1,5LE I

Public\m `n aceast\ edi]ie una dintre povestirile Bestiarului, Cea de departe. Volumul va ap\rea `n aceast\ var\ `n colec]ia„Biblioteca Polirom“.

Citi]i ~N » PAGINILE 6-7

AVANPREMIER|:BESTIAR DE JULIO CORTÁZAR

NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

Bookfest – pariulpe timp de criz\

Robert B\lan

Un pariu, un examen, o `ncercare. A[a anumit Grigore Arsene, pre[edintele Asocia]ieiEditorilor din România, aceast\ a patra edi]iea T`rgului de Carte de la Bucure[ti.

~N » PAGINA 3

PR IMUL MAGAZ IN CULTURAL D IN ROMÂNIA » APARE S ~MB|TA » WWW.SUPL IMENT .POL IROM.RO

IN MEMORIAM MARCEL CHIRNOAG|

„Arta trebuie s\ fie ca o scrisoare de dragoste“

~ntoarcerea lapovestire

Doris Mironescu

Voi `ncepe cu eviden]ele. Lampa cuc\ciul\ este o carte scris\ cu opl\cere vizibil\ [i contagioas\, ocarte care se cite[te cu hohote de r`s.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

„Zile [i Nop]i de Literatur\“ la Neptun. {i Mangalia

Elena Vl\d\reanu

„Zile [i Nop]i de Literatur\” este un festivalinexistent at`t timp c`t Uniunea Scriitorilor dinRomânia nu va `ncerca s\-i schimbe formula.Este arogant s\ aduci `n România ni[tescriitori foarte mari [i s\-i izolezi la etajulpatru al unui hotel din Mangalia.

~N » PAGINA 4

Pe 4 iunie, la Galeriile Dana din Ia[i(str. Prof. Cujb\, nr.17), a avut locvernisajul expozi]iei comemorative„Marcel Chirnoag\“. Public\m `nacest num\r un fragment din interviulacordat de artist `n 1997 lui GrigoreIlisei, `n cadrul emisiunii „Oleac\ detaifas“ de la TVR Ia[i. De altfel, esteunul dintre pu]inele dialoguri pe careMarcel Chirnoag\ le-a purtat `n fa]areportofonului sau a camerei de luatvederi.

» „Pot s\ v\ spun c\ debuturilele-am f\cut de tinerel, darf\r\ convingere. Convingereac\ arta `n general – c\ m-amocupat [i de sculptur\ – e otreab\ serioas\ mi-a venitt`rziu, dup\ treizeci de ani.Dup\ treizeci de ani am`nceput s\ cred cu t\rie c\rostul meu `n via]a asta e s\fiu artist.“ – MarcelChirnoag\

Citi]i interviul ~N » PAGINILE 8-9

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Radu Pavel Gheo: „M\ `ntreb c`t de reprezentativi s`ntcomentatorii de articole online pentru mentalitatea de grup aromânilor. Dac\ s`nt cumva a[a, dac\ reprezint\ cumva «Româniaprofund\», atunci România profund\ are o mare problem\“.

COMENTARII» 2

editorial

&TEO GHEO

Lucian Dan Teodorovici

Am senza]ia, `mbucur\toare, c\mai multe publica]ii [i, implicit,mai mul]i critici literari au `nce-put s\ scrie aplicat despre „gene-ra]ia 2000“, m\ rog, despre ce se`nt`mpl\ `n literatura român\ destrict\ contemporaneitate sau, [imai exact, `n literatura român\nou\, care a `nceput s\ se contu-reze `n ultimul deceniu.

Am citit, datorit\ portalului Ro-mânia cultural\, c\ci din p\caterevista „Vatra“ e de neg\sit `n Ia[i[i nici nu are un site sincronizatcu apari]iile pe h`rtie, o ampl\ an-chet\-dezbatere pe tema „Bilan]uldou\miismului“, organizat\ de re-dactorii amintitei reviste. Sigur c\,asemenea altor scriitori care s-auremarcat `n ultimul deceniu, m\

deranjeaz\ un pic termenul (pepunctul de a deveni instrument delucru) „dou\miism“, c\ci `n gene-re el e asociat, mai degrab\, cu oserie de scriitori, `n special poe]i,cuprin[i formal sau rezult`nd din„fracturismul“ destul de pregnantdin urm\ cu c`]iva ani.

Unii dintre cei care r\spundanchetei ini]iate de revista „Va-tra“, de altfel, fie fac distinc]ia cla-r\ (Daniel Cristea-Enache, BiancaBur]a-Cernat, Mihai Iov\nel etc.),fie privesc dou\miismul din per-spectiva pe care am prezentat-omai sus, ignor`nd practic „litera-tura paralel\“ – nu din rea-voin-]\, fire[te, ci pentru c\ au `n]eless\ r\spund\ strict la subiect (Ele-na Vl\d\reanu, Alexandru Matei,Claudiu Komartin, Cosmin Cio-tlo[ etc.). Subiectul `ns\, e evident

din punctul meu de vedere, afost un pic gre[it formulat de re-vist\. Ceea ce, ]in s\ spun [i asta,nu face totu[i ancheta mai pu]indemn\ de aprecieri.

Revista „Cuv`ntul“, pe care m\rtu-risesc c\ am re`nceput de o vreme

s\ o citesc cu tot interesul, por-ne[te de la ancheta sus-men]io-nat\ [i anun]\ de asemenea, prinPaul Cernat [i Cosmin Per]a, oserie de „recuper\ri dou\miiste“(sper totu[i, m\car aici, la o renun-]are la acest termen, `n favoarea

perspectivei). Iar de la CosminPer]a mai aflu c\ [i „Luceaf\rulde diminea]\“ s-ar fi ocupat `ncel mai recent num\r, `nc\ nea-p\rut, de acela[i subiect.

Tot acest interes nu face, dinpunctul meu de vedere, dec`t s\confirme faptul c\, dup\ zece ani`n care discu]iile publice din lu-mea literar\ s-au axat pe tememai degrab\ ̀ ngrijorate, de la moar-tea literaturii la asfixierea ei dinpricina unei atmosfere `n general`nc\rcate de biografism, autofic-]iune sau chiar reality show, `nmomentul de fa]\ exist\ „materi-al“ pentru `ntreb\ri [i pentru `n-cerc\ri de r\spunsuri ceva maiconsistente. Iar pentru ca o gene-ra]ie literar\, fie ea una grupat\mai mult din necesitate [i pe cri-terii biologice, s\ existe, e marenevoie s\ poat\ provoca discu]iide acest tip.

Sigur, `n principiu, poate n-arfi treaba mea de scriitor s\ co-mentez prea mult asemenea ini-]iative. Dar nici nu am vreun mo-tiv s\ m\ ascund sau, mai r\u,nici n-am chef s\ afi[ez un soi dedezinteres artificial, pe ideea c\asta e exclusiv treaba criticilor,

`n timp ce treaba „noastr\“, ascriitorilor adic\, e s\ ne vedemde scris. Pentru c\, sincer, s`ntde fapt foarte interesat – [i s`ntconvins c\ mul]i al]i scriitori vorciti, f\r\ a fi neap\rat parte a vre-unei dezbateri, cu acela[i mareinteres toate contribu]iile pe te-m\. {i nu numai scriitori. Exist\[i un public ceva mai larg pentrucare ni[te clarific\ri, venite ̀ n timp,bine`n]eles, s`nt necesare.

Una peste alta, [i personal a-veam nevoie de senza]ia asta c\nu doar cronicile & recenziile co-menteaz\ momentul literar româ-nesc, ci c\ exist\ [i o privire deansamblu [i, pornind de-aici,mai aplicat\ la ceea ce se `nt`mpl\prin literatur\. Dac\ se va g\si uninstrument ceva mai potrivit de-c`t acest, [tiu c\ m\ repet aproa-pe enervant, eronat din perspec-tiva mea concept de „dou\miism“aplicat literaturii din ultimii zeceani, am [i mai multe motive s\m\ bucur de ini]iativele respective.

Not\: Articolul a fost preluat depe blogul autorului, de la

www.teodorovici.ro.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Am citit mai demult `n „Cotidianul“ unarticol intitulat, strict informativ, IImmpprree-ssiiiillee uunnuuii cciicclliisstt bbrriittaanniicc `̀nn RRoommâânniiaa::„„CC`̀nndd aamm iinnttrraatt `̀nn ]]aarr\\,, aamm aavvuutt iimmpprree-ssiiaa cc\\ aarr ffii ttrreebbuuiitt ss\\ ddaauu cceeaassuull `̀nnaappooiiccuu oo ssuutt\\ ddee aannii”” (13 mai 2009). Altfelinteresant [i `nc\rcat de specificul no-stru local, textul nu era unul din cale-afar\ de [ocant. Descria o bucat\ deRomânie din sud-vest, de la Turnu-Se-verin la Calafat, o zon\ c`nd semiurba-nizat\, c`nd rural\, cu ]igani cu Merce-desuri, cer[etori, terenuri l\sate `n para-gin\, ruine industriale postcomuniste [io dezordine generalizat\, care `l buim\-ce[te pe vizitatorul occidental neavizat.Nu-i cine [tie ce realitate surprinz\toare:o cunoa[tem [i noi, o cunosc [i al]ii, iarunora – inclusiv str\inilor – chiar le pla-ce, fiindc\ include pitorescul unei lumicare acolo, la ei, a disp\rut demult. Miemi s-a p\rut c\ povestea britaniculuiDouglas Whitehead, pornit cu bicicletape un traseu de aproape zece mii dekilometri, spune mai degrab\ ceva de-spre orizontul de a[teptare al turistului

occidental. Personajele care i-au atrasaten]ia s`nt kusturiciene `n cel mai `naltgrad: o femeie care `[i ia c`inele `n bra-]e, ca s\-l apere de o hait\ de c`ini va-gabonzi, ]ig\ncile cu cercei de aur, fus-te colorate [i cozi `mpletite, care urc\ `nMercedesuri ultimul tip, [efi de gar\adormi]i [i confuzi... ce mai, Balcaniia[a cum te a[tep]i s\-i vezi! Vedem ceeace ne a[tept\m s\ vedem.

Ca `ntotdeauna c`nd citesc pe Internetun asemenea text cu valen]e imagologice,nu m\ mul]umesc cu lectura articolului,ci m\ duc s\ v\d [i comentariile cititorilorno[tri, cei care reac]ioneaz\ la perspec-tiva str\inului asupra propriei lor lumi...

Dumnezeule, c`t\ frustrare! Nu s`ntprimul care observ asta [i nu dau pen-tru prima oar\ peste asemenea reac]ii,dar tot nu `ncetez s\ m\ mir. M\ `ntrebc`t de reprezentativi s`nt comentatoriide articole online pentru mentalitateade grup a românilor. Dac\ s`nt cumvaa[a, dac\ reprezint\ cumva „Româniaprofund\”, atunci România profund\are o mare problem\. România pro-fund\ (cel pu]in cea a comentatoriloranonimi – anonimi ca [i creatorul

Miori]ei, dar [i ca autorii bancurilor) `[iap\r\ `n continuare s\r\cia [i nevoile. Leminimalizeaz\, le relativizeaz\, le gene-ralizeaz\ la `ntreaga planet\. Chiar nu enimic frumos de v\zut `n România? Nu-mai ]igani [i b\utur\? (De parc\ ]iganii[i b\utura ar fi lucruri ur`te... Dar, iar\[i,depinde de judecata fiec\ruia – nu c\românii ar fi rasi[ti.) Ia merge]i [i la ei s\vede]i. Londra, dac\ ie[i din zona turis-tic\, e vai de capul ei! A[a s\r\cie nicinu crezi c\ poate exista `n Anglia. (Dar`n România?) Ce, parc\ numai Londra?S\ vezi ni[te cartiere din Berlin... Pante-limonul nostru e de zece ori mai fru-mos! (LOL, cum s-ar zice pe net.)

Nu lipse[te nici teoria conspira]iei.Vreo doi comentatori se `ntreab\ cine `isponsorizeaz\ turul biciclistului \stuiabritanic. Dar nu r\spunde; ne las\ penoi s\ ghicim. (Eu n-am reu[it.) {i, `nfine, exist\ [i c`teva voci mai temperate[i resemnate, care `ncearc\ s\ recunoas-c\, am\r`te, c\ asta e, a[a s`ntem noi,românii. Ele s`nt – ca [i textul de fa]\ –varianta depresiv-melancolic\ a patrio-tismului revoltat-paranoic.

Exemplul de mai sus e doar unul.Dar modelul se poate verifica oric`nd: ede-ajuns s\ g\se[ti pe Internet un textal unui str\in despre români [i s\ vezicomentariile ulterioare ale cititorilor lo-cali. Cum spunea cineva tot aici, la co-mentarii „România [i Italia s`nt cele maifrumoase ]\ri din lume”. La care cecrede]i c\ ar r\spunde depresiv-melan-colicul? Da, dar p\cat c\-s locuite.

ROMÂNII E DE{TEP}I

Cum ne ap\r\m s\r\cia,nevoile [i neamul

Genera]ie, dou\miism [i altediscu]ii (literare) interesante

» Acest interes nu face, din punctul meu devedere, dec`t s\ confirme faptul c\, dup\zece ani `n care discu]iile publice din lumealiterar\ s-au axat pe teme mai degrab\`ngrijorate, de la moartea literaturii laasfixierea ei din pricina unei atmosfere `ngeneral `nc\rcate de biografism, autofic]iunesau chiar reality show, `n momentul de fa]\exist\ „material“ pentru `ntreb\ri [i pentru`ncerc\ri de r\spunsuri ceva mai consistente.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

3 «

ordinea de zi GRIGORE ARSENE,PRE{EDINTE AER

Dac\ edi]ia din acest an se va bucura de prezen]a publicului,`nseamn\ c\ editorii trebuie s\ mai lucreze la modalit\]ile princare c\r]ile ajung la cititori, mai exact la distribu]ie. „Dac\vom avea public mai pu]in, atunci cauzele s`nt mai mari.“

Un pariu, un examen, o`ncercare. A[a a numitGrigore Arsene,pre[edintele Asocia]ieiEditorilor din România(AER), aceast\ a patraedi]ie a T`rgului deCarte de la Bucure[ti.Peste 130 de standuri,ceva mai pu]ine ca alted\]i, [i-au f\cut loc `ncei 13.700 mp din 5pavilioane Romexpo.

Robert B\lan

Prin acest t`rg, editorii spun c\ [i-aaupropus s\ „`n]eleag\ mai bine dificult\-]ile pe care le-aau avut pe parcursul ul-timelor luni“, dup\ cum a declarat Ar-sene la deschiderea manifest\rii. Dac\edi]ia din acest an se va bucura de pre-zen]a publicului, `nseamn\ c\ editoriitrebuie s\ mai lucreze la modalit\]ile princare c\r]ile ajung la cititori, mai exact ladistribu]ie. „Dac\ vom avea public maipu]in, atunci cauzele s`nt mai mari“, a de-clarat pre[edintele AER. Pentru a asiguraprezen]a publicului `n num\r c`t maimare, organizatorii au renun]at ̀ n ultimulmoment [i la introducerea unei taxe deintrare. E bine totu[i c\ au primit cevasprijin: din partea Romexpo, care a ofe-rit pre]uri „preferen]iale“ pentru chirie,un ajutor de la Camerele de Comer] [iIndustrie din România [i unul „modest“de la Ministerul Culturii [i Vodafone.

Ca [i anul trecut, unul dintre pavili-oane (13) este deschis exclusiv pentruevenimente conexe. C`teva filme pre-zentate la TIFF pot fi v\zute [i la Book-fest. De asemenea, aproape `n fiecaresear\ are loc [i c`te un concert: s`nt in-vita]i Alexandrina [i trupele The Amster-dams, Byron [i Grimus. Amplasamentulstandurilor este [i el aproape identic cucel de la edi]ia anterioar\, cu „granzii“`n Pavilioanele 14 [i 15 [i cu editorii maimici `n 16 [i 17. Pentru c\ s`nt prea valo-roase, c\r]ile „pe care trebuie s\ le ai `nbibliotec\“ de la „Adev\rul“ nu vor s\ sepiard\ `ntre celelalte mii de c\r]i de la salo-nul bucure[tean. A[a c\ „editura“ „Ade-v\rul“ [i-a tras fotolii la cort, `n curte.

Chiar dac\ termenul „criz\“ apare des`n conversa]iile tuturor, nu se poate spu-ne c\ exist\ prea multe m\suri anti-re-cesiune la t`rg. ~n unele cazuri s`nt redu-ceri mai multe [i mai mari (exist\ titluricu reduceri chiar de 60%) [i mai multeoferte de gen „oricare carte 5 lei/10 lei“.Unii ofer\ spre v`nzare ceaiuri [i c\ni.Dar inventivitatea se cam opre[te aici.

Despre situa]ia industriei editoriale,„care se agraveaz\ de la o zi la alta“, avorbit [i Ministrul Culturii, Theodor Pa-leologu, cel care a deschis oficial eveni-mentul. El a spus c\ a venit la salonulde carte s\ lanseze (o carte editat\ deminister [i c`teva lucr\ri personale), dar[i s\ cumpere c\r]i.

Dar `nainte de a pleca la cump\r\-turi, ministrul a fost personajul princi-pal al primei lans\ri a t`rgului: Carteaneagr\ a patrimoniului.

MINISTRUL CULTURII A DESCHIS T~RGUL DE CARTE CU O DISCU}IE DESPRE „CACARISIRE“

Bookfest 2009 – pariulpe timp de criz\

Dup\ ce ne-a explicat ce plea[c\ mare este pre[edintele B\sescu, c`t de frumo[i s`nt mini[trii PD-L, acum Theodor Paleologuabordeaz\ chestiunea „blazonului na]ional“, care s-a „cacarisit“

Dic]ionar urban – http://www.123urban.roA se cacarisi:caca ^ zaharisi = a se deteriora, strica, `nr\ut\]i, invalida, a se fandosi, fi]o[iExemple: „Cum n-am mai stat cu ochii pe ei, s-a cacarisit totu’“; „Credeam c\ intru pe shortlist, da’ s-a cacarisit toat\ combina]ia“

FOTO

: New

sIn

Blazonul na]ionalFidel demersului s\u, Theodor Paleologu a scos `n sf`r[it volumul despre carevorbea `nc\ de la `nceputul mandatului. Cu peste 100 de pagini cu fotogra-fii, primul volum din Cartea neagr\ a patrimoniului este o m\rturie a distru-gerilor care au avut loc `n Bucure[ti `n ultimii ani. Volumul „e foarte impor-tant ca instrument de lucru [i de propagand\ pentru sensibilizarea opinieipublice, a clasei politice, a `ntreprinz\torilor [i a proprietarilor de monumen-te istorice“, a declarat ministrul Culturii, care vrea s\ prezinte cartea [i `nParlament. De altfel, lansarea volumului este parte a unei `ntregi campanii,„Omul d\r`m\ locul“, organizat\ de minister cu scopul de a schimba per-cep]ia asupra patrimoniului construit pentru c\: „Bucure[tiul este singuracapital\ din Europa care a demolat pe vreme de pace un num\r echivalentde cl\diri pierdute de alte capitale pe vreme de r\zboi“. S`nt incluse `n cam-panie o serie de dezbateri [i ateliere publice, un mar[ [i un concert `n fa]aunei case distruse, pe l`ng\ lansarea C\r]ii negre a patrimoniului.

„Este un prim volum, dintr-o serie care-[i propune s\ inventarieze distru-gerile, degrad\rile patrimoniului na]ional. Este o carte care deschide cu mul-t\ elegan]\ [i sobrietate o ran\“, dup\ cum a declarat consilierul preziden-]ial Bogdan T\taru Cazaban. Seria C\r]ii negre... a `nceput cu Bucure[tiul,dar va continua cu documentarea distrugerilor din restul ]\rii. „Capitala ]\riieste, din anumite puncte de vedere, lumea a treia. Este o chestiune de bla-zon. Blazonul na]ional este cacarisit. Nici o alt\ capital\ din Europa nu a dis-trus cum a distrus Bucure[tiul“, a declarat miercuri, 17 iunie a.c., TheodorPaleologu, care probabil c\ acum va trebui s\ organizeze conferin]e despresemnifica]iile cuv`ntului „cacarisit“, a[a cum a f\cut cu „plea[c\“.

PremiileUniuniiScriitorilorpe 2008Joi, 18 iunie, au fost anun]atePremiile Uniunii Scriitorilor pe2008, stabilite de un juriu format din Gabriel Dimisianu(pre[edinte), Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu,Cornel Ungureanu [i Dan C.Mih\ilescu.

» Premiul Na]ional pentru Literatur\ a fost acordat lui Dumitru Radu Popescu.

» Premiul pentru Proz\ i-arevenit Doinei Ru[ti pentruromanul Fantoma din moar\(Editura Polirom).

» Premiul pentru poezie afost c`[tigat de Andrei Bodiu pentru volumul Oameni obosi]i(Editura Paralela 45).

» Lucrarea {tim noi cine afost Eminescu? (Editura Art)i-a adus Ilinei Gregori Premiul pentru Critic\ literar\/eseu/istorie literar\.

» Premiul pentru traduceredin literatura universal\ afost ob]inut de AnamariaPop pentru Harmonia caelestis de Péter Esterházy(Editura Curtea Veche).

» Premiul Funda]iei AndreiBanta[ a fost acordat lui George Volceanov pentru~ntoarcerea lui Rabbitt deJohn Updike (Editura Humanitas).

» Premiile pentru debut aufost oferite SvetlaneiCârstean, pentru volumulde poezii Floarea demenghin\ (Editura CarteaRomâneasc\) [i SimoneiSora pentru Reg\sirea in-timit\]ii (Editura CarteaRomâneasc\).

» Juriul a acordat [i premii speciale lui Valeriu Anania pentru volumul Memorii(Editura Polirom) [i lui Ion Iovan pentru Ultimele`nsemn\ri ale lui MateiuCaragiale `nso]ite de uninedit epistolar precum [ide indexul fiin]elor, lu-crurilor [i `ntâmpl\rilor `nprezentarea lui Ion Iovan.(Editura Curtea Veche).

» Anul acesta nu au fostf\cute nominaliz\ri la categoria dramaturgie.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Scriitorul Peter Esterhazy, din Ungaria, a c`[tigat MarelePremiu Ovidius, acordat de Ministerul Culturii, la Festivalul„Zile [i Nop]i de Literatur\“ de la Mangalia, iar scriitorulamerican Joey Goebel a primit Premiul Festivalului.

