FIZICA TENISULUI

FORTU DELLIAFIZICA TENISULUI

Multi istorici considera ca originea tenisului dateaza din secolul 12 in Franta, insa mingea era atunci lovita cu palma. Rachetele de tenis au intrat n uz in secolul 16 si jocul a nceput sa fie numit "de tenis." Acesta a fost popular n Anglia si Franta, desi jocul a fost jucat doar in sala unde mingea putea fi lovita de un perete.

Tenisul sportul regeEtimologia cuvintului tenis, provine de la francezul tenez (tine!) cu care jucatorii isi anuntau adversarii ca arunca mingea pentru serviciu si pe care englezii, preluand in secolul XV jocul cu palma, l-au numit tennis. Denumit multa vreme si sportul alb (datorita echipamentului alb obligatoriu al sportivilor), tenisul cunoaste, dupa 1968, introducerea echipamentului colorat, care a trebuit sa fie acceptat si de catre organizatori, mai ales datorita transmisiunilor televiziunii. Jocul de tenis a fost, de asemenea, popular n Frana, unde Openul Francez (French Open) a fost organizat pentru prima data in 1891. Astfel, Wimbledon, US Open, Open-ul francez, iar la Australian Open (care dateaza din 1905) au devenit si au ramas cele mai prestigioase evenimente n tenis. Impreuna, aceste patru evenimentele sunt denumite turnee de Mare Slem. Cupa Davis, un concurs anual ntre echipele nationale masculine, dateaza din 1900.

In 1872 a fost fondat primul club de tenis din lume in orasul Leamington Spa. Primul turneu de tenis de la Wimbledon, Londra in anul 1877.

TENISUL DE CMP - Originar din Anglia, la sfritul secolului al XIX-lea, tenisul s-a rspndit mai nti n lumea englez, n special la persoanele bogate din clasele superioare.ntr-o ciocnire perfect elastic corpurile revin exact la forma iniial, deci energia nmagazinat n deformare se va restitui integral corpurilor, sub form de energie cinetic. Sunt aplicabile legile de conservare a energiei cinetice ct i a impulsului.In tenis au loc fenomene fizice: miscari si ciocniri. Dup ciocnirea aproximativ elastic cu solul, mingea de tenis este aruncat n sus cu acelai impuls (produsul dintre masacorpului i viteza lui) cu care s-a ciocnit, deci cu aceeai vitez cu care a ajuns jos.Ca urmare, mingea se va ridica aproximativ la aceeai nlime ca cea de la care aczut.

La ciocnirea cu un perete, dac aceasta nu este frontal, se va trece la descompunerea vectorului impuls i se va ine cont c peretele afecteaz numai componenta normal a impulsului. Astfel, se produce o reflexie a corpului n urma ciocnirii cu peretele rigid.Pentru spectacol este chiar interzisa cind este evidenta aceasta "conducere". Daca racheta se roteste scurt si repede in timpul lovirii creste viteza de raspuns, aceasta deoarece o parte din viteza de rotire se transmite mingiei. Cea mai reusita lovitura ca viteza de raspuns este sa conduci mingea cu o forta cit mai mare si sa efectuezi si scurta rotire in timpul lovirii. Intr-o ciocnire un obiect sufera o forta un anumit timp care provoaca in masa sa o schimbare de viteza si implicit de impuls.Sint implicate patru marimi in enuntul anterior: forta, timp, masa si viteza. Legea a 2- a a lui Newton arata ca forta depinde de durata ciocnirii.In tenis pentru a marii precizia returului cei mai multi jucatori "conduc" mingea la lovire marind timpul ciocnirii si reducind fortele.

Servirea in tenis

Comportarea rachetei si a mingii este guvernata de legea a 3-a a lui Newton. Racheta de tenis are un punct dulce care daca e lovit de minge forta transmisa mainii este suficient de mica de a realiza lovitura cu usurinta. Daca mingea loveste racheta departe de acest punct (sweet spot), jucatorul va simti vibratii ale mainii. Punctul dulce este un punct nodal de vibratie, localizat aproape de centrul corzilor. Alt punct potential dulce este centrul de percutie, notat pe figura COP. Daca mingea loveste racheta in punctul mort (dead spot) aceasta nu sare, deaorece toata energia sa se transmite rachetei.Daca mingea loveste racheta in punctul mort (dead spot) aceasta nu sare, deaorece toata energia sa se transmite rachetei. Similar, daca rotim racheta ca sa lovim mingea ce se afla in punctul mort, toata energia este transmisa mingii. Cel mai bun punct de a lovi o minge este sa fie langa punctul mort. Cel mai bun punct de a servi mingea este cel aflat in best bounce, pe figura.

Daca mingea ajunge la aceeasi viteza ca si racheta, atunci nu va fi generata o miscare de rotatie ( topspin), vezi filmul.Fortele pe mana provin din trei miscari independente ale mainii, numite de rotatie, translatie si vibratie ale manerului. Componenta vibrationala lipseste daca mingea atinge nodul si daca manerul este strans bine.

Are loc rotatia mingii datorita efectului Magnus , care apare datorita diferentei de presiune.

Datorita vascozitatii (Fortei de frecare) corpul antreneaza straturile de fluid din vecinatatea sa, in sensul miscarii sale de rotatie. n pct. A (jos) viteza fluidului va fi mai mare decat in B, unde cilindrul se roteste in sens invers curgerii fluidului. Conform teoriei lui Bernoulli, presiunea statica laterala asupra cilindrului va fi mai mare in B decat in A, astfel incat apare o forta rezultanta transversala spre partea unde viteza fluidului este mai mare. Acesta este Efectul Magnus. Ca regula practica, corpul este impins transversal din regiunea cu liniile de curent rare spre regiunea cu liniile de curent dese.