T A ECO H D L D I F o a i e e c o n o m i c ă - s o c i a l ă .

A p a r e de pa lru-or í pe l u n a .

A b o n a m e n t u l : 5 fl. p e a n , — 2 fl. 5 0 e r . V» a n i 1 fl. 30 c r . 1/4 a n .

P e n t r u s t r e i n a t a t e : 14 le i p e u n a n .

P r o p r i e t a r , e d i t o r si r e d a c t o r r e s p o n s a b i l

I). Voniga.

R e d a c t i u n e a si a d m i n i s t r . S i r i a ( V i l á g o s . ) Man u s c r i p t e ne fo lo s ive r e n u se r e d a u . — S c r i s o r i n e

f r a n c a t e n u se p r i m e s c .

Un cuvânt cătră On. cetitori . In p r o g r a m a foii noas t re au fost

espuse in tenţ iuni le cari ne-au îndem

n a t a scoate la ivială această gazetă

nouă. p recum şi scopurile cari n i - am

propus a le u r m ă r i pe acest t e r en al

act ivi tă ţ i i noas t re .

Speram în spri j inul On. plubic,

pent ru a fl încuragiaţ î şi însufleţiţi şi

mal depa r t e la munca neobosită, şi

credeam, că poteri le noastre vor fi în

soţite în această luptă, ca cu a t â t maî

malta bărbăţie să ne apropiem de

ţerita noas t ră şi cu a t â t mai uşor şi

f^rend sé ajungem învingetorl .

Cu părere de réu t r ebue sé obser

ven! ínsé. că în locul acestora, chiar

nos t ru a eda 2 — 3 uri de p robă al ga

zetei noastre , făcend penden tă edarea

u l te r ioară şi existinţa ei dela spri j inul

On. public, care bine va şei, că edarea

unei foi este împreuna tă cu m u l t e spe-

se. l -am îmbia t ocasiunea, ca se poa tă

îmbrăţ işa o astfel de în t repr indere

pl ină de jertfe, — dar t o t d e u n a în

d rep t a t ă spre binele poporului nos t ru ,

ca asigurându-i pr in aceas ta exis t inţa

de acuma îna in te se-şî poa tă î m p r ă ş t i a

fructele sale, celora pen t ru carî este

creată .

N u m firul insinuaţ i lor la preriutne-

ra ţ iune până acuma, nepo tend asi

gura exist inţa foii noastre , Nriî de

probă cu acest de faţă (al -i-lea) vor

aaaa__a ' Uia-k-a- cu. d i n ntirhp--ufi an i

p iuăm o receală, o letargie, o indife

renţă absolută p e n t r u to t ce nu se nu-

m e ş c e : „al meu" ci îndrep ta t spre binele obştesc.

Ni -am propus chiar dela început,

după cum a n u n ţ a r ă m şi în p rogramul

F O I Ţ Ă .

Aî c r e d u t . . . AI credut vre-o dată , Ca crude suferinţe Vor ocupa locul Dulci lor dorinţe, Ce noî le a v e a m ?

Şi-aî credut vreo da tă Ţi-a t r ecu t prin fire Că lacrimi va s toarce Când-va o suvenire De când ne iubiani ?

Dec. 1891.

Seara.

Seara când soarele-apuue Şi 'ntunerec se lâţeşce,

Pa r ' că-mî ved apunend v ia ţa Pa r ' că o vSd cum se sfîrşeşce.

Şi-atuucî ca se scap de gânduri Triste, te cliem copilită,

Sâ m'adormî pe a ta le braţe , Se-mî da-i dulcea t a guriţă.

^Tartie, 1892. 1 " ' Fulger

a d u s d e s t u l ă j e r t f ă ; v o m v e d e a

c i n e n e v a u r m a .

E d a r e a N r i l o r v i i t o r i o v o m ţ î n e a

în s u s p e n s - a ş t e p t â n d i n s i n u a r e a l a

p r e n u m e r a ţ i u n e a on . c e t i t o r i — p â n ă

a t u n c i , p â n ă c â n d n u m e r u l l o r v a a-

Florica. E r a primăveară. — Soarele strălu-

cia, florile câmpului zimbeau, flutureî şi albine se desmerdau sburând d in t r 'una în a l t a îmbăta te de parfumul l o r ; — paserile cân tau frumoase melodii ; i a r zefiru l şoptea de amor t recend pe lângă urechile Flor i ţe î . E r a primăveară.

Nu depar te de noî spre resăr i tu l soarelui se" vede pururea scl ipind un tu rn argint iu, e t u rn u l bisericeî din comuna Botocenî. — E s i tuată pe nişce coline romant ice şi a t răgătoare . P r i n mijlocul eî curge o vâlcea. î n pa r t ea spre resăr i t se est inde o pădur i ţă bine a rangia tă . Cuibul plăceri lor şi a desfătărilor în bra ţe le na-turei . — î n mijlocul aces te ia un plaîu . . . o, aces t plaţii cu p la tanu l seu u m b r o s . . . A l ta ru l jurăminte lor de amor.

Pădur i ţa era încunjurată de nişce coline verdî, de pe carî Gheorgliiţă des-de-demineaţă şi în rgsări tul soarelui resuna din fluerul seu melancolic doine frumoase — doine de amor . . .