LAUREA}I» 4

ordinea de zi

Rujul. Lipstic, fat\! De firm\sau de tonet\, nu conteaz\.Trebuie s\-i z`mbe[ti frumos,c\ e o meserie grea. Staic`teva ore pe zi `n picioare.C\ e la Palat sau la DNA, c\-i acas\ sau `n strad\, etot aia. Nu [tii niciodat\c`nd apare, c`nd deschideu[a aia cu dosul palmei, a[acum o fac doar cei decategoria lui. Iar tu, fat\,trebuie s\ fii preg\tit\.

Vopseaua. Platinum, fat\!Platinum sau nu, dar totu[imai bine platinum. Se vedebine ziua, se vede bine [i

seara. Uite, asta mai alesc`nd ai de f\cut un directdin cartierul \la unde tocmais-a t\iat lumina. Cum s\ tevad\ altfel, cum s\ `]iz`mbeasc\, dac\ nu ai alesculoarea [i nuan]a, [i texturacare-]i trebuie? Iar tu, fat\,trebuie s\ fii preg\tit\.

Oja. Ro[ie, fat\! Ro[u ecel mai frumos, d\ bine`ntotdeauna. {i doar nu e[tica alea de pe Politic sau depe Administra]ie, care n-au[tiut niciodat\ unde e cel mai tare salon demanichiur\ din ora[.

Numai cifre au `n cap! Ro[use lipe[te bine cu blondplatinum. Mai ales dac\-]icroie[ti [i ni[te stelu]e auriipe unghii... {i d\ a[a marf\c`nd `]i str`ngi m`nu]a pemicrofonul \la negru! Ai cititundeva c\ profesional e bines\-i furi aten]ia omului t\u,ca s\ nu mai fie atent la cespune. Iar tu, fat\, trebuie s\fii preg\tit\.

Ochelarii. Fal[i, fat\! Dac\ai tupeu, trebuie s\-ncerci.~]i dau un aer de intelectual\a[a, u[or obraznic\, iar dac\mai vohrbe[ti [i rhrh`it, e

chiar cool. Omul o s\ fie de-a dreptul impresionat.Nu vede `n fiecare zi a[aceva. {i, la c`te b\t\i de capare unul ca el `n fiecare zi, `iprinde bine o schimbare depeisaj. O s\ te ]in\ minte [i,de acum `ncolo, te va c\utadin priviri de fiecare dat\c`nd va cobor` treptele alea`nalte, cu m`na st`ng\ l\sat\neglijent `n buzunar [i cusacoul pe um\rul drept. Iartu, fat\, trebuie s\ fiipreg\tit\.

Tocurile. ~nalte, fat\! Iar tre’ s\-]i amintesc de

[tersele alea de pe Politicsau Administra]ie? Le [tiidoar c\ merg numai cubalerini [i c\ se vait\ tottimpul c\ li s-au umflatpicioarele de la at`ta alergat!Iar tu te vezi cu omul \staimportant, care tocmai iesede la DNA sau de la Palatsau din cas\ [i trebuie s\ tedistingi `n mul]imea aia cese-ngr\m\de[te la gura sa.Iar tu, fat\, trebuie s\ fiipreg\tit\.

Hai, fat\, c\, de le faci peastea, o s\ ai o carier\ desucces. Ah, s\ nu ui]i, c\-iimportant! C`nd sim]i c\ st\camera pe tine, z`mbe[te [istai `n cadru, s\ te vad\lumea. Poate-]i faci blog [i-os\ ai nevoie de un portofoliufoto. E[ti tu acuma reporte-ri]\ la sport, dar, cu oleac\de noroc, peste c`]iva ani os\ ai propria ta emisiune. {i,la c`te ai f\cut s-ar\]i bine, os\ se cheme sigur „Reporterf\r\ frontiere”.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Pi]i della puradello

Un comentariu de Elena Vl\d\reanu

S\ presupunem c\ este `n afar\ [i c\ `ntimpul sezonului lucrurile stau altfel –adic\ irepro[abil – pe litoralul românesc.S\ presupunem c\ nu trebuia s\-mi pro-pun eu s\ ajung la Neptun – v\ explicmai jos de ce p`n\ la urm\ nu Neptun,ci Mangalia – chiar pe 13 iunie [i c\ [tietoat\ lumea, mai pu]in eu, c\ aceastaeste o zi cu ghinion `n care nu se pleac\la drum. S\ l\s\m deoparte [i faptul c\de la Medgidia p`n\ la Mangalia amf\cut `n total trei ore jumate, f\r\ s\pierd timpul `n alt\ parte dec`t `ntr-unautobuz sau `n altul.

De c`]iva ani, mai precis de c`nd Uniu-nea Scriitorilor din România organizea-z\ ceea ce se cheam\ „Zile [i Nop]i deLiteratur\“, procedez cam la fel: dau ofug\ p`n\ la ai mei (Medgidia) spun`n-du-mi c\ nu e mare lucru s\ ajung la Nep-tun (sau Mangalia) – de obicei, s`mb\ta –pentru a vedea [i auzi ni[te scriitori, u-nii dintre ei foarte buni, care s`nt adu[ide USR la acest „festival“. De fiecare da-t\ se dovede[te chiar a fi mare lucru [isatisfac]ia de a vedea pe unul sau pe altuleste egal\ cu zero comparativ cu efortulf\cut s\ ajung acolo. Mai ales c\, a[a

cum s-a `nt`mplat [i anul acesta, se poa-te `nt`mpla s\ nu prind mai nimic dindiscu]ii.

Punctul de vedere al unui cititor

~nainte de a pleca la drum, am `ncercats\ fac rost de o list\ cu participan]i [i deun program al „festivalului“. ~n ciudaschimbului de scrisori cu echipa organi-zatoric\, nu am reu[it s\ cap\t nici o in-forma]ie de la ei – nici lista participan-]ilor, nici programul, nici m\car locul dedesf\[urare. Pentru cei care nu [tiu, pri-mele edi]ii ale „festivalului“ s-au desf\-[urat exclusiv la Neptun, `n sala de con-ferin]e a Hotelului Ambasador. Ulterior,o parte din el s-a mutat la Mangalia, maiprecis discu]iile, lecturile de poezie des-f\[ur`ndu-se, din c`te am `n]eles, tot laNeptun. Prin urmare, era esen]ial s\ [tiutotu[i unde trebuie s\ ajung.

S`mb\t\ diminea]a `ns\, `n autobuzulspre Constan]a, `nc\ m\ `ntrebam dac\s\ merg la Neptun sau la Mangalia. Amavut noroc c\ Florin Bican a r\spuns latelefon [i am aflat c\ discu]iile s`nt laMangalia, nu la Neptun, a[a cum auzisemc\ este posibil anul acesta. Am ajuns exactla pauza de dinaintea celor dou\ ore de

discu]ii despre lucr\rile prezentate `nprima parte a zilei, deci a fost ca [i cumm-a[ fi dus degeaba. Dup\ aceste dou\ore, lumea a plecat la pr`nz (`n Neptun),iar eu nu am mai stat p`n\ la 16.00 pen-tru c\ deja `mi f\ceam probleme dac\ m\mai `ntorc sau nu la Medgidia. Nu mai enevoie s\ spun c\ acolo, la locul de des-f\[urare, nu era de g\sit nici m\car o lis-t\ nu numele participan]ilor. ~n schimb,am observat c\ trei dintre scriitorii pecare a[ fi vrut s\-i v\d nu erau: SimonaPopescu, Vladimir Sorokin, Filip Florian(de prezen]a lor am aflat din pres\, nude la USR, s\ ne `n]elegem). De Ales De-beljac – [i pe el a[ fi dorit s\-l aud – nuv\ pot spune dac\ a fost sau nu, pentruc\ nu l-am v\zut `n via]a mea [i trebuias\ ghicesc dac\ e sau nu acolo. Dup\ ceam studiat `ndelung fe]ele celor prezen]inu am ajuns la nici o concluzie. I-am z\-rit pe Esterhazy, pe Joey Goebel (premi-an]ii acestei edi]ii), i-am identificat cuchiu cu vai – chiar dac\ oamenii aveaubadgeuri, pozi]ionarea meselor le f\ceainutile – pe Rui Zink [i pe Philip Meers-man, pe Sharon Mesmer o [tiam oricumde anul trecut, la fel [i pe Sean Cotter, i-amv\zut pe Ion Bogdan Lefter, Andrei Bo-diu, Lumini]a Marcu, Adrian Buz, Cos-min Ciotlo[, Dinu Fl\m`nd, Nicolae Pre-lipceanu, Denisa Com\nescu, Horia Gâr-bea, Dan Cristea, Gabriel Chifu, VarujanVosganian.

Ceea ce voi scrie `n continuare estedin punctul de vedere al unui, `n primulr`nd, cititor [i `nnebunit dup\ literatur\,abia mai apoi din cel al unui jurnalist [i,la urm\ de tot, al unui scriitor: „Zile [iNop]i de Literatur\“ este un festival ine-xistent at`t timp c`t Uniunea Scriitorilordin România nu va `ncerca s\-i schimbeformula. Este arogant, megaloman [iaproape inutil s\ aduci `n România ni[tescriitori foarte mari – Peter Esterhazy

anul acesta, Antonio Lobo Antunes, Ma-rio Vargas Llosa, Orhan Pamuk,IsmailKadare la edi]iile anterioare – [i s\-i izo-lezi la etajul patru al unui hotel din Man-galia, departe de ochii presei dar cel maigrav, de ochii publicului. {i aici, ca [i `nmulte alte cazuri, s-a plecat probabil dela premisa c\ a[a ceva nu intereseaz\ penimeni.

Trist [i frustrant

~n Mangalia nu exist\ un singur afi[ cares\ anun]e acest eveniment, doar `n ho-lul hotelului este o indica]ie pe o coal\A4 pentru direc]ionarea participan]ilor,nu cumva s\ gre[easc\ sala [i s\ nime-reasc\ la cel de-al patrulea congres almenopauzei [i al anti-ageing. „Zile [iNop]i de Literatur\“ are preten]ia de a fiun festival, organizarea se face `ntr-o oa-recare m\sur\ [i pe bani publici – anulacesta Ministerul Culturii, Cultelor [i alPatrimoniului Na]ional a alocat o sum\

important\ care s\ acopere premiul celmare, de 10.000 de euro –, dar arat\ caun team building sau, `n cel mai buncaz, ca un atelier de lucru pentru profe-sioni[ti. Ceea ce p`n\ la urm\ nici nu arfi o mare problem\. Poate fi un work-shop [i at`t. S-ar explica astfel ermetis-mul s\u, oficial nu ar trebui s\ interese-ze pe nimeni care nu se reg\se[te peliste. Dar nu un festival de literatur\, a[acum abuziv este numit. ~n formula biza-r\ de acum nu se justific\ nici m\carpremiile, care nu folosesc dec`t la constru-irea unei imagini false, at`t a UniuniiScriitorilor, c`t [i a unei Românii, veziDoamne, interesat\ de literatur\.

Da, e deopotriv\ trist [i frustrant c\singurul festival literar cu preten]ii dinRomânia este acesta, este trist [i frus-trant c\ Ministerul Culturii [i Culteloralege s\ finan]eze o astfel de manifestarede pe urma c\reia nimeni nu are nimicde c`[tigat, dec`t, desigur, premian]ii.

„Zile [i Nop]i deLiteratur\“ la Neptun. {i la MangaliaDac\ nu ai ma[in\, s\ ajungi la Neptun nu este chiarimposibil, dar este ca [i cum ar fi. Din Constan]a numai pleac\ nici un microbuz care s\ treac\ prinNeptun. Trebuie s\ iei autobuzul spre Mangalia, s\-ispui [oferului unde vrei s\ ajungi, s\ te lase undevaanume `n Mangalia de unde po]i lua un microbuz etc.Nu [tiu exact dac\ data de 13 iunie este considerat\acum a fi `n sau `n afara sezonului.

A VIII-a edi]ie a Festivalului Interna]ional „Zile [i Nop]i de Literatur\“ s-a desf\[urat `ntre 11 [i 16 iunie

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

5 «

ordinea de zi SCRIITORIDOU|MII{TI

Lucian Dan Teodorovici: „Nu `n]eleg de unde graba asta de a`ncadra totul. Mie, personal, `mi repugn\ teribil `ncadrarea `ntr-ogenera]ie pe criterii estetice, pentru c\ fiecare scriitor are o viziune[i o abordare proprie“.

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Celebri pentru o zi,din `nt`mplarePe pagina a treia a „Opiniei de Ia[i“,`nainte de rubrica „Ultima or\“, erau`n[irate pe dou\ coloane [tirile `nca-drate la „Ultime informa]ii“. Scurterelat\ri, redactate `ntr-un stil aproa-pe telegrafic, despre accidente, fur-turi, lucruri mai pu]in obi[nuite, unfel de follow-up al unor evenimentetrecute conturau un jurnal al [tirilorde fapt divers din mass-media de as-t\zi. Nu erau toate „ultime informa]ii“,ci erau mai degrab\ ni[te [tiri de o`nsemn\tate mai mic\, dar care secereau date la gazet\ pentru c\ ali-mentau setea cititorilor de a [ti ce s-amai petrecut prin ora[, cine a mai c\-zut `ntr-un canal, cine [i ce [i-a maipierdut, cine pe cine a mai reclamatla poli]ie. Toate personajele de la „Ulti-me informa]ii“ ap\reau cu nume [iadres\, ca s\ fie clar pentru toat\lumea despre cine e vorba `n propo-zi]ie. Principiul `nc\lc\rii intimit\]ii [ia dreptului la via]\ privat\ nu se in-ventase `nc\ pentru lumea cititorilorde ziare de la 1900, care ar\ta ca unsat mai mare. Pe 12 mai 1899, deexemplu, cap de coloan\ era „Dom-nul Dimache, fost membru la Curteade Apel, [i membru `n consiliul co-munal“ care, „dezgustat de atmos-fera politic\ `n care tr\ia, s-a retrasdin clubul liberal“. Apoi urma anun]ulunei `nmorm`nt\ri. Cel trecut `n ve[-nicie, domnul Socor Mardar, era unstudent la Drept. Pe alte dou\ r`nduri,era publicat\ [tirea c\ un agent decontrol la fabrica de spirt din B\lteni,{tefan Nedelcu, fusese numit `n lo-cul altuia, mai exact `n locul dom-nului Br\iloiu, transferat la Vaslui.„Citim `n Le Temps: Domnul Visanti,care a fost ministru [i vicepre[edinteal Camerei deputa]ilor, a disp\rutdin Bucure[ti, l\s`nd datorii conside-rabile, [i lu`nd cu el casa teatrului

na]ional român din Ia[i care, de alt-fel, i-a [i fost `ncredin]at\“. {tirea f\-cea referire la Andrei Vizanti, frunta[liberal, fost pre[edinte al comitetuluiteatral, care fugise din ]ar\ pentru asc\pa de consecin]ele unei delapi-d\ri. Edi]ia avea, de altfel, `n deschi-dere, documente care atestau ni[tefalsuri comise de Vizanti `naintea fu-gii. ~n continuare, dou\ [tiri despredou\ doamne, D-ra Olga Neam]u,din str. Alecsandri nr. 2 [i doamnaCuparencu, din Copou, care se t`n-guir\ poli]iei c\ „`n timpul ploaei“[i-au pierdut ceasurile mici, de aur.Urmeaz\ dou\ scurte informa]ii de-spre trafic. ~n loc de ma[ini avem`ns\ tr\suri. „Eri, `n timpul ploaei,canalul ce se face `n fa]a cofet\rieiTufli s-a pr\bu[it. Birja cu un cal nr.2 a lui Vasca Liza trec`nd pe acolo [ineobserv`nd pr\bu[irea, c\ era plincu ap\, a c\zut `n canal. Din fericirenimeni nu era `n tr\sur\ [i s\rindtrec\torii au scos-o afar\.“ „Birjarulcu doi cai nr. 24, pe c`nd scoborape strada Carol, a dat peste elevulDimitrie Zaharia de la gimnaziul{tefan cel Mare, trec`nd caii [i tr\-sura peste el f\r\ s\-l ating\. B\iatul`ns\ a le[inat de spaim\ dar pestec`teva minute [i-a venit `n fire.“S\rim peste [tirea din categoria„lovi]ilor de tren“ [i ajungem la ulti-ma [tire, despre o t`lh\rie: „B\iatulIancu Leib de la cr`[marul I]ic Abra-movici din strada Palat a stricatbroasca de la tejghea [i a furat su-ma de 30 de lei disp\r`nd `n urm\.Poli]ia fiind `n[tiin]at\ s-a pus laurm\rirea lui [i l-a g\sit. Dar nu maiavea nici un ban asupra sa c\ci `icheltuise pe to]i“. Despre cum i-adat banii `napoi cr`[marului, `nnum\rul viitor.

Cu Podul str`mb [i UrsoaicaLili [i Balena Goliat s-a datdrumul, mar]i sear\, serieide lecturi publice„Povestitorii de la {osea“,la Muzeul }\ranului Român(M}R) din Bucure[ti. Primii„povesta[i“ adu[i `n fa]acititorilor au fost LucianDan Teodorovici [i FlorinL\z\rescu, care au lecturatdin cele mai recente c\r]ipublicate la EdituraPolirom. Teodorovici a alesultima istorie din Celelaltepove[ti de dragoste, iarL\z\rescu a preferat-o peprima din Lampa cu c\ciul\(c`t s\ `nt\reasc\ afirma]iacriticului Simona Sora,moderatoarea serii, c\ ceidoi autori s`nt foartediferi]i).

Florentina Ciuverca

„Cel mai fascinant lucru ̀ n aceast\ `ntre-prindere nu e faptul c\ exist\ scriitori dor-nici s\ se fac\ auzi]i, ci c\ exist\ publicdornic s\ asculte“, a introdus Vintil\ Mi-h\ilescu seara de lectur\, una cu destuicititori ascult\tori, dar prea pu]in curi-o[i, motiv pentru care sesiunea de `ntre-b\ri [i r\spunsuri de la final a cam e[uat.

Volumul Celelalte pove[ti de dragos-te ale lui Lucian Dan Teodorovici vine

cu 11 proze scurte care se `nv`rt `n jurulacelea[i teme: e[ecul `n iubire. „Rutina[i amorul casnic s`nt temele principale`n volumul acesta, foarte bine `nchegat.Amorul unic, care cade adesea `n rutin\,dar care nu poate fi p`n\ la cap\t altfeldec`t unic. {i, pe undeva, patetic“, e dep\rere Simona Sora. „Lucian Dan Teo-dorovici este un autor foarte personal,a[ zice at`t de personal `nc`t, de c`te ori a`ncercat s\ ias\ din propria formul\, n-areu[it p`n\ la cap\t. Scriitura sa este unaliaj rar de umor negru [i detent\ meta-fizic\“, l-a descris criticul.

Cu men]iunea c\ „am mereu surpri-ze de la am`ndoi“, Simona Sora a m\rtu-risit c\ tocmai l-a descoperit pe FlorinL\z\rescu – nuvelistul. „Despre FlorinL\z\rescu a[ `ndr\zni s\ spun acum c\este `n primul r`nd un nuvelist, de[i els-a afirmat ca romancier. S\ scrii proz\scurt\ este unul dintre cele mai dificilelucruri la care te po]i `ncumeta. El nu mi-zeaz\ pe surpriza final\, cum se obi[nu-ia `n proza scurt\, ceea ce este un noutruc al scriitorilor contemporani.“ Lampacu c\ciul\, titlu dat de povestirea ecra-nizat\ de Radu Jude [i distins\ cu peste30 de premii, con]ine titluri selectate deautor din toate povestirile scrise `n ulti-mii zece ani. Una dintre ele a ap\rut [i`n prima carte publicat\ de autor, la oeditur\ mic\, `ntr-un tiraj infim. „Primulmeu volum a existat oficial doar `n c`tevacronici, dar nu a existat [i pentru citi-tori. Avea o copert\ at`t de ur`t\, `nc`tmi-a [i fost ru[ine s\ o ar\t, de aceea amvrut s\ `nchei ni[te conturi cu trecutul“,a explicat L\z\rescu. C`teva dintre ele arputea face figur\ la fel de bun\ `n cine-ma ca Lampa cu c\ciul\. „Am `nc\ 3-4povestiri care ar avea poten]ial de film,dar eu nu scriu g`ndindu-m\ c\ ar puteafi transformate `n filme. Faptul c\ Lampacu c\ciul\ a fost ecranizat\ a fost un noroc.Iar meritul pentru premiile ob]inute `i

apar]ine regizorului. Putea la fel de bines\ ias\ un film prost“, crede scriitorul.

Lecturile – evenimentecare ne aduc la„normalitate“

Dup\ lecturi, s-a `ncins o discu]ie despreproza scurt\, `nc\ un fel de Cenu[\reas\a literaturii. „E un gen pe care `l iubesc,`ns\ orice scriitor, vr`nd-nevr`nd, e pu]indezarmat c`nd aude spun`ndu-se c\ prozascurt\ nu e de interes public. A[ fi `ns\pu]in ipocrit s\ spun c\ e mai dificil\ de-c`t romanul. E doar diferit\“, a spus Lu-cian Dan Teodorovici. Florin L\z\rescul-a completat, concis: „S`nt pove[ti de opagin\ care au for]a unui roman“.

Cei doi tineri scriitori au avut c`te cevade spus [i despre genera]ia `n care aufost `ncadra]i recent (`ntr-un articol dinrevista „Vatra“), laolalt\ cu to]i cei careau publicat vreo carte din 2000 `ncoace:genera]ia dou\miist\. „Mi-e greu s\ credc\ exist\ vreo leg\tur\ `ntre Filip Flori-an, de exemplu, [i Ionu] Chiva“, este dep\rere Lucian Dan Teodorovici. FlorinL\z\rescu a ad\ugat c\, „dup\ regula asta,Andreea Marin [i Mihaela R\dulescu s`ntscriitori dou\mii[ti, pentru c\ am`ndou\au publicat c\r]i“. „Nu ̀ n]eleg de unde gra-ba asta de a `ncadra totul. Mie, personal,`mi repugn\ teribil `ncadrarea `ntr-o gene-ra]ie pe criterii estetice, pentru c\ fiecarescriitor are o viziune [i o abordare proprie,la care a ajuns muncind ani `ntregi, exer-s`ndu-[i scriitura. E at`t de divers\ litera-tura actual\, `nc`t chiar nu cred c\ se poa-te g\si un concept care s-o acopere“, acompletat Teodorovici.

