Factori de risc din mediul de munc - radiaii neionizante Preocuparea constant pentru mbuntirea calitii vieii i pentru utilizarea unor tehnologii industriale performante a determinat, la sfritul secolului XX, explozia numrului de surse de radiaii electromagnetice neionizante din banda de microunde i radiofrecven (cosmice i industriale) concomitent cu creterea interesului populaiei i al specialitilor pentru evaluarea riscurilor pentru sntate.

Dac prezena cmpului electromagnetic in mediul in care trim poate fi catalogat printre factorii cunoscui de poluare a mediului, atunci, dintre acetia, aa-numita poluare electromagnetic are in prezent cea mai mare rat de cretere i cea mai larg rspndire in zonele populate ale globului, dar i cel mai mare impact psihologic asupra populaiei; in timp ce, efectele biologice ale expunerii i eventualul risc reprezentat pentru sntate nu sunt in mod satisfctor cunoscute.

n acest context este lesne de neles preocuparea att a cercettorilor, ct i a populaiei cu privire la identificarea i evaluarea riscurilor pentru sntate.

n ndeplinirea obligaiilor prevzute la art. 7 alin. (4) i la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie s evalueze i dac este necesar, s msoare i/sau s calculeze nivelurile cmpurilor electromagnetice la care sunt expui lucrtorii. Riscurile generate de expunerea la cmpuri electromagnetice trebuie s fie eliminate sau reduse la minimum, inndu-se seama de progresul tehnic i de existena msurilor de control al riscului la surs.

1. Undele electromagnetice

Cmpul electric i cmpul magnetic sunt dou aspecte ale unei forme de existen a materiei, care se numete cmp electromagnetic.

Cmpul electromagnetic se caracterizeaz printr-un cmp electric i unul magnetic, care se conditioneaz reciproc i se propag cu viteza luminii. Termenul de cmp electromagnetic cuprinde cmpurile electrice i magnetice statice, cmpurile electromagnetice de joas frecven i cmpurile electromagnetice de frecven inalt, inclusiv microundele, pe domeniul de frecvene de la 0 Hz la 300 GHz.

Faptul ca un flux magnetic variabil prin aria care este marginit de o spir conductoare produce, in acea spir, o tensiune electromotoare de inducie, arat c, un cmp magnetic variabil creeaz un cmp electric. Rezultatul, poate fi generalizat in sensul ca oriunde, in spaiu, exist un cmp magneticvariabil in timp, ia natereun cmp electric.

De asemenea, o inducie electric variabil d nastere unui cmp magnetic (principiul teoriei electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark Maxwell in anul 1864).

Cmpul electric i cmpul magnetic sunt, deci, in interconexiune, conditionndu-se reciproc.

Cmpul electromagnetic este un cmp rotaional i se propag in spaiu sub forma de unde electromagnetice cu o viteza care depinde de permitivitatea i permeabilitatea mediului considerat. Frecvena undelor obtinute este egal cu frecvena cu care se deplaseaz electronii. Cu ct mai mare este frecvena, cu att mai mult energie este transportat in acelai interval de timp. Analog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice, poate fi definit o mrime numit lungime de und a undelor electromagnetice, i care este egal cu distanta cu care se propag cmpul electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipolului. Lungimile de und ale undelor electromagnetice variaz intr-un interval foarte larg. Astfel, in telecomunicaii se folosesc unde electromagnetice ale cror lungimi de und ajung la mai multe mii de metri, pe cnd lungimile de und ale radiailor gama emise de unele elemente radioactive au valori de ordinul 10 m.

Undele electromagnetice se propag in aer cu viteza luminii (299.792,458 km/s), aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii, emise de J. C. Maxwell in 1865, lumina si radiaiile asemantoare (radiatiile infrarosii, ultraviolete, etc.) sunt tot de natur electromagnetic, diferind intre ele prin lungimile de und. Informatia se receptioneaz la distan prin radio, televiziune, telefonie mobil. Purttorii informaiei sunt undele electromagnetice de frecven ridicat, modulate pe undele de joasa frecven care conin informatia. Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refract, se difract, interfereaz i sunt atenuate pn ajung la antena receptorului.

In concepia fizicii moderne, radiaia electromagnetic reprezint un cmp electromagnetic variabil in timp i spaiu, care se propag sub forma de unde electromagnetice insoite de un transport de energie radiant.

2. Spectrul undelor electromagnetice in toat gama de frecvene (0 1023) Hz, se clasific in mai multe subdomenii, in funcie de fenomenele de interaciune cu mediile biologice.

Radiaiile electromagnetice se clasific, dupa posibilitatea de a ioniza materialul, in radiaii ionizante au energia fotonic mai mare de 12 eV, i radiaii neionizante, avnd energia fotonic mai mic de 12 eV.

Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte: radiaiile (undele) radio; microunde; radiaii hertziene; radiaii infraroii; radiaii luminoase; radiaii ultraviolet; radiaii X (Rntgen); radiaii "" (gamma).

Radiaiile cu lungimea de und mai mic de 100 nm, ncepnd cu UV (radiaii ultraviolete) cele cu (100-190 nm) i mergnd spre undele radio lungi sunt radiaii neionizante. Radiaiile neionizante se ntind de la spectrul vizibil pn la cele de foarte joas frecven (ELF- Extremely Low Frequency); undele produse de staiile de baz a telefoniei mobile sunt radiaii neionizante (fig.1).

Fig.1. Tipuri de surse in functie de frecvena de emisie

3. Surse de radiaii electromagnetice

Sursele de radiaii electromagnetice pot fi de doua tipuri:

3.1. Surse naturale, sunt reprezentate de fondul natural care acoper frecvenele extreme ale spectrului: cmpul magnetic terestru si cmpul electric atmosferic sunt cmpuri statice. Radiaiile cosmice se situeaz la cele mai ridicate frecvene ale spectrului.

Cmpul electrostatic este prezent in atmosfer ca efect al acumulrilor de sarcini electrice, favorizate de umiditate i condens.

Cmpul magnetic terestru este datorat compoziiei geologice a Pmntului; iar prin interaciunea lui cu particulele din ionosfer se formeaz magnetosfera, un strat in jurul Pmntului in care sunt prezente fenomene i interaciuni magnetice.

3.2. Surse artificiale, care pot fi : i) intenionate, create de oameni pentru a fi folosite in diferite procese de producie; ii) surse parazite (nedorite), care apar din diferite procese tehnologice.

Acestea acoper toat gama de frecvene:

cmpuri statice produse de magnei permaneni i electromagnei;

cmpuri de frecven industrial sistemul energetic; cmpuri de medie frecven aplicaii in domeniul inclzirii prin inducie; unde electromagnetice sistemele de comunicaii i detecie radar, aparatur medical,

sisteme de diatermie; radiaii atomice i nucleare utilizarea substanelor radioactive, reactoare nucleare.

Principalele surse de cmpuri electromagnetice de radiofrecvena sunt antenele care emit programele radio i de televiziune, antenele de telefonie mobil, antenele de comunicaii (armata, trafic aerian, poliie, pompieri sau de serviciile de urgen), aparatele de telefonie mobil, instalaiile de supraveghere a circulaiei, cuptoarele cu microunde, antenele telefoanelor fixe fr fir, sistemele de securitate i multe altele (fig 2).

Fig.2. Tipuri de surse care produc cmpuri electromagnetice

4. Radiaiile electromagnetice neionizante

Acestea sunt radiaii cu frecvena cuprins ntre 3 kHz i 300 GHz (lungimea de und ntre 100 km i respectiv 1mm) a cror energie nu determin ionizarea materiei (chiar pentru radiaiile de 300 GHz energia este de 3 ori mai mic dect cea necesar pentru ionizarea materiei).

Sunt prezente in mediul inconjurtor i in mediul de munc i pot fi de origine natural sau artificial.

n prezent, datorit dezvoltarii tehnologiilor i echipamentelor care genereaz in mediul inconjurator radiaii electromagnetice neionizante se pune tot mai acut problema lurii unor msuri de protecie adecvate care s conduc la diminuarea expunerii profesionale sau a populaiei.

n multe procese tehnologice sau la deservirea unor echipamente tehnice se intalnesc situaii in care personalul muncitor execut activiti profesionale in zonele in care in mediul de munc exista cmpuri si radiaii electromagnetice. Din punct de vedere al securitii i sntii in munc este esenial ca personalul sa nu fie expus la niveluri periculoase ale radiaiilor electromagnetice.

