4
Evanghelia după Marcu Evanghelia după Marcu este ca poziție a doua evanghelie în canonul Noului Testament, publicată anonim [1][2][3][4][5][6][7][8][9] ; în manuscrisele antice poar- tă inscripția «după Marcu». Ea este astfel o scrie- re pseudonimă. [1][2][6][7] Această evanghelie nu susține că ar fi fost scrisă de martori direcți la evenimentele relatate. [3][10][11] Faptul că evanghelia după Marcu este cea mai veche evanghelie întrunește consensul exegezei contemporane. Exegeții germani Gerd Theißen (evanghelic) și Ingo Bro- er (catolic) consideră că evanghelia după Marcu a fost re- dactată după anul 70, adică după distrugerea Templului din Ierusalim de către romani, fapt receptat în capitolul 13 al evangheliei. [12] Exegeții Eduard Lohse (evanghelic) și Peter Dschulnigg (catolic) datează textul evangheliei în timpul marii revolte a evreilor, adică la scurt timp înain- tea anului 70. [13] Profesorul Martin Hengel (evanghelic) a datat textul în anul 69. [14] Evanghelia după Marcu a fost scrisă în opinia exegetu- lui american Brown între anii 68 și 73, [15] iar în opinia lui Harris a fost scrisă între anii 65 și 70. [16] Comparând datele probabile ale scrierii ei cu datele probabile ale scri- erii celorlalte evanghelii canonice, rezultă că Evanghelia după Marcu a fost scrisă cea dintâi dintre ele. [15][16] 1 Locul și data compoziției textului Cât privește locul compoziției Evangheliei, ipotezele sunt împărțite: Galileea, Decapoli, Tir și Sidon, Siria. Cel mai probabil însă este Roma. Într-adevăr, numai această localizare oferă posibilitatea de răspunsuri valide la întrebări precum: - de ce tradiția ulterioară a susținut legătura strânsă între Evanghelia după Marcu și predica lui Petru la Roma? - cum altfel pot fi explicate „latinismele” ce se întâlnesc în această Evanghelie? (cf. spre ex. Marcu 12:42) - fără această ipoteză cum poate fi explicată răspândirea rapidă a scrierii atât ca text canonic sub autoritatea im- portantei Biserici romane cât și faptul că a persistat chiar în prezența mai completelor evanghelii ale lui Matei și Luca? Ca dată a redactării Evangheliei se acceptă cvasi una- nim anul 70 e.c., deși odată cu descoperirea fragmentului 7Q5 (Evanghelia lui Marcu prezentă în „biblioteca” de al Qumran), data acestei Evanghelii a fost și mai este încă discutată. Cei care susțin anul 70 ca an al redactării finale a Evan- gheliei pornesc de la referința din Marcu 12:9 și 13:2-8 cu privire la iminenta distrugere a Ierusalimului și propun o dată imediat precedentă evenimentului, când soarta răz- boiului iudaic împotriva dominației romane lăsa deja să se prevadă catastrofa. 2 Structura narativă și teologică Proclamarea solemnă de la început (Marcu 1:1): «Isus, Christos, Fiul lui Dumnezeu» permite să fie identificate în Marcu două arcuri narative: a) primul se încheie cu proclamarea de credință mesia- nică făcută de Petru «Tu ești Christos, Fiul Dumnezeului celui viu» (Marcu 8:27-30); b) al doilea se încheie cu mărturia centurionului ro- man sub crucea lui Isus: «Fiul lui Dumnezeu era acesta» (Marcu 15:39). În felul acesta Evanghelia se evidențiază ca un itinerar care duce la descoperirea profundă și misterioasă a iden- tității lui Isus. Primul ciclu narativ (Marcu 1:2-8:30), prima secțiune (Marcu 1:2-3:12) este marcat, progresiv, de intrebările cu privire la identitatea lui Isus (cf. Marcu 1:27; 2:7; 4:14-16; 8:27; 8:29). După o scurtă introducere asupra ministerului lui Ioan Botezătorul, asupra Botezului lui Isus și asupra ispitirii lui (Marcu 1:2-13), prezintă proclamarea Evangheliei în Galileea (Marcu 1:14-15; 1:39), chemarea și răspunsul primilor ucenici (Marcu 1:16-20) și învățătura făcută cu gesturi puternice și noi (cf. Marcu 1:21-45), cărora li se contrapune contestarea autorității lui Isus, refuzul noută- ții persoanei sale (Marcu 2:1-3:6). a doua secțiune (Marcu 3:13-6:5), este dedicată îndeo- sebi alegerii celor 12 Apostoli (Marcu 3:13-19) și consti- tuirii grupului de ucenici ca adevărata familie a lui Isus, în opoziție cu necredincioșii (Marcu 3:20-35). Lor le este rezervată o formare aparte, prin explicarea parabolelor (Marcu 4:1-34), revelarea lui Isus pe apa La- cului (Marcu 4:35-41), prezentarea pildelor de credință (Marcu 5:21-34). a treia secțiune (Marcu 6:6-8 ,6:21) cuprinsă în între- barea: «cine este Isus?» (Marcu 6:14-16; 8:27-30) este caracterizată de înmulțirea pâinilor (Marcu 6:33-44; 8:1- 10) și de revenirea acestei teme a pâinii (Marcu 6:52; 7:2; 7:5; 7:28; 8:14; 8:16; 8:19-20), temă care îl mani- festă pe Isus ca Mesia escatologic care – prin darul pâinii euharistice – adună poporul lui Dumnezeu atât dintre fi- ii/restul lui Israel cât și dintre păgâni (Marcu 8:1-10). 1

