-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
1/14
4
lndicogii
i
-
parodontite.
apicale
cronice;
-
actinomicoze
bucale.
Aporatura:
Pentru producerea
gi
insuflarea iodului
in stare
gazoasl
(imaginati
de
Flei-
schmann
gi
Sicher) este
destul
de complicat[ iar.rezultatele insufl[rilor
inconstante,
ceea
ce
face ca
metoda s[
se
intrebuinleze
rar.
Mai
frecvent,
in
practici,
se
folose$te o tehnici
de
degajare
a
vaporilor
de
iod
direct
in canalele
radiculare.
'[n
acest scopr dupi
izolarea
si
uscarea
dintelui,
se
intro-
lduce
in
canal
un
amestec
de iodoform
gi'glicerini.
Se
ridici
temperatura
amestecului
cu
aparatul
de
diatermie (diatermia
se aplici dupl
tehnica
obignuitd).
Dup[ terminarea
;
aplicagiei
se
introduce
in
canal
o me;l
umectate
intr-o
solugie
antiseptic[
(Wall
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
2/14
292
TRATAMENTUL
CU
AGENTI
FrZrCt
negativ
(anioni)
sint dirijagi
spre electrodul pozitiv (anod).
in contact
cu
electrozii,
ionii
primesc
sau
cedeazi
electroni;
revenind
astfel
in
stare
atomic[ iqi
pot
manifesta
afinititile
chimice
obisnuite.
*Y5Sgpjg1epg-u,i.,
o.grnismul
este
introdus
in circuitul
electric
prin
intermediul
celor
doi
electrozi.
Polaritatea electrodului activ
se alege
in
funcgie de
ionul
care
trebuie
si
fie
mobilizat
in
profunzime.
in
specialitatea
noastri, ionoforeza
s-a intrebuingat
in
specig.l
pentru
mobi-
lizarea
g ilor
an{1ep1 cj
(l-, Ct-,
OH-,
Zn+ ,,-
Cu++) din
solulii
electrolitice
plasate
in
canieraTuila.isair
in ianalele
radiculare piincipafb
qi
dirijarea
lor in
ru;iti..giii.
spa iului
endodontic,
in
parodon iul apical
sau,
in cazuri
partic.ulare,
cltre
porgiunile
inguste,
sinuoase
sau hipercalcificate
ale
canalelor principale.
in
ultirnii
ani
se intre-
buingeaz6.
ionoforeza
gi
ionoforizarea
localI
pentru accelerarea
penetraliei
ionilor
de
fluor
in
profunzimea
lesuturilor
dure dentare.
S-a
incercat de
asemenea
;i
diri-
jarea
ionoforetici
a unor
meCicamente
in
profunzimea
{csuturilor
rnoi
din
cavita-
tea
bucal[.
ndicolii:
,.
:>l_lB1
t
"
t ._g,t
sl,4
"g
I
n
a
r
I care
?nsolette retracgiile
gingivale,
milo-
lizele,
?-bT67iunea
patologica, tractdfililintare
fSrl
interesarea
cameiei"pulpare
etc.
Se
recomandI
desensibilizarea
prin ionoforezd
cu
solu ii
de
fluoruri
de
s'odiu
sau
fluoruri
stanoasS.
->
P-Lsl1 r
La_ca
r
i
e
i
d
e
n_ta r
e
prin
fluorizare
locali.
fi folositi
penFu-acGE;rea
;f-ar.rit-ara
penetrafiei
ionilor
de
topice.
#>
G:ntrenS
pulpari
simLjj*
;i
parodonrire
apicale
Yr o
n
ic
e. Este
domeniul
major
de
aplicare
al
ionoforezei.
ih"princlplu,
por
beneficia
de-tiatament
cu
ionoforeze toate
cazurile
in
care nu
este
contraindicati
rezolvarea
acestei.
afecgiuni.
pe
cale endodontici..
Deoarece
aplicarea
metodei
ngaggi A__g4l[_p__
mai?ndelUn8atdecittratam'entulcu.altemijlo.''i"e"z.9I''
indeol;ebi
pen -Lll-usrritoercle
situa ii
:
(-
egecyri
ale tratamentului
endodontic
cu mijloace
terapeutice
uzuale
(anti-
seplk€,
antibiotice,
algi agengi
fizici);
(A
dingi
cu canale
sinuoase,
inguste
sau
numai pargial
cateterizabile,
care
nu
PofTl
dezinfectate
prin alte
metode.
in
aceste
cazuri,
ionii
antiseptici
pot
fi
dirijagi
sub
acgiunea
c?mpului
electric si in zonele
inaccesibile,
unde
i;i
exerciti
efectul
'lor
microbicid,
finind
cont de
faptul ci zonele
dezinfectate
prin
ionoforezl
nu
por fi
obturate,
ceea
ce
presupune
riscul
unei
viitoare
reinfectlri,
metoda
se
recomandi
lonoforeza
poate
fluor
in
aplicagii
urmitoarele
situagii:
indeosebilenJi',rr,i
i" iicl'
val@
chirureiFale
si
numai la oacienti care Dot
fi ur
lnoeoseb5pencarenUsepreteaz5uneirezolv6ri
chirurgiFale
gi
numai la
pacienqi
care pot
fi
urmdri i
in
timp.
l n tratamentu
l
endodontic
ionoforeza
este contrai
nd
icatl
in u rmitoarele
.si ruari i :
-
parodontite
apicale
acute;
'
*
cii
false
la nivelul camerei pulpare,
deoarece
migrarea
ionilor
se face prin
calea
falsi,
cale de
miniml
rezistenqi
electricS,
iar
prin
canalele
radiculare
ionii
pitrund
intr-o
misurl neglijabili. in
aceste
cazuri,
ionoforeza
se
poate
efectua
numai
dupl
obturarea
clii
false;
-
prezenfa
unor corpi
striini
(obturagii
de canal
incomplete,
pivoturi)
care
nu
pot
fi
indeplrtagi din
canal, deoarece
acestia
impiedicl
migrarea
ionilor tocmai
in
zona
apicalS
acolo unde este,
de
fapt,
necesari
acfiunea
lor
terapeuticS;
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
3/14
A.