Seara de mar]i a deschis o serie de eve-nimente care ne aduc la „normalitate“,dup\ cum a subliniat Florin L\z\rescu:cititorul român ar putea prinde gustullecturilor publice, considerate prea pu-]in pasionante la noi. Urm\torii poves-ta[i vor sosi la M}R `n iulie.

Primii povestitori dela {osea: L\z\rescu[i Teodorovici

Florin L\z\rescu, Simona Sora [i Lucian Dan Teodorovici la Clubul }\ranului Român

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

„Citind Bestiar, `nc\ de la prima pagin\ mi-am spus c\ JulioCortázar era un scriitor a[a cum mi-a[ fi dorit eu s\ ajung c`ndaveam s\ fiu cu adev\rat «mare». Cortázar str\luce[te prinelocven]\, prin erudi]ie, prin memoria lui incredibil\...“

GABRIELGARCÍAMÁRQUEZ

» 6

avanpremier\

Traducere de Ema Stoleriu

12 ianuarie

Azi-noapte a venit iar, eu eram tare plic-tisit\ de br\]\ri [i de vorbe mieroase, depink champagne [i de mutra lui RenatoViñes, ah, fa]a aia de foc\ g`ngav\, deportret al lui Dorian Gray `n ultima faz\!M-am culcat cu gust de bomboane de men-t\, de Boogie del Banco Rojo, de mamac\sc`nd, cenu[ie la chip (cum este de o-bicei c`nd se `ntoarce de la petreceri, ce-nu[ie [i adormit\, uria[ pe[te mort [i at`tde diferit\ de ea `ns\[i).

{i Nora care spune c\ poate dormi culumin\, cu zgomot, printre comentariilegr\bite ale surorii ei pe jum\tate dezbr\-cate. Ce fericite s`nt, eu sting lumina [im`inile-mi dispar, m\ despoi strig`nd detot ce e diurn [i mi[c\tor, vreau s\ dorm[i s`nt un clopot `ngrozitor ce r\sun\, unval, lan]ul pe care Rex `l t`r`ie toat\ noap-tea printre tufele de lemn-c`inesc. NowI lay me down to sleep... Trebuie s\ tot`ng`n versuri sau s\ `ncerc sistemul de ac\uta cuvinte cu a, apoi cu a [i e, cu cincivocale, cu patru. Cu dou\ [i o consoan\(or\, od\), cu trei consoane [i o vocal\(spre pled) [i iar\[i versuri, luna veni-nfier\rie cu trena-i de chiparoase, copilulo vede, o vede, copilul st\ [i-o prive[te. Cutrei vocale [i trei consoane alternativ, ca-bal\, lagun\, animal; Uranus, rafal\, revela.

A[a trec ore: cu patru, cu trei [i dou\,[i pe urm\ palindromuri. Cele u[oare,salta Le, el atlas; amigo, no gima; cele maidificile [i mai frumoase, átale, demoníacoCaín, o me delata; Anás usó tu auto, Su-sana. Sau `nc`nt\toarele anagrame: Salva-dor Dalí, Avida Dollars; Alina Reyes, esla reina y..., Alina Reyes este regina [i...Asta-i minunat\, pentru c\ deschide undrum, pentru c\ nu se sf`r[e[te. Pentruc\ regina [i...

Nu, e groaznic\. Groaznic\ fiindc\-iface drum \steia care nu-i regina [i pecare o ur\sc din nou, c`nd se las\ noap-tea. Pe asta care e Alina Reyes, dar nuregina din anagram\; care poate fi orice,cer[etoare la Budapesta, prostituat\ debordel `n Jujuy1 sau slujnic\ `n Quetzal-tenango2, oriunde, departe, dar nu re-gin\. {i totu[i, e Alina Reyes [i din prici-na asta azi-noapte a venit iar, am sim]it-o[i-am ur`t-o.

20 ianuarie

Uneori [tiu c\ `i e frig, c\ sufer\, c\este b\tut\. {i nu pot dec`t s-o ur\sc dinr\sputeri, s\ detest m`inile care o do-boar\ la p\m`nt [i s-o detest [i pe ea, peea chiar mai mult pentru c\ este b\tut\,pentru c\ s`nt eu [i este b\tut\. Ah, de

fapt nu m\ aduce la disperare c`nd dorm,sau c`nd stau [i croiesc o rochie, sauc`nd e ora de primire a mamei [i eu ser-vesc ceaiul doamnei de Regules ori b\ia-tului so]ilor Rivas. Atunci `mi pas\ maipu]in, e oarecum ceva personal, s`nt eucu mine `ns\mi; o simt mai st\p`n\ penenorocirea ei, `ndep\rtat\ [i singur\,dar st\p`n\ pe ea. S\ sufere, s\ `nghe]e;eu `ndur aici [i cred c\ o ajut pu]in. Caatunci c`nd faci bandaje pentru un sol-dat care n-a fost `nc\ r\nit [i-]i cade bi-ne, sim]i c\-i alini durerea `nc\ dinainte,prev\z\toare.

N-are dec`t s\ sufere. O s\rut pe doam-na de Regules, `i `ntind ceaiul b\iatuluiso]ilor Rivas [i m\ `nt\resc spre a rezistape din\untru. ~mi spun: „Acum trec pes-te un pod `nghe]at, acum z\pada `mi in-tr\ `n pantofii rup]i“. Nu c-a[ sim]i ceva.{tiu numai c\ se `nt`mpl\ a[a, c\ undevaaiurea trec peste un pod chiar `n clipac`nd (dar nu [tiu dac\ e chiar ̀ n clipa c`nd)b\iatul so]ilor Rivas `mi accept\ ceaiul,lu`ndu-[i cea mai gr\itoare expresie de]icnit. {i pot face fa]\ cu succes fiindc\s`nt singur\ printre fiin]ele astea f\r\ rost[i nu s`nt chiar at`t de disperat\. Asear\Nora a r\mas ca tr\snit\, m-a ̀ ntrebat: „Darce ]i se `nt`mpl\?“. I se `nt`mpl\ aceleia,mie de departe. Trebuie s\ fi p\]it cevaoribil, o b\tea cineva sau era bolnav\ [ichiar `n clipa `n care Nora `ncepea s\c`nte Fauré iar eu st\team la pian, uit`n-du-m\ la Luis María c`t era de fericit, cucoatele sprijinite pe coada pianului care-l`ncadra, privindu-m\ mul]umit cu o mu-tr\ de c\]elu[, `n a[teptarea arpegiilor,am`ndoi at`t de aproape [i iubindu-ne a-t`t de mult. E [i mai r\u c`nd aflu cevanou despre ea ̀ n vreme ce dansez cu LuisMaría, s\rut`ndu-l sau pur [i simplust`nd aproape de Luis María. Pentru c\eu, cea de departe, nu s`nt iubit\. E aceaparte din mine pe care n-o iube[te nimeni,[i cum s\ nu fiu sf`[iat\ pe din\untru

sim]ind cum s`nt b\tut\ [i cum z\pada`mi p\trunde `n pantofi c`nd Luis Maríadanseaz\ cu mine [i m`na lui pe talie urc\`ncet, precum c\ldura la amiaz\, o savoa-re de portocale aromate sau de trestii bi-ciuite de v`nt, iar ea este b\tut\ [i mi-ecu neputin]\ s\ m\ `mpotrivesc [i atuncitrebuie s\-i spun lui Luis María c\ numi-e bine, de vin\ e umezeala acestei z\-pezi pe care n-o simt, pe care n-o simt[i care `mi p\trunde `n pantofi.

25 ianuarie

Bine`n]eles, Nora a venit s\ m\ vad\[i mi-a f\cut o scen\. „Dr\gu]\, e ultimaoar\ c`nd te rog s\ m\ acompaniezi lapian. Ne-am f\cut de r`s.“ Ce-mi p\sa miec\ ne f\ceam de r`s, am acompaniat-ocum am putut, `mi aduc aminte c\ o au-zeam `n surdin\. Votre âme est un pay-sage choisi..., dar `mi vedeam m`inile peclape [i mi se p\rea c\ nu c`ntau r\u, c\o acompaniau pe Nora a[a cum se cu-vine. {i Luis María se uita la m`inilemele, s\r\cu]ul de el, eu cred c\ dinpricin\ c\ nu `ndr\znea s\ m\ priveasc\`n fa]\. Pesemne s`nt tare ciudat\.

Biata Norita, s-o acompanieze alta. (As-ta pare tot mai mult o pedeaps\, acumm\ recunosc acolo numai c`nd trebuies\ fiu fericit\, c`nd s`nt fericit\, c`nd Norac`nt\ Fauré m\ recunosc acolo [i nu mair\m`ne dec`t ura.)

Noaptea

C`teodat\ e duio[ie, o subit\ [i nece-sar\ duio[ie fa]\ de cea care nu e regin\[i se afl\ pe undeva departe. Mi-ar pl\ceas\-i trimit o telegram\, s\-i trimit salut\ri,s\ aflu dac\ s`nt bine copiii ei sau dac\n-are copii – pentru c\ eu cred c\ acolon-am copii – [i dac\ are nevoie de `ncura-jare, de mil\, de bomboane. Azi-noapteam adormit `ncropind mesaje, stabilindpuncte de `nt`lnire. Voi sosi joi stop a[-teapt\ pe pod. Care pod? E o obsesie ce

revine cum revine Budapesta unde tre-buie s\ fie at`tea poduri [i at`ta z\pad\care se tope[te. Atunci m\ ridic `n capuloaselor `n pat, ]eap\n\, [i aproape c\strig, aproape c\ dau fuga s-o trezesc pemama, s-o mu[c ca s\ se trezeasc\. G`n-dindu-m\ doar. ~nc\ nu-i u[or s-o spun.G`ndindu-m\ doar c-a[ putea s\ plecchiar acum la Budapesta, dac\ mi s-arn\z\ri `ntr-adev\r. Sau la Jujuy, sau laQuetzaltenango. (Am c\utat iar aceste nu-me pe care le scrisesem cu c`teva paginimai `nainte.) Nu-s de nici un folos, tot-una ar fi s\ spun Tres Arroyos3, Kobesau Florida4, num\rul patru sute. R\m`-ne doar Budapesta, c\ci acolo e frigul, a-colo s`nt b\tut\ [i maltratat\. Acolo (am

visat asta, nu-i dec`t un vis, dar cum ade-r\ [i se insinueaz\ `n starea de veghe!) ecineva care se nume[te Rod – sau Erod,sau Rodo – [i el m\ bate iar eu `l iubesc,nu [tiu dac\-l iubesc `ns\ m\ las b\tut\,asta se `nt`mpl\ `n fiecare zi, deci `l iu-besc cu siguran]\.

Mai t`rziu

Minciun\. L-am visat pe Rod sau l-ampl\m\dit dintr-o imagine oarecare dinvis, deja estompat\. Rod nu exist\, tre-buie s\ fiu pedepsit\ acolo, dar cine [tiedac\ e un b\rbat, o mam\ furioas\ ori osingur\tate.

S\ m\ duc s\ m\ reg\sesc. S\-i spunlui Luis María: „S\ ne c\s\torim [i s\ m\

– Jurnalul AlineiReyes –

CARTEA

AVANPREMIER| EDITORIAL| – BESTIAR DE JULIO CORTÁZAR

Cea de departePute]i citi `n aceast\ edi]ie a „Suplimentului decultur\“ una dintre povestirile Bestiarului, Cea dedeparte. Volumul va ap\rea `n aceast\ var\ `ncolec]ia „Biblioteca Polirom“.

Bestiar este primul volum de povestiri pe care Cortázar `l semneaz\, `n1951, cu adev\ratul s\u nume. Cele opt povestiri fantastice cuprinse `nacesta vorbesc despre lucruri [i `nt`mpl\ri obi[nuite ce ajung s\ capete penesim]ite dimensiunile unui co[mar sau scot la iveal\ lumi paralele. De lacasa aparent banal\ care este ocupat\ de ni[te creaturi misterioase p`n\la enigmatica Delia, expert\ `n dulciuri, ai c\rei logodnici mor `n `mpre-jur\ri ciudate, de la Alina Reyes, ce tr\ie[te via]a altei femei, aflate lamare dep\rtare, p`n\ la ferma b`ntuit\ de un leu `nsetat de s`nge,Cortázar ne ofer\ o lectur\ surprinz\toare, care ne schimb\ percep]iaasupra realit\]ii.

de nimic, e ca micul pion de l`ng\ regin\care termin\ partida pe nesim]ite. Miculpion Luis María, l`ng\ regina lui. Regina [i...

7 februarie

S\-mi vin `n fire. N-o s\ scriu sf`r[itulg`ndurilor mele din timpul concertului.Ieri sear\ am sim]it-o c\ sufer\ iar. {tiuc\ acolo m\ bat pesemne din nou. Nu pots-o ignor, dar gata cu povestitul. Dac\m-a[ fi m\rginit s\ scriu toate astea dinpl\cere, ca s\-mi u[urez sufletul... ar fifost mai r\u, o dorin]\ de a cunoa[te pem\sur\ ce reciteam; de a g\si o cheie `nfiecare cuv`nt a[ternut pe h`rtie dup\ nop-]ile astea. Ca atunci c`nd mi-am imagi-nat pia]a, fluviul cu sloiuri [i zgomotele,iar apoi... Dar nu mai scriu, n-o s\ maiscriu `n veci.

S\ m\ duc acolo [i s\ m\ conving c\celibatul `mi f\cea r\u, at`t [i nimic maimult, la dou\zeci [i [apte de ani s\ fiif\r\ b\rbat. Acum o s\ fie c\]elu[ul meu,prostul meu, gata cu g`nditul [i s\ tr\im,`n sf`r[it s\ tr\im, e mai bine.

{i totu[i, de vreme ce voi pune cap\tacestui jurnal – c\ci ori m\ m\rit, ori ]inun jurnal, [i una [i alta nu se poate –,nu vreau acum s\ m\ despart de el f\r\

s-o spun cu bucuria speran]ei, cu speran-]a bucuriei. Ne ducem acolo, dar n-o s\fie cum mi-am imaginat `n seara concer-tului. (Mai scriu asta [i gata cu jurnalul,spre binele meu.) Pe pod o voi g\si [i nevom uita una la alta. ~n seara concertului`mi r\suna `n urechi trosnetul sloiurilorde ghea]\ sp\rg`ndu-se acolo jos. {i va fivictoria reginei asupra acestei aderen]emaligne, asupra acestei uzurp\ri nedrep-te [i ascunse. Se va supune dac\ s`nt eu cuadev\rat, va p\trunde `n zona mea lumi-noas\, mai frumoas\ [i mai sigur\; doarmerg`nd al\turi de ea [i pun`ndu-i om`n\ pe um\r.

Alina Reyes de Aráoz [i so]ul ei au so-sit la Budapesta pe 6 aprilie [i au tras laRitz. Era cu dou\ luni `nainte de divor-]ul lor. A doua zi dup\-amiaza, Alina aie[it s\ vad\ ora[ul [i cum se topea z\-pada. Pentru c\ `i pl\cea s\ se plimbesingur\ – se mi[ca repede [i era curioas\ –,a colindat prin mai multe locuri c\ut`ndvag ceva, dar f\r\ s\ [i-o pun\ `n g`ndcu str\[nicie, l\s`nd ca dorin]a s\ aleag\[i s\ se manifeste prin impulsuri bru[tecare o purtau de la o vitrin\ la alta, pe lapr\v\lii [i pe str\zi diferite.

Ajunse la pod [i-l str\b\tu p`n\ la mij-loc, merg`nd acum anevoie fiindc\ nin-soarea o b\tea `n fa]\ [i dinspre Dun\rese ridic\ un v`nt n\prasnic, care te zgudu-ie [i te biciuie[te. ~[i sim]ea fusta lipin-du-i-se de coapse (nu era bine `mbr\cat\)[i pe nepus\-mas\ dorin]a de a face cale`ntoars\, de a reveni `n ora[ul cunoscut.~n mijlocul podului pustiu, femeia `nzdren]e cu p\r negru [i lins a[tepta, cu ce-va fix [i avid pe fa]a-i sinuoas\, `n m`inile`ndoite, pu]in str`nse, dar care se `ntin-deau deja. Alina veni l̀ ng\ ea schi]`nd, acumera sigur\, gesturi [i mi[c\ri ca dup\ o repe-ti]ie general\. F\r\ team\, eliber`ndu-se

`n sf`r[it – a[a credea, cu un tremurn\valnic de bucurie [i de frig –, se apro-pie [i-[i `ntinse [i ea m`inile, refuz`nd s\g`ndeasc\, iar femeia de pe pod i secuib\ri la piept [i am`ndou\ se `mbr\]i[a-r\, rigide [i t\cute pe pod, cu fluviul dez-l\n]uit izbindu-se de st`lpi.

Alina sim]i dureros `nchiz\toarea gen-]ii pe care `mbr\]i[area str`ns\ i-o `nfigea`ntre s`ni cu o st\ruin]\ bl`nd\, suporta-bil\. O `mpresurase pe femeia aceea nu-mai piele [i os, sim]ind cum i se l\sa `nbra]e `ntr-o d\ruire total\, cum fericirea`nfiripat\ sporea ca un imn, ca slobozi-rea unor porumbei, ca fluviul c`nt`nd. ~n-chise ochii ̀ n contopirea des\v`r[it\, ferin-du-se de senza]iile din afar\, de luminacrepuscular\; dintr-odat\ cumplit de is-tovit\, dar sigur\ de victorie, f\r\ s-o savu-reze [tiind-o at`t de a ei, `n sf`r[it.

I se p\ru c\ una din ele pl`ngea `nceti-[or. Trebuie s\ fi fost ea, fiindc\ `[i sim]iobrajii umezi, [i unul din pome]i o du-rea de parc-ar fi lovit-o cineva. {i tot a[a[i g`tul, pe nea[teptate [i umerii, `mpov\-ra]i de o oboseal\ nesf`r[it\. C`nd deschi-se ochii (poate c\ deja `ncepuse s\ strige)v\zu c\ se desprinseser\ din `mbr\]i[a-re. Acum strig\ cu adev\rat. De frig, pen-tru c\ z\pada `i p\trundea `n pantofiirup]i, pentru c\ spre pia]\ se `ndreptaAlina Reyes, nespus de frumoas\ `n ta-iorul ei albastru, cu p\rul desf\cut u[or`n b\taia v`ntului, f\r\ s\ se uite `n urm\[i `ndep\rt`ndu-se.

1 Provincie `n extremitatea de nord aArgentinei.2 Al doilea ora[, dup\ capital\, dinGuatemala.3 Ora[ argentinian („Trei P`r`uri“).4 Strad\ comercial\, plin\ de pitoresc,din Buenos Aires.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

7 «

avanpremier\JULIOCORTÁZAR

„~nc\ de mic, rela]ia mea cu lucrurile, cu scrisul nu a fostdiferit\ de rela]ia mea cu lumea `n general. Se pare c\ m-amn\scut ca s\ nu accept lucrurile a[a cum s`nt.“

duci la Budapesta, pe un pod unde-i z\pa-d\ [i unde e cineva“. ~mi spun: [i dac\s`nt eu? (Pentru c\ m\ g`ndesc la toateastea cu tainicul avantaj de a nu dori s\le cred de-a binelea. {i dac\ s`nt eu?) M\rog, dac\ s`nt eu... Dar numai nebun\,numai... Ce lun\ de miere!

28 ianuarie

M-am g`ndit la ceva ciudat. De treizile nu-mi mai d\ nici un semn cea de de-parte. Poate c\ acum n-o mai bat sau a reu-[it s\-[i g\seasc\ un ad\post. S\-i trimito telegram\, ni[te ciorapi... M-am g`nditla ceva ciudat. Soseam `n ora[ul acela`ngrozitor [i era sear\, o sear\ verzuie [iapoas\ cum nu s`nt nicic`nd serile dac\nu le aju]i imagin`ndu-]i-le. Pe partea str\-zii Dobrina Stana, de unde `n zare se ve-de Skorda, cai cu coama plin\ de ]ur]uri[i poli]ai `n]epeni]i, p`ini mari, aburinde[i pale de v`nt zg`l]`ind ferestrele. S\ mergpe Dobrina ca o turist\, cu harta `n bu-zunarul taiorului albastru (s\-mi las man-toul la Burglos pe frigul \sta!), p`n\ la opia]\ chiar l`ng\ fluviu, aproape deasu-pra fluviului r\sun\tor, cu sloiuri de ghea-]\ [i [lepuri [i vreun pesc\ru[ care acolos-o fi numind sbunáia tjéno sau [i mai r\u.

Am b\nuit c\ dup\ pia]\ urma podul.Mi-am imaginat numai, n-am vrut s\ mergmai departe. Era seara cu concertul El-sei Piaggio de Tarelli la Odeón, m-am`mbr\cat f\r\ nici un chef, presim]indc\ pe urm\ m\ va p`ndi insomnia. Maniaasta de a g`ndi noaptea, `n puterea nop-]ii... Cine [tie dac\ n-aveam s\ m\ r\t\-cesc! C`nd c\l\tore[ti cu g`ndul, inven-tezi tot felul de nume, ]i le aminte[ti ime-diat: Dobrina Stana, sbunáia tjéno, Bur-glos. Dar nu mi-e cunoscut numele pie]ei,[i `ntr-un fel parc\ ajunsesem `ntr-ade-v\r `ntr-o pia]\ din Budapesta [i m\ sim-]eam pierdut\ ne[tiindu-i numele; acolounde un nume e o pia]\.

Vin acum, mam\. O s\ ajungem la timpla Bach al t\u [i la Brahms al t\u. E undrum at`t de simplu. F\r\ pie]e, f\r\ Bur-glos. Aici, noi dou\, acolo, Elsa Piaggio.Ce p\cat c\ m-am `ntrerupt! {tiu c\ m\aflu `ntr-o pia]\ (dar nu mai e sigur, doar`mi imaginez a[a ceva [i asta nu-i marelucru.) {i c\ acolo unde se sf`r[e[te pia]a`ncepe podul.