Evanghelia După Marcu

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Evanghelia După Marcu - wikipedia

Citation preview

  • Evanghelia dup Marcu

    Evanghelia dup Marcu este ca poziie a douaevanghelie n canonul Noului Testament, publicatanonim[1][2][3][4][5][6][7][8][9]; n manuscrisele antice poar-t inscripia dup Marcu. Ea este astfel o scrie-re pseudonim.[1][2][6][7] Aceast evanghelie nu susinec ar fost scris de martori direci la evenimentelerelatate.[3][10][11]

    Faptul c evanghelia dup Marcu este cea mai vecheevanghelie ntrunete consensul exegezei contemporane.Exegeii germani Gerd Theien (evanghelic) i Ingo Bro-er (catolic) consider c evanghelia dup Marcu a fost re-dactat dup anul 70, adic dup distrugerea Templuluidin Ierusalim de ctre romani, fapt receptat n capitolul13 al evangheliei.[12] Exegeii Eduard Lohse (evanghelic)i Peter Dschulnigg (catolic) dateaz textul evangheliei ntimpul marii revolte a evreilor, adic la scurt timp nain-tea anului 70.[13] Profesorul Martin Hengel (evanghelic)a datat textul n anul 69.[14]

    Evanghelia dup Marcu a fost scris n opinia exegetu-lui american Brown ntre anii 68 i 73,[15] iar n opinialui Harris a fost scris ntre anii 65 i 70.[16] Comparnddatele probabile ale scrierii ei cu datele probabile ale scri-erii celorlalte evanghelii canonice, rezult c Evangheliadup Marcu a fost scris cea dinti dintre ele.[15][16]

    1 Locul i data compoziiei textuluiCt privete locul compoziiei Evangheliei, ipotezelesunt mprite: Galileea, Decapoli, Tir i Sidon, Siria.Cel mai probabil ns este Roma.ntr-adevr, numai aceast localizare ofer posibilitateade rspunsuri valide la ntrebri precum:- de ce tradiia ulterioar a susinut legtura strns ntreEvanghelia dup Marcu i predica lui Petru la Roma?- cum altfel pot explicate latinismele ce se ntlnescn aceast Evanghelie? (cf. spre ex. Marcu 12:42)- fr aceast ipotez cum poate explicat rspndirearapid a scrierii att ca text canonic sub autoritatea im-portantei Biserici romane ct i faptul c a persistat chiarn prezena mai completelor evanghelii ale lui Matei iLuca?Ca dat a redactrii Evangheliei se accept cvasi una-nim anul 70 e.c., dei odat cu descoperirea fragmentului7Q5 (Evanghelia lui Marcu prezent n biblioteca de alQumran), data acestei Evanghelii a fost i mai este ncdiscutat.Cei care susin anul 70 ca an al redactrii nale a Evan-

    gheliei pornesc de la referina dinMarcu 12:9 i 13:2-8 cuprivire la iminenta distrugere a Ierusalimului i propun odat imediat precedent evenimentului, cnd soarta rz-boiului iudaic mpotriva dominaiei romane lsa deja sse prevad catastrofa.

