EXAMENUL RADIOLOGIC IN BOALA PARODONTALĂ.docx

8/11/2019 EXAMENUL RADIOLOGIC IN BOALA PARODONTAL.docx

1/12

EXAMENUL RADIOLOGIC IN BOALA PARODONTALExamenul radiologic este principalul examen complementar utilizat in

parodontologie.

Examenul radiografic este indispensabil, nu numai pentru precizarea

diagnosticului si stabilirea planului de tratament, dar si ca imagine de referinpentru urmrirea evoluiei cazurilor in timp.7

Dezvoltarea vertiginoasa imagisticii medicale, mai ales in ultimele 3

decenii, a deschis calea utilizrii in explorarea patologiei orale si maxilo-faciale,a 4 metode imagistice, toate aceste tehnici fiind complementare: radiologia convenional, computer-tomografia (CT), imagistica prin rezonanmagnetic(IRM), ecografia.

Metodele imagistice pot fi invazive si neinvazive.

Metodele,,invazive folosesc radiaii ionizante ca sursde energie,potenial periculoase biologic (doze nocive):- razele X sunt utilizate in Rontgendiagnostic,

- izotopii radioactivi (radiotrasori), utilizai in Medicina nuclear.

Metodele,,neinvazive folosesc radiaii ne-ionizante:- camp magnetic si unde de radiofrecvenutilizate in Imagistica prinRezonanMagnetic(IRM),- radiaia US utilizatin Ultrasonografie (US) = Echografie.Radiografiile orale au o imensvaloare in punerea diagnosticului pozitivsi diferenial. Totusi, nu trebuie fcut exces prin expunerea inutilsau excesivla raze X.

Radiografiile diagnostice trebuie interpretate intr-o maniersistematicsiscrupuloas. Urmrirea radiologicde rutinpoate detecta patologiineprevzute, dar, de regul, trebuie privitca un examen complementar

confirmant al procesului de diagnoz.Observaiile radiografice trebuie intotdeauna corelate cu datele deanamnez si examen clinic, si confirmate in urma coroborrii unor proceduri dediagnostic.

TIPURI DE IMAGISTIC UTILIZATE IN PARODONTOLOGIE1. EXAMENUL RADIOGRAFIC PRIN IMAGISTICANALOG -Imagistica cu raze X ( Rontgendiagnostic).Razele X sunt oscilaii electromagnetice cu lungime de undsituatintrerazele UV si razele(gama) folosite in diagnostic.

Producerea lor se face intr-un tub de raze X, prin franarea bruscpe anoda unui fascicul de electroni rapizi emanai de un catod incandescent, subaciunea unui curent de inalttensiune, aplicat tubului generator.Razele X, emise de tubul radiogen in instalaii specializate, sunt proiectate

pe regiunea anatomicde evideniat si trecand prin corp sunt absorbitedifereniat in funcie de compoziia chimica structurilor, densitate, grosime sidistana de emisie a fasciculului.8

La iesirea din structurile anatomice studiate, fasciculul de radiaii esteatenuat energetic, neomogenitatea sa exprimand diferenele de absorbie aleorganelor/esuturilor strbtute. Prin efectul ionizant/fotochimic, fotonii X iesiidin corp vor impresiona filmul radiografic sau ecranul fluoroscopic, realizand o

imagine structurat.

Radiologia convenionala fost si rmane examenul iniial, care permitedepistarea celei mai mari pri din patologia maxilo-facial, inclusiv

parodontal.Tehnicile de radiografiere cu film extraoral sunt:

Radiografia panoramic


2/12

OrtopantomografiaTehnici de radiografiere cu film intraoral:

Radiografiile retro-dento-alveolare si bite-wing

Incidena bite-wing (interproximal) Tehnica bisectoarei (metoda Cieszynski-Dieck) Tehnica planurilor paralele Incidene cu film ocluzal2. IMAGISTICA DIGITALA Imagistica digitaldirect

radioviziografia computer-tomografia

Computer-tomografia clasic CT de inalt rezoluie (CT-HR) Computer-tomografia volumetrica (CBCT) Imagistica digitalindirect imagistica digitalprin scanare imagistica indirectcu plci de fosfor fotostimulabile Imagistica prin rezonanmagnetic(IRM)

