Foia besericésca si scolastica Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alb'a-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. n. a tia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 ii. v. a. pre anu se se adreseze II Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la tipogratva seminariului gr. catolicu in Blasiu. | j | la redactiuni.

Anulu IV. Blasiu 15 Decembre 1890. Nr. 6.

I —^ Serbările iubilare din 3 Decembre.

Serbatórea „Intrarei in beserica a Preacuratei Fet ióre M a r i a " , iu care si-a celebraţii I. P . S. Domnu Metropoliti! Dr . Joanu Vancea aniversarea a 25-a a consacrare! sale episcopesci, a fostu, dupa cum erâ de prevediutu, o dì de adeverata si sufìetésea bucuria pentru intrég'a provincia metro­politana de Alba - Ju l i a si Fagaras iu . si in specialii pentru Archidiecesa nòstra. Corespondintiele ce ne

' vinu din tòte partile, simţii o dovéda eclatanta despre alipirea si profunda iubire, ce unesce clerulu si poporulu nostru credintiosu de preademmilu seu Arcliipastoriu. Ce e dreptu serbările iubilare in mare parte au remasti intre zidurile besericeloru, dara chiarii acestu caracteru crestinescu le dà far-meculii acel'a, ce le deosebesce atâtn de placutu de acele sgomotóse serbări, cari in asemenea oca-siuni se aranjaza de fiii hunei acesteia. In cele nrmatóre ne vomit incerca a dà o icòna fugitiva a serbăriloru cu acesta ocasiune aranjate, fiindu con­vinsi a face unu lucru placutu onoratilo™ nostri cetitori.

Serbările din Blasiu. -— Cà si in provincia, asia si in Blasiu, serbările au avutu unu caracteru aprópe esclusivi! besericescu. Si cu totu dreptulu ; pentru-că nu erâ nici cu potintia nici cu calè, câ sè se abată chiar locuitorii Blasiului dela prograniulu statoritu de Veneratili!! capitulu metropolitanii. Da ra apoi serbarea besericésca a fostu atâtu de petrun-dietóre, atâtu de frumósa, incâtu a trebuitu sè im­

presioneze si inimile de petra. Cându sunetulu festivii alu clopoteloru dela Catedrala a datu primulu semnalu pentru Inseratulu din preser 'a Serbatorei, vedeai o lume indreptându-se spre usiele catedralei. In pucine minute vast 'a beserica erâ indesuita de publicu; tote institutele de invetiamentn incependu dela teologia si pâna la norme in frunte cu pro­fesorii lorii erau de fatia; ma chiar si din satele învecinate au veniţii o mulţime de omeni. Nu se pote spune adânca impresiune ce o producea asupr 'a spectatorului a d m i ş i i ' a privelisce, ce o oferea mul­ţimea a c e a tăcuta si evlaviosa, care -si uniâ roga-tiunile sale cu rogatiunile Pastoriuhu si Părintelui seu, rogându pre Părintele toturoru, câ pre bunulu Arcliipastoriu se-lu conserve inca mulţi ani turmei sale eredintiose. In institutele din Blasiu se afla teiieri din tote părţile patriei nostre, si astufeliu la acestu sântu actu au fostu representati toti românii greco-catolici. Altcum representarea acest'a in fapta s a intemplatu prin delegaţii dieceseloru sufragane de Orade si Gheii 'a , Reverendissimii Dr. Augustinu Lauranu si Demetriu Coroianu. — Momentulu cehi mai petrundietoriu dela Inseraţii a fostu, cându aprope de finea servitiului domnedieescu a anuntiatu I. P . S. Domnu Metropolitu pacea lui Christosu, prin cuvintele „Pace toturoru". Abia resunara aceste cuvinte sublime, rostite cu o voce lina si doiosa, vibranta de parintiesca iubire, si din o mia de piepturi isbucni indatinatulu „Intru mulţi ani Dis-

12

¡punetoriule"; de astadata inse cu o unanimitate si cu o spontaneitate atâtu áe admirabila, incâtu in mulţi ochi se vedeau lacrâmi de bucuria si de fericire.

A dóu'a dî urma Sânt'a Liturgia, celebrata de Inaltulu Jubi lara , cu asistinti 'a alora 24 preoţi, intre cari si mai susu amintiţii delegaţi ai diecese-loru sufragane, si aloru doi diaconi. La finea Li-turgîei s'a cântatu „Mărire intru cele de susu lui Domnedieu", era pre cându iesiâ Escelenti 'a Sa din Beserica, imnulu compusu de profesorulu Alesiu Viciu si arangiatu pre note de profesorulu Jacobu Mure-sianu. Sub decursulu Sântei Liturgíe a cântatu corulu clericiloru, era vorbirea ocasiónala a tiénut'o profesorulu de Sânt 'a Teología Dr . Isidoru Marcu.

L a 12 ore din dî a presentatu clerulu si in-teliginti 'a din Blasiu sub conducerea Reverendissi-mului Domnu canonicii Antoniu Vestemianu omagiele si urârile sale Archipastoriului iubiţii, care a respunsu cu o vorbire plina de iubire si recunoscintia, asigu-rându pre cei presentí, ca si pre venitoriu tote poterile Sale le va jertfi spre înflorirea besericei, a natiunei si a patriei nóstre iubite.

îna in te de clerulu gremialu presentasera deja omagiele sale delegaţii dieceseloru sufragane ofe-rindu fiacare câte unu albumu elegantu, care îm­preuna cu o adresa omagiala cuprindea subscrierile întregului cleru din respectivele diecese. Dela Lu-gosiu gratulatiunile si omagiele clerului au fostu transmise prin o scripta conceputa in cei mai cal-durosi si omagiali termini.

Dupa gratulăr i urma unu prânzu restrînsu si familiara. Desi bucatele au fostu de postu, ame-suratu prescriseloru besericesci, totuşi dispositiunea participantiloru a fostu din cele mai vióie, dovéda înnoita despre acele devotate si sincere sémtie-minte, ce unescu pre toti membrii provinciei nóstre besericesci de preademnulu Archipastoriu. Sub de­cursulu prânzului celu dintâiu toastu l 'a ridicatu intru indelungat 'a si fericit'a viétia a Escelentiei Sale, Reverendissimulu canonicu Joanu M. Moldo-vanu. Cu pucine dara alese cuvinte arata densulu acele fapte, cari pre iubitulu nostru Metropolitu -lu inalt ia preste antecesorii si probabilu preste urmaşii Sei, provocându-se la activitatea desfasiurata de Escelenti 'a Sa cu ocasiunea Conciliului Vaticanu, care activitate, precum bine o relevéza distinsulu auctoru alu biografiei publicate in numerulu trecutu alu fóiei nóstre, este aprópe unica in analele be­sericei de ritulu grecescu, era pentru beseric'a nóstra greco-catolica româna va remane pururea memorabila. L a acést'a cuvéntare respunse nemijlocitu Preasân-tîtulu Domnu Metropolitu, multiamindu in caldurosi termini pentru iubirea aretata facia cu Densulu, si

asigurându clerulu si poporulu sèu credintiosu si pentru viitoriu de afecţiunea si parintiésc'a sa ingrigire. — Acum se ridica Reverendissimulu Domnu Dr . Augustinu Lauranu, pentru a dà si Dènsulu espresiune in numele Episcopului, a cle­rului si a poporului oradanu, alipirei si iubirei ne­mărginite semtîte si nutrite facia cu inalt 'a persóna a Escelentiei Sale, pre carele dieces'a oradana e fericita a-lu potè numi fiiulu sèu. Reverendissimulu Domnu Demetriu Coroianu déde espresiune la ase­meni manifestatului si dorintie din partea Episcopului, a clerului si a poporului din dieces'a Gherlei . — In numele corpuriloru profesorali dela institutele de invetiamèntu din Blasiu toasta pentru nemori-toriulu Mecenate si Binefacatoriu, pentru Intemeia-toriulu fondului de pensiune alu profesoriloru, meritatulu decanu Joanu Gfermanu, èra in numele inteligintiei laice elocuentulu advocatu archidiecesanu, Specta-bilulu Domnu Ludovicu Csató.

Cu aceste s'au gatatu serbările din Blasiu. Acum mai remane inca unu lucru, colectele pentru infiintiândulu internatu de fete. Terminulu pentru aceste colecte e statoritu pre 1 Januar iu 1 8 9 1 . Speràmu cà clerulu si poporulu nostru vâ face ace'a ce intre asemeni impregiuràri se aştepta. Arehiereii nostri fàra esceptiune au facutu lucruri estraordi-narie, èra Escelenti 'a Sa gloriosulu nostru Metropolitu a facutu aprópe minuni, pentru-cà minune adeverata se potè numi sum'a de 184,000 floreni, adunata in 21 ani din modestele sale venite, care suma inse fàra esagerare se potè pune la 250 ,000 floreni, dèca vomu computa investitiunile facute in domi­nine metropolitane. Escelenti 'a Sa a datu ce a potutu, si mai multu decâtu ar ' fi trebuitu sè dé. Se dàmu si noi ! Se dàmu, càci nu Lui dàmu, Dènsulu nici lipsa nu are, càci nu ale sale le cérca, nici nu primesce dela noi. Se dàmu pentru no i ! In multe locuri se voru fi terminatu potè colectele aceste. Nu face nimicu. Decumva amu fi fostu mici la inima, nu e inca târdîu, se întregimii! Altcum nu ne potemu plânge. Scirile primite pana aici suntu mângaitore. In Blasiu s'au adunatu preste 1000 floreni. Din Sibiiu asemenea primimu sciri bune. Uni i au subscrisu câte 100 fl. v. a. Din Bucium-Siés'a ni se scrie, cà sum'a incursa e 100 fl. Totu sciri mângaitore ne sosescu si din alte parti ale Archidiecesei. Se speràmu deci, cà iubitulu nostru poponi credintiosu va resplati iu­birea Pastoriului sèu cu iubire, cà va contribui din partea sa la realisarea maretiului scopu prefiptu de Archiereulu nostru, la ridicarea unui internatu de fete, unde sè se pota cresce mame crestine si române.

