ANonEn CerocERo CAIvfl-r-ERr (n. 1925) este unul dintre cei mai

populari scriitori italieni contemporani. Poet promiletor in ti-nerele, apoi regizor de teatru, scenarist gi producitor de radio

gi televiziune, Camilleri a inceput si scrie romane tirziu, dupivArsta de patruzeci de ani. Astdzi, "BiitrXnul",

cum il numesc cu

tandrele contemporanii, este considerat un nume de referinp al

genului polftist, contribuind la glisarea lui spre ficliunea literari.Primul siu roman, 1/ corco delle cose, a fost publicat abiain 1978

(degi frrsese scris cu zece ani mai devreme), insi consacrarea lite-

rari a cunoscut-o dupi alli cincisprezece ani, odatd cu romanul

La sugione dclk caccia (Sezonul d.e oindtoare). io tgg+, a apdrut

Forma apei, primul roman din seria Comisarul Montalbano, per-

sonaj care in scurt timp avea si se transfor,me intr-un adevirat

cult. Dintre titlurile seriei - care cuprinde peste 20 de volume

pAne in prezent - metrtiontm: Ciinele dc teracotd (1996 - EdL-

tura Nemira, 20t0 , 2014) , Hopal dc rnerindc (1996 - Editura Ne-

mira,2009,20t4), Sunetul oioii (1997 - Editura Nemira, 2009,

20t4), Excarsic k Tindari (2000 - Editura Nemira,2Q10, 2014),

Un rnese con Monulbano (1998), L'odore della notte Q00t),La pazicnza dcl ragno Q004), La lana di caru (2005). Comisarul

Montalbano a devenit atAt de popular (a aceasta conribuind 9i

un serial de televiziune de mare succes), incAt Andrea Camilleria ajuns in situalia de a nu mai putea renunta la el (asemenea

lui Arthur Conan Doyle cu personajul slu Sherlock Holmes).

"Cititorii imi scriu 9i-mi spun ci personajul le apa4ine gi deci

nu pot si fac ce vreau eu cu el. Cit deqpre +l omori, nici nu poate

fi vorba. Am cerut sfaturi de la doi autori de romane poliliste,

Montalban 9i Jean-Claude lzza, dar se pare cd" e f.oarte primej-

dios sx programezi disparifa unui astfel de personaj: cei doi au

decedat intre timp." Prin urmare, Camilleri ar fi luat hotirArea

ca uldma aventuri a lui Montalbano s-o incredinleze editoruluisiu, cu indicalia de a fi inchisi intr-un seif 9i publicati abia dupn

moartea autorului.

FORMAAPTI

Edilia a II-a

Traducere din limba italianlEuar.unr Borezaru

N E M IRA

Coperta: Gabi DUMITRU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

CAMILLERI, ANDREA

Forma apei / Andrea Camilleri ; trad.: Emanuel Botezatu.-

Ed. a2-a. - Bucure5ti : Nemira Publishing House, 2014tsBN 978-606-579-880-9

l. Botezatu, Emanuel (trad.)

82 1.1 31.1 -31 =1 35.1

Andrea Camilleri

LA FORMA DELL'ACQUA

@ 1994 Sellerio Editore, Palermo

@ Nemira, 2010,2014

Redactor: loana MARCU

Tehnoredactor: Corneliu ALEMNDRESCU

Tiparul executat de FED PRINT 5.A.

Orice reproducere, totald sau pa4ial5, a acestei lucreri,

firi acordul scris al editorului, este strict intezise

5i se pedepse5te conform Legii dreptului de autor.

tsBN 978-606-579-880-9

I

PAlpAirea strdvezie a zorilcl. nu izbutea sd rdzbatd,

in curtea societatii Splendor, firma care administracuritenia urbei Vi$ta; o imbulzeali densi de norijogi ferea cerul privirii, ca qi cum cineva ar fi tras

dintr-o pafte tn cealalta a bollii o copeftina brumirie,frunza-ncopaci nu se clintea, cici vAntul dinspre sud

intirziainci si se de$epte din somnu-i de plumb qi

plnd gi vorbele pdreau cx se lasd cu greu scoase dingltlej. inainte sd. repartizeze posturile de lucru de

