc. 10.31.

*Ev. 2.10.

*Mt. 23.37.

*Lev. 26.31;26.32.Ps. 69.25.Is. 1.7.Dan. 9.27.Mica 3.12.**Ps. 118.26.Mt. 21.9.Mc. 11.10.Cap. 19.38.Ioan 12.13.

*Mt. 12.10.

*Ex. 23.5.Deut. 22.4.Cap. 13.15.

a Unele ms. �în ele� b Unele ms. omit �deci�; alte ms. �Dar Domnul� c Unele ms. �Făţarnicule�d Unele ms. �poarta� e Unele ms. ad. �Doamne� f Unele ms. omit �vă� g Unele ms. ad. �nici nu ştiu�h Unele ms. omit �de la� i Unele ms. �În aceeaşi zi� j Lit. �în cea următoare� k Unele ms. omit �pustie�l Unele ms. ad. �adevărat� m Unele ms. omit �sau nu�

Parabolaaluatului

(Mt. 13.33)

DurereaDomnului

pentruIerusalim

Vindecareaunui bolnav

de ascită

Parabolagrăunteluide muştar

(Mt. 13.31-32;Mc. 4.30-32)

Uşa strâmtă(Mt. 7.13-14)

14

1081

LUCA

dacă-i cade un măgara sau un bouîntr-o fântână, nu-l va scoate în-dată afară în ziua sabatului?� Şin-au putut să-I răspundă la acestea.Şi, observând cum îşi alegeau

locurile de seamă, le-a spus celorinvitaţi o parabolă, zicându-le:�Când vei fi invitat de cineva lanuntăb, nu te aşeza la masă înlocul de seamă, ca nu cumva unulmai de seamă decât tine să fieinvitat de el şi, venind cel care v-ainvitat pe tine şi pe el, să-ţi spună:«Dă-i acestuia locul»; şi atuncivei începe cu ruşine să iei cel dinurmă loc. Ci, când vei fi invitat,mergi şi aşază-te în cel din urmăloc, pentru ca, atunci când vaveni cel care te-a invitat, să-ţispună: «Prietene, mută-te mai sus»;atunci vei avea onoare înainteatuturorc celor care stau la masă cutine. Pentru că* oricine se înalţăpe sine va fi smerit şi cine sesmereşte va fi înălţat�.Şi spunea şi celui care-L in-

vitase: �Când faci un prânz sau ocină, nu chema pe prietenii tăi,nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale,nici pe vecinii bogaţi, ca nucumva să te invite şi ei, la rândullor, şi să ai răsplată. Ci, când faciun ospăţ, cheamă pe săraci*, peinfirmi, pe şchiopi, pe orbi, şi veifi fericit, pentru că ei n-au cu cesă-ţi răsplătească; pentru că ţi seva răsplăti la învierea celordrepţi�.Şi unul dintre cei care stăteau

la masă cu El, auzind acestea, I-aspus: �Ferice* de cel care vamânca pâine în Împărăţia luiDumnezeu!� Şi El i-a spus: �Unom oarecare a făcut o cină mareşi i-a invitat pe mulţi; şi l-a* tri-mis pe robul său, la ceasul cinei,să spună celor invitaţi: «Veniţi,pentru că acum toate sunt gata».Şi au început, într-un gând, săse scuze toţi. Cel dintâi i-a spus:

«Am cumpărat un ogor şi trebuiesă merg să-l văd; te rog, scu-ză-mă». Şi altul a spus: «Amcumpărat cinci perechi de boişi merg să-i încerc; te rog, scu-ză-mă». Şi altul a spus: «M-amcăsătorit şi de aceea nu pot veni».Şi robuld, venind, i-a spus stăpâ-nului său acestea. Atunci stăpânulcasei, mâniat, i-a spus robului său:«Ieşi repede în pieţele şi străzilecetăţii şi adu-i aici pe săraci şi peinfirmi şi pe şchiopi şi pe orbie!»Şi robul a spus: «Doamne, s-afăcut cum ai poruncit şi mai esteloc». Şi stăpânul i-a zis robului:«Ieşi la drumuri şi la garduri şisileşte-i să intre, ca să mi se umplecasa; pentru că vă spun că nici*unul din oamenii aceia care au fostinvitaţi nu va gusta din cina mea»�.Şi mari mulţimi mergeau cu

El; şi, întorcându-Se, le-a zis:�Dacă* vine cineva la Mine şi**nu-şi urăşte tatăl, şi mama, şi so-ţia, şi copiii, şi fraţii, şi surorile,şi� chiar propria sa viaţă, nu poa-te fi ucenic al Meu; şi oricine*nu-şi poartă crucea sa şi vine dupăMine nu poate fi ucenic al Meu.Pentru că, cine* dintre voi, vrândsă zidească un turn, nu stă întâişi socoteşte costul, dacă are cu cesă-l sfârşească? Pentru ca nucumva, punându-i o temelie şi ne-putând să-l termine, toţi cei care-lvor vedea să înceapă să râdă deel, spunând: «Omul acesta a în-ceput să zidească şi n-a pututtermina». Sau care împărat, mer-gând la război împotriva altuiîmpărat, nu stă întâi să se sfătu-iască dacă poate să-l întâmpinecu zece mii pe cel care vine îm-potriva lui cu douăzeci de mii?Iar dacă nu, pe când acela esteîncă departe, trimite solie şi cerecondiţiile pentru pace. Astfel decioricine dintre voi care nu renunţăla tot ce are nu poate fi ucenic al

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

11

13

15

17

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

24

26

27

28

*Iov 22.29.Ps. 18.27.Pr. 29.23.Mt. 23.12.Cap. 18.14.Iac. 4.6.1 Pet. 5.5.

*Neem. 8.10;8.12.

*Apoc. 19.9.

*Pr. 9.2,5.

*Mt. 21.43;22.8.Fap. 13.46.

*Deut. 13.6;33.9.**Rom.9.13.�Apoc.12.11*Mt. 16.24.Mc. 8.34.Cap. 9.23.2 Tim. 3.12.

*Pr. 24.27.

14:33

a Unele ms. �un fiu� b Lit. �la o sărbătoare de nuntă� c Unele ms. omit d Unele ms. ad. �acela�e Unele ms. inversează: �şi pe orbi şi pe şchiopi�

Smereniala ospeţe

Parabolacelor invitaţi

la cină(Mt. 22.2-10)

Condiţii pentrua fi ucenical lui Isus

(Mt. 10.37-39)

1082

LUCA

Meu. Sareaa* este bună, dar,dacăb sarea îşi pierde gustul, cuce va fi dreasă? Nu este bună nicipentru pământ, nici pentru gunoi;oamenii o aruncă afară. Cine areurechi de auzit să audă�.Şi toţi vameşii şi păcătoşii se

apropiau* de El ca să-L asculte.Şi fariseii şi cărturariic murmurau,spunând: �Acesta îi primeşte pepăcătoşi şi* mănâncă împreună cuei�. Şi le-a spus parabola aceasta,zicând: �Care om dintre voi, a-vând o sută de oi şi pierzând peuna din ele, nu le lasă pe celenouăzeci şi nouă în pustiud şi mer-ge după cea* pierdută, până o vagăsi? Şi, după ce a găsit-o, o punepe umerii săi, bucurându-se;şi, venind acasă, cheamă prieteniişi vecinii, spunându-le: «Bucura-ţi-vă împreună cu mine, pentru cămi-am găsit oaia pierdută!» Văspun că astfel va fi* mai multă bu-curie în cer pentru un singur păcă-tos care se pocăieşte, decât pentrunouăzeci şi nouă de oameni drepţicare n-au nevoie de pocăinţă.

Sau care femeie, având zecedrahme, dacă va pierde o singurădrahmă, nu aprinde o lumină şi numătură casa şi nu caută cu grijă,până când o va găsi? Şi, după ce agăsit-o, cheamă prietenele şi ve-cinele, spunând: «Bucuraţi-vă îm-preună cu mine, pentru că am găsitdrahma pe care o pierdusem». Ast-fel, vă spun, este bucurie înainteaîngerilor lui Dumnezeu pentru unsingur păcătos care se pocăieşte�.Şi El a spus: �Un om oarecare

avea doi fii. Şi cel mai tânăr din-tre ei i-a spus tatălui: «Tată, dă-mipartea de avere care îmi revine».Şi el le-a împărţit averea. Şi nudupă multe zile, fiul mai tânăr,adunând totul, a plecat într-o ţarăîndepărtată şi acolo şi-a risipit

averea*, trăind în destrăbălare. Iardupă ce a cheltuit totul, a venit ofoamete mare în ţara aceea şi el aînceput să ducă lipsă. Şi a mers şis-a alipit de unul din cetăţenii ţăriiaceleia şi el l-a trimis pe ogoarelelui să pască porcii. Şi dorea multsă se sature cu roşcovelee pe carele mâncau porcii, şi nimeni nu i ledădea. Dar, venindu-şi în fire, aspus: «Câţi argaţi ai tatălui meu aubelşug de pâine, şi eu mor defoame aicif! Mă voi ridica şi voimerge la tatăl meu şi-i voi spune:Tată, am păcătuit împotriva ceru-lui şi înaintea ta; şif nu mai suntvrednic să fiu numit fiul tău; fă-măca pe unul din argaţii tăi». Şi s-aridicat şi a venit la tatăl său. Dar,pe când era el încă* departe, tatălsău l-a văzut şi i s-a făcut milă şia alergat şi a căzut pe gâtul lui şil-a sărutat multg. Şi fiul i-a spus:«Tată, am păcătuit împotriva ce-rului şi* înaintea ta; şif nu mai suntvrednic să fiu numit fiul tău». Dartatăl le-a zis robilor săi: «Aduceţih

haina cea mai bunăi şi îmbrăcaţi-lşi puneţi-i un inel în degetj şi în-călţămintek în picioare; şi aduceţiviţelul cel îngrăşat şi înjunghiaţi-l,şi să mâncăm şi să ne veselim;pentru că* acest fiu al meu eramort şi a înviat,b era pierdut şi afost găsit». Şi au început să se ve-selească. Şi fiul său mai mare erala câmp. Şi, când a venit şi s-a a-propiat de casă, a auzit muzică şijocuri şi, chemând la sine pe unuldintre slujitori, a întrebat ce să fieacestea. Şi el i-a spus: «Fratele tăua venit; şi tatăl tău a înjunghiat vi-ţelul cel îngrăşat, pentru că l-a pri-mit sănătos şi bine». Dar el s-amâniat şi nu voia să intre; şil tatălsău a ieşit şi-l ruga să intre. Dar el,răspunzând, i-a spus tatălui săuf:«Iată, eu de atâţia ani îţi slujesc şi

14:34

34

35

2

34

5

6

7

8

9

10

1112

13

34

12

4

7

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

13

20

21

24

*Mt. 5.13.Mc. 9.50.

*Mt. 9.10.*Fap. 11.3.Gal. 2.12.

*1 Pet. 2.10;2.25.

*Cap. 5.32.

*Mc. 12.44.

*Fap. 2.39.Ef. 2.13,17.

*Ps. 51.4.

*Vers. 32.Ef. 2.1; 5.14.Apoc. 3.1.