In Archidiecesa au decursu serbàrile cá si in centru, in internulu besericeloru ; poporenii toti si clerulu intreg-u, urmându cerculariului emanatu de Veneratulu Capitulu, „s'au bucuratu in Domnulu", si prin acést'a ati aretatu mai pre susu de ori ce indoiéla adeverat 'a si fiiésc'a loru iubire facia de eminentulu nostru Archiereu. Relevàmu totuşi intre aceste crestinesci manifestatiuni, serbarea ce s'a facutu in Buciumu-Siés'a. Aici dupa finirea ser-vitiului domnedieescu, venerabilulu preotu localu Multuonoratulu Domnu Josifu Ciur'a, a tiènutu o cuvèntare ocasiónala, in care enumera in lineaminte generale meritele preademnului nostru Iubilariu. Terminându-sî Venerabilulu preotu vorbirea intregu poporulu adunatu a proruptu in s tr igări însufleţite de „Se traiésca Escelenti 'a Sa Metropolitulu nostru".

In diecesele sufragane, cá si in Archidiecesa, diu'a de 3 Decembre a fostu o di de bucuria. Ser­vi ta le domnedieesci celebrate intra onórea Preacuratei Fet ióre au fostu insotite de fierbinte rogatiuni pentru indelungat 'a viétia si neturburat 'a fericire a Preasântî tului Domnu Metropolitu.

Din Oradea-mare ni se serie, cà li turgi 'a so­lemna a fostu celebrata de Reverendissimulu Domnu Prepositu Teodora Kováry , cu asistinti 'a capitulului.

O di de speciala si de estraordinaria bucuria a fostu inse diu'a de 3 Decembre pentru comun'a Vasìadu, in care fù nascutu Escelentissimulu nostra metropolitu. Precum ne serie corespondentulu nostra, serbàrile besericesci au fostu ridicate si prin mani­festatiuni esterne, si anume prin salve de tréscuri, prin sunetele armonióse ale musicei comunale; si in fine prin întrunirea ospitala la rudeniile Esce-lentiei Sale ce se afìa in ace'a comuna.

Din Beiusiu asemenea primimu sciri despre frumóse manifestatiuni de iubire facia cu veneratulu nostru Jubi lar iu . In dîu'a Serbatórei Sânt 'a Li ­turgia fú celebrata de Reverendissimulu Domnu Protopopu Augustinu Antal, care era incungiuratu de Reverendissimulu Domnu Directora gimnasialu si inca de alti trei profesori. Cântările dela Sânt 'a Li turgîe au fostu esecutate cu multa precisiune de studenţii gimnasiali conduşi de profesorulu Traianu Farcasiu. La finea Sântei Liturgii s'a cântatu „Mărire intru cele de susu", si pre urma cu cea mai mare insufietîre „Mulţi an i" . — Dupa Sânt 'a Li turgîe s'a tiénutu in sal 'a festiva a gimnasiului o serbatóre şcolara arangia ta de conducetoriulu so­cietăţii de lectura a studentîloru, bravulu profesora Vasile Stefanica. Dupa ouvertur'a îndatinata „Mar-siulu lui Mihaiu", Rmulu Domnu Directora gimna­

sialu deschise siedinti'a, schitiându pre scurtu meri­tele nepieritore ce si le-au câstigatu toti Archiereii noştri pentru înflorirea besericei si a natiunei nostre, dara mai alesu Inaltulu Jubi lar iu, care pre lângă sacrificiile materiali fâra mesura pretiuite, au adusu o gloria ne mai pomenita asupr'a besericei nostre prin activitatea sa desvoltata cu ocasiunea Con­ciliului Vaticanu. — Vorbirea acest'a a fostu salu­tata cu urâri entusiastice adresate eminentului Jubilante, si a fostu urmata de mai multe declamâri si cântări, cari tote suntu doveda deoparte despre stim'a si iubirea de cari se bucura Escelenti 'a Sa Domnulu metropolitu intre acele inimi fragede, de alta parte despre tactulu si zelulu corpului profe­soralii dela acelu gimnasiu. Serbarea frumosa se inchisa cu o vorbire însufleţită a Rmului Domnu Protopopu localu, si publiculn numerosu se împrăştia intre vii aclamâri adresate înaltului Jubi lar iu.

— H. —

Aniversarea iubilara din 3 Decembre a. c. a datu de lucra si museloru. Intre deosebitele poesii compuse si edate cu acest 'a ocasiune ne-au ajunsu la cunoscintia patra, cari aflâmu de lipsa a-le pu­blica in colonele foiei nostre. Aceste patru poesii le datorimu Domniloru Alesiu Viciu, Dr . Sebastianu Radu, profesori la gimnasiulu din Blas iu ; D. Feke te , profesorii la gimnasiulu din Beiusiu, si Dr . Gavri lu Triponu, advocatu. Publicâmu in loculu ântâiu imnula Domnului Alesiu Viciu, pentru-câ acel'a a fostu cântatu in Catedrala cu ocasiunea Liturgiei iubilare.

Im nu. Spre limami inaintéza Cu târfa unu vasu cerescu Maretiu faru-i luminéza Din Sionulu românescu, E Joanu Archipastoriulu E piloUilu neinfrântu Intieleptu cannaitoiiulu | Vasului maretiu si sântu /

Munti de valuri se redica Vasulu sântu câ se-lu inece. Stă pilotulu fâra frica, Valulu vine, valulu trece. De cinci lustri cu 'ncordare 'Lu-conduce neobositu Cu bratiu 'naltu cu mâna tare ) La limanulu fericitu. J

-*

Sionulu româna serbeza Astădî dî de mângâiere Si totu sufletulu ofteza: Ani mulţi ne'nfrânta potere Lui Joanu Archipastoriulu. Tiena-lu Tatalu celu cerescu La mulţi ani Iuminatoriulu \ Sionului românescul /

Blasiu, in Decembre 1890. Alesiu Viciu.

S a l v e . (Dedieatiune Escelentiei Sale Dr. Joanu Vancea Archiepi-scopu si Metropolitu românu gr. cat. de Alb'a-Julia si Fagarasiu la Jubileulu Seu episcopalu de 25 ani serbatu in 3 Decembre st. n. 1890).

Ve salutu tempuri măreţie si de dulce suvenire, Cându stramosiulu nostru „dacicii" Traianu marele imperatu Vulturului dă sboru liberu ca se frângă dstea tare A duşmanului resboinicu de munţi falnici apera tu!

* Sufletulu mi-se aprinde de divine semtieminte Cându gândescu cum tari odată fost'au bravii nosti strămoşi, Si cându si adî strănepoţii din văile carpatine Vedu câ liberi vom se fia, — liberi, mari si g l o r i o ş i . . . .

* . . . . Grele viscoli, valuri crunte, negre sdrobitore tempuri Preste capulu nostu trecut'au, dar ' remas'amu totu voinici, Neinfrânti câ stânc'a in mare, tempestâti, fortuni infrânt'amu Noi ai Romei fii de atuncia si invins'amu inimici.

* Resadit 'a totudeaun'a in mominte de încercare O sperantia neclatita in alu nostru pieptu ranitu E a Fortun'a românesca, si ne dîce: „inainte, Romulu e alu vostru tata, lumea Rom'a a cuceritu".

* Sântu toiagulu Rom'a inaltia, lumea blânda o cârmuesce, Idealulu si sublimulu, infinitulu nepatrunsu Splendidu ea le representa, ceriulu ea ilu preamaresce, Căci invins'a pagânismulu si Salute ne-a adusu.

* Er ' Salutea se pogora, dî de dî -si intinde bratiulu Se ne stringa cu căldura, se ne faca neperit i ; Prin a sale sentinele se deslege cerca lantiulu Seculariu, si cu mândria se fimu er ' nebiruiţi.

* Sentinelele române ndptea in dî si dîu'a in nopte O prefăcu, si se frământa cum Sionulu românescu Se nu-lu lase se-lu despdie de sublim'a sa cbiamare, Inimici fâra sâmtîre pentru stegulu crestinescu.

* Tu măreţia sentinela, stea-luceaferu intre stele Salve si Te veselesoe adî la Jubileu-Ti sântu! Toti Românii micii si mare, Te saluta cu căldura, Căci făclia esti Tu noua, faru maretiu pre acestu pam&ntu.

Nr. 6.

Blându-Ti glasu sdrobite inimi consoléza in restrişte, Versi lumina câ si-anu sare, Sionulu insufletiesci ; Cu iubire învăpăiata si profunda intieleptiune La Umanii conduci poporulu, pentru elu vrei se traesci.

* De virtuţi neperitóre si de lauri vii pururea Stralucesce pre-a Ta frunte câ unu splendidu meteorii O cununa împletită de orfani loviţi de sórte si de mame veduvite, coroni esti consolatoria.

* Si a Museloru pleiada se apropia cu sfiala Cu o inima se-Ti dica, cu unu sufletu si unu gându: „Jubilează Mecenate inspirata de dieitate Spre a multoru fericire, spre totu ce-i maretiu si sântu.

* Cu profunda devoţiune pre Joanu Metropolitulu Românimea adì saluta si-Ii implora dela Ddieu

Dîle multe si senine, fericire in viétia,

Dreptulu sântu se ni-lu padiasca, dreptulu datu de Domnedieu.

Blasiu, iu Decembre 1890. Dr. S. Radu.

Carmen festum concinnatum ex occasione felicissima faustissimaque iubilaei

annorum quinque et viginti episcopatus Excellentissimi, Illustrissimi ac Reverendissimi Domini Domini

Joannis Yancea de Buteasa divina miseratione et S. Sedis Apostolicae gratia Archiepi­scopi et Metropolitae Blasiensìs, Romanorum gr. rit. catholi-corum, Dioecesis Alba-Julia et Fogaras, SS. Theologiae Doctoris, Comitis Romani, Assistentis Solio pontificio, Suae Sanctitatis Stimmi Pontificis Praelati domestici, Actualis intimi Status

Consiliarii, Pontificis aulici etc. etc. etc.

devotissime depromptum

per Demetrium Fekete, prof. gymn.

Motto : »Semper honos nomenque tuum laudesque manebunt«. (Verg.)

Roma graecorum decus unitorum, Oppidum clarum Blasium vetustum, Jure ave! salve!! patefac aperta

Gaudia cordis.

Atque vultu laetitia niteute Da viro sancto, generoso, amato Praesuli caro, Domino colendo

Rite salutem,

Cui Deus nunc Archiepiscopo fert Fructibus largis gravidos abunde Quinquies quinos hodie peractos

Temporis orbes.

* * Scande sol currum radians ab ortu, Mitte Romae Metropoli tenaci, Oppido claro religens ovanti

Lumina laeta.

Nr. 6. FOI'A BESERICESCA SI SCOLASTICA.