    2 Structura narativ i teologicProclamarea solemn de la nceput (Marcu 1:1): Isus,Christos, Fiul lui Dumnezeu permite s e identicaten Marcu dou arcuri narative:a) primul se ncheie cu proclamarea de credin mesia-nic fcut de Petru Tu eti Christos, Fiul Dumnezeuluicelui viu (Marcu 8:27-30);b) al doilea se ncheie cu mrturia centurionului ro-man sub crucea lui Isus: Fiul lui Dumnezeu era acesta(Marcu 15:39).n felul acesta Evanghelia se evideniaz ca un itinerarcare duce la descoperirea profund i misterioas a iden-titii lui Isus.Primul ciclu narativ (Marcu 1:2-8:30),prima seciune (Marcu 1:2-3:12) este marcat, progresiv,de intrebrile cu privire la identitatea lui Isus (cf. Marcu1:27; 2:7; 4:14-16; 8:27; 8:29).Dup o scurt introducere asupra ministerului lui IoanBoteztorul, asupra Botezului lui Isus i asupra ispitiriilui (Marcu 1:2-13), prezint proclamarea Evangheliei nGalileea (Marcu 1:14-15; 1:39), chemarea i rspunsulprimilor ucenici (Marcu 1:16-20) i nvtura fcut cugesturi puternice i noi (cf. Marcu 1:21-45), crora li secontrapune contestarea autoritii lui Isus, refuzul nout-ii persoanei sale (Marcu 2:1-3:6).a doua seciune (Marcu 3:13-6:5), este dedicat ndeo-sebi alegerii celor 12 Apostoli (Marcu 3:13-19) i consti-tuirii grupului de ucenici ca adevrata familie a lui Isus,n opoziie cu necredincioii (Marcu 3:20-35).Lor le este rezervat o formare aparte, prin explicareaparabolelor (Marcu 4:1-34), revelarea lui Isus pe apa La-cului (Marcu 4:35-41), prezentarea pildelor de credin(Marcu 5:21-34).a treia seciune (Marcu 6:6-8 ,6:21) cuprins n ntre-barea: cine este Isus? (Marcu 6:14-16; 8:27-30) estecaracterizat de nmulirea pinilor (Marcu 6:33-44; 8:1-10) i de revenirea acestei teme a pinii (Marcu 6:52;7:2; 7:5; 7:28; 8:14; 8:16; 8:19-20), tem care l mani-fest pe Isus ca Mesia escatologic care prin darul piniieuharistice adun poporul lui Dumnezeu att dintre -ii/restul lui Israel ct i dintre pgni (Marcu 8:1-10).

    1

  • 2 6 NOTE

    Ucenicilor care nu neleg (Marcu 6:52; 8:14-21), Isus ledeschide ochii credinei (Marcu 8:22-26) ca n cele dinurm s-l poat mrturisi ca Mesia (Marcu 8:27-30).n cel de-al doilea ciclu narativ (Marcu 8:31-15:39)Isus ia i mai evident iniiativa de a-i instrui pe ucenici(Marcu 8:31).ntr-o prim seciune, n timp ce-i pe cale (Marcu8:27; 9:33-34; 10:17) spre Ierusalim (Marcu 10:32), pre-zice ucenicilor si, care nu neleg, de trei ori ptimireai nvierea sa i-i instruiete cu privire la exigenele i con-diiile urmrii sale (Marcu 8:31-9:1; 9:31-35; 10:32-45).Un orb vindecat devine ucenicul exemplar care-l urmea-z pe calea crucii (Marcu 10:46-52).n a doua seciune (Marcu cap. 11, cap. 12, cap. 13),Isus este la Ierusalim, cu precdere n Templu (Marcu11:1; 11:15; 11:27; 13:1; 13:3), unde se nfrunt cu ad-versarii si pe tema identitii sale de Mesia din neamullui David (Marcu 11:27-12:12; 12:35-37) i a raportuluisu cu Dumnezeu Tatl (Marcu 12:13-34).Tot Templul din Ierusalim este locul unde proclam ma-rele discurs escatologic (Marcu cap. 13).ultima seciune (Marcu 14:1-15:39) relateaz eveni-mentele pregtitoare i Ptimirea : Isus apare ca Mesiacondamnat (Marcu 14:53-65) i renegat (Marcu 14:66-72), ca rege al Iudeilor refuzat i batjocort (Marcu15:33-39).