15Parabola oiirătăcite

(Mt. 18.11-13)

Paraboladrahmeipierdute

Parabolafiului

risipitor

a Unele ms. ad. �deci� b Unele ms. ad. �şi� c Unele ms. �Şi, atât fariseii, cât şi cărturarii� d Loc necultivate Roşcovele (�Pâinea sfântului Ioan�) erau mâncate de animale şi uneori de oamenii foarte săracif Unele ms. omit g Sau �l-a acoperit cu sărutări� h Unele ms. ad. �repede� i Lit. �cea dintâi�, mantalungă până la pământ j Lit. �daţi inel pentru mâna lui� k Lit. �sandale� l Unele ms. �deci�

1083

LUCA

niciodată nu ţi-am călcat vreoporuncă; şi mie niciodată nu mi-aidat un ied, ca să mă veselesc cuprietenii mei; iar când a venit acestfiu al tău, care ţi-a mâncat avereacu desfrânatele, ai înjunghiat pen-tru el viţelul cel îngrăşat!» Dar eli-a spus: «Copile, tu întotdeaunaeşti cu mine şi tot ce este al meueste al tău. Dar trebuia să ne vese-lim şi să ne bucurăm, pentru că*acest frate al tău era mort şi a în-viat, şi era pierdut şi a fost găsit»�.Şi le zicea şi ucenicilor Săia:

�Era un om bogat, care avea unadministrator; şi acesta a fostacuzat înaintea lui că-i risipeaaverea. Şi, chemându-l, i-a spus:«Ce este aceasta ce aud despretine? Dă socoteală de adminis-trarea ta, pentru că nu mai poţifi administrator». Şi administra-torul şi-a zis: «Ce voi face, pentrucă stăpânul meu îmi ia adminis-traţia? Să sap, nu pot; să cerşesc,mi-e ruşine. Ştiu ce voi face, pen-tru ca, atunci când voi fi scos dinadministraţie, să mă primească încasele lor». Şi, chemând la sinepe fiecare dintre datornicii stăpâ-nului său, i-a spus celui dintâi:«Cât îi datorezi stăpânului meu?»Şi el a spus: «O sută de baţib deuntdelemn». Şi el i-a spus: «Ia-ţi în-scrisul şi aşază-te şi scrie repedecincizeci». Apoi i-a spus altuia: «Şitu, cât îi datorezi?» Şi el a spus:«O sută de coric de grâu». Şi el i-aspus: «Ia-ţi înscrisul şi scrie opt-zeci». Şi stăpânul l-a lăudat pe ad-ministratorul nedrept, pentru călucrase cu chibzuinţă. Pentru căfiii veacului acestuia sunt maichibzuiţi faţă de generaţia lordecât fiii* luminii. Şi Eu vă spun:Faceţi-vă* prieteni prind bogăţiae

nedreptăţii, pentru ca, atunci cândse vor terminaf, să fiţi primiţig

în corturile eterne. Cine* este cre-

dincios în foarte puţin este cre-dincios şi în mult; şi cine în foartepuţin este nedrept, şi în mult estenedrept. Deci, dacă în bogăţianedreaptă n-aţi fost credincioşi,pe cea adevărată cine v-o va în-credinţa? Şi, dacă în ceea ce esteal altuia n-aţi fost credincioşi, cinevă va da ceea ce este al vostru?Nici* un servitorh nu poate slujii

la doi stăpâni; pentru că, sau îl vaurî pe unul şi-l va iubi pe celălalt,sau se va alipi de unul şi-l va dis-preţui pe celălalt. Nu puteţi slujii

lui Dumnezeu şi lui Mamona�.Şi fariseii, care* erau iubitori

de bani, auzeau şi eij toate aces-tea şi-şi băteau joc de El. Şi Elle-a spus: �Voi sunteţi cei care văîndreptăţiţi* pe voi înşivă înain-tea oamenilor, dar Dumnezeu**vă cunoaşte inimile; pentru că ce�este înălţat între oameni este ourâciune înaintea lui Dumnezeu.Legea* şi profeţii au fost până laIoan; de atunci Evanghelia Împă-răţiei lui Dumnezeu se vesteşte şifiecare dă năvală să intre în ea.Dar mai uşor este* să treacă cerulşi pământul, decât să cadă osingură frântură de literă din lege.Oricine* îşi lasă soţia şi se că-sătoreşte cu alta comite adulter;şi oricine se căsătoreşte cu cea lă-sată de bărbat comite adulter�.

�Şi era un om bogat care seîmbrăca în purpură şi in subţire,veselindu-se zilnic în lux. Iar unom sărac, numit Lazăr, era pusk

la poarta lui, plin de răni, şi doreamult să se sature cu firimiturilea

care cădeau de la masa bogatului;chiar şi câinii veneau şi-i lingeau ră-nile. Şi a fost că săracul a murit şi afost dus de îngeri în sânul luiAvraam. Şi a murit şi bogatul şi afost înmormântat. Şi, în Locuinţamorţilorl, fiind în chinuri, ridicân-du-şi ochii, ·i-a văzut de departe pe

30

31

32

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

32

8

9

10

13

1415

16

17

18

16:23

*Vers. 24.

*Ioan 12.36.Ef. 5.8.1 Tes. 5.5.

*Dan. 4.27.Mt. 6.19;19.21.Cap. 11.41.1 Tim. 6.17;6.18,19.*Mt. 25.21.Cap. 19.17.

*Mt. 6.24.

*Mt. 23.14.*Cap. 10.29.**Ps. 7.9.�1 Sam.16.7.

*Mt. 4.17;11.12,13.Cap. 7.29.

*Ps. 102.26;102.27.Is. 40.8;51.6.Mt. 5.18.1 Pet. 1.25.*Mt. 5.32;19.9.Mc. 10.11.1 Cor. 7.10;7.11.

a Unele ms omit b 1 bat= aproximativ 35 litri c 1 cor= 10 baţi d Lit. �din� e Lit. �Mamona�, personificarea bogăţiei f Unele ms. �se vor fi terminat�; alte ms. �vă veţi sfârşi� g Unele ms. �ei să vă primească�h De casă i Slujire de rob j Unele ms. omit �şi ei� k Lit. �aruncat�; unele ms. omit l Gr. �hades�

16Parabolaadministra-

toruluinedrept Acuzarea

fariseilor

Paraboladespre

bogatul şiLazăr

1084

LUCA

Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui.Şi, strigând, a spus: �Părinte Avra-ame, ai milă de mine şi trimite-lpe Lazăr ca să-şi înmoaie vârfuldegetului în apă şi să-mi răco-rească* limba, pentru că suntchinuit** în văpaia aceasta�. DarAvraam a spus: �Copile, adu-ţiaminte* că tu ţi-ai primit deplincele bune în timpul vieţii tale şiLazăr, la fel, pe cele rele; iaracum, el este mângâiat aicia şi tueşti chinuit. Şi, pe lângă toateacestea, între noi şi voi este întă-rită o prăpastie mare, astfel încâtcei care vor să treacă de aici lavoi să nu poată, nici cei de acolosă treacă la noi�. Şi el a spus:�Te rog atunci, părinte, să-l trimiţiîn casa tatălui meu, pentru căam cinci fraţi, ca să-i înştiinţeze,ca să nu vină şi ei în acest loc dechin�. Dara Avraam i-a spusb: �Au*pe Moise şi pe profeţi; să ascul-te de ei�. Dar el a spus: �Nu, pă-rinte Avraame, ci, dacă va mergela ei cineva dintre cei morţi, sevor pocăi�. Şi el i-a spus: �Dacănu ascultă de Moise şi de profeţi,nu se vor lăsa convinşi nici dacă*ar învia cineva dintre morţi�.Şi le-a zis ucenicilor Săia: �Nu

se* poate să nu vină prilejuri depoticnire; dar vai de acela princare vin. Ar fi mai de folos pentruel dacă i s-ar pune o piatră demoarăc în jurul gâtului şi ar fi a-runcat în mare, decât să facă săse poticnească unul din aceşti mi-cuţi. Fiţi atenţi la voi înşivă!dDacă* fratele tău va păcătuie,mustră-l**; şi dacă se va pocăi,iartă-l. Şi dacă de şapte ori pe ziva păcătui împotriva ta şi de şap-te orif se va întoarce la tine, spu-

nând: «Mă pocăiesc», să-l ierţi�.Şi apostolii I-au spus Dom-

nului: �Măreşte-ne credinţa�.Dar* Domnul a spus: �Dacă aţiaveag credinţă cât un grăuntede muştar, aţi zice sicomoruluih

acestuia: «Dezrădăcinează-te şiplantează-te în mare!», şi v-arasculta. Dar cine dintre voi, avândun rob care ară sau paşte oile, îiva spunei, când va veni de la câmp:«Vino îndată şi stai la masă»?j

Nu-i va spune mai degrabă: «Pre-găteşte-mi* să cinez şi încinge-te,şi slujeşte-mi cât timp mănânc şibeau; şi după aceea vei mânca şivei bea tu»? Este el îndatoratk

robului aceluiaa pentru că a făcutce i s-a poruncitl? Consider cănum. Aşa şi voi, când veţi facetoate cele poruncite vouă, spuneţi:«Suntem nişte robi* nevrednici;nam făcut ce eram datori să fa-cem»�.Şi a fost că, pe când mergea*

El spre Ierusalim, trecea prin Sa-maria şi Galileeao. Şi, pe când in-tra într-un sat, L-au întâmpinatzece leproşi, care* stăteau departe.Şi ei au ridicat glasul, spunând:�Isuse, Stăpâne, ai milă de noi!�Şi El, văzându-i, le-a spus: �Mer-geţi*, arătaţi-vă preoţilor!� Şi afost că, pe când mergeau ei, aufost curăţiţi. Şi unul dintre ei, vă-zând că a fost vindecat, s-a întorsînapoi, glorificându-L pe Dumnezeucu glas tare. Şi a căzut cu faţa lapicioarele Lui, mulţumindu-I; şip

era un samaritean. Şi Isus, răs-punzând, a spus: �N-au fost curăţiţicei zece? Dar cei nouă, unde sunt?Nu s-a găsit decât străinul acestasă se întoarcă să-I dea glorie luiDumnezeu?� Şi* El i-a spus:

16:24

24

25

26

27

28

29

30

31

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

6

8

10

11

12

14

19

24

25

29

31

1

3

*Zah. 14.12.**Is. 66.24.Mc. 9.44.

*Iov 21.13.Cap. 6.24.

*Is. 8.20;34.16.Ioan 5.39,45.Fap. 15.21;17.11.

*Ioan 12.10;12.11.

*1 Cor.11.19.

*Mt. 18.21.**Lev.19.17.Pr. 17.10.Iac. 5.19.

*Mt. 17.20;21.21.Mc. 9.23;11.23.

*Cap. 12.37.

*Iov 22.3;35.7.Ps. 16.2.Mt. 25.30.Rom. 3.12;11.35.1 Cor. 9.16;9.17.Filim. 11.

*Cap. 9.51;9.52.Ioan 4.4.*Lev. 13.46.

*Lev. 13.2;14.2.Mt. 8.4.Cap. 5.14.

