Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
si LXXXVH-le» n-1 50 millÂîmL 2 ‘EU ___ Braşov, Vineri 16 Maiu 1 Q2 A
PIAŢA; .LlBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226
Abonament anual 360 lei Pentru streinâtate 8C0 le! Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămâna
Fără o presă naţională cinstită şi deino* cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şl politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.
f a prilejul mascaradei «lettorale dela Bocşa, uode a fost scos ales după cu- noscata recetă liberală candidatul guvernului, s ’a reeditat din nou seria nesfârşită de ingerinţe şi abuzuri, complectându-se cu
► câteva apucături noui, ca totuşi să existe şi o oareşi- ear# variaţie.
Din rapoartele ce ne sosesc dela faţa locului spic u i» câteva cazuri tipice.
Partidele de opoziţie nu şi-au putut desfăşura propaganda la fel cu cel gu- vernamectal, pentru că aparatul administrativ şi jandarmii din cercul Bocşei, nu îngăduiau propaganda decât pe temeiul unor au- torizaţiuni. Dar obţinerea acestor autorizaţii era legată de aprebafea ce trebuia dată de patru autorităţi diferite cu 4 peceţi şi 4 semnături Ou acest chip, opoziţiaaiştii au fost purtaţi pe drumuri timp îndelungat şi când au putut obţine autorizarea, un preţios timp material trecuse şi propaganda a fost redusă sub minimum posibil.
Iu schimb, candidatul guvernamental, însoţit de trei prim-pretori, s’a plimbat în lung şi în lat.
Aparatul administrativ s’a dedat la acte jde teroare de tot feln l Astfel s’au a- ţordat şi s’au suprimat brevete împotriva legei; s ’au făcut destituiri de funcţionari inferiori, iar unii notari cereuali au fost suspendaţi din serviciu şi concentraţi la prefectura lu g o j.
Cu toate măsurile abu- mve, administraţia şi-a dat însă seama dela început că nu va câştiga alegerea decât prin falsificarea votului. In primul rând s’a sporit
dela 1 4 la 19 numărul secţiilor de votare, pentru 2 8 eemune cât [numără cercul.
A u fo s t secţiuni d e votare p rez id a te d e că trâ p rim a r i f i n otari, ba a ltele — unde în crederea
DELA BOCŞAguvernam entală nu cuprind ea p e unii p r im a r i, — au fă c u t necesară p rezen ţa unor fn ilita r i puşi să p r e zideze ş i e i, cu m ai m ult fo lo s pen tru can d idatu l lib e ra l
Profitând de schimbarea mersului trenurilor,— schimbare efectuată numai pentru alegeri, spre a păcăli pe alegători şi a-i face să nu mai apuce trenul spre a merge la secţia respectivă de vot — prezidenţii au închis operaţiile înainte de ora legală şi au redus astfel la 6 0 la sută numărul votanţilor.
Dar toate acestea au culminat printr’un metod prielnic de votare pe faţă şi prin fu r tu l buletinelor can d idaţilor opoziţiei. B iroul electoral central a avut grija să procure secţiunilor de votare plicuri albe foarte transparente, aşa înçât numele candidaţilor imprimate cu caractere mari şi culoarea distinctivă de aceea a cartonului, fiind vizibile făcea posibilă controlarea votului. Atât prezidentul biroului de votare, cât şi asistenţii au putnt nota pe fie-care alegător cu cine votează. A- colo unde s’a văzut că o- poziţia este tare, — şi îa prima zi, pâDă la furtul urnelor, candidatul naţional a fost mereu în fruntea voturilor, — s’a operat după împrejurări.
Una din „operaţiunile* vrednice de regimul care ue conduce, este schimbarea voturilor d-lor d-lor Caius Brediceanu şi dr. Teicu prin acelea cu numele d-lui Vuia, liberal, efectuată la secţia de votare Scăiuşi.
La închiderea votării, în prima zi, s’au controlat buletinele introduse în urna albă şi s’a constatat că d-1 Vuia, candidatul liberal, avea 185 voturi, iar d-1 Caius Brediceanu, — cel mai sus la clasificaţi©, — obţinuse 8 8 0 voturi. Cu
tot protestul delegaţilor o- poziţiei, prezidentul biroului Scăiuşi a împachetat voturile într’o hârtie, fără a aplica pecetea, iar pachetul l-a introdus într’o casă de fier, a cărei cheie a luat-o d-sa.
A doua zi de dimineaţă, contro)ându-se pachetul, s’au găsit 8 7 0 voturi pentru liberalul Vuia şi numai 1 6 0 pentru d-1 Brediceanu, iar candidatul ţărănist d-1 Tzeicu, a rămas cu 6 0 voturi. Deşi constatat acest furt, nu s’a consemnaţ nimic în procesul-verbal, fiindcă prezidentul a refuzat s’o facă.
La fel s’a procedat şi la alte secţiuni, obţinându- se astrfeL mejoritatea pentru d-1 tu ia.
Credem că -amănuntele de mai sus n-ao nevoie de nici un comentar, căci ele grăesc dela sine. Ceea-ce trebuie să doară şi în a- celaşi timp să revolte însă pe fie-care cetăţean şi patriot este, că pe când la alegerile recente din apus s’au dat în toată libertatea lupte pentru principii mari me nite să garanteze pacea lumii şi să aşeze statele pe temelii solide, lie-care cetăţean având posibilitatea să- şi dea neinfiuinţat de nimeni votul său, — la noi alegătorul nu numai ca cu greu poate pătrunde la urna electorală, dar, dacă chiar i-a succes aceasta, îi se fură sau Inlocueşte votul.
Trist dar adevărat!
Un consiliu de m in iştri s'a ţinut er i. D-1 dr. I. Nistor, ministrul Bucovinei, care s’a înapoiat dela Viena zilele acestea, a comunicat mersul tratativelor pentru lichidarea chestiunilor litigioase dintre România şi Austria, precum şi diferite chestiuni politice extern e'' cari privesc ţara noastră.
»Parlamentul se va deschide pe ziua. de 2 0 Mai. In legătură cu această a- propiată deschidere, , s’a fixat programul de activitate a Camerei şi Senatului.
¥Patim a liberală în faţa aprecierilor obiective.
Ura pe care partidul liberal o are fată de ci 1 ncţtonal-ro* mân, este fără margini. Nicf chiar feţ8 de probleme mari, superioare nu pot avea liberalii respectul pe cere acestea»! pretind şi l merită din partea omului cult.
Dovadă — comentarul pe care »Viitorul* îl face conferinţe! desvoltate de dd Iuliu Meniu la Institutul Social dtn Bucureşti. Oficiosul guvernului nu poete ca măcar în această critică să rămână obiectiv şi să uite că probleme ca cea tratetă de d-1 Maniu trec cu mult peste drele luptei de partid. Patima tîmbreeză ori-ce ecţlune sau vorbă liberală când e vorba de persoane ale Partidului National.