IONOFOREZA
293
-."canale
care secreti
abundent, unde
se obgin rezultate
mai bune
prin
alte
metode dec?t
prin
ionoforezd.
-',
Aboroturo
/t
ln principiu,
un
aparat
de
ionoforezi este
compus
din:
-
sursf,
de curent electric continuu sau
redresat.
Majoritatea
aparatelor
moderne
utilizeazl
curentul
alternativ
de
la
refea
(tensiun€&
:
220
V,
frecvengi
:
:50
Hz), redresat
cu
ajutoruI unor montaje
electronice
gi
transformat
la
tensiunea
de
30-40 V.
Generatorii
de curent
continuu
(baterii),
foarte des
folosigi
inainte,
nu
se
mai intrebuingeazi decit pentru unele
aparate
portabile
(tip
Cariestop)
care
sint
construite
pentru
aplicagii
pe
dinpi
vitali,
unde
se lucreazi
cu
tensiunigi
intensitigi
de
curent
mici (maximum
9 V
;i
1
mA);
t -
intreruPetor;
-
rezistengi
reglabild
(potengiometru)
pentru modificarea
inrensirelii
din
circuit,
conform
legii lui
Ohm
1f
:
ff);
dispozitiv
pentru
inversarea polilor;
-
aParate
de
mlsur[
(miliampermetru,
coulombometru, ceas
electric
de
con
t
rol)
;
t'electrod
activ;
pentru tratamentul
endodontic constl dintr-un
dispozitiv
prehensibil,
in care
se
monteaz5
un ac
Miller
(fig.
196)
sau
un
ac
extractor
de
nerv;
existl;i
electrozi speciali
previzugi cu
sisteme
de fixare
?n
dinte.
^
Pentru
aplicagii
la
suprafaga
dintelui
se
intrebuinleazi alte
tipuri
de
electrozi.
ln
cazul
unor
aplicagii
unidentare
se
folosesc
electrozi
prevlzuli
cu
un
sistem
de
prindere
(electrozi
pensl)
?n
care se monteazi
o
buleti
de vatl
umeziti
in
solugie
electrolitici.
Pentru
aplicagii
simultane la
un grup de dingi
sau
la intreaga
arcadi
s-au
construit
electrozi
in
ga
(aseminitori
unor
linguri
de
amprent5
de
dimensiuni
diferite gi
deformabili,
pentru'"
se putea
adapta
foimei-arcadei);-in
acegti
electrozi
Ise
introduc
buregi
din
masS
plasticl imbibagi,
in prealabil,
?n
solu{ii
electrotirice,
care
permit
o
adaptare
intiml la
dinEi;
-
electrodul
pasiv conste dintr-un
cilindru
sau dintr-o
pllcug[
metalici
9i
are rolul
de
a
?nchide
circuitul prin
tegumente,
fiind
ginur
in
rnin[
de
cltre
pacienr.
@
n
trotamentul
gndodontic
se
procedeaz[
in
felul
urmitor:
"
_-----..
ln
prima
;edin 1
de tratament:
-
se deschide
larg
camera
pulparS, indepirtindu-se
;i
eventualele
obturalii
metalice care
vin in
contact cu parodongiul
marginal, sau coroanele
necores-
punzitoare;
-
se efectueazi tratamentul
mecanic
corect
al
canalelor
radiculare
pini in
apropierea
apexului. in
cazul
canalelor care
nu
sint
permeabile
decit
pe
o porliune
a lungimii
lor,
se face tratamentul mecanic
pini
la nivelul
unde
este posibil
;
-
se introduce solu ia electroliticl
in camera
pulparl cu
ajutorul
unei
pipere
capilare;i
se
pistoneazi
in
canalele radiculare
cu un ac
Miller
sau Kerr.
ln
terapia
dingilor
infectagi s-au
incercat multiple
solulii
electrolitice,
ciu-
tindu-se
dirilarea
in
profunzime a
nenumirali
ioni
terapeutici
(l-,
Cl-,
OH-,
Zri*+,
Cu*+,
Ag+,
EDTA-
etc.).
[n practica de cabinet
se
apeleazi,
de cele
mai
multe
ori,
la solu ii
iodo-iodurate de potasiu sau de
zinc si la
soluliile
de
ioduri
de
potasiu,
de
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
4/14
294
TRATAMENTUL
CU AGENTI
FIZICI
sodiu
sau
de
zinc,
pentru
eliberarea
ionilor l-;
se mai intrebuinleazi
;i
solugia
de
hidroxid
de
sodiu
sau
de potasiu
pentru
punerea
in
libertate
a
ionilor
OH-;
;
se aplic[
cei
doi electrozi;
electrodul
pasiv
(anodul)se
fixeaziin
mina
pacientului,
pr.in
intermediul
unei
comprese
umezite
in
soluqie
cloruro-sodici sau in
ap[; electro-
dul
activ
(catodul)
se
introduce
in
canalul radicular
pini in treimea
apical6
(fig.196);
-
se
fixeazl
poten iometrul
aparatului
la divi-
ziunea
0;
-
se
cupleazi
aparatul
la
regea
prin
comutatorul
cu care este
Previzut
;
-
se
crette
treptat
intensitated
curentului prin
manevrarea
potenf
iometru
lui
,
pinI cind
pacientu
I
semnaleazi
o
senzafie
dureroas6
;
in
acest
moment
se
micgoreaz[
foarte pufin
intensitatea,
pentru
ca
apli-
calia
ionoforetici si
nu fie dureroasi.
Exist[
o
mare
variabilitate individualS
in
privin a
intensitilii
maxime
suportate,
datoritl
reactivitdlii
diferite a paciengilor.
De
asemenea,
intensitatea
maximi
suportate
este dependenti gi
de
forma clinicl
a
gangrenei.
