EXPLORATORI EXPLORATORI ÎÎNAINTE DE ANUL 1000NAINTE DE ANUL 1000

Profesor Cornelia CucuProfesor Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Liceul cu Program Sportiv BacBacăăuu

Pentru mulPentru mulţţi oameni din vechime, explorarea era un mod i oameni din vechime, explorarea era un mod de existende existenţăţă. Primii v. Primii vâânnăători au ajuns adesea tori au ajuns adesea îîn regiuni n regiuni necunoscute, urmnecunoscute, urmăărindu-rindu-şşi prada. Mai ti prada. Mai tâârziu, dorinrziu, dorinţţa de a a de a ggăăsi noi locuri pentru colonizare si noi locuri pentru colonizare şşi terenuri mai bune i terenuri mai bune pentru agriculturpentru agriculturăă, c, căăutarea utarea îîmbogmbogăţăţirii prin comeririi prin comerţţ şşi i dorindorinţţa de cucerire i-au determinat pe oameni sa de cucerire i-au determinat pe oameni săă exploreze exploreze ţţinuturi inuturi şşi mi măări nefamiliare.ri nefamiliare.

ÎÎnceputurile egiptenenceputurile egiptene

Vechii egipteni au creat o civilizaVechii egipteni au creat o civilizaţţie avansatie avansatăă îîn jurul anului 2000 n jurul anului 2000 îî.Hr.,dar .Hr.,dar îîncepuserncepuserăă explo- explo- rrăările mult mai devreme.rile mult mai devreme.ÎÎn jurul anului 4000 n jurul anului 4000 îî.Hr., ei const.Hr., ei constrruiseruiserăă ambarca ambarcaţţiuni cu care auiuni cu care au traversat Marea Rotraversat Marea Roşşie ie şşi au stabilit relai au stabilit relaţţii cuii cu locuitorii de pe locuitorii de pe ţăţărmurile Africii. Pe timpul re-rmurile Africii. Pe timpul re- ginei egiptene ginei egiptene HatHatşşepsutepsut,, care a domnit care a domnit îîn ju-n ju- rul anului 1500 rul anului 1500 îî.Hr., se .Hr., se îîntreprindeau deja ex-ntreprindeau deja ex- pedipediţţii organizate. ii organizate. HatHatşşepsutepsut a trimis o astfel a trimis o astfel de expedide expediţţie ie îîntr-o cntr-o căăllăătorie de explorare spretorie de explorare spre ŢŢara Punt. Nu ara Punt. Nu şştim cu exactitate unde se aflatim cu exactitate unde se afla Punt, dar probabil cPunt, dar probabil căă era o denumire local era o denumire localăă pentru o parte a Africii de Est, poate undevapentru o parte a Africii de Est, poate undeva îîn Somalia. Regina era n Somalia. Regina era îîncncâântatntatăă de n de naavigato-vigato-rii ei, rii ei, deoarece reveneau din Punt cu deoarece reveneau din Punt cu numeroase obiecte exotice- materiale de numeroase obiecte exotice- materiale de lux ca fildelux ca fildeşşul,abanosul ul,abanosul şşi aurul,i aurul, alalăături de animale turi de animale precumprecum maimu maimuţţe e şşi ci cââini de ini de companie.companie.

CCăăllăătoriile fenicienilortoriile fenicienilor

Unii dintre navigatorii timpurii cei maiUnii dintre navigatorii timpurii cei mai faimofaimoşşi au fost fenicienii, un popor i au fost fenicienii, un popor care trcare trăăia ia îîn oran oraşşe ca Sidon e ca Sidon şşi Tyr pe i Tyr pe coasta rcoasta răăssăăriteanriteanăă a M a Măării Mediterane.rii Mediterane. Ei au devenit constructori de corEi au devenit constructori de corăăbii bii iscusiiscusiţţi i şşi i îîn scurt timp fn scurt timp făăceau comerceau comerţţ îîn toatn toatăă Mediterana. P Mediterana. Pâânnăă îîn secolul aln secolul al VII-lea VII-lea îî.Hr.,.Hr.,îîntemeiaserntemeiaserăă colonii medi- colonii medi- teraneene,iar una dintre ele,Cartagina,teraneene,iar una dintre ele,Cartagina, situatsituatăă îîn Africa de Nord, a fost baza n Africa de Nord, a fost baza celui mai mare explorator fenician, celui mai mare explorator fenician, Hannon.Hannon. Acesta a pornit Acesta a pornit îîn josul coas-n josul coas-tei vestice a Africii tei vestice a Africii îîn jurul anului 500 n jurul anului 500 îî.Hr. .Hr. şşi a ajuns i a ajuns îîn Senegal, unde a descris n Senegal, unde a descris hipopotami hipopotami şşi “oameni” acoperii “oameni” acoperiţţi cu pi cu păăr- probabil maimur- probabil maimuţţe. Ale. Alţţi exploratori i exploratori fenicieni au navigat spre nord, pe lfenicieni au navigat spre nord, pe lâângngăă coastele Portugaliei, coastele Portugaliei, şşi este posibil si este posibil săă fi ajuns pfi ajuns pâânnăă îîn insulele britanice.n insulele britanice.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9c/PhoenicianTrade.png