Când soarele-şî aruncă rade le auri i peste coroana deasă a arborilor, când floricelele de lumina lor se prefăceau în mh de d iamante s t ră luci toare , când murmurul paraua şuluî se încearcă a imita concertul armonios al cântăreţ i lor din a-ceastă ospitală, când rouă dispare de pe EGVETEMt- Kd'.NYVTXR "

H * 102 i , f e s oi

s igura măca r spesele de tipar, când apoi noî vom r e m â n e a devotaţi publicului şi munci tor i neobosiţi pe a-cest t e ren .

Redactiunea si Administratiunea „Gazeteî Economului."

Regularea valuteî. ( C o n t i n u a r e si fine.)

§. 13 . Monetele do a rg in t vor p u r t a pe avers efigia Maiestăţii Sale cu inscripţia a r e t a t ă în §. 5., pe revers coroana u n g a r ă şi în lăunt ru l cununel , sub coroană „1 korona," respect ive „ 5 0 filler" şi anul batereî . Marg inea pieselor de u n a coroană v a fi ne tedă şi va pu r t a cu l i tere săpate dev isa :

_Liizaltaa.ro a z osi e w p v l V n " \ ' nea pieselor de 50 bani va fi crestată . D iame t ru l va fi la piesele de una coroană de 23 mm. şi la piesele de 50 ban i de 1 8 m m .

§. 14. Monetele de a rg in t ale valutei coroanei se vor ba te numa i în socoteala s ta tu lui . Laolal tă se vor ba te

verdeaţă — se" iveşce F l o r i c a în păduriţă. — Atunci soarele era maî strălucitor, concer tul maî pătrundgtor, murmurul părăuluî maî vesel — floricelele i-so închinau. — E r a primăveară, soarele s t re-lucea, florile câmpului zîmbean, paseri le cân tau frumoase melodiî, zefirul şoptea de amor, — Flo r i ca zîmbea.

Di le t recură şi F lor ica tot maî adese, se ivea în t re florile plaiului verde, unde zîmbea cu florile, şoptea cu zefirul, cânta cu paseri le — aş tep tând sosirea luî Ge-orghiţă. Un cântec sg aude. Cântec de dor.

„Sermanul Gheorgliiţă, i-se va rupe i-nima, şi atunci eu . . . Nu, nu-1 voîu lăsa, îl voi chema

L a a l t a ru l de amor Se-şî al ine al seu dor."

P e un moment toa te se întunecară în jurul eî şi îii loc de zefir blând nu viscol i pă rea că- şopteşce:

v P r imăveară de va trece Va veni al toamnei veut, Care ba te făr de milă Flor i şi inimî la păment."

F lo r i ca nu înţelese această prevest i re . O conturbau cugete neîndat inate . Dar o desceptă din aceas tă s ta re un cântec ce se audi din o apropiere. Se audi b i n e :

http://_Liizaltaa.ro

m o n e t e d e l coroană şi de 1 / i coroană în valoare de 60 mi l ioane coroane.

§. 15. Monetele de nickel se vor b a t e din nickel cura t . Dint r 'un chi lo-g r a m de nickel cu ra t se scot 250 piese de 20 bani, respec t ive 333 piese de 10 bani . Aversul monete lor de nickel poar tă coroana ungară cu inscr ipţ iu-n e a : „Magyar kir. vâ l topenz" şi anu l batere!. Reversul cupr inde a re t a rea va loare! : 20, respect ive 10 bani. Marginea va fi ne tedă , d iamet ru l la p iesele de 20 bani e de 21 mm., la cele de 10 bani de 19 mi l imet r i .

§. 16. Monetele de nickel se vor ba te numai pe socoteala s t a tu lu i până la suma de 18 mil ioane coroane . . . .

§. 17. Monetele de bronz se vor bate d int r 'o a legaţ iune de 95 părţ i a r amă , 4 păr ţ i cusutor şi u n a pa r t e zinc. Dint r 'un chi logram astfellu a-mes teca t se vor scoate

a) 300 bucăţi de câte 2 bani , b ) 600 bucăţ i de câte u n ban. Aversul mone te lo r de bronz este

t o t acelaş, ca şi al mone te lo r de n icke l ; reversul conţ ine a re t a rea va-loarei şi anul batereî . Marginea va fi ne tedă , d iamet ru l este de 1 9. respective 17 mi l imet r i .

§. 18. Monetele de bronz se vor bate numai pe socoteala s ta tu lu i şi nu pen t ru mai mul t , decâ t 7,800.000 coroane.

§ 19. Monetele de argint , nickel si b ronz ale valute i coroanei, vor fi p r imi t e ca p la tă Ia t oa t e cassele sUv tuluî si la celelal te casse publice în va loarea lor nominală , şi adecă monetele de arg in t ne l imi ta t , monete le de nickel şi bronz până la suma de zece coroane . . . . Cu privire la circulaţia p r iva tă se stabilesce, că nimeni nu e da tor ia a p r imi ca p la tă

„Frundul i ţă , frunduliţă, Legăna tă de vent lin, N 'a î vădut a mea Lel i ţă . Se-mî a l ine-al meu suspin."