*Mt. 9.22.Mc. 5.34;10.52.Cap. 7.50;8.48; 18.42.

a Unele ms. omit b Lit. �îi spune�; unele ms. �Dar Avraam spune� c Sau �piatră mare de moară� învârtităcu ajutorul unui măgar; mai mare decât piatra de moară învârtită manual d Unele ms. ad. �Şi� e Unelems. ad. �împotriva ta� f Unele ms. ad. �pe zi� g Unele ms. �Dacă aţi fi avut� h Gr. �sikaminos�, arboreexotic mare, cu lemn tare şi cu fructe comestibile, asemănătoare cu smochinele i Unele ms. �va spune�j Sau �îi va spune îndată ...: «Vino şi stai la masă»?� k Sau �Mulţumeşte el� l Unele ms. �ce s-a poruncit�m Unele ms. omit �Consider că nu� n Unele ms. ad. �pentru că� o Lit. �prin mijlocul Samariei şi alGalileii� p Unele ms. ad. �acela�

17Prilejuride poticnire(Mt. 18.6-7;18.15;

Mc. 9.42)

Cei zeceleproşi

1085

LUCA

fi doi la câmp: unul va fi luat şicelălalt va fi lăsat�.f Şi ei, răspun-zând, Îi spun: �Unde, Doamne?�Şi El le-a spus: �Unde* este tru-pul, acolo se vor aduna gvulturii�.Şi le-a spus şi o parabolă, ca

să le arate că trebuie să se roage*neîncetat şi să nu oboseascăh,zicând: �Într-o cetate era un ju-decător care de Dumnezeu nu setemea şi pe om nu-l respecta. Şiera o văduvă în cetatea aceea, şi eavenea la el, spunând: «Răzbu-nă-mă faţă de împotrivitorulmeu»! Şi el n-a vrut pentru untimp, dar după aceea şi-a zis însine: «Chiar dacă de Dumnezeunu mă tem şi pe om nu-l respect,totuşi, pentru că* văduva aceastaîmi face supărare, îi voi facedreptate, ca să nu mai vină mereusă mă necăjească»�. Şi Domnul aspus: �Auziţi ce zice judecătorulnedrept! Şi Dumnezeu* nu-i varăzbuna pe aleşii Săi, care strigăcătre El zi şi noapte, deşi rabdăîndelung pentru eii? Vă spun că*le va face dreptate curând. Dar,când va veni Fiul Omului, va găsiEl credinţă pe pământ?�Şi a zis şi parabola aceasta

unora care* se încredeau în eiînşişi că sunt drepţi şi îi dispreţu-iau pe ceilalţi: �Doi oameni s-ausuit la templuj ca să se roage: unulfariseu şi celălalt vameş. Fariseul,stând* în picioare, se ruga în sineastfel: «Dumnezeule**, Îţi mul-ţumesc că nu sunt ca ceilalţi oa-meni care sunt lacomi, nedrepţi,adulteri sau chiar ca acest vameş.Eu postesc de două ori pe săptă-mână, dau zeciuială din toate câtedobândesc». Şi vameşul, stând ladistanţă, nu voia nici ochii să şi-iridice spre cer, ci se bătea în piept,spunând: «Dumnezeule, ai milă demine, păcătosul!» Vă spun, maidegrabă acesta a coborât acasă

�Ridică-te şi mergi. Credinţa tate-a vindecata�.Şi, fiind întrebat de farisei

când vine Împărăţia lui Dum-nezeu, El le-a răspuns şi a zis:�Împărăţia lui Dumnezeu nu vineîn mod văzut. Nici nu vor spune:«Iat-o aici» sau: «Iat-ob acolo»,pentru că, iată, Împărăţia* luiDumnezeu este în mijloculc**vostru�. Şi le-a zis ucenicilor:�Vor* venid zile când veţi dori săvedeţi una din zilele Fiului Omu-lui, şi n-o veţi vedea. Şi vă* vorspune: «Iată aici» sau «Iată acolo».Nu vă duceţi, nici nu-i urmaţi!Pentru că, aşa* cum fulgerulcare fulgeră străluceşte dintr-uncapăt de sub cer până la celălaltcapăt de sub cer, aşa va fi şie

Fiul Omului în ziua Sa. Dar* întâitrebuie ca El să sufere multe şi săfie respins de generaţia aceasta.Şi, cum* a fost în zilele lui Noe,tot astfel va fi şi în zilele FiuluiOmului: mâncau, beau, se în-surau, se măritau, până în ziuacând a intrat Noe în corabie; şi avenit potopul şi i-a omorât pe toţi.Şi, la fel, cum* a fost în zilele luiLot: mâncau, beau, cumpărau,vindeau, plantau, zideau; dar*, înziua când a ieşit Lot din Sodoma,a plouat cu foc şi pucioasă din cerşi i-a omorât pe toţi; la fel va fi înziua când Se* va descoperi FiulOmului. În ziua aceea, cine* va fipe acoperiş, iar bunurile lui încasă, să nu coboare să le ia; şi totaşa, cine este la câmp să nu se în-toarcă înapoi. Amintiţi-vă* desoţia lui Lot. Oricine* va căutasă-şi salveze viaţa o va pierde; şioricine o va pierde o va păstra.Vă spun*: în noaptea aceea vor fidoi pe un singur pat: unul va fi luatşi celălalt va fi lăsat; vor fi douămăcinând împreună: una va filuată şi cealaltă va fi lăsată; vor

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

3233

34

35

36

37

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

37

1

5

7

8

9

11

21

22

23

24

25

26

28

29

30

31

3233

34

*Rom. 14.17**Mt. 23.26.

*Mt. 9.15.Ioan 17.12.

*Mt. 24.23.Mc. 13.21.Cap. 21.8.

*Mt. 24.27.

*Mc. 8.31;9.31; 10.33.Cap. 9.22.

*Gen. 7.Mt. 24.37.

*Gen. 19.

*Gen. 19.16;19.24.

*2 Tes. 1.7.

*Mt. 24.17.Mc. 13.15.

*Gen. 19.26.*Mt. 10.39;16.25.Mc. 8.35.Cap. 9.24.Ioan 12.25.*Mt. 24.40;24.41.1 Tes. 4.17.

*Iov 39.30.Mt. 24.28.

*Cap. 11.5;21.36.Rom. 12.12.Ef. 6.18.Col. 4.2.1 Tes. 5.17.

*Cap. 11.8.

*Apoc. 6.10.

*Ev. 10.37.2 Pet. 3.8,9.

*Cap. 10.29;16.15.

*Ps. 135.2.**Is. 1.15;58.2.Apoc. 3.17.

18:14

a Sau �te-a mântuit� b Unele ms. omit �Iat-o� c Sau �printre voi� d Sau �Vin� e Unele ms. omitf Unele ms. omit v. 36; alte ms. omit şi v. 35 g Unele ms. ad. �şi� h Sau �să nu se descurajeze� i Sau �şipentru care rabdă îndelung� j Gr. �hieron�

(18)

VenireaÎmpărăţiei

Parabolajudecătorului

nedrept

Parabolafariseului şia vameşului

1086

LUCA

îndreptăţit, decât celălalt. Pentrucă* oricine se înalţă pe sine va fismerit; şi cel care se smereşte vafi înălţat�.Şi Îi aduceau şi nişte copilaşi,

ca să Se atingă de ei, dar ucenicii,văzând aceasta, îi mustrau. DarIsus, chemându-i la Sine, a spus:�Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şinu-i opriţi, pentru că Împărăţia luiDumnezeu este a* unora ca ei. Ade-vărat* vă spun, oricine nu va primiÎmpărăţia lui Dumnezeu ca un co-pilaş, nicidecum nu va intra în ea�.Şi un mai-mare al poporului

L-a întrebat, spunând: �BunuleÎnvăţător, ce să fac ca să moşte-nesc viaţa eternă?� Dar Isus i-aspus: �Pentru ce Mă numeşti bun?Nimeni nu este bun, decât Unulsingur, Dumnezeu. Ştii poruncile:«Nu* comite adulter, nu ucide, nufura, nu mărturisi fals, onorează petatăl tău şi pe mama ta»�. Şi el aspus: �Toate acestea le-am ţinut dintinereţea meaa�. Şi, când a auzit Isusaceastaa, i-a spus: �Un singurlucru îţi lipseşte: vinde* tot ce aişi împarte la săraci, şi vei aveacomoară în cerurib; şi vino, ur-mează-Mă!� Dar el, când a auzitacestea, s-a întristat foarte mult,pentru că era foarte bogat. Iar Isus,văzând că s-a întristat foarte mult,a spus: �Cât* de greu vor intra înÎmpărăţia lui Dumnezeu cei careau bogăţii! Pentru că mai uşor estesă intre o cămilă printr-o urechede ac, decât să intre un bogat înÎmpărăţia lui Dumnezeu�. Şi ceicare L-au auzit au spus: �Şi cinepoate fi mântuit?� Iar El a spus:�Cele* imposibile la oameni suntposibile la Dumnezeu�. Şi* Petrua spus: �Iată, noi am lăsat toate şiTe-am urmatc�. Şi El le-a spus:�Adevărat vă spun, nu este ni-meni* care a lăsat casăd, saupărinţi, sau fraţi, sau soţie, saucopii, pentru Împărăţia lui Dum-

nezeu, care nu* va primi mult maimult în timpul acesta, iar în veaculcare vine, viaţă eternă�.Şi, luându-i la Sine pe cei

doisprezece, le-a zis: �Iată, ne suimla Ierusalim şi toate cele* scriseprin profeţi despre Fiul Omuluise vor împlini. Pentru că El va*fi dat în mâinile naţiunilor şi va fibatjocorit şi va fi insultat şi va fiscuipat şi Îl vor biciui şi Îl vor o-morî şi a treia zi va învia�. Şi ei*n-au înţeles nimic din acestea; şicuvântul acesta le era ascuns şi nucunoşteau cele spuse.Şi a fost că, pe când Se apro-

pia El de Ierihon, un orb şedealângă drum, cerşind. Şi, când aauzit mulţimea trecând, a întrebatce să fie aceasta. Şi i-au spus cătrece Isus Nazarineanul. Şi el astrigat, spunând: �Isuse, Fiu al luiDavid, ai milă de mine!� Şi ceicare mergeau înainte îl mustrau casă tacă; dar el striga şi mai tare:�Fiu al lui David, ai milă demine!� Şi Isus, oprindu-Se, a po-runcit să fie adus la El; şi, cânds-a apropiat, l-a întrebate: �Ce vreisă-ţi fac?� Şi el a spus: �Doamne,să văd!� Şi Isus i-a spus: �Vezi!Credinţa* ta te-a vindecatf�. Şi în-dată el a văzut şi Îl urma, glo-rificându-L* pe Dumnezeu. Şi totpoporul, când a văzut acest lucru,I-a dat laudă lui Dumnezeu.Şi El a intrat şi trecea prin

Ierihon. Şi iată un om chemat cunumele Zacheu: şi el era şef alvameşilor, şi era bogat. Şi căutasă-L vadă pe Isus, cine este, şi nuputea din cauza mulţimii, pentrucă era mic de statură. Şi, aler-gând înainte, s-a suit într-un si-comorg, ca să-L vadă, pentru căpe acolo urma să treacă. Şi Isus,când a ajuns la locul acela, a pri-vit în sus, l-a văzut şi i-a zis: �Za-chee, grăbeşte-te şi coboară, pen-tru că astăzi trebuie să rămân

18:15

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

3334

35

36

3738

39

40

41

4243

2

3

4

5

14

16

17

20

22

24

27

28

29

30

31

32

34

42

43

*Iov 22.29.Mt. 23.12.Cap. 14.11.Iac. 4.6.1 Pet. 5.5,6.

*1Cor. 14.201 Pet. 2.2.

*Mc. 10.15.

*Ex.20.12-16Deut.5.16-20Rom. 13.9.Ef. 6.2.Col. 3.20.

*Mt. 6.19;6.20; 19.21.1 Tim. 6.19.

*Pr. 11.28.Mt. 19.23.Mc. 10.23.

*Ier. 32.17.Zah. 8.6.Mt. 19.26.Cap. 1.37.*Mt. 19.27.

*Deut. 33.9.

*Iov 42.10.

*Ps. 22.1-22.Is. 53.*Mt. 27.2.Cap. 23.1.Ioan 18.28.Fap. 3.13.*Mc. 9.32.Ioan 10.6;12.16.

*Cap.17.19.

*Cap. 5.26.Fap. 4.21;11.18.

a Unele ms. omit b Unele ms. �în cer� c Unele ms. �lăsând ce era al nostru, Te-am urmat� d Sau �careşi-a lăsat casa� e Unele ms. ad. �spunând� f Sau �te-a mântuit� g Gr. �sikomoraia�

Vindecareaunui orb

(Mt. 20.29-34;Mc. 10.46-52)

19

Isus şi copilaşii(Mt. 19.13-15;Mc. 10.13-16)

Isus şi bogatul(Mt. 19.16-30;Mc. 10.17-31)

Al treileaanunţ

al morţii şi alînvierii Sale

(Mt. 20.17-19;Mc. 10.32-34)

Isus laZacheu

1087

LUCA

în casa ta!� Şi el, grăbindu-se,a coborât şi L-a primit cu bucu-rie. Şi, văzând aceasta, toţi mur-murau, spunând: �A* intrat săgăzduiască la un om păcătos!�Dar Zacheu, stând în picioare,I-a zis Domnului: �Iată, Doamne,jumătate din averea mea o dausăracilor; şi, dacă am luat ceva*de la cineva prin învinuirefalsă, îi restitui** împătrit�. ŞiIsus i-a zis: �Astăzi a venit mân-tuirea în casa aceasta, pentru că şi*el este un fiu** al lui Avraam.Pentru că* Fiul Omului a venit săcaute şi să mântuiască ce erapierdut�.