Grecii Grecii şşi romanii i romanii îîn Antichitaten Antichitate

PPâânnăă îîn secolul al IV-lea n secolul al IV-lea îî.Hr., grecii .Hr., grecii îîntemeiaserntemeiaserăă colonii de-a lungul colonii de-a lungul coascoas--telortelor MMăării Mediterane extinzrii Mediterane extinzâându-ndu-şşi i aria exploraria explorăărilor.Cel mai de seamrilor.Cel mai de seamăă explorator al lor a fost explorator al lor a fost PytheasPytheas (secolul (secolul al IV-lea al IV-lea îî.Hr.), n.Hr.), năăscut scut îîn Marsilia, care n Marsilia, care la vremea aceea era colonie greceascla vremea aceea era colonie greceascăă. . A devenit negustor A devenit negustor şşi a sperat si a sperat săă preia preia o parte din rutele comerciale deschise o parte din rutele comerciale deschise de fenicieni.de fenicieni.

ÎÎn jurul anului 325 n jurul anului 325 îî.Hr., pornind .Hr., pornind pe coasta atlanticpe coasta atlanticăă a Europei a Europei occidentale, a descoperit insulele occidentale, a descoperit insulele britanice britanice şşi a navigat i a navigat îîn jurul lor. n jurul lor.

A cunoscut o parte din populaA cunoscut o parte din populaţţia ia Angliei Angliei şşi a vi a văăzut cum se zut cum se

extrextrăăgea gea cositorul cositorul îîn Cornwall. A sperat sn Cornwall. A sperat săă facfacăă nego negoţţ cu cositor, dar cu cositor, dar îîn n acelaacelaşşi timp a dorit si timp a dorit săă--şşi continue i continue explorarea, aexplorarea, aşşa ca căă a pornit din a pornit din nou spre nord , ajungnou spre nord , ajungâând nd îîn cele n cele din urmdin urmăă îîntr-o ntr-o ţţararăă pe care a pe care a numit-o Thule. Din descrierile numit-o Thule. Din descrierile sale nu este clar unde se afla Thule, totusale nu este clar unde se afla Thule, totuşşi i PytheasPytheas afirm afirmăă c căă acolo soarele nu acolo soarele nu apune niciodatapune niciodatăă, a, aşşa ca căă trebuie s trebuie săă fi fost foarte fi fost foarte îîn nord, n nord, îîn mijlocul verii, poate n mijlocul verii, poate îîn Islanda sau Norvegia.n Islanda sau Norvegia.

Cuceririle fCuceririle făăcute de cute de Alexandru MacedonAlexandru Macedon au avut o mare importan au avut o mare importanţăţă pentru pentru perioada urmperioada urmăătoare. Echipele de savantoare. Echipele de savanţţi, topografi i, topografi şşi naturalii naturalişşti care l-au ti care l-au îînsonsoţţit it mmăăsurausurau distandistanţţele, ridicau hele, ridicau hăărrţţi, cadastrau bogi, cadastrau bogăţăţiile naturale ale regiunilor,iile naturale ale regiunilor,ccăăutau drumuri comerciale noi,cercetau minele utau drumuri comerciale noi,cercetau minele şşi locurile bune pentru porturi.i locurile bune pentru porturi.