Astfel,
in
gangrenele
parliale,
unde
in
canale
persistl
resturi
de pulp[
vie,
sensibilitatea
dureroas[
apare la intensitigi
minime
(0,1
-
0,5
mA),
in
timp
ce
la dingii
cu parodontite
apicale cronice
se
pot
aplica
intensit5li
mult
mai
mari
(2-4
mA);
-
se continui
aplicagia,
reimprospitindu-se
din
cind
ln
cind
solugia
electrolitic[
(daci
se
lucreazi,'
cu
solu ie
Lugol,
in momentul decolo16rii
solufiei).
De
fiecare
dati
cind
se intrerupe ionoforeza
pentru
a se schirnba
solugia
electrolitici,
este
necesar
ca
potenfiometrul
si
fie
adus
in
pozilia
0,
deoarece
altfel,
reaplicarea
elec-
trodului
activ
in
dinte
este
dureroas[;
in timpul
aplicaliei
ionoforetice
se indepir-
teazicu
bulete
de
vatt
spuma
care se
formeaziin
jurul
electrodului
activ,
evitindu-se
contact,ul
acesteia cu
mucoasa
9i
astfel
scurtcircuitarea
prin
gingie;
-
in
momentul
in
care
s-a
atins
doza
prestabilit[,
se
micgoreazi
treptat
inten-
sitatea
curentului
pinI
la 0, se
indepirteazl electrozii si se
decupleazi
aparatul.
Deoarece
numirul
de
ioni
care
sint
deplasali
spre
electrozi
sub
acgiunea
cimpu-
lui
electric
sint direct propor ionali
cu
cantitatea
de
electi'icitate
folositi,
calculul
se
face
in
decicoulombi
sau, mai
frecvent, pentru simplificare,
in
miliamperi-minute.
Un
miliamper-minut
(rA minut)
este echivalentul
unei aplicagii
ionoforetice cu
durata
de
1 minut
la
o intensitate
de
1
miliamper.
Daci
se
aclioneazi
cu intensitili
mai
mari,
de exemplu
2 miliamperi
gi
aplicalia
dureazi
tot
un
minut,
valoarea
globall
a aplicaliei
va
fi
de
2
miliamperi-minute
Dac[ la
aceea;i
intensitate
de
2 miliamperi timpul de
menlinere
este
de
2 sau
3
minute,
vor
rezulta valori
de
4
sau
6
miliamperi-minute.
Rezult1 deci c6
valoarea
aplicagiei mSsurati
in miliamperi-minute
derivi
din
produsul
intensitegii
(in
miliamperi) cu
timpul
de
menginere
(in
rninute).
in
literatur[
exist[
plreri
contradictorii
asupra
cantiti ii
de
electricitate
care
trebuie
administrati.
Noi
consider[m c[ pentru
tratanrentul
unul
canal
radicular
sint
necesare
cantitifi
de
electricitate
intre
20-30
mA-minute/;edingi;
Fig.196
-
Tratament endodon-
tic
prin
ionoforezl.
i
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
5/14
o
Ji
IONOFOREZA
295
T
dup[
rerminarea
aplicafiei
ionoforetice
se
pun
in
canale
me;e
umectate
in
solugii
antiseptice uzuale (Wallchoff,
Roclcle's
etc.) gi
se
inchide ermetic
dintele
ln
canale
cu
un
material
de obturatie
Provizorie.
La
din ii
pluriradiculari
ionoforeza
se
bxecutl
seParat
Pentru
fiecare
canal.
in
5edingele
urmitoare
(dupn 48
-72
ore),
in
funcgie
de evolugia clinici,
se
repet5 ionoforeza sau se
efectueazi
obturagia
de canai.
in
timpul
tratamentului
endodontic
cu
ionoforezi
pot surveni
urmltoarele
incidente;
-
aparigia durerii la intensiteli
mici. Se
datoreazl
prezengei unor filete
radi-
cllare
vii
?n
treimea apicali
a canalului,
sau impingerii
electrodului activ
dincolo
de
apex.
in
primul
caz
se
va
proceda
la
extirparea filetului
cu
un
ac extractor de
nerv,
in
al
doilea
se
retrage electrodul
;
dureri insolite
de o
cre;tere
brusci
a intensitigii
curentului.
Poate
fi
con-
secinga
unei
izoliri
necorespunzitoare
a
dintelui,
a
reflulriidin
dinte
a
spurnei
electro-
litice
neindep[rtati la timp, sau
a
contactului
electrodului
activ
cu
rnucoasa,
cu
obturaEii
sau
cu
coroane
metalice.
in
trotamentql
bJpsraSIgZjSL
dentinore
se
procedeazi
in felul urmitor :
-se
pregitegte electrodul
activ;in
cazul unor
aplica;ii
unidentare,
se
alege
un
electrod prevlzut cu
dispozitiv
prehensibil
(tip
pensl)
in
care
se
fixeazi
o buleti
de
vatl
imbibati in
solugie
electrolitic[
(solulie 4/o
fluoruri
de
sodiu
sau 8/ofluorurl
stanoasl).
Dac[ este
necesar si
se
faci
desensibilizarea
la
mai mulgi dinli vecini,
se
apeleazi
la un
electrod
in
;a
de
mlrime
convenabili,
care
se
adapteaz[
prin
indoire
la forma
arcadei
;
apoi
se
imbib[
in
soluEie electroliticS
un burete de
dimensiuni
corespunzitoare
9i
se
introduce
in
interiorul
electrodului
;
-
se
cupleazi electrodul activ
la polul
negativ
al aparatului
;
-
electrodul
pasiv,
cuplat
la polul
pozitiv
al aparatului, se aplic[
in
mina
pacientului
prin intermedidl
unei
compreSe
Umezite
in
solugie
cloruro-sodici;
)
-
se
spali
gi
se
periazl
dintele
sau
grupul
de dingi
respectivi
;
-se
izoleazi
si se
usucl
dintele
sau
grupul
de dinqi
la care
se
efectueazi desen-
sibilizarea;
-se
degreseazi zonele
hiperestezice
cu
o
buleti
de
vati inmuiatiin
neofalin[;
se fixeazl
la
valoarea
0
potentiometrul
si
apoi
se
conexeazi
aparatul
la
re ea*;
-
se aplici
electrodul activ
si
prin manipularea
poten iometrului
se
cregte
treptat
intensitatea
curentului
pinI
cind
pacientul
acuzi o
jenl
dureroas[.
ln
acest
moment se
rnicgoreaz6.
foarte pulin
intensitatea
pini
la disparilia durerii
gi
se
con-
tinuS
aplicagia
pinl la atingerea
dozei
de
5
mA-minute;
-
in
momentul
atingerii dozei necesare se
reduce intensitatea curentului
p?ni
la
0,
se
indepirteazi
electrodul
activ
Ei
apoi cel
pasiv;i
se
decupleazi
aparatul.