— Sermanul Gheorghi ţă! va peri în mijlocul dureri lor .

Un glas de serafim s t r ăbă tu aerul pe ar ipele zefirului pân la Gheorghiţă , care din desimea pomilor şi apăru îndreptân-du-şî paşii spre s-tul lor a l ta r .

„Te aş tep t a l meu bădiţă L a a l t a ru l de amor, S'alin a t a suferinţă Se-ţî a l in eu al teu dor ."

în tunec imea părută se schimbă iarăşi în lumină în jurul eî, rade le soare lui erau mai aurii, paser i le cân tau mai frumos, florile zîmbiau, p la iul să părea mai mă-ies tos , arborii i-să închinau, F lo r i ca zîm-bia — era primăveară.

A t recut câţî-va ani, decând F lo r i ca e nevas t a lui Gheorghiţă. — Ei erau cea mal frumoasă păreche din sa tu l Botoceni. — Apoi aveau şi moravur i bune, pent ru cari păr in te le Igna t , care îmbătrînise în aceea comună, îi iubia foarte mul t . Ade-se-orî îi înv i ta la sine să-I povăţuiască. E î îl ascu l tau şi aveau to tdeuna respect de faţa lui îmbătr îni tă . E l i-a cununa t , l i-a bo teza t pe A n u ţ a — acum e de t r e i ani. Pă r in te le I g n a t li era ca un adevera t păr inte , nunumaî sufletesc da r

mone te de a rg in t va lu ta coroanei în sumă ma i m u l t de 50 co roane ; ma i depa r t e nu e datoriţi a pr imi m o n e t e de nickel în sumă mai m a r e de 10 coroane, şi mone te de bronz în sumă mal m a r e de u n a coroană.

§. 20. Disposiţiile §-luî precedent nu se aplică la monetele găur i te , sau micşora te în t r 'un mod oare-care îu g r e u t a t e a lor, precum şi la monete le false . . .

§. 2 I. . . . Până la re t ragerea bani lor de a rg in t şi de a r a m ă de astădî, sun t a se p r imi ca p la tă piesele de 20 cr. cu 40 bani, cele de 10 cr. cu 20 bani, piesele de 5 cr. cu 10 bani, cele de 4 cr. de aramă cu 8 bani, piesele de 1 cr. cu 2 bani, i a r piesele de o j u m e t a t e ( 5 / io c r 0 c u u n D a n • • •

§. 22 . Banii de hâr t ie , va lu ta aust r iacă, t r ebue se fie primiţ i până la re t ragerea lor la t oa t e plăţile, cari sun t a se face după lege în va lu ta coroanei, de că t râ t oa t e cassele s ta tu lu i şi celelalte casse publice, precum şi de că t râ persoanele pr ivate , şi adecă aşa, că florinul val. austr . al respectivilor bani de hâr t ie , se fie socot i t cu doaue coroane.

§. 2 3 . . . Toa te plăţile ce sun t a se face după lege în va lu tă aus t r iacă , fie m o n e t ă sunătoare , seau nu, pot fi făcute din ziua, în care va in t r a în vigoare legea actuală, după cum va voi d e b i t o r u l : în m o n e t e de aur ale valu-teî coroanei şi astfelîu încât piesa de 2 0 coro'ane se fie socot i ta cu 1 0 fl. v. a. şi piesa de 10 coroane cu 5 fl. v. a.

Acelaş no rma t iv are valoare şi pen t ru monete le de arg in t , nickel şi bronz ale valutei coroanei, şi adecă aşa, că se socotesce: o piesă de una coroană cu 50 cr. v. a., piesa de 50 ban i cu 25 cr, v. a., piesa de 20 bani

şi t rupesc. — Apoi Gheorghiţă nu se po tea plânge nici de soar tea lor. E r a u sîrgui tori şi agonositorl, t ră iau bine şi se iubiau. — E r a veară, soarele strălu-cia, p la iu l era verde, florile zîmbiau, pe ceriu însă se împrăşt iau norii.

î n t r ' o di de sărbătoare, di de repaus după ostenelele dilelor de muncă, nu şciu pentru-ce, — doară se-şî reamintească dilele dulci de odinioară — să abătuseră cătră romant ica păduriţă. Dar toa te s 'au schimbat , căci :

„Pr imăveară deacă t rece Vine al toamnei rece vent, Care ba te fără frică F lo r i şi animi la păment ."

Şi numai acum ştiu F lo r i ca se înţel eagă aceas tă prorocie. Dilele lor deod a t ă cu vel erau acoperite. Toate au uit a t ; i a r prorocia acum o înţeleg.

Nuoriî ce se împrăşt iau pe ceriu, a-cum se îngrămădesc unii peste alţi i . — Soarele e în tunecat , plaiul e uscat , flor i le sunt veş tezi te şi zîmbetul l i-a dispărut . — Corona arbori lor era despoiată, frundele îngălbini te şi a runca te de vent . Concertul paser i lor nu se audia şi pres te na tu ră bruma se lăsa. — p i l e l e erau posomorite. F l o r i c a ? F lo r i ca era ca t impul. Din sinul eî toa te au per i t . — Ochii nu-I s t ră luciau, buzele nu-1 zimbiau. F r u n t ea i-să încreţ ia — era toamnă. Fulger.

cu 10 cr. v. a., piesa de doi bani cu J cr. v. a. şi piesa de un ban cu 5 / 1 0 cr. v. a.