Ecce pulchrum phaenomenon videtur: Prima lux albet — rosae inde coelum Purpura pingit dea gratiosa

Solis in ortu.

En eous solis equus superbus Hinniens lucem evocat affluentem, Qua dies optata diu petita

Prae foribus stat.

0 dies felix memorabilisque, Semper indelebilis usque finem, Missa de coelo, data de superno

Numine salve !

Sacra salve lux hodie refulgens, Praesulem Magnum, populum fidelem, Sparge Phoebeis radiis coruscis

Sparge supernis.

Nam vir illustris merito puta tur : Gemma Romanae pretiosa gentis, Stella diffundens radios benignos

Noctibus atris.

Eminens hie vir pius est Joannes Jubilaeum, qui celebrat superstes, Saeculi quadrans peragens amatus

Metropolita.

En sacerdos relligiosus, almus, Quem Deus misit populo Valacho Unito afflicto, ut fierent eidem

Prospera fata.

Namque gens Romana tulit per aevum Multa longum tristia mala iniqua, Ast Redemptores Deus aeviternus

Misit eidem.

Ex quibus praestans Athanasius vir Eminet ; sacrae iubar unionis Ille dispersit; sequitur Joannes

Continuanter.

Innocenti conspicitur Joannis Qui notatur Klein alias, imago Sacra gentis iura tuens erit vir

Vid ima fraudis.

Post viri surgunt alii celebres, Sancta, quorum nomina donec ardens Sol micabit — luna serena coelo

Grata manebunt.

Cernitur Majoris imago blanda Post Joannes Bobu sequitur modeste, Mox Joannis perspicitur Leményi

Forma decora.

Ast. novum Praesul patefecit aevum Nempe Alexander pius inclytus vir, Primus in sede Archiepiscopali

Denuo facta.

Hi viri sunt, qui benefacta larga Attulerunt ad populum Valachum, Qui pie semper memorabit illos

Omne per aevum.

Antecessorum pia jubilans vir, Jam coronavit benefacta, namque Praebuit genti media excolendi

Nectite ser ta!

Nunciabit Praesulis jubilantis Facta, quod Musis Blasii palatium Atque convictum misero studenti

Aedificavit.

Sera praestantem memorabit aetas Gentis insignem Archiepiscopum, qui Nationi clenodia haec paravit

Sit benedictus!

Gaudio pieni referent nepotes Hoc Joannes fecit opus superstes: Spectet hic prolem Blasium studentem

Omne per aevum.

0 vir illustris benedictus esto Tu pater dilecte benigne Praesul Tanta, qui genti benefacta praebes

Accipe grates !

Laetus intersisque tuo fideli Quern regis Clero, sapienter aeque E t gregi, quem perbene pascis, omni

Pastor amate.

Donec in terris eris atque vives Mittat in Te commoda grata coelum Vita, quae restat Tibi sit suavis

Atque beata!

0 Deus, qui das redimisque cuncta Justus humano generi precor Te Ut vir illustris placidusque multos

Vivat ad annos!

Belényesini, mense Decembris 1890.

Oda. i.

Minuni sciu ddue 'n lume — feerice isvora, Prin cari eternitatea, la neamuri se cobora -Beseric'a si scol'a! Prin ele se decerne Norocu-'ntre popora, in lume si in vreme.

Càci scoi'a dà lumina, si 'n labirinti! povatia Si pe piedîsiiilu vietii a milita ne 'nvétia. E r ' sufletele nostre, candii eie siintu ranite De nedreptăţi, si-amaruri, si-aripile-su sdrobite: — Beseric'a •— sântu leaganu — ne mângâie, 'ntaresce; Si omulu éra-i vulturu, si era 'n susu privesce. Asia-i candii e lumina, si 'n suflete virtute, Resare mântuirea noróceloru pierdute!

II. Românulu porta greulu la multa 'ntunecime, Si e ranitu in sufletu, câtu nu-lu mai scie nime; Si multu are a drege 'n viéti'a-i incurcata, Si cu aripi mai spornici ar 1 vrea se sbóre-odata ; Deci ochii pre beseiici, pre scóle ehi si-i pune, Patronu facèndu-si ceriulu, menirii lui din lume.

III . Priviti! E serbatóre 'n beserica si 'n scóla! P'archireulu Vancea adi mii -lu impresola! Adi vine micu si mare, si tineru si betrânu, Părinţi si prunci din sinulu poporului românii. De î-i aducu cu toţii in daruri jubilare Chiar' sufletulu, iubirea si nalta admirare; Càci scumpa e lumin'a, ce sufletu-i respânde De dóuedieci si cinci ani, in caile lui sânte. Gândindu iu veci cu grige la gintea sa in lupta, Rogarea lui la cerimi se 'ndrépta ne 'n t rerupta ; Apoi privindu in giuru-si, Elu calea o deschide La arte , la sciintie, la lucruri bune, sânte ;

Cei goli imbraca haine ; tiamândii siedu la mésa ; Orfanii au Părinte, si pribegitii casa; Pre toti la 'nvetiu î-i chiama, si scóla dà la fete, Câ tèmpulu ce-o se vie, mai bunii se ni-s'arete, Devis'a 'n binefaceri e : toturoru s'ajungă! Iubirea-i n'are margini, si nu-i gândii s'o petrunda ; Si-a museloru altare zidite grandióse, Abia ne spunu splendórea vietiei glorióse!

IV. Tacere! Suna clopotu, in Blasiu in catedrala, Si chiama naţiunea la dina jubilară. Adì, — Vancea Episcopului _

cà-ipusu de ceriu in frunte, Ani dóuedieci si citici suntu, si adì i-se respunde. Preotulii mare 'n plete cărunte si prea demne, In t rare ia 'n altariulu servitù atâta vreme . . . . Mulţimea capulu pléca, si pietatea cresce. Si 'n sunete armonici cântarea glasuesce: Mărire intru ceia, de susu lui Domnedieu, Si gratie la neamulu ostasiu Tronului seu!" Si mii de inimi salta; si sèmte fia-care, Cum ceriulu se cobora in sufletele clare!

V. Pre cându se curma cântulu, privirile se 'naltia ; Altariulu, archireulu inóta 'n sânte radia; Si pre doióse valuri unu tainicu glasu s'alege, Dâudu lumei si Vladicai aceste a intielege:

,,In ceriuri scrisu este, si scrisu e in lume Cu litere veciniei, maretiulu Teu nume; Virtutile-ti 'nalte, sublim'a-ti gândire, Cu sufletu-ti nobilii inmens'a iubire. Si scrisa ' Ti-e plat'a si 'n viétia si 'n ceriu: Comóre gigantici de 'nalte plăceri; Sâmtîrile-ti sânte, virtuţi se producă, Si jertfele-ti veciniei mii fructe s'aduca, Tiesutulu vietii-ti multu, multu se se 'ntinda, Mărirea si pacea cărarea se-ti prindă. Betrânu si pruncii, din vatra in vatra, Cuprinda-ti viéti'a 'n tradiţie sacra! Er' scól'a Ta scumpa, beseric'a-<» draga, Se-i faca la gintea-ti aren'a mai larga; A scolei lumina lucésca-i bogata, Cá mrej'a perirei din drumu-i s'o veda, Si rug'a si slujb'a din sânte beserici Obtiéna-i din ceriuri epoce feerici; Si 'n veacuri se semtia, cum ceriulu o prinde De mâna ducindu-o la vremile sfinte" !

3 Decembre 1890. Dr. Gavrilu Triponu.

Despre nanasi la administrarea sântului botezu.

II .

Dupa ce scimu ce obligaţiuni momentóse suutu împreunate cu oficiulu de nanasi, de sine ni se impune întrebarea câ cine are dieptulu de ai alege pre acesti 'a si cu ce insusiri t rebae se fía ei indiestrati spre a poté fi aleşi? La ântâi'a întrebare respuudeuiu: câ dreptulu de a alege pre nanasi compete parentiloru celui ce se boteza 1 ) . Datoriiiti'a parentiloru este a se ingiigi nu numai de edu-catiunea física a pruncului, ci si de cea intelectuala si morala, si chiar' de ace'a e si unu dreptu alu loru a designa pre tutori parenti sutletesci si educatori ai pruncului, Acestu dreptu alu parentiloru -lu recunósce si confirma si sânta Beserica (cf. conc. Trid. sens. 24 de reí. matr. cap. 2). Dar' deşi dieptulu de a alege pre patriui compete parentiloru, totuşi ei nu potu alege pre oii si cine, ci numai persone acceptabile de Baserica, sean de acelea cari potu participa in niodu validu si licitu la administrarea s. botezu si se afla in atari relatiuni sociali, câtu se pota luâ asupra-si si implini obligaţiunile împreunate cu oficiulu de patrini. Cându persónele alese de cât ra parentii pruncului dupa legile besericesci nu ar ' fi admisibile la funcţiunea de nanasi, si parentii nu ar ' voi se designeze alte persone, acceptabile din partea Besericei, câ totuşi prunculu se nu remana fara parenti sufletesci, dreptulu de ai designa pre aceştia trece la parochu si respective la preotulii boteza-toriu, de care se tiene a grigi câ botezulu incâtu e cu potintia se se administreze dupa tote prescrisele ri tuali; dar' ritualulu prescrie si asistenti'a patriniloru.

Ce privesce însuşirile cu cari are se fia indiestratu cineva spre a potó funcţiona câ nanasiu, respundemu câ acelea suntu urmatóriele.

') S. Alphonso Theol. mor. 1. 6. n. 146.