Operagiunea
se repeti
de
2-6
ori
la intervale de
3-5
zile,
pini
la disparilia
simptomatologiei
caracteristice hiperesteziei
dentinare.
Pentru
fluorizdri
locale
in
profiloxia coriei
se
lucreazi
cu aparate
identice
cu
cele
intrebuingate
in
tratamentul
hiperesteziei dentinare.
Tehnica
de lucru
este de
ase-
menea
identici,
cu
diferenqa
c[,
in
acest caz se
folosesc
electrozi activi
in
Sa
care
'r
Fiind
vorba
de
aplicalii
pe dinti vitali
se
tinuu
sau
redresat,
cu
o
tensiune
de
maximum
9
folosesc aparate care
genereazl
un
curent con-
V
si
o intensitate de
maxi
mum 1
mA.
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
6/14
290
TRATAMENTUL
CU
AGENTI
FIZICI
Permit
o
adrninistrare
simultanS
a ionoforezei
cu solugii
de
fluoruri
laintreaga
arcad[.
Mai mult,
aparatele
fiind dotate cu
un cablu
bifilar
este posibil
si
se
monreze
doi
electrozi
activi,
astfel
cl,
fluorizarea
se
poate
face
concomitent
la arnbele
arcade.
in acett
caz,
operaliunea
se
repetl
la
fiecare
20-30
zile.
6)
electroterapia
folosind
curen{i
de
inalti
frecvenfi
NV
{Oiatermia
cu unde
medii
t\
Este
metoda care folose;te
?n
scopuri terapeutice
curen ii de
inalti
frecven [
cupringi
intre
1
000
000
-
3
000 000 perioade/secundi
;i
cu
o
lungime
de
undl
intre
300-150
m
r
P roprietdlile
terapeutice
Sint
consecinge
ale efectului caloric caracteristic
tuturor
curen{ilor
de
inaltl
frecvengi,
efect care
este dirijat proporlional
cu
intensitatea
folositi
;i
cu
timpul
de aplicare.
La
intensitilile care
se
pot intrebuinga
in practici,
flri a
se leza
prin supraincil-
zire
gesuturile,
acgiunea
bactericidl
directl
a curentului
de inalti
frecvengi
este
neglijabili,
dar diatermia poate
fi util[
pentru ridicarea
temperaturii
unor
medica-
mente introduse
in
canalele
radiculare
(cloraminl,
hipoclorigi,
iodoform
etc.), c[-
rora
li
se
miregte
astfel puterea
microbicidl.
in
acela;i timp, prin
ridicarea local[
a
temperaturii,
diatermia
determind gi
o
vasodilatagie
temporari
parodontall
;i,
prin
aceasta,
o
creltere
a
troficitiqii.
La
intensitili
mai mari,
care
trebuie
intiebuin,tate cu
prudenli
gi
pentru
scurt
timp,
se
Poate
obgine coagularea
lesuturilor
care
vin
in contact
cu
electrodul.
lndicagii
Diatermia
se
poate
folosi
atit
in
tratamentul endodontic,
cit
ti
pe
suprafegele
I
coroanei
dentare
sau pe
jesuturile
moi.
in trotamentul
endodontic:
-
gangrenl
gi
parodontite
apicale cronice.
Aplicagiile
de diaterrnie
se
folosesc
ca un
rnijloc
suplimentar
de proteclie dupi
executarea
tratamentului
rnecanic,
inainte
de trepanarea
apexului.
De
asemenea
diatermia
se
poate repeta
gi
in
gedin ele
urmi-
toare,
asociati
tratamentului
cu antiseptice,
pentru gribirea
dezinfectirii
;i
uscSrii
canalelor
radiculare;
parodontite
apicale
cronice,
indeosebi
formele
granulomatoase
la
care
secrefia
nu poate
fi
opritl cu
ajutorul
medicamentelor.
uzuale.
in
acette cazurl
se
poate
incerca
fulguragia
tronsapicold
;
-
pulpite
acute,
pulpite
cronice
;i
gangrene
pargiale,
atunci cind
dupi insen-
sibilizarea
chimici.
sau
dupI
anestezie,
in canalele
radiculare
persistl
resturi
pulpare
sensibile.
in
aceaste
situalie
se
electueazi
diotermocooguloreo
(electrocoogulareo
)
pulpord.
Hiperestezie
dentinard. Diatermia
se
folcse;te
in
cazurile
rebele
la
tratamentele
uzuale.
Albirea
dintilor
devitoli,
in
coloragiile
datorate impregnirii
qesucurilor
dure
dentare
cu compuqi organici provenigi din
descompunerea hemoglobinei.
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
7/14
+,
ELEcrRorERAptA
FoLoslND
cuRENTI
DE INALTA
rnecve ruTA
291
Termocauterizareo
polipilor
gingivoli
care
au
pitruns
in
interiorul
cavitigilor
carioase
Aparaturo
Pentru obgineiea
curen ilorde
inalti
frecvenli
cu aceia;i
pararnetri,
se
intre-
buingeazl
aparate a ciror
circuite
oscilante
generatoare
Pot
fi.prev[zutefie
cu tuburi
electronice,
fie cu
eclatori.
Pacientul
este introdus
in
circuitul rezonator
prin inter-
mediu
I electrozilor.
in odontologie
se folosesc
rar
aparate
prevlzute
cu doi
electrozi
independengi
deoarece
se
manipuleazi
greu;i,
in
plus,
in
cazul_unei
apliciri.incorecte
a
eleccro-
dului
pasiv
pe regumenre
se
pot
produce
arsuri.
Se
preferi
aplicagiile
mono_polare,
conracrul
cu'electrodulflcindu-se
la
nivelul dintelui.