§. 24. Timpul în t răre l în vigoare a acestei legi îl va s tabi l i minis ter iul pe calea ordinaţ iuneî , pe cât va dura înse t r a c t a t u l de vamă şi de comerciu înar t i cu la t pr in ar t icolul 20 din 1878, resp. 24 din 1887, legea va putea sé î n t r e în vigoare numa i sub acea con-di ţ iune, dacă legis la ţ iunea regate lor şi teri lor represén ta te în Reichsra th va crea şi ea o lege iden t ica cu legea de faţă p r iv i toare la s is temul de bani si de monete .

§. 25. Cu esecutarea legii presente este însărcinat min i s t ru l de finanţe.

Socoata în ale plugărieî.

Unde lipseşce socoteala, acolo lipseşce şi darul lui Ddeu; şi unde lipseşce daru l lui Ddeu, acolo nici vorbă nu pote fi, ca lucruri le se meargă bine. Căci: ,.cu socoteală t rebue să faci, ce faci" — dîce omul înţelept. Omul, care nu-şî face o împăr ţ ia lă bună în t rebi le sale, acela de bună seama a apuca t pe căi r e l e ; a smint i t ca lea adevăra tă pe carea ar potea a-jungc mai uşor la vre-un bine. Apoi nici că poa te fi mai rău ca a tunci , când omul t o t ce face, nu şcie cum şi pentru-ce face aşa va se dică: când lucră fără socoteală , ca rea este capul lucrului în toate.

Un plugar , spre pildă, t rebue se-şî ducă socoteala despre fie-care veni t căp ă t a t din boi, bucate , nutre ţ si al tele. Asemenea are să ducă socoteală despre t o a t e cnei tuel i

o par te , a lăsat o aceluia, care uu duce nicî când socoteală în t rebur i le şi lucrurile sale.

Stând lucrul astfel, pentru plugari i nostri i este o neces i ta te foarte mare evidenţa ce ar t rebu i fie-care se o poar te în lucrările sale, cuprindend în sine notiţele celor spesate şi a celor câşcigate . Acesta l i -ar fi un adeverat îndreptarul în lucrări le lor, aflând în urma aces tuia singuri aceea de ce t rebue să se ferîască şi ceea ce t rebue se îmbrăţişieze mal cu căldură.

O socoteală bună în lucrăr i le noas t re mult ne poate îndrepta .

1. Grofsiorean.

Despre gunoirea pomilor. Cea maî mare pa r t e a Eomâni lor nos

trii din Ungar ia sunt aşedaţl în locuri muntoase, unde agr icu l tura , din causa referinţelor c l imat ice şi a pământului nefructifer, nu se prea poate face. — Ocu-paţ iunea aces tora este deci res t rensă la următoarele t re i ramuri de economie : l a industr ie ( lucruri de lemn), creşcerea vitelor şi producerea legumelor, seau a po-melor.

In acest loc me voîu ocupa puţin despre cul t ivarea pomilor şi în special despre nut r i rea acelora prin gunoire.

Vor fi şi adî mulţî , foarte mulţi de aceia, car i cred, că omul e în drep t se ia dela pom fructele şi apoî maî depar t e nimic.— Măcar că nu e aşa. Deacă noî aş-taptăm dela el să ne aducă roadă, şi el aşteaptă dela noi se-1 grigim, se-1 chrâ-îiim, pentru-că precum pămentul oii a l t e plante, şi cu deosebire după o roadă în-belşuga are necesi ta te de clirană, de gnU.oire. pen t ru *-l pnt.oa fa.^o iarS.ai nrn-

I retme sc . -eni şi cu po-e-ce procesul n a t u r a l

- tot «es iaş . Ba, ca se potem purced»—corect l a

•Ailtivarea pomilor, înainte de toa te t r e ime ! in i lar cu a c e e a , că pomiî se deosebesc foarte mult de a l te p lan te e-conomice. L a cu l t ivarea aces tora t rebue se fim cu multă grije, cu a t â t maî ver-tos, că dela a c e a s t a depinde apoî des-vo l t a r ea lui u l ter ioară precum şi poterea lui productivă.

Şcim aceea, că redăcinele pomilor sunt provâdute cu porî foarte mulţi şi mari , cari servesc spre sugerea sucului nu t r i t o r aşa, încât pămentul din jurul pomului în curend devine sSc şi fără nicî un suc nutr i tor , deacă acelea nu ne silim a le suplini şi pămentuluî a-î împrumuta pu te rea nut r i t ivă perdută.

Şi aceas ta o potem face numaî prin gunoirea pomilor. — Nu t rebue se ui tăm apoî nicî aeeea, că pent ru t impur i le de iarnă pomii au neces i ta te de nu t r iment foarte mult , respecive pămentul t rebue s6 conţină sucul necesar pen t ru nu t r i r ea lui, pen t ru a potea res is ta friguluî şi gerului de iarnă. Cu deosebire t rebue se" ne îngrijim mul t pen t ru t impuri le de ia rnă de pomii t ineri .