Noaptea

~ncepe, continu\. ~ntre finalul concer-tului [i primul bis i-am aflat numele [idrumul. Pia]a Vladas, podul T`rgurilor.Str\b\t`nd pia]a Vladas am mers maideparte p`n\ la capul podului, ca [i c`ndm-a[ fi plimbat, dorind la r\stimpuri s\z\bovesc `n fa]a caselor sau a vitrinelor, aunor copii `nfofoli]i [i a f`nt`nilor cu eroide vaz\, cu pelerine ninse, Tadeo Alanko[i Vladislas Néroy, b\utori de tokay [i]ambalagii. O vedeam pe Elsa Piaggio `n-clin`ndu-se, `ntre dou\ piese de Chopin,s\r\cu]a de ea, [i de la mine din stal seie[ea direct `n pia]\, la intrarea pe podprintre coloane uria[e. Dar eu `mi imagi-nam toate astea, aten]ie, e la fel ca atuncic`nd scorne[ti anagrama e regina [i... `nloc de Alina Reyes sau c`nd mi-o `nchi-pui pe mama acas\ la familia Suárez [inu l`ng\ mine. Nu-i bine s\ cad prad\ de-[ert\ciunii: asta-i ceva doar al meu, nu-mai ca s\-mi fac cheful, pl\cerea mea re-geasc\. Regeasc\ din pricina Alinei, m\rog. Nu e ca atunci c`nd o simt c\ tremu-r\ de frig [i c\ e maltratat\, asta-i cu totulaltceva. Acum am chef s\ fac a[a [i con-tinuu cu pl\cere, vreau s\ [tiu `ncotro se

`ndreapt\, s\ aflu dac\ Luis María m\duce la Budapesta, dac\ ne c\s\torim [i-lrog s\ m\ duc\ la Budapesta. Dar mi-e mailesne s\ m\ apuc s\ caut podul acela, s-opornesc `n c\utarea mea [i s\ m\ g\sescca acum, fiindc\ iat\, am [i str\b\tut ju-m\tate de pod printre strig\te de bravo[i aplauze, printre „Albeniz!“ [i iar aplau-ze [i „Poloneza!“, ca [i cum asta ar aveavreun sens `n z\pada spulberat\ care m\`mpinge din spate odat\ cu v`ntul, pec`nd m`ini de burete m\ prind de talie [im\ poart\ spre mijlocul podului.

(E mai comod s\ vorbesc la prezent.Asta se `nt`mpla la opt, c`nd Elsa Piag-gio interpreta al treilea bis, cred c\ eraceva de Julián Aguirre sau Carlos Gusta-vino, ceva cu paji[ti [i p\s\rele.) Dar cutimpul am devenit o neru[inat\, nu maiam pic de respect. Mi-aduc aminte c\ `n-tr-o zi mi-am zis: „Acolo s`nt b\tut\, aco-lo z\pada `mi p\trunde `n pantofi [i `midau seama de asta pe loc, c`nd mi se `n-t`mpl\ ceva acolo `mi dau seama chiar`n clipa aceea. „Dar de ce chiar `n clipaaceea? Poate c\ ajunge p`n\ la mine cu`nt`rziere, poate c\ nici nu s-a `nt`mplat`nc\. Poate c\ o vor omor` `n b\taie pestepaisprezece ani, sau s`nt deja o cruce [iun num\r `n cimitirul Sf`nta Ursula. {i mise p\rea nostim, posibil [i at`t de pros-tesc. Pentru c\ dup\ asta cazi ̀ ntotdeauna`n timpul simultan. Dac\ acum ea ar p\[irealmente pe pod, [tiu c\ mi-a[ da seamaimediat de aici. Mi-amintesc c\ m-am o-prit s\ privesc fluviul ce p\rea o maione-z\ care s-a t\iat, izbindu-se ca turbat dest`lpi, vuind [i biciuindu-i. (Asta mi-o i-maginam eu.) Merita efortul de a m\ aple-ca peste parapetul podului, sim]ind `nurechi zgomotul sloiurilor care se sp\rgeauacolo jos. Merita s\ stau acolo, `n partepentru priveli[te, `n parte pentru teamacare-mi izvora dinl\untru – sau era poatedin pricin\ c\ eram `mbr\cat\ sub]ire,cu fulguiala ce se topea [i mantoul uitatla hotel. ~n definitiv, eu s`nt o fat\ modest\,f\r\ ifose, dar s\ nu-mi spun\ nimeni c\ is-a mai `nt`mplat [i alteia la fel, s\ c\l\to-reasc\ prin Ungaria `n plin Odeón. Astaia cu frig pe oricine, drag\, aici sau `nFran]a.

~ns\ mama m\ tot tr\gea de m`nec\,aproape c\ nu mai era nimeni `n stal. M\opresc cu scrisul aici, n-am chef s\-mimai amintesc tot ce m-am g`ndit. ~mi facer\u s\-mi tot amintesc. Dar e sigur, ab-solut sigur; m-am g`ndit la ceva ciudat.

30 ianuarie

Bietul Luis María, mare prost c\ s-a`nsurat cu mine! Nu [tie ce-[i ia `n spi-nare. Sau sub el, cum spune Nora, carepozeaz\ `n intelectual\ emancipat\.

31 ianuarie

Ne vom duce acolo. A fost at`t de re-pede de acord, `nc`t mai c\-mi vine s\strig. Mi-a fost fric\, mi s-a p\rut c\ el in-tr\ prea u[or `n jocul \sta. {i n-are habar

» „Pentru Cortázar, a scrie `nseamn\ s\ se joace, s\se amuze, s\ organizeze via]a – cuvintele, ideile –cu arbitrarul, fantezia, libertatea [i lipsa de res-ponsabilitate de care doar copiii sau nebunii daudovad\. ~ns\, juc`ndu-se astfel cu destinul, Cortázara deschis noi perspective, a reu[it s\ scoat\ la lu-min\ laturi obscure ale sufletului omenesc [i s\ co-cheteze cu transcendentul.“ – Mario Vargas Llosa

AUTORUL

Julio Cortázar (1914-1984)a debutat cu volumul depovestiri Bestiario (1951),urmat de Sf`r[itul jocului(1956), Armele secrete(1959), Toate focurile,focul (1966; Polirom,2003), Ocolul zilei `noptzeci de lumi (1967). Pel`ng\ capodopera {otron(1964; Polirom, 2005), amai scris romanele Exa-menul (1950), Premiile(1960), 62: model deasamblat (1968), Cartealui Manuel (1974). A pu-blicat, de asemenea, vo-lume de poezii, teatru [ieseuri. Filmul Blow-up allui Michelangelo Anto-nioni este inspirat dintr-onuvel\ a lui Cortázar, Fu-nigei. La Editura Poliromau mai ap\rut Manuscrisg\sit `ntr-un buzunar [ialte povestiri (2003) [iIdolul Cicladelor (2006).

„Cultura trebuie s\ reprezinte fa]a acestei ]\ri pentru totmapamondul. România, `nc\ de pe vremea lui Maiorescu [i de pevremea lui Iorga [i Nicolae Titulescu, a neglijat din punct devedere politic aceast\ chestiune.“

» 8

interviuCULTURA

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Interviu realizat de Grigore Ilisei

Domnule Chirnoag\, a]i ̀ ncercat, cu mul]iani `n urm\, s\ fugi]i din `nchisoareacare era comunismul. N-a]i reu[it, dara fost o ̀ nt`mplare cu adev\rat unic\ ̀ nfelul ei. S`nte]i un mare artist, `ns\ f\r\studii de specialitate. E vorba de ex-cep]ia care confirm\ regula? E posibils\ izbute[ti [i a[a urcu[ul?

S`nt mul]i mari arti[ti cu un asemenea tra-seu [i `n secolul nostru, ca s\ nu vorbimde mon[trii sacri din cel\lalt veac, Rodin,

Van Gogh [i Gauguin. Iar ̀ n secolul XX [i ro-mâni de-ai no[tri au fost mul]i care n-auavut studii de specialitate sistematice. Euam studiat matematicile [i am absolvit Fa-cultatea de Fizico-Matematici `n 1952. Amfost elevul lui Dan Barbilian, marele poetIon Barbu, [i al profesorului Octav Oni-cescu, specializat fiind `n calculul probabi-lit\]ilor [i algebr\ axiomatic\.

Doi mari matematicieni [i, ̀ n acela[i timp,spirite renascentiste ale culturii româ-ne[ti.

Acestor doi mari profesori le-am datoratiluzia c\ voca]ia mea este matematica.

~n]eleg c\ vi s-a p\rut un timp c\ acestaera drumul pe care trebuia s\ merge]i?

Da, dar din motive independente de voin]amea am ajuns meteorolog. M-am reciclat`n fizica atmosferic\ [i meteorologie, am lu-crat la B\neasa [apte ani, f\c`nd o treab\ cutitlu pompos, protec]ia naviga]iei aeriene.D\deam buletine de zbor pilo]ilor care ple-cau `n curse.

Asta, iar\[i, e o alt\ pagin\ spectaculoas\,cu iz aproape exotic, a biografiei dvs. Darc`nd s-a petrecut `nt`lnirea cu grafica?

Ei!, s-a petrecut cum se petrece normalcam la to]i copiii. Din copil\rie. Copiii seexprim\ mai u[or ̀ n desen. Aproape to]i co-piii. Deseneaz\ cu drag. Fac portretul ma-mei, portretul c\]elului. Pisica, purcelul...

E o form\ de exprimare [i de exteriori-zare mai lesnicioas\.

Da, o expresie a dialogului cu lumea `n-conjur\toare.

C`nd a]i trecut dincolo de aceast\ ne-voie de exprimare, de comunicare, s-onumim spontan\, [i v-a]i asumat artaca un mod esen]ial de vorbire a fiin]eicu lumea?

Pot s\ v\ spun c\ debuturile le-am f\cutde tinerel, dar f\r\ convingere. Convin-gerea c\ arta `n general – c\ m-am ocupat[i de sculptur\ – e o treab\ serioas\ mi-avenit t`rziu, dup\ treizeci de ani. Dup\treizeci de ani am `nceput s\ cred cu t\riec\ rostul meu `n via]a asta e s\ fiu artist.

{i cum a ap\rut aceast\ iluminare?

Foarte greu de l\murit. C\ n-a fost un felde iluminare, cum zice]i, n-a fost revela-]ie. Mi-a f\cut din ce `n ce mai mult\ pl\-cere s\ desenez, s\ sculptez, s\ m\ `nde-letnicesc pu]in [i cu scenografia. {i din mo-tive independente de voin]a mea, n-am maiavut cum s\ m\ consacru matematicilor [inici meteorologiei. Din cauza dosarului decadre.

Cu alte cuvinte, contextul [i biografiaau jucat un rol `n alegerea dvs.

Da. De c`nd m-am apucat de desenat, dec`nd eram `nc\ student la matematici, amavut un respect pentru profesionalism. Pen-tru treaba s\v`r[it\ la meserie. C`nd amdemisionat de la meteorologie, m-am pusla ambi]ie, s\ fac treaba cu meserie [i am`nceput s\ `nv\] meserie. Din c\r]i mai`nt`i. Pe urm\ i-am `nt`lnit pe profesorulVasile Cazar [i pe asistentul lui, Ion State,care m-au `ncurajat [i m-au `mbr`ncit, a[zice eu, ca s\ studiez [i s\ m\ dumiresc cuprincipiile imaginii, imaginea pe care do-ream s\ o creez, imaginea emo]iilor, senti-mentelor, g`ndurilor mele. {i a[a c\ amfost `ncurajat de ni[te colegi.

Chiar de nu urmezi un `nv\]\m`nt spe-cializat, sistematic, de o ucenicie tot enevoie ca s\ se ating\ m\iestria.

Da, sigur. Dar ucenicia am f\cut-o absolutsingur.

Ca autodidact?

Autodidact `n strictul sens al cuv`ntului.N-am lucrat niciodat\ `n atelierul unuimaestru.

Exemplul dvs. dovede[te viabilitatea [ia unei asemenea c\i.

Sigur c\ da. S`nt de citat numeroase numede mae[tri ai artei române[ti [i ai artei uni-versale care n-au avut studii de specialitate.

A]i p\r\sit meteorologia, unde v\ ocu-pa]i de elaborarea buletinelor meteopentru pilo]i. A]i fost silit s\ o face]i,pentru c\ ̀ n dosarul dvs., din punctul devedere al cadrelor, nu erau limpezi[uri-le dorite de politrucii timpului. Origineanu era s\n\toas\, cum se spunea pe a-tunci. A]i `mbr\]isat artele ca o profesie.V-a]i `nscris pe aceast\ traiectorie cumult curaj, de[i nu mai era]i foarte t`-n\r. Dar [i aici au fost destule v\mi. Con-textul nu era deloc favorabil libert\]ii decrea]ie. Era perioada caznelor realismu-lui socialist. For]a creatorului a izbutit`ns\ s\ surmonteze toate aceste aprigeobstacole. Cred c\ n-a fost de fel u[or...

Eu zic c\ se exagereaz\ pu]in cu aceste caz-ne ale realismului socialist. Se manifestauprin ni[te [edin]e de `ndrumare a arti[ti-lor la Uniunea Arti[tilor Plastici, la care ve-neau ni[te tovar\[i de la Minister sau de laComitetul Central...

Erau faimoasele brig\zi de `ndrumare.

Nu erau brig\zi de `ndrumare, ci ni[te di-rectori la Direc]ia Artelor Plastice, ni[te

Pe 4 iunie, la Galeriile Dana din Ia[i (str. Prof. Cujb\, nr.17), aavut loc vernisajul expozi]iei comemorative „MarcelChirnoag\“. Graficianul, considerat unul dintre cei maiimportan]i arti[ti plastici contemporani, a murit `n aprilie 2008.Figura sa a fost rememorat\ la Ia[i de Dan Erceanu, Drago[P\tra[cu [i Grigore Ilisei, cel din urm\ fiind autorul unui portretMarcel Chirnoag\ realizat cu pu]in timp `naintea dispari]iei sale.Public\m `n acest num\r un fragment din interviul acordat deartist `n 1997 lui Grigore Ilisei, `n cadrul emisiunii „Oleac\ detaifas“ de la TVR Ia[i. De altfel, este unul dintre pu]ineledialoguri pe care Marcel Chirnoag\ le-a purtat `n fa]areportofonului sau a camerei de luat vederi. Acesta descriec`teva episoade spectaculoase ale biografiei sale [i vorbe[tedespre munca sa `n raport cu cea a arti[tilor contemporani.

IN MEMORIAM MARCEL CHIRNOAG|

„Arta trebuie s\ fie ca o scrisoare de dragoste“

Arti[tii nu vor putea ignora gustul publicului [i, `nacela[i timp, preocup`ndu-se s\ nu coboare [tachetaexigen]ei. Cum vede]i `n acest context ziua de azi [i dem`ine a artelor frumoase de la noi?

Bine, fenomenul l-am constatat [i mi-l amintesc`ntr-un fel din copil\ria mea. L-am sesizat [i `n ]\rilefoarte dezvoltate. Cel mai bine se vinde kitsch-ul. {ieste o mare produc]ie de kitsch-uri `n pia]\ laVene]ia, `n centrul Parisului, la Var[ovia, tot `n pia]\,unde s`nt ni[te acuarelu]e, ni[te nudule]e, ni[tepeisaje f\cute destul de la meserie de f\c\torii dekitsch-uri. {i atunci bunul turist [i bunul consumatorde art\ vor s\-[i pun\ `n sufragerie un peisaj, cares\-i aduc\ aminte de c\l\toria lui pe acolo, `n dor-mitor un nudule], ca s\-i dea g`nduri bune [i a[amai departe. Pe de alt\ parte, este arta cu preten]iede A mare, care, mai ales dup\ r\zboi, umbl\ pe c\imisterioase. ~nt`i i se spunea abstract\, eu `i zic ne-figurativ\, pentru c\ am sc\pat de la matematici [i[tiu ce-i aia abstract. Un obiect care nu seam\n\ cuobiectele f\cute de Dumnezeu este c`t se poate deconcret, nu abstract. C\ e vorba de un tablou, cuni[te pete de culoare, avem de a face cu un obiect

[i nu cuprinde nici un fel de efort de abstractizaredin partea artistului. Deci a fost arta abstract\, ne-figurativ\, a fost conceptualism, a fost suprarealism,au fost tot soiul de „isme“. {i pop art, un fel de art\inventat\ de ni[te americani buni. Acum facem in-stala]ii. Sigur c\ unele dintre lucr\rile acestea con]in[i un mesaj, chiar dac\ artistul contest\ singur c\ arvrea s\ spun\ ceva cu ele. Dar, f\r\ s\-[i dea seama,spune ceva. {i alea s`nt art\. Celelalte reprezint\ unsoi de exerci]ii de nu [tiu ce. Nu mai ajung la public[i, din p\cate, ajung `n ni[te muzee. Dau un exem-plu, care pe mine m-a f\cut praf. La Muzeul de Art\Contemporan\ din Roma, ca [i la Muzeul de Art\ Con-temporan\ din Paris, la Centrul Pompidou, exist\ni[te cutii cu c\catul artistului Manzoni. Ni[te cutii detabl\, pe care artistul, pe etichet\, a scris c\ e c\ca-tul lui din ziua cutare. {i s-a semnat. Iar la Roma era[i un certificat de autenticitate cu [tampila notariat-ului, `n care se specifica faptul c\ artistul n-a f\cutdec`t 24 de multipli. Ce dracu, m\i, s\ mai `n]elegi?

Mi-a]i m\rturisit `n discu]iile preliminare pe care le-amavut c\ s`nte]i dezam\git c\ arta româneasc\, unul dintre

produsele bune pentru export, este foarte pu]in cunos-cut\ `n str\in\tate. {i o spune]i dvs., care a]i umblatprin diferite col]uri ale planetei [i v-a]i bucurat de suc-ces, iar arta dvs. a fost pre]uit\ de oamenii cei maifeluri]i, de la neofi]i la rafina]i cunosc\tori. De ce se [tiea[a de pu]in pe glob despre arta româneasc\?

Eu consider c\ `n politica unei ]\ri problema culturiieste esen]ial\. Mai ales `n cazul unei ]\ri ca Româ-nia, care nu se poate l\uda, cum s-a `ncercat, cutonele de o]el pe cap de locuitor [i nici cu putereaei militar\. Cultura trebuie s\ reprezinte fa]a acestei]\ri pentru tot mapamondul. România, `nc\ de pevremea lui Maiorescu [i de pe vremea lui Iorga [iNicolae Titulescu, a neglijat din punct de vederepolitic aceast\ chestiune. Nu s-a f\cut publicitate [inu s-au `ntreprins destule eforturi pentru propa-garea artei române[ti `n lume. {i acum se argu-menteaz\ c\ Br`ncu[i, c\ Victor Brauner s-au afirmatde capul lor. Nu-i adev\rat. S-au afirmat `ncuraja]ide ]ara lor de adop]ie, de Fran]a. Brâncu[i figureaz\`n enciclopediile lumii ca artist al [colii din Paris,n\scut din `nt`mplare la Hobi]a.

Lucr\ri din ciclul Corabia nebunilor aufost prezentate [i `n expozi]ia de la Ia[i, de la Galeriile Dana

„~N POLITICA UNEI }|RI, PROBLEMA CULTURII ESTE ESEN}IAL|“

KITSCH-ULVINDE

9 «

interviu

„Cel mai bine se vinde kitsch-ul. {i este o mare produc]ie dekitsch-uri `n pia]\ la Vene]ia, `n centrul Parisului, la Var[ovia,tot `n pia]\, unde s`nt ni[te acuarelu]e, ni[te nudule]e, ni[tepeisaje f\cute destul de la meserie de f\c\torii de kitsch-uri.“

www.supliment.polirom.ro

secretari de partid. Veneau s\ ne atrag\ a-ten]ia asupra tematicii esen]iale pentru ur-m\toarea expozi]ie de stat. C\ era electri-ficarea, c\ era industria grea sau colectivi-zarea total\ [i radical\ a agriculturii, ni sed\deau ni[te tematici. Sau `n 1957 ni s-acerut s\ reflect\m `mplinirea a 50 de anide la r\scoalele ]\r\ne[ti. Se `ncheiau con-tracte, se `ncasau avansurile repejor [i sef\ceau lucr\rile. Dac\ erau acceptate de ju-riu se pl\tea [i lichidarea la contract, dac\nu r\m`neai dator cu avansul `ncasat.

A]i avut multe lichid\ri ori mai multerestituiri de avans?

Nu prea multe. Dar au fost. De asta am po-menit de 1907. ~n cazul acestei comenzinu mi s-a mai pl\tit lichidarea. Am r\masdoar cu avansul. Mi s-au luat lucr\rile cupricina, dar nu erau destul de socialiste,ci mai mult realist critice. Unii arti[ti erauconstr`n[i `ntr-un fel de nevoile financia-re. Nu li se cump\rau lucr\rile dac\ nu se`nscriau `n linia oficial\ a realismului so-cialist. Dar avem cazul maestrului Corne-liu Baba, Lucian Grigorescu, Vasile Cazar,care nu exprimau `n crea]iile lor chiar re-alismul socialist ortodox, stalinist, [i lu-cr\rile lor au fost totu[i acceptate.

~n 1976 v-a]i decis s\ p\r\si]i Româ-nia. {i nu oarecum. V-a]i dus `n Delt\,la Sf`ntu Gheorghe, v-a]i antrenat, v`slind,`n vederea plec\rii cu o barc\ pe mare.{i nu de unul singur, ci cu fiica. Ce-adeterminat gestul dvs., care poate p\-rea de-a dreptul aventuros? Fugea]iilegal din România [i `ncerca]i s\ str\-bate]i cu o barc\ drumul pe mare, dela Sf`ntul Gheorghe la Istanbul.

A fost o ilegalitate pe care cei de la Serviciulde Pa[apoarte mi-au f\cut-o. Fusesem de do-u\ ori `n Statele Unite, f\r\ s\ fiu membrude partid. Am fost ̀ ncurajat de cei de la Mi-nisterul Culturii, zic eu, ca element de pro-pagand\. Vroiau s\ dovedeasc\ cu lucr\-rile mele liberalismul regimului. De asta mi

se d\dea voie s\ m\ duc cu o expozi]ie `nItalia, `n Fran]a, `n Germania. {i de dou\ori `n S.U.A.

{i deodat\ halt!