Ori noi, tocmai în faptul a- cesta vedem revolta inferiorului pătimaş şi gelos în fata superiorităţii
Iată ce scrie ziarul menţionat despre conferinţa de Duminecă a dlui Iuliu Maniu:
D l Maniu şi-a desvoltat »în fine* conferinţa »Problema minorităţilor*, — conferinţă amânată de foarte multe ori până acum.
(Dar — întrebăm noi — şeful partidului liberal când a desvoltat astfel de probleme de un interes atât de important pentru tara noastră şi viitorul ei ? Când şi unde ? — Nota »Gaz. Trans.*)
Tactica întrebuinţată de d-sa ne aminteşte pe aceea utilizată la Budapesta: Când vorbea cu ungurii, avea limba căptuşită cu mătase pe o parte şi pe cealaltă cu ghimpi. Conferinţa d»sale se poete Împărţi în două părţi distincte, una excluzând pe cealaltă. Contrastul a fost atât de evident, încât a produs în auditori o reală uimire şi o profundă decepţie. In prima parte d»sa a enunţat principiile unui adevărat român, iar în a doua a făcut o demagogie vinovată în favoarea minorităţilor pentru cari nu găsea destule cuvinte de critică ‘ în prima parte“.
A intra în discuţie cu »Viitorul* însemnează a nu preţui vremea. Opunem deci patimel şi urei ce se desprind din rândurile de mei sus ale oficioşu- lui liberal, următoarele aprecieri obiective ale altor ziare din Capitală.
Toci de presă.Ziarul »Adevărul* scrie urmă
toarele : |Conferinţa finufS Drminecă la
institutul Social de şeful partidului naţional a fost cea mai importantă din acest an. Şt importanta stă atât în chestiunea tratată: Problema minorităţilor, cât şi în semnificaţia programatică a tratării, D. Iuliu Maniu a considerat această conferinţă ca un prilej penfru o amplă profesiune de Oredlntă şi a expus astfel păreri, dări pot fi consi
derate nu numai ca nişte idei personale de ordin mal mult sau mai pu|in teoretic, ci ca un program practic al unui om de stat în măsură să exprime concepţia unui întreg partid.
De fapt, d. Iuliu Maniu a şt depăşit cadrul strict al chestiunii minorităţilor pentru a expune o vastă concepţie constituţională. Şi acest lucru a fost pe cât de necesar pe atât de util, din partea unui şef de partit, care nu a paittcipat la discuţia parlamentară a Constituţiei actuale. Până acum Partidul naţional nu găsise prilejul de a şi expune în mod atât de amănunţit şi de obiectiv programul constituţional.
Constatăm din conferinţa dlui Maniu, al cărei sincer avânt a impresionat auditoriul, că Partidul naţional rămâne credincios principiilor înaintat democratice, der în acelaş timp naţionale aie proclamaţiei dela Alba-IuHa. Pornind dela fdeia statului naţional român şi excluzând deci tendinţele minorităţilor de a da statului nostru un caracter multinaţional sau poliglot (cum spune d. Maniu), dsa a afirmat efi problema minorităţilor nu poate fi deslegată prin forjă, ci numai într’un spirit potrivit cu principiile libertăţii individuale de conştiinţă, învăţământ şi grai.
Ideii d-lni Maniu s’a exprimat limpede iu pasrgiol unde d sa a arătat că minorităţile trebne să fie lăsate a participa la viata politică îa stat în raport cn importanţa lor numerică (este e- xa.ct formala pe care o găsim şi în manifestul de eri al d-lor Iorga şi Arjţetojann) şi că actitp minorităţi trebuise lăsate a-şi desvolta însuşirile de rasă atât individual cât şt colectiv prin libera folosinţă a limbei lor în învăţământ şi în raporturile dtt autoritatea, cel pupa în regiunile unde formează grapsrl numeroase. Un singur lucra poâte fi contestat minorităţilor şl ann- me dreptul la autonomie naţională în cuprinsul statalul, căci o asemenea autonomie ar artera însăşi caracterul şi bazele statalul român.
D-1 Mania a desvoltaf aceste principii accentuând mai 'ales dreptul minorităţilor de a se la strei în limba lor proprie. Pen • tru a evita un echivoc d-si stabilise în prealabil bazele politicei naţionale de stat. E un program pe care otice democrat îl v« accepta fără rezerve.
^Marele cotidian , Universul“ comentând conferinţa d-lo) 1. Mania scrie între altele:
‘ problâmă politică de ear- dÎ3 *iâ impprtanţâ pentru viitorul poplui stat român V fost ‘deă- Votiatâ de rinul oin cel mâi calificaţi conferenţiari a o face, depăşind aştfel intereaal obfci-
' nait tţi ingtruttîvelor1 diseTiaţiani inaugurate de .Ioitittitul Sodai Român“. >t, ( '. De aceea credem' util a fixa isuprikiclte vt ’reffextâfll httmare.
Pagtaa 2 _________ - _________________________ OAZBTA PTRANSg-YANIH____________________________________________ Mr, S » - W 4
Suveranii României in AngliaIa conferinţa d*în’ Mtnfa se pot distinge trei părţi esenţiale : examennl prob’emri minorităţilor etnice, programul politic general al unei doctrine naţiooa listo-democr ii ce şi in fine vizi* ine* larg sch'ţttă a anei cocfe- dersţfani politice, rare în Orientul Europei s! înch’ge ia jaur mţianei iromâneştl o forţă po fiticfi şl culturală as gardod integritatea teritorială, politică ţi naţională a României Noul.
Un ton ob ectlv şi o preocupare de a tace ma’ molt ştiinţă politică decât oportcm'sm politic • dat conferinţei un interes pe care cetitorii rezumatelor publicate 1 au pctat aprecia*.
Hui ţ religieLa vechii Perşi, datoria de-a
CQltlvi pămâ ntul ti de 8-1 cultiva bine, era o ditcre religioasă.
Ca inch nă ori ai soarelui, ei erau obligaţi să-şi părăsească aşterauturile de odată cu revărsatul zorilor, când îşi făceau prima rugăciune d;n zi, după care se începea îndată munca.
Legea ior oprind consumaţia de beutură beţivă, Perşii erau an popor de oameni treji, pururea veseli şi iubitori de drep tate.
Pământul însuşi era socotit de un corp d zeesc şi una dintre cele mai mari datorii era ca să 1 păstreze în cea mal mare curáfenie.
Grădinile Perşilor erau de o rară frumseţă, Iar ogorul împâ- jăginlt şi orice loc neglljit era socotit de necurat. Proprietarul anul asemenea loc nu putea întră 2n templu, nici nu se putea ruga în faţa «focu’ai sacru* care simboliza curăţenia absolută şl şi strălucirea d*zee!ref.