5. Mrimi fizice caracteristice

In scopul asigurrii cerinelor de securitate si sntate in raport cu radiaiile electromagnetice este nevoie sa fie cunoscute mrimile si unitile fizice care caracterizeaz emisia i interaciunea lor cu materia. Acestea permit caracterizarea sursei emitoare, a expunerii sau energiei absorbite. In cadrul expunerii la cmpuri electromagnetice sunt utilizate, in mod curent, urmatoarele mrimi fizice:

1. Curentul de contact (Ic) ntre o persoan i un obiect este exprimat n amperi (A). Un obiect conductor n cmp electric poate fi ncrcat de acest cmp.

2. Densitatea de curent (J) se definete ca fiind curentul care traverseaz o unitate de suprafa, perpendicular pe fluxul de curent, ntr-un volum conductor cum ar fi corpul uman sau o parte a

corpului. Aceasta se exprim n amperi pe m2 (A/ m2).

3. Intensitatea cmpului electric este o mrime vectoriala (E) care corespunde forei exercitate asupra unei particule ncrcate, independent de deplasarea ei n spaiu. Aceasta se exprima n

voli pe metru (V/m).

4. Intensitatea cmpului magnetic este o mrime vectoriala (H) care, mpreun cu inducia magnetic, definete un cmp magnetic n orice punct din spaiu. Aceasta se exprim n amperi

pe metru (A/m).

5. Inducia magnetic sau densitatea de flux magnetic este o mrime vectorial (B) definit ca fora exercitat asupra sarcinilor mobile, exprimat n tesla (T). n spaiul liber i n materiile biologice pot fi utilizate att inducia magnetic, cat i intensitatea cmpului magnetic, aplicnd echivalenta 1A/m = 4 10-7 T.

6. Densitatea de putere (S) este mrimea adecvat pentru utilizarea n cazul frecvenelor foarte nalte, atunci cnd profunzimea penetrrii corpului este redus. Reprezint cantitatea de putere radiant, incident perpendicular pe o suprafa, mprit la aria acestei suprafee. Aceasta se exprim n wati pe mp(W/mp).

7. Absorbia specific a energiei (SA) se definete ca energia absorbit pe unitate de mas de esut biologic. Aceasta se exprim n jouli pe kilogram (J/kg). n prezenta hotrre se folosete pentru a limita efectele nontermice ale radiaiilor de microunde n impulsuri.

8. Rata de absorbie specific (SAR) a energiei medii pe ntregul corp sau pe o anumit parte a corpului se definete ca debitul cu care este absorbit energia pe unitatea de mas de esut corporal. Aceasta se exprim n wati pe kilogram (W/kg).

Dintre mrimile fizice numai inducia magnetic, curentul de contact, intensitatea cmpului electric, intensitatea cmpului magnetic i densitatea de putere pot fi msurate direct.

6. Reglementri privind expunerea la cmp electromagnetic

Investigarea efectelor expunerii umane la cmp electromagnetic este o problem care preocup organizaii internaionale si naionale care sprijin i coordoneaz cercetarea tiinific in domeniul efectelor biologice datorate expunerii la cmp electromagnetic i coordoneaz activitatea de standardizare a condiiilor de limitare a expunerii excessive:

WHO World Health Organization (Organizatia Mondiala a Sanatatii) EC European Commission Scientific Committee on Toxicity, Ecotoxicity and the

Environment IRPA International Radiation Protection Agency ILO International Labor Office IARC International Electrotechical Commission UNEP United Nations Environment Program

Preocupri notabile pentru reglemenatarea expunerii umane la cmp electromagnetic neionizant sunt semnalate incepand din 1974, odat cu infiinarea grupului de lucru pentru radiaia neionizant (NIR). In 1992 s-a constituit Comisia Internaionala de Protecie impotriva Radiaiei Neionizante (ICNIRP), avnd ca obiective: investigarea efectelor biologice in condiiile expunerii la radiaii neionizante, promovarea unor norme internaionale de limitare a expunerii i favorizarea aciunilor de protecie a populaiei i a profesionitilor in medii cu grad ridicat de expunere.

ICNIRP a publicat mai multe documente care ilustreaz preocuprile comisiei, dintre care normele pentru limitarea expunerii la cmp electromagnetic in gama 0-300 GHz (Guidelines for Limiting Exposure to Time-varying Electric, Magnetic and Electromagnetic Fields (up to 300 GHz), Health Phys., 74, No. 4, 494-522, 1998) reprezint ghidul cel mai complet i actual, cuprinznd: introducerea mrimilor de cmp si conexe asupra crora se impun restricii, caracterizarea condiiilor de expunere i descrierea mecanismelor de interaciune cmp-substan in diferite domenii de frecven, efectele biologice studiate i msura in care acestea au fost constatate in cadrul cercetrilor de specialitate, date cantitative privind nivelurile maxime admise pentru expunerea uman (pe benzi de frecvent i in diferite condiii de expunere), msuri de protecie recomandate.

La nivel european, in 1999, este adoptata Recomandarea Consiliului 1999/519/CE, referitoare la limitarea expunerii populaiei generate de cmpuri electromagnetice (0 Hz 300 GHz), iar in 2004 este adoptat Directiva 2004/40/CE privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice, directiv care preia valorile recomandate de ICNIRP.

Recomandarea European 1999/519/CE:

Principiul PRECAUIEI nscris n Tratatul Uniunii Europene (Art.130R al Tratatului de la Maastricht- 7 feb.1992) stipuleaz c atunci cnd exist elemente tiinifice suficiente, n absena unor certitudini sau probe absolute, innd cont de cunotinele tiinifice i tehnice ale momentului, autoritile trebuie sa protejeze, nainte de toate, cetenii, contra riscului si prejudiciilor cauzate de expunerea la CEM, nu trebuie ntrziat luarea de msuri care s vizeze prevenirea unui risc de afectare grav i ireversibil asupra mediului:

i. limitarea expunerii publicului la cmpurile electromagnetice de (0-300) GHz, asigurnd un nivel ridicat de protecie a sntii contra expunerii la cmpuri electromagnetice.

ii. este imperativ de a proteja publicul contra efectelor nocive adeverite pentru sntate, care pot surveni n urma expunerii la cmpuri electromagnetice ;

iii. msurile privind cmpurile electromagnetice ar trebui s ofere la toi cetenii un nivel ridicat de protecie;

iv. organisme de normalizare: CENELEC (Comitetul European de Standardizare n Electrotehnic) i CEN ( Comitetul European de Standardizare); statele membre au, conform tratatului, facultatea de a prevedea un nivel de protecie superior celui prevzut prin prezenta recomandare.

7. CERINE MINIME DE SECURITATE I SNTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CMPURI ELECTROMAGNETICE

La nivel naional, prin preluarea Directivei Europene 2004/40/CE, a fost adoptata HOTRREA DE GUVERN nr. 1.136 din 30 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri electromagnetice.

Sunt avute in vedere riscurile generate sau care pot fi generate de expunerea la cmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, in timpul lucrului.

Hotrrea se refer la riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaia curenilor indui i de absorbia de energie, precum i de curenii de contact, dar nu are in vedere efectele pe termen lung.

Aceast hotrre stabilete, de asemenea, valorile limit de expunere, bazate direct pe efectele cunoscute asupra sntii i pe consideraii biologice, cat i valori de declanare a aciunii, acestea reprezentnd parametrii direct msurabili, cum ar fi intensitatea cmpului magnetic, intensitatea cmpului electric si densitatea de putere.

Hotrrea prevede, in acelai timp, necesitatea reducerii la minim sau a eliminarii riscurilor generate de expunerea la cmpuri electromagnetice, inandu-se seama de progresul tehnic si de existena msurilor de control a riscului la surs, ct i supravegherea permanent a strii de sntate a lucrtorilor in scopul prevenirii si detectrii cat mai rapid posibil a oricarui efect nociv rezultat din expunerea la aceste cmpuri.