N r 6. 9 1

1 . Se fia botezaţii2). N e c e s i t a t e a a c e s t e i î n s u ş i r i a p a r e d i n i n s a s i n a t u r ' a o f i c i u l u i d e n a n a s i u . N a n a s u l u a d e c ă a r e s e fia p a r e n t e l e s u f l e t e s c u a c e l u i c e s e r e n a s c e d i n a p ' a s i d i n S p i r i t u l u s â n t u , d a r ' n e b o t e z a t u l u n u e r e n a s c u t u s p i r i t u a l m i n t e , p r i n u r m a r e n u p o t e fi n i c i p ă r i n t e l e s u f l e t e s c u a l u a l t o r ' a ( q u i a n o n p o t e s t e s s e p a t e r , q u i i p s e n o n d u m s i t n a t u s ) . M a i i n c o l o B e s e r i c ' a d e c l a r a e s p r e s e c â n e b o t e z a t i n u p o t u fi n a n a s i l a b o t e z u . „ I n b a p t i s m a t e . n o n p o t e s t a l i u m s u s c i p e r e i n n l i o l u m , q u i n o n e s t i p s e b a p t i z a t u s " ( G r a t . c . 1 0 2 . D . I V d e c o n s a c r ) . S i c u m a r ' s i p o t e r e s p u n d e n e b o t e z a t u l u i n n u m e l e p r u n c u l u i , c â s e l a p a d a d e s a t a n a , s e î m p r e u n a c u C h r i s t o s u , c r e d e L u i s i i - s e î n c h i n a c â n d u e l u i n â n i i n ' a s ' a n u n u m a i c a n u v o i e s c e a î n d e p l i n i a c e s t e a c t e , d a r ' e c h i a r ' c o n t r a r i u r e l i g i u n e i c r e ş t i n e p r e c a r i o c o n s i d e r a d e f a l s a ? P r e l â n g ă a c e ' a c â a d m i t e r e a n e b o t e z a t u l u i c â n a n a s i u , a r ' fi o c o m u n i c a r e i n c e l e s a c r e , c a r e a b s o l u t a o p r i t a ; n e b o t e z a t u l u n u a r ' f i i n s t a r e a s e i n g r i g i d e c r e s c e r e a p r u n c u l u i i n p r i n c i p i e l e r e l i g i u n e i c r e ş t i n e , c a r i p r i n c i p i i e l u n u l e c u n o s c e . D a r ' n e b o ­t e z a t u l u c â n a n a s i u n u p o t e fi s u b s t i t u i t u l a a c t u l u b o t e z u l u i n i c i p r i n p e r s o n e c r e ş t i n e c a t o l i c e ; c ă c i d u p a c e e l u n u a r e n i c i u n u d r e p t u a p a r t i c i p a l a a d m i n i s t r a r e a S . b o t e z u n u p o t e i n v e s t i n i c i p r e a l ţ i i c u v r e u n u d r e p t u o r e c a r e . D e c a t o t u ş i ( p e r a b u s u m ) u n i i p a r e n t i c o n d u ş i d e i n t e r e s e m a ­t e r i a l i o r i d i n i g n o r a n t i a ( ? ) a r ' d e s i g n a d e n a n a s i p r u n c u l u i l o r u v r e u n u n e b o t e z a t u ( p . e . p r e u n u j u d e u ) s i a c e s t ' a s i - a r ' t r a m i t e u n u s u b s t i t u l a a c t u l u b o t e z u l u i , a t u n c i s u b s -t i t u l u ( d e c u m v a a l t u - c u m i n t r u n e s c e i n s u r i l e r e c e r u t e ) p o t e f u n c ţ i o n a c â n a n a s i u i n n u m e l e s e u s i n u c a p r o c u r a t o r u a l u n e b o t e z a t u l u i , e r a l a c a s u l u , c â n d u n u a r e i n t e n t i u n e a d e a f u n c ţ i o n a c â n a n a s i p r o p r i u , c i n u m a i a i n d e p l i n i m e c h a n i c e a c t e l e p r e s c r i s e i n r i t u a l u , p r u n c u l u r e m â n e f a r a n a n a s i u .

2 . Se reeere se aiba usulu ratiunei3). N u m a i u n u o m u , c a r e s e b u c u r a d e u s u l u r a t i u n e i p o t e f i c o n s c i u d e g r e l e l e o b l i g a ţ i u n i î m p r e u n a t e c u o f i c i u l u p a t r i n i l o r u s i p r i n u r m a r e n u m a i e l u p o t e l u ă a s u p r a - s i a t a r i o b l i g a ţ i u n i . C e i c e n u a u u s u l u r a t i u n e i , p r e c u m i n f a n t i i s i n e b u n i i n u p o t u fi s u b s t i t u i ţ i n i c i p r i n a l ţ i i . A l t u e u m s ' a r ' p a r e s i l u c r u c u r i o s u c â i n f a n t e s e g a r a n t e z e p e n t r u i n f a n t e s e p r o m i t ă c â - l u v â e d u c a i n p r i n c i p i e l e r e l i g i u n e i c r e ş t i n e , p r e c a r i n i c i d e n s u l u n u l e c u n o s c e s i s e p a s i e s e a c â e d u -c a t o r i u l u s p i r i t u a l u a l t u i , c e l u c e i n s u s i a r e l i p s a s e fia i n s t r u a t u s i e d u c a t u d e c â t r a a l ţ i i .

D e s i e s t e d e a j u n s u c â c i n e v a s e fia a j u n s u l a u s u l u r a t i u n e i s p r e a p o t e c o n c u r g e i n m o d u v a l i d u l a a d m i n i s ­t r a r e a b o t e r u l u i , B e s e r i c ' a d o r e s c e , m a m a i m u l t e c o n c i l i e p a r t i c u l a r i c h i a r ' d e m â n d a , c â c e i c e v o e s c u a l u a a s u p r a - s i o f i c i u l u d e n a n a s i s e fia a j u n ş i l a a n i i p u b e r t a t i e i 4 ) e r a a l ţ i i d î c u s e fia a d u l ţ i , m a t u r i s i „sui juris". I n g e n e r e c e i m a i î n a i n t a ţ i i n e t a t e s e f i a p r e f e r i ţ i c e l o r u m a i t i n e r i .

3. A trei'a cerintia este câ se aiba intentiunea de a luă asupra acestu oficiu momentosub). I n t e n t i u n e a d e a f u n c ţ i o n a c â n a n a s i u s i - o m a n i f e s t e z a c i n e v a p r i n a c e ' a c â d e b u n a v o i a i e p a r t e a c t i v a l a a d m i n i s t r a r e a b o t e z u l u i , i n d e p l e n i n d u a c t e l e p r e s c r i e i n E u c h o l o g i u . A c t e l e a c e l e a

l e p o t e i n d e p l i n i p a t r i n u l u s e a u i n p e r s o n a , s e a u p r i n u n u p r o c u r a t o r u , i n c a r e c a s u p r o c u r a t o r u l u p e n t r u s i n e n u c o n t r a g e n i c i c o g n a t i u n e a s p i r i t u a l a , n i c i o b l i g a ţ i u n e a d e a i n g r i g i d e e d u c a t i u n e a r e l i g i o s a a b o t e z u l u i , c i a c e s t e a l e

2 ) S. Alphonso 1. c. s ) S. Alphonso 1. c. ") Conc. Prov. I. Blasiu 1872 5 ct. V. cap. II. n. 4). ä ) S. Alphonso 1. c.

c o n t r a g e c e h i c e l a t r a m i s u , a d e c ă p a t r i n u l u . C e l i c e i n u m a i d i n i n t e m p l a r e ( p . e s . m ó s i ' a ) o r i s i l i ţ i o r i a r ' i n d e p l e n f !, a c t e l e e s t e r n e p r e s c r i s e p e n t r u n a n a s i l a b o t e z u , d a r ' f o r a ) i n t e n t i u n e d e a f i i n s i s i n a n a s i , a s e m e n e a n u c o n t r a g u n i c i ¡ 1 o o b l i g a ţ i u n e s i n i c i c o g n a t i u n e a s p i r i t u a l a , j j P r e l â n g ă a c e s t e i n s u s i r i a b s o l u t u n e c e s a r i a p e n t r u c â I c i n e v a s e p o t a p r i m i v a l i d u o f i c i u l u d e n a n a s i , B e s e r i c ' a m a i j p r e t i n d e c â c e i c e a s p i r é z a l a a c e s t u o f i c i u . • 4 . Se cunósca celu putinu elementele credintiei, s i s e I s c i e p r e c e p t e l e l u i D o m n e d i e u s i a l e B e s e r i c e i , c â a s t u - f e l i u

i n c a s u d e l i p s a s e f i a i n s t a r e a i n v e t i â p r e f i i i c e i s u f l e -t e s c i a i l o r u 6 ) . I n p r a x a c u g r e u v a v e n i ' i n a i n t e c a ş u r i , c â c i n e v a s e fia r e s p i n s u d e l a o f i c i u l u d e n a n a s i u p e n t r u d e f e c t u l u s c i e n t i e i , c à c i s i d e c a n u p o s i e d e i n f a p t a s e i e n t i a r e c e r u t a , s i - o p o t e i n s u s i u s i o r u .

5. Se fia inembrii besericei catolice, B e s e r i c ' a n u m a i i n m e m b r i i s e i p o t è a v e g a r a n ţ i a s u f i c i e n t a c ă b o t e z a t u l u v a fi c r e s c u t u i n r e l i g i u n e a c a t o l i c a . N u m a i a c e ş t i a p o t u r e s p u n d e i n l o c u i ţ i p r u n c u l u i l a b o t e z u s i - i p o t u fi a d e v e r a t i p ă r i n ţ i s p i r i t u a l i . D e u n d e s u n t u e s c h i s i d e l a o f i c i u l u d e p a t r i n i e r e t i c i i s i s c h i s m a t i c i i . R a ţ i u n i l e a c e s t e i p u r c e d e r i d i n p a r t e a B e s e r i c e i s u n t u :

a ) A c a t o l i c i i n u r e c u n o s c u B e s e r i c ' a c a t o l i c a d e u n i c ' a m a n t u i t ó r e , s i c â a t a r i c u c o n s c i e n t i a l i n i s c i t a n i c i n u s e p o t u o b l i g a , c â v o r u i n g r i g i c â n e o t i t u l u s e fia i n s t r u a t u s i e d u c a t u d u p a p r i n c i p i e l e b e s e r i c e i c a t o l i c e . D a r ' e i n i c i n u c u n o s c u d e a j u n s u d o c t r i n ' a b e s e r i c e i n o s t r e , p r i n u r m a r e s i d e c a a r ' v o i t o t u n u a r ' p o t è s a t i s f a c e o b l i g a t i u n e i d e n a n a s i . S e s t i p u n e m u i n s e c â l e a r ' c u n ó s c e s i a r u p o t è s i s a t i s f a c e , d a r ' a t u n c i a r ' l u c r a c h i a r ' c o n t r a p r o p r i e i l o r u c o n v i n g e r i , c o o p e r â n d u c ă p r u n c u l u s e fia c r e s c u t u i n o r e l i g i u n e , p r e c a r e e i n u o c o n s i d e r a d e a d e v e r a t a , s i a s i a d a r ' d i n p u n c t u l u d e v e d e r e a l u a c a t o l i c i l o r u a r ' fi f o r t e m o l e s t u p e n t r u d e n s i i o f i c i u l u d e p a t r i n i 7 ) .

b ) D e c a s ' a r ' a d m i t e s i a c a t o l i c i i c â p a t r i n i , p r i n a c é s t ' a n u m a i s ' a r ' f a v o r i z a i n d i f e r e n t i s m u l u i r e l i g i o s u , c a r e s i a l t u c u m i n d î l e l e n o s t r e e d e s t u l u d e m a r e .

c ) A d m i n i s t r a r e a s . b o t e z u e s t e u n u a c t u a l u c u l t u l u i d i v i n u c a t o l i c i i , l a c a r e a u s e c o o p e r e z e i n m o d u a c t i v u s i n a n a s i i . A a d m i t e i n s e l a a t a r e c o o d e r a r e s i p r e a c a t o l i c i a r ' fi u n u p e c a t u s a c r i l e g i i n u m i t u : communio in sacris, c a r e p e c a t u s e c o m i t e c h i a r ' s i a t u n c i , c â n d u a c a t o l i c u l u n u a r ' p u r t i c i p â i n p e r s ó n a l a c o n f e r i r e a b o t e z u l u i , c i p r i n p r o c u r a t o r u .