peste zi, geful de echipn ii anunld pe ceild$ ci Peppe

Schlmmari qiCaluzzo Brucculeri erau absenli mo-tivat, atitin ziua cu pricina, cAt gi in multe altele

care aveau si urmeze. La drept vorbind, cu greu ar

fi putut gisi cineva absenle mai motivate ca ale luiPeppe siCaltzzo: cei doi fuseseri aresta[i cu o seariln urmi, in timp ce, cu cAte o arml in mAne, incer-cau sd jefuiasci supermarketul din centnr. Pe secto-

rul rimas descoperit, qeful de echipd se hodri si-itrimiti pe Pino Catalano gi Saro Montapeno, doitineri topografi - gomeri de drept ca topografi, insl

angaiai temporar ca,operatori ecologici" in urmageneroxei intervenlii a Excelenlei Sale, deputatulCusumano, in a cirui campanie electorala cei doi luptasere trup gi suflet (exact in aceasti ordine, trupulfecAnd mult mai multe decit ar fi fost dispus sufle-nrl si facl); mai exact, era vorba despre sectorul ciruiai se zicea ola stAni", pentru cL - aqa umbla vorba -un cioban obignuise in vremuri imemoriale si-gi duciturma de capre la pdscut pe acolo. Era un tipgan larg,o patd meridionalt de la periferie ce se desfira pAnespre plajtr, strajuite de rimlqigele unei mari uzine chi-mice, inaugurattr cu ani.in urml de omniprezentasaexcelenqi Cusumano, pe vremea cAnd peste urbe adiavAnt de bunistare gi progres (in scurt timp instr vln-ticelul se ffansformase intr-o brizi, pentru ca apoisi se potoleasci de tot, izbutind, cu toate acestea,si aduci oragului mai mulrc pagube decAt o tornadiadevdratd,gi lasAnd in urmd un gir nesfirgit de gomerigi asistali social). Pentru ca nu cumva in zoni si-gifaci cuib stoluri rdtdcitoare de negri-ca-tlciunelesau de negri-numai-pejumitate - senegalezi sau algerieni, tunisieni ori libieni -, de jur imprejur se ridicaseun zid impozant, dincolo de care insi continuau sitroneze structurile de fier ruginit, mAncate de ploi,de nepisare gi de aerul sirat al mlrii, aducind totmai mult cu eventualele viziuni arhitectonice aleunui Gaudi cdzut pradd,substanlelor halucinogene.

PAne de curAnd, ostAna" reprezentase pentru ceicare, atit de ignobil, erau numili gunoieri o indelet-nicire cum nu se putea mai uqoaril dintre haftii, puns

IIORMA APEI 7

de plastic, cutii de bere gi coca-cola, apireau cdcalicamuflali cu stAngicie sau lesagi pur 9i simplu vede-

rii, iar cAnd gi cAnd mai rislrea icicolo cite un pre-zewativ,instr se tntAmpla atat de rar,incit cineva cu

niscaiva intuiqie gi fantezie ar fi putut chiar ghiciamdnuntele picante ale intAlnirii cu pricina. Cam de

un an insi, prezorvativele se adunau valuri-valuri prinpl4ile locului, intinzAndu-se ca un covor cAt vedeai

cu ochii: totul incepuse pe vremea cAnd un minis-tru cu chip intunecat gi inchistat, desprins parci dintabelul cu tipologii criminale al lui Lombrosol, extri-sese din puprl propriei gAndiri (chiar mai intunecatd

9i inchistatd decAt chipul) o idee care-i piruse de im-portanji capitaldpentru ordineapublicl din Sud. Cumacestui gand i s-a raliat gi colegul siu din guvern care

se ocupa de armatd - gi care semlna bucilicd rupti c1r

Pinocchio -, cei doi ffansferaseri in Sicilia mai multeunitlli de militari inarmali, cu misiunea de a ocon-trola teritoriul'. Se urmlrise, desigur, descongestio-

narea activitelii carabinierilor, poliqiqtilor, serviciilorde informagii, nucleelor speciale operative, Girzii de

Finanle, polijiei de circulagie, celei feroviare qi celeiportuare, Procuraturii, brigtrzilor antimafie, antitero-rism, antidrog, arLtiaf, antisechestrare de persoane -gi altele, omise eventual aici, din grabe. Consecinga

acestei mlrege mostre din gAndirea celor doi eminenli

1 Cesare Lombroso (1835-1909) este cel care apopularizatnoliunea de criminal inntrscut, considerAnd cn ucigagii au anu-

mite diformitEli sau trrsrturi fizice caracteristice (n. red).