Aparent,
in
acest
cazar
fi
vorba
"de
un
circuit
deschis,
in
realicate
circuitul
se
inchide
prin
cimpul
eleclromagnetic
de
inalti
frecvengi
care
incon
jurl
aparatul
in
timpul
funcgionlrii.
Modificirile
de intensitate
se
fac cu ajutorul
unor
reostate,
care
Pentru
a
usura
munca
medicului
stomatolog
sint gradate
in
a;a fel, inc?t
indici
variaqiile
de
intensitate ce
survin
prin manevrarea
lor
*.
Tehnico
Aplico,tia
de diotermie
se
efectueazi
astfel
:
-
se izoleazl.
;i
se
usucl
dintele
;
-
se
degr€seazi canalul
radicular
cu me;e
imbibate
in
cloroforrn
sau
neo-
falini;
cu
ajutorul
unei pipete
sau
pense
capilare se
introduc
in
camera
pulpari
citeva
picituri
de cloramine
3/,
care
se
pistoneazl
in
canalele
radiculare
cu un ac
Miller.
Este
preferabil
ca
solugia
de cloramini
si
fie
cit
mai
proaspiti;i cit mai
con-
centrate.
Pentru
a
realiza
aceasta,
dupi
ce s-a
introdus
in
canalul raCicular solulia
de
cloraminl
sau
chiar apl
distilati,
se
va
umezi
un
ac Miller
gi
se
va
introduce
in
pulbere
de cloramini. Acul inclrcat
astfel
cu
cristale
de
cloraminl, se
va introduce
'in
canalul
radicular.
Deoarece
curenlii
diatermici
acgioneazi
numai transversal,
acul
Miller
care
va servi
;i
ca
electrod
trebuie
introdus
pini in
apropierea
apexului
;
-
se
regleazi
aparatul
la
diviziunea
co6espunz[toare
de
40-60 rnA;
se
conec-
teaz6.
aparatul
la relea
;
atinge
acul
Miller
introdus
in
canal
cu
electrodul
aparatului timp
de
20 secunde,
se
face
o
pauzd
de
10 secunde gi
apoi
se
repete
manevra de
incl
3-4
ori
timp
de
10
secunde,
cu
aceea;i
pinz5.
in
.azul in
care
pacientul
semnaleazi
o
senzagie
nepllcuti
de cilduri inainte
de
consumarea
timpului
stabilit se intrerupe
aplicagia,
Pentru
a
nu risca lezarea
parodonliului
prin
supraincllzire;
-
se ?ndeplrteazi
electrodul,
se
introduce
in
canal
o me;i
cu
solulie
anliseP-
tici
(Wall
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
8/14
298
TRATAMENTUL
CU AGENTI
FIZICI
-
se indeplrteazi
pansamentul
;
-
se
introduce
in
canalul
radicular
un ac
Kerr,
urmirindu-se
ca
virful
acului
si
deplgeascn
pugin
apexul
;
-
se
regleazl aparatul
de diatermie
la
o intensitate
de
160-190 mA
;i
se
cupleazl
aparatul
la
regea;
-
pentru o fracliune
de
secundi
se
atinge
acul,
plasat
in
canal, cu electrodul
aparatului de diatermie
;
-
se
decupleazi aparatul
;i
se
?ndeplrteaz6"
acul
din
canal.
Profitindu-se
de
oprirea
temporari
a
secre iei
se obtureazi
canalul
radicular.
Elect,ocoagularea
pulpord (diatermocoagularea)
se execute
in
felul
urrnitor:
-se
izoleazl
;i
se
usuci
dintele;
-
manopera
fiind
dureroasi,
se
instileazi
in
canalele
radiculare,
inaintea
operaliei,
soluEii
anesfeZice
de
contact
(Bonain,
Dentocalmin);
introduce
electrodul
(un
ac
Kerr nr.
1 sau 2)
pine la
nivelul
zonei
sensi-
bile,
declangindu-se
curentul numai
pentru
o fracqiune
de secundi la
o
intensitate
de
160-180 mA. Uneori,
cind nu
se
obgine insensibilizarea
pe
intreg
traiectul cana-
lului, se
repetl operagia
introducind
acul
Kerr din
aproape
in aProaPe pini
la
aPex;
-
dupl
efectuarea
electrocoagulirii
se
indepirteazi
acul
Kerr
;i
se
extirpe
pulpa
astfel
insensibilizatd
prin
tehnica
obi;nuiti.
Pentru
tratomentul hiperesteziei
dentinare.
se
izoleazi
gi
se
usucl
dintele;
-
se
regleazi
aparatul
de diatermie
la
intensitatea de
10-20
mA
;
-
se cupleazl
aparatul la
relea;
-
se
plimb[ pentru
citeva
secunde
electrodul
aparatului
pe
zona
hiperestezic;,
evitindu-se
atingerea
parodon iului
marginal.
Dupi
o pauzl de 20 secunde
se
Poate
repeta
de
3-4
ori manopera,
crescindu-se
eventual
intensitatea
la
30
mA.
De obicei se
observi o scidere
a
sensibilite{ii
chiar dupi prima gedingi.
in
'
caz
contrar,
se
Va repeta operafia,
dupi
un interval
de
B-15
zile.
Albirea
dintilor
Decolorarea
dinlilor
devitali
cu
ajutorul
diatermiei
trebuie
incercatE
numai
dupi
obturarea corect;
a
canalelor
radiculare.
Se
procedeazi
in
felul urmitor
:
-se
indepirteaz6in
totalitate
obturagia
coronari
5i
se
spali bine cu
ap6
caldi
cavltatea;
-
se
izoleazia
;i
se
usuci
dintele
;
-
se
introduce in
cavitate
o buleti
de
vatd
imbibati
in
perhidrol
;
-
se
regleazd
aparatul
de
diatermie
la intensitatea
de 50
mA si se conecteazi
la
regea;
-
se
atinge buleta
introdusl
in
cavitate cu
electrodul
aparatului de diatermie;
elecrrodul
se
men ine
pine
cind
cildura
produsi
devine
supiritoare
Pentru
pacient;
-
se repete
manoPera
de
ciceva
ori, schimbindu-se
buleta.