    3 Epiloguln epilog (Marcu 15:40-16:8), femeile apar ca uceniciexemplari care i urmresc i i observ atent moartea inmormntarea (Marcu 15:40-47) i primesc cu team re-verenioas i silenioas vestea nvierii lui (Marcu 16:1-8).Concluzie: n ntregimea sa, Evanghelia dup Marcu, re-prezint parcursul oferit credincioilor ca s descopereprogresiv misterul lui Isus i s se dispun a-l urma pecalea lui.

    4 Versetele apocrife de la sfritulEvangheliei dup Marcu

    Multe ediii (traduceri) ale Bibliei conin versetele Marcu16:9-20. Conform cu New International Version, o po-pular traducere a Bibliei n limba englez, cele mai dencredere manuscrise i alte izvoare strvechi nu includaceste versete.[17] Nici cea mai veche Biblie din lume,Codex Sinaiticus, nu cuprinde aceste versete adugateulterior de copiti creativi Evangheliei dup Marcu.[18]Evanghelia dup Marcu nu menioneaz nvierea Mntu-itorului, ci doar faptul c un tnr arm c Isus a nviat,iar femeile care-I viziteaz mormntul gsesc mormntulgol. Numai versetele apocrife l descriu pe Isus nviat.[19]

    5 Comunitatea lui MarcuMarcu se adreseaz unei comuniti mixte: cretini din-tre iudei i dintre pgni.n aceast comunitate este evident interesul pentru misiu-nea universal de vestire a Evangheliei (cf. Marcu 13:10;14:9).Comunitatea este ns umbrit de dou probleme:1) este expus posibilei, ba evidentei persecuii (Marcu13:9; 9:13), drept care evanghelistul o ndeamn la dis-ponibilitate chiar pentru martiriu (Marcu 8:34-9:1);2) triete n condiii de grea ncercare (Marcu 4:17;10:30; 13:19), suferin provenind de la ruptura cu restulsocietii pgne: exigen de baz a existenei cretine.O comunitate astfel ncercat ateapt n mod apocalip-tic sfritul i revenirea imediat a lui Christos. Marcuo pune n gard s persevereze (Marcu 13:13), ca s nulege iminenta distrugere a Ierusalimului cu sfritul lumii(Marcu 13:7-8) i s nu se lase derutat de false preziceriasupra venirii lui Mesia (Marcu 13:5; 13:21-23).Domnul va veni pe neateptate (Marcu 13:35-36) ase-meni ranului care, dintr-o dat pune mna pe secerpentru simplu motiv c recolta este matur (Marcu 4:26-29), dar mai nti trebuie s se realizeze evanghelizareatuturor neamurilor (Marcu 13:10). n acest timp esteabsolut de trebuin ca ei s triasc n veghere (Marcu13:37; 14:34; 14:38) i n delitate fa de voina Dom-nului.

    6 Note[1] E P Sanders, The Historical Figure of Jesus, (Penguin,

    1995) page 63 - 64.[2] Bart D. Ehrman (2000:49) The New Testament: a histo-

    rical introduction to early Christian writings. Oxford Uni-versity Press.

    [3] Bart D. Ehrman (2005:235) Lost Christianities: the battlesfor scripture and the faiths we never knew Oxford Univer-sity Press, New York.

    [4] Georey W. Bromiley (1995:287) International StandardBible Encyclopedia: K-P MATTHEW, GOSPEL AC-CORDING TO. Wm. B. Eerdmans Publishing. Citat:Matthew, like the other three Gospels is an anonymousdocument.

    [5] Donald Senior, Paul J. Achtemeier, Robert J. Karris(2002:328) Invitation to the Gospels Paulist Press.