ANDREA CAMILLERI

ANDREA CAMILLERI IiORMA APE]

berbaf de stat a fost ci beielandri priviligi de pe stAn-cile Piemontului gi friulani cu ca.$ la gurd care pinideunizi zburdau prin aerul proaspit qi tare al munlilornatali se pomeniserd deodati nevoili sd gAfAie din greugi si se inghesuie in adiposturi provizorii din nigtecitune sudice aflate la cel mult un metru deasupranivelului mirii, laolaltd cu oameni care vorbeau undialect de neinlelesr parci ficut mai mult din ticeridecAt din cuvinre, din indescifrabile migclri din sprin-cene qi din cure imperceptibile ijite din cAnd in cAndpe obnz.In cele din urmi, reugiseri si se adaptezeintr-un fel sau dtul, mullumitd atin tinerelii lor, cAtqi ajutorului dat chiar de locuitorii din Vigara - induiegagi, probabil, de aerul rdrdcit al flacailor munreni.De indulcirea exilului lor se ocupa GegA Gulloma,om de o inventivitate extraordinari, constrAns pAniatunci si-gi indbuge talentul nativ de codog sub rnascaunui mic traficant de droguri u$oare. Informat * atitpe cIi ocolite, cAt gi prin mijloace de sorginte minis-teriala - de iminenta debarcare pe insule a batalioa-nelor de soldaqi din Nord, Geg! avusese o sclipire degeniu, iar ca s-o rransforme in afacere rentabili, ape-lase prompt la bunivoinla aceloracare gtiau cum se

obpin nenumlratele qi complicat ele autorizagii nece-sare. Adicd la cei care defneau in mod real contro-lul teritoriului (cei cAxoranici prin vis nu lear fi rrecurprin minte si emitd autorrzagiigtampilate). pe scurr,lui Gegd i s-a permis sd inaugurez,e ln zona

"srAnei"propria pialn specializatd atit in comercializarea decarne vie, cAt gi a unei game diversificate - insi

neaplrat u$oare - de droguri. Carnea vie proveneain cea mai mare parte din prile din Est, scdpate insflrgit de sub jugul comunismului - care, cum stietoati lumea, sufoca gi ultimul dram de demnitateumani. Iatd insd ci se ficuse dreptate intru cAtva:

demnitatea umani atAt de scump recuceriti se ma-

nifesta in toati splendoarea sa, noaptea, printrerufigurile gi nisipurile de la

"stAni". Nu erau insi mar-

ginalizate nici femeile provenite din ldrile lumii a

treia, cum nu putea fi vorba de discriminare nici incazul travestigilor, transsexualilor, efeminalilor na-

politani sau aiados-ilor brazilieni - marfe pentru toate

gusturile, chiar risipt. Come4ul se dovedise inflori-tor, spre marea mullumire a militarilor, a lui Gegd

gi a celor ce-i obfnuserd lui Geg! - evident, in schim-

bul cuvenitelor procente din afacere - nenumdratelegi complicatele autorizalii de resort.

Pino gi Saro se indreptarr spre sectorul de lucruimpingAnd agale cirucioarele. Pe jos, mergAnd aga incet

ca ei, pini la "stAne"

aveau cam o juma' de ord bunide drum. Primul sfert de ceas avansarl pe mute$te,

asudali de-agata,cu cimdgile lipindu-li-se de trup, inciuda orei matinale. In cele din urmd, Saro se hotlrisi rupi ticerea.

- Pecorilla ista-i un bou cu qAle! proclamd.

- Bou' boilor, asta-i! intdri Pino.Pecorilla era, bineinleles, geful de echipd, al de fxcea

repartiliile pe sectoare gi care - asta era limpede - nu-

trea un disprel profund fali de oricine cu nilelugi

10 ANDREA CAMILLERI

carte mai muld ca el; de vreme ce el izbutise si-gi iadiploma de gimnaziu abiape lapatr--:1' de ani gi numa'pen' ci-qi vArAse coada Excelenla Sa, Cusumano?