Prin descompunerea
rapidi
a
perhidrolului
incilzit
cu ajutorul diatermiei
se
pune
in
libertate oxigenul
atomic care
modificl
compusii
organici provenigi din
des-
facerea
hemoglobinei,
infiltragi
in
esuturile
dure
dentare.
Penrru obqin.r*r
unor
rezultate
satisfdcitoat'e
trebuie
efectuate
mai rn u
lte
sedinte
la
un
interval
de
2-3
zile.
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
9/14
6.,
ELECTROTERAPIA
FOLOSIND
CURENTI DE iNALTA TNTCVEI'ITA
Dupi
obginerea
decoloririi
se
reobtureazd.
dintele cu un material
de obtura ie
fizionom
ic.
Metoda nu dl rezultate in
cazul
modificlrilor
de culoare
dentare
datorate
materialelor
de obturagie
coronard
sau
de
canal.
Termoiouterizoreo
polipilor gingivoli se
face
in
felul
urnritor:
-
se
insensibilizeazi-
mucoasa
cu un anestezic
de suprafagi
in
solugie sau spray
(solugie
cocaini
lIyo,solugie
Bonain,
solugie
Dentclcalmin, Gingicain,
Stornacain,
Xylestezyn)
;
-se
izoleaza"
qi
se usucl
regiunea resPective;
-
se
regleazl aparatul
la
o intensitate de
150
-
160
mA
si
se cornuEeazd"
Ia
relea;
-
se
atinge s.uprafaga
polipului timp
de
10-15
secunde
cu
electrodul
,
aparatului
;
-
se repete operalia
pini
cind
se
inllturl
polipul
299
\f
Undele
ultrascurte
/
\
Sint oscilatii
electrice
cu
frecvengi
intre
secundi
;i
cu
lungirnea de
undi intre 10
gi
1
30 000
000
9i
300
000
000
perioade/
m.
P rop r i etd,ti
teropeuti
ce
Principalul
efect al
undelor ultrascurte
este cel
caloric.
Ace;ti curen i
de
inalti
frecvengiau
o
putere
mare de penetrafie,
ac ion?nd in
profunzimea
gesuturilor,
unde
temperatura
se
ridici
mai
mult decit
la nivelul tegumentelor.
Jncilzirea
gesuturilor
este persistenti,
prelungindu-se citeva ore dupi
terminarea
aplica iei.
In zona
expusl
acfiunii
undelor
ultrascurte se produce o
vasodilatalie
capilarl
puternici
si o acce-
lerare a circulafiei
arteriale, favorizindu-se astfel schimburile
metabolice
gi
elimi-
narea
deseurilor.
lndi
catii:
I
-
parodontite
apicale acute medicamentoase, consecutive
obturatiei
de canal
cu
depl;ire.
Se
recomandel_2;edinge
zilnic timp de 4-6zile, cu
doze
oligorerme;
-
parodontite
apicale acute
hiperemice : dup[
executarea
drenaju
lui endodon-
tic,
se
pot
efectua
3-4;edinge
a
10
minute,
cu doze oligoterme,
pentru a
se
favo-
riza
retrocedarea
fenomenelor
inflamatorii.
Aparotura
Undele
ultrascurte
se
oblin
cu
ajutorul circuitelor
oscilante
care,
in
acest caz,
sint
dotate
cu
tuburi
electronice cu trei electrozi.
Gama
de frecvengl;i
lungime
de
unda
a acestor
aparate
este fixd.
Bolnavul
este
introdus in
circuitul rezonator
al
celor doi
electrozi.
in
stornato-
logie
se folosesc
electrozi metalici
?n
formS
de disc,
imbrdcagi
in capsule
de
sticld.
Aceasti
tehnici
de
aplicare
denumiti < in cimp condensator
)) (deoarece
intre elec-
trozi
si
tegumente
se glsegte
un
dielectric reprezentat de
sticli si
aerul
interpus),
este foarte
comod[;i are
avantajul
ci,
daci
in
prealabil
s-au
indepirtat
corpurile
metalice,
pericolul
de
arsuri
este
minim.
Pentru
ca
aplicagia
si
fie eficientl,
este
necesar
ca
circuitul
bolnavului
si
fie
pus
in
rezonan i
cu circuitul
generator;
acest
lucru
se
realizeaz6, cu
ajutorul unui
condensator
.rariabil.
Aplicagiile
de
unde
ultrascurte
se
efectueazS
numai
in cabinete
de fizioterapie.
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
10/14
,JULI
TRATAMENTUL
CU
AGENTI
FIZICI
I
6
Actinoterapia
tf>f"diaf
ii
re
infrarogi i
Sint
radiagii cuprinse
in
banda
de spectru
a luminii
de
la
0,78
-
1,5
microni
care
pot
pStrunde
in
straturile
subepidernrice
pinl
la
o adtncime
de
ciEiva
centimetri.
Sint
denumite;i
raze
infrarogii
A spre
a se
deosebi
de razele
infrarogii
B (cu
lungime
de und[
intre
3
;i
50 microni),
care
sint
oprite
de straturile
superficiale
ale
pielii.
P r
opr
iefdli
ter apeuti
ce
Principalul
efect al acestor
radiagii
este
cel
caloric
si
se manifestl,
in
special,
la
suprafala
lesuturilor,
producind
o vasodilatafie
propor ionall
cu durata
gi
inten-
sitatea
iradiagiei.
Prin aceasta
se
realizeaz6
o
activare
a schimburilor
metabolice
si,
in
consecin i,
o
favorizare
a
procesului
de
vindecare.
lndica.tii:
-
parodontite
apicale acute
medicamentoase
consecutive
obturaEiei
de
canal
cu dep[;ire.
Se
recomande 4-6
gedinge
a 15 minute zilnic
;
-
parodontitele apicale acute
hiperemice
gi
seroase
unde asociate
drenajului
endodontic,
favorizeazi
retrocedarea fenomenelor
inflamatorii.