Dar, auzind ei acestea, El aadăugat şi a spus o parabolă,pentru că era aproape de Ieru-salim, şi ei* gândeau că Împărăţialui Dumnezeu urma să se arateîndată. Deci* a spus: �Un om deneam ales a plecat într-o ţarăîndepărtată, ca să primească oîmpărăţie şi să se întoarcă. Şi,chemând zece robi ai săi, le-adat zece minea şi le-a zis: «Fa-ceţi comerţ cu ele până cândvin». Dar* cetăţenii lui îl urau şiau trimis solie după el, spunând:«Nu vrem ca acesta să împă-răţească peste noi». Şi a fost că,la venirea lui din nou, după ceprimise împărăţia, a spus să fiechemaţi la el robii aceia cărora ledăduse banii, ca să ştie ce acâştigat fiecare prin comerţ. Şi celdintâi a venit, spunând: «Doam-ne, mina ta a adus zece mine». Şiel i-a spus: «Bine, rob bun; pentrucă ai fost credincios* în foartepuţin, primeşte autoritate pestezece cetăţi». Şi al doilea a venit,spunând: «Doamne, mina ta a făcutcinci mine». Şi i-a spus şiacestuia: «Şi tu, fii peste cincicetăţi». Şi un altul a venit, spu-nând: «Doamne, iată mina ta, pecare am păstrat-o învelită într-un

ştergar; pentru că* mă temeamde tine, fiindcă eşti om aspru: ieice n-ai pus şi seceri ce n-ai se-mănat». Şib el i-a spusc: «Din*cuvintele taled te voi judeca, robrău. Ştiai** că eu sunt om aspru,luând ce n-am pus şi secerândce n-am semănat; şi de ce n-aidat argintul meu la bancă, şi eu,venind, l-aş fi cerut cu dobândă?»Şi le-a spus celor care stăteau defaţă: «Luaţi de la el mina şi da-ţi-i-o celui care are zece mine!»Şi ei i-au spus: «Doamne, el arezece mine». «Pentru că, vă spun*,oricui are i se va da; dar de lacel care nu are, şi ceea ce are i seva lua. Mai mult, pe vrăjmaşiiaceia ai mei, care n-au vrut caeu să împărăţesc peste ei, aduce-ţi-i aici şi tăiaţi-i înaintea mea!»�Şi, spunând acestea, mergea*

înainte, suindu-Se la Ierusalim.Şi a fost că, pe când Se apro-

pia de Betfaghe şi de Betania,spre muntele numit al Măslinilor,i-a trimis pe doi dintre uceniciiSăi, spunând: �Mergeţi în satul di-nainte, în care, intrând, veţi găsi unmăgăruş legat, pe care nimenidintre oameni nu s-a aşezat vreo-dată: dezlegaţi-l şi aduceţi-l! Şi,dacă vă va întreba cineva: «Dece îl dezlegaţi?», veţi spune aşa:«Pentru că Domnul are nevoie deel»�. Şi cei trimişi au mers şi augăsit aşa cum le spusese. Şi, pecând dezlegau măgăruşul, stăpâ-nii lui le-au zis: �Pentru ce dez-legaţi măgăruşul?� Şi ei au spus:�Pentru căe Domnul are nevoiede el�. Şi l-au adus la Isus. Şi*,aruncându-şi hainele pe măgă-ruş, L-au pus pe Isus deasupra.Şi, pe când* mergea El, îşi aşter-neau hainele pe drum.Şi, pe când Se apropia deja

de coborâşul Muntelui Măslini-lor, toată mulţimea ucenicilor, bu-curându-se, a început să-L laude

a Monede de argint b Unele ms. omit c Lit. �îi spune�; unele ms. �a spus� d Lit. �Din gura ta� e Unelems. omit �Pentru că�

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

2526

27

28

29

30

31

3233

34

35

36

37

7

8

9

10

11

12

14

17

21

22

26

28

35

36

*Mt. 9.11.Cap. 5.30.

*Cap. 3.14.**Ex. 22.1.1 Sam. 12.3.2 Sam. 12.6.

*Cap. 13.16.**Rom.4.11;4.12,16.Gal. 3.7.

*Mt. 10.6;15.24; 18.11.

*Fap. 1.6.

*Mt. 25.14.Mc. 13.34.

*Ioan 1.11.

*Mt. 25.21.Cap. 16.10.

19:37

Intrarea înIerusalim

(Mt. 21.1-11;Mc. 11.1-11;Ioan 12.12-19)

Parabolaminelor

*Mt. 25.24.

*2 Sam.1.16.Iov 15.6.Mt. 12.37.**Mt. 25.26.

*Mt. 13.12;25.29.Mc. 4.25.Cap. 8.18.

*Mc. 10.32.

*2 Împ. 9.13.Mt. 21.7.Mc. 11.7.Ioan 12.14.*Mt. 21.8.

1088

LUCA

pe Dumnezeu cu glas tare pentrutoate lucrările de putere pe careei le văzuseră, spunând: �Bine-cuvântat* fie Împăratul care vineîn Numele Domnului! Pace** încer şi glorie în celea preaînalte!�Şi unii dintre fariseii din mulţi-me I-au zis: �Învăţătorule, mus-tră-Ţi ucenicii!� Şi El, răspun-zând, le-a zis: �Vă spun, dacă vortăcea aceştia, pietrele* vor striga�.Şi, când S-a apropiat, văzând

cetatea, a* plâns pentru ea, spu-nând: �Dacă ai fi cunoscut şi tu,măcar în această zi a ta, cele caresunt spre pacea ta! Dar acumsunt ascunse de ochii tăi. Pentru căvor veni peste tine zile când vrăj-maşii tăi vor face întărituri înjurul* tău, şi te vor încercui, şi tevor strânge din toate părţile şi te*vor face una cu pământul, şi pecopiii tăi care sunt în tine; şi nu**vor lăsa în tine piatră pe piatră,pentru că� n-ai cunoscut timpulcercetării tale�.Şi*, intrând în templub, a înce-

put să-i scoată afară pe cei carevindeau în el şi cumpărau, spu-nându-le: �Este scris*: «Casa Meaeste casă de rugăciune», dar voi**aţi făcut din ea «peşteră de tâlhari»�.Şi El îi învăţa zi de zi în tem-

plub. Dar preoţii de seamă* şi căr-turarii şi cei dintâi ai poporuluicăutau să-L omoare; şi nu găseauce să-I facă, pentru că tot popo-rul se ţinea după El, ascultându-L.Şi a fost că, într-una dinc zile,

pe când învăţa El poporul întemplub şi vestea Evanghelia, auvenit deodată la El preoţiid şi căr-turarii, împreună cu bătrânii,şi I-au vorbit, zicând: �Spune-ne,cu* ce autoritatee faci acestea saucine este Cel care Ţi-a dat auto-ritatea aceasta?� Şi El, răspun-zând, le-a zis: �Vă voi întreba şiEu un singur lucruf, şi spuneţi-Mi:Botezul lui Ioan era din cer, sau

de la oameni?� Şi ei gândeau însinea lor, spunând: �Dacă vomzice: «Din cer», va spune: «Atuncig

de ce nu l-aţi crezut?» Iar dacă vomzice: «De la oameni», tot poporulne va ucide cu pietre, pentru că* suntconvinşi că Ioan era profet�. Şi aurăspuns că nu ştiu de unde. Şi Isusle-a spus: �Nici Eu nu vă spun cuce autoritate fac acestea�.Şi a început să spună popo-

rului parabola aceasta: �Un om aplantat o vie şi a arendat-o unorviticultori şi a plecat din ţarăpentru mult timp. Şi, la timpulpotrivit, a trimis la viticultori unrob, ca să-i dea din rodul viei.Dar viticultorii, după ce l-au bătut,l-au trimis înapoi fără nimic. Şi amai trimis un alt rob; dar ei, dupăce l-au bătut şi pe acela şi l-aubatjocorit, l-au trimis înapoi fărănimic. Şi a mai trimis un al treilea;şi ei, rănindu-l şi pe el, l-au scosafară. Şi stăpânul viei a spus: «Cesă fac? Îl voi trimite pe fiul meucel preaiubit; poate că, văzân-du-lh, îl vor respecta». Dar viti-cultorii, când l-au văzut, s-au sfă-tuit între ei, spunând: «Acesta estemoştenitorul; veniţig să-l omorâm,pentru ca moştenirea să fie anoastră». Şi, după ce l-au scos afarădin vie, l-au omorât. Deci ce le vaface stăpânul viei? Va veni şi-i vaomorî pe viticultorii aceia şi via ova da altora�. Şi ei, când au auzit,au spus: �Nicidecum!� Dar El, pri-vindu-i, a spus: �Ce este atunciaceasta, ce este scris: «Piatra pecare au lepădat-o ziditorii, aceas-ta a ajunsi cap de unghi»? Oricineva cădea pe piatra aceea va fisfărâmat, iar* pe acela peste careva cădea ea, îl va spulbera�.Şi preoţii de seamă şi cărturarii

au căutat să pună mâna pe El chiarîn ceasul acela, dar s-au temut depopor, pentru că au înţeles că de-spre eij spusese parabola aceasta.

19:38

a Cerurile b Gr. �hieron� c Unele ms. ad. �acele� d Unele ms. ad. �de seamă� e Sau �putere� f Unelems. �ceva� g Unele ms. omit h Unele ms. omit �văzându-l� i Sau �a fost făcută� j Sau �împotriva lor�

5

6

78

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

6

18

38

40

41

43

44

4546

47

2

*Ps. 118.26.Cap. 13.35.**Cap. 2.14.Ef. 2.14.

*Hab. 2.11.

*Ioan 11.35.

*Is. 29.3,4.Ier. 6.3,6.Cap. 21.20.

*1 Împ.9.7,8.Mica 3.12.**Mt. 24.2.Mc. 13.2.Cap. 21.6.�Dan. 9.24.Cap. 1.68,78.1 Pet. 2.12.

*Mc. 11.11.*Is. 56.7.**Ier. 7.11.*Mc. 11.18.Ioan 7.19;8.37.

*Fap. 4.7;7.27.

*Mt. 14.5;21.26.Cap. 7.29.

*Dan.2.34,35Mt. 21.44.