Hotrrea face referire la obligaia angajatorului de a deine o evaluare a riscurilor, actualizat periodic sau ori de cate ori s-au produs modificri semnificative la nivelul locului de munc, i de a stabili msurile ce trebuie luate pentru securitatea si sntatea lucrtorilor. Angajatorul are obligaia de a asigura informarea si formarea lucratorilor expui la locul de munc cu riscuri generate de cmpuri electromagnetice, in raport cu rezultatele evalurii riscurilor, in special in ceea ce priveste:

msurile luate in aplicarea prezentei hotrri, valorile minime de expunere si valorile de declanare a aciunii, precum si potenialele

riscuri asociate, rezultatele evalurilor i msurrilor privind nivelurile de expunere la cmpuri

electromagnetice, modul de detectare a efectelor nocive ale expunerii asupra strii de sntate si modul de

semnalare a acestora.

Angajatorul are, de asemenea, obligaia de a lua msurile necesare de igien si protecie individual a lacrtorilor.

Anexa, care face parte integrant din aceast hotrre, cuprinde valorile limit de expunere si valorile de declanare a actiunii pentru cmpurile electromagnetice

7.1. Valorile limit de expunere si valorile de declanare a aciunii

valori limit de expunere - limitele de expunere la cmpuri electromagnetice care se bazeaz direct pe efectele cunoscute asupra sntii i pe consideraii biologice; respectarea acestor limite asigur protecia lucrtorilor expui la cmpuri electromagnetice impotriva oricrui efect nociv cunoscut asupra sntii (tabelul nr.1);

valori de declanare a aciunii - nivelul parametrilor direct msurabili, exprimai n termeni de intensitate a cmpului electric (E), de intensitate a cmpului magnetic (H), de inducie magnetica (B) i de densitate a puterii (S), ncepnd de la care trebuie sa fie luate una sau mai multe msuri prevzute n prezenta hotrre; respectarea valorilor de declanare a aciunii asigur respectarea valorilor limit de expunere relevante (tabelul nr.2).

Tabelul nr. 1 Valori limit de expunere- condiii care trebuie indeplinite

Domeniul de frecvene

Densitstea de curent indus in cap si trunchi J (mA/m)

SAR medie pentru intregul corp (W/kg)

SAR localizat (cap si trunchi) (W/kg)

SAR localizat (membre) (W/kg)

Densitatea de putere S (W/m)

pana la 1Hz 40 - - - - 1-4Hz 40/f - - - - 4-1000Hz 10 - - - - 1000Hz-100kHz f/100 - - - - 100kHz-10MHz f/100 0,4 10 20 - 10MHz-10GHz - 0,4 10 20 - 10-300GHz - - - - 50

f este frecvena in unitile de msur indicate in coloana domeniului de frecven

Tabelul nr. 2 Valori de declanare a aciunii (valori rms in cmp neperturbat).

Domeniul de frecven

Intensitatea cmpului electric E (V/m)

Intensitatea cmpului magnetic H (A/m)

Inducia magnetic B (mT)

Densitatea de putere pentru unda plan echivalent Seq (w/m2)

Curentul de contact IC (mA)

Curentul indus in extremiti IL (mA)

0-1 Hz - 1,63x105 2x105 - 1,0 - 1-8 Hz 20.000 1,63x105/f 2x105/f2 - 1,0 - 8-25 Hz 20.000 2x104/f 2,5x104/f - 1,0 -

0,025-0,82 kHz 500/f 20/f 25/f - 1,0 - 0,82-2,5kHz 610 24,4 30,7 - 1,0 - 2,5-65 kHz 610 24,4 30,7 - 0,4/f - 65-100 kHz 610 1.600/f 2.000/f - 0,4/f - 0,1-1 MHz 610 1,6/f 2/f - 40 - 1-10 MHz 610/f 1,6/f 2/f - 40 -

10-110 MHz 61 0,16 0,2 10 40 100 110-400 MHz 61 0,16 0,2 10 - - 400-2000 MHz 3f1/2 0,008f1/2 0,01f1/2 f/40 - -

2-300 GHz 137 0,36 0,45 50 - -

f este frecvena in unitile de msur indicate in coloana domeniului de frecven.

Legislaia muncii prevede obligaii pentru angajator, precum si drepturi pentru femeile angajate pe perioada acestora de graviditate, lauzie si alaptare.

Procedeele si conditiile de lucru considerate a prezenta risc pentru securitatea i sntatea femeii i a mamei, se regsesc in Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 96/2003. Printre riscurile specifice care trebuie avute in vedere la evaluarea activitatilor desfasurate de femeile gravide sau care alpteaza este i cel al expunerii la radiaii neionizante.

8. EFECTELE CMPURILOR ELECTROMAGNETICE ASUPRA SNTII POPULAIEI

Efectele cmpurilor de radiofrecven (RF) in interaciune cu esuturile pot fi att de natur termic, ct i netermic.

Efectele termice apar datorit conductibilitii electrice a majoritii esuturilor biologice.

Cmpurile electrice induse n organism genereaz cureni electrici ai cror energie, prin disipare, determin creterea temperaturii. Deoarece multe reacii biochimice sunt puternic dependente de temperatur, este plauzibil ca modificarea acesteia s duc la apariia efectelor biologice. Se consider c atta timp ct limitele recomandate de ICNIRP nu sunt depite, apariia unor efecte biologice datorate efectelor termice este improbabil.

2. Efectele netermice pot aprea ca urmare a mai multor interacii dintre cmpul electric i diferite componente ale esuturilor biologice, de exemplu modificri n conformaia proteinelor sau efecte asupra legrii unor mediatori de receptori celulari - Ca2+ de exemplu, procese care la rndul lor declaneaz o cascad de evenimente intra i intercelulare.

Studiile celulare (in vitro) sunt cel mai utilizate pentru depistarea mecanismelor de interacie deoarece, spre deosebire de studiile pe animale sau studiile epidemiologice, se realizeaz n condiii controlate, rezultatele se obin n timp scurt i permit elaborarea unor modele matematice de studiu. Totui, studierea numai a celulelor sau a sistemelor izolate nu permite observarea nenumratelor interacii care au loc n ntreg organismul.

n prezent, se consider c nu sunt date concludente pentru validarea ipotezei oncogenice.

Nici ipoteza genotoxicitii nu este susinut deoarece, pe ansamblu, nu s-au observat proliferare sau transformare celular, modificarea ratei de mutaie sau schimburi de cromatide surori n cazul expunerii la cmpuri de radiofrecven.

ntr-un singur studiu (Mashevich et al, 2003), s-a raportat apariia unei aberaii cromozomiale, iar cu un an inainte de studiul realizat de Mashevich, (Zhang et al, 2002) au observat inducerea de leziuni ADN prin sinergie cu un agent genotoxic.

Rezultatele privind formarea de micronuclei sunt variabile i dificil de interpretat.

Dei a fost studiat o gam larg de condiii de expunere i de modele biologice, studiile celulare nu au relevat un mecanism bine definit al interaciei cmpurilor de radiofrecven cu sistemele vii.

Studiile, au urmrit ipoteza conform creia expunerea la cmpuri cu nivele mici poate s determine, n absena nclzirii esuturilor, creterea riscului de apariie a cancerului, afectarea capacitii de reproducere sau a activitii cerebrale.

Dou studii, (Vijayalaxmi et al, 2001 i 2003) care au folosit modele bine stabilite pe animale nu au gsit dovezi n privina existenei efectelor genotoxice sau mutagenice. Unul dintre acestea a folosit pentru expunere o radiaie specific sistemelor de telefonie mobil. Un alt studiu (Sykes et al, 2001) a raportat o reducere semnificativ a frecvenei de recombinare intracromozomiale dup expunerea la radiaie tip GSM, dar rezultatele variaz i semnificaia biologic a acestui efect este neclar.

Studii recente care au examinat potenialul carcinogenic al radiaiilor folosite n telefonia mobil au raportat, n general, lipsa vreunei influene asupra incidenei tumorale.

Un studiu demn de amintit e cel al lui Utteridge et al (2000) al crui rezultat nu se coroboreaz, ns, cu un studiu similar al lui Repacholi (1997) care a gsit c expunerea la radiaie GSM a cauzat creterea incidenei limfomului la oareci. n studiul lui Utteridge s-a folosit un numr mai mare de animale, dozimetria a fost mai bun, perioada de inere sub observaie a animalelor a fost mai mare, iar histiopatologia a fost complet.

Fertilitatea masculin este sensibil la creterea temperaturii, iar studiile pe animale au confirmat o sensibilitate similar n cazul expunerii la radiaii de RF cu nivele termice. Expunerea cronic la nivele sczute, netermice a fost, n general, fr efect.