Capitolul IVDIAGNOSTICUL IN BOALA PARODONTALDiagnosticul in boala parodontalcuprinde patru etape stransinterconectate, in care trebuie sse determine:1. Tipul maladiei

2.Bacteriile patogene- tiparele microbiene

3. Starea de activitate sau inactivitate a bolii

4.Importana pierderii de atasament

9

1. Tipul de boalSe defineste dupinregistrarea istoricului medical general, a istoricului

special (local) dentar si a tuturor datelor obinute individual la nivelul dinilor si

parodoniului, prin examene clinices

i paraclinice.2.Natura florei bacterieneNatura florei bacteriene,poate fi evaluatin cabinetulstomatologic prinmijloace simple, precum microscopia opticcu contrast de faz, metoda avandavantajul de a fi simpl, rapid, obiectivsi de a nu seleciona specii rezistente,astfel se identificcompoziia plcii subgingivale pe criterii strict morfologice(sunt comercializate sisteme complet automatizateAffirm DP).3 Starea de activitate sau inactivitate a boliiSe evalueazpe baza urmtoarelor criterii:microbiologice,

clinice,

biologice.4.Stadiul de evoluie al bolii parodontale-pierderea deatasamentSe poate evalua in mod curent prin:

1. Examen vizual,

2. Msurarea adancimii pungilor/nivelului de atasament,3. Msurri radiografice

OZONOTERAPIA N TRATAMENTUL PARODONTITEI AGRESIVEBarbu MihailCatedra Stomatologie TerapeuticSummaryOzonotherapy in treatment of aggressive parodonti tis

Aggressive parodontitis appears at an early age with a rapid destruction of the parodontal tissue. The work

describes the method and therapy stages with ozonized solutions in case of aggressive parodontitis's treatment.


3/12

RezumatParodontita agresiva apare la o virsta precoce cu o distrucie rapid a esutului parodontal. In lucrare a fostdescris metoda i etapele de tratament cu ajutorul soluiilor ozonate la tratamentul parodontitei agresive.Actualitatea temeiParodontita agresiv generalizat afecteaz o minoritate de pacieni, dar aceasta este destul de semnificativdeoarece este caracterizat prin distrugerea sever a aparatului de susinere a dinilor la un numr de subiecirelativ tineri. Datorit apariiei sale mai puin frecvente, puine studii au evaluat diferite planuri de tratament

pentru aceast afeciune. Printre noile metode de tratament utilizate in tratamentul parodontitelor agresive este

ozonoterapia.Studierea patologiei parodontale in programul complex de evideniere, evaluare i tratament al pacienilor cuafectare odonto-parodontal sever.Utilizarea metodelor noi de tratament complex in boala parodontal i anume parodontita agresiv, poateameliora starea pacienilor i reduce pierderea dentar.Obiectivul lucrriiIn aceast lucrare au fost evideniate unele aspecte ale apariiei, etiopatogeniei i metodelor de tratament a

parodontitelor marginale agresive.

Material i metodeParodontita agresiv cuprinde un grup de rare, dar adeseori severe, forme rapid progresive de boal, adeseacaracterizate printr-o precocitate a virstei de apariie a manifestrilor clinice dar i de tendina destinctiv a

cazurilor familiale.Manifestrile parodonitei agresive pot aprea la orice virst, dar dup 20 de ani cu un maximum de inciden aepisoadelor agresive i de pierdere a unor dini in jurul virstei de 30-35 de ani.Conform studiilor ( Dumitriu S. ), in parodontita marginal rapid progresiv se evideniaz factorul microbian,fiind implicai:

Aggregatibacter actionmycetencomitans;

Prevotella intermedia;

Porphyromonas gingivalis;

Fusobacterium nucleatum;

Eikenela corrodens;

Campylobacter rectus.

Fiind prezeni in esuturile parodontale microorganismele induc o cascad de reacii, provoac tulburriinflamatorii i degenerative.Succesul tratametului parodontitei agresive generalizate este dependent de diagnosticul iniial, terapia dedirecionare ce poate duce la eliminarea sau suprimarea microorganismelor infectate i asigurarea unui mediusntos de intreinere peun termen lung.Expresia de virulen a factorului microbian poate fi un indicator important al potenialului bolii. Pentru aconsidera o parodontit marginal drept ,,rapid progresiv este necesar examinarea in timp i evidenierea lainterval de celpuin citeva sptmini a unor episoade de evoluie agresiv, cu semne de inflamaie florid a unei

parodontite marginale cronice profunde.