20

Isus plângepentru

Ierusalim

Curăţireatemplului

(Mt. 21.12-13;Mc. 11.15-18;Ioan 2.14-16)

Autoritatealui Isus

(Mt. 21.23-27;Mc. 11.27-33)

Parabolaviticultorilor(Mt. 21.33-46;Mc. 12.1-12)

38

39

40

4142

43

44

45

46

47

48

2

3

4

1089

LUCA

Şi, urmărindu-L, au trimis is-coade, care se prefăceau că suntoameni drepţi, ca să-L prindă cuvorba, pentru ca să-L predea pu-terii şi autorităţii guvernatorului.Şi L-au întrebat, spunând: �Învă-ţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţidrept şi nu primeşti după înfăţi-şare, ci îi înveţi pe oameni cuadevărat calea lui Dumnezeu: «Secuvine pentru noi să dăm tribut Ce-zarului, sau nu?»� Dar El, înţele-gându-le viclenia, le-a zis: �Pentruce Mă ispitiţi? Arătaţi-Mi un dinar.Al cui chip şi a cui inscripţie are?�Şi ei, răspunzânda, au spus: �AleCezarului�. Şi El le-a spus: �Daţideci Cezarului cele ale Cezarului,şi lui Dumnezeu cele ale lui Dumne-zeu�. Şi nu L-au putut prinde cu vor-ba înaintea poporului şi, minunân-du-se de răspunsul Lui, au tăcut.Şi, venind la El unii dintre

saducheii care* tăgăduiesc căexistă înviere, L-au întrebat,spunând: �Învăţătorule, Moise*ne-a scris: «Dacă va muri fratelecuiva, având soţie, şi acela vamuri fără copii, fratele lui să-i iasoţia şi să-i ridice urmaşb frateluisău». Erau deci şapte fraţi: şi celdintâi, luând o soţie, a murit fărăcopii. Şi al doilea a luat femeia şia murit şi el fără copii; şi al treileaa luat-oc; şi tot aşa, şi cei şapte dnuau lăsat copii şi au murit; şi,la urma tuturor, a murit şi femeia.Deci, la înviere, căruia dintre ei îiva fi soţie? pentru că cei şapte auavut-o de soţie�. Şi Isuse le-a spus:�Fiii veacului acestuia se însoarăşi se mărită, dar cei socotiţivrednici să aibă parte de veaculacela şi de învierea dintre morţinici nu se însoară, nici nu semărită; pentru că ei nici nu maipot muri, pentru că sunt* ca îngeriişi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind**

fii ai învierii. Dar, că morţii în-viază, chiar Moise a* arătat întextul despre rugf, când Îl nu-meşte pe Domnul: «Dumnezeullui Avraam şi Dumnezeul lui Isaacşi Dumnezeul lui Iacov». Dar Elnu este Dumnezeu al celor morţi,ci al celor vii, pentru că toţi* suntvii pentru El�. Şi unii dintre căr-turari, răspunzând, au spus: �În-văţătorule, bine ai vorbit�. Şig

nu mai îndrăzneau să-L întrebenimic.Şi El le-a zis: �Cum spun ei

că Hristosul este fiu al lui David,iar David însuşi spune în CarteaPsalmilor: «Domnul a zis* Dom-nului meu: Şezi la dreapta Meapână voi pune pe vrăjmaşii Tăica aşternut al picioarelor Tale»?David deci Îl numeşte Domn; şicum este El fiu al lui?�Şi, pe când* tot poporul as-

culta, le-a spus ucenicilor Săia:�Păziţi-vă de cărturarii cărora leplace să umble în haine lungişi care iubesc* saluturile în pie-ţe şi scaunele de seamă în si-nagogi şi locurile de seamă lameseh, care devorează caselevăduvelor şi, de ochii lumii, seroagă îndelung. Aceştia vor pri-mi mai aspră sentinţă�.Şi a ridicat privirea şi i-a vă-

zut pe bogaţi aruncându-şi daru-rile în vistierie. Şi a văzut şi o vă-duvă săracă aruncând acolo doibănuţii. Şi a spus: �În adevăr, văspun că* această văduvă săracă aaruncat mai mult decât toţi; pentrucă toţi aceştia din prisosul lor auaruncat la darurile lui Dumnezeuj,dar ea, din sărăcia ei, a aruncattot ce avea ca să trăiască�.Şi, pe când vorbeau unii despre

templuk, că este împodobit cu pie-tre frumoase şi cu daruri consacra-te, El a spus: �Cât despre acestea

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

3031

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

2

3

4

5

6

27

28

36

37

38

42

4546

3

*Fap. 23.6,8

*Deut. 25.5.

*1 Cor.15.42;15.49,52.1 Ioan 3.2.**Rom. 8.23.

*Ex. 3.6.

*Rom. 6.10;6.11.

*Ps. 110.1.Fap. 2.34.

*Mt. 23.1.*Cap. 11.43.

*2 Cor. 8.12.

21:6

a Unele ms. omit b Lit. �sămânţă� c Unele ms. �Şi al doilea, şi al treilea a luat-o� d Unele ms. ad.�şi� e Unele ms. ad. �răspunzând� f Arbust spinos g Unele ms. �Pentru că� h Sau �la ospeţe�i Gr. �lepton�, cea mai mică monedă evreiască (este de aramă) j Unele ms. omit �lui Dumnezeu�k Gr. �hieron�

TributulCezarului

(Mt. 22.15-22;Mc. 12.13-17)

DărâmareaIerusalimuluişi semnelesfârşitului

(Mt. 24.1-51;Mc. 13.1-37)

21

Despre înviere(Mt. 22.23-33;Mc. 12.18-27)

Al cui fiu esteHristosul

(Mt. 22.41-45;Mc. 12.35-37)

Mustrareacărturarilor

(Mt. 23.5-7,14;Mc. 12.38-40)

Văduva săracă(Mc. 12.41-44)

1090

LUCA

pe care le priviţi, vor veni zile încare nu va* fi lăsată piatră pepiatră, care să nu fie dărâmată�. Şiei L-au întrebat, spunând: �Învăţă-torule, când deci vor fi acestea şicare este semnul când vor avea locacestea?� Şi El a spus: �Luaţi sea-ma* să nu fiţi amăgiţi, pentru cămulţi vor veni în Numele Meu, spu-nând: «Eu sunt», şi: «Timpul esteaproape»a. Nu vă duceţib după ei!Şi, când veţi auzi de războaie şide tulburări, nu vă înspăimântaţi,pentru că acestea trebuie să fieîntâi, dar nu este îndată sfârşitul�.Apoi* le-a spus: �Se va ridicanaţiune contra naţiune şi împărăţiecontra împărăţie. Vor fi şi cutre-mure mari în diferite locuri, şifoamete şi epidemii; şi vor fi ară-tări înspăimântătoare şi semnemari din cer. Dar* înainte de toateacestea vor pune mânac pe voişi vă vor persecuta, predându-văsinagogilor şi** închisorilor, a-ducându-vă� înaintea împăraţi-lor şi a guvernatorilor pentru��Numele Meu; dar aceasta vi* se vaîntoarce spre mărturie. Puneţi-vă*deci în inimi să nu vă gândiţidinainte la apărarea voastră, pen-tru că Eu vă voi da o gură şio înţelepciune, căreia nu-i* vorputea răspunde, nicid rezistae toţiadversarii voştri. Dar veţi* fipredaţi chiar de părinţi şi de fraţişi de rude şi de prieteni, şi îi voromorî** pe unii dintre voi, şiveţi* fi urâţi de toţi pentru Nu-mele Meu. Şi* un păr de pe capulvostru nu va pieri nicidecum.Prin răbdarea voastră vă veţicâştiga sufletele. Iar când* veţi ve-dea Ierusalimul înconjurat deoştiri, atunci să ştiţi că pustiirealui este aproape. Atunci cei dinIudeea să fugă în munţi şi cei dinmijlocul lui să plece afară şi ceidin câmpuri să nu intre în el; pentru

că acestea sunt zile de răzbunare,ca să* se împlinească toate celescrise. Darf vai* de cele în-sărcinate şi de cele care alăp-tează în acele zile, pentru că va finecaz mare în ţară şi mânie asu-prag acestui popor. Şi vor cădeade tăişul sabiei şi vor fi duşi cap-tivi printre toate naţiunile; şi Ie-rusalimul va fi călcat în picioarede naţiuni, până* se vor împlinitimpurile naţiunilor.Şi vor* fi semne în soare, şi

în lună, şi în stele, şi pe pământnecaz al naţiunilor în nedumerire,auzind urletul mării şi al valu-rilorh, oamenii murind de frică şiîn aşteptarea celor care vin pestepământul locuit, pentru că* pu-terile cerurilor vor fi clătinate. Şiatunci* Îl vor vedea pe Fiul Omu-lui venind în nor cu putere şi cuglorie mare. Dar când vor începesă fie acestea, priviţi în sus şi ridi-caţi-vă capetele, pentru că răscum-părarea* voastră se apropie�.Şi* le-a spus o parabolă: �Iată

smochinul şi toţi copacii; cândînfrunzesc deja, voi înşivă, pri-vind, cunoaşteţi că vara este dejaaproape. Aşa şi voi, când veţi ve-dea întâmplându-se acestea, săştiţi că Împărăţia lui Dumnezeueste aproape. Adevărat vă spuncă nicidecum nu va trece aceastăgeneraţie până nu vor avea loctoate acestea.

Cerul* şi pământul vor trece,dar cuvintele Mele nicidecumnu vor trece. Fiţi dar atenţi* lavoi înşivă, ca nu cumva inimilevoastre să fie împovărate demâncare şi de băutură şi deîngrijorările vieţii, şi ziua aceeasă vină peste voi pe neaşteptate.Pentru că ea va veni ca* un laţpeste toţi cei care locuiesc pefaţa întregului pământ. Vegheaţi*decii, rugându-vă** în orice timpa,

21:7

a Unele ms. omit �şi «Timpul este aproape»� b Unele ms. ad. �deci� c Lit. �îşi vor pune mâinile�d Unele ms. �sau� e Unele ms. �nu-i vor putea rezista, nici răspunde� f Unele ms. omit g Unele ms. �înmijlocul� h Unele ms. �în nedumerire, marea şi valurile urlând� i Unele ms. �Dar vegheaţi�

7

8

9

10

11

12

1314

15

16

17

18

1920

21

22

23

24

25

26

27

28

2930

31

32

33

34

35

36

22

23

24

25

26

27

28

29

3334

35

36

6

8

10

12

13

14

15

16

17

18

20

*Cap. 19.44.

*Mt. 24.4.Mc. 13.5.Ef. 5.6.2 Tes. 2.3.

*Mt. 24.7.

*Mc. 13.9.Apoc. 2.10.**Fap. 4.3;5.18; 12.4;16.24.�Fap. 25.23.��1Pet. 2.13.

*Filip. 1.28.2 Tes. 1.5.*Mt. 10.19.Mc. 13.11.Cap. 12.11.

*Fap. 6.10.

*Mica 7.6.Mc. 13.12.**Fap. 7.59;12.2.

*Mt. 10.22.

*Mt. 10.30.

*Mt. 24.15.Mc. 13.14.

*Dan.9.26,27Zah. 11.1.

*Mt. 24.19.

*Dan. 9.27;12.7.Rom. 11.25.

*Mt. 24.29.Mc. 13.24.2 Pet.3.10,12

*Mt. 24.29.

*Mt. 24.30.Apoc. 1.7;14.14.

*Rom. 8.19;8.23.

*Mt. 24.32.Mc. 13.28.

*Mt. 24.35.*Rom. 13.13.1 Tes. 5.6.1 Pet. 4.7.*1 Tes. 5.2.2 Pet. 3.10.Apoc. 3.3;16.15.*Mt. 24.42;25.13.Mc. 13.33.**Ps. 1.5.Cap. 18.1.Ef. 6.13.

Venirea FiuluiOmului

Îndemn laveghere

1091

LUCA

*Ioan 8.1,2.**Cap.22.39.

*Mt. 26.2.*Ps. 2.2.Ioan 11.47.Fap. 4.27.*Ioan13.2,27

*Zah. 11.12.