Cele mai multe studii care au investigat efectele radiaiei de RF asupra sistemului nervos nu au gsit efecte n exprimarea genelor sau n privina creterii permeabilitii barierei hemato-encefalice.

n cazul unei expuneri intense este posibil ca activitatea colinergic la nivelul creierului s fie influenat (Lai et al, 2000). Aceste modificri pot determina efecte asupra nvrii i memoriei, dar astfel de rezultate trebuie confirmate.

n privina studiilor epidemiologice se pot spune urmtoarele:

i) Radiaia de RF poate duce la efecte termice cu efecte negative numai dac limitele propuse de ICNIRP sunt depite. ii) Cmpurile n pulsuri pot provoca efecte auditive care ns nu determin efecte pe termen lung asupra strii de sntate. iii) Cmpurile de RF la care este posibil s fie expus populaia nu pot cauza cataract ocular. iv) Exist puine date epidemiologice despre fertilitatea femeilor expuse la radiaii, iar rezultatele sunt incerte (Higier i Baraska, 1967; Larsen et al, 1991).

Studii realizate n Europa de Est i n Scandinavia au relevat o cretere marcant n prevalena simptomelor neurastenice (oboseal, tulburri de somn, ameeli, dureri de cap etc.) la oamenii expui la cmpuri de RF, dar rezultatele sunt incerte, variind de la ar la ar. Sintetiznd literatura de specialitate reiese c majoritatea surselor intenionale nu emit radiaii electromagnetice neionizante din banda microunde i radiofrecven peste limitele maxime admise de legislatia in vigoare.

n ansamblu, studiile epidemiologice nu au gsit date care s susin convingtor ipoteza conform creia exist un risc crescut de inciden a tumorilor cerebrale, a leucemiei sau a altor cancere n corelaie cu folosirea telefoanelor mobile.Aceste studii nu se pot pronuna, ns, n privina riscului folosirii pe termen lung a telefoanelor mobile i a expunerii zilnice sau cumulative la nivele nalte de radiaie sau a apariiei unor tipuri rare de tumori.

n contextul existenei acestei incertitudini tiinifice privind efectele expunerii la cmpuri electromagnetice, se recomand adoptarea principiului de precauie prin implementarea unor msuri administrative, de exemplu, amplasarea antenelor de telefonie mobil la distan de zonele n care se desfoar activiti cu copii sau persoane bolnave, interzicerea utilizrii telefoanelor mobile de ctre copii cu vrsta mai mic de 16 ani, informarea i formarea populaiei, n spe utilizarea unor jurnale, mai ales de ctre persoanele cu risc de expunere la surse (utilizatori de perne electrice, procedee fizioterapeutice, etc.) i nu n ultimul rnd susinere din partea factorilor de decizie privind dezvoltarea unei logistici adecvate de monitorizare a cmpurilor i a efectelor.

Efectele campurilor electromagnetice asupra organismului uman

(1) - magnetismul natural

Cercetarile arata ca Pamantul este un urias magnet cu un camp magnetic deosebit de puternic.

Acest camp scade in intensitate cu cat urcam mai sus in spatiul cosmic, astfel ca la distanta de 8-14 raze terestre el devine de 10.000 de ori mai redus. In acest fel, intreaga lume vie si nevie se afla in acest camp, iar slabirea sa are efecte certe nefavorabile, deoarece fara acest camp magnetic viata nu ar putea exista in forma sa actuala pe planeta noastra.

Dar, efectele acestui camp sunt mult mai mari decat s-ar crede: este un fel de umbrela care abate radiatiile cosmice nocive (solare, etc.).

Practic, fara acest camp protector, intreaga lume vie ar disparea ori s-ar modifica genetic.Pamantul este inconjurat de ionosfera. Spatiul vast dintre ionosfera si suprafata Pamantului se comporta ca o enorma cavitate rezonanta electromagnetica, asemenea cutiei de rezonanta a unui instrument muzical. Undele electromagnetice generate de magnetul numit Pamant sunt cunoscute sub denumirea de unde Schumann, dupa descoperitorul lor, fizicianul W. Schumann.

Forma de unda primara are o frecventa de 7,8 Hz. Exact aceeasi frecventa este prezenta si in hipotalamus, principalul centru de control al creierului uman (regiunea din creierul nostru responsabila de capacitatea de concentrare si atentie).Se cunoaste ca Pamantul are un camp electromagnetic de inductie de 2x10-4 T, omul fiind adaptat la acesta intensitate.Lipsa sau micsorarea campului au ca efecte cresterea in inaltime a plantelor si apoi caderea lor in colaps si implicit moartea lor.

La animale s-a observat ca prin micsorarea campului magnetic sau reducerea la zero, acestea au crescut nearmonios si dupa un timp relativ scurt, au devenit irascibile, prezentand semne de boala, asemanatoare turbarii.In lipsa campului gravitational, omul are tendinta de crestere in inaltime si ingrasare iar intregul organism sufera transformari fundamentale. Se deterioreaza sistemul nervos devenind labil, apar stari de insomnie, amnezie, dureri de cap, iar iritabilitatea creste pana cand se produce comotia cerebrala.

Sistemul imunitar nu mai functioneaza normal, sistemul circulator este afectat prin cresterea de colesterol si modificarea tensiunii arteriale pana la infarct miocardic. Sunt de asemenea afectate si sistemul respirator, glandele endocrine si articulatiile. Oamenii care traiesc in case situate la curte, beneficiaza de binefacerile naturii precum si de un camp magnetic mai bun, stiut fiind faptul ca orice casa din caramida sau paianta nu retine si nu impiedica circulatia campului magnetic.

Orasenii, traind in blocuri, beneficiaza de o intensitate a campului magnetic mult mai redusa datorita fierului beton, decurgand de aici o serie de consecinte nefaste asupra organismului.Se stie ca glanda pineala (hipofiza) este responsabila pentru producerea melatoninei si enzimelor, pentru imunitate, oxidare, metabolismul general - ea fiind influentata de expunerea noastra la campurile de natura electromagnetica naturale sau artificiale.

Un exemplu in acest sens il constituie cosmonautul Iuri Gagarin (la 28 de ani), primul om ajuns in cosmos. Desi tanar si viguros, etalon de sanatate, dupa numai 108 minute petrecute in cosmos, s-a intors grav bolnav, fiind transportat pe brate din nava cosmica. Mai mult, s-a constatat ca unghiile si parul ii crescusera cat intr-o saptamana. Examinarea medicala a dus la concluzia ca ii sunt afectate: sistemul circulator, sistemul nervos, ca i se decalcifiasera oasele, etc. Initial s-a crezut ca este vorba despre lipsa gravitatiei. Totusi, analizele ultimilor 20 de ani au aratat ca lipsa campului magnetic este cauza acestor efecte negative asupra corpului uman.

(2) - campurile de radio frecventa

In ultimii 50 de ani puterea emisa intr-o zi de aparatele care folosesc unde radio a crescut de 50.000 de ori.

Intr-un studiu efectuat in SUA a fost stabilita o conexiune intre incidenta cazurilor de leucemie la copii si cancer la adulti si expunerea la campurile electromagnetice de frecvente industriale.

Vatamari specifice cauzate de expunerea la undele radio sunt: - dezvoltarea cataractelor; - instabilitate in sinteza leucocitelor; - dereglari vasculare de natura vegetativa. Statiile de emisie (antenele), care sunt cele mai puternice li periculoase surse de radiofrecventa

din mediu, sunt larg rpspandite in aviatie pentru controlarea traficului aerian, in radioastronomie, in apararea aeriana si cercetarea spatiului, in telefonia mobila.

In conformitate cu rezultatele cercetatorilor, radiatile care au lungimile de unda de ordinul milimetrilor si centrimetrilor au cel mai mare potential in initierea si dezvoltarea dereglarilor sangelui, iar cele de ordinul milimetrilor in bolile sistemului circulator.

Riscul dezvoltarii bolilor sistemului nervos central creste sub influenta radiatiilor de ordinul

decimetrilor. Date privind dezvoltarea de dereglari de ordin psihic datorate expunerii la campuri e.m. arata

efecte de la astenie si schimbari ale dispozitiei, la halucinatii auditive si vizuale, precum si schimbari in comportament pana la tentative de sinucidere. A fost notata o legatura intre expunerea la c.e.m. si tumorile maligne: predispozitia la cancer a fost de trei ori mai mare sub actiunea campurilor de extrem de inalta frecventa.