In cursul acestei inflamaii se produc abscedri gingivale cu caracter acut sau subacut, tumefacii voluminoaseulcerate, singerinde, i suprainfectate. Exsudatul purulent este bogat reprezentat.Mobilitatea dentar patologic este accentuat i uneori se pot produce avulsii.Episoadele ,,agresive cu evoluie rapid pot alterna cu perioade de acalmie de sptmini sauchiar luni de zile,in care semnele de inflamaie se reduc dar pungile parodontale persist.Utlizarea ozonului in stomatologie ofer noi posibiliti terapeutice, in tratamentul parodontitelor marginale,ozonul poate fi folosit sub form de soluii ozonate ( soluie izotonic de ser fiziologic ozonat, ulei de mslineozonat ) i amestecului de oxigen-ozon in faza gazoas.Ozonul posed proprrieti bactericid, fungicid, antivirotic, antiinflamatoare, antidolor, imunocorectoare,

proprieti antioxidante puternice, provoac aciune antihipoxic, imbuntete proprietile reologice iactiveaz proprietile bioenergetice, se folosete la tratamentul parodontitei marginale agresive.Efectul bactericid se datoreaz dereglarea integritii membranei bacteriene, cauzat de oxidarea fosfolipidelor ilipoproteinelor. Este depistat c ptrunderea ozonului in interiorul celulei bacteriene interacioneaz cusubstanele citoplasmei i transforma plasmida deschis a ADN-ului in plasmida inchis de ADN, fapt ce duce lascderea proliferrii bacteriene.Planul de tratament al pacienilor cu parodontit agresiv:


4/12

1.Faza iniial:Stabilirea diagnosticului.

Explicarea procesului bolii i factorii declanatori.Analiza ocluzal i tratamentul traumelor localizate.Tratamentul cariilor, tratamentul endodontic, evaluarea ortodontic.Extragerea dinilor irecuperabili.Chiuretaj profund parodontal.

Tratament local i parenteral cu soluii de ser fiziologic barbotate cu ozon.Recapitularea instruciunilor de igien oral.

2. Etapa chirurgical(daca este indicat).Chiuretaj gingival i subgingival.Operaii cu lambou.Chirurgia osoas alveolar, regenerare tisular ghidat.Chirurgia mucogingival.Tratament local cu soluii ozonate.

3. Etapa de intreinere.Evaluarea igienei orale i a factorului de risc.Detartraj, periaj.

Ajustarea ocluzal definitiv dac este cazul.

Prelucrarea cavitaii bucale cu soluii ozonate.4. Etapa de reevaluare.

Reevaluarea la pacienii cu parodontite agresive se efectuaeaz la 5-6 sptmni, cu prezentarea la medic la 6luni, 1 an, pentru evaluarea starii.

La tratamentul parodontitelor marginale agresive cu ozonoterapie este indicat: metoda extern i parenteral.

Metoda extern: cltituri i irigarea pungilor parodontale cu soluii ozonate, aplicaii cu uleiuri ozonate. De 2ori pe zi pacienii efectueaz clatituri cu ap distilat ozonat (cu concentraia de ozon de 7 mg/l, 200 ml soluiese clatete un minut ) timp de 10-14 zile. Irigarea pungilor parodontale cu soluie ozonat de efectuat cte 8-10

proceduri.

Metoda parenteral (introducerea submucoas a soluiei fiziologice izotonic 0,9% ozonat). La a doua zidup etapa chirurgical se introduce submucos cite 4 ml de soluie ozonat cu concentraia de ozon 4 mg/l.

Rezultate obinuten urma etapelor propuse n tratamentul parodontitelor marginale agresive cu soluiile ozonate se reducesngerarea gingival la sondare, se reduce mobilitatea dentar, se reduce adncimea pungilor parodontale, ulterior

cu o obinere a igienizarii satisfctoare a cavitii bucale.ConcluziePornind de la faptul c etiologia bolii parodontale este de natur microbian, pe lng terapia convenional princare se ndeprteazplaca i tartrul supra i subgingival prin mijloace mecanice, ultrasonice, terapia cu soluiiozonate este foarte util, reducnd inflamaia i sngerarea esuturilor parodontale ntr-o perioad scurt de timp.Metoda de tratament cu soluii ozonate este o metoda eficient far riscuri majore cu un rezultat pozitiv datorita

proprietilor benefice ale ozonului n interaciunea cu esuturile parodontale.