D e c a p ă r i n ţ i i p r u n c u l u i a r ' d e s i g n a d e n a n a s i a t a r i j p e r s ó n e c a t o l i c e , c a r i n u m a i c u a n e v o i a a r ' p o t e r e s p i n g e , | { p r e o t u l u , p o t è s e l e a d m i t ă a a s i s t a l a b o t e z u c â m a r t o r i , | o r i c â p a t r i n i o n o r a r i , p r e l â n g a p a t r i n u l u a d e v e r a t u , c a r e

i n t o t u c a s u l u a r e s e fia u n u c a t o l i c u . C â n d u a r ' a m e n i n t i a , c â d e c a n u s e a d m i t e , c â s i n g u r u

a c a t o l i c u l u s e f u n t i o n e z e c a n a n a s i u , d è n s i i l a s a p r u n c u l u n e b o t e z a t u , o r i - l u v o r u b o t e z a d u p a r i t u a c a t o l i c u , p r e o t u l u s e c e r c e a i i n d u p l e c â s e s e c o n f o r m e z e p r e s c r i p t e l o r u b e s e -r i c e s c i , c a r i n u p e r m i t u a c a t o l i c i l o r u a l u â p a r t e a c t i v a l a

| c o n f e r i r e a s â n t e l o r u s a c r a m e n t e . D e c a n u - i s u c c e d e a i j | a b a t e d e l a p r o p u s u l u l o r u p o t e a d m i n i s t r a b e t e z u l u s i f â r a j ! p a t r i n i , c â s i l a b o t e z u l u d i n n e c e s i t a t e . M a i c o n s u l t u a r '

f i i n a t a r i c a ş u r i , c â i n s u s i p r e o t u l u s e i a e a s u p r a - s i o f i c i u l u | d e p a t r i n u , l a s â n d u a i - s e r e s p u n d e p r i n m o ş i a , o r i a l t a

6 ) Conc. Prov. I. 1. c. ') In respectulu acest'a s. Alphonso série: «Valide quidem

sed illicite sunt patrini . . . . apostatae et haeretici, qui nullo casu videntur advocandi, quia ea advocatio esset protestatio quasi falsae religionis, cum non nisi de falsa flde sint sponsuri : etsi Laymann probaliter dicat, posse subinde ob gravem causam admitti (1. c. n. 156).

p e r s o n a c a t o l i c a l a î n t r e b ă r i l e p u n e n d e ; é r ' p i e a c a t o l i c u s e - l u c o n s i d e r e s i i n d u c a i n m a t r i c u l a n u m a i c á p a t r i n u d e o n o r e .

C a t o l i c i l o r u i n c à n u l e e s t e i e r t a t u a f u n c ţ i o n a c á n a n a s i l a b o t e z u l u c o n f e r i t u d u p a r i f u a c a t o l i c u . R e l a t i v u

l a a c é s t ' a u n u d e c r e t u a l u S . C o n g r . C o n c . d i n 1 0 M a i u 1 7 7 0 s u n a : „ A b s o l u t e n o n l i c e r e n e c p e r s e , n e c p e r a l i o s

f u n g i o f f i c i o p a t r i n i i n b a p t i s m o , q u i h a e r i t i c o r u m f i l i i s a b h a e r e t i c i s m i n i s t r a n t u r " . — R a ţ i u n e a a c e s t e i i n t e r d i c e n e s t e a t â t u s p r e a - s e e v i t a c o m u n i u n e a i n c e l e s a c r e , c â t u s i d i n c a u s ' a , c à d e o p a i ţ e p a t r i n u l u n u p o t e s e g a r a n t e z e , c à p r u n c u l u v a f i c r e s c u t u i n r e l i g i u n e a c a t o l i c a , c â n d u

p ă r i n ţ i i - i s u n t u a c a t o l i c i , e r a d e a l t a p a r t e d e s p r e e r e s c e r e a l u i i n r e l i g i u n e a a c a t ó l i c a n u - i e s t e i e r t a t u a g a r a n t a . I n c a ş u r i d e t o t u r a r i i n s e , ( m a i a l e s u l a b o t e z u l u p r u n c i l o r u n ă s c u ţ i d i n c a s e t o r i i m i x t e ) p ă r e r e a m a i c o m u n a a t e o l o g i l o r u e s t e : ( D r . G a s s n e r P a s t o r a l t o m . I I . § . 1 * . p . 1 4 0 ) c à u n u c a t o l i c u p o t è fi n a u a s i u l a b o t e z u l u c o n f e r i t u d u p a r i t u a c a t o l i c u , n u m a i c â t u s e e s i s t e g a r a n t i i s u f i c i e n ţ i , c à p r u n c u l u v a f i e d u c a t u i n r e l i g i u n e a c a t o l i c a s i s e fia e s c h i s u t o t u c e a r ' p o t é i n v o l v e i n s i n e o a p r o b a r e a r i t u l u i a c a t o l i c u .

6 . Beseric'a mai po/tesce ca cei ce voescu a funcţiona că nanasi se aiba o vietici morala nepetata d i n c a u s ' a c à p a t r i n i i a u s e c o n d u c a p r e i i i l o r u s u f l e t e s c i l a o v i é t i a c r e s t i n é s c a m o r a l a ; é r ' c o n d u c e r e a a c é s t ' a c u n i u l t u m a i e f i c a c e e s t e a t u n c i , c â n d u n u s e i n t ê m p l a n u m a i p r i n c u v i n t e , c i s i p r i n e s e m p l e v i r t u o s e . D e u n d e c u t o t u d r e p t u l u s u n t u e s c h i s i d e l à o t ì c i u l u d e n a n a s i c e i p u b l i c e e s c o m u n i c a t i , p e c a t o s i i p u b l i c i s i p r e s t e t o t u ó m e n i i n f a m i .

B e s e r i c ' a n u p o t è a v e i n e i i n c r e d e r e s i g a r a n ţ i a , s i g u r a c u n i - c à b o t e z a t u l u v a f i c r e s c u t u e r e s t i n e s c e . S i a c u m s e s e s i p o t a a s c e p t á c à c c e i ' a , c a r e n u s e i n g r i g e s c e d e p r o p r i ' a m â n t u i r e , s e s e i n t e r é s e s e d e m â n t u i r e a a l t o r ' a ? A t a r i ó m e n i n u n u m a i n u a r ' p r o m o v a b i n e l e s u f l e t e s c u a l u b o t e z a t u l u i , c i p r i n m o d u l u l o r u d e v i é t i a P a r ' c h i a r ' p e r i c l i t a .

6 ) D u p a d i s p u s e t i u n i l e d r e p t u f u i c a u o n i e u n u e s t e i e r t a t u s e f u n c ţ i o n e z e c á n a n a s i u r c i . *

a ) Monachi i si mon ¡alele. I n c a d i n v e c h i m e a c r e s t i n a s u n t u e s c h i s a d e l à o t ì c i u l u d e p a t r i n i p e r s ó n e l e r e g u l a r i d e a m b e s e x e l e ( G r a t . C . 1 0 3 D . I V d e c o n s a c r . ) . C a u s ' a j a c e s t e i e s c h i d e r i j a c e i n i m p r e g i u r a r e a , c à p e r s ó n e l e r e g u l a r i ¡ i n v ê r t u t e a v o t u r i l o r u d e v i m i n e c a p a c e a l u á a s u p r a s i s i i i n p l e u i o b l i g a ţ i u n i l e i i n p r e u n a t e c u o t ì c i u l u d e m i n a s i .

b ) Părinţii i n c a n u s e p o t u a d m i t e c á n a n a s i i l a j p r o p r i i l o r u t ì i , d e o p a r t e n e n d u c à s c o p u l u i n s t i t u i r e i n a - | n a s i l o r u , c h i a r ' a c e l ' a e , c á p r u n c u l u p r e l â n g ă p ă r i n ţ i i j t r u p e ş e i s e a i b a s i p ă r i n ţ i s u f l e t e s c i d e o s e b i ţ i d e c e i d e j â n t â i u , c a r i i n c a s u d e l i p s a s e p o t a p o r t a g r i g e d e e d u - \ c a t i u n e a l u i r e l i g ì ó s a - m o r a l a , é r ' d e a l t a p a r t e c á s e s e ¡

i m p e d e c e c o g n a t i u n e a s p i r i t u a l a , c e s ' a r ' n a s c e i n t r e p ă r i n ţ i « c â n d u u n u l u d i n e i a r ' f u n c ţ i o n a c á n a u a s i u l a p r o p r i u l u l o r i i fiu,

c ) I u t i n e o b s e r v à m u , c à n u e c o n s u l t a a d e s i g n a c á n a n a s i n e d p r e peregrini o r i persone d e a c e l e a , cari ¡¡ lòcuescu in depărtare ele totu mare, s i a s i a n u p o t u s u p r a - J ¡ v e g h i á a s u p r a e d u c a t i u n e i b o t e z a t u l u i . |

C e p r i v e s c e minierulu nanasiloru, i n s e c i i p r i m i a i [ c r e ş t i n i s m u l u i b o t e z a t u l u a v e a n u m a i c â t e u n u p a t r i n u . ¡ I n e v u l u m e d i u v i n i i î n a i n t e c a ş u r i , c à l a b o t e z a r e a p r u n - |! c i l o r u d i n f a m i l i i n o b i l e a s i s t a u m a i m u l t i n a n a s i . C o n c i l i u l u j ' T r i d e n t i n i ! d e c r e t é z a , c à l a b o t e z u s e i n t r e v i n a n u m a i u n u p a t r i n u s ' a u c e h i m u l t u d o i , u n u b a r b a t u s i o f e m e i a — ( C o n c . T r i d . s e s s . 23 d e r e f . m a t r . c . 2), c e ' a c e s e s i p r a c t i z é z a p a n a a c u m u i n B e s e r i c ' a n ò s t r a . R a ţ i u n e a p e n t r u

p c a r e B e s e r i c ' a r e s t r i n g e n u m e r u l u p a t r i n i l o r u e s t e , c â s e ! n u s e l a t i é s c a c o g n a t i u n e a s p i r i t u a l a s i p r i n a c é s t ' a s i i m -•' d e c a m e n t u l u m a t r i m o n i a l i i . C â n d u s e p r e s e n t é z a m a i m u l ţ i |: i n s i c â p a t r i n i s i p r e o t u l u n u d e s i g n é z a i n m o d u s p e c i a l u i i p r e v r e u n u l u d i n e i , c u t o t i d e v i n u p a t r i n i a d e v e r a t i s i j ; c o n t r a g u c o g u a t i u n e a s p i r i t u a l a .