*Cap. 14.15.Fap. 10.41.Apoc. 19.9.

ca să fiţi socotiţi vrednici săscăpaţi de toate acestea carevor avea loc şi să staţi înainteaFiului Omului�.Şi ziua îi învăţa* în templub,

iar** noaptea ieşea şi rămânea pemuntele numit al Măslinilor. Şi totpoporul venea dis-de-dimineaţăla El, în templub, ca să-L asculte.Şi se* apropia sărbătoarea

Azimelor, numită Paşti, şi preoţiide seamă şi cărturarii căutau*cum să-L omoare, pentru că se te-meau de popor. Şi* Satan a intratîn Iuda, zisc Iscarioteanul, care eradin numărul celor doisprezece.Şi el a mers şi a vorbit cu preoţiide seamăd şi cu căpitaniie cum să-Ldea în mâinile lor. Şi ei s-au bucu-rat şi au convenit* să-i dea bani. Şiel a promis şi căuta o ocazie casă-L predea lor fără ştirea mulţimii.Şi a venit ziua Azimelor, în

care trebuia jertfit paştele. Şi Eli-a trimis pe Petru şi pe Ioan, spu-nând: �Mergeţi şi pregătiţi-nepaştele, ca să mâncăm�. Dar eiI-au spus: �Unde vrei să pregă-tim?� Şi El le-a spus: �Iată, cândveţi intra în cetate, vă va întâm-pina un om ducând un urcior cuapă; urmaţi-l în casa în care vaintra; şi-i veţi spune stăpânuluicasei: «Învăţătorul îţi zice: Undeeste camera de oaspeţi, în caresă mănânc paştele cu uceniciiMei?» Şi elf vă va arăta o camerămare de sus, aşternută; acolo pre-gătiţi�. Şi au plecat şi au găsitdupă cum le spusese El; şi au pre-gătit paştele.Şi, când a venit ceasul, El a

stat la masă, şi apostoliig îm-preună cu El. Şi le-a zis: �Amdorit multh să mănânc paşteleacesta cu voi înainte de a pătimi;pentru că vă spun că nicidecum nuvoi mai mânca din el, până* cândva fi împlinit în Împărăţia lui

Dumnezeu�. Şi, primind un pahar,a mulţumit şi a spus: �Luaţipaharul acesta şi împărţiţi-l întrevoi; pentru că vă spun că nici-decum nu voi bea din rodul viţeipână când nu va veni Împărăţia luiDumnezeu�.Şi, luând pâine, mulţumind,

a frânt şi le-a dat, spunând:�Acesta este trupul Meu, care sedă pentru voi; faceţi aceastaîn amintirea Mea!� Tot astfel şipaharul, după cină, spunând:�Acest* pahar este noul legământîn sângele Meu, care se varsăpentru voi.

Dar* iată, mâna celui careMă vinde este cu Mine la masă.Şii Fiul Omului, în adevăr, Seduce după cum* a fost hotărât;dar vai de omul acela prin careeste vândut!� Şi* aceştia au în-ceput să se întrebe unul pe altulcare deci dintre ei ar fi acela careva face aceasta.Şi a* fost şi o ceartă între ei:

care dintre ei să fie considerat a fimai mare. Şi El le-a* spus: �Îm-păraţii naţiunilor domnesc pesteele şi cei care exercită autoritateasupra lor se numesc binefăcă-tori. Dar voi* nu veţi fi aşa; ci**cel mai mare între voi să fie cacel mai tânăr; şi conducătorul, cacel care slujeşte. Pentru că* cineeste mai mare, cel care stă lamasă, sau cel care slujeşte? Nucel care stă la masă? Iar Eu**sunt în mijlocul vostru ca Cel careslujeşte. Iar voi sunteţi aceia careaţi rămas mereu cu Mine în în-cercărilej* Mele. Şi Eu vă* rân-duiesc o împărăţie, după cumTatăl Meu Mi-a rânduit Mie, ca*să mâncaţi şi să beţi la masaMea, în Împărăţia Mea, şi să**staţi pe tronuri, judecându-le pecele douăsprezece seminţii ale luiIsrael�.

37

38

2

3

4

56

78

9

10

11

12

13

14

15

16

20

2122

23

24

25

26

27

28

29

30

37

12

3

5

16

*1 Cor.10.16

*Ps. 41.9.*Fap. 2.23;4.28.*Ioan 13.22;13.25.

*Mc. 9.34.Cap. 9.46.*Mt. 20.25.Mc. 10.42.

*Mt. 20.26.1 Pet. 5.3.**Cap. 9.48.

*Cap. 12.37.**Mt. 20.28.Ioan 13.13;13.14.Filip. 2.7.

*Ev. 4.15.

*Mt. 24.47.Cap. 12.32.2 Cor. 1.7.2 Tim. 2.12.*Mt. 8.11.Cap. 14.15.Apoc. 19.9.**Ps. 49.14.Mt. 19.28.1 Cor. 6.2.Apoc. 3.21.

22:30

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

a Sau �Vegheaţi deci în orice timp, rugându-vă� b Gr. �hieron� c Unele ms. �numit� d Unele ms. ad.�şi cu cărturarii� e Unele ms. nearticulat f Sau �acela� g Unele ms. �cei doisprezece apostoli�; alte ms.�cei doisprezece� h Lit. �Am dorit cu dor� i Unele ms. �Pentru că� j Sau �ispitele�

22Sfat împotrivalui Isus

(Mt. 26.3-5;26. 14-16;

Mc. 14.1-2;14. 10-11;

Ioan 11.45-53)

SărbătorireaPaştelui

(Mt. 26.17-20;26.29;

Mc. 14.12-17;14.25)

InstituireaCinei

Domnului(Mt. 26.26-28;Mc. 14.22-24;1Cor.11.23-25)

Descoperireatrădătorului

(Mt. 26.21-25;Mc. 14.18-21;Ioan 13.21-30)

Cine estemai mare

1092

LUCA

Şi Domnul a spusa: �Simone,Simone, iată, Satan* v-a cerut casă vă cearnă** ca pe grâu. DarEu* M-am rugat pentru tine, casă nu slăbească credinţa ta; şi tu,când te** vei întoarce, să-i întă-reşti pe fraţii tăi�. Şi el I-a spus:�Doamne, cu Tine sunt gata sămerg şi la închisoare şi la moarte�.Şi El a spus: �Petru, îţi spun, nici-decum nu va cânta astăzi coco-şulb, mai înainte ca tu să tăgădu-ieşti de trei ori că Mă cunoşti�.Şi* le-a spus: �Când v-am

trimis fără pungă şi fără traistă şifără încălţămintec, v-a lipsitceva?� Şi ei au spus: �Nimic�. Elle-a spus deci: �Dar acum, cineare o pungă, s-o ia; tot astfel şio traistă; şi cine nu are sabie,să-şi vândă haina şi să-şi cum-pere. Pentru că, vă spun, maid

trebuie să se împlinească în Mineceea ce este scris: «Şi* a fostsocotit printre cei fără de lege»:pentru că şi cele despre Mine auun sfârşit�. Şi ei au spus: �Doam-ne, iată aici două săbii�. Şi El le-aspus: �Destul!�Şi*, ieşind, a** mers, după

obiceiul Săud, la Muntele Mă-slinilor, şi L-au urmat şi uceniciiSăid. Şi, când* a ajuns la loculacela, le-a spus: �Rugaţi-vă ca sănu cădeţi în ispită�. Şi El S-adepărtat de ei cam la o aruncăturăde piatră şi a îngenuncheat şiSe ruga, spunând: �Tată, dacăvrei, depărtează paharul acesta dela Mine! Însă nu* voia Mea, ci aTa să se facă�. Şi I s-a arătat unînger* din cer, întărindu-L.Şi*, fiind în luptă grea, Se rugamai stăruitor. Şi sudoarea Lui s-afăcut ca picături mari de sânge,căzând pe pământ.e Şi, ridicân-du-Se de la rugăciunea Sad, a venitla ucenicii Săid şi i-a găsit dor-mind de întristare. Şi le-a spus:

�Pentru ce dormiţi? Ridicaţi-vă şirugaţi-vă* ca să nu cădeţi în ispită�.

Dard, pe când vorbea El încă,iată o mulţime, şi cel care senumeşte Iuda, unul din cei doi-sprezece, mergea înaintea lor; şis-a apropiat de Isus ca să-Lsărute. Şi Isus i-a spus: �Iuda,cu o sărutare Îl dai tu pe FiulOmului?�Şi cei care erau în jurul Lui,

văzând ce avea să urmeze, I-auspusf: �Doamne, să lovim cu sa-bia?� Şi unul* dintre ei l-a lovit perobul marelui preot şi i-a tăiaturechea dreaptă. Şi Isus, răs-punzând, a spus: �Lăsaţi, pânăaici!� Şi, atingându-ig urechea, l-avindecat. Şi Isus* a zis cătrepreoţii de seamă şi către căpitaniitempluluih şi către bătrânii careveniseră împotriva Lui: �Aţi ieşitca împotriva unui tâlhar, cu săbiişi cu ciomege? În fiecare zi cânderam cu voi în templuh, n-aţiîntins mâinile împotriva Mea;dar* acesta este ceasul vostru şiputereai întunericului�.Şi, apucându-L, L-au luat şi

L-au dus în casa marelui preot. ŞiPetru Îl urma de departe. Şi,aprinzând un foc în mijlocul curţiişi aşezându-se ei împreună, Petrus-a aşezat între ei. Şi o servitoare,văzându-l stând la focj şi privin-du-l ţintă, a spus: �Şi acesta eraîmpreună cu El�. Dar el a tăgă-duitk, spunând: �Femeie, nu-Lcunosc�. Şi, la scurt timp, un altul,văzându-l, a spus: �Şi tu eşti din-tre ei�. Dar Petru a spus: �Omule,nu sunt�. Şi, după aproape un ceas,un altul întărea acelaşi lucru,spunând: �În adevăr, şi acesta eracu El, pentru că şi el este ga-lileean�. Şi Petru a spus: �Omule,nu ştiu ce spui�. Şi îndată, pe cândvorbea el încă, a cântat cocoşul.Şi Domnul, întorcându-Se, a privit

22:31

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

46

50

52

53

31

32

35

37

39

40

42

43

44

*1 Pet. 5.8.**Amos 9.9.*Ioan 17.9;17.11,15.**Ps. 51.13.Ioan 21.15-17

*Mt. 10.9.Cap. 9.3;10.4.

*Is. 53.12.Mc. 15.28.

*Ioan 18.1.**Cap.21.37.*Mt. 6.13.

*Ioan 5.30;6.38.

*Mt. 4.11.

*Ioan 12.27.Ev. 5.7.

*Vers. 40.

*Mt. 26.51.Mc. 14.47.Ioan 18.10.

*Mt. 26.55.Mc. 14.48.

*Ioan 12.27.

a Unele ms. omit �Şi Domnul a spus� b Lit. �cocoş� (şi în v.61) c Lit. �sandale� d Unele ms. omite Unele ms. omit v. 43 şi 44 f Unele ms. �au spus� g Unele ms. �atingând� h Gr. �hieron� i Lit.�autoritatea� j Lit. �la lumina focului� k Unele ms. �L-a tăgăduit�

Înştiinţarealui Petru

(Mt. 26.33-35;Mc. 14.29-31;Ioan 13.36-38)

Arestarealui Isus

(Mt. 26.47-56;Mc. 14.43-50;Ioan 18.3-11)

Rugăciuneade pe munte(Mt. 26.30;26.36-46;Mc. 14.26;14.32-42)

Tăgăduirealui Petru

(Mt. 26.57-58;26.69-75;

Mc. 14.53-54;14.66-72;

Ioan 18.13-18;18.25-27)

1093

LUCA

la Petru. Şi Petru şi-a amintitcuvântul Domnului, cum îispusese: �Mai înainte* de a cântacocoşula, Mă vei tăgădui detrei ori�. Şi Petrub, ieşind afară, aplâns cu amar.Şi oamenii* care-L ţineau pe