Din cele ena ra t e până aci am po tu t vedea dar neces i ta tea nutr i r i l pomilor prin gunoire, ne vom încerca a a re ta , că cum, în ce chip şi cu ce potem şi e mai bine a gunoi.

Atât modul de gunoire a pomilor precum şi mijloacele aces tuia sunt maî de multe feluri. Cel mal nu t r i t iv d in t re tote gunoaiele este cela din excrementele o-mulul, încât aces ta conţine în sine toa te saluli le cele maî necesarii şi s6 foloseşce cu mai mare succes. — E foarte bună

zama de gunoi de animale deşi nicî o-dată n ' a re efectul celuî dintâîu, îucât nu conţene în sine acele părţ i salice, de cari o p lan tă chiar are necesitate.

I a r încât priveşce modulgunoireî, adecă în ce formă şi în ce inâsurâ e foarte simplu şi uşor de însămnat. E foarte bine însă şi e consult se. nu fim cruţătorî cu gunoiul .

Şi în acest loc ca la început îmi vine a crede, ba aş cuteza a afirma, că sunt oameni, car i sapă loc pent ru versarea za-mel de gunohi numai în jurul pomului în o depăr ta re de o u-mă de două dela tulpină.

E drept , că prin aceasta nimic n 'au s t r i ca t pomului, da r tot aşa de puţin au şi folosit, pen t ru că pomiî îşi estind redâcinele lor în depăr tare de un metru şi maî mult dela tulpină,, ba chiar şi maî mult şi chiar redăcinele aceste au neces i t a tea de gunoire şi nu tu lpina , pentru-că în aces tea sunt porii prin cari pomii îşi absorb sucul nutr i tor din păment.

Mal bine e da r şi maî ra ţ iona l a săpa în j u r u l pomului în depăr tare cam de un metru a scoate pămentul şi în locul acelu ia a aşeda gunoiul despre care vorbisem, care va da pomului nut r imentul necesar şi poterea perdută după o recoal tă bună.

Mal apoi sunt foarte mulţî cari gunoi rea pomilor o săvârşesc în modul următor : Pomii sunt sădiţi pe un ter i tor oare-care, ce e semănat apoi cu trifoii! ori a l t solu de nutreţ pent ru vite. — A-cest ia credend a face doue" serviţii salut a re deodată, cară gunoiul seu, varsă zama acelu ia în jurul pomilor. Acest mod de gunoire nici decât nu corespunde şi nu este bun, pentru-că strâcurendu-se zama gunoiului în păment, la redăcinele pomului nu poate ajunge, căci rădăcinile t . U V . i u l u * Ijtî I I ¿ 1 1 1 1 . 1 — Î l l l l l l l '( 1 • 1 • r, n . . V , J „

t o t şi pomul căruia au voit se-i dee — au remas făr de nimic.

Ar mal remânea se comunic pomicul-tor i lor ceva şi despre t impul în care t re bue gunoiţl pomiî.

Cel mal potr iv i t t imp pent ru gunoirea pomilor — după experienţele de până aci a pomicul tor i lor e t impul tâ rd iu de toamnă, adecă cel între toamnă şi iarnă.

Aceas ta praxă se basează pe ceeaa împrejurare, că a tunci sunt pomii în acel s tad iu în care au maî multă neces i ta te de nu t r iment , sunt adecă în s tadiul , când sunt desbracaţ î de toa te fructele şi frun-dele lor şi maî apl icaţ i a primi nut re ţ a t â t pen t ru iarnă cât şi pent ru a-şl câş-ciga potere fructificătoare pent ru anul vi i tor . — î n acest t imp pomii absorb din sucul nu t r i to r a t â t a cât li e cu pot inţă şi de cât au neces i t a t e ; i a r sucul superfluii a l gunoiului se" aşadă în jurul râda-cinelor până când pr imăvara seau la t impul de lipsă şi acela va fi absorbi t .

Trebue înse şi aici ca la orl-ce lucrare se fim în c lar cu scopul, ca se" ne potem alege mal bine şi modul precum şi mijloacele pr in cari dorim a-1 ajunge. — Deacă po te rea pomilor nostr i i după mal mulţî ani de roadă au exhaur ia t , au slăbit , seau cu deosebire pomişorilor t iner i ne-pri indu-le clima ori pămentul încât s6 desvoal tâ foarte mereu, a tunci t rebue să luăm în considerare gunoirea de primâ-veară, cu a t â t maî vîrtos, că aici avem în vedere în tăr i rea şi desvol tarea pomilor, i a r nu productul .

Aceas tă gunoire de pr imăvară în caşul, când la t impul seu n ' a r a re t a efec-t e l dorit , asupra pomilor t rebue repeţ i tă to t la 3 luni câte odată. Aceas ta inse nu este necesar să să repeţiască mal mult decât de 3, cel mult de 4 ori.

Pomicul tura ca ram de economie pre cum vedem dar, încâ-şl are basa raţ ională şi a r fi de dorit ca Bomanil nostrii cari se ocupă în special cu cul t ivarea pomilor, pe asemenea base să se rademe în ocu-pa ţ iunea lor, şi atunci negreşi t ostene-lele lor vor fi înmiit resplăt i te .