ÎÎn mod indiscutabil,domnia lui n mod indiscutabil,domnia lui Alexandru MacedonAlexandru Macedon a adus ceva nou a adus ceva nou pentru progresul umanitpentru progresul umanităţăţii. Printr-un ii. Printr-un uriauriaşş efort material efort material şşi uman i uman şşi cu mari i cu mari sacrificii, Macedoneanul a reusacrificii, Macedoneanul a reuşşit să it să rupă barierele strâmte ale oraşelor-rupă barierele strâmte ale oraşelor-state greceşti, să impună cultura state greceşti, să impună cultura greacă în Orient, să deschidă căi greacă în Orient, să deschidă căi economice şi culturale noi, spre o economice şi culturale noi, spre o mai bună cunoamai bună cunoaşştere reciprocă a tere reciprocă a popoarelor de pe trei continente.popoarelor de pe trei continente.

ÎÎntr-o unitate spirituală universală, campaniile sale au constituit o etapă nouă ntr-o unitate spirituală universală, campaniile sale au constituit o etapă nouă în dezvoltarea lumii antice deschizîn dezvoltarea lumii antice deschizâând epoca elenistică,epocă de mare înflorirend epoca elenistică,epocă de mare înflorireculturală, cu o contribuţie remarcabilă în dezvoltarea artei, ştiinţei, tehnicii în culturală, cu o contribuţie remarcabilă în dezvoltarea artei, ştiinţei, tehnicii în Antichitate şi o influenţă covârşitoare asupra dezvoltării ulterioare a omenirii.Antichitate şi o influenţă covârşitoare asupra dezvoltării ulterioare a omenirii.

Romanii, care au devenit puternici Romanii, care au devenit puternici îîn secolul I n secolul I îî.Hr.,au beneficiat de cuno.Hr.,au beneficiat de cunoşştintinţţe-e-le geografice acumulate de le geografice acumulate de PytheasPytheas.Ei .Ei şşi-au trimis cori-au trimis corăăbiile comerciale pe rubiile comerciale pe rutetesimilare celor deschise de navele grecesimilare celor deschise de navele greceşşti.Pe mti.Pe măăsursurăă ce au ce au îînceput snceput săă--şşi i cucecuce--reascreascăă vecinii vecinii şşi si săă creeze un imperiu, au creeze un imperiu, au îînceput snceput săă p păătrundtrundăă îînsnsăă îîn interiorul n interiorul Europei Europei şşi au efectuat primele explori au efectuat primele explorăări ale uscatului.ri ale uscatului.

Exploratorii chineziExploratorii chinezi

Vechii chinezi au fost de asemenea exploratori Vechii chinezi au fost de asemenea exploratori remarcabili, remarcabili, îîntreprinzntreprinzâând unele dintre cele nd unele dintre cele mai lungi cmai lungi căăllăătorii efectuate pe uscat torii efectuate pe uscat îîn anti- n anti- chitate.Primele explorchitate.Primele explorăări au ri au îînceput ca urmarenceput ca urmare a ra răăzboaielor.zboaielor.ÎÎn jurul anului 150 n jurul anului 150 îî.Hr.,.Hr.,îîmpmpăăratul ratul Wu Ti dorea sWu Ti dorea săă--şşi apere hotarele de atacurilei apere hotarele de atacurile hunilor, popor nomad din nord, hunilor, popor nomad din nord, şşi de aceea, i de aceea, îînn 138 138 îî.Hr.,.Hr.,şşi-a trimis sfetnicul i-a trimis sfetnicul Chang Ch’yenChang Ch’yen îîntr-o lungntr-o lungăă c căăllăătorie spre apus, pentru a ctorie spre apus, pentru a căău-u- ta aliata aliaţţi. i. Chang Ch’yenChang Ch’yen nu a fost foarte nu a fost foarte noronoro-- cos cos îîn a gn a găăsi alsi aliiaaţţi care si care săă lupte pentru China, lupte pentru China, dar a efectuat o cdar a efectuat o căăllăătorie demntorie demnăă de o epopee, de o epopee, strstrăăbbăăttâând mii de kilometri pe uscat. nd mii de kilometri pe uscat. ÎÎn cele n cele din urmdin urmăă, a ajuns , a ajuns îîn Bactria (acum parte dinn Bactria (acum parte din Iran), Iran), îînainte de a reveni pe o rutnainte de a reveni pe o rutăă similar similarăă prin Asia Centralprin Asia Centralăă. C. Căăllăătoria sa a durat peste toria sa a durat peste doudouăăzeci de ani, dintre care zece ani au fost zeci de ani, dintre care zece ani au fost petrecupetrecuţţi i îîn prizonierat la hunin prizonierat la huni..

