.
EVAZIUNEA FISCAL
CUPRINS
I. NOIUNE...4II. EVAZIUNEA FISCAL NTRE RU EVIDENT I RU
NECESAR..5III. CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE..6III.1EVAZIUNEA
FISCAL LEGAL7III.2EVAZIUNEA FISCAL FRAUDULOAS..7IV. CAUZELE
EVAZIUNII FISCALE.9V. INFRACIUNILE PREVZUTE DE LEGEA PRIVIND
PREVENIREA I COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE..10V.1INFRACIUNILE
PREVZUTE DE ART.3.11V.2INFRACIUNILE PREVZUTE DE
ART.4.13V.3INFRACIUNILE PREVZUTE DE ART.5.14V.4INFRACIUNILE
PREVZUTE DE ART.6.16V.5INFRACIUNILE PREVZUTE DE ART.7
ALIN.(1).18V.6INFRACIUNILE PREVZUTE DE ART.7 ALIN.(2).19VI.
PREVENIREA I COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE.33
BIBLIOGRAFIE................39
I. NOIUNE
Codul penal, precum si orice lege, trebuie sa admit si sa
sancioneze orice incalcare a prevederilor sale imperative. In
domeniul fiscal raportul fiscal este definitiv statornicit i este
izvort din dreptul pe care l are statul, persoana juridic, de a
obliga alte persoane fizice sau juridice la o prestaie, imediata si
viitoare, dar fara o contraprestaie imediat si echivalent. In
cadrul raportului fiscal are loc o transmisiune de proprietati din
proprietate a unei persoane in patrimoniul statului, cu caracter
obligatoriu si gratuit, fara insa a avea caracter de penalizare sau
expropriere.[footnoteRef:1] [1: C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al
afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.138]
Cheltuielile publice prezint interes fie pentru comunitatea
naionala, in ansamblul ei, in msura in care privesc sarcinile
financiare generale ale statului, fie pentru comunitile autohtone
administrativ-teritoriale daca se refera la cheltuielile ce se afla
in grija administraiei publice locale.Contribuia cetenilor la
cheltuielile publice se realizeaz prin plata de impozite si
taxe.Dispoziia constituionala potrivit creia se instituie
obligativitatea stabilirii numai prin lege a impozitelor, taxelor
si a altor venituri care susin bugetul de stat, cat si bugetul
asigurrilor sociale de stat, constituie o implicita garantare a
dreptului de proprietate a averii tuturor cetenilor.Mai precis,
trebuie subliniat ca subiectele pltitoare de impozite si taxe sunt
att persoanele fizice, cat si persoanele juridice.Pornind de la
evoluia de ansamblu a criminalitii economico-financiare promovarea
unei noi legi (Legea nr.241/2005) pentru prevenirea si combaterea
cu mai multa eficienta a acestor categorii de infraciuni s-a impus
cu necesitate.Aceasta lege are o dubla destinaie, pe de o parte de
a aviza contribuabilii- persoane fizice si juridice straine- despre
obligaia de a contribui, prin impozite si taxe, la suportarea
cheltuielilor publice si de a preveni asupra consecinelor
sancionatorii la care se expun in cazul sustragerii frauduloase de
la ndeplinirea ndatoririlor fiscale, iar pe de alta parte, de a
constitui instrumentul juridic in temeiul cruia sa fie angajata
rspunderea penala a celor cu rea-credina, incalca prevederile
legii.Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii
fiscale, in noua Lege nr.241/2005 se prevede patru elemente
principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabilete si
masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi
sanciuni denumite infraciuni in legtura cu infraciunile de evaziune
fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infraciuni de pericol;
s-au definit mai muli termeni folosii in lege pentru o mai mare
precizie.Infraciunea de evaziune fiscala reprezint, in
materialitatea ei, o infraciune de prejudiciu, dar si de pericol si
se poate realiza in una din urmtoarele forme in scopul sustragerii
de la ndeplinirea obligaiilor fiscale: ascunderea bunului ori a
sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, n tot sau n parte, a
evidenierii, n actele contabile ori n alte documente legale, a
operaiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
evidenierea, n actele contabile sau n alte documente legale, a
cheltuielilor care nu au la baz operaiuni reale ori evidenierea
altor operaiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de
acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat
electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
executarea de evidene contabile duble, folosindu-se nscrisuri sau
alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea
verificrilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea,
declararea fictiv ori declararea inexact cu privire la sediile
principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea,
degradarea sau nstrinarea de ctre debitor ori de ctre tere persoane
a bunurilor sechestrate n conformitate cu prevederile Codului de
procedur fiscal i ale Codului de procedur penal.