Parodontopatiile


5/12

Parodontiul (amfodontiul) este un complex de tesuturi care are rolul de a fixa dintii in oasele maxilare.

Tesuturile componente sunt: gingia, cementul radicular, osul alveolar si ligamentele alveolo-

dentare(desmodontiul).

Continutul spatiului periodontal

Suprafata laterala a radacinii dintelui acoperita de cement si suprafata cavitatii alveolare, delimiteaza un mic

spatiu , in forma de clepsidra pe sectiune verticala, denumit spatiu periodontal sau alveolo-dentar.

Spatiul periodontal este ocupat de fascicolele ligamentare alveolo-dentare, alcatuind un adevarat ligament

denumit desmodontiu. In spatiile rotunde sau ovalare dintre fibrele ligamentare se afla un tesut conjunctiv lax,

care contine numeroase celule conjunctive, resturi de celule epiteliale si o bogata retea sangvina, limfatica si

nervoasa, ligamentele relizeaza legatura dintre radacina dintelui si osul alveolar, totodata reteaua de fibre

leaga dintele de sinergistii vecini si de gingia marginala.

Ligamentul alveolodentar are urmatoarele functii:

-Transforma fortele de presiune ocluzala in forte de tractiune asupra osului alveolar, dispersandu-le pe toata

suprafata compactei alveolare interne.

-Fixeaza bine dintele in alveola.

-Mentine tesutul gingival strans aplicat in jurul coletului dintelui.

-Amortizeaza socul presiunilor ocluzale.

-Protejeaza vasele si nervii periodontali de strivirea lor de peretii alveolari, prin sistemele sale de suspendare si

amortizare, actionand totodata ca si invelisuri moi protectoare.

-In cazul unor afectiuni generale sau in diferite abateri functionale , in osul alveolar si cementul radicular au loc

procese degenerativ-atrofice, de aceste aspecte trebuie sa se tina seama in terapia restaurative.

In 1945, Academia Americana de Parodontologie,clasifica bolile parodontiului marginal in : inflamatiile care

cuprind:-gingivitele

-parodontitele primare

-parodontitele secundare

-distrofii produse prin traumatism ocluzal


6/12

-atrofiile prin lipsa contactului ocluzal

-gingivoza si periodontoza

In 1996, FERMIN CARRANZA Jr.descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului marginal: 1-

Parodontita lent progresiva, cunoscuta si sub numele de parodontita cronica a adultului.

2-Parodontita rapid progresiva a adultului

3-Parodontita rapid progresiva precoce prezinta doua forme:

a)-Parodontita prepubertala

b)-Parodontita juvenila

4-Parodontita ulcero-necrotica

5-Parodontita refractara la tratament.

-Trauma ocluzala

-Atrofia parodontala -Manifestarile

parodontala ale unor boli generale

Pe baza acestor criterii, in Catedra de Parodontologie Bucuresti,clasificarea imbolnavirilor parodontiului

marginal:

1. Parodontita marginala cronica superficiala:- Cu fenomene hiperplazica

- Pe fond de involutie precoce

2. Parodontita marginala cronica profunda:

A) la copii: a) prepubertara precoce

b) parodontita juvenila

B) la adult: a) parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata

b) parodontita marginala agresiva rapid progresiva

c) parodontita marginala profunda rebela la tratament

d) parodontita distrofica : parodontopatia marginala cronica mixta.

Circumstantele etiologice ale parodontopatiilor marginale cronice sunt locale si generale:

A) Factori locali:


7/12

-cauzali:placa bacteriana

-favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, cariile dentare, edentatia, anomaliile dento-maxilare,

parafunctii, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni, alti factora locali.

B) Factori generali, sistemici.

Parodontopatiile marginale inflamatorii

Gingivitele: sunt procese inflamatoii localizate ale fibromucoasei gingivale, fara modificari la nivelul

epiteliului de jonctiune si fara alveoliza. In toate formele de afectare gingivale, exista un grad de inflamatie,

leziunea debuteaza printr-un proces inflamator, cu instalarea unei gingivite marginale , in special la nivelul

papilelor interdentare. Marginal, gingia se tumefiaza, se produce largirea spatiului gingivo-dentar , unde se

acumuleaza substante organice, bacterii, tartru, ce ntretin inflamatia.