Isusc Îl batjocoreau şi-L băteau.Şi, acoperindu-I ochii, dÎl în-trebau, spunând: �Profeţeşte, cineeste cel care Te-a lovit?� Şi Îispuneau multe altele, hulindu-L.Şi, când* s-a făcut ziuă, bă-

trânii poporului şi preoţii deseamă şi cărturarii s-au** adunatşi L-au dus în sinedriul lor, spu-nând: �Dacă* Tu eşti Hristosul,spune-ne!� Şi El le-a spus:�Dacă vă voi spune, nicidecumnu veţi crede; şi dacăe vă voiîntreba, nicidecum nu-Mi veţirăspunde, nici nu-Mi veţi da dru-mulf. Darg de acum* Fiul Omuluiva şedea la dreapta puterii luiDumnezeu�. Şi toţi au spus: �Tudeci eşti Fiul lui Dumnezeu?�Şi El le-a zis: �Voi ziceţi că Eusunt�. Şi* ei au spus: �Ce nevoiemai avem de mărturie? Pentru cănoi înşine am auzit-o din guraLui�.Şi toată mulţimea lor, ridi-

cându-se, L-au dus la Pilat.Şi au început să-L acuze,

spunând: �Pe acesta L-am găsitabătând* naţiunea noastrăg, o-prind** a da tribut Cezarului,spunând� că El este Hristos, unîmpărat�. Şi Pilat* L-a întrebat,spunând: �Tu eşti Împăratul iu-deilor?� Şi El, răspunzându-i, aspus: �Tu zici�. Şi Pilat a zispreoţilor de seamă şi mulţimii:�Eu nu* găsesc nici o vină în Omulacesta�. Dar ei insistau, spunând:�Agită poporul, învăţându-i printoată Iudeea, începând dinGalileea şi până aici�. Dar Pilat,

auzind de Galileea, a întrebat dacăOmul acesta este galileean. Şi,aflând că este de sub jurisdicţiah*lui Irod, L-a trimis la Irod, carese afla şi el în Ierusalim în acelezile.Şi Irod, când L-a văzut pe

Isus, s-a bucurat foarte mult,pentru că de mult dorea* să-Lvadă, fiindcă auzisei** despre El;şi spera să vadă vreun semn făcutde El. Şi L-a întrebat multe lu-cruri, dar El nu i-a răspuns nimic.Şi preoţii de seamă şi cărturariistăteau şi-L acuzau cu putere.Şi Irod*, împreună cu ostaşii lui,purtându-se cu El cu dispreţ şibatjocorindu-L, îmbrăcându-L cuo haină strălucitoare, L-a trimisînapoi la Pilat. Şi, în aceeaşi zi,Pilat* şi Irod au devenit prieteniunul cu altul, pentru că înainte eravrăjmăşie între ei.Şi Pilat*, chemând pe preoţii

de seamă şi pe mai-mari şi po-porul, le-a zis: �Mi L-aţi* adus peOmul acesta ca pe unul care aba-te poporul. Şi, iată, eu, cerce-tându-L** înaintea voastră, n-amgăsit în Omul acesta nici o vinădin cele de care-L acuzaţi voi.Şi nici Irod, pentru că v-am trimisla elj; şi, iată, nimic vrednic demoarte n-a fost făcut de El.Deci*, după ce-L voi pedepsi, Îlvoi elibera�. (Şi la sărbătoaretrebuia* să le elibereze pe unul.)k

Dar ei au strigat cu toţii, spunând:�Ia-L pe Acesta şi eliberează-nepe Baraba�, unul care era aruncatîn închisoare pentru o răscoalăfăcută în cetate şi pentru omor.Pilat decil li s-a adresat dinnou, dorind să-L elibereze pe Isus.Dar ei strigau, spunând: �Răstig-neşte, răstigneşte-L!� Şi el le-a zisa treia oară: �Dar ce rău a făcutAcesta? Eu n-am găsit nici o vină

a Unele ms. ad. �astăzi� b Unele ms. �el� c Unele ms. omit �pe Isus� d Unele ms. ad. �Îl loveau pestefaţă şi� e Unele ms. ad. �de asemenea� f Unele ms. omit �nici nu-Mi veţi da drumul� g Unele ms. omith Lit. �autoritatea� i Unele ms. ad. �multe� j Unele ms. �pentru că ni L-a trimis înapoi� k Unele ms.omit v. 17; alte ms. pun v.17 după v.19 l Unele ms. �Şi Pilat�

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

2

3

4

5

67

8

9

10

11

12

13

14

15

1617

18

19

20

2122

7

8

11

12

13

14

16

17

61

63

66

67

69

71

2

3

4

*Mt. 26.34.Ioan 13.38.

*Mt. 26.67;26.68.Mc. 14.65.*Mt. 27.1.**Fap. 4.26;22.5.

*Mt. 26.63.Mc. 14.61.

*Mt. 26.64.Mc. 14.62.Ev. 1.3; 8.1.

*Mt. 26.65.Mc. 14.63.

*Fap. 17.7.**Mt. 17.27;22.21.Mc. 12.17.�Ioan 19.12.*1 Tim. 6.13.

*1 Pet. 2.22.

*Cap. 3.1.

*Cap. 9.9.**Mt. 14.1.Mc. 6.14.

*Is. 53.3.

*Fap. 4.27.

*Mt. 27.23.Mc. 15.14.Ioan 18.38;19.4.*Vers. 1,2.**Vers. 4.

*Mt. 27.26.Ioan 19.1.*Mt. 27.15.Mc. 15.6.Ioan 18.39.

23:22

(23)Isus înaintealui Pilat

(Mt. 27.2;27.11-14;

Mc. 15.1-5;Ioan 18.28-38)

Isusînaintea lui

Irod

Isus înainteasinedriului

(Mt. 26.59-68;Mc. 14.53-65;

15.1;Ioan 18.19-24)

Condamnarealui Isus

(Mt. 27.15-26;Mc. 15.6-15;

Ioan 18.39-40;19.1-16)

1094

LUCA

de moarte în El. Deci Îl voi pe-depsi şi Îl voi elibera�. Dar eistăruiau cu strigăte puternice,cerând ca El să fie răstignit. Şistrigătele lor şi ale preoţilor deseamăa au învins. Şi Pilat* a ho-tărât să li se împlinească cerereab.Şi l-a eliberatc pe cel care fusesearuncat în închisoare pentru răs-coală şi omor, pe care-l cereau ei,şi pe Isus L-a lăsatd în voia lor.Şi, pe când Îl duceau, au pus

mâna pe un oarecare Simon, uncirenean, care venea de la câmp, şiau pus crucea asupra lui, ca s-oducă în urma lui Isus. Şi Îl urmao mare mulţime de popor şi defemei caree se băteau în piept şiÎl jeleau. Şi Isus, întorcându-Sespre ele, a spusf: �Fiice ale Ieru-salimului, nu Mă plângeţi peMine, ci plângeţi-vă pe voi şi pecopiii voştri; pentru că*, iată, vinzile în care vor zice: «Ferice decele sterile şi de pântecele caren-au născut şi de sânii care n-aualăptat». Atunci* vor începe săspună munţilor: «Cădeţi pestenoi!», şi dealurilor: «Acoperi-ţi-ne!» Pentru că*, dacă se facg

acestea cu copacul verde, ce va ficu cel uscat?� Şi erau duşi şi alţii,doi răufăcători*, împreunăcu El, ca să fie omorâţi. Şi, cândau ajuns la locul numit �Căpăţâ-na�, L-au răstignit acolo, pe El şipe răufăcători: pe unul la dreap-ta şi pe altul la stânga. Şi Isusspunea: �Tată, iartă-i*, pentru căei nu** ştiu ce fac�h. Şi, împăr-ţind� hainele Lui între ei, au arun-cat sorţi. Şi poporul* stătea pri-vind; şi îşi băteau joc de El şimai-mariii**, zicând: �Pe alţii i-amântuit; să Se mântuiască pe Sine

Însuşi, dacă Acesta este Hristosul,Alesul lui Dumnezeu!� Şi îşibăteau joc de El şi ostaşii, apropi-indu-sej, dându-I oţet şi spu-nând: �Dacă Tu eşti Împăratuliudeilor, mântuieşte-Te pe TineÎnsuţi!� Şi deasupra Lui era şi oinscripţie scrisăk cu litere greceşti,latineşti şi evreieştil: �Acesta esteÎmpăratul iudeilor�.Şi unul* dintre răufăcătorii

răstigniţi Îl hulea, spunândk: �Nueşti Tum Hristosul? Mântuieşte-Tepe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şipe noi�. Dar celălalt, răspunzând,l-a mustrat, zicând: �Nu te temi tude Dumnezeu, tu, care eşti subaceeaşi sentinţă? Şi noi, în ade-văr, pe drept suntem aici, pentrucă primim ce ni se cuvine pentruceea ce am făcut, dar Acestan-a făcut nimic răun�. Şi I-a spuslui Isus: �Aminteşte-Ţi de mine,Doamnek, când vei veni în Îm-părăţia Ta!� Şi Isusk i-a spus:�Adevărat îţi spun, astăzi vei ficu Mine în paradis�.Şi era cam pe la ceasul al

şaselea şi s-a făcut întuneric pestetoată ţarao până la ceasul alnouălea. Şi soarele s-a întunecatp

şi perdeaua* templuluiq s-a ruptprin mijloc. Şi Isus, strigând cuglas tare, a spus: �Tată*, în mâi-nile Tale Îmi încredinţezr du-hul!� Şi**, spunând aceasta,Şi-a dat duhul. Şi centurionul*,văzând ce s-a întâmplat, Îl glori-fica pe Dumnezeu, spunând: �Înadevăr, Omul acesta era drept�.Şi toate mulţimile care au venitîmpreună la priveliştea aceasta,după ce au văzuts cele întâm-platet, se întorceau bătându-se înpiept. Şi toţi* cunoscuţii Lui şi

23:23

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

*Mt. 27.26.Mc. 15.15.Ioan 19.16.

*Mt. 24.19.Cap. 21.23.

*Is. 2.19.Osea 10.8.Apoc. 6.16;9.6.

*Pr. 11.31.Ier. 25.29.Ezec. 20.47;21.3,4.1 Pet. 4.17.*Is. 53.12.Mt. 27.38.

*Mt. 5.44.Fap. 7.60.1 Cor. 4.12.**Fap. 3.17.�Mt. 27.35.Mc. 15.24.Ioan 19.23.*Ps. 22.17.Zah. 12.10.**Mt. 27.41.Mc. 15.31.

24

29

30

31

32

34

35

39

45

46

47

49

*Mt. 27.44.Mc. 15.32.

*Mt. 27.51.Mc. 15.38.*Ps. 31.5.1 Pet. 2.23.**Mt. 27.50.Mc. 15.37.Ioan 19.30.*Mt. 27.54.Mc. 15.39.

*Ps. 38.11.Ioan 19.25.

a Unele ms. omit �şi ale preoţilor de seamă� b Lit. �să se facă ce cereau ei� c Unele ms. �le-a eliberat�d Lit. �L-a predat� e Unele ms. ad. �de asemenea� f Sau �întorcându-Se, le-a spus� g Unele ms. �fac ei�h Unele ms. omit �Şi Isus spunea: «Tată, iartă-i, pentru că ei nu ştiu ce fac»� i Unele ms. ad. �împreună cuei� j Unele ms. ad. �şi� k Unele ms. omit l Unele ms. omit �cu litere greceşti, latineşti şi evreieşti�m Unele ms. �Dacă eşti Tu� n Sau �necuvenit�, �nepotrivit� o Sau �peste tot pământul�p Unele ms. �soarele n-a mai strălucit� q Gr. �naos�, templul propriu-zis r Unele ms. �Îmi voi încredinţa�s Unele ms. �văzând� t Unele ms. omit �după ce au văzut cele întâmplate�

Răstignirea(Mt. 27.32-44;Mc. 15.21-32;Ioan 19.17-24)

Moartealui Isus

(Mt. 27.45-56;Mc. 15.33-41;Ioan 19.30)

1095

LUCA

femeile care-L urmaseră din Ga-lileea stăteau departe, privindacestea.Şi, iată, un om cu numele Iosif,

care era consiliera, un om bun şidrept (acesta nu fusese de acordcu hotărârea şi cu fapta lor), dinArimateea, o cetate a iudeilor, şi*care aşteptab Împărăţia lui Dum-nezeu, acesta, mergând la Pilat,a cerut trupul lui Isus. Şi, luân-du-L* jos, L-a înfăşurat în pânzăde in şi L-a pus într-un mormântsăpat în stâncă, unde nu fusesepus nimeni niciodată. Şi era* ziuaPregătirii şi se însera spre sabat.Şi femeilec care* veniseră cu Eldin Galileea, mergând în urmă,priveau** mormântul şi cum a fostpus trupul Său. Şi, întorcându-se,au* pregătit miresme şi miruri. Şiîn sabat s-au odihnit, după**poruncă.