II. EVAZIUNEA FISCAL NTRE RU EVIDENT I RU NECESAR
Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale
complexe de maxima importanta cu care statele de astzi se confrunta
si ale crui consecine nedorite caut sa le limiteze cat mai mult,
eradicarea fiind, practic, imposibila. Efectele evaziunii fiscale
se repercuteaz direct asupra nivelurilor fiscale, conduce la
distorsiuni in mecanismul pieii si poate contribui la inechitati
sociale datorate accesului si nclinaiei diferite la evaziunea
fiscala din partea contribuabililor. Daca nu ar fi dect aceste rele
aduse de evaziunea fiscala, dar ele nu se rezuma la att, si statul
ar trebui sa se preocupe sistematic si eficient de prentmpinarea si
limitarea fenomenului evaziunii fiscale.Cu toate acestea, statul
prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala
urmrind, in principal, doua scopuri:a) un scop pozitiv argumentat
de dorina de a stimula formarea capitalului sib) un scop negativ
reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de
tip mafiot, cu tot cortegiul de consecine.De aici desprindem chiar
rolul evaziunii fiscale ca element, dorit sau nu, al politicii
fiscale, decurgnd direct din cel al fiscalitii, in
general.[footnoteRef:2] [2: N.Hoanta Evaziunea Fiscala, Editura
Tribuna Economica, Bucureti, 1997, pag.205]
Unul din secretele japonezilor in ce privete formarea
capitalului esteevaziunea fiscala care este ncurajata oficial. In
mod legal un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de
economii medii. Japonia are de cinci ori mai multe conturi de acest
fel dect numrul populaiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au
rata cea mai mare de formare a capitalului. Astfel orice tara care
vrea sa fie competitiva intr-o era antreprenoriala trebuie sa-si
construiasc un sistem de impozite de tipul celui japonez care,
printr-o atitudine de ipocrizie semioficiala, ncurajeaz formarea
capitalului.[footnoteRef:3] [3: P.E.Drucker Inovaia si sistemul
antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucureti, 1993, pag.171]
Intervenia statului in meninerea unui anumit grad de evaziune
fiscala, trebuie analizata prin prisma raportului dintre efect
(formarea capitalului) si eforturi (o mare risipa de resurse,
bugetare sau nu, crearea de inechitate in veniturile disponibile
ale contribuabililor, etc.). De asemenea trebuie sa se tina seama
ca Efectul benefic al interveniei statului, in special sub raportul
legislativ direct, imediat si, ca sa spunem aa vizibil, in timp ce
efectele ei nefaste sunt treptate si indirecte,
neperceptibile.[footnoteRef:4] Unul din aceste efecte este
fenomenul corupiei care este practic inevitabil nsoitor al
evaziunii fiscale. [4: N.Hoana Evaziunea Fiscala, Editura Tribuna
Economica, Bucureti, 1997, pag.206]
Dei nu se tie care sunt efectele fraudei, putem considera frauda
fiscala ca fiind ansa sistemelor fiscale ca ele sa devina
viabile.Departe de a fi contrara democraiei, frauda fiscala nu
este, din contra, dect manifestarea bruta a vitalitii sale. De
aceea, tocmai in interesul democraiei, este necesara o lupta
permanenta si bine condusa pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale.
III. CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE
Multitudinea obligaiilor pe care legile fiscale le impun
contribuabililor ca si, sau mai ales, povara acestor obligaii au
fcut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea
contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a
obligaiilor fiscale.Evaziunea fiscala a fost ntotdeauna in special
activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in
averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul
bnesc.In funcie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala
cunoate doua forme de manifestare: evaziune care poate fi realizata
la adpostul legii (evaziune legala) si evaziune care se realizeaz
cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.
III.1 Evaziunea fiscal legal
Evaziunea fiscala realizata la adpostul legii permite
sustragerea unei pari din materia impozabila fara ca acest lucru sa
fie considerat contravenie sau infraciune. Evaziunea legala este
posibila deoarece legislaia din diferite tari permite scoaterea de
sub incidenta impozitelor a unor venituri, pari de venituri,
componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in
condiiile respectrii riguroase a cerinelor principiilor generalitii
si echitaii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. In
practica, faptele de evaziune fiscala, bazate pe interpretarea
favorabila a legii (evaziune fiscala legala), sunt diversificate si
numeroase, in funcie de invetivitatea contribuabililor si largheea
legii. Metodele cele mai frecvent folosite sunt urmtoarele:
Investirea unei pari din profitul realizat in achiziii de maini si
utilaje pentru care statul acorda reduceri la impozitul pe profit;
Folosirea prevederilor legale privind donaiile filantropice,
indiferent daca acestea au avut loc sau nu; Scderea din veniturile
impozabile a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate, in
valoare mai mare dect cele care rezulta din aplicarea cotelor
legale; Interpretarea favorabila a dispoziiilor legale, care prevd
importante facilitai pentru contribuiile la sprijinirea activitilor
social-culturale, tiinifice si sportive; Constituirea de fonduri de
amortizare sau rezerva intr-un cuantum mai mare dect cel justificat
din punct de vedere economic.Evaziunea legala poate fi evitata prin
corectarea, perfecionarea siimbunatatirea coninutului legilor care
au fcut-o posibila.
III.2 Evaziunea fiscal frauduloas
Evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste pe o scara mult mai
larga dect evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea
prevederilor legale, bazndu-se, deci, pe frauda si pe rea-credina.
Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combtut puternic,
fiindc sustrage de la bugetul statului un volum important de
resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor
cheltuieli de ordin social sau economic.Indiferent daca agentul
economic folosete calea nenregistrrii corecte (nedeclarrii la
organul fiscal) a tuturor veniturilor realizate din activitatea de
baza ori din alte surse sau pe aceea a incalcarii nejustificate a
costurilor de producie, a cheltuielilor de circulaie ori a
cheltuielilor aferente altor surse de venituri, obiectivul urmrit
de acesta este unul singur, si anume, diminuarea profitului
impozabil si, pe aceasta baza, reducerea la minimum a impozitului
datorat.Pe msura adncirii cooperrii economice internaionale si a
dezvoltrii pe multiple planuri a relaiilor dintre state cu sisteme
fiscale diferite si cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea
fiscala nu se mai manifesta doar ca un fenomen intern, naional, ci
a devenit unul internaional.In tarile cu o experiena bogata in
fiscalitatea adaptata cerinelor economiei de piaa, evaziunea
fiscala (specifica mai ales T.V.A) poate fi ntlnita si sub forme,
cum sunt: Frauda pe termen lung, care apare atunci cnd un agent
economic, care si-a creat in timp o buna reputaie prin comportament
si rezultate, nceteaz brusc platile, declarndu-se in stare de
faliment, dup ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profitul
in alta tara; Frauda pe termen scurt, care poate fi ntlnita atunci
cnd o noua ntreprindere nfiinata (cu intenia ascunsa de a obine
bani prin pretenii false), nainteaz organelor fiscale o cerere
justificata de rambursare a T.V.A, insa dup rambursare
ntreprinderea in cauza isi nceteaz activitatea, iar pltitorul
dispare; Sindromul Phoenix, cnd o firma ce avea obligaii de plata a
T.V.A se declara in stare de faliment sau se lichideaz, dar apare o
alta firma cu acelai director; Sindromul companiilor multiple apare
in cazul in care sunt nregistrate mai multe firme, printre care si
una fantoma. Manipulrile insignifiante care se concretizeaz in
efectuarea unei serii de modificri mrunte in contabilitate, ca, de
exemplu omiterea de la nsumare a unor pagini, nregistrarea repetata
a unor facturi de intrare, reportare greita, etc.[footnoteRef:5]
[5: I.Vcrel si colaboratorii Finane publice, Ediia a III-a, Editura
Didactica si Pedagogica R.A, Bucureti, 2002, pag.478]
Dimensiunile evaziunii fiscale difer de la o tara la alta, in
funcie deLegile si realitile fiscale ale acestora, iar eficacitatea
sistemului fiscal se msoar nu att prin nivelul veniturilor fiscale
atrase la buget, cat prin gradul de consimire la impozit. Nivelul
evaziunii fiscale intr-un anumit stat este invers proporional cu
gradul de consimire la impozit al contribuabililor din acel
stat.
IV. CAUZELE EVAZIUNII FISCALE
Pentru a putea sa nelegem corect, sa dimensionam real
fenomenulevaziunii fiscale, pentru a elabora si aplica masuri
eficiente de combatere a acestuia, trebuie, in primul rnd, sa
nelegem cauzele acestui fenomen complex.Cauzele evaziunii fiscale
sunt multiple, dintre care le subliniez pe cele mai importante:
Excesivitatea sarcinilor fiscale (povara fiscala), mai cu seama
pentru unele categorii de contribuabili, aceasta excesivitate se
explica in parte si are drept efect, tocmai amploarea evaziunii
fiscale; Sistemul legislativ fiscal, care pe langa faptul ca este
incomplet, prezint mari lacune, imprecizii si ambiguitati, creeaz
pentru contribuabilul evazionist un spaiu larg de manevra, in
ncercarea sa de sustragere de la plata obligaiilor fiscale legale;
Psihologia contribuabilului si insuficienta educaie fiscala si
civica a acestuia; Modul de organizare, funcionare si dotare a
organelor fiscale si a celor de control financiar-fiscal; Lipsa
unor reglementari clare, precise si unitare pentru combaterea
acestui fenomen.Posibilitile de eludare a fiscului difer de la o
categorie sociala laalta, in funcie de natura si proveniena
veniturilor ori a averii supuse impunerii, de modul concret de
stabilire a materiei impozabile, de modul de organizare a
controlului fiscal, precum si de ali factori specifici. Dintre
toate categoriile sociale, salariaii sunt aceia care dispun de cele
mai reduse posibilitati de eludare a fiscului, deoarece impunerea
acestora se face pe baza declaraiei unui tert-intreprinzator
(angajator). In schimb industriaii, comercianii, liber
profesionitii au din plin posibilitati de eschivare de la impozit,
datorita faptului ca impunerea se face pe baza de declaraie.In mod
concret, in raport de condiiile sociale si economice, ale perioadei
de tranziie din tara noastr, abaterile fiscal-financiare si
deficientele din activitatea agenilor economici au in principal
urmtoarele cauze: Posibilitatea oferita prin lege de a autoriza
nfiinarea si funcionarea de societati comerciale, cu multiple
activitati in obiectul de activitate, fara a se verifica dotrile si
condiiile reale de desfurare a acestora, in cadrul legal existent;
Limita minima a capitalului social care nu asigura condiiile pentru
recuperarea sumelor cuvenite bugetului statului; Lipsa
reglementarilor procedurii de suspendare a agenilor economici;
Lipsa de operativitate si, uneori chiar refuzul organelor vamale in
furnizarea de informaii legate de operaiunile de vmuire, in vederea
identificrii operative a cazurilor de contrabanda si implicit de
evaziune fiscala; Lipsa unor prevederi legale si a unor sanciuni
mai severe pentru inexistenta documentelor de nsoire a mrfurilor,
pe tot circuitul parcurs de acestea, in vederea eliminrii
posibilitilor de producere ulterioara a unor documente
justificative, in urma unor situaii surprinse si constatate de
organul de control; Nivelul de retribuire a acestuia, tehnica de
calcul, mijloace informatice, cursuri de perfecionare profesionala
de masa, att in tara cat si in spaiul UE, mijloace juridice,
proceduri, etc.