¡ 1 I I I . i |; I n t r e e f e c t e l e b o t e z u l u i c u p r i v i r e n a n a s i p r e l â n g ă o b l i g a -i l t i u n e a d e a i m p l e n i o b l i g a ţ i u n i l e l u a t e a i n p r a s i s e m a i n u m e r a j i s i cognatiunea s e u rudenia, s p i r i t u a l a , c a r e d u p a d i s c i p l i n ' a

b e s e r i c e i n o s t r e „impedeca i n c h i a r e a c ă s ă t o r i e i v a l i d e . . . . i n t r e n a n a s i s i i n t r e f i i i s p i r i t u a l i ( g r a d u l u â n t â i u ) ; i n t r e n a n a s i s i i n t r e p ă r i n ţ i i s e a u f i i i f i n i l o r u , p r e c u m s i i n t r e c o p i i i n a n a s i l o r u s i i n t r e f i n i ( g r a d u l u a l u d o i l e a ) ; s i i n t r e p r u n c i i n a n a s i l o r u s i i n t r e p r u n c i i f i n i l o r u ( g r a d u l u a l u t r e i l e a ) " ( C o n c . P r o v . I I . T i t . I V . S e c t . 1 c a p . 2 ) . A s e m e n e a s e n a s c e c o g n a t i u n e s p i r i t u a l a s i i n t r e b o t e z a t o r i u s i b o t e z a t u s i p ă r i n ţ i i b o t e z a t u l u i . C o g n a t i u n e a s p i r i t u a l a i n s e n u m a i a t u n c i s e n a s c e c â n d u b o t e z a t u l u s ' a c o n f e r i t u v a l i d u , c â n d u c o n f e r i r e a b o t e z u l u i a f o s t u i n v a l i d a a t u n c i b o t e z u l u n u a r e n e c i u n u e f e c t u p e n t r u p e r s d n e l e d e s i g n a t e c â n a n a s i , s i e l e p r o p r i e n e c i n u s u n t u n a n a s i , c ă c i u n d e n u s ' a i n -t ê m p l a t u r e n a s c e r e s p i r i t u a l a , n u pete fi n e c i v o r b a d e s p r e p a t e r n i t a t e s p i r i t u a l a .

I n f i n e a r ' fi d e d o r i t u , c â p a s t o r i i s u f l e t e s c i p r i n c u v â n t ă r i a c o m o d a t e s e i n v e t i e p o p o r u l u d e s p r e m o m e n -t u o s i t a t e a o f i c i u l u i d e n a n a s i ; s e - i a r e t e , c â c e s e r e c e r e , c â c i n e v a s e p é t a p r i m i a c e l u o f i c i u i n m o d u v a l i d u s i l i c i ţ i i , p r e c u m s i c à c e o b l i g a ţ i u n i a u n a n a s i i ; d e o r e c e i n t ê m p u l u n o s t r u c e i m a i m u l ţ i o m e n i c u g e t a , c à s p r e a fi p a t r i n i , e d e a j u n s u a f i d e f a c i a l a b o t e z u , a i - s e i n f e r i n u m e l e i n i n a t r i c u l a , a f a c e f i n u l u i v r e - u n u p r e s e n t u s i c u a c é s t ' a s ' a t e r m i n a ţ i i t o t u l i i . P ă r i n ţ i i i n a c a r o r u c o m p e t i n t i a c a d e a l e g e r e a p a t r i n i l o r u , i n c a t r e b u e f a c u t i a t e n ţ i , c â s e n u c a u t e n e c i l a a v e r i , n e c i l a r a n g u r i , n e c i l a f o l o s e m a ­t e r i a l i , c e l e a r ' p o t é d o b â n d i p e n t r u s i n e o r i p e n t r u f i i l o r u . d e l à f i i t o r i i n a n a s i , c i s e a l e g a p r u n c i l o r u s e i a t a r i p ă r i n ţ i s u f l e t e s c i , c a r i a u s i c a p a c i t a t e a s i v o i n t i ' a s i n c e r a d e a i m p l e n i a g e n d e l e i m p u s e d e o f i c i u l u l o r u ; é r ' p r e p r u n c i l a t ê m p u l u s e u s e - i i n v e t i e c â s e o n o r e z e s i i u b é s c a p r e p ă r i n ţ i i l o r u s u f l e t e s c i , c a r i a u l u a t u a s u p r a s i o b l i -g a t i u n e i — c e e d r e p t u o n o r i f i c e , — d a r ' d e s t u l u d e g r e l e .

D r . !.. M .

Ocupatiunile scripturistice. I.

Nici intr 'unu institutu de crescere si de inve-tiamentu nu suntu de o necesitate atâtu de imperativa ocupatiunile scripturistice câ in scól'a poporala ele­mentara si in deosebi in cea cu unu sânguru inve-tiatoriu.

In o atare scóla aduce c u . sine firea lucrului, adecă necesar'a întocmire a ei, câ ocupatiunile scrip­turistice se fia di de di, ba chiar' mai óra de óra, indispensabile. Càce acést'a scóla, cuprindiendu in sine copii din 6 ani de scóla si impartiti in celu pucinu 3 despartiaminte, cari suntu de a-se instruâ in restâmpuri deosebite, urméza de sine câ, pana cu unu despartiamentu se ocupa de-a dreptulu adecă in

Nr. 6. FOI'A BESERICESCA SI SCOLASTICA 93

modu inmediatu invetiatoriulu, pana atunci celealalte despartiaminte inca trebuiescu tienute in activitate, care pote fi de doue feliuri, si anume: ascultându la ceea ce propune invetiatoriulu in modu directu altui despartiamentu, seau aplicându materialulu de curundu invetiatu — facându ocupatiuni scripturistice.

Modulu primu in unele caşuri pote fi de multu folosu, ba elu este chiar' necesaru; dar' in multe caşuri, in locu de a ajuta, precum intentioneza inve­tiatoriulu, elu devine stricaciosu.

Folositoriu este acestu modu de ocupare a-lu despartiaminteloru, cându unu despartiamentu mai superioru ospiteza la altulu mai inferioru, pentrucâ se repetiesca materialulu ore cându invetiatu; abstragendu impregiurarea, ca s. e. despartiamentulu, formatu din elevii aniloru 5 si 6 de scola, puciuu folosu vâ trage din propunerile ce se facu despartiameutului, compusu din şcolarii din anulu I si II de scola, ba din contra, acestu modu de ocupatiune, ne mai sternindu neci unu interesu in sufletulu scolariloru, -i aduce, lucru naturalii, in positiunea de a deveni neactivi cu spi-ritulu seau, mai bine dîsu, deca spiritulu loru e si ocupatu cu ceva, obiectulu acestei ocupatiuni nu este materi'a, ce se tracteza despartiaminteloru de totu interiore, ci cu totulu altu cev'a. In acestu casu, clasele seau despartiamintele superiore voru fi distrase, mintea scolariloru are se sbore in direcţiune contrarie celei intenţionate de invetiatoriu, si ei nu voru trage neci unu folosu din acest'a ospitare aparenta, ba voru conturba si pre invetiatoriu si despartiamintele in­teriore in ocupatiunile loru. Er ' ospitarea unui des­partiamentu inferioru la propunerile, ce se facu unui despartiamentu superioru, este mai pucinu acomodată de a aduce cev'a folosu. Şcolarii din anii 1, 2 si 3 de scola n'au pregătirile de lipsa pentru a pote intielege lectiunile, ce se tracteza despartiameutului 4, 5 si 6. Si de aici urmeza câ ocupatiunile scrip­turistice suntu neincungiuratu de lipsa iu scol'a po­porala si in deosebi in cea neimpartîta, adecă cu unu senguru invetiatoriu.

Chiar' si numai aceste consideratiuni ne dovedescu din destulu necesitatea ocupatiuuiloru scripturistice iu scol'a poporala. Dar' suntu si alte multe motive pedagogice, cari militeza iu favorulu acestoru ocu­patiuni, chiar' si in scolele cu mai mulţi invetiatori, unde nu suntu mai multe despartiaminte sub con­ducerea aceleiaşi persone.

Pote scolariulu se invetie regule din gramatica, din computu s. a. obiecte de invetiamentu; deca inse invetiatoriulu nu -i va dâ ocasiune câ se-le si deprindă din destulu, cum cere firea lucrului, neci nu -i voru remâne acelea regule in spiritu si pucinu folosu practicu va resultâ pentru scolariu din acest'a procedura.

Precum se scie, ocupatiunile scripturistice in

scolele mai inalte: in gimnasii, scole reale etc. se dau forte raru si ele servescu mai multu pentru a-se constata, câ este scolariulu in chiar' cu materialulu invetiatu dela o anumita perioda de tempu pana la alfa, câ dispune elu de acestu materialu ori si cânflu si intre ori si ce impregiurâri si prin urmare, câ remasu-i-a pentru vietia, de orece tota lumea este convinsa, câ „pentru vietia invetiămu". De aceea operaţiunile scripturistice suntu si o parte esenţiala si prin urmare neincungiuratu de lipsa a tuturora esameneloru, fiinducâ din ele se vede cu multu mai bine gradulu de maturitate si cualificatiune alu sco­lariloru, de câtu din respunsurile verbale.