~n anul respectiv trebuia s\ deschid o ex-pozi]ie `n cadrul Zilelor Culturii Românela Helsinki, `n Finlanda. Am cerut pa[a-port [i eu, [i fiic\-mea, f\c`nd planul c\vom c\l\tori p`n\ acolo prin Germania,Danemarca, Suedia, s\ vad\ [i ea ]\rilecapitaliste [i ne `ntoarcem prin U.R.S.S.,s\ cunoasc\ [i fata mea pe viu fericirea so-vietic\. {i am primit negativ. Am `ncercatcu memorii, cu audien]e. Nu mi s-ar\spuns `n nici un fel. Atunci m-am `nfu-riat, cum mi se `nt`mpl\ c`teodat\ bine, [iam zis c\ fac demonstra]ia c\ se poatepleca din ]ara asta [i f\r\ pa[aport. Cug`ndul s\ m\ `ntorc acas\. Vroiam s\ajung la Istanbul, s\ m\ prezint la Con-sulatul românesc [i s\ cer ajutor ca s\revin `n România.

Era un gest de protest?

Procurorul care m-a anchetat nu m\ cre-dea. ~n anul urm\tor mi s-a dat pa[aport.I s-a eliberat [i fiicei mele. M-am dus [iam f\cut expozi]ia `n Finlanda [i m-am`ntors acas\. M-am pomenit apoi cu dom-nul procuror la o expozi]ie a mea ca s\-micear\ scuze c\ nu m-a crezut.

S\ ne ̀ ntoarcem la acel moment de ne-uitat. De ce a]i apelat la o asemenea for-m\ de protest?

Am optat pentru a ie[i din ]ar\ pe mare,pentru c\ am considerat a fi cel mai sigur.Eram barcagiu bun. Ha! Ha! Ne-am`mbarcat `ntr-o b\rcu]\ pesc\reasc\ cu v`sle[i cu p`nze. Am zis eu c\ nu-i o problem\s\ navighez p`n\ la Istanbul `n trei, patruzile. Am avut norocul unei furtuni.

Socoteala de acas\ nu s-a potrivit cucea din t`rg.

Am `nt`rziat o zi. M-am uitat la televizor,la buletinul meteo, ca s\ avem v`ntul celbun, care s\ nu m\ duc\ la ru[i [i nici s\m\ suceasc\ spre Constan]a. C`nd a venitv`ntul cel bun, barca cu care trebuia s\plec\m era `nchiriat\ altor plimb\re]i. {ia[a am pierdut o zi. De aia ne-a prins fur-tuna aceea minunat\. Ne-a salvat o nav\ mi-litar\ sovietic\.

Ironia sor]ii. ~n loc s\ v\ opri]i `n lu-mea liber\, a]i reintrat, [i pe mare, `nlag\r, lag\rul socialist. Rumoarea lu-mii las\ s\ se ̀ n]eleag\ c\ a]i fost trata]icu omenie. E adev\rat?

Am fost trata]i foarte bine de bunii sovie-tici, care ne-au pescuit la cererea noastr\.Eram dup\ 20 de ore de furtun\ aprig\.~nghe]a]i [i uzi p`n\ la oase.

Era var\?

Vara, `n ploaie [i v`nt, c`nd e[ti murat, ]ise face frig. Au primit sovieticii porunc\de la Sevastopol, care anun]ase Moscova,care anun]ase la r`ndu-i Bucure[tiul, s\ neaduc\ `napoi `n România, la Constan]a.

Deveniser\]i un personaj important,mondial.

La Constan]a ne-au a[teptat dr\gu]ii de gr\-niceri. Pe mine m-au internat [i m-au [iras `n cap. Au internat-o [i pe fiic\-mea lafete. Procurorul care ne-a interogat nepromitea ceea ce studiasem `n Codul Pe-nal, p`n\ la 5 ani pentru trecere fraudu-loas\ de frontier\. Dup\ 8 zile am fost e-libera]i [i ne-am `ntors `n Bucure[ti, ur-m`nd s\ fim judeca]i `n stare de libertate.Procurorul anchetator, dup\ c`teva zile,mi-a adus la cuno[tin]\ c\ mi se aplic\ unalineat din Codul Penal, care spunea c\, da-c\ trecerea frauduloas\ de frontier\ n-areconsecin]e social-politice, nu anun]asemnici Europa Liber\ [i nici vreo ambasad\de g`ndul meu cel bun, poate fi considerat\

contraven]ie. ~n consecin]\ am fost amen-dat cu 1.500 de lei.

De ce crede]i c\ v-a]i bucurat deaceast\ „bun\voin]\“?

E vorba de bun\voin]a tovar\[ului Bobu.Tovar\[ul Bobu a aprobat clemen]a astafa]\ de mine. S-a `nt`mplat pentru c\ eramo persoan\ destul de cunoscut\ [i c\ `ntoate declara]iile date procurorului scri-am c\ la ilegalitatea de a nu mi se acordapa[aportul am vrut s\ r\spund tot cu o ile-galitate. Poate pentru faptul c\ fusesem `ncele str\in\t\]i, au considerat organele su-perioare de partid [i de stat c\-i mai bines\ fiu sf\tuit s\ povestesc c\ m-a luatv`ntul [i astfel s\ nu mi se mai intentezeproces. ~n fa]a instan]ei, se g`ndeau, pe-semne, factorii de conducere de atunci, a[fi putut face gur\ [i a[a ceva n-ar fi r\masf\r\ de r\sunet. ~n anul urm\tor am primitpa[aport [i eu, [i fiica mea. Ea `ns\ nu s-amai `ntors.

Povestea, care nu-i una obi[nuit\, n-aprea fost cunoscut\ `n România dec`tfoarte, foarte t`rziu, dup\ ce lag\rul asucombat.

Cred c\ istoria fugii mele pe mare a fostdestul de cunoscut\ [i `n timpul acela. Na-va sovietic\, ce m-a recuperat din furtun\, afost prima nav\ militar\ din U.R.S.S. carea intrat `n portul Constan]a dup\ 1968, a-nul invad\rii Cehoslovaciei. A[a c\ toat\Constan]a a [tiut de ce a ancorat nava mi-litar\ sovietic\. La procuratur\, la Con-stan]a, tot a[a s-au alarmat [i au venit ̀ n p\rs\ vad\ dihania, adic\ pe mine. Un nebun,dup\ ei, care a riscat [i via]a copilului s\u[i s-a plimbat cu barca pe mare.

Gestul nu s-a bucurat nici de un trata-ment mediatic conform cu `nsemn\ta-tea [i semnifica]ia lui. M\ g`ndesc, evi-dent, la media occidental\.

Cei din România s-au c\znit s\ nu se [tie.

Iar `n Vest, `n anul urm\tor, c`nd am de-schis expozi]ia `n Finlanda [i apoi `n Bel-gia, a venit cineva s\-mi ia un interviu, s\povestesc cum a fost. Le-am zis c\ m\ `n-torc acas\. C`nd au auzit asta din gura meas-au mirat, au crezut, probabil, c\ s`ntkaghebist, securist, de revin `n ]ar\ dup\cele toate p\]ite. De asta nu mi-au f\cutpublicitate.

Dvs. s`nte]i un grafician care `ncearc\s\ uneasc\ tendin]ele clasice cu celemoderne. V-am auzit vorbind, sper c\nu gre[esc, despre mesajul artei, pecare `l socoti]i esen]ial [i ̀ n zilele noastre.V-a]i g`ndit cumva la lipsa de mesaj dinunele crea]ii contemporane, ce grevea-z\ comunicarea [i comuniunea cu pu-blicul? Se datoreaz\ arti[tilor, fugii cuorice chip dup\ mod\ [i originalitate,nu `ntotdeauna organic\?

Mai pu]in datorit\ arti[tilor, c`t datorit\teoreticienilor. Ace[tia au `nceput s\ teo-retizeze. Discu]ia s-a pornit `nc\ din se-colul al XIX-lea, cu teoriile lui Maiorescuprivitoare la arta pentru art\. Acum mo-dernizate, aceste principii au dus la o art\f\r\ mesaj, art\ care nu trebuie nici m\cars\ fie agreabil\. Arta, potrivit unor aseme-nea concep]ii, s\ fie pur\. Ce e arta pur\?~n capul meu nu intr\. Eu consider c\ artae un sistem de comunicare. Toate artele, c\-i vorba de literatur\, de muzic\, de arteleplastice ori de alte forme de art\. {i artistul,spunea regretatul Schileru, mare critic de ar-t\, face art\ cum se scrie o scrisoare de dra-goste. Se cere creatorului s\ aib\ ni[te sen-timente, care dau `n clocot `ntr-`nsul, arenevoie de un adresant pentru sim]\mintelelui, o iubit\ sau un iubit, [i s\ cunoasc\ [igramatic\, ca s\ fie conving\tor [i seduc\-tor. Gramatica `n muzic\ este muzical\,`n artele plastice este profesionalism. Atuncicred c\ metafora lui Schileru este min-unat\. Arta trebuie s\ fie ca o scrisoare dedragoste.

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Doris Mironescu: „Florin L\z\rescu este un mare colec]ionar de personajesucite, de ciuda]i [i atipici. Cu o vorb\ a lui Macedonski, a[ spune c\ scriepreponderent despre «oameni pro[ti, dar cumsecade». Eroii lui s`nt, `ntr-adev\r, cumsecade, dar adesea tocmai din cauz\ c\ s`nt pro[ti“.

COLEC}IONARDE PERSONAJESUCITE

» 10

printre r`nduri

C`nd l-aam v\zut prima oar\, urcat latribuna uneia din cele mai mari con-ferin]e interna]ionale de dup\ ’89,am amu]it pur [i simplu. Erau acolo,la Universitatea Rutgers din Newark(New Jersey), `n prim\vara lui 1992,celebrit\]i c`t\ frunz\, c`t\ iarb\, de latrei Nobeli `n carne [i oase (Bellow,Brodsky [i Milosz), la Doris Lessing,Susan Sontag, Vasili Axionov, RichardPipes, Ivan Klima, Gyorgy Konrad,Norman Manea, Hans Magnus Enzen-sberger, Dubravka Ugresic, TatianaTolstaia, Adam Zagajewski, Ralf Ellison.Despre unii [tiam destule lucruri maidemult, despre al]ii abia dac\ aflasemceva de un an-doi. Oricum, aveam sen-za]ia c\ s`nt `ng\duit\ `n raiul intelec-tualilor, fie [i `ntr-un col], de undeascultam [i priveam cu nesa] tot ce sepetrecea. Chiar a[a le-am spus priete-nilor mei Volo [i Mircea, datorit\ c\-rora eram [i eu acolo: m\i, nu pot s\cred, m\i, nu pot s\ cred. {i, dup\numai o zi, mi s-a p\rut absolut nor-mal s\ le iau c`te un interviu lui Miloszsau Sontag, s\ beau o cafea cu Enzen-sberger, s\ stau la taclale `n pauz\ cuKonrad, pentru c\ to]i erau de-o mo-destie ie[it\ din comun. Dar nimeni[i nimic nu l-a putut egala pe Michnikatunci c`nd a urcat la tribun\ `n blugiilui jerpeli]i, c\ma[a `n carouri [i saco-ul cam [ifonat [i a `nceput s\ vorbeas-c\. Nu era frond\, nu era nonconfor-mism c\utat cu lum`narea, ci un stil pecare nu-l mai v\zusem p`n\ atunci, `ncare intra tot: hainele de strad\, polo-neza ba `n cascade, ba poticnit\, ob`lb`ial\ care te ]intuia de uluire [idrag, un firesc ]`[nit prin to]i porii,prin toate gesturile. A fost cel mai as-cultat, cel mai aplaudat, cel mai a-saltat de pres\ [i de televiziuni. Eraun erou. Era `nc\ Eroul.

De atunci anii au trecut, iar el, fos-tul elev [i student r\zvr\tit `mpotrivadictaturii din ]ara lui, t`r`t prin pu[c\-rii, public`nd `n clandestinitate, orga-niz`nd intelectuali [i muncitori, con-struind Solidaritatea, a ajuns unul

din cei mai puternici oameni de pres\din Polonia [i un istoric tradus `n toa-t\ lumea. Acum vocea i se aude dela toate tribunele. Dar `n Polonia eadmirat [i deopotriv\ contestat, pre-]uit [i dispre]uit, ap\rat [i atacat. ~nschimb, pentru numero[ii lui prietenidin România nu s-a schimbat nimic.Ori de c`te ori i se traduce o carte, oride c`te ori e invitat la o conferin]\,e `nt`mpinat ca un erou.

A[a a fost miercuri, 17 iunie, laTimi[oara, `ntr-o libr\rie arhiplin\,unde [i-a lansat ultima carte ap\rut\la Polirom, M\rturisirile unui disidentconvertit. Totul i s-a p\rut minunat:ora[ul, libr\ria, oamenii, lansarea c\r-]ii, muzeul de art\, terasele, gustulciorbei de burt\, al ]uicii [i al berii,amintirea gogonelelor pe care i le-amadus de acas\ acum patru ani. A venit`nso]it de prietena din tinere]e, acumadjuncta sa la „Gazeta Wyborcza“,Helena Luczywo, de Jaroslaw Godun,directorul Institutului Polonez din Bu-cure[ti, [i de Sabra Daici, traduc\toa-rea c\r]ii. N-am avut r\gazul unui in-terviu, a[a cum mi-a[ fi dorit, dar amapucat totu[i s\ st\m de vorb\. Amvrut s\ aflu de ce anume `i era fric\.A vrut s\ [tie c`nd. C`nd erai mic, amspus. Nu [tiu, nu-mi aduc aminte. S\zic\ Helena, ea [tie mai bine de ce`mi era fric\ atunci. De r\zboi, a r\s-puns Helena. S\ nu re`nceap\ r\zbo-iul. Dar acum? Acum de ce `]i e fric\?He-he, a r`s el. De multe lucruri mi-efric\. Mai bine s\ spun\ Helena de cene e nou\ fric\. {i din nou, `n]eleaptaHelena a vorbit, `n timp ce el o aprobad`nd din cap [i mitraliind da-da-da [itak-tak-tak: ne e fric\ s\ nu se duc\ der`p\ proiectul european. Uniunea.

Cine o s\-i citeasc\ eseurile o s\vad\ mai bine de unde `i vin lui A-dam temerile, dar [i speran]a. Fer-mitatea, dar [i puterea de a `n]elegepe oricine are o parte c`t de mic\de dreptate. Ne`ndurarea [i marele,nem\rginitul dar de a ierta. Imensabucurie de a fi printre oameni [i`nsingurarea plin\ de melancolie.Cine va avea ochi s\ vad\, minte s\priceap\, suflet s\ simt\ bun\tatea,va `n]elege tot.

Adam

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

SEMNAL

J.M.G. Le Clézio, Ritornela foamei, traducere din limba francez\ [i note de Ileana Cantu-niari, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 240 de pagini, 29.95 lei

Premiul Nobel pentru Literatur\, 2008~mpletind admirabil fic]iunea cu autobiografia, Ritornela foamei (2008) reconstituie din fr`nturide amintiri de o intensitate tulbur\toare povestea vie]ii unei tinere parizience de origine mau-ritian\ [i atmosfera anilor dinaintea [i din timpul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. F\r\ a sel\sa prins `n capcana unei cronici de epoc\, Le Clézio `[i concentreaz\ `ntreaga aten]ie asupralui Ethel Brun – imagine fidel\ a mamei scriitorului –, dezv\luindu-i cu o uimitoare subtilitatesentimentele [i aspira]iile, contur`nd personajele ce [i-au l\sat amprenta asupra personalit\]iiei [i mica societate burghez\, mediocr\, care o `nconjoar\, m`nat\ de ve[nice resentimente fa]\de str\ini [i de evrei [i `ndrept`ndu-se `n mod iminent spre dezastru. Cu virtuozitatea unuimaestru al cuvintelor, Le Clézio surprinde angoasa acestei adolescente sacrificate pe altarulfamiliei [i al r\zboiului, foamea obsesiv\ dup\ iluziile destr\mate ce `nso]e[te fiecare momental existen]ei sale ca o muzic\ discret\ [i st\ruitoare, o ritornel\ de o gravitate melancolic\.

Ion Vianu, Exerci]iu de sinceritate, colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 240 depagini, 24.95 lei

Volumul autobiografic al lui Ion Vianu propune o incursiune `n anii dinaintea exilu-lui s\u, de la cererea de intrare ̀ n partid (la care, ̀ n contextul evenimentelor ulterioare,nu mai prime[te nici un r\spuns) la semnarea apelului Goma [i, `n cele din urm\, ple-carea la Paris `n 1977. Textul a fost scris la sf`r[itul anului 2006, `nainte ca autorul s\intre `n posesia dosarului de la Securitate. C`teva documente au fost totu[i incluse `naddenda: dou\ note informative [i procesul-verbal al [edin]ei de excludere din postulpe care Ion Vianu `l avea la Institutul de Medicin\ [i Farmacie din Bucure[ti, proces-verbal care completeaz\ amintirile autorului [i red\ atmosfera acelor vremuri.„Dac\ te `ncume]i s\-i judeci pe contemporanii t\i, e necesar s\ faci simultan exerci]iulde-a te judeca pe tine. {i dac\ vei avea curajul s\ fii aspru cu propria ta persoan\, abiaatunci s\ ai cutezan]a s\ aplici aceea[i m\sur\ [i altora. Fii cel pu]in a[a de aspru cutine c`t e[ti cu ceilal]i. ~n ceea ce m\ prive[te, cred c\ e mai bine s\ fii un dram maisever cu tine. Garan]ia moral\ se `nt\re[te.“ (Ion Vianu)

Doris Mironescu

~n Lampa cu c\ciul\, volumul recent ap\-rut al lui Florin L\z\rescu, autorul se `n-toarce la povestire, a[a cum bunicul din-tr-oo povestire mai veche a lui Bogdan Su-ceav\ se `ntorcea la francez\. Adic\ nuface acest lucru din cochet\rie, nu ca unmoft, ci din con-vingerea c\

„acolo“, la `nceput, `n povestirile aceleacu care L\z\rescu debuta la Editura Ou-topos, `n 2000 (ca [i `n franceza vorbit\`n tinere]ea sa interbelic\ de b\tr`nul oc-togenar al lui Suceav\) se g\sea ceva esen-]ial, ceva ce are nevoie s\ fie recuperat.

Revenirea la tema copil\riei din Lam-pa cu c\ciul\ poate fi hermeneutizat\ `nchip legitim ca o c\utare a lumii pierdu-te a inocen]ei. ~n acest caz, cartea de fa]\are o miz\ personal\, subiectiv\, fiindechivalentul unui gest patetic [i, tocmaide aceea, foarte expresiv. Cred `ns\ c\ L\-z\rescu face aici mai mult dec`t s\-[i po-vesteasc\ ispr\vile copil\riei. E drept c\autorul se alint\, plas`nd `n centrul c\r-]ii Pai[pe ]ig\ri, o serie de anecdote rela-t`nd aventurile nemaipomenite (prin can-

doare, ridicol, bizarerie) ale copilului:la gr\dini]\, b\t`ndu-se pe uli]\ cu

al]i copii sau preg\tind toba pentruCr\ciun. ~n schimb, `n imediata ve-cin\tate a grupajului mai sus po-menit s`nt a[ezate alte anecdote

„de spus la o ]igar\“, care numai s`nt atribuite copilului

[i poart\ titlul parodic A-mintirile mele din al doi-lea r\zboi mondial. Dealtfel, ele `ncep cu o pre-

cizare bufon\ a identi-t\]ii naratorilor, care

[i ei relateaz\ bufon istoriile mai degra-b\ ridicole prin care trec: „S`nt buniculmamei mele“; „S`nt mama mamei mele“.Aceste istorii de familie nu `[i epuizeaz\sensul prin simpla lor recuperare din tre-cutul familial.

{tiin]a povestirii

~n urm\ cu c`]iva ani, am vorbit despreFlorin L\z\rescu ca despre un evocatoral satului românesc aflat, ca pe vremealui Moromete, `ntr-un accentuat procesde erodare [i poate chiar de dispari]ie.Citind aceast\ carte, at`t de infuzat\ deuniversul rural al copil\riei ultimilor pi-onieri (e vorba deci de anii ’80), cred c\lucrurile stau altfel. Nu e suficient s\constat\m c\ avem `n fa]\ proze ruralepreocupate de reflexul moral al psiholo-giei unor marginali, copii, b\tr`ni, be]ivi,pu[c\ria[i sau nebuni. Sensul ini]iativeiautorului de a recupera o lume disp\ru-t\ se schimb\.

Florin L\z\rescu este un mare colec-]ionar de personaje sucite, de ciuda]i [iatipici. Cu o vorb\ a lui Macedonski, a[spune c\ scrie preponderent despre „oa-meni pro[ti, dar cumsecade“. Eroii luis`nt, `ntr-adev\r, cumsecade, dar adeseatocmai din cauz\ c\ s`nt pro[ti. Prostiale este constitutiv\, ea le `mprumut\ lu-mina taboric\ de pe fa]\, `n care autorul`i vede sc\lda]i. Interesant e c\ acesta nueste un motiv pentru distan]are ironic\.L\z\rescu prefer\ empatia `n prezentareapersonajelor sale. Le prive[te de aproa-pe, le sus]ine de bra], le a[az\ un bra] depaie sub cap c`nd adorm prin [an]uri,exact ca Dumnezeul be]ivilor dintr-un cu-noscut poem al lui Ion Mure[an. Dar astanu `nseamn\ blegire a sim]ului critic dinpropriile proze [i, mai ales, nu `nseamn\lips\ de perspectiv\ estetic\ a autoruluiasupra propiilor personaje. Un exemplu.~n prima povestire a c\r]ii, Ursoaica Lili

Voi `ncepe cu eviden]ele. Lampa cuc\ciul\ este o carte scris\ cu o pl\cerevizibil\ [i contagioas\, o carte care secite[te cu hohote de r`s. E ceea ce senume[te „o carte frumoas\“. Unii credc\ o astfel de carte nu poate fi destinat\dec`t unui public larg, ecumenic,neinteresat de chestiuni complicateprecum protocolul povestirii. Dar cine

crede asta se `n[al\ [i insult\ `n modinutil publicul român de literatur\. Nu-inevoie s\-l fi studiat pe Genette ca s\apreciezi o punere `n scen\ inteligent\.Dup\ cum nu-i nevoie s\ `]i blochezitoate amintirile din facultate ca s\ aiacces la lumea copil\riei, cutreierat\ cubucurie exuberant\, de la un cap\t lacel\lalt, `n volumul lui Florin L\z\rescu.