V. INFRACIUNILE PREVZUTE DE LEGEA PRIVIND PREVENIREA I
COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
Comparativ cu Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii
fiscale, in noua Lege nr. 241/2005 se prevede patru elemente
principale de noutate: se consacra faptul ca noua lege stabilete si
masuri de prevenire a evaziunii fiscale; s-au instituit noi
infraciuni denumite infraciuni in legtura cu infraciunile de
evaziune fiscala; s-au incriminat mai multe fapte ca infraciuni de
pericol; s-au definit mai muli termeni folosii in lege pentru o mai
mare precizie.Totui, nu trebuiau dezincriminate unele fapte care
continua sa prezinte pericolul unor infraciuni cu implicaii
deosebite asupra economiei subterane.In art.1 din lege se prevede
ca sunt incriminate doua categorii de infraciuni si anume: cele de
evaziune fiscala [art.9 alin.(1) lit. a)-g)] si alte infraciuni
aflate in legtura cu cele de evaziune fiscala (art.3-8).Putem
preciza ca prin apariia noii legi a evaziunii fiscale se face un
pas important menit sa contribuie din plin la reducerea ratei
criminalitii pe aceasta linie si implicit, a economiei subterane
care aduce grave prejudicii bugetului general
consolidat.[footnoteRef:6] [6: C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al
afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.140]
Organele competente sa verifice modul in care contribuabilii
respecta dispoziiile legale de organizare si de desfurare a
activitilor economice productoare de venituri impozabile sau
bunurile supuse impozitelor si taxelor sunt organele de control
financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanelor Publice si din
unitile teritoriale subordonate, Garda Financiara si alte organe de
control abilitate potrivit legii.
V.1 Infraciunea prevzut de art.3
Coninutul legal. Potrivit art.3, constituie infraciune fapta
contribuabilului care, cu intenie, nu reface documentele de
evidenta contabila distruse, in termenul nscris in documentele de
control, dei acesta putea sa o fac.Obiectul infraciunii. Obiectul
juridic special este reprezentat de relaiile sociale privind buna
desfurare a activitilor economico-financiare a cror realizare
presupune ndeplinirea cu onestitate de ctre contribuabili a
obligaiilor nscrise in documentele de control privind refacerea
documentelor distruse.Obiectul material al acestei infraciuni este
reprezentat de documentele de evidenta contabila.Subiecii
infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana
fizica care ndeplinete condiiile pentru a rspunde penal si are
calitatea de contribuabil. In art.2 lit.b) este definit
contribuabilul ca fiind orice persoana fizica sau juridica sau
orice alta entitate fara personalitate juridica care datoreaz
impozite, taxe, contribuii si alte sume bugetului general
consolidat.[footnoteRef:7] [7: Legea nr.241/2005 privind prevenirea
si combaterea evaziunii fiscale]
Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul, precum si
organele de control competente care au dispus refacerea
documentelor distruse. Art.2 lit.g), definete organele competente
ca fiind acele organe care au atribuii de efectuare a verificrilor
financiare, fiscale sau vamale, potrivit legii.[footnoteRef:8]
Dintre acestea amintesc: Garda Financiara, Curtea de Conturi, ANAF
(inspecie fiscala), reprezentanii autoritarii vamale, Direciile
Generale ale controlului financiar de stat. [8: Idem]
Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaz
infraciunea consta in fapta de a nu reface documentele de evidenta
contabila distruse, obligaie care rezulta din documentul de
control.Este greu sa se probeze ca documentele au fost distruse si
nu pierdute, sustrase, ascunse prin cesionare a parilor sociale, a
aciunilor urmata de predarea arhivei la persoane neidentificabile,
situaii cnd aceasta prevedere devine inaplicabila.De asemenea, nu
se distinge intre distrugerea datorata cazului fortuit, forei
majore, distrugerea fcuta sau dispusa de contribuabil sau
distrugerea fcuta de autori neidentificai. Intr-o asemenea situaie,
aceasta infraciune poate intra in concurs cu una din infraciunile
prevzute de art.217, art.219 sau art.242 C.pen.In coninutul acestei
infraciuni se prevede si o condiie privind timpul savarsirii
infraciunii. Documentele trebuie refcute intr-un anumit termen
interval de timp care trebuie sa fie rezonabil. Termenul este cel
prevzut in documentul de control. Daca trece acest termen si
documentele nu au fost refcute, infraciunea se va consuma la
mplinirea termenului.Potrivit art.95 C.proc.fisc., in realizarea
atribuiilor inspecia fiscala poate aplica urmtoarele proceduri de
control: controlul prin sondaj, controlul inopinat, controlul
ncruciat.Potrivit art.103 alin.(7), la nceperea inspeciei fiscale,
inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimaia de
inspecie si ordinul de serviciu semnat de conductorul organului de
control. nceperea inspeciei fiscale trebuie consemnata in registrul
unic de control. La finalizarea inspeciei fiscale contribuabilul
este obligat sa dea o declaraie scrisa, pe propria rspundere, din
care sa rezulte ca au fost puse la dispoziie toate documentele si
informaiile solicitate pentru inspecia fiscala. In declaraie se va
meniona si faptul ca au fost restituite toate documentele
solicitate si puse la dispoziie de contribuabil [alin.(8)].