Cresterea curenta a poluarii e.m. a mediului depaseste capacitatea de adaptare a omului. Organele si tesuturile cele mai susceptibile la efect termic sunt cele slab vascularizate, lucru

care ingreuneaza disiparea caldurii ca de exemplu cristalinul ochiului sau cele cu continut mare de apa cum ar fi sangele, ficatul, glandele reproductive, stomacul, vezica urinara. De aceea, cand undele de extrem de inalta frecventa sunt absorbite, ele produc asa numitele inclusiv in organe de importanta vitala. Pe durata acestui proces, o persoana nu poate sa simta aceste puncte fierbinti deoarece senzorii de caldura sunt localizati doar in piele.

De exemplu cele mai periculoase din punct de vedere al formarii de puncte fierbinti in creier

sunt frecventele de 900 MHz, 1800 MHz si 2,45 GHz pe care functioneaza telefoanele mobile.

Absortia c.e.m. in punctele biologice active este de multe ori mai ,,eficienta decat in alte puncte de pe piele, iar aceasta energie, prin sistemul de meridiane energetice, afecteaza organele interne si organismul ca intreg. Problema este ca acste sisteme generatoare de camp e.m. se vor dezvolta in continuare si vor lucra in benzi de frecvente foarte inalte (GHz) iar conform estimarilor vor fi capabile sa creeze pe suprafata Pamantului o densitate de putere a radiatiilor de 10-7 W/cmp .

Sensibilitatea unui om la efectele c.e.m. de foarte inalta frecventa este estimata la un nivel de 10-16 W/cmp.

S-a stabilit experimental ca atunci cand fluxul de densitate este mai mare de 10-4 W/cmp induce reflexe conditionate la sobolani.

(3) - radarele

In timpul celui de al doilea razboi mondial in URSS au inceput sa apara preocupari in legatura

cu posibilitatea ca sanatatea personalului militar sa fie expusa la pericole datorita lucrului cu radarul. In timpul recilor ierni siberiene, operatorii au descoperit repede ca a sta in fata antenei radarului este un bun mijloc de a se incalzi, dar in acelasi timp au inceput sa circule zvonuri potrivit carora acest lucru provoaca sterilitate.

In anii '40, diverse agentii militare si guvernamentale au inceput sa cerceteze posibilitatea existentei unor pericole pentru sanatate datorate RF/ microunde. In timp ce afirmau ca nu au gasit nici o dovada a acestor pericole, ei recomandau ca operatorii radar si radio sa evite expunerea prelungita ca masura de protectie. La sfarsitul anilor 40 si inceputul anilor 50, mai multe studii noi au aratat ca un risc mai mare pentru sanatate il reprezinta folosirea microundelor.

In 1948 doua studii efectuate in SUA au raportat o posibila legatura cu dezvoltarea cataractei si

a degenerescentei testiculare la caini. In mare parte aceste studii au fost ignorate in principal deoarece companiile care dezvoltau

tehnologii ce utilizau microunde in scopuri militare incepusera sa intrevada posibilitati de comercializare catre consumatori. A fost perioada cand utilizarea comerciala a microundelor a cunoscut o mare dezvoltare prin instalatii diatermice, radare civile si mai tarziu cuptoare cu microunde, toate vazute ca adevarate minuni ale perioadei respective.

In euforia tehnologica care a urmat dupa razboi, a existat un slab interes pentru finantarea unor cercetari care ar fi putut periclita oportunitatile de afaceri. Apoi a inceput razboiul rece si utilizarea militara a radarelor si a altor echipamente militare era vazuta ca fiind capitala pentru interesul national.

Astfel, orice cercetare legata de sanatatea umana a devenit chiar mai ascunsa si invaluita in

secret. Totusi, un studiu efectuat pe angajatii Hughes Aircraft Corporation a constatat numeroase

cazuri de hemoragii interne, leucemie, cataracta, dureri de cap, tumori cerebrale, icter si boli ale inimii la acei angajati care lucrau cu instalatia radar. Ca urmare, Armata SUA a fost nevoita sa initieze prima "cercetare deschisa si publica" asupra efectelor biologice ale microundelor.

Scopul sau era de a stabili "nivele admise" atat pentru expunerea singulara cat si pentru cea repetata deoarece era general acceptata ideea ca trebuie sa existe praguri standard ale expunerii admise. Deoarece la acea data au existat putine date oferite de catre cercetarea din domeniu, s-a hotarat ca principal criteriu sa fie cunoscuta capacitatea microundelor de a incalzi tesuturile, "efectul termic" si cu aplicarea unei marje de siguranta, aceea a fost baza tuturor asa numitelor standarde vestice de siguranta. Decizia de a alege incalzirea tesuturilor drept principal parametru pentru expunere s-a bazat mai mult pe lipsa unordate stiintifice decat pe motive obiective; totusi acestea, a fost foarte repede acceptata atat de armata cat si de industrie, creand ceea ce s-ar putea numi un standard de siguranta si evitand posibilitatea existentei unor efecte slabe netermice asupra sanatatii fara incalzirea tesuturilor.

"Conceptia termica" a devenit repede un model acceptat de catre organizatiile vestice de

standardizare, avand drept rezultat o directionare a marii majoritati a cercetarilor stiintifice catre expuneri intense si de scurta durata.

Cercetarea expunerilor indelungate la nivelul de radiatie al mediului ambiant fara a produce incalzirea tesuturilor nu a fost incurajata pur si simplu pentru ca a fost perceputa ca o posibila amenintare pentru dezvoltarea tehnologica.

Situatia a fost foarte bine descrisa de dr. Rochelle Medici, cercetator al comportamentului animalelor, care a spus: "Se crede ca cercetatorii au renuntat sa faca studii de avangarda deoarece o astfel de activitate da nastere la prea multe controverse sau provoaca prea multe critici. Am ramas cu experimente "sigure" dar lipsite de insemnatate. Rezultatele unor astfel de experimente sunt niste concluzii previzibile".

Aceasta cercetare rezultata din experienta privind expunerea reala a oamenilor, a condus la recunoasterea unei stari numite "boala microundelor", caracterizata de urmatoarele simptome: agitatie crescuta combinata cu epuizare nervoasa, oboseala, slabiciune musculara, activitate intelectuala redusa, absenta, incapacitate de concentrare, sensibilitate crescuta la factorii externi

ca zgomot, lumina, tulburari ale somnului, dureri de cap, ameteli, maini si picioare reci, probleme cu inima (palpitatii, ritm incetinit sau accelerat al inimii), probleme respiratorii, hipertiroidism si dereglari ale ciclului menstrual.

Relevanta "bolii microundelor" pentru utilizarea telefoanelor mobile este aceea ca, atunci cand

un telefon mobil este utilizat cu antena langa cap, expunerea la microunde a tesuturilor creierului se poate situa in intervalul de expunere raportat a provoaca "boala microundelor".

Multe studii asupra telefoanelor mobile din diferite tari au constatat ca utilizatorii prezinta simptome similare pe care ei le asociaza cu utilizarea telefoanelor mobile. Ei acuza dureri de cap frecvente, oboseala, senzatii de arsura, ameteli, dificultati de concentrare si pierderi de memorie.

Desigur ca nu toata lumea prezinta aceste simptome dar unele persoane sunt mult mai sensibile decat altele. Astfel de diferente biologice (mai degraba decat psihologice) au fost prezentate pe larg in cercetare in domenii cum ar fi auzirea microundelor, unde unele persoane pot detecta efectele directe ale undelor radio de inalta frecventa asupra nervilor din urechea interna.

(4) - telefoanele mobile

1.Energia emisa de telefonul mobil Diferite cercetari arata ca intre 20 si 60% din energia emisa de un telefon mobil este absorbita

de capul utilizatorului. Procentul absorbit depinde de tipul telefonului, tipul de antena (cele scurte care nu pot fi extinse sunt mai periculoase deoarece concentreaza energia in capul utilizatorului) si de cat de departe este emitatorul celui mai apropiat releu de transmisie, deoarece cu cat este mai slab semnalul de la releul de transmisie cu atat puterea telefonului va creste pentru a mentine legatura cu reteaua.