Inflamatia desmodontiului

Se manifesta initial prin hiperemie, edem, infiltrat inflamator ce disociaza fasciculele ligamentare. Ulterior,

fasciculele se necrozeaza si sunt substituite de tesut de granulatie. Tesutul de granulatie ocupa progresiv tot

spatiul parodontal, ader de cement si infiltreaza osul alveolar. Tesutul de granulatie este format din celule


8/12

reziduale inflamatorii, histiocite, macrofage, fibroblasti, fibrocite, capilare de neoformatie. Maturarea tesutului

de granulatie determin formarea unei structuri fibroscleroase, cu retractia gingiei, ce are consecint

descoperirea radacinii dintelui.

Parodontita marginala cronica superficiala

Este un proces inflamator cronic, limitat la nivelul paradontiului de invelis, caracterizat prin:

-prezenta ligamentelor supraalveolare -insertia

epiteliala supraligamentara

-prezenta tesutului de granulatie n ulceratia epiteliului santului gingival.

-Epiteliul prezinta la nivelul straturilor intermediare leziuni distrofice cu vacuolizare si aspect balonizat,

dar stratul bazal este indem , ceea ce indica reversibilitatea procesului si oportunitatea tratamentului prin

ndepartarea factorilor de iritatie cronic. Insertia epiteliala prezinta tendinta la proliferare si un nceput de

desprindere(dar situat deasupra ligamentelor supraalveolar). La nivelul epiteliului santului gingival apare o

ulceratie , ce este nlocuit cu tesut de granulatie. In corion se constat prezenta unui infiltrat inflamator cronic

limfocitar, plasmocitar, fibroblastic, histocitar difuz sau nodular si leziuni de endarterita, cu reducerea

lumenului vascular. Ligamentele supraalveolare sunt disecate de un infiltrat inflamator difuz, cu aparitia de

spatii edematoase intre fibre.

Parodontitele marginale croniceprofunde:

Debuteaza insidios si se instaleaza fara o simtomatologie subiectiva suparatoare, motiv pentru care bolnavii nu

se prezinta la consultatie , decat in stadiul avansat.

Semnele subiective

-senzatia de tensiune gingivala

-pruritul gingilal

-gingivoragia

-cacosmia bucala

-acuze fizionomice.

Semnele obiective

-modificarea culorii gingiei


9/12

-modificarea suprafetei epiteliului gingival

-modificarea de forma si volum gingivale(papilita, edem, fibroza)

-modificarea adancimii santului gingival

-modifcarea pozitiei marginii gingivale, fata de coletul anatomic al dintilor

-prezenta de factori iritativi(placi bacteriene, tartru, detritusuri)

-mobilitate patologica a dintilor cu vicierea implantarii

-prezenta de abcese gingivale, fistule, cicatrici.

Reprezinta procese inflamatorii care determina distrugerea tesuturilor de sustinere ale dintilor si se

caracterizeaza prin:

- inflamatia fibromucoasei;

-formarea de pungi parodontala

-alterarea ligamentelor alveolodentare

-alveoliza

-alterari ale tesuturilor dentare - cementoliza

- mobilizare cu expulzia dintelui.

Gingia este violacee, retractata, papilele gingivale hipertrofice, desprinse de dinte iar deplasarea merge spre

apex, depasind limita ligamentelor supraalveolare. Se produce distrugerea structurilor desmodontale, necroza

cementului, rezorbttia osului alveolar.


10/12

Epiteliul gingival prezint zone descoamative, alternnd cu zone ulcerate.Cu timpul se produce o altrare a

celulelor din stratul bazal, cu stergerea structurii papilare, ceea ce demonstreaz o vitalitate sczut.

Evolutia procesului inflamator de la parodontiu de nvelisi (gingie) spre cel de sustinere(desmodontiu) se face

pe dou ci:

- Pe cale desmodontala, prin distrugerea ligementelor supraalveolare, cu migrarea insertiei epiteliale,

infiltrarea inflamatorie a desmodontiului si invazia lui cu tesut de granulatie.

-Pe cale vasculoosoasa, in care inflamatia progreseaza prin hiperemia vasculara si expansiunea tesutului

de granulatie.