Contribuabilul are obligaia sa ndeplineasc masurile prevzute in
actul ntocmit cu ocazia inspeciei fiscale, in termenele si
condiiile stabilite de organele de inspecie fiscala [alin.(9)]. Una
din obligaii se poate referi si la refacerea documentelor
distruse.[footnoteRef:9] [9: C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al
afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.144]
Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol ce rezulta din
inaciunea autorului. Daca acesta nu reface documentele de evidenta
contabila distruse, nu se pot efectua de ctre organele de control
in condiii optime verificrile financiar-contabile pentru a se vedea
daca exista sau nu incalcari ale legii privind combaterea evaziunii
fiscale.Legtura de cauzalitate rezulta din materialitatea
faptei.Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se comite
aceasta infraciune este intenia directa sau indirecta, aa cum
rezulta din textul de lege. Nu are importanta mobilul si
scopul.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Infraciunea se consuma in
momentul in care termenul prevzut in documentul de control a
expirat iar documentele de evidenta contabila nu au fost refcute.
Termenul nu este unul legal, ci este stabilit de organul de control
si trebuie sa fie rezonabil.Infraciunea nu are dect o singura
modalitate normativa, in schimb poate avea mai multe modalitati
faptice.Infraciunea se pedepsete cu amenda de la 5.000 RON la
30.000 Ron.
V.2 Infraciunea prevzut de art.4
Coninutul legal. Potrivit art.4, constituie infraciune refuzul
nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente,
dup ce a fost somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din
patrimoniu, in scopul mpiedicrii verificrii financiare, fiscale sau
vamale.Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este
reprezentat de relaiile sociale privind buna desfurare a
activitilor economico-financiare a cror realizare presupune
ndeplinirea cu onestitate de ctre contribuabili a obligaiilor
nscrise in documentele de control privind prezentarea documentelor
legale si bunurilor din patrimoniu.Obiectul material este
reprezentat de documentele legale si bunurile din
patrimoniu.Subiecii infraciunii. Subiectul activ al infraciunii
poate fi orice persoana fizica care ndeplinete condiiile pentru a
rspunde penal.Infraciunea este susceptibila de participaie penala
in toate formele sale coautorat, instigare si
complicitate.Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este statul
sau, dup caz, unitile administrativ-teritoriale: municipiul,
judeul, oraul, comuna, ale cror bugete locale necesare suportrii
cheltuielilor publice au fost ori pot fi afectate prin savarsirea
acestora.Latura obiectiva. Elementul material prin care se
realizeaz infraciunea consta in refuzul nejustificat al unei
persoane de a prezenta organelor competente documentele legale si
bunurile din patrimoniu, in scopul mpiedicrilor financiare, fiscale
sau vamale.Fapta de refuz, deci o omisiune, exprima o poziie
psihica intenionata, nsemnnd neacceptare, respingere la o
solicitare expresa. Trebuie catalogat tot refuz in sensul prevzut
de text si conduita de respingere fatisa a oricrei solicitri in
acest sens.Prin urmare, actul de refuz poate fi explicit cnd
contribuabilul declara sau din comportamentul sau reiese ca nu vrea
si ca nu va pune la dispoziia organelor de control documentele ori
bunurile solicitate, dar poate fi si implicit, in care caz refuzul
consta in acte repetate de neprezentare, nejustificate si chiar
sustragerea de la prezentare.Urmarea imediata consta in producerea
unei stri de pericol datorita imposibilitii verificrii respectrii
de ctre contribuabili a obligaiilor financiare, fiscale sau vamale
fata de stat de ctre organele de control abilitate si a depistrii
eventualelor fraude fiscale.Latura subiectiva. Forma de vinovatie
cu care se savarseste aceasta infraciune este intenia directa sau
indirecta.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are
loc instantaneu, in momentul expirrii refuzului respectiv.
Bineneles, refuzul pentru a produce efecte juridice trebuie sa
intervin dup ce in prealabil a fost somata de trei ori.Infraciunea
nu are dect o singura modalitate normativa si anume, cea a
refuzului; in schimb poate avea mai multe modalitati
faptice.Infraciunea se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3
ani, alternativ cu pedeapsa amenzii.