Telefoanele mobile pot incalzi cu adevarat structuri ale creierului. Acest fapt a fost admis in martie1997 intr-un raport al guvernului australian: "Expunerea fiintelor umane la radiatie de RF este mai mare in cazul telefoanelor mobile datorita modului de utilizare, cu antena de emisie a telefonului aproape de cap. Exista dovezi ca pot apare concentratii locale de energie ca urmare a reflexiilor interne".

Pe linga antena, in cazul telefoanelor mobile se emit de asemenea si microunde datorita unei ecranari neadecvate in carcasa. Datorita acestui fapt multe telefoane au emisii detectabile la baza telefonului unde se cupleaza firul castii transmitand microundele prin ea. Dimensiunea acestei probleme depinde foarte mult de tipul de telefon folosit.

2. Efectele campurilor electromagnetice provenite de la telefoanele mobile. Ultimele decenii au cunoscut o perioada de dezvoltari tehnologice fara precedent care ne

schimba din ce in ce mai mult modul de viata, munca si comunicare cu raspandirea utilizarii telefonului mobil, cel mai vizibil simbol al acestei revolutii tehnologice. In Australia exista in mod curent peste 4 milioane de utilizatori.

In America aproape 30% din populatie are un telefon mobil, iar tarile nordice sunt lideri mondiali cu 40% din danezi, 50% din norvegieni si suedezi si aproape 60% finlandezi. In Marea Britanie aproape jumatate din copiii cu varste intre 7 si 16 ani au telefon mobil. Nokia a estimat ca la sfarsitul anului 2000 existau in lume peste 700 milioane de utilizatori de telefoane mobile.

In acelasi timp aceasta tehnologie da nastere acum la mari intrebari in legatura cu posibilele consecinte asupra sanatatii ale utilizarii telefonului mobil, pe termen lung. Deoarece exista multe milioane de utilizatori, chiar daca un mic procent din ei sunt afectati in mod negativ si tot ar insemna ca exista o reala problema de sanatate a publicului datorita numarului potential de victime.

3. Sunt telefoanele mobile "sigure"? In 1995 o brosura intitulata "Efectele telefoanelor mobile asupra sanatatii" spunea ca: "Dupa

mai mult de 6000 de studii stiintifice efectuate in toata lumea inca nu exista o dovada convingatoare a vreunui efect nociv asupra sanatatii produs de campurile electromagnetice ale telefoanelor mobile; grupul international de cercetatori stiintifici trage concluzia ca nu exista nici o legatura intre telefoanele mobile si efectele nocive asupra sanatatii".

De atunci, acest punct de vedere nu s-a schimbat mult. De exemplu, intr-o scrisoare adresata ziarului Australian pe 6 februarie 2001, Keith Anderson

de la Asociatia Producatorilor de Telefoane Mobile din Australia (Australian Mobile Telephone Association), asigura cititorii ca telefoanele mobile sunt sigure deoarece ele sunt proiectate, produse si incercate pentru a indeplini cerintele "standardelor de siguranta care au o baza stiintifica" si ca telefoanele care au aceasta acreditare sunt sigure.

Totusi, ceea ce industria nu spune este ca deseori citatele "grup international de cercetare stiintifica" si "standarde de siguranta cu baza stiintifica" sunt irelevante pentru utilizarea telefoanelor mobile. Ele se refera aproape exclusiv la cercetarea efectelor biologice ale expunerii de scurta durata la nivele ridicate de RF/ microunde; desi cele mai multe din bolile despre care se crede ca sunt relevante pentru expunerea la RF/ microunde sunt cele cu perioade de incubatie lungi la nivele scazute si sunt multi-cauzale (cancer, boala Alzheimer, compromiterea sistemului imunitar). 4. Producerea tumorilor cerebrale Ca urmare a larg mediatizatului caz adus in fata justitiei la inceputul anilor 90, cand se acuza

producerea unei tumori cerebrale datorita folosirii intense a telefonului mobil, Asociatia

Producatorilor de Telefoane Celulare (Cellular Telephone Industry Association-CTIA) a initiat

in 1993 programul de cercetare: Cercetare in domeniul Tehnologiilor Radio (Wireless

Technology Research- WTR). Acest program de cercetare a fost finantat cu pana la 27 mil.

dolari pentru a "identifica si a rezolva orice problema legata de sanatatea consumatorilor care

ar putea aparea datorita utilizarii acestor telefoane".

In februarie 1999, George Carlo, seful programului de cercetare WTR, care antrierior

sustinuse punctul de vedere al industriei conform caruia telefoanele mobile sunt sigure, a

surprins industria cu un raport pe care l-a prezentat la conventia anuala a CTIA.

Mai exact, dr. Carlo a afirmat ca: 1. Rata mortalitatii din cauza unei tumori cerebrale printre utilizatorii de telefoane mobile a

fost mai mare decat rata mortalitatii celor care nu folosesc telefoane mobile. 2.Riscul unui neurom acustic, o tumora benigna a nervului auditiv, a fost cu 50% mai mare la

persoanele care au raportat folosirea telefonului mobil timp de mai mult de 6 ani; mai mult, relatia dintre timpul de utilizare a telefonului mobil si aceasta tumora se pare ca urmeaza o curba tip doza-raspuns;

3.Riscul unor rare tumori neuro epiteliale la exteriorul creierului a fost mai mult decat dublu, o crestere a riscului, semnificativa din punct de vedere statistic, la utilizatorii de telefoane celulare in comparatie cu cei care nu folosesc acest tip de telefon.

Important este ca Dr.Carlo a declarat ca "nu s-au luat masuri corespunzatoare pentru a proteja consumatorii in timpul acestei perioade de incertitudine privind siguranta" si ca industria "pierde o oportunitate pretioasa tratand aceste preocupari privind sanatatea publica prin prisma politicii, creand iluzia ca o cercetare mai intensa in urmatorii cativa ani ar putea ajuta consumatorii de astazi si afirmand in mod eronat ca incadrarea in reglementari inseamna siguranta".

Dr. Carlo a spus de asemenea ca el "a fost alarmat ca segmente ale industriei au ignorat constatarile stiintifice care sugerau posibile efecte asupra sanatatii si au afirmat in mod repetat si eronat ca telefoanele mobile sunt sigure pentru toti utilizatorii inclusiv copiii, iar prin solicitarea si sprijinirea de cercetari suplimentare au creat iluzia unor actiuni responsabile".

In cartea sa recent publicata: "Telefoanele mobile, pericole invizibile ale erei comunicatiilor fara fir", dr. Carlo expune trucurile si metodele de inselare pe care industria le foloseste in general pentru a dezorienta stiinta si a distorsiona evidenta.

Din punct de vedere al litigiului, aceasta este o mina de aur pentru avocatii care, ca si in litigiul cu tutunul, pot castiga milioane daca pot convinge juratii ca este posibil ca un produs de larg consum sa fie daunator sanatatii. Important este ca avocatul nu trebuie sa stabileasca o cauzalitate absoluta, ci are nevoie doar de dovezi ca industria a acoperit si a facut confuza in mod sistematic evidenta stiintifica, impiedicand consumatorul sa-si formeze o parere in acest sens.

In acest sens, in ianuarie anul acesta, super-avocatul american Peter Angelos a angajat industria telefoanelor mobile intr-un proces telefoane mobile-cancer de 800 mil. dolari. Angelo a devenit cunoscut cu procesul sau impotriva industriilor azbestului si tutunului si a castigat mai mult de 1 miliard dolari din procese de prejuducii personale.

(5) - terminalele computerelor

Multi cercetatori au realizat studii dedicate efctelor radiatiilor provenite de la terminalele computerelor. Anisimov si Zabezhinskiy au aratat ca iradierea cronica provenita de la terminalele computerelor personale cauzeaza accelerarea maturarii sexuale si incetarea prematura a functiilor reproductive la femelele de soareci si reduce nivelele nocturne de melatonina (hormonul somnului) in serul sanguin.

Datele obtinute ofera dovezi ale efectelor radiatiilor produse de monitoare si asupra posibilei nocivitati a acestora. Cercetarile neuroendocrinologice speciale efectuate au evidentiat la copii in varsta de 6 ani care folosesc cu regularitate computerul la gradinita, nivele ridicate de adrenalina in secretia urinara, nivele reduse de DOPA si concentratii ridicate de 11-oxicorticosteroid in saliva, toate acestea fiind indicii ale activitatii ridicate a sistemului adeno-hipotalamo-pitutilar si, in consecinta, reducerea potentialului de rezerva a acestuia, fapt ce poate sta la baza accelerarii maturizarii sexuale.