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/38/ZhangQianTravels.jpg

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/ZhangQianTravel.jpg

Ulterior, exploratorii chinezi au Ulterior, exploratorii chinezi au îîntreprinsntreprinsexpediexpediţţii din motive diferite.Doi dintre cei ii din motive diferite.Doi dintre cei mai de seammai de seamăă au f au făăcut-o din cauze cut-o din cauze religioase. religioase. Fa Hsien Fa Hsien a fost un c a fost un căăluglugăăr r budist a cbudist a căărui crui căăllăătorie a avut loc la torie a avut loc la îînceputul secolului al V-lea d.Hr. El a nceputul secolului al V-lea d.Hr. El a pornit spre vest, prin Asia Centralpornit spre vest, prin Asia Centralăă,apoi ,apoi a cobora coborâât spre sud prin India, ajungt spre sud prin India, ajungâând nd la Calcutta. Dupla Calcutta. Dupăă aceea , a navigat tot aceea , a navigat tot spre sud, cspre sud, căătre Sri Lanka, tre Sri Lanka, îînainte de a nainte de a reveni reveni îîn Chinan China,, pe mare. pe mare. ÎÎn cn căăllăătoria sa, toria sa, care a durat 15 ani, a adunat numeroase care a durat 15 ani, a adunat numeroase relicve asociate budismului relicve asociate budismului şşi a sporit i a sporit îînnmare mmare măăsursurăă cuno cunoşştintinţţele chinezilor.ele chinezilor.

CelCelăălalt mare clalt mare căăllăător budist a fost tor budist a fost Hsuan TsangHsuan Tsang. El a tr. El a trăăit it îîn secolul al n secolul al VII-lea d.Hr. VII-lea d.Hr. şşi istoria explori istoria explorăărilor lui rilor lui Fa Hsien l-a inspirat sFa Hsien l-a inspirat săă porneasc porneascăă îîn n propriul spropriul săău pelerinaj religios. Ca u pelerinaj religios. Ca şşi i Fa Hsien, a pornit pe uscat prin Asia Fa Hsien, a pornit pe uscat prin Asia CentralCentralăă şşi a ocolit India, viziti a ocolit India, vizitâând nd oraoraşşe precum Allahabad, Calcutta e precum Allahabad, Calcutta şşi i Poona. A revenit Poona. A revenit îîn China, aducn China, aducâând nd cu el aproape 700 de ccu el aproape 700 de căărrţţi religioase i religioase şşi alte relicve.i alte relicve.

Navigatorii polinezieniNavigatorii polinezieni

Primii locuitori ai insulelor Polineziei Primii locuitori ai insulelor Polineziei din Oceanul Pacific trebuie sdin Oceanul Pacific trebuie săă fi str fi străă-- bbăătut miitut mii de kilometri pentru a-de kilometri pentru a-şşi i găsigăsi ccăăminele.Nimeni nu minele.Nimeni nu şştie cu sigutie cu siguranţăranţă de unde au venit ei, dar ipotezade unde au venit ei, dar ipoteza cea cea mai plmai plaauzibiluzibilăă este c este căă au pornit au pornit din din sud-estul Asiei, probabil cu 3000 sud-estul Asiei, probabil cu 3000 de de ani ani îîn urmn urmăă.C.Căăllăătoreau toreau îîn canoe n canoe marimari şşi se pare ci se pare căă mai mai îîntntââi au colonizati au colonizat insulele vestice, ca Vanuatu insulele vestice, ca Vanuatu şşi i NouaNoua Caledonie, apoi au continuat spre Caledonie, apoi au continuat spre est, cest, căătre Fiji, Tonga etc. tre Fiji, Tonga etc. ÎÎn acest timp n acest timp şşi-au perfeci-au perfecţţionat tehnicile de navigaionat tehnicile de navigaţţie, ie, folosindu-se de pozifolosindu-se de poziţţiile stelelor pe cer pentru a-iile stelelor pe cer pentru a-şşi determina latitudinea. Mai i determina latitudinea. Mai ttâârziu au creat hrziu au creat hăărrţţi, unind bei, unind beţţiişşoare suboare subţţiri din lemn de palmier, pentru a crea iri din lemn de palmier, pentru a crea o rama o rama îîn care fixau cochilii pentru a indica locan care fixau cochilii pentru a indica locaţţiile diverselor insule.Nu se iile diverselor insule.Nu se cunosc numele primilor navigatori, nici rutele exacte pe care le-au urmat,cunosc numele primilor navigatori, nici rutele exacte pe care le-au urmat,deoadeoarece nu au dezvoltat un sistem de scriere rece nu au dezvoltat un sistem de scriere şşi astfel nu au li astfel nu au lăăsat relatsat relatăări ale ri ale ccăăllăătoriilor.toriilor.