V.3 Infraciunea prevzut de art.5
Coninutul legal. Constituie infraciune, potrivit art.5,
mpiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in
condiiile prevzute de lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu
scopul efecturii verificrilor financiare, fiscale sau
vamale.Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este comun cu
cel al tuturor infraciunilor de evaziune fiscala.Subiecii
infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana
care ndeplinete condiiile generale ale rspunderii
penale.Infraciunea este susceptibila de participaie penala in toate
formele sale: coautorat, instigare si complicitate.Subiectul pasiv
al infraciunilor fiscale este statul sau, dup caz, unitile
administrativ-teritoriale: municipiul, judeul, oraul, comuna, ale
cror bugete locale necesare suportrii cheltuielilor publice au fost
ori pot fi afectate prin savarsirea acestora.Latura obiectiva.
Elementul material al infraciunii consta in mpiedicarea, sub orice
forma, a organelor competente de a intra in condiiile legii, in
sedii, incinte ori pe terenuri in scopul efecturii verificrilor
financiare, fiscale sau vamale.De regula, pentru buna desfurare a
relaiilor autoritate-contribuabil, se prezuma buna-credina a
parilor bazata pe relaia de parteneriat existenta intre stat si
adresant. Din acest motiv, legea a instituit drepturi si obligaii
de ambele pari, printre acestea numrndu-se obligaia
contribuabililor de a permite accesul autoritarii in locurile unde
sau pe care se desfasoara activitati supuse controlului financiar,
fiscal sau vamal.[footnoteRef:10] [10: C. Voicu, Al.Boroi Dreptul
penal al afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006,
pag.147]
Organul de control nu poate fi dect unul din cele prevzute de
lege, cum ar fi Ministerul Finanelor Publice, Agenia Naionala de
Administrare Fiscala, Autoritatea Naionala a Vmilor, precum si
toate organele subordonate, cum ar fi de exemplu, Garda Financiara,
Direcia Generala a controlului financiar de stat, Curtea de Conturi
ori celelalte organe reprezentative din teritoriu.Nu are nici un
fel de relevanta daca mpiedicarea este fcuta de contribuabilul
supus controlului sau de ctre o alta persoana, textul de lege cernd
numai o aciune de mpiedicare fara sa precizeze de cine trebuie sa
fie executata.De asemenea, nu are importanta pentru existenta
infraciunii modalitatea in care s-a realizat infraciunea prevzuta
in art.5 din Legea nr.214/2005. Aceasta mpiedicare se poate face in
orice mod, printr-o aciune sau inaciune, care are drept urmare
imposibilitatea organelor abilitate de a ptrunde in sediul, incinta
sau terenul care face obiectul controlului.Urmarea imediata consta
in producerea unei stri de pericol datorita imposibilitii
verificrii respectrii de ctre contribuabili a obligaiilor fiscale,
financiare sau vamale fata de stat de ctre organele de control
abilitate se a depistrii eventualelor fraude fiscale.Latura
subiectiva. . Forma de vinovatie cu care se savarseste aceasta
infraciune este intenia directa sau
indirecta.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea infraciunii are
loc in momentul cnd subiectul activ a mpiedicrii indiferent de
modalitate, intrarea organelor competente, in scopul efecturii
verificrilor financiare, fiscale sau vamale, in sediile, incintele
sau terenurile ce urmeaz controlate.Infraciunea nu are dect o
singura modalitate normativa si anume cea a mpiedicrii, in schimb
poate avea mai multe modalitati faptice.Infraciunea se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa
amenzii.
V.4 Infraciunea prevzut de art.6
Concept. Potrivit art.6, constituie infraciune si se pedepsete
cu nchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda reinerea si
nevarsarea, cu intenie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a
sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere la
sursa.Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special este
reprezentat de relaiile sociale privind bugetul public consolidat,
relaii a cror natere, existenta si normala desfurare este
condiionata de incriminarea faptelor prevzute in textul de
lege.Subiecii infraciunii. Subiectul activ este calificat, el fiind
contribuabilul care are obligaia legala de a retine la sursa
impozitele si contribuiile datorate. De regula, acest lucru nu
poate fi fcut dect de ctre angajator sau reprezentantul unei
unitati economice.Participaia penala este posibila sub orice
forma.Subiectul pasiv este reprezentat de instituiile care au ca
obiect de activitate colectarea sumelor de bani din care se
alctuiete bugetul general consolidat, deoarece prin fapta
subiectului activ se incalca regulile privind acest buget. In
subsidiar, subiect pasiv poate fi persoana fizica sau persoanele
care ar putea suferi un prejudiciu ca urmare a nevirrii sumelor
prevzute in textul de lege.Latura obiectiva. Elementul material al
infraciunii se prezint sub forma unei inaciuni care consta in
nedepunerea sumelor reprezentnd impozite sau contribuii cu reinere
la sursa. Trebuie reinut faptul ca inaciunea trebuie precedata de o
reinere a sumelor prevzute de lege. Termenul de 30 de zile ncepe sa
curg din momentul reinerii sumelor respective.O cerina eseniala a
laturii obiective o constituie ndeplinirea unei condiii de timp:
pana la mplinirea celor 30 de zile, inaciunea nu poate atrage
rspunderea penala, iar odat cu trecerea celor 30 de zile,
nendeplinirea obligaiei legale atrage existenta infraciunii in
forma consumata. Depunerea sumelor dup mplinirea celor 30 de zile
nu constituie o cauza de nepedepsire, dar s-ar putea tine seama de
aceasta, ca fiind o circumstana atenuanta
judiciara.[footnoteRef:11] [11: C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al
afacerilor, Ediia 3, Editura C.H.Beck, Bucureti, 2006, pag.149]
Urmarea imediata consta in crearea unei stri de pericol pentru
activitile pe care le desfasoara instituiile abilitate avnd ca
obiect colectarea sumelor de bani din care se alctuiete bugetul
general consolidat.Legtura de cauzalitate intre aciunea
fptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi materialitatea
faptelor.