Cugetări. Cel ce se încrede în pr ie t ini — sieşi

îşi este vrăjmaş.

Carac teru l , sau te înalţă la onoare, sau te pune la toţ i sub piciore.

Cel maî mare vrăjmaş a l fericire! în v ia ţa omului, este uşorinţa.

Cea maî dăunoasâ lăcustă este invidia — căci roade inimî.

Sunt mulţî bărbaţ i ca i i cred, că căsător ia este o adevăra tă moarte , — aceşt i a sunt o sectă modernă, care crede, că moar tea e înainte de naşcere.

Arborelui rădăcina, — omului credinţa când îl slăbeşce — ambii vor peri .

Fulger.

De tote şi de pretutindenea. — lubileu. I lus t ru l nostru bă rba t G.

B a r i ţ î u neobositul luptător pe câmpul l i t e ra tu re î Eomâne, în 24. Maî a. c. şi-a se rba t a 80-a aniversare a etăţi i sale. Pen t ru e tern isarea acestei fest ivităţ i în v ia ţa scumpului nost ru bă rba t precum şi în onoarea acestuia , d in acest incident , pe iângâ le i ic i ta rne sosite din toate părţile locuite de Eomanî , Academia română a p resen ta t pr in representanţ i î se! iubi lantului o adresă de felicitare scrisă pe pergament şi iscăli tă de membri! A-cademieî.

E o g ă m p e a t o t p u t e r n i c u l D d e u , c a p e a c e s t b ă r b a t a l s c u m p e i n o a s t r e n a ţ i u n î , s p r e b i n e l e ş i b u c u r i a eî se-1 ţ i n ă ş i d e a c u m î-n a i n t e î n c ă l a m u l ţ î a n i î n d e p l i n ă s ă n ă t a t e ş i p o t e r e !

— Invitare. Corul „Progesuluî" din Arad, a rangează sub conducerea înveţă-toruluî Nic. Stefü, Luni a 2-a di de Bo-salil 6. Iunie n. 1892, în sa la „Păduriţeî oraşului" represen ta ţ iune t ea t r a l ă împreuna tă cu pe t recere de joc ; începutul la 8 ore seara . — Bilete de i n t r a r e : locul I. 1. fl. 50 cr . ; locul I I . 1 fl.; locul I I I . 60 cr . ; Galer ia 40 cr.; — sé pot căpeta în localul societăţi i „Progresul" (casa bisericeî) i a r sera la cassă. — P r o g r a m u l : I. „Dan Capi tán" de V. Alexandri , scene tă în versuri , predată de dl P a u l Mina — Dan, şi dşora Eosa Mezin, — Măria. I I . „Euga dela Chiseteu" comedie poporală într 'un act , cu cântece şi joc — de Iosif Vulcan. P e r s o a n e l e : loan Ursuţ, p lugar dl D. Mihalescu. Eaveca , socia lui a dóua dşoara A. Cuzman. Paras -chiva, fiica lor dşoara E. Cuzman. Trăilă, fecior hol te ia dl. D. Eoman. Achim, prietenul lui dl P . Mina. Ef ta Marcu, p lugar dl. F . Eognean. Eusa l ina , nevas ta lui dşoara E. Mezin. Costa Herşu, însurăţel di I . Olarîu. Gruia, cismar dl G. Boitor. Şloim, precupeţ de t î rg dl M. Ursulescu. Lica, plăeş dl N. Colaríu. Chira Crăciun, cond. cor. * * * Chinezul dl V. Iovanov. Un covrigar dl G. Şovac. Un tu r t a r dl M. Grozav. Corişti, coriste, popor.

— Condamnat la închisoare pe viaţă i a noaptea din 25 spre 26 Aprilie 1891. la posta dela gara din Arad a fost omo-r î t servi toriul Ioan P i p o v a r n i k , care dormia în aceea odaie unde era cassa cu bani, şi s'a furat suma de 8.981 fl. şi 04 cr. v. a. Acest fapt produse în toa te părţile, dar cu deosebire în Arad şi jur mare consternaţiune, cu a t â t mai mul t că făptuitorul] pe lângă toată si l inţa poliţiei şi giandarmărieî nu s'a potut afla, şi se credea, că va rămânea nedescoperi t . D a r proverbul dice „nici o faptă fără p la tă ." Îna in te cu câ tev 'a luni prin d ibăcia căpitanului de j anda rmi K o v â c s a eşit la iveală câ omorîtorul este P e t r u K i s s, fost pe t impul ace la de asemenea servitorii! la postă, iar după faptul acesta , la şese săptămâni au eşit din serviţiu şi sau muta t cu familia sa în Chit ighaz, nude ducea casă mare. Tr ibuna lu l din Arad îu pe r t r ac t a r ea sa din 31 Mai n. a. c. unde era de faţă un public numeros, 1-a cond a m n a t pe cr iminal is tul Kiss — care în decursul per t rac tă r i i a spus toa te cum s'au întâmplat , fiind forte mişcat cu deosebire când venia vorba de familia sa, - la închisoare pe viaţă.