In scol'a poporala inse, dupa cum am aretatu mai susu, pre lângă scopurile, cari se urmarescu in scolele mai inalte cu ocupatiunile scripturistice, vine la midîlocu si necesitatea, care aduce cu sine, câ sco­lariloru se li se de acestu feliu de ocupatiuni cu multu mai adeseori de câtu in alte scole. Prin urmare ocupatiunile scripturistice trebue se jdce unu rolu forte importantu iu scol'a poporala si cu deosebire iu cea cu unu senguru invetiatoriu. E r ' dela modulu alegerii acestor'a si dela intrebuintiarea, cum se cade, a toturoru recerintieloru didactice spre acestu scopu, depinde forte multu obtienerea unui progresu mai bunu in scolele nostre.

Celu pucinu, jumetate din tempulu destinatu pentru invetiamentu in scolele cu unu senguru invetiatoriu trebue se fia consacratu ocupatiuniloru scripturistice. Acest'a impregiurare prin urmare ne si dovedesce,. câ multu pondu trebue se punemu pre ocupatiunile din cestiune; ceea ce nu se prea face din partea precumpenitore a invetiatoriloru, desi acest'a intrelasare este in pagub'a cea mai mare a progresului.

Cestiunea ocupatiuniloru scripturistice este dera de mare insemnatate, si ca e de a-se clasifica. Spre acestu scopu, trebue studiata in tote amenuntele sale, câ se nu ne mai lipsim u si pre venitoriu de acestu motoru alu progresului in scol'a poporala. In cele urmatore voiu aretâ, cari suntu adeveratele scopuri a-le ocupatiuniloru scripturistice, cum se practica ele astadi de invetiatori si cum ar' trebui se procedemu mai bine pre venitoriu in acest'a privintia.

II.

Pentru a aretâ valorea ocupatiuniloru scriptu­ristice in genere, credu, câ facu unu lucru bunu, reproducâudu unele pasagie relative, din cerculariulu M. O. Comitetu granitiarescu din fostulu regimentu rom. Nrulu 223 ex 1874, pag. 5.

Eta ce aflamu acolo, intre altele multe si bune: „Ne plângemu, câ şcolarii noştri uita asia de iute si cele propuse cu tota grigi'a . . . . se nu uitâmu inse . . . câ adecă .„unde lipsesce propunerea metodica

13

94 FOI'A BESERICESCA SI SCOLASTICA. Nr. 6.

(lucrulu invetiatoriului) acolo invetiamentulu nu intra in sufletu; unde inse lipsesce deprinderea si aplicarea (lucrulu scolariului) acolo invetiamentulu nu remâne in sufletu".

* „Lucrulu scolariului inse culmineza in ocupatiunile scripturistice, si proprie in cele stilistice, cari cu dreptu cuventu s'au numitu fldrea s'au coron'a inve-tiamentului". Mai la vale se dîce: „Scol'a este chiamata. intre altele, a-se ingrigî. ca discipulii sei se-si cunosca poterile spirituale si corporale, cu cari i-a daruitu Domnedieu, si se invetie a-se folosi de ele cu con-sciintia si energia spre realisarea scopuriloru sale, recunoscute odată de adeverate, frumdse si bune". E r ' midîloculu celu mai acomodatu spre acestu scopu •e: „lucrulu, laborea, activitatea in scdla, asia dara ocupatiunile de sine. Aici copilulu e avisatu a-se folosi de poterile sale, a-se cugeta la tempulu si modulu resolvirei, a-si procura ajutoriele de lipsa si a invinge de multeori greutăţi si neajunsuri consi­derabile. Tote acestea suntu de natura a desceptâ in elu consciinti'a de sine, voi'a si plăcerea spre lucru. — Inca un 'a ! Suntu şcolari fricoşi si târdii, cari nu se potu reculege, nu potu precepe indata ce-le propuse. Cu câtu conscolarii loru suntu mai isteţi, cu atâtu e mai mare pentru ei pericululu, ca -si vom pierde credinţi'a in poterile loru proprii seau — ceea ce e totu atât 'a — voru incepe a crede, ca ei nu potu, nu suntu in stare a invetiâ. Acestu periculu trebue combatutu in totu modulu, pentrucâ precum forte bine observa unu pedagogu renumitu, spre a nu pote cev'a, e de ajunsu numai a crede acest'a. Intre midildcele ducatdre la scopu e si acel'a, de a dâ sco-lariloru ocasiune, ca se lucre de capulu loru, fâra controla si urmărire directa din partea invetiatoriului; in acestu casu scolariulu, sciindu ca nu e, cum se dîce, „luatu din dereptu", are tempu a-se reculege si orienta, a-si precugetâ lucrulu bine si a cerca unu alu diecelea modu de resolvire, „de cumva cele 9 precedente i s'au parutu nedestulitdre".

Si mai in josu: „in fine scimu cu toţii, câtu de multu depinde succesulu invetiamentului si alu educatiunei dela „bun'a intielegere intre scola si cas'a parintiesca1'.

„Fia vorb'a de frecuentarea scdlei, fia de pre­vederea acesteia si a scolariloru cu cele necesarie, seau de mantienerea unei discipline bune intre şcolari, in totu casulu scol'a e avisata — si inca astadi mai multu câ altădată — la concursulu casei parintiesci, carele va fi cu atâtu mai activu si mai abundantu, cu câtu interesulu acesteia pentru scopurile scdlei va fi mai viu si mai mare".

„De aici datoriuti'a scdlei, de a-si câştiga in-crederea si simpati'a parintiloru, dându-le probe în­vederate, câ ea iu adeveru le folosesce. Au nu audîmu

pre mulţi părinţi espectorându-se: „Pentruce se -mi mai dau copilulu la scdla si se -mi facu spese cu procurarea de cârti si alte recuisite, deca elu nu invetia nimic'a" ? — Unu midilocu eminentu spre a aretâ parintiloru, câ fiii loru invetia cev'a in scdla, si prin acest'a a restabili si consolida totu mai multu concordi'a intre casa si scdla, suntu erasi ocupatiunile domestice din diversele obiecte de invetiamentu".

„Astfeliu vedemu invetiamentulu, educatiunea si bun'a intielegere intre casa si scola intrunindu-se spre a pretinde dela fiacare invetiatoriu, câ se dedice ocupatiuniloru scolastice, tdta atenţiunea posibila si in insusi interesulu discipuliloru sei se se tiena de devis'a străbuna: „Neci o dî fâra de vreo ocupatiune"!

„Si se nu ni-se vorbesca de lipsa de tempu si alte neajunsuri! Le cunoscemu pre to te ; scimu insa si aceea, si o scimu din esperinti'a mai multoru invetiatori, câ voi'a, intieleptiunea, si tactulu suntu in stare a invinge tote greutăţile, a impacâ tote interesele". R. Simu.

Efectulu nutretiului asupra animalului. Nutretiu slabu e acel'a, in care suntu pucine

parti de unsdre si parti de acelea, cari suntu neaco­modate pentru fibrele musculari. Conţienutulu nutritoriu alu nutretiului altcum depinde multu si dela organi-satiuuea interna a animalului, pentrucâ rogozulu bine manipulatu si paiele bune primaver'a suntu destulu de nutritorie pentru vitele cornute, nu inse si pentru cai, si erasi ovesulu e nutritoriu pentru cai, dar' pentru oi si pentru porci nu ; mai departe decide in privinti'a ast'a etatea seau si starea animalului.

Animalulu tienutu cu nutretiu reu se slabesce, chiar' si deca nu lucra nimicu atunci, cându elu trebue se-si pregatesca nutretiulu spre digerare, precâudu deca -lu pregatesce omulu taindulu in bucati mai mici, nu slabesce asia de tare, pentrucâ in multu nutretiu slabu este atât 'a contienutu nutritoriu, câtu ai - ' fi de ajunsu pentru conservarea buna a animalului, si caus'a, câ animalulu totuşi slabesce, e urmatdri 'a: Din nu­tretiulu mai slabu animalulu trebue se mance mai multu, deci prin rdderea cea lunga i-se dubescu tare muşchii, spre repararea caror'a se recere mai multu materialu din sânge, dar' multu nutrementu roşu pretinde multa saliva, carea inca se pregatesce din sânge, respective din ap'a, din albumenulu acestui'a, deci sângele si aici scade, in stomacu se recere mai multu si mai pofcernicu sucu gastricu, acest'a inca scaresce sângele membreloru stomachului si ale intes-tineloru inca trebue se faca mai multa misîcare, dubi rea si aci e mai mare, si astufeliu e lipsa de mai multu bilu si sucu gastricu, ma si organele de respiratiune inca cu greu prelucreza materialulu gatitu

din nutretiulu slabu, prin urmare pretutiudenea mai multu se recere din sânge asia, câtu se pierde mai multu sânge, decâtu se câsciga, adecă din nutretiulu slabu ce l'a digeratu animalulu n'a potutu se se formeze arât 'a sânge, câtu s'a pierdu tu din sânge la digerarea nutretiului ; din tote acestea urméza slăbirea animalului.

Nutretiulu slabu produce urmatóriele daune: causéza lapedarea fetului, pentrucâ natur 'a, câ se sustiena din sângele seracu sanitatea si viéti'a indi­viduala a mamei dà afara fetulu, ce pretinde multu din sânge, si lapedarea nefiendu naturala, se termina nu numai cu doreri ci chiar' cu morte, din causa, cà fetulu piere inainte de a fi lapedatu ; mai departe dèca careva organu se bolnavesce, acel'a se putrediesce, deórece in sângele seracu nu este potere vindecatóre si prin urmare se causéza morte, tote organele se putrediescu, se descompunu, si sub acést'a putrediune, se desvólta viermi merunti, cari suntu embrionii râiei, ce causéza usturime, rane. In fine animalele tractate cu nutretiu slabu suferu multu in dorere de fole si li-se slabescu forte multu muşchii.