    [6] Keith Fullerton Nickle (2001:43) The Synoptic Gospels:an introductionWestminster John Knox Press.

    [7] Ben Witherington (2004:44) The Gospel code: novelclaims about Jesus, Mary Magdalene, and Da Vinci In-terVarsity Press. Not: Witherington, neind de acord cnu i se cunoate autorul, recunoate totui c aceasta esteceea ce consider cei mai multi cercettori ai Bibliei.

    [8] F.F. Bruce (1994:1) The Gospel of John Wm. B. Eerd-mans Publishing.

  • 3[9] Patrick J. Flannagan (1997:16) The Gospel of Mark MadeEasy Paulist Press

    [10] Bart D. Ehrman (2004:110) Truth and Fiction in The DaVinci Code: A Historian Reveals What We Really Knowabout Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. OxfordUniversity Press.

    [11] Bart D. Ehrman (2006:143) The lost Gospel of Judas Is-cariot: a new look at betrayer and betrayed. Oxford Uni-versity Press.

    [12] Ingo Broer, Einleitung in das Neue Testament, Wrzburg2010, pag. 91.

    [13] Eduard Lohse, Entstehung, pag. 86; Peter Dschulnigg,Sprache, pag. 620.

    [14] Martin Hengel, Entstehungszeit, pag. 43.

    [15] Raymond E. Brown. An Introduction to the New Testa-ment.

    [16] Harris, Stephen L., Understanding the Bible. Palo Alto:Mayeld. 1985.

    [17] Mark 16:8-20 (NIV) - citat: [The earliest manuscriptsand some other ancient witnesses do not have verses 920.] Cf. istoricul NIV pentru acest pasaj.

    [18] Mark 16 (Codex Sinaiticus)

    [19] List de traduceri n englez ale Bibliei care recunosc ce o problem cu versetele de la sfritul Evangheliei du-p Marcu: AMP, CEB, CJB, CEV, ERV, ESV, ESVUK,EXB, GW, GNT, HCSB, PHILLIPS, LEB, TLB, MSG,NOG, NASB, NCV, NET, (NIRV), NIV, NIVUK, NK-JV, NLV, NLT, NRSV, NRSVA, NRSVACE, NRSVCE,RSV, RSVCE, VOICE i WEB.

    7 Legturi externe Evanghelia dupa Marcu, 26 septembrie 2006, Cres-tinOrtodox.ro

  • 4 8 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

    8 Text and image sources, contributors, and licenses8.1 Text

    Evanghelia dup Marcu Surs: http://ro.wikipedia.org/wiki/Evanghelia_dup%C4%83_Marcu?oldid=9520640 Contribuitori: Laurap,MihaitzaBot, YurikBot, RobotQuistnix, Mihai Andrei, Alexandru Gabriel, Anclation, Waardijner, Strainubot, GEO, Parvus7, Escarbot,Bourge, Thijs!bot, JAnDbot, Rei-bot, VolkovBot, TXiKiBoT, SieBot, Synthebot, Cerghizan Radu, Idioma-bot, BotMultichill, Tgeorges-cu, AlleborgoBot, RadufanBot, PipepBot, Gik, Ark25, Alexander Tendler, Numbo3-bot, Luckas-bot, Luciandrei, Ptbotgourou, Rubinbot,Xqbot, RibotBOT, Terraorin, D'ohBot, MondalorBot, Dinamik-bot, KamikazeBot, EmausBot, WikitanvirBot, ChuispastonBot, MerlIw-Bot, Vagobot, Csi44, GT, Addbot, BreakBot i XXN-bot

    8.2 Images Fiier:Karolingischer_Buchmaler_um_820_001.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e2/Karolingischer_

    Buchmaler_um_820_001.jpg Licen: Public domain Contribuitori: The Yorck Project: 10.000 Meisterwerke der Malerei. DVD-ROM,2002. ISBN 3936122202. Distributed by DIRECTMEDIA Publishing GmbH. Artist original: Karolingischer Buchmaler um 820

    8.3 Content license Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

    Locul i data compoziiei textului Structura narativ i teologic Epilogul Versetele apocrife de la sfritul Evangheliei dup Marcu Comunitatea lui Marcu Note Legturi externe Text and image sources, contributors, and licensesTextImagesContent license