~ntoarcerea la povestire

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

11 «

printre r`nduri BINE PUSE ~NPAGIN|

Doris Mironescu: „Personajele lui L\z\rescu s`nt foarte binepuse `n pagin\. Apari]ii episodice, cele mai multe dintre ele, ausuficient\ pregnan]\ `n cele c`teva r`nduri care le s`nt destinateca s\ se re]in\“.

[i balena Goliat, apare un cuplu tipic,aproape mazilescian, care se uit\ din c\-ru]\, de pe o sc`ndur\, la acroba]iile unuisaltimbanc din spatele unei cortine deb`lci. B\rbatul nu a vrut s\ pl\teasc\ in-trarea la circ [i [i-a convins so]ia s\ ac-cepte s\ se uite din c\ru]\: „Da’ nu-i a[ac\ se vede frumos [i de-aici?“. Bucuria b\r-batului care a reu[it s\ nu-[i dezam\geas-c\ nevasta f\r\ s\ scoat\ bani din buzu-nar tr\deaz\ o psihologie conjugal-socia-l\ foarte veridic\. ~ns\ imediat, eroul de-vine comic la modul sublim din teatrulmen]ionatului Theodor Mazilu. Atuncic`nd un copil trece pe acolo, b\rbatuldevine generos, oferind acces liber [i n\-p\stui]ilor care n-au o c\ru]\ [i o sc`ndu-r\: „Uit\-te c`t vrei de-aici, c\ e degeaba“.E o generozitate goal\, un act ridicol, a-t`ta timp c`t se exercit\ asupra v\zduhului.{i, ̀ n fa]a unei astfel de realiz\ri [i cu proas-p\tul sentiment al proprietarului, b\rba-tul pluseaz\: „Ce rost are s\ dai banii petrampezist, c`nd `l po]i vedea pe degea-ba [i de-aici?“ „Are plas\ sub el, v\ spuneu. A[a, cu plas\, am curaj s\ sar [i eu“.

Personajele lui L\z\rescu s`nt foartebine puse `n pagin\. Apari]ii episodice,cele mai multe dintre ele, au suficient\pregnan]\ `n cele c`teva r`nduri care les`nt destinate ca s\ se re]in\. Or, la astacontribuie mult [tiin]a povestirii, reveni-t\ `n aceast\ carte, mai mult dec`t `n celedou\ romane precedente, la procedeelede baz\, s\n\toase [i eficiente. Persona-jele s`nt privite cu un aer u[or mirat, cadin perspectiva unui copil (c\ci naratoriilui L\z\rescu s`nt adesea copii). Narato-rul nu `n]elege bine [i nici de la `nceputce e cu ele, de unde vin [i ce g`nduri au.Iar aceast\ ne`n]elegere se r\sfr`nge fer-til asupra sensului de ansamblu al textu-lui. Procedeul e caragialian, apar]in`ndde fapt prozei moderne, c\reia `i places\ `[i pun\ cititorul la lucru. Un motiv`n plus pentru a sus]ine c\ literatura luiL\z\rescu nu e una lene[\, pentru cititorislabi de minte (cum mi se pare c\ are ten-din]a s\ cread\ chiar autorul, `n unele in-terviuri). B\rbatul de mai sus apare mai`nt`i angrenat `ntr-o aventur\ inexplicabi-l\, fantastic\, ce st`rne[te uimire [i curio-zitate: „~n c\ru]\ erau un b\rbat [i o feme-ie, st`nd `n picioare. Femeia se coco]ase

pe o sc`ndur\, iar b\rbatul o ]inea de m`-n\, ajut`nd-o s\-[i p\streze echilibrul.Am`ndoi priveau undeva `n spatele ma-mei, cu m`na strea[in\ la ochi, extrem deaten]i“. Ne amintim u[or, citind acester`nduri, de Prostia omeneasc\ a lui Crean-g\. Numai c\ aici perplexitatea e sporit\de privirea copilului, oricum predispuss\ vad\ peste tot lucruri care `l mir\.

L\z\rescu recupereaz\din trecut ce era maivalorosNumeroase astfel de imagini pot fi aflate[i `n celelalte proze din volum. ~n Amin-tirile mele din al doilea r\zboi mondialapare un personaj care, ascuns `n podca s\ nu-l g\seasc\ ru[ii, a[teapt\ s\ ex-plodeze o grenad\, timp `n care ne po-veste[te nou\, cititorilor, necazurile luicu fata cea mic\, pe care pun ochii to]i sol-da]ii din sat. Montajul `ntregii scene fa-ce to]i banii. Personajul refugiat `n pod[i aflat `ntr-o situa]ie de via]\ [i de moar-te are timp s\ se adreseze lectorului: „Maia[tept pu]in [i, dac\ nu explodeaz\ gre-nada, m\ dau jos [i m\ duc s-o cautpe Catinca“.

Scenele amintite nu s`nt acci-dente `n cartea lui Florin L\z\res-cu. Cred chiar c\, dac\ scopul au-torului a fost „s\ se `ntoarc\ la fran-ceza“ `nceputurilor sale de poves-titor, acesta are toate [ansele s\ fifost atins. Pentru c\ din acel trecut,L\z\rescu recupereaz\ ce era maivaloros: o modalitate de punere `nscen\ productiv\ estetic [i care nu-ialieneaz\ personajele. Am impresiac\ autorul [tie acest lucru, dovad\cele mai bune proze din volum,Lampa cu c\ciul\ (sursa unuiscurtmetraj remarcabil [i ultrapre-miat, de Radu Jude) [i Nea Mihai[i tovar\[ul Dumnezeu, ̀ n care teh-nica aceasta a ascunderii obiectu-lui [i a spectaculoasei sale revel\riulterioare e utilizat\ la maxim. ~nLampa..., doi protagoni[ti, tat\ [ifiu, poart\ un obiect `nvelit `ntr-op\tur\, peste c`mp, pe o punte, pe[osea, c\tre ora[. Abia `ntr-un t`rziuse arat\ c\ era vorba de un televizorstricat, dus la t`rg, la depanatorul

Bichescu (remarcabil\ apari]ie!), ca s\ `i`nlocuiasc\ o lamp\. La fel, `n Nea Mi-hai..., cam jum\tate din povestire, ero-ul, paznic la o cresc\torie de pe[ti, vor-be[te cu un nev\zut Iliu]\. Mult dup\ a-ceea, afl\m c\ Iliu]\ este un crap din bal-t\, cu care Nea Mihai se preface a con-versa, din singur\tate [i cu sentimentulunei paternit\]i irosite. „Misterul“ `ntre-]inut cu grij\ contribuie din plin la ro-tunjirea povestirii: personajele, perspec-tiva narativ\, pactul de lectur\ cap\t\sens [i profunzime.

A[ spune, ca `ncheiere, c\ L\z\rescunu descoper\ `n pove[tile copil\riei olume, ci o tehnic\. Personajele sale s`ntpitore[ti `n grad maxim, dar nu cred c\pitorescul le epuizeaz\. Renun]`nd laambi]ia ap\sat metaliterar\ din romane,autorul face acum povestire [i o facebine.

Florin L\z\rescu, Lampa cu c\ciul\,

colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 2009

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Voiam de mult\ vreme s\v\d FFaauusstt de SilviuPurc\rete, dar am putut?

N-am putut p`n\ `ntr-os`mb\t\ de sf`r[it de mai,c`nd `n fine sc\pasem deploaia sibian\ care a c\zutmoc\ne[te peste FITS 2009.Dup\ un spectacol pe buzaunei piscine, `ntr-o parcare(Metamorfoze), [i un altulpe ruta Sibiu-R\[inari, `n-tr-un tramvai (Un tramvainumit Popescu), al treileaspa]iu teatral mi s-a p\rutde-a dreptul conven]ional,aproape conformist. S\ fiia[ezat pe un scaun dotat cuo pernu]\? S\ nu te zg`l]`ienimic exterior? De sus s\ nuvin\ rafale de v`nt [i de

stropi, ci o c\ldur\ binef\-c\toare?

Ai zice c\, pentru a asistala `ncheierea vechiului con-tract dintre Faust [i Mefisto(parte a unui pariu transcen-dent, `ntre Dumnezeu [i Diavol), ai nevoie de unmaximum de confort fizic.Trebuie s\ stai c`t mai co-mod posibil atunci c`ndurm\re[ti schimonoseliledr\ce[ti [i convulsiile faus-tice. ~ntreaga parte `nt`i, `ncare demonul se insinueaz\`n odaia de studiu a savantu-lui [i apoi `n con[tiin]a lui,solicit\ o aten]ie concentrat\din partea publicului. Spec-tatorii `[i ]in respira]ia. Nuexist\ cadru [i timp pentru

interferen]e contextuale,pentru toate acele f\r`me derealitate care, `n Metamor-foze-le aceluia[i Purc\rete [imai ales `n Un tramvai numitPopescu (Gavriil Pinte), in-tersecteaz\ creator specta-colul de teatru. Prima treimedin Faust are nu numai o in-tensitate cu totul special\,dar [i o „puritate” dramatic\.

Esen]a de teatru e ob]i-nut\ prin c`te-un trompel’oeil scenografic de mareefect (dulapul `n care intr\un c`ine negru, pentru caapoi s\ ias\ Mefisto, trapaprin care acela[i Mefisto, un-deva `n fundul camerei, parec\ se scurge, se volatilizeaz\`n podea), dar mai ales prinjocul partenerilor de con-tract. Ilie Gheorghe `n Fauste mai mult dec`t conving\-tor [i va trece prin toate

registrele cu o u[urin]\ demare actor. ~ns\ Ofelia Popii,`n Mefisto, este absolutuluitoare, aduc`nd trans-formismul demonic la o va-rietate incredibil\ de expre-sie plastic\. E un soi defunc]ionar `mb\tr`nit `n rele,adus de spate, ros de grijilesufletului nostru, dar [i opanter\ `n salt [i-n asalt,ar\t`ndu-[i reflexele [ighearele, travers`nd scena`ntr-o unitate de timp com-primat. E b\tr`n [i t`n\r,b\rbat [i femeie, diavolumanizat, simpatic [i sim-patetic, ca s\ ne c`[tige`ncrederea, [i om c\zut, bol-nav, singur pe lume, ca s\ne provoace mila.

At`t de persuasiv este [ir\m`ne Mefisto, prin gestic\[i mimic\, argumenta]iesofistic\ [i interpretare

actoriceasc\, `nc`t pariul re-gizorului pare s\ fi fost aces-ta: s\ introduc\ publicul, fie-care spectator `n parte, `nfluxul de presiune demonic\[i `n tensiunea unei alegerifundamentale. Ce alegem,ce aleg, ce alegi: o entitateabstract\, imaterial\, abu-roas\ ca sufletul, ori pl\ce-rile senzoriale, volupt\]ile deacum [i de aici, tinere]ea [ibucuriile c\rnii?

Silviu Purc\rete`ndep\rteaz\, cu aten]ie,orice posibil\ nuan]\ de eti-cism din aceste scene me-morabile. Nu intereseaz\

moraliz\rile profesorale, lec-]iile de cenzur\ [i bun\ cuvi-in]\, sfaturile `ntotdeaunabune ale vreunui `nger p\zi-tor. Individul este singur,absolut singur `n fa]a diavo-lului, incitat [i excitat de pro-misiuni, asaltat interior depropriile impulsuri, pofte ani-malice [i l\comii achizitive.

La finele p\r]ii `nt`i, con-tractul este semnat de am-bele p\r]i [i pus bine `ntr-ogeant\ diplomat. Dar tu („– Hypocrite lecteur, – monsemblable, – mon frère!“),[tiu c\ `n vecii vecilor nu l-aifi semnat...

Mefisto (I) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

`n fiecare vineri,de la 20.00Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Bogdan Romaniuc: „Cum ar fi un tratament cu 101 pastile deprozac, 101 pastile pentru bucurie, pastile «f\cute din mici`nt`mpl\ri, din `nt`mpl\ri cu feluri]i oameni, din gesturi, vorbe,t\ceri», pastile care «`nsenineaz\», «dezmor]esc», «`ntremeaz\»“.

TRATAMENT» 12

printre r`nduri

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: Ni s-a dez-v\luit basmul. I-a umflat v`ntul p`n-zele, s-au v\zut p\pu[arii din spate-le personajelor. Piticul [i {apteca-pete, Smeagoli]a [i O elev\, C\]e-loiul [i Prin]esa fug din tain\, ies `nlume. Facem un Diablog de s\rb\-toare?

Emil Brumaru: S\ facem exactca-n basme, acolo te dai de trei oripeste cap [i te prefaci `n orice! Deexemplu, `n trei Diabloguri!

*V.D.N.: Noaptea, cobor din ta-

xi, sar gardul mic. La lumina felina-rului, v\d [erpuind r`me, un melc [ipe ea. Mimoza secerat\, un c\p[orverde, un picior scurt retezat. Ieri,`narmat cu o secer\, b\tr`nul a tunsiarba. Am sperat c\ dinne`ndem`narea lui, au sc\pat mi-mozele mele. Le udam seara t`rziu,ziua le priveam de sus cu binoclul:la un metru de buturuga traversat\de melc. Triste]e – s\ ]ii `n palm\un pui de mimoz\ secerat.

E.B.: Titlu: La un metru de butu-ruga traversat\ de melc.

V.D.N.: Sau nume de local undebeau gu[terii cu jiletc\ de catifea.Gen „La Pitici“, „La Tati“...

{aptecapete: Sau nume de ba-lauri r\sf\]a]i: Solz-de-Aur, N\ri-cu-Par\, Coad\-Puternic\...

V.D.N.: {aptecapete! Credeamc\ te-am pierdut prin tipografie!Spune-mi, voi ave]i c`te un numede alint pentru fiecare cap?

Piticul: Numai piticii au numede alint, asta se [tie de mult. Ba-laurii au doar porecle!

V.D.N.: {i cum porecla nu ]i-o[tii, t\cea bietul {aptecapete cub\rbiile proptite-n mu[uroaie.

Piticul: Dar noi [tim porecle mul-te! Mai ales dac\ bem o sticloan]\de rou\ dreas\ cu r\d\cin\ de Trei-Fra]i-P\ta]i! Atunci ne sim]im iste]i[i zbur\m pe f\c\le]!

Smeagoli]a: P`n\ [i-un balaur ma-re, c\l\rind pe-un f\c\le] – asta [tie[i-o elev\ – nu-i dec`t un n\t\fle]!S\ auzim poreclele!

{aptecapete: Pe mine s\ nu m\enervezi, Piticule! S`nt balaur sensi-bil! Am [apte capete, dar [i [aptecreiere plus [apte inimi sub solziide aur viu [i de argint vechi, muratcu curechi. Pot s\-]i descriu p`n\ [iberegata unui sticlete, b\iete! Mai

bine `ncalec\ ibricul [i las\-te dusde aburii c`rlion]a]i `n }ara lui Ma]!

O elev\: Ha, ha, ha, ce bal sub vi-[ini [i ce poft\ am de dans! Dac\-ntorc `n piruete, din cuv`ntul ma-gic dans, micul d, rezult\-un b; iarlui n `i pun o bucl\, `i mai dau unbobârnac [i-uite-a[a-mi croiesc peloc dintr-un simplu dans unbasm!...

Piticul: Ascult\, Smeagoli]o, as-cult\! Balaurul cel cu Triste]ea `nBurt\! D`nsul e plin de fluturi [iflori [i are m\tase la subsuori. Aco-lo s-ascunde Brotakul ce-mbie cuoakul lui lacul!

{aptecapete: O elev\ nu poate fidec`t `ntr-o fust\ de organdi, plisa-t\ odat\ ca-ntotdeauna, c`nd pap\c\p[una [i-[i d\-n dar cununa!

Piticul: Mai este [i Balaurul deDiamant Fioros, cam ]eap\n, darstr\lucitor [i cu muchii t\ioase prinv\ile joase, mi[un`nd de [op`rle ce-[i las\ coada, d`nd sf`rle la melci`ntre coarne ca s\-i r\stoarne! Apoi,Balaurul-Ochi-de-Oloi, nostalgic [ip\gubos fiindc\ i se scurg min]ilepe jos [i le culege-un Botgros. Peurm\ Balaurul-de-Dulap, cu toaterochiile z`nelor flutur`ndu-i pe cap,a victorie psiho-motorie!

Ciupivai: Vai, Piticule, dar ai ui-tat Balaurul de scorbur\ dulce, [iBalaurul de scorbur\ s\rat\, [i Ba-laurul de scorbur\ tapisat\ cumu[chiule] verde sau ro[u! {i `nc\mai s`nt porecle de balauri! Balau-rul Ha] de nasturi [i ]`]uci!

V.D.N.: Vai, Ciupivai, nu cumvaconfunzi balaurul cuib\rit `n mu[-chiule] cu {oc`]el daltonist, prinp\duri maratonist?

Ciupivai: S`nt a[a de distrat\!

Smeagoli]a: Eu, [i mai distrat\! R`dsub brusturi, storc c\p[uni [i m\ le-g\n `n hamac. Num\r pe l\boan]e:erau opt porecle, au r\mas [apte.S\ fie ale lui {aptecapete?

Ciupivai: Am confundat un firde iarb\ cu o catedral\ cu barb\,un nuf\r de odaie cu o tigaie, odiminea]\ c-o bucat\ de cea]\, untren plin de militari cu bomboane-le din buzunar etc.

V.D.N.: R`de]i [i v\ veseli]i, darmimoza mea secerat\? {i-apoi,astea s`nt [i nu s`nt personajele dinBasmul Prin]esei Repede-Repede!

Diablog s\lt\re] (1)

Nimeni nu se putea g`ndi la o asociereproz\-pprozac dec`t Adriana Babe]i, de[iaceast\ asociere, a[a cum vom vedea, nueste `nt`mpl\toare. La o simpl\ c\utare peGoogle descoperim indica]iile terapeu-tice ale unui medicament-vedet\, prozac:„Depresie: Prozac este indicat ̀ n tratamen-tul depresiei. Prozac este indicat pentru tra-tamentul obsesiilor [i convulsiilor la paci-en]ii cu tulbur\ri obsesiv-compulsive. Ob-sesiile sau convulsiile determin\ epuiza-rea marcat\, dureaz\ mult [i intervin `ncomportamentul social sau ocupa]ionalal individului“. Am sunat la o farmaciedin Ia[i pentru a afla c`te pastile s`nt `n-tr-o cutie de Prozac. La 22.39 era des-chis\ doar farmacia Sf. Parascheva dinPia]a Unirii. ~nainte s\-mi r\spund\ la ̀ n-trebare, farmacista a ]inut s\ precizeze c\acest medicament „nu se elibereaz\ f\r\re]et\“. Am aflat `n cele din urm\ c\ ocutie de prozac con]ine 28 de pastile. Modde administrare: o capsul\ pe zi, timp de10-14 zile, `n func]ie de recomandareamedicului.

Cum ar fi ̀ ns\ un tratament cu 101 pas-tile de prozac, 101 pastile pentru bucurie,pastile „f\cute din mici `nt`mpl\ri, din `n-t`mpl\ri cu feluri]i oameni, din gesturi,vorbe, t\ceri“, pastile care „`nsenineaz\“,„dezmor]esc“, „`ntremeaz\“, o adev\rat\re]et\ a bucuriei. Medicamentul Adria-nei Babe]i, ca orice alt medicament, are`ns\ [i contraindica]ii: „Acest medicamenta fost prescris pentru dumneavoastr\. Nutrebuie s\-l da]i altor persoane. Le poateface r\u, chiar dac\ au acelea[i simpto-me“. Orice reac]ie advers\ impune `ntre-ruperea tratamentului. Cele 101 pastilepentru bucurie s`nt rupte din via]\, po-vestesc lucruri m\runte, lucruri pe care`n via]a de zi cu zi, de cele mai multe

ori, le trecem cu vede-rea, dar care `n carteaAdrianei Babe]i ca-p\t\ o importan]\deosebit\: „Asta a[`ncerca: s\ v\ ar\tc`t de frumoas\ e lu-mea pe care o des-cop\r prin teles-coapele mele, a]in-tite nu spre ceruri’nalte, ci scormo-nind cu luare-a-minte jur-`mprejur,aici pe p\m`nt“.Ceea ce place celmai mult la Adri-ana Babe]i este tocmai aceast\modalitate de a aborda realitatea `ntr-unfel `n care o face s\ par\ poetic\.

Meseria de scriitor

Printre aceste pastile de proz\, de-a lun-gul `ntregii c\r]i, trece g`ndul unui ro-man, un roman pentru care „n-am nicitalent“, un „zadarnic vis“, un roman pecare „nu-l pot `ncepe“. C`t despre mese-ria de scriitor, r\spunsul dat doamneiAurica – curioas\ s\ afle ce produc „con-cret“ oamenii „care toat\ ziua lucreaz\cu capu’“ – este mai mult dec`t convin-g\tor: „Ca s\ scriu c`teva mii de paginidespre care nu pot s\ spun c\ s`nt bunesau proaste, ci doar c\ exist\, am folosit80 de creioane negre, 15 ascu]\tori, 12gume de [ters, 460 de pixuri, dou\ ma-[ini de scris, 65 de panglici negre, 13ro[ii, vreo 200 de indigouri [i, desigur,mii de coli albe, dar [i 36 de caiete dic-tando, plus 16 studen]e[ti, 3 calcula-toare [i 2 imprimante. Am schimbat `n

tot acest timp 4 birouri, 5 scaune [i m-amluminat cu 10 l\mpi, 3 veioze [i 550 debecuri...“. Lista continu\, de data aceas-ta cu toate renun]\rile [i sacrificiile pecare le cere literatura: „De la at`ta citit [iscris am ajuns la minus 22 dioptrii [iam f\cut glaucom. Din cauza statului pescaun m-am ales cu o discopatie lom-bar\. Din toate nelini[tile pe care ]i lepot da scrisul [i cititul m-am c\ptu[it cuhipertensiune [i cardopatie ischemic\,plus c`teva nevroze mici. A[a c\ amfolosit 15 perechi de ochelari, 68 de sti-clu]e cu betoptic [i 2,5 kg de pastile“.Aceast\ aparent banal\ enumerare,complet lipsit\ de patetism, reprezint\de fapt o defini]ie, a[ `ndr\zni s\ spuncomplet\, a meseriei de scriitor.