(6) - studii

1. Studii facute pe animale Folosirea soarecilor si sobolanilor pentru cercetari de laborator a fost de mult timp acceptata

pentru evaluarea efectelor unor substante chimice posibil toxice asupra oamenilor. Aceasta a fost de asemenea principala metoda in tentativa de a determina efecte adverse ale expunerii la radiatii in domeniul microundelor, similare cu cele emise de telefoanele mobile.

A. O echipa de oameni de stiinta finantata de Telstra - Operatorul National Australian de Telecomunicatii - a scos la iveala o constatare de mare interes. Ei au folosit 200 de soareci predispusi la limfom, drept detectoare ultra sensibile pentru posibila inducere a cancerului de-a lungul scurtei lor perioade de viata. Jumatate din ei au fost expusi la radiatie in impulsuri de la telefoane digitale, cealalta jumatate nu. Aceasta activitate s-a desfasurat la Royal Adelaide Hospital si a relevat o dublare semnificativa a ratelor de imbolnavire de cancer la grupul expus. Soarecii au fost expusi la microunde in impulsuri tip GSM la o densitate de putere aproximativ egala cu cea a unui telefon celular care transmite timp de 30 min in fiecare zi.

Raspunsul general al guvernelor si industriei la aceste constatari a fost ca ele nu ar trebui sa se aplice la oameni ceea ce, daca ar fi adevarat, ar face inutila cheltuirea a milioane de dolari pe cercetari similare efectuate pe rozatoare.

B. Cercetand posibilele efecte ale radiatiei telefoanelor mobile asupra functiei memoriei pe termen lung, Dr. Henry Lai de la Universitatea din Washinton a condus in 1999 o serie de experimente efectuate pe 100 de sobolani. El a umplut o cuva mare cu o apa laptoasa si a pus sobolanii sa innoate in 6 curse in timpul carora ei au invatat sa gaseasca platformele de siguranta plasate chiar sub nivelul apei si prin urmare ascunse vederii.

El a constatat ca sobolanii expusi la trenuri de microunde de nivel cobarat au uitat repede amplasarea platformelor de siguranta in timp ce sobolanii de control ne-expusi au retinut aceste amintiri spatiale importante.

Dr. Lai a spus "Memoria pe termen lung a tuturor sobolanilor expusi a parut a fi afectata. Pierderea de memorie pe termen scurt este cand individul nu este capabil sa-si aminteasca ceva ce tocmai a facut sau a vazut. Memoria pe termen lung este ceva ce a fost invatat sau reamintit si stocat in creier. Datele din acest ultim studiu sunt cu siguranta un motiv de preocupare".

Intr-un studiu efectuat la inceputul anului 1994 privind efectele expunerii la microunde asupra memoriei pe termen scurt si capacitatea sobolanilor de a strabate un labirint, Lai si colaboratorii au constatat un efect similar.

C. Dr. Lai si colaboratorii au publicat 4 studii privind deteriorarea ADN-ului datorita expunerii la microunde.

Ei au observat deteriorarea ADN-ului celulelor creierului sobolanilor vii dupa numai 2 ore de expunere la un nivel relativ scazut de microunde.

Frecventele folosite de Dr. Lai au fost superioare celor ale telefoanelor celulare dar apropiate de cele ale telefoanelor mobile PCN mult folosite de adolescentii din America si Europa si s-a constatat ca cea mai scazuta intensitate la care lantul ADN se fisureaza este in domeniul de expunere al telefoanelor mobile.

D. Cercetatorii de la Universitatea Lund din Suedia au efectuat in 1999 experimente asupra posibilelor efecte ale radiatiei telefoanelor mobile asupra barierei hematoencefalice, un filtru biologic care izoleaza creierul si sistemul nervos central de substantele din sange care ar putea crea probleme cu memoria si functiile de prelucrare. Tesutul nervos nu poate fi inlocuit in cazul cand este atacat de reactia de imunitate, astfel incat este necesar sa se previna patrunderea toxinelor si anumitor substante, ca albumina proteinelor, in tesutul creierului unde pot avea efecte toxice de durata. Cercetatorii au folosit sobolani si i-au expus la microunde care simulau emisiile telefoanelor mobile. Dupa doua minute de expunere bariera hematoencefalica s-a deschis permitand patrunderea in creier a albuminei proteinelor. Chiar cand microundele nu au fost destul de puternice pentru a incalzi capetele sobolanilor, oamenii de stiinta au detectat efectul adanc in centrul creierelor lor.

Prof. Leif Salford, neurologul care a efectuat cercetarea a spus: "Am vazut brese ale barierei hematoencefalice chiar dupa o scurta expunere la radiatii cu acelasi nivel ca cel al telefoanelor mobile. Inca nu suntem siguri daca acesta este un efect daunator, dar se pare ca molecule ca proteinele si toxinele pot iesi din sange si intra in creier in timp ce telefonul este pornit. Trebuie sa ne amintim de boli ca Alzheimer care sunt legate de proteinele gasite in creier".

Prof. Salford a afirmat ca echipa sa a ajuns la acelesi constatari cand au repetat experimentul. "Astfel incat cred ca se petrece ceva foarte semnificativ" a afirmat el.

Proteinele sunt o componenta obisnuita a sangelui dar pot produce deteriorari ale celulelor nervoase daca reusesc sa intre in creier. Salford face astfel de cercetari de zeci de ani iar acum descopera aceste efecte la nivele mai scazute de RF/ microunde deoarece sensibilitatea sistemului sau de detectie a toxinelor s-a imbunatatit progresiv de-a lungul anilor.

E. Cercetari similare efectuate de cercetatori de la Universitatea Munster, Germania, au descoperit ca microundele la frecventa de 1,8 GHz cresc semnificativ permeabilitatea barierei hematoencefalice la zahar in celulele creierului sobolanilor in vitro.

F. Intr-o lucrare intitulata "Posibilitatea unei interactiuni intre diferitele clase de medicamente prescrise si campurile de RF de la telefoanele mobile" oamenii de stiinta de la Biroul Canadian de Protectie la Radiatii (Canadas Radiation Protection Burou-RPB) au avertizat ca radiatia de

RF/ in domeniul microundelor poate "creste permeabilitatea barierei hematoencefalice si modula actiunea unor medicamente psihoactive". 2. Cateva studii de interes privind expunerea oamenilor A. Un studiu recent efectuat de Lebedeva si colaboratorii de la Academia Rusa de Stiinte a

constatat o stimulare directa a cortexului ca urmare a expunerii la radiatia emisa de telefoanele mobile.

Intr-o serie de experimente efectuate pe 24 de voluntari si folosind o expunere tip telefon celular ei au constatat evidenta unor "schimbari functionale ale creierului" care au continuat si dupa ce expunerea a incetat.

B. Alta cercetare ruseasca care examineaza influenta radiatiei in domeniul microundelor asupra sistemului nervos central si sistemului cardiovascular cat si schimbarile de temperatura in capul utilizatorilor de telefoane mobile, a constatat ca radiatiile de ultra inalta frecventa (microunde) induc schimbari semnificative ale temperaturii locale si ale parametrilor fiziologici ai sistemului nervos central si ai sistemului cardiovascular.

C. Intr-un studiu finantat de Guvernul Britanic Dr. Alan Preece, in urma incercarilor efectuate pe 35 de voluntari expusi la microunde continue si in impulsuri, a constatat ca radiatia de la telefoanele celulare produce timpi de reactie mai rapizi. Preece crede ca efectele microundelor, sub nivelul termic, nu pot fi excluse si noteaza ca "proteinele de soc termic" pot produce de asemenea o crestere a fluxului sanguin.