ExpediExpediţţiile vikingiloriile vikingilor

Germanii nordici au fost numiGermanii nordici au fost numiţţii,, la la îînceputul Evului Mediunceputul Evului Mediu,, nor- nor-manzi sau manzi sau vikingi vikingi şşi au format i au format actualele popoare: danez, suedez actualele popoare: danez, suedez şşi norvegian.i norvegian.Vikingii din Norvegia , Vikingii din Norvegia , îîntre 830 ntre 830 şşi 839 au ocupat Irlanda, iar i 839 au ocupat Irlanda, iar îîn n 870 s-au stabilit 870 s-au stabilit îîn Islanda unde n Islanda unde au au îîntemeiat un stat cu capitala ntemeiat un stat cu capitala la Reykiawik. la Reykiawik.

Pornind din Islanda, Pornind din Islanda, Eric cel RoEric cel Roşşu,u, o c o căăpetenie vikingpetenie vikingăă, a descoperit , a descoperit Groenlanda (981), iar fiul sGroenlanda (981), iar fiul săău, u, LeifLeif, , îîn jurul anului 1000, traversn jurul anului 1000, traversâând nd Atlanticul a debarcat pe coastele Labradorului, Atlanticul a debarcat pe coastele Labradorului, îîn America de Nord, n America de Nord, îîntr-o regiune pe care a numit-o Vinland. ntr-o regiune pe care a numit-o Vinland.

Un Un şşef al normanzilor, ef al normanzilor, RolonRolon, s-a , s-a aaşşezat la gurile Senei, iar ezat la gurile Senei, iar îîn 911 el a n 911 el a primit, cu condiprimit, cu condiţţia sia săă se cre se creşştineze, tineze, o parte din nordul Frano parte din nordul Franţţei, ei, îîn care n care s-au as-au aşşezat normanzii ezat normanzii şşi care s-a i care s-a numit Normandia.numit Normandia.

Invaziile Invaziile îîn direcn direcţţia esticia esticăă au fost au fost opera vikingilor din Suedia, cunos-opera vikingilor din Suedia, cunos-cucuţţi sub numele de i sub numele de varegi.varegi. Bog Bogăă--ţţiile regiunilor din jurul Golfului iile regiunilor din jurul Golfului Finlandei le-au dat Finlandei le-au dat îîndemn sndemn săă--şşi i continue marcontinue marşşul,coborul,coborâând pe nd pe fluviile Rusiei (Neva, Nipru ,Volga) fluviile Rusiei (Neva, Nipru ,Volga) ddâând nand naşştere drumului comercial tere drumului comercial numit numit “de la varegi la greci”.“de la varegi la greci”.

ÎÎn final, tot vikingii au stat la originea cren final, tot vikingii au stat la originea creăăriirii primului stat rus (cuvprimului stat rus (cuvâântul Rusia derivntul Rusia derivăă de de fapt din “rus”,care fapt din “rus”,care îîn limba vikingn limba vikingăă îînseamnnseamnăă “ “roroşşcat”), reunind doucat”), reunind douăă principate pe care le principate pe care le îîntemeiaserntemeiaserăă,la Kiev ,la Kiev şşi Novgorod,la i Novgorod,la

chemareachemarea popoarelor slave care le admirau simpopoarelor slave care le admirau simţţul ul organizatoric.organizatoric.

BibliografieBibliografie

1. www.wikipedia.org.1. www.wikipedia.org.2. xxx, 2. xxx, Oameni celebriOameni celebri, Editura Teora, Bucure, Editura Teora, Bucureşşti,2005ti,2005 3. Larousse, 3. Larousse, PersonalitPersonalităţăţi care au schimbat istoria i care au schimbat istoria

lumii.lumii.DDin Antichitate pin Antichitate pâânnăă îîn Evul Mediun Evul Mediu,,1800 1800 îî.Hr.-.Hr.-14921492, Ed. Rao, Buc.,2003, Ed. Rao, Buc.,2003

SFSFÂÂRRŞŞITIT