Refugiaţi în Iadia de persecuţiile arabilor, unde îşi păstrează încă vechea credinţă, Perşii sunt şi astăzi modei de muncă şi curăţenie. Teritoriile cultivate de ei sunt un adevărat ralu pământesc şi isvor de nesecată bogăţie.
Ctriy'e, adâncai cunoscător şl regenerator de suflete, inspirat de religia Perşilor, a scris şi el nemuritoarele cuvinte: «a munci însemnează a te raţa*.
Spre deosebire de religia par- aiitâ sau zoroaatrlaaâ, creştinismul a recomand it delà început, ca mijloc de perfecţiune şi mântuire, o viata de as:et, o viaţă trăită în meditaţ'i şi nesfârşite rugăciuni, o viaţă fără muică. Multele sărbători de astăzi, sunt încă rămăşiţele unor timpuri cftnd munca nu Însemna o virtute, o datorie.
Cu câteva zile îoalnte citisem într'o revistă, un articol al d-lni profesor lorga, la care, marele nostru istoric se jeluia că ţărani! ou lucrează pământul ce li s’« dat în baza legei agrare, ci-I arendează; iar alţii ii lasă să în- ţelenească.
Nu 6e poate uu mal mare păcat decât acesta, dar nu se poate nici să constrângi pe cineva cu sila să lucreze — cum crede d-i profesor lorga cft s-ar putea face.
Ceea-ce ar. putea regenera poporul nostru şt l-ar putea face mai cooşttcnţioa un e forţa administrativă ci religia pe care el încă nu o cunoaşte: religia muncii.
Învăţaţi poporul că adevărata religie, adevărata credinţă şi a* devărita iubire câtră dnezea stă in mancă;.câmpiile noastre vor damai multe roduri şi viaţa va fi mai fericită. P.
Se cântă fete care ştiu lucrul covoarelor româneşti şi ţesutul pauzei şl m&tasei.
Se angajează şi fete care nu ştiu şi doresc a învăţa.
Strada de mijloc 45 Opran| 2-2
La banchrinl oferit Marţi la Londra lo onoarea Suveranilor noştri, Regele Angliei o rostit următorul discurs:Cuvântarea IM- S. Reffelnt înaltei
Sunt peste 30 de ani, de când Regele Carol o călcat pe pământul nostru. Buna primire pe care 1 a făcut-o atunci Regina Victoria şi poporul englez exprima sentimentul general că România a obţinut libertatea sa şf autonomia sa, mulţumită în buni măsură inteligenţei practice şi eforturilor infatigabile ale Suveranului sau.
Astăzi plăcerea pe care regina şi cu mine o simţim de-a primi pe MajestSfile voastre, o ştiu, este împărtăşită de întregul meu popor.
Suntem fericiţi d3»a vadea că munca suveranilor români In ultima jumătate a secolului trecut n'a rămas nerodnică şi că cele 17 milioane de suflete care da- toresc astăzi fidelitate M*jestă- tel voastre au ieşit din vârtejul anilor recenţi, formând o naţiune liberă şi unită înlăuntrul nouilor froutiere lărgite.
Cu (oate că noi, pe insulele noastre, suntem separaţi de regatul Majeatăţei voastre de întinderea întregului continent european, am urmărit totuşi întotdeauna cu simpatie şi pricepere, desvoltarea progresului a acestui post avansat al Romanilor pe ţărmurile Măre! Negre, în tot cursul luptelor seculare pentru a dobândi şl conserva independenta sa.
Poporul vostru, cu drept cuvânt, mândru de-a descinde dfn vechii romani a desvoitai o energie şi o vitalitate ţeari caracterizau vechiul imperiu . suman,
Când ne întoarcem cu privirea asupra luptelor şi încercă rilor interminabile ale mare tor războaie, constatăm cum au fost făurite noulle inele mal tari ale lanţului de camaraderie care ne leagă prin încercările suferite pentru o cauză comună.
Fie ca aceste inele să rămână veşnic intacte. Curajul dârj al armatei române, cu toată iferforitatea sa numerică şl a dezavantajelor covârşitoare precum şi eroicele lupte dela Mă- răşeşti au adăugat o nouă strălucire în paginile istoriei sale.
Astăzi umbra războiului a fost risipită şi ţările noastre ca membri sinceri ai Societăţii Naţiunilor, sunt unite In sforţările lor de a menţine concordia şi încrederea mutuală printre popoarele universului prin intermediul acestei societăţi.
Politica constantă a ţării mele este pacea şi e o mare încurajare a simţi că in una din cele mai turburate regiuni din Europa ne putem sprijini pe moderaţia şi pe sfatul prudent al unui popor de veche civilizaţie, de prietenie încercată şi de Inteligenţă vie.
Doresc să mă folosesc în special de acest prilej pentru a spune cât de mult apreciez concursul elocvent şl înţelept ce l’au dat reprezentanţii români dela conferinţa din Laussane miniştrilor mei Prin colaborări de această natură numai poate fi menţinută pacea în sud-estul european.
Dar afară de scopurile ce ie urmărim mai există între noi şi alte legături mult mai strânse. Majestatea sa regina, scumpa mea verişoară este de origini engleză şi e privită pe insulele noastre cu aceiaşt stimă şi afecţiune ca şi in România şl ocupă în Inima poporului nostru un loc care se aproprie i. de cult. Sunt mândru că Majestatea voastră are aşa de mare încredere In instituţiile noastre în cât a încredinţat educaţia fiului său mal mic, prinţul Nicolae unei mart şcoli publice engleze. El serveşte acum ca ofiţer pe
»bordul unui vas de război englez şl sunt convins că în viitor ei va consţrva o duioasă amintire despre viafa ce a petrecut o la Eton şl despre timpul în care a primit instrucţia In marina engleză. Ridic paharul în sănătatea Majestfiţei voastre şi a reginei. Fie ca domnia voastră să fie prosperă şi să trăiţi mulţi ani pentru a vă bucura de fidelitatea si devotamentul unui popor unit şi feri citRăspunsa! K. & Regelnf României;
Suntem profund mişcaţi Regina şl cu mine pentru cuvintele ce ne-a adresat Majestatea voastră şf pentru cordiala primire ce ne-a făcut Majestatea voastră şi poporul englez. Ma* [«etatea voastră a avui bunătatea să evoace lunga şi fecunda domnie a regelui Carol, regretabil meu unciiu.
Progresul îndeplinit de ţara mea dela epoca, în care regele Carol a fost oaspetele Angliei şi a glorioasei regine Victoria, are inlr’adevlr o importanţă considerabilă şi mulţumesc A- tofpuSernicului că mi-a fost permis după suferinţele ia cave a făcut aluzie Maiestatea voastră, de-a satisface «spiraţluatle seculare ale nsţlunei române.
Suni' mândra că soldaţii aos~ trl au putut da pe timpul marelui război probe de curajul lor, combătând alături de valoroasa armată britanică pentru triumful principiilor de dreptate şi civilizaţie.