Adriana Babe]i, Prozac. 101 pastilepentru bucurie, colec]ia „Ego-Grafii“,

Editura Polirom, 2009, 27.95 lei

Dou\ titluri mi-au atras aten]ia `n moddeosebit din 2008 `ncoace: Urbancolia luiDan Sociu [i Prozacul Adrianei Babe]i,dou\ titluri pe l`ng\ care nu po]i trecef\r\ curiozitatea de a afla ce se ascunde`n spatele lor. Urbancolia sau „cuv`ntul-valiz\“, cum `l nume[te chiar autorul, [iProzac sau „101 pastile pentru bucurie“.

ELIAS CANETTI » ORBIREA

OOrrbbiirreeaa este unicul roman al lui Elias Canetti.Dar ce roman! Dup\ m\rturisile autorului a-ceast\ carte a pornit de la o singur\ imagine:un b\tr`n care `[i d\ foc `n bibliotec\, imagi-ne ce aminte[te de scena din Numele tranda-firului al lui Umberto Eco, unde Jorge nu numaic\ arde c\r]ile aba]iei, ci `nghide chiar pagi-nile otr\vite din ultimul exemplar al Poeticiilui Artistotel despre comedie. Orbirea, pe care`l putem compara cu Omul f\r\ `nsu[iri al lui

Robert Musil, a f\cut ini]ial parte dintr-un pro-iect foarte ambi]ios al lui Canetti: scrierea uneicomedii umane a nebuniei, „o comedie anenorocirii“ cum ar spune Beckett. Proiectultrebuia s\ con]in\ mai multe romane, fiecaredintre ele av`nd ca protagonist un om aflat`n pragul nebuniei, `n cazul Orbirii – PeterKien, omul-carte.

Orbirea i-a adus faima lui Canetti abia dup\treizeci de ani de la scrierea sa. Romanul, pe care

Biblioteca `n fl\c\ri

Re]eta bucuriei

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

13 «

printre r`nduri DIFICIL

Adriana Babe]i: „Totul e greu dac\ n-ai ce-]i trebuie ca s\ fiiromancier. Mie `mi lipse[te `n primul r`nd talentul pentru oasemenea construc]ie, dar [i un tip de voin]\ [i for]\, care m-ar`mpinge m\car s\ `ncerc“.

~ncep cu o `ntrebare simpl\, cred: cev-a bucurat anul acesta?

~ntrebarea nu-i simpl\ deloc, pentru c\m-au bucurat multe lucruri de la 1 ianu-arie p`n\ azi, 16 iunie, c`nd r\spund. Edrept, unele bucurii au fost mai mari,chiar uria[e, altele mici, dar dese, a[a c\pot spune c\ aproape n-a trecut o zi f\r\s\ simt cum d\ peste mine un jet de en-dorfin\. ~ntre bucuriile mari-mari, pe pri-mul loc deta[at e c\, dup\ [apte ani decomunicat doar pe skype [i webcam,am smotocit-o pe Oana, fiica mea venit\`n concediu din Canada, a[a cum f\ceamc`nd era mic\. Acum e o femeie `n toat\firea, a[ezat\ la casa ei, f\r\ s\-[i fi pier-dut nimic din nebunie [i gra]ie, zic eu`ntr-o paranoie matern\ pe care mi-a g\z-duit-o, `n bun\tatea lui, „Suplimentulde cultur\“ acum trei s\pt\m`ni. Apoi, oalt\ mare bucurie e c\ mama [i to]i ceidragi din jur s`nt s\n\to[i. ~n plus, amsim]it c\ explodez de fericire c`nd, dup\un nou accident vascular ̀ n retin\, am v\-zut c\ v\d. Dup\ cum, m-am bucurat maisoft, dar la fel de `ntrem\tor (`ntr-o `n[i-ruire de-a valma): fiindc\ mi-am dorits\ v\d un cerb pe un drum din p\dure[i chiar s-a ivit un cerbulan alb, cu tot cuc\prioar\; fiindc\ am g\sit o m`n\ destuden]i din anii I [i II de la Litere `mp\-timi]i de citit [i de scris; fiindc\ oaza deverdea]\ [i flori din curte arat\ minunat,iar mirosul de soc [i de tei m\ `mbat\ dediminea]a p`n\ seara; fiindc\ i-am f\cuto bucurie lui Mi]\, colegul meu de la en-glez\, scriind despre el `n Secretul...; fi-indc\ am b\tut ora[u-n lung [i-n lat, pejos, `n cele mai ascunse cotloane (despreTimi[oara vorbesc) [i am descoperit luminoi; fiindc\ am c\utat [i am g\sit ni[tefleacuri de obiecte de care c`]iva prieteniaveau neap\rat\ nevoie; fiindc\, `mpre-un\ cu Marius Bizerea, am pr`nzit la Ca-sa bunicii cu Peter Gross din America,profesor [i ziarist de renume, colegulnostru de gr\dini]\ [i de primar\, dup\ce tocmai fusese uns Doctor HonorisCausa al universit\]ii noastre; fiindc\

am citit dou\ c\r]i bune [i una extraor-dinar\; fiindc\ am `ncropit Prozacul. {imai am `nc\ vreo 150 de doze mici-micicu serotonin\, pe care n-am loc s\ le po-menesc acum.

Am recitit cu pl\cere „pastilele“ dinProzac. Aminti]i destul de des de un ro-man: „n-am... talent s\ scriu un roman“,„romanul pe care nu-l pot `ncepe“,„zadarnic vis! – un roman“. Ce estemai dificil `n a scrie un roman: `nce-putul, sf`r[itul...?

Nu [tiu. Totul e greu dac\ n-ai ce-]i tre-buie ca s\ fii romancier. Mie `mi lipse[te`n primul r`nd talentul pentru o asemeneaconstruc]ie, dar [i un tip de voin]\ [i for-]\, care m-ar `mpinge m\car s\ `ncerc. ~nplus, lucrul la un roman presupune multtimp continuu de scris saum\car de concentra-re, de intrat ̀ n lu-mea de dinco-lo de pagin\:cel pu]in

[apte-opt ore zilnic, f\r\ nici o `ntreru-pere. Deocamdat\ nu am acest timp. M\ag\] de speran]a c\ poate mi se modific\metabolismul, c\ poate se declan[eaz\ ce-va `n creier (sau unde?) acum, spre b\tr`-ne]e [i c\, la pensie...

De ce dansul ar avea un efect dublufa]\ de cel al prozacului?

Un medic ar [ti cu siguran]\ s\ dea unr\spuns [tiin]ific. Eu m\ mul]umesc s\spun doar c\ dansul poate `nsufle]i totul`n noi. De aceea, ori de c`te ori simt c\m\ surp pe din\untru, dau drumul la mu-zic\ [i asta fac, dansez, cu tot comicul, ri-dicolul, r`su’-pl`nsu’ spectacolului, f\r\s\ m\ vad\ nimeni, ca-n copil\rie, c`ndm\ credeam, vai de capul meu, leb\daalb\ `n bra]ele prin]ului [i m\ sufocam

de bucurie.

Pagini realizate deBogdan

Romaniuc

TREI R|SPUNSURI DE LA ADRIANA BABE}I

„Ori de c`te ori simt c\ m\ surp pe din\untru, daudrumul la muzic\ [i dansez“

Elias Canetti l-a terminat atunci c`ndavea doar 26 de ani, a trezit admira]ialui Thomas Mann care-i aprecia „cute-zan]a poetic\, triste]ea [i `ndr\zneala“.O carte dificil\, mai ales `n ceea ce pri-ve[te simbolismul s\u complicat, pecare cititorul `l poate `n]elege doar prin-tr-un efort intelectual considerabil [imult\ perseveren]\. „M-am g`ndit `n-tr-o zi c\ lumea nu mai putea fi recre-at\ ca `n romanele anterioare, adic\din perspectiva unui scriitor; lumea sedezintegrase [i numai av`nd curajulde a-i reprezenta dezintegrarea,

puteai oferi o imagine verosimil\ a ei“,spune Canetti. O lume „dezintegra-t\“ descoperim [i `n Orbirea.

Mario Vargas Llosa vede `n acest ro-man o alegorie ideologic\ [i moral\, alc\rei punct culminant, biblioteca `n fl\-c\ri [i sacrificiul st\p`nului, „prefigureaz\grafic inchizi]iile na]ional-socialismului[i distrugerea uneia dintre cele mai crea-toare culturi a epocii din pricina totali-tarismului nazist“. ~n]elepciunea, erudi-]ia [i talentul nu-i folosesc totu[i la nimiclui Peter Kien. Prin ceea ce [tie, Kien nupoate schimba cu nimic mersul lucrurilor.

El alege izolarea `n mijlocul celor dou\-zeci [i cinci de mii de volume ale salecare formeaz\ un zid peste care nimenidin exterior nu poate trece. De[i Ca-netti a fost deseori comparat cu FranzKafka, trebuie men]ionat faptul c\ `n-tre cei doi scriitori, chiar dac\ ace[tiaau c`teva lucruri `n comun, exist\ odistan]\ considerabil\.

Traducere din limba german\, note [ipostfa]\ de Mihai Isb\[escu, colec]ia „Biblioteca Polirom.

Clasicii modernit\]ii“, Editura Polirom, 2009, 49.95 lei

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Provocare elegant\ nu echiar titlul care s\ m\ fac\s\ cump\r un disc de mu-zic\ clasic\. Dar `n cazulviolonistei cehe MartinaBacova am fost imediatintrigat de programuldiscului: Mácha, Janácek,Enescu, Bartok. {i, ascul-t`ndu-l `n magazinul pra-ghez, am ales repede,dup\ cum reascult`ndu-lde mai multe ori acas\, m-am decis s\ vi-l sem-nalez. Chiar dac\ `mi eteam\ c\, ap\rut la o cas\independent\ de discuri,va fi ceva mai dificil deprocurat.Dac\ `n vest, micile case independente tinds\ se grupeze pentru a-[[i facilita distribu-]ia [i achizi]ia spa]iilor publicitare `n re-vistele de specialitate, `n est r\m`ne o ade-v\rat\ loterie s\ afli de existen]a [i s\ cum-peri un disc ap\rut la o asemenea compa-nie. ~n Cehia, dup\ entuziasmul anilor dedup\ revolu]ia de catifea din 1989, c`ndmicile companii de discuri s-au `nmul]itca ciupercile [i dup\ regresul ce a urmat re-lativ repede, c`nd din nou Supraphon-ul aredevenit aproape unica firm\ vizibil\, as-t\zi asist la o rea[ezare interesant\ a pie]ei.

Supraphon-ul domin\ `n continuaregra]ie impresionantului s\u catalog isto-ric [i func]ioneaz\ dup\ regulile pie]ei oc-cidentale, cu o echip\ de arti[ti vedet\ an-gajat\ prin contracte temeinice. Al\turi seimpune pe zi ce trece Radio Servis, com-pania de discuri a radioului ceh, [i eaposesoare a unor remarcabile arhive, maiales ale Festivalului de la Praga. ~n jurul lor,graviteaz\ din nou o serie de mici compa-nii, reap\rute `n scen\ gra]ie sponsorilor[i care adesea s`nt specializate pe un tip demuzic\, baroc\, de camer\, promovarea u-nor arti[ti tineri (Arco Diva, Studio Matous,Hevhetia, Music Vars, Ultraphon etc.). Pro-duc]ia acestor mici companii este absorbi-t\ `n primul r`nd de pia]a ceh\, dar poatefi reg\sit\ [i `n unele ]\ri occidentale, `nAnglia `n special, gra]ie asocia]iilor localecare promoveaz\ muzica ceh\, dar [i `n

Fran]a [i Germania unde discurile ArcoDiva s`nt bine distribuite.

Ceea ce m-a atras la discul Arco Diva nueste numai faptul c\ include cea de-a douasonat\ de vioar\ de Enescu [i Dansurilepopulare române[ti ale lui Bartok, ̀ n aran-jamentul cunoscut al lui Zoltan Szekely.Martina Bacova este v\dit o violonist\ demare talent, cu o naturale]e [i siguran]\a sunetului remarcabile. Nici o exagerare,nici un artificiu `n interpretarea ei fireas-c\ [i p`n\ la un punct sobr\, fie c\ e vorbade Elegia pentru vioar\ [i pian a compozi-torului ceh contemporan Otmar Mácha(1922-2006), fie de impresionista sonat\ devioar\ a lui Leoš Janácek. Un sunet cald,precis, atr\g\tor face o pl\cere din asculta-rea acestei violoniste formate `n nord-estulCehiei, la Conservatorul din Ostrava [i a-poi la cel din Praga, sub ̀ ndrumarea profeso-rului Ivan Zenaty. Bacova a studiat c`]iva anila Dresda, la {coala de muzic\ Carl Mariavon Weber [i, ̀ n prezent, se perfec]ioneaz\

d`ndu-[i masteratul `n acela[i ora[ deminunat\ tradi]ie muzical\. De-a lungulanilor de formare, violonista a acumulatc`teva premii de prestigiu care i-au confir-mat talentul, `n cadrul concursului Kocian[i a celui Beethoven de la Hradec, ca [i `nStatele Unite la Cleveland. Dup\ concer-te repetate `n zona ei de formare, nordulCehiei, la Ostrava [i Teplice, Bacova pares\ capete, `n sf`r[it, o recunoa[tere na]io-nal\, invitat\ anul acesta s\ c`nte la Festi-valul Prim\verii Pragheze.

Din aceea[i regiune nordic\ a Cehiei pro-vine [i acompaniatorul violonistei, pianistulAlexandr Stary [i el cu o prestan]\ deose-bit\, `n ciuda faptului c\ este `nc\ studentla Universitatea din Ostrava. Dar Stary arela activ studii `n clasele de masterat ale luiDimitri Ba[kirov [i Zoltan Kocsis, iarfaptul pare s\ se aud\.

Un disc excelent `nregistrat [i o satis-fac]ie `n plus c\ Enescu este c`ntat `nCehia [i la Dresda.

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

N-aam g\sit o imagine elocvent\care s\ se potriveasc\ muzicii for-ma]iei Dream Theater. Un timpmi-a umblat prin cerebel trucajulgrafic pus `n circula]ie de campa-nia www.sigur.info. Blasfemia (c\altceva nu-i) a fost posibil\ dato-rit\ alurii solistului James LaBrie:parc\ e un drive-trucker. Cu vocede arhanghel, e drept. Evident,ca orice trucaj, poza induce o per-cep]ie deformat\ asupra fenome-nului sonor complex ce poart\numele teatrului californian de-molat azi. Catalogat\ progressiveheavy-metal `n recenzii [i enci-clopedii, Dream Theater editeaz\ceea ce cred eu c\ `nseamn\ rockde calitate superioar\. Poate exa-gerez `ntr-un fel, c\ut`nd etichetesub care s\ a[ez un grup a c\ruistilistic\ fluid\ este `nc\ dinamic\[i viguroas\ la dou\ decenii de ladebut. Nu `ncerc nici vreo trimi-tere subtextual\, post-post-mo-dern\, la titlul albumului Images& Words, din 1992, care a pro-pulsat numele trupei `n main-stream. Pur [i simplu, de multeori o imagine l\mure[te ce-i `nmintea oric\ruia dintre cei ce sestr\duiesc s\ explice sau s\ `n]e-leag\ arta sunetului. C\ci nu tot-deauna metafora poetic\ (sur)prin-de esen]a lucrurilor `ntr-o formul\plastic\...

Mi-amintesc sentimentul de`nc`ntare, u[or contrariat\, pro-dus de ascultarea, pentru primaoar\, a trupei formate `n NewYork. S\ fi fost prin 1994. Un prie-ten care nu avea CD player a ve-nit s\-i risipesc o curiozitate: s\pun un CD `n aparatul pentrucare pl\tisem o sum\ modest\,„s\ aud\ urechea cum se aude“noul tip de suport... S-a nimeritca discul s\ fie unul abia cump\-rat: Dream Theater – Live USA,probabil un bootleg, datat 1993.

Playlistul con]ine majoritatea pie-selor de pe Images & Words. Su-netul e captat modest, `ns\ nudistorsioneaz\. Dinamica e camspart\, dar la ce s\ te a[tep]i dela o piraterie? ~n final, at`t ami-cul, c`t [i eu am r\mas cuimpresia de consisten]\, pe care ogenereaz\ muzica f\cut\ cu ceeace anglo-saxonii numesc feeling.Asta conta. Era mai pu]in impor-tant despre ce anume c`nt\ aceitipi. ~n fond, am `nv\]at de-a lun-gul vremii c\ versurile unei piesepot fi despre orice minune a uni-versului; dac\ nu s`nt c`ntate cusim]ire, la tensiunea instrumen-telor, pic\ fix al\turi. De multeori trag `n jos o compozi]ie bun\,dac\ vocalistul nu se integreaz\covorului sonor ]esut de coechi-pieri. Iar c`nd i se urc\ vedetismulla cap, forma]ia e varz\. Nici m\-car varz\ de Bruxelles, cum sepoart\ `n perioada asta...

Or, la Dream Theater, totul seintegreaz\ perfect: vocea limpedeare percutan]\, chitara deseneaz\relieful `n 3D, basul face perechedevastatoare cu tobele, iar clapast`rne[te ce]uri multicolore, ca-npictura impresionist\. C`nd ascul]iasemenea muzic\ plin\ de sev\ [ibog\]ie melodic\, aproape incre-dibil\ `n desf\[urarea-i temporal\,cu volute surprinz\toare, armoniitelurice [i serafice simultan, `ntre-barea „de unde vin toate astea?“se na[te de la sine. Sigur, eu [tiu,[i voi [ti]i de unde! Dar tot nu `n-cetez s\ m\ `ntreb – de unde?Perplexitatea e deplin\ c`nd m\uit la comportarea componen]i-lor, pe scen\ [i dincolo. Delocpoz\, deloc aere de rock-star,deloc manie pentru look. Joac\naturale]ea? Presupun c\ muzi-cienii ace[tia s`nt dedica]i pro-fesiunii, iar din veniturile ob]inu-te izbutesc s\-[i `ntre]in\ famili-ile. C\ doar nu practic\ hobby-uldup\ orele de birou sau c`nd se`ntorc din curs\...

Fiecare forma]ie `[i construie[te,cu efort, timbrul unic. Asem\n\riexist\, nimeni nu inventeaz\ roa-ta. Dream Theater e singular\ prin`mbibarea compozi]iilor ample,specifice genului progresiv, cu rit-muri heavy, speed sau thrash-me-tal. A[a au procedat [i al]ii, dar auezitat s\-[i asume reveren]a c\tremae[tri. Ascult de c`teva zile re-centul album, intitulat BlackClouds & Silver Linings, (Road-runner, 2009). Parc\ e Rush, par-c\ Metallica... Vocea de arhan-ghel a lui James LaBrie (foto)risipe[te `ns\ confuzia...

Dream Theater

Discurile verii:Elegant Provocation

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Dumitru Ungureanu: „La Dream Theater, totul se integreaz\perfect: vocea limpede are percutan]\, chitara deseneaz\relieful `n 3D, basul face pereche devastatoare cu tobele, iarclapa st`rne[te ce]uri multicolore, ca-n pictura impresionist\“.

INTEGRAREPERFECT|

» 14

muzic\

EXCLUSIV ONLINE:{tirile SDC Zilnic, cele mai proaspete [tiri din cultur\

Mihaela Michailov

Tot acest sistem de reflec]ie asupra actuluide crea]ie aduce un prejudiciu major uneidimensiuni esen]iale care lipse[te, de altfel,din teatrul românesc, [i anume cercetarea.Motivul pentru care, `n România, cerceta-rea este aproape nul\ `l reprezint\ supra-evaluarea regizorului, depreciindu-se dina-mica de grup [i rolurile complementare. Unregizor poate propune vectori de cercetarepe care nu-i va des\v`r[i niciodat\ de unulsingur pentru c\ are nevoie de materialulpe care s\-i testeze [i cu care s\-[i ad`nceas-c\ teoriile. Teatrul românesc este retrogradtocmai din cauza faptului c\ recicleaz\ ununic model de comportament scenic: e vor-ba de elogiul regizorului. Nu se ]ine contde comunitatea de actan]i implica]i [i im-plici]i [i de partajarea drepturilor aucto-riale, care au schimbat substan]ial teatra-litatea recept\rii `n ultimele decenii. Atri-buirea unor sintagme denominative care]in cont de procesul de asamblare a crea-]iei – director de scen\, `n cazul lui VictorIoan Frunz\ – repozi]ioneaz\ etajele de par-ticipare la construc]ia spectacular\. Faptulc\ ̀ n teatrul românesc analiza este focusa-t\ pe consisten]a demersului regizoral re-duce din semnifica]ia unui spectacol [i dinnegocierea continu\ a produc\torilor lui.Faptul c\ `nc\ se discut\ despre specta-col `n termeni de textul bate montarea sauinvers demonstreaz\ un discurs critic pebuc\]i, mutilat de viziunea organic\ aansamblului.

C`nd vom dep\[i totalitarismul regizo-rului, vom reu[i, poate, s\ `n]elegem multmai compact spectacole care nu pot fi de-codate dec`t `n determin\rile lor interco-nectate.

Performance-urile lui Rodrigo Garcia nupot fi analizate pertinent dec`t dac\ ne ra-port\m la proiectul de lucru al dramatur-gului-regizor, care se retrage `mpreun\

cu actorii din companie, La CarniceriaTeatro (Madrid), `ntr-un cantonament ar-tistic [i scrie pornind de la improviza]iilelor texte concentrate pe un tip de protestcomun. Garcia e martorul [i filtrul propu-nerilor actorilor s\i, ceea ce face ca ̀ n per-formance-urile sale dictatura unui rol saua altuia s\ fie definitiv `nl\turat\. ~n carteape care Bruno Tackels i-o dedic\ lui RodrigoGarcia, ap\rut\ la Editura Les SolitairesIntempestifs, artistul afirm\ c\ ceea ce ̀ l mo-tiveaz\ s\-[i aleag\ un actor este „afini-tatea ideologic\“, [i mai pu]in performan-]a actoriceasc\. Aceast\ rela]ie de partene-riat `n g`ndire devine extrem de relevant\pentru un teatru `n care drepturile de au-tor s`nt `mp\r]ite [i `n care conteaz\ co-munitatea fluxului de idei comune.