Latura subiectiva. Fiind vorba de o infraciune care se
savarseste prin omisiune, forma de vinovatie ar putea fi att
intenia, cat si culpa. In cazul nostru forma de vinovatie este doar
intenia, aspect cerut expres de textul de
incriminare.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Fiind vorba despre o
infraciune omisiva care se consuma dup expirarea unui termen, nu se
poate vorbi despre consumarea infraciunii dect dup expirarea
acestuia, daca se constata savarsirea infraciunii prevzuta in
textul de lege. Aceasta infraciune este una continua astfel
activitatea infracionala dureaz de la expirarea celor 30 de zile si
pana la ndeplinirea obligaiilor. Infraciunea poate fi comisa si in
forma continuata.Infraciunea prevzuta de art.6 cunoate o singura
modalitate normativa.Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este
nchisoare de la un an la 7 ani sau amenda.
V.5 Infraciunea prevzut de art.7 alin.(1)
Coninutul legal. Constituie infraciune punerea in circulaie,
fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate,
utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.Obiectul
infraciunii. Obiectul juridic special este identic cu cel al
infraciunilor de evaziune fiscala.Obiectul material este
reprezentat de timbrele, banderolele si formularele tipizate cu
regim special.Subiecii infraciunii. Subiectul activ poate fi, in
principiu, orice persoana fizica cu capacitate penala, ntruct
cerinele legii nu se refera la vreo calitate speciala a
fptuitorului.Participaia penala este posibila sub orice
forma.Latura obiectiva. Elementul material al infraciunii prevzute
in art.7 alin.(1) se realizeaz printr-o aciune de punere in
circulaie a timbrelor, banderolelor, precum si a formularelor
tipizate cu regim special.Codul fiscal in vigoare precizeaz ca
supra anumitor produse supuse accizarii se vor aplica timbre sau
banderole. Dimensiunea si elementele ce vor fi inscripionate pe
marcaje vor fi stabilite prin norme. Antrepozitatul autorizat sau
importatorul este obligat sa aplice marcajele la loc vizibil, pe
ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet,
cutie sau sticla, astfel incat deschiderea ambalajului sa
deterioreze marcajul.[footnoteRef:12] [12: Idem, pag.150]
Punerea in circulaie este operaiunea prin care timbrele,
banderolele ori formularele tipizate cu regim special sunt
introduse in circuitul financiar si fiscal.Urmarea imediata consta
in crearea unui pericol pentru circuitul financiar si fiscal prin
punerea in circulaie a timbrelor, banderolelor si a formularelor
tipizate cu regim special.Legtura de cauzalitate intre aciunea
fptuitorului si rezultatul produs rezulta din insasi materialitatea
faptelor.Latura subiectiva se poate prezenta sub aspectul
vinovatiei, att sub forma inteniei directe, dar si sub forma
inteniei indirecte.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Consumarea
infraciunii are loc in momentul punerii in circulaie a timbrelor,
banderolelor ori a formularelor tipizate.Infraciunea prevzuta de
art.7 alin.(1) cunoate o singura modalitate normativa, aceea a
punerii in circulaie, insa in plan faptic modalitile se pot
infatisa diversificat: vnzare, punere la dispoziie,
rspndire,etc.Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este nchisoare
de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
V.6 Infraciunea prevzut de art.7 alin.(2)
Coninutul legal. Potrivit art7 alin (2), constituie infraciune
tiprirea sau punerea in circulaie, cu tiina, de timbre, banderole
sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim
special, falsificate.Obiectul infraciunii. Obiectul juridic special
este identic cu cel al infraciunilor de evaziune fiscala.Subiecii
infraciunii. Subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoana
fizica care ndeplinete condiiile pentru a rspunde penal. Legea nu
prevede in sarcina subiectului activ nici o cerina speciala, fiind
suficient ca acesta sa tie ca timbrele, banderolele ori formularele
tipizate cu regim special puse in circulaie sunt false ori ca a
tiprit asemenea elemente.Participaia penala este posibila in
oricare din formele sale. In ipoteza instigrii la tiprirea de
timbre etc. false, daca dup consumarea infraciunii instigatorul le
pune in circulaie in sarcina sa va fi reinuta numai calitatea de
autor la infraciunea analizata, modalitile de comitere a faptei
fiind alternative.Subiectul pasiv al infraciunilor fiscale este
statul.
Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaz
infraciunea consta in doua aciuni alternative.Prima aciune este
reprezentata de tiprirea de timbre, banderole ori formulare
tipizate cu regim special falsificate. Consideram ca sunt
ndeplinite elementele constitutive ale acestei infraciuni si in
ipoteza in care un angajat al Imprimeriei Naionale, instituie
abilitata sa tipreasc asemenea produse, tiprete un numr mai mare de
timbre, banderole sau tipizate cu regim special dect fuseser
comandate, surplusul reinndu-l la sine.A doua aciune este aceea de
punere in circulaie a timbrelor, banderolelor sau tipizatelor
falsificate.Urmarea imediata consta in crearea unui pericol pentru
circuitul financiar si fiscal prin tiprirea sau punerea in
circulaie a timbrelor, banderolelor si a formularelor tipizate cu
regim special falsificate.Latura subiectiva se poate prezenta, sub
aspectul vinovatiei, sub forma inteniei
directe.Forme.Modalitati.Sanctiuni. Pentru aceasta infraciune
consumarea are loc in momentul tipririi ori a punerii in circulaie
a timbrelor, banderolelor ori a formularelor tipizate falsificate.
Aceste modalitati pot imbraca forma continuata, daca actele de
tiprire sau de punere in circulaie se savarsesc la intervale
diferite de timp in baza aceleiai rezoluii infracionale,
infraciunea epuizndu-se la data efecturii ultimului act de
executare.Infraciunea prevzuta de art.7 alin.(2) cunoate doua
modalitati normative:tiprirea ori punerea in circulaie. In plan
practic, cele doua aciuni pot fi transpuse intr-o multitudine de
modalitati faptice.Pedeapsa aplicabila pentru infraciune este
nchisoarea de la 3 ani la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
VI. PREVENIREA I COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
Pentru a stabili si aplica cele mai bune si eficiente masuri de
combatere a evaziunii fiscale trebuie, in primul rnd, sa cunoatem
cauzele acestui fenomen, etiologia sa si efectele economice,
sociale, politice si morale pe care le produce.Eficacitatea
procesului de stopare sau mcar de limitare severa a fenomenului de
evaziune fiscala consta in capacitatea de a nltura cauzele ce
produc sau pot favoriza faptele respective si nu de nlturare a
efectelor acestui fenomen.De aici rezulta, in mod clar, importanta
cunoaterii fenomenului de evaziune fiscala, a mecanismului de
transpunere in realitate si factori psihologici si morali, ce l
determina pe contribuabil sa recurg la acte de sustragere de la
ndeplinirea obligaiilor fiscale legale.[footnoteRef:13] [13:
D.Moraru,M.Nedelescu,C.Voinea Finane publice, Editura Economica,
Bucureti, 2005, pag.397]
Avnd in vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscala,
principala direcie de combatere a acestuia se face prin masuri
legislative (instrumente de lucru). In acest sens, a fost elaborata
Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale.Evaziunea fiscal a devenit un fenomen omniprezent n plan
economic i social. Amploarea pe care a luat-o evaziunea fiscal este
ngrijortoare deoarece n lipsa msurilor de combatere poate atenta n
viitor la stabilitatea economiei naionale.n plan economic o situaie
echilibrat a bugetului de stat ar conduce la echilibrarea
macroeconomic i la asigurarea condiiilor unei dezvoltri
economice.Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar s se
impun nite sanciuni drastice, ci ar trebui realizat un control
fiscal eficient, un sistem legislativ viabil i poate n primul rnd o
educaie fiscal a cetenilor.Legile fiscale trebuie s fie simple,
clare, precise i relativ stabile, s se fac o deosebire ntre
cazurile cnd legile sunt nclcate cu intenie de fraud sau cnd sunt
ncalcate din culp, din neglijen, sau din cauze independente de
voina contribuabilului. Este necesar s se reorganizeze controlul i
verificrile fiscale, s se elaboreze de ctre B.N.R. norme clare cu
privire la condiiile ce trebuie ndeplinite i documentele ce trebuie
prezentate de persoanele fizice.ara noastr a avut unul dintre cele
mai bune coduri de procedur fiscal, dar care a fost abrogat de
regimul de dictatur instaurat dup cel de al doilea Rzboi
Mondial.
BIBLIOGRAFIE
Legea nr.241/2005 privind prevenirea i combaterea evaziunii
fiscale
P.E.Drucker Inovaia i sistemul antreprenorial, Editura
Enciclopedic, Bucureti, 1993
N.Hoan Evaziunea fiscal, Editura Tribuna Economic , Bucureti,
1997
N.Conea,C. Gheorghe,E.Tanislav,M.Conea Infraciuni prevzute n
legi speciale, Editura Semne, Bucureti, 2000
I.Vcrel i colaboratorii Finane publice, Ediia a III-a revzut i
adugit, Editura Didactic i Pedagogic R.A., Bucureti, 2002
D.Moraru, M.Nedelescu, C.Voinea Finane publice, Editura
Economic, Bucureti, 2005
C. Voicu, Al.Boroi Dreptul penal al afacerilor, Ediia 3, Editura
C.H.Beck, Bucureti, 2006
2