Vorbind despre fuziune» partidului d-i ai prof, N. (Orga ca partidul d-lai C. Argctotana. o- fieiosal guvernata! se p«re împăcat in faţa eveolmen&aîul. Pentru ce ? Pot<;fi anumite şi mal mate caze, aiop-ra cărora cu insistăm
Reproducem Insă din »Viitorul* câteva râaduri, iu cari comentează această fuziune.
Iat&rie *.»Partidul d-lal prof. N. lorga
şi partidat a- lai C. Argetoianu au fuzionat. Căsătoria civilă şi cea religioasă stan făcut în ultimele aouâ aile fi dacă, ana lua aparenţele drept realitate, am putea chiar socoti noul eveniment politic drept o căsătorie fericită între cât „tinerii* căsătorit! dădeau impresiunea onor oameni pe deplin« mal$utniţh
•Negreşit, ne vom feri ca. de ioc, sa turbarăm, prin vre-o privire indiscretă, armonia nonei gospodări), căci pentru noi înjghebarea unei serioase căsnicii politice este întotdeauna binevenită.
•Desigur, înţelegerea realizată în nlûmüe zile şi sărbătorită a- seira priitr’un hinchet la Athè née Palace, va aduce după unii oarecare lămăriri ia situaţia po liticâ. Fără îndoială, n’am pierde t speranţa că din experienţa trecutului, atât d l prof. lorga cât şi d-1 C. Argetoiann an putut trage învăţăminte preţioase — şl In această privinţă unele déclaration! de eri par a făgădui acest lucru*.
S’â încheiat aşa dară o nouă •călătorie*, care — vorba „Viitorului* — poate fi privită ca o .căsătorie fericită întru cât tinerii căsătoriţi dădeau impresia unor oameni pe deplinmulţnmiţl*.
Indicii siguri deci că partidul răsărit din această fuziune merită să-fi vadă realizat motivul căsătoriei: venirea ia patere. Ce fericire pe ţară să aibă lo frânte o pereche de «curând căsătoriţi* şi ambii ,pe deplin mulţam ţr !
De sîgar şi valută scăzută şf
Rol s i asigur că nu există o altă tară mat hotărâtă şi mai &r tsşafă de cât România la politica de pace şi de soifdaritaie internaţională, conform cu principiile societăţii Naţiunilor. Pretutindeni* unde aefiunea noastră se va. putea fx?rcite, ea se va manifesta ia interesul păcei.
Era deci, natural ca reprezentanţii noştri la conferinţa din Lausenne să ofere miniştrilor Mojestăţe! voastre tot concursul de care aţi avut buna voinţă a aminti. Sunt convins că legăturile care unesc în mod atât de fericit ţara mea de marele şt puternicul imperiu britanic, vor
; exista în totdeauna. Regina care na uitat nici odată că a fost princesă engleză dfn naştere şi care nu se poate întoarce în ţara s* natală fără o» ft cuprinsă de un sentiment de profundă emoţie foarte natural este profund mişcată de sentimentele pe care Majestatea voastră n'a încetat srfei odată să le manifesteze. ăn acelaşi timp simţiră dorinţa cordială de a exprima mulţumiri din tot sufletul Majes- &ţei voastre pentru bunătatea şi'afecţiunea ce afi manifestat o faţă de fiul nostru mai mic care ş>a făcut studiile la liceul Eton şi* care termină educaţia sa rai li tară In rândurile glorioasei marine britanice.
Ridic paharul meu In sănătatea M jesfâţef voastre, în sănătatea MajesHţei sale regine,, în sănătatea întreget fam&tii regale şi pentru prosperitatea şi» gloria puternicului imperiu,, peste ctre domneşte Majestatea voastră.
mizerie vor dispare în faţa pe deplin mulţumite! «perech *;,des- p e care •Viitorul* spaae c&. •din experienţa trecutului a- putut trage învăţături preţioase — şi în această privinţa unele dec’a* raţiuil — dela banchetul cununiei — pair a făgăduta acest lucra*.
Ba, mal spune încă ceva „Viitor ui % că «înjghebarea a- ceste i căsnicii este binevenita*.
Dacă-i aşa — felicitările noastre. Iar drept cadou de nuntă trimitem nouel perechi, următoarele păreri ale «Vii&eru- lui* asupra noului giaere.
^Viforul* din 1922, Duminecă S Ianuarie scria:
•.Dar a discuta cu d-1 lorga program şi consecvenţă politică, este o cere orbului Impresiile lui asupra plcturei şi sur* dubii sâ fie critic muzical*.
Mercuri i i Ianuarie i92 acelaşi ziar spunea despre d-i larga:
. .. un raţionament straniu, menit s i întunece, în loc să lumineze, conştiinţa opiniei publice. D-1 N. lorga judecă pătimaş, condus de pasiunile momentului. Mat mult, d-sa nu poate păstra o singură şi unitară linie de conduita în spaţiul unui arltaol*.
Joi i8 Ianuarie i9>22t scria astfel:
«E deci foarte firesc ca opinia publică să mi susţină pe un om, care pune în locul convingerilor, numai patimi, ură şi numai interese personale*.
In 22 Ianuarie acelaşi an :„ Adevărul e însă, că la toate
momentele grele d 1 lorga a fost la postul sau de vorbărie goală şî de permanentă confuzie*.
S i ne ierte »tinerii*. Pasa- gele de mat sus le-am re pro dus fidel din »Viitorul*.
Din partene noroc, fericire şi mulţumită, deplină.
înfiinţarea pictorilor en in a leIn consiliul de miniştrii Vineri
a fost reluată discuţia asupra proiectului referitor la înfiinţarea pădurilor comunale.
După principiile fundamentale ale acestui profet, ordinea de expropriere a pădurilor, va ii următoarea: ale statului, ale persoanelor juridice şi — unde va fi nevoie — pădurile parti-
I culariknv Plata pădurilor expro* l priate, se va face în Lei aur,
.»ar exploatarea ia conformitate cu regimul silvic în vigoare*
Proiectul mai prevede: respectarea contractelor de exploatam« în fiinţă şi scutirea de expropriere a pădurilor moş- nensl jr-
In fiecare comună se va constitui o corni*une, care să stabilească nevorie silvice ale populaţiei.
Solul păduros al pădurilor exploatate astăzi, rănnâne pro- prietatea statului.
S a dispus instituirea unor comisiunî, formate din specialişti, cari sâ alcătuiască regulamentul de exploatare, şi să stabilească lucrărilefpregătitaare, în vederea exproprieri*.