Se vedemu acum ce efecte produce nutretiulu prea uscatu si vìrtosu ; acést'a pretinde una ródere potèrnica si îndelungata, incâtu muşchii se obosescu si tramitu nutretiulu in stomachu, fàra de a fi rosu seau digeratu si apoi nutretiulu si pretinde multa saliva; mare parte din nutretiulu uscatu se dà afara din corpu fàra de a fi digeratu, din care causa nu­tretiulu prea uscatu chiar' si dèca este celu mai cu potere nutritória, totuşi nu ingrasia animalulu, ma din contra -lu slabesce, animalulu se recesce curundu, capeta colica, aprindere de intestine. Deci nutretiulu prea uscatu trebue inmoiatu seau sdrobitu, macinati! ; dèca dai calului desprinsu din hamu trei cupe de ordiu uscatu, jumetate lu-va da afara nedigeratu, asemenea si boulu déca-i damu cucuruzu prea uscatu ; aceasi se intèmpla cu porculu ; prin urmare macinându granuntiósele acestea, vomu cascigâ multu.

Nutretiulu prea umedu din caus'a influintieloru esterne inca desvólta musculatura debila; asemenea se intèmpla si cu nutretiulu rescoptu, deórece si din acést'a lipsesce contieuutulu albuminosu; nutretiulu necoptu, ierb'a cea verde, debila inca produce pericle, fhnducà in ea se afla pucine fibre, fòrte multu albuminu, hidratu carbonatu, adeca contienutulu ingrasiatoriu este preponderantu, din care causa animalulu slabu, dar ' sanitosu in curundu se ingrasia, dar' neri intr'unu tèmpu nu pieru atâtea animale câ primavér'a pre pasiunile celea grase, verdi, cari causéza multe bóle de sânge.

Nutretiulu rece slabesce animalulu, mai alesu sta acést'a despre porci ; mai departe causéza lapedare, aprindere de plămâni si de ficatu; nutretiulu caldu

j! in mesura mare datu slabesce digastiunea si causéza || laxare si nu arareori aprindere de intestine, pentru

acea aninialeloru nutrite cu làturi trebue datu si nutretiu fibrosu. Nutretiulu putredu si mucedu causéza morburi de apa, înfiaturi, putredîre de plămâni si de ficatu, cu deosebire este stricatiosu pentru rimatori. Nutretiulu cu oleiuri volatile seau veninóse pentru unele animale este stricatiosu, ér' pentru altele nu, de es. capr'a mânca si laptele cânelui, precându porculu, de ar ' mânca din ehi si numai unu gramu, începe a voma poternicu. Porumbulu mânca rapiti'a fàra periclu,

I ér' animalele cu patru petióre capeta aprindere de intestine si de rènichi, precându turt 'a de oleiu gătita din rapitia, este unu nutretiu ingrasiatoriu pentru fiecare animalu.

I n v i t a r e l a p r e n u m e r a t i u n e .

Conciliulu nostru provincialu I la Capa V I I „Despre edarea Foiloru besericesci", a dispusa, edarea unei foi septemânale ,,in care sè se incunos-cintieze publiculu despre starea „actuala a Provinciei besericesci in tòte privintiele, si sè se desbata in dèns'a intrebàrile ocurente".

Câtu de intielépta si oportuna a fostu acést'a dispositiune conciliară, o dovedesce dorinti'a de repetîte ori, si cu deosebite ocasiuni esprimala a clerului nostru.

Acum dispositiunea Conciliului si dorinti 'a clerului e aprópe de realisare. Ajutându Părintele lumineloru, dela care vine tòta lucrarea buna, cu inceputulu lui Januar iu st. n. 1891 va apare in Blasiu o foia septemânala cu numele „Unirea" , care e pornita anume cu scopulu de-a corespunde susu

I citatei dispositiuni conciliare. Dreptu ace'a redac-| tiunea nóuei foi se va sili din tòte poterile, se tièna ! in curenţii publiculu nostru despre starea actuala a

Provinciei nòstre besericesci, in privintiele, oeupân-I du-se cu tòte cestiunile de ceva-si însemnătate pentru ; beseric'a si scól'a nòstra, si cercându se dé o directiva ; clerului, invetiatoriloru si poporului nostru credin-j tiosu in deosebitele loru relatiuni. Va cuprinde |J asemenea totu numerulu câte o revista politica, in j care se va arunca o privire larga asupr'a celoru I mai însemnate eveniminte din tiéra si străinătate,

câ astufeliu publiculu cetitoriu se cunósca si cele ! ce se petrecu afara de noi in lumea mare. Pr in | corespondintie din centrele pentru noi mai însemnate

va informa pre cetitori despre intèmplàrile de cevasi momentuositate, ce se ivescu prin deosebitele parti mai alesu ale patriei nòstre; si totu asemenea va face si in rubric'a noutatîloru de dî. O parte speciala va consacra fói'a cestiuniloru scientifice si literare, câ astu feliu si pre acestu terenu se afle cetitorii

tòte cele trebuintióse in viéti'a detóte dilele. Si fiindu-cà fòi'a doresee se indestulésca si dorintiele si aşteptările publicului mireanu, de ace'a in acést'a parte a fóiei se vom publica mai alesu tractate de acele, cari potu se intereseze si pre cetitorii laici. Ma nici de ìamiliele preotìloru si a credintiosiloru nostri m i s i va uita fói'a nòstra, ci chiar din contra se va nisui a-le oferi o lectura plăcuta si in acel'a-si tèmpii si moralisatóre, publicându novele si romanuri .si alte producte beletristice scrise in spiritu cresti-nescu, cari inse pre lângă acést'a insusire esenţiala mai posiedu si frumseti'a stilului. In fine va publica fói'a si anuntiuri economice si comerciale, câ astu-feliu sè nu fia nici o clasa din societatea nòstra, carea sè nu afle intr'èns'a ace'a, dece are lipsa.

Fói 'a va aparé, precum s'a dîsu, in fiesce-care septemâna, si anume Sâmbat'a. Formatulu va fi mai mare câ alu fóiei de pana aici, hârti 'a buna, tipariulu curatu, si cu tòte aceste pretiulu de abona-mentu va fi numai 6 floreni la anu, si 3 la jumetate de anu.

Din cele dîse potè vede ori cine, câ redactiunea si administratiunea nu are in vedere decâtu numai înflorirea si binele poporului nostru credintiosu si a veneratului Cleru. Chiar de ace'a si apeléza la spriginulu celu mai caldurosu, atâtu materialu câtu si moralii, promitièndu, cà deca va intempinâ o im-bratîsiare numerósa, va desvoltâ fói'a si mai multu, fâra câ se urce pretiulu.

Abonamintele ne rogarmi sè se adreseze ,,La Administratiunea „ Unirei" in Blasiu (Balâzsfalva)", pre lângă indicarea chiara a numelui, a locuintiei si a poştei ultime. Cele tiènetóre de partea spirituala a fóiei au sè fia adresate la „Redactiunea „ Unirei" in Blasiu (Balâzsfalva) ".

Blasiu, in 12 Decembre 1890.

Cu tòta stim'a

Redactiunea si Administratiunea „ U n i r e i " .

V a r i e t ă ţ i . Distînotiune. Fói'a oficiosa din 11 a, 1. c. publica

urmatoriulu comunicatu : „Maiestatea sa cesárea regésca apostolica cu decisiunea

„Sa preainalta datata in 26 Novembre a. c. s'a induratu „preagratiosu a conferi fâra tacsa demnitatea de consilieru „intimu episcopului greco-catolicu de Oradea-mare Mihailu Pavelu".

Cine cunósce 'sacrinciele nenumerate ce le-a adusu Escelenti 'a Sa Domnulu Episcopu de Orade pentru în­florirea diecesei incredintiate pastorirei Sale, (si cine este aeel'a, care nu le cunósce) si impregiurarile grele intre

cari a trebuitu si trebue se o cârmuiesca, va saluta cu bucuria acést'a preainalta distinctiuue ce s'a facutu demnului Prela tu; si noi credemu a da espresiune sèmtieminteloru clerului si poporului nostru intregu, cându presintàmu Escelentiei Sale omagiele nostre respectuóse urândui câ Bunulu Domnedieu se-lu păstreze inca la multi ani, spre înflorirea diecesei, spre binele patriei si a natiunei nostre.

(Fundatiune) Joanu Daniel alias Danutiu, mare proprietariu in Posionu si secretariu de unu lungu siru de ani, a contiloru Zichy, a lasatu la mortea sa o fundatiune de 30,000 fi. v. a. pentru studenţii români gr. cat. Acestu barbatu si cându era in vietia, tremite acum de mai mulţi ani in fie care anu, câte 100 fl. câ se se impartiesca in patru pârti egale la câte unu studentu din cele 4 clase ale gimnasiului superioru. Repausatulu a fostu romanu gr. cat. din părţile Siomcutei mari.

(Necrologll) Joanu Dragam, preotu gr. catolicu in Csâky Gârbâu a repausatu in dilele trecute in etate de 49 ani, in alu 22 anu preoţiei, lasandu in doliu o numerosa familia. —

Fia-i tierin'a usiora!

Câtra cetitori. Numerulu acest'a este cehi din urma alu fóiei

nóstre. Multiumimu abonatîloru si colaboratoriloru noştri pentru spriginulu materialu si moralu ce ni l'au datu. Pre aceia cari restéza cu abonamente, -i ro-gâmu se binevoiésca a-le achita câtu mai iu graba.

In loculu fóiei nóstre va aparé cu inceputulu ánului venitoriu o nóua fóia sub nóua redactiune, cu numele „Unirea". Cuprinsulu ei va fi besericescu-politicu, va iesí in fiescecare septemâna Sâmbat'a, va ave si parte beletristica, cu unu cuvéntu chiar asia va poté fi cetită de mireni cá si de preoţi, ma chiar si familiele vom aflá intr'éns'a o lectura plăcuta si morala. Pretiulu de abonamentu remane totu celu de demultu, cu tote câ spesele se urca in mesura forte considerabila. Rogâmu chiar de ace'a pre ono­raţii noştri abonaţi, cá_ nunumai se spriginésca si fói'a cea nóua cu abonamentele loru, ci se o respândesca si in cerculu cunoscutiloru mireni, câci dela sprigi-uirea ce o va intémpiná fói'a cea nóua, va depinde desvoltarea ei ulteriora.

Fói'a cea nóua se va tramite la toti abonaţii fóiei nóstre, cari se voru considera de abonaţi si pre viitoriu; decumva inse nu ar intenţiona se-o primésca,. ne rogâmu câ se o retramita numai decâtu, cá se pota fi orientata redactiunea si administratiunea cu privire la numerulu abonatiloru.

Redactiunea „Foiei besericesci si scolastice".