Democratizarea teatrului se afl\ la bazaunor practici care au revolu]ionat teatra-litatea evenimen]ialului [i au accentuat sem-nifica]ia teatrului documentar, a teatruluicomunitar, a unor metode despre care s-auscris deja c\r]i – Verbatim – [i care dez-bat autenticitatea autorit\]ii colective.

Partajarea drepturilor ]ine de o drama-turgie a spectacolului `n care rolurile par-ticipative – dramaturgul implicat `n pro-cesul repeti]iilor, actorii care nu s`nt doarinterpre]i, executan]i, ci actan]i-creatori,capabili s\ dea un feedback activ – s`ntdinamizate coral. Extrapol`nd afirma]iileunui grup de creatori – Group Material –care au dezb\tut conceptul democra]iei `nart\ putem sus]ine c\ `ntr-un teatru demo-cratic „to]i cet\]enii-actori particip\ activ`n procesul de autoreprezentare [i autogu-vernare“ (Participation, Documents on Con-temporary Art, editat de Claire Bishop,Whitechapel and The MIT Press, 2006)

Nu se mai poate vorbi de o unic\ instan]\autoritar\ ̀ n contextul ̀ n care experien]a defeliere a drepturilor pe care creatori ca PippoDelbono, Tim Etchells, Stephan Kaegi, ChrisHaring, Jennifer Lacey etc. o exploateaz\

devine esen]ial\ pentru fenomenul de de-mocratizare a teatrului.

{i Purc\rete

~n acest context al democratiz\rii teatru-lui [i implicit al artei, `n care originalita-tea este un principiu al reconstruc]iei [i nual construc]iei, al asimil\rii, asambl\rii[i post-acting-ului, `n care se pune accentulpe multiple conversii [i download-\ri aleunor icon-uri recontextualizate, nu credc\ se poate vorbi despre un unic pol deautoritate conceptual\.

Nu am v\zut spectacolul creat de SilviuPurc\rete, Metamorfoze, prezentat `n ca-drul Festivalului Interna]ional de Teatrude la Sibiu, 2009, [i nici versiunea ameri-can\ de pe Broadway din 2001, care esteconsiderat\ („Cotidianul“, 7 iunie 2009)opera-surs\ a lui Purc\rete, astfel `nc`t dinc`teva fragmente de pe youtube nu mi-amputut face o impresie adecvat\ legat\ deun concept `mprumutat. ~n ceea ce prive[-te detaliile-semne vizuale recognoscibile[i resemantizate permanent tocmai da-torit\ pluralit\]ii de sensuri materiale [iimateriale sugerate (piscina, ̀ n cazul de fa-]\), o discu]ie despre ele mi se pare derizo-rie [i f\r\ sf`r[it. Nu despre piscin\ ar pu-tea, dac\ ar putea, s\ fie vorba `n cazulde fa]\, [i o demonstra]ie de `nscriere pelista „piscinelor de autor“ sau a altor struc-turi spa]iale mo[tenite e o capcan\.

Nu cred c\ un artist poate copia un spec-tacol pentru c\ dramaturgia lui vulnerabi-l\ este ̀ nscris\ ̀ n structura de ad`ncime pecare o con]ine [i nici un concept, trans-mutat, nu poate fi puternic dac\ nu e ar-ticulat adecvat. Poate c\ despre asta ar tre-bui, de fapt, s\ vorbim: dac\ miza [i con-ceptul Metamorfozelor, versiunea Purc\-rete, au for]\. Restul e o dezbatere despreno]iuni care au fost demult disputate `nstudii teoretice consacrate.

15 «

fast-foodELOGIULREGIZORULUI

Mihaela Michailov: „Teatrul românesc este retrograd tocmaidin cauza faptului c\ recicleaz\ un unic model decomportament scenic: e vorba de elogiul regizorului“.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

CCoolleeggiiuull eeddiittoorriiaall:: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

RReeddaaccttoorr-[[eeff:: George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt:: Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee:: Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Mihaela Michailov.

AArrttee vviizzuuaallee:: Matei Bejenaru, Marius Babias.CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu. TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\,

Ciprian Nedelcu, Veronica D. Niculescu,

Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee // AAbboonnaammeennttee:: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Democratizareateatrului [i Purc\rete

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

~n teatrul românesc tr\im `nc\ obseda]ide autoritatea incontestabil\ aregizorului, spectru auctorial care domin\nu doar discursul practicienilor, dar [i pecel critic. Regizorul este un mit, undemiurg, este supremul [i imbatabiluliluzionist. Mai simplu spus, regizorul taie[i sp`nzur\. Percep]ia asupra teatruluiromânesc este una centrat\ aproapeexclusiv pe pragmatica regizoral\, pe

aportul vizionar al creatorului exemplar.Totalitarismul regizorului vine dintr-unhandicap de receptare unidirec]ionat\,dintr-o fracturare a procesului de lucru,care privilegiaz\ semiotica leaderului `ndefavoarea semioticii grupului. Ca [i cum`ntr-o art\, fundamental actan]ial\ peniveluri suprapuse, singurul care conteaz\cu adev\rat este cel care coaguleaz\ oechip\.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

– Ooooo, domn director! Ce faci?– Oo, salut salut. Ce faci, me[-

tere? Cum merg ingineriile finan-ciare?

– Se l\]esc de la c\ldur\. Ha haha ha ha. Da’ nu te-am v\zut demult pe la noi. Aud c-ai fost plecatprin ]ar\. Cum e[ti? Stai jos. Ia unsandwich.

– Nu, mersi. Am [i eu jos `nma[in\. Hopa, ce cald e. S`nt bine,bine. Am fost un pic `n România,c-am avut o problem\ cu mama, i-aie[it un fel g`lm\ din asta pe g`t,aici `ntr-o parte, [i am dus-o s\-ifac\ astea, analizele, la un spital laViena. E acolo un doctor renumit,din \sta de opereaz\ pe Beyonce,din \[tia.

– Aha, da, da, cred c-am auzitde el.

– Da, \la \la. Da, slav\ Domnu-lui, s\raca mam\, n-a avut nimicade la cancer sau alte din astea. Erabine s\n\toas\, i-a scos g`lma, pacpac, s-a rezolvat [i acuma aml\sat-o c`teva zile la o sta]iune dinElve]ia, s\ se refac\. Cu ce ai, cupeperoncino? Nu, mersi. A[a, [idup\ aia m\ duc s-o las `napoi.

– Bun a[a. {i p`n\ atunci un picpe la Italia?

– ~n trecere. Refacem bugetele.Dup\ ce o duc pe mama acas\, laSinaia, m\-ntorc `nc\ o tur\ peaici [i dup\ aia r\m`n `n Româniao perioad\ mai lung\ s\ m\ ocupca lumea de afaceri.

– Ce mai `nv`r]i acuma? Mm,ap\?

– Evian? Da, o gur\... Eh, nimi-ca, ce s\ mai `nv`rt? Din astea mici.P\i acuma, c`t a stat mama `n ope-ra]ii [i astea, am mai cump\ratdou\ apartamente `n Bucure[ti, un

apartament l-am [i `nchiriat la 2tineri.

– Ce pre]uri mai s`nt pe-acolo?– 350 de euro dou\ camere.

Mi-am luat [i eu din astea mai pel`ng\ centru. Acuma vreau s\ v`ndMercedesu, c\ are deja un an, [is\-mi iau unu’ din \sta, un suvmai nou.

– Decapotabila o mai ai?– Da! P\i aia n-o dau. Aia

merge vara asta. O dau la toamn\.– Nu scade pre]ul la toamn\?– P\i n-o dau `n România. O

dau aici la italieni. E cald `n conti-nuare. Merge. A[a... {i mai am deadus vreo c`teva ma[ini de la un-guri. Pentru firma aia auto caream la Constan]a.

– Aia cum e? C\ a sc\zut pia]a.– Da, p\i chiar acuma era s\

pierd un... un client. Da’ m-am duspersonal acolo [i l-am prins. I-amzis de un transport mi[to `n 2 luni.Bine, mai am [i fabrica de papuci laGheorghieni, aia merge. Am deschisun hotel la Eforie, peste 2 s\pt\-m`ni mai dechid unu-n Vama Ve-che. Aia cu camerele radar nuprea mi-a ie[it, c\ s-au scos acuma.Da’ m\-ntorc eu... Auzi, la ce etajs`ntem aicea?

– Aaaa, 12?... Hei, Costele, ceetaj e \sta, bre? Cum? Auzi c\ 14.

– 14? Sus. De c`nd nu m-ammai suit pe schel\ am uitat cum e.B\i, [i c\ldura asta.

– Ai uitat `n 2 luni? Las’ c\ te-nve]i ‘napoi. Astea e ca mersu’ pebiciclet\. Zid\ria nu se uit\.

(fluier)– Hai, b\ie]ii, gata pauza de

mas\, hai la munc\. Cl\direa astanu se ridic\ singur\. Se-nt\re[tecimentu’-n roab\. Hai, hai, hai!M`na pe lopat\.

Discu]ie la nivel `nalt

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 233 » 20 – 26 iunie 2009

Iulia Blaga: „Up le spune celor mari c\ nimic nu e mai trist `n via]\ dec`t un vis l\sat s\ moar\ [i c\, `n schimb, un alt soi de fericire sim]i atunci c`nd `i aju]i pe al]ii s\ `[i`ndeplineasc\ visele“.

{I PENTRU CEI MARI

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

ProustologCum arat\ unul din cei mai mari prous-tologi (nu prostovani! – En]iclopedia`[i cere scuze pentru aceast\ poant\[i promite c\ se mai g`nde[te dac\ ova folosi sau nu `n edi]ia operelor eicomplete) din lume? Ca un st`lpnic `nsacou bej [i cravat\ cu dungi grena (cas\ nu mai spun c\ are [i unii din cei mai`nal]i pome]i care s-au v\zut vreoda-t\). Cum vorbe[te un at`t de marespecialist? Cu elegan]a, bunul-sim] [iironia cuiva care r\spunde f\r\ proble-me la aproape toate `ntreb\rile care ise pun. Cu ce se ocup\ acest domncare a scris o biografie a lui Proust de1.000 de pagini? A descoperit Carnetd’U.R.S.S. al lui Malraux [i l-a editat laGallimard, a `ngrijit operele lui WalterScott [i Nathalie Sarraute (plus ~n c\u-tarea timpului pierdut) pentru Biblio-thèque de la Pléiade, a fost profesor deliteratur\ `n nou\ universit\]i din lume([i nu ezit\ s\ laude sistemul britanic `ndefavoarea celui francez), coordonea-z\ colec]iile „Folio Classique“ [i „FolioThéâtre“, a publicat studii de estetic\[i eseuri despre Debussy [i Jules Verne [ia[a mai departe. Ce spune Jean-YvesTadié despre Proust? O sumedenie delucruri numai bune de pus `n En]iclo-pedie. C\ familia mamei lui Marcel seocupa cu por]elanurile de Saxa, c\dumnealui s-a n\scut exact dup\ Co-mun\ [i c\ bubuielile tunului sigur l-ausperiat `n timpul celor nou\ luni „din\-untru“, c\ la [coal\ (faimosul Liceu Con-dorcet) nu s-a prea dus, c\ a repetatpenultima clas\ din cauza absen]elor,c\ a f\cut mai multe facult\]i, pe vre-mea c`nd Sciences Po avea doar patrustuden]i [i c\, dup\ ce-a terminat [idreptul, a fost stagiar dou\ s\pt\m`ni`n biroul unui notar parizian. C\ sin-gura lui slujb\ a fost un post nepl\titde bibliotecar, c\ a scris cronic\ demusic-hall pe la 17-18 ani, c\, defapt, se considera mult mai apropiatde Leibniz [i Kant dec`t de Bergson,c\ a scris de patru ori cuv`ntul FIN peultima pagin\ a manuscrisului, pentruc\ tot mai ad\uga c`te o fraz\, c\, lanervi, o amenin]a uneori pe guvernan-ta Céleste cu „Je vous noierai dans unocéan de merde!“, c\ n-a fost nici me-lancolic, nici depresiv, nici suicidar, c\a tradus din englez\ f\r\ s\ [tie limba(cu ajutorul mamei), c\ avea destul demulte `n comun cu Balzac (20 de ce[tide cafea pe zi, scrisul prin ad\ugareetc.). Toate detaliile astea pot p\realipsite de importan]\ pentru orice ci-titor serios, `ns\ ele au „frumuse]ealucrurilor perfect inutile“, a[a cum aspus Proust despre mariajul unei prie-tene de-ale lui.

Nu [tiu cum `mi iese, dar a-proape de fiecare dat\ c`ndparcurg o distan]\ mai lung\cu trenul, dau peste c`te unpersonaj de-]]i st\ mintea-nnloc. V\ prezint dou\ de peruta Ia[i-Bucure[ti.

La dus. ~mi scriam articolulpentru „Supliment“. P`n\ `nPa[cani aveam o idee [i dou\r`nduri. C`nd au `nceput s\ selege, a urcat `n grab\ un tipcam de v`rsta mea, m-a ridicat[i s-a a[ezat pe locul lui, la fe-reastr\. Am mai scris trei cu-vinte, tipul s-a dus la bar, deunde s-a re`ntors cu o bere. A`nceput s\ bea berea cu sorbi-turi zgomotoase, timp `n care`mi urm\rea fiecare liter\ pecare o tastam. Cu chiu cu vai

am scris articolul pe care s`ntconvins c\, de plictiseal\, tipul`l `nv\]ase [i `l putea reproducepe de rost. Cu g`ndul c\ scapde el, am deschis un scenariupe care `l aveam de citit `n en-glez\. Dar de unde, omul [tiaenglez\. Dup\ vreo zece pa-gini de lectur\ `n paralel cumine, n-a mai rezistat [i a `n-ceput s\ m\ `ntrebe de per-sonajele din scenariu. M-amg`ndit s\ scap de el uit`ndu-m\la un film. Am deschis unulla care, dup\ c`teva secunde,tipul mi-a spus sec: „L-am maiv\zut pe \sta! Nu-i a[a fain“.Ok, mi-era indiferent, am des-chis altul, numai s\-l fac s\tac\. A privit `n lini[te camcinci minute, dup\ care a

`nceput s\ pun\ `ntreb\ri, an-ticip`nd urm\toarele secven]e:„Ce crezi, o s\-l omoare?“.P`n\ la Bucure[ti am v\zuta[a vreo trei filme, timp `ncare, ori de c`te ori trena ac-]iunea, tipul mi-a spus poves-tea vie]ii sale. M-am desp\r]itde el `n Gara de Nord, ur`n-du-i o via]\ fericit\, bucuros c\pot fuma, `n sf`r[it, o ]igar\ `nlini[te, `ns\ tipul s-a mai `ntorso dat\ din drum, `ntreb`n-du-m\ `ncotro e metroul.

La `ntoarcere, altul. Camtot de v`rsta mea. La `nceputnu p\rea un personaj, ci doarun c\l\tor lini[tit. Butona lalaptop, cu vreo dou\ scaunemai `n fa]a mea. Apoi, camdup\ Ploie[ti, a prins s\ seplimbe nelini[tit pe culoar,`ncerc`nd uneori s\ lege oconversa]ie cu mine. M-a`ntrebat, de exemplu, dac\

am net wireless, c\ el parc\ar prinde nu-[-ce re]ea. „N-am“, i-am zis sec, `ntre-b`ndu-m\ de ce Dumnezeunu-[i g\se[te \sta ceva inte-resant de f\cut la laptop [im\ bate pe mine la cap. O-mul se plimba din ce `n cemai des, vorbea agitat la te-lefon, dup\ care se a[eza cufa]a `n palme, cu coatele pem\su]\, st\tea c`teva zeci desecunde [i iar `[i relua plim-barea. Dintr-o conversa]iepurtat\ cu controlorul, m-amprins care era problema:avea o `ngrozitoare durerede din]i. Am c\utat pringeant\ [i am scos victorios

ni[te pastile de algocalmin.M-a refuzat nervos, ca [i cumeu eram vinovat de durerealui de din]i, spun`ndu-mi c\mai luase deja patru pastile.Apoi, p`n\ la Ia[i, agita]ia luia devenit panic\. A vorbitcam trei ore la telefon,anun]`nd c\ nu mai poate,amenin]`nd c\ se arunc\ dintren, cer`nd s\-l a[tepte sal-varea `n gar\. C`nd nu vor-bea la telefon, `mi solicita totfelul de detalii: „Unde s`n-tem? Mai avem mult p`n\ laIa[i? Care-i distan]a de lagar\ p`n\ la spitalul deurgen]\? Ave]i `n Ia[i spitalde urgen]\?“...

Personaje dus-`ntors

Cei doi copii au r\mas `mpreun\ [i,dup\ ce au crescut, s-aau c\s\torit. De[iCarl i-a jurat s-o ajute s\ ajung\ `ntr-obun\ zi `n America de Sud, unde s\ lo-cuiasc\ `ntr-o c\su]\ mic\, l`ng\ mareaCascad\ a Paradisului (locul undeajunsese [i exploratorul Charles Muntz),anii au trecut [i, cu toate c\ Ellie [i Carlstr`ngeau bani, banii se duceau, ca latoat\ lumea, pe urgen]e administrative.Cei doi au continuat s\ se iubeasc\ [i s\viseze la America de Sud, `n timp ceCarl vindea baloane copiilor, iar Ellie `ifotografia. P`n\ `n ziua `n care, deja `nv`rst\, Ellie s-a sim]it r\u [i a murit.

C`te vie]i asem\n\toare nu cunoa[-te]i, anonime [i exemplare prin cur\]enialor lipsit\ de imagina]ie? Pete Docter [iBob Petersen comprim\ o via]\ `n dou\minute de „videoclip“, `ntr-unul dintrecele mai emo]ionante momente din is-toria anima]iei. Momentul cu pricinaface parte din filmul Up/Deasupra tutu-ror [i, a[a trist cum e, reprezint\ doarpunctul de plecare al aventurii lui CarlFriedricksen, care ne e deja drag pentruc\ `n]elegem c\ e mizantrop `ntruc`t `i e

dor de Ellie [i nu [i-a ]inut promisiunea.Destinul `i ofer\ `ns\ lui Carl Fried-ricksen o aventur\ incredibil\, preg\tit\de ceva ce arat\ a catastrof\. Lini[tea luie amenin]at\ de o companie de con-struc]ii care a ridicat o p\dure de bi-rouri `n jurul c\su]ei din pove[ti, iaromul va fi `nchis m`ine la un azil deb\tr`ni pentru c\ i-a dat unui muncitorcu cadrul cu care merge `n cap.

Dar m`ine Carl Friedricksen pleac\`n aventura vie]ii lui. Cu tot cu cas\.Cel mai mult mi-a pl\cut ̀ n film momen-tul plec\rii [i drumul p`n\ `n Americade Sud. S\ nu uit s\ spun c\ domnul CarlFriedricksen e `nso]it de Russell, un bu-flea cerceta[ prip\[it sub prispa lui [icare e pe c`t de dezghe]at pe at`t de sin-gur [i el.

Deci cel mai mult mi-a pl\cut zbo-rul cu casa ag\]at\ de baloanele colora-te pentru c\ pu]ine lucruri mi se par lafel de practice [i `n acela[i timp poetice.Cei de la Pixar au g\sit solu]ia at`tor dile-me locative sau existen]iale. Te-ai s\tu-rat de locul t\u? ~]i ata[ezi baloanele la

cas\ [i zbori `n alt\ parte. Echivalentulaerian al expresiei „cu casa-n spinare“.Ba, `n momentul `n care casa lui CarlFriedricksen se ridic\ `n aer [i `i las\ mas-c\ pe angaja]ii c\minului de b\tr`ni, pots\ jur c\, dup\ zgomotul de r\d\cin\rupt\ produs de desprinderea casei, amauzit/sim]it cum aerul inund\ camerelecasei, eliber`nd praful str`ns `n ani dea[teptat. (Aerul e [i el un element im-portant. Motanul meu, de pild\, se uit\dup\ v`nt.)

Un film pentru copii [iadul]i

Up este `n a[a fel scris `nc`t spune lu-cruri interesante at`t pentru copii, c`t [ipentru maturi. Pentru cei mici e fasci-nant pentru gustul aventurii, pentru ima-gina]ia care ridic\ `n aer case [i face c`i-nii s\ vorbeasc\ pi]ig\iat, pentru u[u-rin]a cu care manevreaz\ un dirijabilprin stratosfera fanteziei [i a g`ndurilorbune, printre avioane ro[u cu galben.Celor mari le spune, de pild\, c\ nimic

nu e mai trist `n via]\ dec`t un vis l\sats\ moar\ [i c\, `n schimb, un alt soi defericire sim]i atunci c`nd `i aju]i pe al]iis\ `[i `ndeplineasc\ visele.

Feti]a [tirb\ cu ochelarii rotunzi, b\-ie]elul bl`nd cu spr`ncene proeminente,transformat `ntr-un b\tr`nel ursuz, bu-flea cerceta[ilor care are elegan]a unuielef\n]el [i inima tot c`t a unui elef\n]el,pas\rea minune care scoate zgomotestridente, dar m\n`nc\ ciocolat\, singu-rul c`ine din hait\ care-[i dep\[e[te cumult condi]ia, p`n\ [i elegantul CharlesMuntz, care-[i must\ce[te g`ndurile re-le sub geac\ retro de pilot s`nt persona-je cu care ]i-ai lua zborul [i m`ine, f\r\a le controla buletinele. Nu s`nt doar fru-mos desenate, dar s`nt vii [i simpatice.C`t despre Charles Muntz, ei bine, el nuva fi ron]\it p`n\ la cap\t dec`t de ceimari. Sursa visului lui Ellie [i Carl, pen-tru c\ istoriile acestui aventurier au `n-fl\c\rat imagina]ia celor doi copii [i le-amodelat destinul, se dovede[te a fi fosttot timpul un om r\u. Pentru ei a fostfavorabil.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Zburatul cu casaFILM

Iulia BLAGA

Up/Deasupra tuturor. Regia [i scenariul: Pete Docter [i Bob Petersen. Voci: Edward Asner, Jordan Nagai, Christopher Plummer, Bob Peterson, Delroy Lindo

Carl Friedricksen acunoscut-o pe viitoarealui so]ie, Ellie, pe c`ndea era [tirb\ [i vroia s\ajung\ `n America deSud, iar el, n\ucit [itimid, nu se puteaexprima dec`t prin„Iiiiiiih!“.