0 scrisoare de recanoştiiţâ
Din Mărgineni ni ie scrie :Întors acssâ din America
chiar aproape de sărbătorile Paştilor m'a surprins foarte mult şt iti-am bucunt totodată de ceeace am văzot In comuna m?a netală Mărgineni, j« i ; Fă-
• găraf. Am găsit înfiinţat ife an | an şl jamătite prin străduinţa j preotnmi gr. cat. Vâleriu Cri'
«ano „Căramai Cultural Birooal Divid Urs de Mărginea* bine corn dos, având deja sa fond
; deatui de însemnat şi o ta, bl io-
I~ tecă numeroasă cu cărţi bine alese pentru popor. Cătninai a aranjit până acum dooâ reprezentaţii teatrale, despre cari am aozft, că aa fost depha. reuşite, De-aitcam arn avat prilej tâ mă
i conving despre aceasta personal, căm nai aranjând peatru a treia cară o frumoasă reprezea- taţie în zna de 23 Apr.l a. c. (t doaa z de Paştii la care a- vn<l fericirea să asist şi eu. S'aa reprezentat trei piese fi ao monolog atât de bine, lacât am rămas sarprins. Să ni fi văzut, aa a-şt fi pottri crede, că satele nois re pot !f< în ştire sâ re- prez.nte aşa lucruri frumoase.
Am admirai dibăcia csasăte* ailor mei, cât ţi străduinţa depusă de dna şt dl preot Va-
’ Ierta Crişan pentru neobosita ; muncă ce aa depas'o la reaşita prodacţiuneS, instraând pe cei
! cari an jucat în piesele «Miii- târeşte*, «Divorţai* şi «Ţiganul la vânat*. Anton Comş* a predat foarte bine pe „Herşen Bo- cegiul*.
Cn astfel de conducători comuna noastră va înainta îa cal- tură şl consătenii mei H var înconjura cn drigostea şl reen* noştinţa. lor.
Im Mat
Comitetul Despărţământului Idşnad al Astrei invită ia adunarea sa generală ce va avea lot la 13 Maiu st. n. 1924 în şalele hotelului „Royal* din Tfişnad.
Programul festivalului este următorul: La orele 3 sf. Liturghie; va cânta corul liceului «V. Laca- ciu* din Careii-Mari. La orele 11 adunarea despărţământului:1. Cuvântare de deschidere. 2. Constituirea noului comitet al despărţământului. 3. Raportul secretarului general. 4 Confereţă poporală *% 5. înscrierea mem- brllor noi şi propuneri.
După adunare va urma un program bogat şi variat execi- tat de cătră corul liceului de stat «V. Lucacfu* din Careii-Mari.Vasile Pătoaştu protopop,
p. preşedinte.Vasile Şuta profesor Uc,
secretar general.
Rubrica vetelă.
„Noua pereche"Fuziunea N . larga—C . Argetoianu.
Ht . 50—1924 CMUTA T tA SS îăfâ llII Par
Reuniunea de înmormântare din BrasoB-SclieiiiCONVOCARE
Domrii membrii ai Reuniunei de înmormântare din Braşov-Scheiu sunt Invitaţi la Adunarea generală, care se va t>nea Duminecâ in 25 Maiu a* c. ia 3 ore p. m. în localul băncii »Braşo-veana cu
O rd in e a de z i :1. Raportul Comitetului pe anul 1923.2. Socotelile Reuniunei pe anul 1923.3. Alegerea comisiunii cenzurătoare pe 1924.4. Propuneri eventuale.NB. Adunării generale vor premerge Parastasele pentru odihna sufletelor membrilor decedaţi
*ai Reuniunei, tinute dimineaţa în bisericile de Pe Tocile şi dela Sfântul Nicolae din Prund* B r a ş o v , din şedinţa Comitetului tinută la 10 Maiu 1924. j
lieolae Baboi« ân a ia flalcnsecretar* prezident*
D E B IT Co. Bilanţ pr. 31 Decemvrie 1923. G B ED ITr. • I b
La Co. Cassa , • Lib* Braşovean aNo. 104 ................... 134*50
La Co. Lib. BraşoveanaNo. 4 ......................... 23521*40
La Co. Lib* Braşoveana No* 594 . . . . . 649*—
Inumerar . . . . .Hârtii de valoare.
La Co. Cvote Cooper.Braşov-Scheiu . • 512’—
La Co. Actii Braşoveana Fond disp. 166buc............................. 9007’—
La Co Actii Braşoveana Fond de rez. 37 buc. . . . . . . 2§09’50
La Co* Actii Braşoveana Emis. II. rata 1. 20203*—
Steagul Reuniunii . .Cărticele 877 â 10 Lei
24.3049065891
31.82850 308i75
7.569'64.670 06
Per Cot Fond disponibil . . Per Co* Fondul El. A.
Popovici * • • . 591'13Capitalizat 1070 . . 59*10Per. Co* Fond de re
zervă ....................... 5.130*13Capitalizat 10# . . . 513*—Per. Co. Fondul stea
gului ........................Per. Co. Braşoveana
D atoria....................Creştere . • • . .
D E B IT Co. Pierdere şi Profit.
La Co S p e s e ............................ - Remuneratiuni . .
Competinie de morji .» M
Creşterede rezervă.
• I « I »
L e i b.
1.712 I5.175 —
13.381 7559 10
513 —j 15.366 —
! 36.206 1-------------- 85
Per Co* Taxe de înscriere , „ „ cărticele» » morţi .
Interese şi cupoane . . .
L • î
19.S03 20
650 23
5.643 13
202 50
22.90515.366
! 64 670 06
C R ED ITL • 1 b.
290700 —
34.629 10587 75
36*206 85
Irsenla Haleapreşedinte.
Braşov, la 31 Decemvrie 1923. lieolae I mcontabil.
Sobscrişîi ca Intma adânc întristată aducem ia ca* noştinţa taturor rudeniilor, prietinilor şi cunoscuţilor, că mult iubita! şt neuitata! nostra soţ, frate, cumnat, unchi şt vâr
Bheorghe Fopovicincomersant>tost m e m bra In Com itetul paroh etc-după lungi şi grele suferinţe a decedat in ziua de 14 Maiu 1924 ia ora 37* p. m. în al 624ea an al etăţii sale ş! al 37*lea al fericitei sale căsătorii.
Rămăseis pământeşti ale scumpului nostra decedat se vor depane spre vednlcă odihnă în cimitirul bisericii Sitei Treimi de pe Tocile Sâmbătă în 17 Maia 1924 la ora 3 p. m. din casele proprii Str. Căpitanului Nr. 19.
Braşoo, la 14 Maiu 1924.Dormi In pace suflet nobil!
Reocicu Popooiciu născ. Burbea soţie, han Po- pooiciu frate, Paraschiva Băâiţoia, Maria toga surori} han Bâdifoiu Eufroslna Popooiciuf Nicolae Râşnooean, Elena Râşnooean, Dumitra şi Poraschioa Măciucă cumnaţi şî cumnate. Precum nepoţi, nepoate, veri şi verişoare.
Aceasta ţine loc de oriee alt anunţ.
ţ i Saxonia No. 2567.
S!