Formarea de pungi parodontale se datoreaza distrugerii ligamentelor supraalveolare, cu proliferarea spre

profunzime a insertiei epiteliale insotita de tesutul de granulatie. Cementul se demineralizeaza initial , tardiv se

necrozeaza (cementoliza). Osul alveolar este resorbit , datorita tesutului de granulatie.

Parodontita juvenil(desmodontoza).

Este o leziune distructiva a desmodontiului ce afecteaza copii, adolescentii si tinerii intre 12 si 30 ani, cu

evolutie rapida spre edentatie. Intereseaza incisivii si primii molari, in forma localizata, sau toti dintii, in forma

generalizata.

Ligamentele se tumefiaza , se fragmenteaza si in final se necrozeaza. Necroza ligamentelor determina un

proces reparator, prin aparitia tesutului de geranulatie. Dupa expulzia dintelui , osul alveolar regenereaza ,

ceea ce dovedeste ca osteoliza este un proces secuntar. Cauza acestei leziuni nu este inca elucidata. Studii

recente converg spre un determinism bacterian din placa bacteriana si spre o perturbare a chimiotactismului

neutrofilelor. Aceste bacterii ar probuce o substanta , leucotoxina , ce distruge polimorfonuclearele neutrofile.

Alte bacterii ar elabora factori care inhiba chimiotactismul polimorfonuclearelor neutrofile , reducand

fagocitoza.

Parodontopatiile marginale degenerative(parodontozele)

Sunt parodontopatii cu modificari distrofice si degenerative, fara modificari inflamatorii, urmate de o retractie

limitata sau generalizata a parodontiului marginal, fara formare de pungi.

Procesul debuteaza la nivelul structurilor desmodontale prin leziuni degenerative, cu atrofiae progresiva si

interesara ulterioara a osului alveolar. Parodontoza se intalneste si la varsta tanara , cu modificari atrofice

generalizate ale parodontiului marginal , in absenta disfunctiei ocluzale . Are o cauza pur endogena si se


11/12

manifesta prin leziuni atrofodistrofice, ca o reactie particulara a parodontiului la actiunea unor solicitari. In

parodontoza se descriu doua forme:

-Parodontoza marginala-

-Prezinta reducerea de volum a parodontiului marginal prin atrofia orizontala a osului alveolar si retractie

gingivala generalizata. Osul alveolar prezinta modificari de osteoporoza, cu rarefierea drabeculelor osoase, care

prezinta imagini lacunare, maduva osoasa avand tendinta de fibrozare, acest proces se observa in senescenta,

ca o involutie senila, sau la varsta tanara, ca urmare a predispozitiei locale a osului alveolar in declansarea

acestui proces. -Parodontoza desmodontala-

Prezinta fenomene degenerative primitive la nivelul ligamentelor desmodontale. Se constata reducerea

numarului de fascicule, care isi pierd orientarea normala si sunt distribuite difuz. Lama dura alveolara are un

aspect crenelat. Aceasta forma de parodontoza ar constitui un raspuns local in cadrul unor boli generale.

Parodontopatiile mixte(mixte si inflamatorii)

Reprezinta asocieri lezionale ce pot aparea ca atare de la debutul bolii sau sunt rezultatul suprapunerilor

lezionale in cadrul unor pusee , reprezentand in acest caz leziuni de diferite varste, eventual sechele alaturi de

procese evolutive. Prezenta unui proces inflamator supraadaugat celui distrofoatrofic parodontal face ca

incadrarea acestei leziuni sa fie in parodontopatii mixte.

-Tratamentul trebuie sa fie:

-precoce, sansele de reusita sunt cele mai bune.

-sustinut de proceduri menite sa conduca spre procesul de ameliorare, spre vindecare.

-simpla indepartare a factorilor locali nu este suficienta,

-sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si de proceduri de

biostimulare.

-complex prin proceduri multiple de ordini -medicamentos (antibiotic si antiiflamator)

-chirurgical

-de restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor

-de echilibrare a ocluziei

-cu atat mai diversificat , cu ct boala prezinta un grad mai avansat in evolutie.

-individualizat, este principala conditie de succes, spre ameliorare, spre vindecare.


12/12

-Tratamentul bolii parodontale trebuie sa tina seama si de starea generala a bolnavului parodontopat,

tratamentul poate fi atat local cat si general.

Documents

EXAMENUL RADIOLOGIC IN BOALA PARODONTALĂ.docx