D. Un binecunoscut laborator de studiu al somnului de la Universitatea din Zurich a publicat in "Neuro Report" o lucrare de cercetare care sugereaza ca utilizarea telefoanelor mobile chiar inainte de culcare poate perturba EEG-ul (traseu electroencefalografic) tipic pentru perioada de somn. Cercetatorii au constatat ca prin expunerea subiectilor timp de 30 min. la radiatia de la un telefon mobil digital (GSM) cat timp sunt inca treji, activitatea lor EEG este semnificativ schimbata dupa ce adorm in comparatie cu subiectii de control neexpusi. In comentariul din Neutro Report care a insotit lucrarea respectiva Dr. Michael Petrides a notat: "Literatura disponibila in prezent sugereaza ca unele aspecte ale functiei cognitive si unele masuratori directe ale fiziologiei creierului pot fi afectate de expunerea la campuri electromagnetice de tipul celor emise de telefoanele celulare".

E. Dr. Bruce Hocking, fost inalt functionar pe probleme de medicina la "Telstra", a examinat 40 de utilizatori de telefoane mobile care acuzau senzatii neplacute ca arsuri sau dureri de cap mai ales in zona occipitala, temporala si auriculara. Simptomele apar de obicei la cateva minute dupa inceperea unei convorbiri, dar pot aparea si mai tarziu in timpul zilei. De obicei aceste simptome dispar cam dupa o ora de la incheierea convorbirii, dar pot persista pana seara. Simptomele nu apareau in cazul unui telefon normal si erau diferite de durerile de cap obisnuite. Au existat cateva rapoarte sugestive despre efectele intra-craniene. Trei subiecti au raportat simptome asociate cu portul telefoanelor mobile la centura. Dr. Hocking a concluzionat: "Simptome craniene si altele diverse pot aparea asociate cu utilizarea telefonului mobil. Atat doctorii cat si utilizatorii ar trebui sa fie constienti de acest lucru".

F. Un studiu efectuat pe militari in Polonia timp de 20 deani a stabilit cea mai puternica legatura intre telefoanele mobile si cancer. Cercetari efectuate de oamenii de stiinta polonezi au pus in evidenta o rata inalta a mortalitatii cancerigene la soldatii expusi la radiatii in domeniul microundelor, la nivele comparabile cu cele emise de telefoanele mobile in functiune.

Se crede ca acesta este primul studiu semnificativ care arata o legatura intre oameni, radiatia in domeniul microundelor si cancer.

Echipa a studiat inregistrarile medicale ale militarilor care au fost expusi la radiatii intre 1970 si 1990, iar apoi a comparat dosarele lor medicale si ratele mortalitatii cu cele ale unui grup de soldati care nu au fost expusi.

Cercetatorii au constatat ca cei expusi, in principal prin utilizarea echipamentelor militare, aveau o mai mare probabilitate de imbolnavire de cancer. Pentru ei exista o mai mare probabilitate de a se imbolnavi de diverse tipuri de cancer cu 10 ani mai devreme decat cei care nu au fost expusi. In grupul expus au existat rate mai mari ale mortalitatii de cancer de piele, la creier, al sangelui, al sistemului digestiv si limfatic. Concluziile lucrarii din Polonia sunt: "Dupa cate stim datele prezinta pentru prima data un indiciu ca exista o legatura intre riscul imbolnavirii de cancer si expunerea la campuri de radiatii in domeniul microundelor". Dr. Neil Cherry de la Universitatea Lincoln din Noua Zeelanda a constatat ca, in functie de modelul de telefon folosit, expunerile in zona capului pot depasi expunerea maxima mentionata in studiul polonez.

G. Cercetatorii de la Universitatea Essen din Germania au constatat ca utilizarea telefonului mobil poate fi asociata cu cancerul la ochi. Cercetatorii au efectuat un studiu intraspitalicesc al melanomului uveal si al expunerilor ocupationale la diferite surse de radiatii electromagnetice. Ei au intervievat un total de 118 barbati si femei cu melanom al globului ocular si 475 de subiecti grupati pe sex, varsta si loc. S-a constatat un risc semnificativ mai mare la utilizatorii dispozitivelor de transmisie in domeniul RF/ microunde cum sunt radioreceptoarele si telefoanele mobile. Alte surse de radiatie electromagnetica cum sunt liniile de inalta tensiune, masinile electrice, mediile electrice complexe, echipamentele video si radar nu au fost asociate cu cancerul la ochi. 3. Proteine de soc termic si RF/ microunde Dr. Peter French de la Centrul de Imunologie al spitalului St.Vincents, Darlinghurst (Sydney) a

condus o cercetare referitoare la posibila producere de "proteine de soc termic" in creier ca rezultat al utilizarii telefonului mobil, iar constatarile sale vor fi publicate in viitorul apropiat. Producerea de proteine de soc termic este o masura naturala de aparare luata de celule impotriva degradarii biologice rezultata din sinteza proteinelor. Exista un domeniu larg de proteine de soc termic produse dar toate executa functii similare adica se leaga de proteinele sintetizate si ajuta la resinteza lor. Aceasta se poate intampla datorita stressului termic, unor substante chimice si, probabil, expunerii la radiatii de RF/ microunde netermice.

La prima vedere acest fapt pare in regula, celulele reactioneaza la un stress extern pentru a preveni deteriorarea lor.

(7) - concluzii

Actiunea c.e.m. de inalta frecventa poate avea urmatoarele efecte principale: - frecventele de la 109 la 1.012 Hz sunt similare frecventelor de oscilatie a moleculelor

proteice, celor de ADN si ARN, a membranelor si ale altor parti ale celulei, a tranzitiilor conformationale in enzime - ceea ce da posibilitatea absortiei prin rezonanta a undelor e.m. de inalta frecventa ;

- intregul corp poate avea frecventa lui proprie de rezonanta: de la celula vie la intregul organism;

- campurile de foarte inalta frecventa, modulate la frecvente joase, apropiate de ritmul creierului, a inimii sau a altor organe interne au o actiune crescuta;

- modulatiile de intrafrecventa, in domeniul 5-16 Hz exercita un puternic efect negativ la oameni si animale;

- absortia c.e.m. in punctele biologice active este de multe ori mai eficienta decat in alte zone de pe piele, iar aceasta energie influenteaza organele interne si corpul ca intreg;

- in momentul diviziunii celulare, informatia genetica devine mult mai vulnerabila influentei c.e.m. de inalta frecventa datorita mobilitatii mult mai mari a cromozomilor. Un camp rezonant extern poate induce exprimarea unor gene conectate cu cancerul sau schimbari in programul dezvoltarii celulei;

- manifestarea campurilor de inalta frecventa depind de condiitiile de sanatate si varsta: adultii sanatosi au sensibilitate minima, in timp ce batranii si persoanele cu afectiuni au sensibilitate maxima ce poate duce chiar la moarte;

- combinate cu alti factori nocivi, cum ar fi radiatiile ionizante, substantele toxice, anomalii geomagnetice, stress, aceste efecte cresc considerabil;

- acumularile de anomalii in activitatea celulelor in timpul iradierii cronice sau periodice duce la dereglarea bioritmului, scaderea capacitatii de concentrere, somn neregulat si agitatie; corpul nu este capabil sa faca o recuperare;

- prin influenta lor foarte mare asupra sistemului imunitar si hormonal, c.e.m. de inalta frecventa actioneaza negativ asupra mecanismelor de aparare si autoreglare a organismului amplificand astfel dereglarile de alta natura;

- este posibila chiar aparitia unei dependente de tip narcotic datorita stimularii productiei de endorfine la expuneri regulate de c.e.m.

Numeroasele cercetari in domeniul efectelor biologice ale c.e.m. face posibila definirea celor mai sensibile sisteme ale corpului uman: nervos, imunitar, endocrin si reproductiv. Aceste sisteme ale organismului sunt de o importanta critica. Reactia acestora trebuie evaluata cu precizie in considerarea riscurilor expunerii populatiei la radiatii electromagnetice.

Se stie ca melatonina, mediatorul chimic al glandei pineale este sintetizata si secretata astfel ca nivelul acesteia sa fie crescut noaptea si scazut in timpul zilei. Acest hormon are printre alte functii si pe aceea de neutralizare a radicalilor liberi.

Studiile facute in ultimii 15 ani au relevat ca expunerea experimentala a animalelor la campuri electrice si magnetice (sinusoidale sau statice), pe perioade scurte (15 minute) sau lungi (42 zile) reduce nivelul maxim nocturn al melatoninei din sange.

Motivul principal pentru care acest efect al campurilor electrice si magnetice este de mare interes decurge din faptul ca nivelul redus de malatonina se poate corela cu incidenta crescuta a cancerelor raportata la o expunere mai mare decat cea normala ambientala.