IBg
I(Palatul Administraţiei financiare)
este de ocupat postul deX C O N B O C i T O R C O M E R C I A L E5jS Nu pot concura decât persoane, cari posed S s1§
1
perfect în grai si scris cele trei limbi uzitate in loc. Trebue apoi să dovedească că au o praxâ de mai mulţi ani in branşa negustoriei şi că pot depune o cauţiune de 60.000 Lei, fie
în bani gata, fie în alte valori* >:|| Ofertele în trei limbi, împreună cu pretentiunile de sa- kg 'oi Iar. se vor adresă Direcţiune! Societătei de mai sus. ffM ,f ţ 606 l - l Uf)
Croitoreasă pentru albituri şi cârpituri la case private.
JBâcsnâl—i Str. Bisericel Rom 7$
Se primeto eeaeuri pentru reparat la firm a H . Ostereetzer, Târgul grâului 9. 475 3_ |
No. 6949-1924.Conş. orăş.
ConcursPentru ocuparea posturilor
tioi create la contabilitatea şi casieria oraşului.
Sunt create 5 posturi de funcţionari.
Condiţiunile pentru a putea obţine aceste posturi sunt sta- bilite prin dispozitiunile regulamentului pentru aplicarea legii statutului funcţionarilor publici.
Retributiunile se stabilesc a* semenea după acest statut*
Postulantii vor adresa peti- liunile scrise timbrate şi însoţite de documentele necesare până la 7 iunie a. c. inclusiv acestui consiliu.
Braşov, la 10 Mai 1924.504 1—1 Consiliul orăşenesc,
S zl. 1496—1924. ¥
Publicaţiune.je itra ilfltlrea taxelor comaiale.
Toţi contribuabilii, cari sunt obligaţi la plătirea taxelor pentru apă, canal şi eliberarea de construirea drumurilor se provoacă la plătirea acestor taxe pentru quartalul curent până la 24 Maiu 1924.
După acest termin încasaraa se va face pe cale executivă.
Braşov, la 13 Maiu 1924* Perceptorului orăşenesc,
502 1—1___________________Ai dureri iarna din cauza de
gerăturilor ţi le potoleşte cu KAISERBORAX. 5 - 0
jjEmma Villa I9 99 Pension D r. W .x Konyajj T U Ş N AD B AI0 Confort. Lumină 0 electrică.8 P R FŢ U R I M O D E R A T E . q9 3- ° 99 o o o o e Q o e o o o g f io V£&n72»M casă cugră-116 vaDZar6 dină din str.Pajişte (B) No. 3, cu două intrări. Informatiuni la Ioen Bărbier, cârciumar. Braşov, Str. Pajişte (A) No. I. 496 2—6
9
a9a9&
9
Saxomia Nr. 2576 J jp jF
Subsemnata), prin prezenta, am onoare a aduce la cunoştinţa onorate! mele cliente'e, că am început fabrica ea
B R Â N Z E T U R I L O Rmele şi anume: a B r â n z e i s e e n e s t i şi a b r â n z e i L l p t a n e r şi vegpe stimaţii consumatori să binevoiască a fi ca atenţiuae la marca
„ L 1 C J t “fiind numai acele produse identice şi preparate în fabrica, mei care poartă amintita marcă.
Industria pentru fabricam alimentelor „LICA“Reprezentantul pentru Brajor, Reinhold H âtZ. E a ro l A lbrecht, Sibiu.
607 1—2
9o9O
9
t i p n o n î â , ţ f î '“ Î VM M Ml4 J K . M | i r I x i f e e t ă bucătăreasă defe rin ţă acelea
T o c «I ta lp ă d e o a u e ln eBERSON
■ I f « m i e i s a u u m l p e g k e t e l e N r . e i e i
S M u m i i l ţ i m m m i m a i O u i , i a r v e j i « t e
u g a a t â t ţ ţ l e U a r e l « e â t ţ i g k t t e l t D r .
Lloyd 2766.
Caut dela I lonle o perpre-
ee cunosc bucătăria românească.
Ofertă Subdirector »F a b ric i de postav“ Prejmer iad. Braşov.Saxoni, Mo. 955« 493 2 - 9
L a băile Eforiei şcolare, e lipsă de UN M A S S EU R şi o M A S S E U Z A , cari pot tntra imediat tn serviciu.
Vor fi preferiţi cei cu praxă* f 3—8
Rad or No. 1252.
C U H N E C U R Ă Ţ IM S Â N G E L E SI N E ÎN T Ă R IM T R U P UBROŞURA F. INTERESANTA.NU TREBUIE JĂ LIPSEASCĂ DIN NKi 0 CASA. GRATUIT CONTRA JUMEI DE 1 LEU PENTRU PORTOCEREŢI LA FARMACIAVOREL dinpiatra-kC U M N E V I N D E C A M 0 E R E U M A T IS M SI G U T T A
BR0JURAF. INTERESANTA.NU TREBUIE SĂ UPSEAJCÂ DIN Nl< 0 CASA. GRATUIT CONTRA JUNEI DE 1 LEU PENTRU PORIC ER EŢI LA. F A R M A C I A V O R E L din piatra-
386 9 —12
Do arândat pământuri de arat. Strada Lungă 105. 458 3—0
De vânzara rasade mijloc No. 114.
din Strada 457 3—0
Albituri bărbăteştigata şi după comand I numai
la F r â n e i» o G ross«sa d-o S a x o m i » 22f S
- Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Ht. 5 0 -1924
iI
Răscoala ţărănească Un document al vremii LocaleJăfanii înarmaţi au atacat Primăria.
M O iN EŞ Ţ I, 12 Mai- — Ţăranii din satele Stă- iaeşti, Şesuri şi Măgîreşti s-au răsculat contra auto rită ţilo r acelor comune din cauza expropriere! moşişi d-nei Maria colonel Strejescu.
in număr de peste 2 0 0 , înarmaţi cu ciomege, ta p e etc., au atacat primăria Măgireşti, punând pe fugă pe jandarmi.
* S ’a chemat în ajutor compania de jandarmi dinMoinesti.*
Criza de guvern in FranţaPA RIS, 1 4 Mai. — In arma rezultatului, alegerilor
parlamentare, cari s’au terminat in defavorul blocului raţional, din care făceau parte partidele cari sprijineau politica guvernului Poincare, membrii guvernului Pome ţi, întruniţi în consiliu de miniştri au decis să demisioneze cu 1 Iunie. Până atunci guvernul renunţând la orice iniţiativă se va mulţumi să gireze lucrările curente.
Noul guvern va fi format după toate probabilităţile de H 1RRIO T.
Paris, 1 4 *— N u este exclus ca a leg erile sâ p r o - voace o criză p rez id en ţia lă , d a t ftm d că d - l M iile- rund a ieşit in m ai m ulte rân du ri din n eu tralitatea s a pen tru a sprijin i prin au toritatea sa blocu l n aţion a l ş i a d ec lara t ch iar că îşi va p ă ră s i postu l, d a c ă blocu l n aţion al nu va obţine izbândă . In caz d e dem ise a preşed in telu i republicei, rad ica lii şi so c ia liş tii vor pune can didatura d -lu i P ainleve.