— Nume de comună schimbat. Numele comunei Totkomlos Telepes, după numele directorului Aurel Vegli, s'a schimbat in V e g h â z a . — Ungurii să bucură tare , că îu aceas tă comună cura t s lovacă, abia sunt câ teva familii cari maî vorbesc slovăceşce. (Peacă- i drept . Eed.)

— Invitare. In te l ig in ţa română din Cil şi g iur cu sucursul t iner i lor a r a n -giază îu sa la ospetâriei din Cil, Luni a 2-a di de Rosali î 6. tun iu n 1892. Concer t îmbinat cu petrecere de joc. Veni tul cu ra t e des t ina t în V g pent ru şcoala din Cil şi Co pentru şcoala de fetiţe din A-rad. — Milet de Int rare după plac. înce-

a se presenta în toale te simple. Oferte marinimoase se vor cui ta pe calea publicităţii aceste se adreseză la păr intele Nieolau Dragancea în Cil. (Al-Csill.) — Domnii oaspeţi sunt rogaţî se sosiască cu t renul dela amiadăd. P r o g r a m a : 1. Motto cântec roman cor vocal. 2 Din istoria poporului român de B. J . 3. Bor i le de C. Porumbescu, cor vocal. 4. Fer in-ghis de V. Alexaudri , deci. de D. P. 5. Seranada , Marchner cor vocal. 6, Medi-ţiunea îutro seară de A. H. 7. Cum face poetul, oda la copilul seu de G. P . 8. Adio pădureî. Mendelssohn, cor vocal. 9. Te iubesc, Gr. Stefanescu.

— Snnecat. Dumineca trecută s'a în-neca t în Mureşiu la Arad p repa randu l de cursul prim Victor G o i c i u . Ducen-du-se cu patru colegi să se scalde, linul dintre dânşii se puse se t reacă apa îimotâud, Goiciu se tot ui ta după el, odată se apr inse în el ambiţ iunea de a trece si el apa, să aruncă deci între va lur i şi innota, când era cam la marg inea cealaltă puterea-i scăduse şi începu a se afunda, ceialal ţ î colegi vădend că Goiciu era îu periclu voiră se-î meargă în aju-torîfi. dar prea târdiu căci se cufundă. H a r ţ i după amneadl îl aflară pe lângă podul cel mare de lângă cetate de unde-1 duseră îu casa clin morminţî, iar Mercur! n. a. l-au înmormântat cu pompa cuvenită.

— Câne turbat în Macea. î n Dumineca t recu tă după ameadărlî un câne t u r b a t cu-t r ie ra uli ţele din comuna Macea. Turbatul se repecli spre o grupă de oameni, cari se aşedara afară la divan. Din t re a-ceştia răni pe un bărba t loau Blaj şi o

femee Sida Brad . — P e pacienţi i-au dus la in s t i tu tu l Pas teur din BPes ta .

—• Esamene. Esainenele finale a anului c. scolast ic în şeoalele noas t re confesionale române din inspec to ra tu l Siriei sub presidiul Dluî G. Popovicîu, proto-pop-inşpector şcolar, însoţi t de Dl loau Bogdan c. s. prof. la şcoala superioară din Siria, se vor ţ inea în dilele dela 2 - 2 2 luniu .

— Execuent jefuit. î n cap i ta F ranc ie î pe una d in t re stradele subiurbuluî Saiut -Denis nu de mult se întemplă un furt reu în felul seu. Trecând execuentul pe s t radă, un hoţ ce-1 urmări îl lovi în sto-mach aşa de ta re încât cădu aproape mort . Hoţul luă s t r a i ţ a execlientului în care era o sumă de 130.000 fr. şi o tu l i la fugă. După multă cercare îl aflară, dar din s t ra i ţâ l ipsea peste o sută franci cari îî perduse în fugă.

— 0 noua descoperire a luî Pasteur . După ce a găsi t leacul contra turbări i , P a s t e u r este pe cale de a găsi mijloacele spre a v indeca epilepsia, Deja de maî mul t t imp i lus t ru l învăţat creduse, că poate conclude din numeroasele sale ob-servaţiuuî , că vaccinul an t i rab ic este în acelaşi t imp şi vaccin epileptic, dar ' nu îndrăsnise încă să încerce experienţa asup ra oamenilor. Pas teur s'a decis în fine şi la 3 Maî st. n. el a început t ra tamentul seu asupra unul copil de 10 ani, Clement Bret . Dela v î rs ta de doi anî, a-cest nenoroci t copil era supus cliselor e-pi leptice, care în ult imele luni deveniseră dilnice şi de o violenţă ext raordinară . î n 15 dile aceste crise au d ispărut cu dese vîrşire, Copilul p resen ta t doctorului Char-cot a doua di dela venirea lui la Pa r i s , îi păruse cu neput inţă de vindecat , As-tădî copilul e vesel, şi aproape necunos-

foarte slabă. Porumbul e frumos. Napi sunt a t aca ţ i de vermî. Viile în genere promit foarte puţin. — Poame de mijloc.