De asemenea,
se
mai
pot folosi
gi
in
cazurile
in
care este
necesar
si se
gribeasci
evolu{ia
citre colectare
a
formelor
purulente in
vederea
inciziei.
Se recomandS,2-4
sedinge
a 15 minute,
zilnic
sau chiar de
doui ori
pe zi
't
Aparaturd
Razele infrar:ogii
se obgin
artificial,
sursele radiante
fiind
filarnente
metalice
sau
de
cirbune
aduse
la
incandescenli
cu
ajutorul
curentului
electl-ic
intr-o
atmo-
sferi
de
gazinert.
Cel mai
des
se
intrebuingeazl limpile
tip
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
11/14
6"
a'
ROENTGENTERAPIA
301
t@*oentgenterapia
Y
Radiagiile
roentgen sint unde
electromagnetice
cu
lungimea
de
undi
gi
5 A;i iau
na;tere
rin
frinarea brusci
a
unui
flux
de electroni
aflat
acce
I
e
ratl.
P
roP
r i
etd+i
ter
opeuti
ce
Razele
X
au
o
putere
de
penetratie
deosebitd
in
profunzimea
lesuturilor
vii,
unde
exerciti
un
efect distrurctiv
in special
asupra
celulelor tinere
aflatein plini
acti-
vitate
mitotici
(efect
cancericid)
;in
doze
foarte
mici
insi, prin
stimularea
mecabo-
lismului
local
;i
prin
activarea
circula iei au
o ac iune antiinflamatorie.
in speciali-
tatea
noastri
se
exploateazi
efectul
antiflogistic;i
antialgic.
dure
dentare
cu
cornpu;i organici
rezultapi
din
descompunerea
hemoglobinei);
-
pentru
polimerizarea
unor
materiale
fizionomice
de
obturatie din
categoria
intre
0,06
in
migcare
ri;inilor
compozite
(Nuva-System).
Aporoturd
Radiagiile
ultraviolete
se
obgin
artificial
cu
ajutorul unor limpi
cu vapori de
mercur.
Deoarece
sticla obignuit[
absoarbe ultravioletele,
becurile
sint confecpio-
nate
din sticli
de cuar ,
de unde
gi denumirea
de
<
limpi
de
cuar
).
Pentru aplicalii
in
cabinetul
stomatologic
s-au
confec{ionat
lirn
pi previzute
cu
ventilatoare
care
permit
o apropiere
a
l5mpii
de
pacient
gi
cu
filtre;i
localizatoare
fine
(tije
de
cuarl),
care dau
posibilitatea
medicului
sI
dirijeze
fasciculul de
raze
ulcraviolete
in
zona unde
este
necesar sf,
acgioneze.
Tehnico
Albirea
dingilor devitali se bazeazi
pe
descompunerea
rapidl a
perhidrolului
sub
acgiunea radiagiilor ultraviolete,
cu eliberarea
de
oxigen atomic.
Decolorarea
se
realizeazi
prin
oiidarea
compugilor
hemoglobinei
care
au
impregnat
lesuturile
dure dentare.
Metoda nu
di
rezultat
in
cazul
modificirilor
de culoare datorate
mate-
rialelor de obturafie
coronarL
sau
de
canal.
Acest
procedeu
trebuie incercat
numai
dupi
obturarea
corecti
a
canalelor
rad
ic
u
lare
Se
procedeazi' astfel:
-
se
?ndeplrteazi obturagia
coronar[
;i
se
face exereza
eventualelor
resturi
de dentini
alterati
;
-
se
izoleazl,
qi
se
usuci
dintele
;
introduce
in
cavitate
o
bulet[ imbibati
?n perhidrol
;
'-
se
dirijeazi
asupra cavitlgii
fasciculul
de
raze
ultraviolete,
folosindu-se
localizatori
speciali..
Pentru ca
lampa
si
funcgioneze
cu
un
regim
optim,
este
ndtdsar
i
si fie
aprinsi (pusi
in
funcliune)
cu
6-10
minute
inainte
de
aplicagie;
-in
timpul
unei
gedinge
terapeutice
care
dureazi
10-15
minute, buleta de
vate
imbibati
in
perhidrol trebuie schimbatl
de
4-5
ori
;
-
dup[
terminarea aplicagiei
se
obtureazi provizoriu
dintele cu gutaperci.
Pentru
obginerea
rezultatului
dorit
sint
necesare
4-5;edinge,
la
interval
de
2-3
zile.
Dupi
decolorarea
dintelui
se
reobtureazi
cavitatea
cu
un
material
de
obtu-
ratie
fizionomic.
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
12/14
302
TRATAMENTUL
CU
AGENTT FtZtCt
lndicagii:
-
parodontite
apicale
acute
(in
formele
rebele la
alte tratamenre;
in formele
seroase,
dacl
sint
folosite
dup[
drenajul
endodontic,
razele
X pot determina
o re-
zorbgie
rapidd
a
exsudatului
gi o calmare
a
durerii),
in formele
purulente
roentgente-
rapia ac ioneaz[
in
sensul
delimitlrii
;i
colectirii
rapide
a
abcesului
;
parodontite
apicale
acute consecutive
obturagiei
de
canal
cu
depiqire
(in
forme
Srave
insolite
de dureri
atroce;i
rebele
la,mijloacele
uzuale
de
tratamenQ;
in aceste
cazuri
se intrebuinfeazi
dcze
de
20-50
r.
Roentgenterapia
se
folosegte
numai
intr-o
str?nsi
colaborare
cu
medicul
radio-
teraPeut,
care
individ
ualizeazS,
tratamentul,
alcituind
planul,
metoda
curente
de
administrare
si
urmlre;te
pacientul.
n
'\.1
-
r\7.
Terapia
cu
ultrasunete
\\
\.
Ultrasunetele
sint vibralii
mecanice
cu
o
frecvengi
mai
mare
decit
cea
care
poate
fi. perceputi
de
urechea
omului
sub
forml
de
sunet
(16
000
Hz).
Spre
deosebire
de
alte
domenii
de
activitate
in care
se folosesc
uitrrsunute
cu
frecven e
intre
500
-
800
kHz, in
stomatologie
se
intrebuingeazi
frecvenle
mai
mici,
intre
25
000
-
30
000
Hz.