Rezultatul oficial al alegerii dela Bocşa-MontanăDr. Yuia, candidatul guvernului 3 8 8 5 voturi.C. B rediceanu candidatul Partidului naţional ro
mân 2 2 0 7 voturi.Dr. Ţeicu, ţărănist 3 4 0 voturi.
Părintele Avram Imbroane şi-a retras căndidatura.
ii Sportive.Concursurile de Atle tică uşoară ale Regiu
nii Braşov.Sâmbătă şi Duminecă, 17 şi
18 Hai vor avea loc pe stadionul Vânătorilor de Munte fCa- zarma Albă) concursurile regionale de atletică uşoară, cari se ▼or desfăşura după programul următor :
Sâmbătă 17 Mei: 100 ro. plat — eruncarea greutăţi! — salt în lungime fără avânt — 200 nr. plet — eruncerea dis- c u i u l s a l t în înălţime fără a- ▼fint — 400 m. plat — 110 m. garduri — aruncarea sullţii — 1000 m, plat — 200 ro. garduri.
Duminecă 18 Mal : Sait în lungime — 4(30 ni. garduri — 800 m. plat — salt In înălţime — 5000 m. plat — salt cu prăjina — ştafeta 400 x 100 m. — triplu salt — aruncarea ciocanului — ştafeta olimpică.; Juriul concursurilor s'a constituit din Dnii : Generel Schmidt. Col. Bă desen, Coi. Strat, Col. Văleenu, Hermann Ouat, prof ®. Navree, Dr. S. Rittcr, Lt. Mesia««.'' • v"" Foot-Ball Assoc.
Mafchul .de campionat Oiim- pia-M.T.E. Braşov, care trebuia Jacat Îa 15 Mai, nu se va mai finea, ştiut fiind efi .Olimpia 5a renunţat délé participarea la campionate, pe motiv, că Olimpia s'tir sindi nedreptăţita prin euspendareţa; ; dreptului de joc pe câte o hmà a jucătorilor Henis h şi Crihch1. Primul a fost suspendat pe motiv că a Jucat cu ghtfte neregieiiiéntare, prin cecace a résatt pe jucători (ghetele au fost bătute cu cuie) iar al doilea pe motiv, că a a- dus grave insulte arbitrului Sza-
bo. Ambele deciziuni au fost aduse de Subcomisiunea de judecată în baza Regulamentului de Foot Bal).
Mate hui de campionat Concordia K.S.E. care nu s'a putut tine la 4 Mai, va avea loc la 1 Iunie în Tg.*Săcuilor.
Lipsa de apăDel» scoţia apaduotalui or&şu'vi pri
mim următoarele comunicări:Afară de reţelele ţeviior de
apă din Blumăoa şi Braşovul- vechiu se va închide zilnic dela ora 11 seara până ia ora 5 dimineaţa şi reţeaua din Cetate până la aivool Pieţil Ubertăţii.
Deoatece din partea administraţiei apaductuiui s’a constatat că Instileţ'a este defectuoasă şl că aceste’defecte nu sedelătură d’n partea proprietarilor de cate, ci epa e lăsa ă să cergă îa continuu, populaţia şi în deosebi proprii ttril de case sunt provo-, câţi ca sâ repare ţevile stricate, robinetele defectuoase şi instalaţiile de spâ dela closet.
Tot astfel să se facă economie-cu apa din apadocf, deoarece cu ivirea căldurilor lipsa de apă ameninţă tot mai mult.
Grădinile delegam« sâ se ude cu apă din vale, unde aceasta stă la dispoziţie.
Proprietari de motoare, al căror răcitor are legătură directă cu apadactal, suot rugaţi ca să acomodeze instalaţi» de răcire a cilindrului prin montarea de rezervoiie ca răcirea cilindrului să se întâmple prin conduc circular. De oarece comana in caz de lipsă de apă are dreptul să sutcae în pmno linie consumai apei care serveşte' Ia scopuri in* austria e, zsce îa interesul fiecărui proprietar de mo or să se facă cat mai independent., deapsdşrt.
Disolvarea Sinoduluidin eparhia Aradului
Am amintit la timpul său, căP. S. Sa Episcopul loan I. Pap aî Aradului a, închis sesiunea Sinodului în urma dimisiunei a 33 deputaţi mireni şl din cler,
| dimislure provocată Ide abuzu- 1 rile săvârşite cu prilejul alege*
rllor de deputaţi sinodali în dieceza Aradului.
Publicăm azi declaraţia cetită după deschiderea Sinodului de d-l Vastle Ooldiş, în numele celor 33 de deputaţi mireni şi din cler:
Prea Sfinţite Domnule Episcop.Aducând Ia cunoştinţă, că Ia
îndemnul guvernului ţării, prefec- tul loan Georgescu al judeţului Arad şi la porunca acestuia toate organele admtnfstrative şt poliţieneşti din judeţul Aradului, Subprefectul, prim pretorul, pretorii, secretarii, primarii, agronomii, jandarmii, organe ale Siguranţei statului, mulţi dintre aceştia chiar străini de neamul si de legea noastră s‘au îngerat în chip ilegal şi ilicit in actul alegerii deputaţilor pentru sinodul eparhial din Arad, îndemnând şi siluind pe alegători prin promisiuni, fără dc lege şi prin ameninţările cele mai ticăloase, ca să aleagă de deputaţi sinodali pe candidaţii partidului liberal, între ei persoane, cari nici odată în viaţa lor n'au arătat nici un interes pentru sfânta noastră biserică şi aşezâmintele el, chiar unii, cari sunt necredincioşi şi cari neagă dumnezeirea Mântuitorului şi în scopul acesta în ziua alegerii au înfrat în sfintele locaşuri şi s’au amestecat deadreptul în însuţi actul alegerii profanând altarele noastre — văzând acest atic incalifica-
Arborarea drapelelor. Pentru a se evita pe viitor neînţelegeri privitoare la arborarea drapelelor, ministerul de Interne face cunoscut prefecţilor din ţară că cu ocazia sărbătorilor naţionale, precum şi cu prilejul diferitelor festivităţi nu se vor arbora pe edificiile publice decât drapelul românesc.*
Dela graniţă. Pe cale particulară via ştiri de peste Nistru cum că sovietele ar fi instalat dealungul frontierei posturi detelegrafie şi telefonie fără fir.
*înecat. In ziua de 7 Maiu e.
c., famiiia subrevizoruiui şcolar Nicoeră din Satu mare, a fost lovită de o mare nenorocire. Fiul cel mare elev în clasa 11 la liceul Mihail Erainescu, s’a înecat în Someş. Această moarte neaşteptată pare cu atât mei curioasă, cu cât nu e vorba de obişnuitele neglijenţe ale copiilor, când dornici de sporturi, se aruncă pentru a învinge valurile, adesea peste puterile lor. Micul Nicoară §Îrs§, dorind sS facă o plimbare cu barca şt, probabil, necontrolând rezistenţa ei, s'a prăbuşit. Apele Someşului mari l-au înghiţit în câteva minute. Se crede că, a fost purtat de Someş departe.•
Prinderea anul spărgător. Suat vre-o câteva luni, de. când jtm scris despre spargere« şi furtul comite la magazinul din strada Mihail Weiss al fabrice!