Şepreuş în 2 8 Maî a. c. Semănături le: a t â t cele de toamnă, cât şi cele de primăvară în genere sunt frumoase. — G r â u l de toamnă în locurile mai îna l te se desvoal tă repede ; iar în cele maî de jos, în u r m a ploilor dese şi a receliî dela începutul luneî au gălbinit , — P o r u m b u l semănat maî t impuriu e deja săpat, r ecea la nopţ i lor nu-î prieşce. — O r z u l şi săcara sunt mijlocii. V i i l e a t aca te de p e r o v o s p o r a , promit rod puţin. — D i n t r e pomi prunii a ra t ă maî multă roadă, ceialal ţ î de mijloc.

( î n s t r ă i n ă t a t e ) î n A u s t r i a s t a r ea semănăturilor e

var ia tă . î n genere grâu l e frumos, secara foarte slabă.

î n B u l g a r i a şi R u r n e i i a a t â t semănături le de toamnă, cât şi cele de primăvară sunt foarte frumoase.

î n E g i p t secerişul s'a început. - -Roadă e destulă, c a l i t a t ea slabă.

î n G e r m a n i a peste tot semânătu-r i le sunt slabe.

în R o m â n i a foarte bune. îu Spania şi Şvi ţe ra mijlocii.

nainte . Pa s i eu r refusă încă de a împărtăşi publicului legit imele luî speranţe . Dar ' faptul e aşa de carac ter i s t ic , încât preocupă în cel mal înal t g rad pe colaborator i i marelui învăţat şi ceî maî puţin eutusiasmaţî cred pe P a s t e u r pe calea uneî none şi miraculoase descoperiri .

— Incendiile din Paris . S ta t i s t ica in-cendilor din P a r i s oferă câteva cifre foarte in teresante . î u 1841 când oraşul n ' avea decât 35.261 locuitori, oraşul nu avea decât 35.261 locuitori, oraşul număra 203 incendii, din care 3 focuri mari . î n 1891 Par i su l care are o popula ţ ie de 2,379.582 locuitori s'au ivit 1052 de incendi , din care 9 mari.

— Călduri marî în România. „Timpul" sc r ie : De 2 dile avem îu capi ta lă nisce călduri t ropicale . Câteva persoane care au fost ieri în Sinaia ne spun, că şi a-colo căldurile sunt foarte marî.

Starea semănăturilor. ( L a n o i . )

După înşt i inţăr i le sosite Minister i uliu* de agr icul tură , s t a rea semănăturilor, dela 15—28 Mai a fost u rmă toa rea : Semănătur i le de pr imăvară îngălbinise în u rma deselor ploi, schimbându-se cl ima în mài caldă şi pământul având destulă umeda lă încep a sé întări şi desvolta . Asemenea şi cele de toamnă a ra tă o îmbunătăţ i re . P r in unele locuri se observă lă ţ i rea ru-gineî. — P e s t e to t g r â u l e ' mijlociu, oyè1-sul s lab. Rap i l a de toamna îh genere

Notiţe economice. Gunoire cu cenuşe. Nu este casă unde

în decursul unul au în t reg să nu se a-dune prin a rderea lemnelor in sobe (cuptoare) o can t i t a t e considerabi lă de cenuşe. — Xecunoscendu-i-să însă va loarea el iu cele maî mul te locuri să aruncă ca un ce nefolosiver, — deşi aceas ta în t rebuiu^. ţ a ţă în t r 'un mod ra ţ ional , dă un gunoi de pr ima ca l i t a te . î n special cu cenuşe se pot gunoi pomi, vie, mazere etc._ Economul t rebne înse să fie cu băgare de seamă la aceea, să nu pună multă cenuşe la un loc. Punând toamna cenuşe la re-dăcineie pomilor, apoi în pământul în care voim pr imăveara a semăna, prin a-ceas ta vom obţânea resu l t a te foarte bune. Cenuşa nunumaî nutresce, dar şi scuteşce p lan te le de vermî cari rod rădăcinele lor.

Cum potem cunoaşce laptele amestecat cu apă? Lap te le ames teca t cu apă se poate cunoaşce foarte uşor, dacă vârsăm o picătură pe unghia degetului celui mare şi deacă picătura nu se va lăţi , laptele este cura t , din contră ames teca t cu apă. — Observăm, că acest mijloc de probă să poate face numai a tunci deacă laptele e ames teca t cu apă curată.

Posta redactiuneî. Dluî I. M. (Pesac) . Ţi-sa e speaa t cele

cerute. — S a l u t a r e ! Dluî Rr. 1. Nu se poate. 2. D T a aî

drept . 3. Nu ne suprinde, sunt păcatele noas t re . 4. Cu cestiunî poli t ice nu ne o-cupăm. 5. Ide ia poate fi, dar forma e prea colţoroasă. 6. L a aceas t a am res-puns Dluî VV. în P . în nr. 2.

Dluî S. F. în B. Nu potem satisface dorinţei DTale . F u l g e r e pseudonim, voeşce se rămână necunoscut . . }i

Dluî F. P. P e n t r u ce te miri de aceas ta ? căci corb la corb nu scoate ochii.

Dluî N. M. Apoi ce credî D T a că noi n 'avem a l t lucru ? Mulţumim de aşa vorbe de clacă.

Dluî I. V. (Şepreuş). Mulţumim. Ne rd-găm şi in t r ' a l t rând. Sa lu t a re .