Dar, în ziua întâi a săptă-mâniid , dis-de-dimineaţă, ele auvenit la mormânt, aducând mi-resmele pe care le pregătiserăe .Şi au* găsit piatra răsturnatăde la mormânt şi, intrând*, n-augăsit trupul Domnului Isusf. Şi afost că, pe când* erau ele nedu-merite despre aceasta, iată, doibărbaţi au stat deodată lângă eleîn veşminte strălucitoare. Şi elefiind înfricoşate şi plecându-şifeţele la pământ, ei le-au zis:�Pentru ce-L căutaţi pe Cel viu în-tre cei morţi? Nu este aici, ci a în-viat. Amintiţi-vă* cum v-a vorbit,pe când era încă în Galileea, spu-nând: «Fiul Omului trebuie săfie dat în mâinile oamenilor pă-cătoşi şi să fie răstignit şi a treiazi să învieze»�. Şi ele şi-au* adusaminte de cuvintele Lui. Şi*, întor-cându-se de la mormânt, au dat deştire toate acestea celor unspre-

zece şi tuturor celorlalţi. Şi erau:Maria din Magdala şi Ioana* şiMaria, mama lui Iacov, şi cele-lalte împreună cu ele, care ziceauacestea către apostoli. Şi cuvin-tele* lor păreau un basm înaintealor şi nu le credeau. Dar* Petru,ridicându-se, a alergat la mormântşi, plecându-se, a văzutg numaifâşiile de pânză pe jos şi a plecatacasă, minunându-se de cele pe-trecute.h

Şi, iată, doi* dintre ei mergeauîn aceeaşi zi spre un sat, al căruinume era Emaus, la şaizeci destadiii de Ierusalim, şi vorbeauîntre ei despre toate acestea carese petrecuseră. Şi a fost că, pecând vorbeau ei şi discutau, Isus*Însuşi, apropiindu-Se, mergeaîmpreună cu ei. Dar ochii* lorerau ţinuţi ca să nu-L cunoască.Şi El le-a zis: �Ce sunt cuvinteleacestea pe care le schimbaţi întrevoi pe când mergeţi şi sunteţitrişti?j� Şi unul din ei, cu numele*Cleopa, răspunzând, I-a zis: �Tusingur eşti străin în Ierusalimşik nu cunoşti cele petrecute înel în zilele acestea?� Şi El le-aspus: �Ce lucruri?� Şi ei I-au spus:�Cele despre Isus Nazarineanull,care* era profet puternic** înfaptă şi în cuvânt înaintea luiDumnezeu şi a întregului popor,şi cum* preoţii de seamă şi mai-marii noştri L-au dat ca să fiecondamnatm la moarte şi L-aurăstignit. Dar noi speram că El esteAcela* care va răscumpăra peIsrael; darn, cu toate acestea, iatăcă astăzi este a treia zi de cânds-au petrecut acestea. Ba încănişte* femei de-ale noastre ne-auuimit: ducându-se dis-de-dimi-neaţă la mormânt şi, negăsindu-Itrupul, au venit zicând că au vă-

50

51

5253

54

55

56

234

5

6

7

89

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

*Cap.2.25,38

*Mt. 27.59.Mc. 15.46.

*Mt. 27.62.

*Cap. 8.2.**Mc. 15.47.

*Mc. 16.1.**Ex. 20.10.

*Mt. 28.2.Mc. 16.4.*Mc. 16.5.Vers. 23.*Ioan 20.12.Fap. 1.10.

*Mt. 16.21;17.22,23.Mc. 8.31;9.31.Cap. 9.22.

*Ioan 2.22.

*Mt. 28.8.Mc. 16.10.

51

53

54

55

56

2

3

4

6

8

9

10

11

12

13

15

16

18

19

20

21

22

*Cap. 8.3.

*Mc. 16.11.Vers. 25.

*Ioan 20.3,6.

*Mc. 16.12.

*Mt. 18.20.Vers. 36.

*Ioan 20.14;21.4.

*Ioan 19.25.

*Mt. 21.11.Cap. 7.16.Ioan 3.2;4.19; 6.14.Fap. 2.22.**Fap. 7.22.

*Cap. 23.1.Fap. 13.27;13.28.

*Cap. 1.68;2.38.Fap. 1.6.

*Mt. 28.8.Mc. 16.10.Vers. 9,10.Ioan 20.18.

24:23

a Membru al sinedriului b Unele ms. ad. �şi el� c Unele ms. ad. �de asemenea� d Sau �a doua zi dupăsabat� e Unele ms. ad. �şi altele împreună cu ele� f Unele ms. omit �Domnului Isus� g Lit. �vede�h Unele ms. omit v. 12 i La aproximativ 11 km j Sau �«...pe când mergeţi?» Şi s-au oprit abătuţi.� k Sau�Tu singur eşti în trecere prin Ierusalim de� l Unele ms. �Nazareanul� m Lit. �L-au predat condamnării�n Unele ms. ad. �de asemenea�

Înmormântarealui Isus

(Mt. 27.57-61;Mc. 15.42-47;Ioan 19.38-42)

(24)Învierea luiIsus

(Mt. 28.1-10;Mc. 16.1-8;

Ioan 20.1-10)

Isus pedrumul spre

Emaus

1096

LUCA

zut şi o viziune de îngeri, care ·spu-neau că El este viu. Şi unii dintrecei care erau împreună cu noiau* mers la mormânt şi au găsitaşa cum au spus şi femeile, darpe El nu L-au văzut�. Şi El le-azis: �O, nepricepuţilor şi înceţi cuinima ca să credeţi toate câte auspus profeţii! Nu* trebuia să pă-timească Hristosul acestea şi săintre în gloria Sa?� Şi, începândde la Moise* şi de la toţi** pro-feţii, le-a explicat în toate Scrip-turile cele despre El. Şi s-au a-propiat de satul unde mergeauşi El* S-a făcut că merge maideparte. Şi ei* L-au rugat stărui-tora, spunând: �Rămâi cu noi, pen-tru că este spre seară şi ziua s-aplecat�. Şi a intrat ca să rămânăîmpreună cu ei. Şi a fost că, pecând stătea la masă cu ei, luând*pâinea, a binecuvântat şi a frântşi le-a dat. Şi li s-au deschis ochiişi L-au recunoscut; şi El S-a fă-cut nevăzut dinaintea lor. Şi auzis unul către altul: �Nu ne ardeaoare inima în noi când ne vorbeape drum şib când ne deschideaScripturile?� Şi, ridicându-se chiarîn ceasul acela, s-au întors la Ieru-salim. Şi i-au găsit adunaţi pe ceiunsprezece şi pe cei împreună cuei, spunând: �Domnul a înviatcu adevărat şi S-a arătat lui Si-mon*�. Şi ei au istorisit cele pe-trecute pe drum şi cum li S-a fă-cut cunoscut la frângerea pâinii.Şi, pe* când vorbeau ei aces-

tea, Isusb Însuşi a stat în mijlocullor şi ·le-a spus: �Pace vouă!�c Darei, fiind înspăimântaţi şi înfricoşaţi,credeau că văd un duh*. Şi El le-aspus: �De ce sunteţi tulburaţi? Şi

pentru ce se ridică astfel de gân-duri în inima voastră? Priviţimâinile Mele şi picioarele Mele,că sunt Eu Însumi; atingeţi-Mă* şivedeţi, pentru că un duh n-are carneşi oase, după cum Mă vedeţi peMine că am�. Şi, spunând aceasta,le-a arătat mâinile şi picioareleSale.d Dar, în timp ce ei încă nu*credeau de bucurie şi se minunau,le-a spus: �Aveţi** ceva de mân-care aici?� Şi I-au dat o bucată depeşte fript şi dintr-un fagure demieree. Şi El* a luat şi a mâncatînaintea lorf. Şi le-a spus: �Aces-tea* sunt cuvinteleg pe care vi le-amspus pe când eram încă împreunăcu voi, că trebuie să fie împlinitetoate cele scrise despre Mine înlegea lui Moise şi în profeţi şi înpsalmi�. Atunci le-a* deschis min-tea, ca să înţeleagă Scripturile.Şi le-a spus: �Aşa* este scris şiaşa trebuia să pătimească Hris-tosulh şi să învieze dintre morţi atreia zi şi să se predice în Nu-mele Său pocăinţa şii iertarea* depăcate la toate naţiunile**, înce-pând de la Ierusalim. Şi voi* sun-teţi martori ai acestor lucruri. Şi,iată*, Eu trimit peste voi promi-siunea Tatălui Meu; dar voi ră-mâneţi în cetatej, până veţi fi îm-brăcaţi cu putere de sus�.Şi i-a condus până* spre

Betania şi, ridicându-Şi mâinile,i-a binecuvântat. Şi a fost că,pe când îi binecuvânta El, a fost*despărţit de ei şi a fost ridicat lacerk. Şi ei, după ce I s-au închi-nat, s-au întors la Ierusalim cumare bucurie. Şi erau mereu* întemplul, lăudândm şi binecu-vântând pe Dumnezeu. Aminn.

24:24

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

4344

45

46

47

4849

50

51

52

53

24

26

27

28

29

30

34

3637

39

41

4344

4546

47

48

49

5051

53

*Vers. 12.

*Fap. 17.3.1 Pet. 1.11.

*Gen. 3.15;22.18; 26.4;49.10.Num. 21.9.Deut. 18.15.**Ps.16.9,10;22; 132.11.Is. 7.14; 9.6;40.10,11;50.6; 53.Ier. 23.5;33.14,15.Ezec. 34.23;37.25.Dan. 9.24.Mica 7.20.Mal. 3.1; 4.2.*Gen. 32.26;42.7.Mc. 6.48.*Gen. 19.3.Fap. 16.15.*Mt. 14.19.

*1 Cor. 15.5.

*1 Cor. 15.5.*Mc. 6.49.

*Ioan 20.20;20.27.

*Gen. 45.26.**Ioan 21.5.

*Fap. 10.41.*Mt. 16.21;17.22; 20.18.Mc. 8.31.Cap. 9.22;18.31.Vers. 6.*Fap.16.14.*Ps. 22.Is. 50.6; 53.2Fap. 17.3.*Dan. 9.24.Fap.13.38,461 Ioan 2.12.**Ps. 22.27.Is. 48.6,22.Ier. 31.34.Osea 2.23.Mica 4.2.Mal. 1.11.Fap. 2.38.*Ioan 15.27.Fap. 1.8,22;2.32; 3.15.*Is. 44.3.Ioel 2.28.Ioan 14.16;14.26; 15.26;16.7.Fap. 1.4; 2.1.

*Fap. 1.12.*2 Împ. 2.11.Ioan 20.17.Ef. 4.8.

*Fap. 2.46;5.42.

Isus Se aratăucenicilor

(Mc. 16.14;Ioan 20.19-23)

Înălţarea luiIsus

(Mc. 16.19;Fap. 1.9-11)

a Lit. �L-au constrâns� b Unele ms. omit c Unele ms. omit �şi le spune: «Pace vouă!»� d Unele ms.omit v.40 e Unele ms. omit �şi dintr-un fagure de miere� f Sau �a luat înaintea lor şi a mâncat� g Unelems. ad. �Mele� h Unele ms. �aşa este scris, că Hristosul să pătimească� i Unele ms. �spre� j Unelems. �în cetatea Ierusalimului� k Unele ms. omit �şi a fost ridicat la cer� l Gr. �hieron� m Unele ms. omit�lăudând şi�; alte ms. omit �şi binecuvântând� n Unele ms. omit �Amin