! dc piele Fraţii Scberg. Spuneam. ’ arunci că urtnârit ca avtor este
bil împotriva libertăţii noastre religioase şi a autonomiei bise- rtcel strămoşeşti, câştigată prin atâtea jertfe şi chiar prin sân* gele strămoşilor noştri şi constatând astfel, că s’a făcut cea mat detestabilă încercare de a vârâ în sfânta noastră biserică politica de partid şl a preface această biserică în arenă a luptelor politice, ceea ce va să zică nimicirea moralei creştineşti, precum şi primejduirea constituţiei Şaguniene a bisericii noastre — noi subsemnaţii deputaţi mi* reni ai Sinodului eparhial, aleşi din încrederea credincioşilor cari au putut cu adevărat eroism să resiste promisiunilor şi amenfn* ţărilor sălbatice, ce s’au năpăstuit asupra lor, nu putem consfinţi crima săvârşită şi astfel nu putem recunoaşte acestui sinod autoritatea morală şi îndreptăţirea de a reprezenta interesele adevărate ale sfintei noastre biserici ci protestând împotriva încălcării libertăţii religioase, a autonomiei şi a Constituţiei noastre bisericeşti, prin aceasta abzicem ia credenţiona- lele noastre de deputaţi sinodali şi rugăn pe preasfinţia Voastră a lua în con ecinţă hotărârile, ce veţi *fla de cuviinţă. Aî Preasfinţiei Voastre fii sufleteşti.
Arad% Ia 4 Maîu 1924.(Urmează îs piliturile)
•In urma acestei declaraţii s’a
constatat că n’au mai rămas in Sinod decât 17 deputaţi, aleşi cu ajutorul autorităţilor liberale şi îa consecinţă P. S. Sa Episcopul loan I. Pap a încheiat se* slunea, ne fiind Sinodul capabii să aducă hotărâri valide.
un cunoscut spărgător Ioaa Mol- dovaa originar din Sibiu.
Poliţia din Bacure ti a reuşit acum să pună mâna pe acest periculos spărgător, co care o* cszie au fost găsite asupra lui o sumă mal mare de bani şi o cantitate de piele în valoare de90.000 lei. Moldovan a fost predat poliţiei dis loc, care a început cercetările pentru constatarea diferitelor spargeri şi ţurţuri al căror autor este el.
•Dela C. F. /?. Simplonul a
suferit cu începere dela 1 Iunie următoarele modificări în mersul său: Va pleca din gara de Nord ia 240 d. a. şi va sosi în Jim* boi a a doua zi ia 5,45 dim. plecarea din Jlmboiia ia 12 noaptea şi sosirea in Bacareşti ia 3 d. a.
Tronul accelerat 21 Bucureşti* Oradea-Mare a fost preiu&git până ta Sighatul Marraaţjel cu plecarea din Bucureşti la 9.30 a. m. în le: de J 20 şi sosirea ta Sighetui Marmaţief noaptea la 2.50. Aceste diSpozîţîuni întră în vigoare pe sica de 1 Iunie s. c.
Maialul şcoale lor noastre. Favorizaţi de ea t mp admirabil •lovii {coaielor . româneşti superioare, secundare şt primare din loc au făcut azi dimineaţa ex- cursiunea obicinuită anuală în Ştejeriş. In cântecele elevilor şi sunetele muzicei militare corte* g ul impozant .şl pitoresc, pornind din faţa liceului Şaguna, a traversat Piaţa Libertăţii, strada Principele Caro!, luând drumul în pădure peste LWadia Poştei.
Alte trei conferinţe. Părintele Podea enunţă alte trei conferinţe pe zilele de 19, 20 şi 21 Mal, în 9ala dela Cesa Sfatului la orele 615 p. m. de următorul conţinut:
a) Originile creştinismului.b) Originile 'şi evoluţia sec
telor religioase.c) O sută de ani de JuptS
• până la prohibirea alcoolului In* Statele Unite.
m *Sindicatul naţional „Aeram
lancum, organizează pentru scara de Sâmbătă în 17 Maiu a. c. în localul Unlunei mcserteş'Ior (Gcwerbeverein) o serată dan* sântă cu un program de cor şt orchsstrâ şi declamaţii, la care sunt Invitaţi a lua parte toţi membrii şi cunoscuţii acestui sindicat. Cântările vor fi esecutate de corul bisericei Sf. Nicolae» orchestra de soc. „Armonia", începutul la 9 oare seara. Preţul de înfrare 25 lei de persoană. a
•lârgul de primăvară din Bu
dapesta se va ţine în timpul deia 31 Maiu până la 10 Iunie a. c. Vizitatorii târgului se bucură de numeroase favoruri şi anume: deia 30 Maiu până la 10 Iunie vizitatorii târgului au o reducere de 50 % pe toate liniile de cale ferate ungară» precum şi pe vapoarele societăţei de navigaţie pe Dunăre.
In baza legitmaţiei de târg se vor plăti din taxele pentru viza paşaportului numai 50 %• tn cazul când cineva nu şi-ar putea procura viza la timp. va putea trece neîmpieeecat graniţa cu paşaportul şi legitimaţia de târg. Atunci se va plăti taxa de viză redusă la Budapesta,. fPiaţa Târgului).
Vizi-atoni târgului să se adreseze pentru locuinţe biroului de circulaţie al streinilor (IV Ha* riskor 1, Telefon interurban 2*34). Pe cât posibil să se retină locuinţele cu lOzile înainte.
Orice alte informajiuni se pot lua din prospectul care va fi pus la dispoziţiunea celor interesaţi de către Camera de comerţ si industrie. In biroul a- cesteia se pot obţine şi legitimaţii de târg cu 100 Lei de bucată.
Donafiune. Dna Blehea din Cluj donează pentru masa stud., „Virgil Oniţiu" din Braşov, şu- ma de 100 le!. Mulţumiri. Direcţiunea.
Se caută pentru angajare imediată: un contabil, un vânzător în prăvălit şi un servitor. O fe rte :Federala Cooperativelor Braşov
Strada Porţii Io. 47.505 1 -2
Domnii Abonaţiai ziarului care sunt
in restanţă cu plata abonamentului, simt rugaţi ca de urgenţă să trimită costul abonamentului prin mandat poştal, contrar rom fi siliţi a asta trim iterea ziarului.
Administraţia.
INFORMiTlUftl
TIPOGRAFIA A. MURESIANUs BRANfcCE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabil t lOAN BROTEA