Efectele.teraPeutice
ale
ultrasunetelor
nu
s?nt
inc[
bine
cunoscute.
Se consi-
deri
ci
au
capacitatea
de
a imbunitipi
circula ia
locall;i
de
a accelera
metabolismul.
ln
acela;i
timp
exerciti;i
un
masaj
al zonelor
asupra
cirora
sint
aplicate.
Unii
autori
atribuie
,*f:ii;::';'Jii;11':r:iT'::':'Jcomandi
mai
pufin
pentru
acliunea
ror
asuPra
tesuturilor,
folosindu-se
pentru
actionarea
prin
vibragie
a
unor
instrumente.
lndicagii:
-
detartraj
;
-
u$urarea
tratamentului
mecanic
al
canalelor
radiculare;
-
condensarea
materialelor de
obtura ie
in
cavitate.
Aparatura
Obginerea
ultrasunetelor
se poate
face
fie
folosindu-se proprietdgile
piezoelec-
trice
ale
cristalelor
de
cuarg
(care
intrl in vibralie
etunci
cind
la'rrpruirg,
lor
actio-
neazl
un curent
de
inalti frecveng[),
fie
prin efectul
de
magnetostricgiune
(care
constl
din variaqii.ale
lungimii
unor
materiale
feromagnetice
in
functie'de
c?mpul
electromagnetic).
Aparatele
intrebuingate
in
specialitrt""
noastri
p.odu.
ultrasune-
tele
prin
magnetostricfiune.
in
mare,
un
astfel de aparat
se compune
din:
-
generator
de ultrasunete
;
piesi
de
minl,
prevlzuti
cu
o
manta
izolatoare,
cu
un
sistem
de
ricire
cu
ap[
;i
un dispozitiv
de prindere al insrrumentelor
$g.
1g7);
-
instrumente
adecvate
fiecirei
manopere
(inserturi)
previzute
de asemenea
cu
un
circuit
de
dirijare
a
jetului
de api
pentru r[cire
si
care
se prind
in piesa de
mini
printr-un
rniez
de
lamele metalice
fine.
.
Aparatele
sint
prevlzute cu
un sistem
de prindere
a piesei
de
minS;i
bucoane
de
reglaj
a frecvengei
si
a
debitului
jetului
de
r[cire; la
ultimele
ripuri
de
aparare
reglajul
este
automatic.
Cuplarea;i
decuplarea
aparatului
la
relea
se
face
cu
ajutorul
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
13/14
-+'-
t\
3ri+
TRATAMENTUL CU
AGENTI
FIZICI
-
se
aplici
aspiratorul
de
salivl;
se
actioneazi
pedala aparatului
gi
se
aplici virful
instrumentului
pe faga
orali
a dintelui,
efectu?ndu-se
5-6
mi;clri
verticale, flr[ presiune
(de
pensulare)
in
sens
cervico-ocluzal.
in
acest
timp
zona pe
care ac ioneazi
instrumentul
trebuie s[
fie
in
permanengi
ricitl
de
jetul
de api pulverizat5. Apoi
se executi
5-6
migclri
orizontale,
pentru indepirtarea resturilor
de
tartru, de
pe
acesti
fagi.
Se
procedeazl
identic
$i
pe
fala
vestibular5,
dupi
care se
trece
la
un alt dinte;
-
se
schimbi insertul,
montindu-se
?n piesa
de
mini instrumentul
universal
;
-
se
pune
din
nou in funcgiune aparatul prin manevrarea pedalei
;i
se
executi
detartrajul
pe
felele aproximale,
prin
mi;ciri
verticale,
acEionindu-se
supra-;i
su
bgingival
;
-
se
schimb[
din
nou
instrumentul
cu cel
fin,
cu
care
se
efectueazi detartrajul
subgingival
de finete,
prin
5-6
migciri verticale,
fir'[
presiune,
pe
fiecare
zoni;
-
dup[
terminarea
detartrajului
cu
ultrasunete
se
exploreazi
suprafegele
coronare;i
radiculare cu instrumentar
de mini
gi
daci
se
constate
ci sint
netede
se
badijoneazi
cu
solugie cloruri
de
zinc
-?07",,
Avanta
je:
-
utu reazl. accivicatea
practicianului
;
-
este
bine suportat de
pacient.
Dezavantojei
-
manoPera
trebuie
intreruptd
des
daroriti
acumul6rii
in
cavitatea
bucali
a
apei
(acest
inconvenient
se poate
compensa
prin
plasarea
unui aspirator);
-
este
greu
de
suportat,
provocTnd
dureri
la
nivelul zonelor
hiperestezice;
-
dupi
folosirea
acestei
tehnici,
pe
suprafaga de
smalg
persisri
rugozitili,
in
special
pe
fegele
aproximale
gi
subgingival,
ceea
ce implic[
necesitatea
unui
finisaj
prin
periaj.
lnstrumentele
ult.rasonice
nu
elimin6
complet
folosirea
instrumentelor
de mini,
dar
le
inlocuiesc
?ntr-un
mod avantajos
pentru
cea
mai
mare
parte
din
manopere.-
-
8/17/2019 Fizioterap. 1 de Cultura Generala
14/14
,o
\;K^.\-^.,t
\^-
^J
{t^*^*o;J
-
"tti
cof:''^c
5uv-dp"
€
*-\
uv
.
_-.a**..
-h*\\,l-r
J*=.**ff'
^;4"J"
..
n-"h)"'"f*L'
'
b*\*J*.o-^^*
J^ t\c*^,^^
cr-\
FGK*[I"
P
a\'"Ni.
((e
,
\
,
d*,)l')
Ls*
ys\T-,-
\n\
R:K
-\
5:]::'
*:iil
J$l-T
,,K
\ur**E\cGJ"
^*q.-
,,-"^
otL*o^*jft
;j
**6"--o-,2:
,
+
"\*t
\f";1
\"Slco^^d'
**flo
\qt^$**iF"^
(7**'*QJf
oPo
'^€';
'
t["'t
t---'*-'€5**^t)