$-"pei fdcea el in aga fel incAt treaba cea mai grea gi

mArgavi sdcaddmereu pe spinarea celor trei cu liceude-i slugireau la echipn. De altfel, in dimineaga aceea,lui Ciccu Lorero ii fusese repartizat secrorul debar-caderului de unde pleca feribotul spre insula Lam-pedusa. Iar asta-nsemna ci Ciccu, cu liceul lui decontabili la bazd, n-avea decit se contabllizeze citvoia tonele de resturi lisate in urmi de turmele deturigti guregi - diferiji tntre ei ca limba, nimic de zis,da' unigi in cuget intru totalul lor disprej faqd decurilenia personali 9i publicn - care simb;ra 9i du-minica pierdeau vremea la debarcader, a$repdnd fe-ribotul. La fel cum, dinspre parte lor, Pino gi Saroaveau sI giseascd un dezastru la,stAni", dupi ce mi-litarii avuseseri doui zile de permisie.

Ajungi la rispintia strdzilincoln cu stradela Ken-nedy (nimic neobignuit, cdcr in Vigita mai exisraupialeta Eisenhower Ei aleea Roosevelt), Saro se opri.

- Dau o fugi pAn-acas', si vid ce mai face pircilid-dro, spuse. Agteapti-mi colea, e treaba de-un minut.

$i, fare si mai a$repte rispunsul lui Pino, se stre-curi pe uga unuia dintre aceizgdrie-nori pitici, de ma-ximum douisprezece *aje, rdsiriTi cam odatd qr vzinachimici qi repede redugi la nigte simple ruine - asrain caztlin care nu fuseseri abandonali complet, ase-

menea fabricii. Celor care se dovedeau suficient deneinspiraji incAt si apngd.la Vig)ta venind dinspre

FORMAAPEI 11

mare, urbea li se infefga privirilor ca o parodie a unuiManhattan la scari redusi, iar de aici, probabil, gi to-ponimia locului.

NenE,picciliddro adicitelea, fecea de veghe, aqa cIgreu apuca si doarmd doud-trei ore pe noapte. Restu'

timpului stitea cu glvanele ciscate, fdrd, ca micar odatl sdl auda cineva plAngAnd. $-*p6i, cu iertare si-ifie, unde se mai pomenise rn nicareddro care si nuverse o lacrimd micar? Bietu' de el, il rodea pe

dinduntru o meteahnd grezcdreianiciun medic dinVig)ta nu-i deduse de capit gi nu gtia cum si-l dof-toriceasci: ar fi trebuit si umble cu el prin 1dri striine,numa' ci de unde parale? Numa' ce s-a uitat o datd

in ochii lui tat-su, cd Nenb se gi intunecl la chip, pe

frunte ilindu-i-se o cutl adAncd,. De vorbit nu $tiaincesI vorbeascd, insi nici c-ar fi putut exprima mai lim-pede reprogul adresat omului dinlaqalui, care-l adu-

sese in starea aceea.

- Apei si gtii ci-i nipl mai bine azi, febra parcd,

i-a mai coborAt, ii spuse Tana, nevasta, mai mult ca

si nul gtie necijit peste zi.

Cerul se mai deschisese, iar acum soarele dogo-

rea mai-mai si topeasci pietrele. Saro apucase sidegerte de vreo zece ori clruciorul lagroapade gunoiamplasati - din iniliativi privatd - acolo unde pe vre-

muri se afla iegirea din spate a f.abricii 9i iqi simleaspatele injepenit. Strebatind ciriruia care, pe lAngd

zidul de proteclie, ducea drept spre tosea, il orbi o

sclipire violentl care venea de undeva, din iarba. Se

ANDREA CAMILLERI

aplecd si se uite mai bine. Era un medalion in formaunei inimi, uriag, bIrut cu briliante gi cu un diamantmare la mijloc. Lanlul care ar fi trebuit sI lini meda-lionul prins la gltul proprietarei era tor acolo: din aurmasiv gi rupt intr-un singurloc. Dreapta lui Saroztricriscurt, puse stipAnire pe colier gi il strecurd in taqca dela brAu. MAna lui dreaptilz lui Saro-i piruse ci aclio-nase de una singurd, de capul ei, ftrre si fi primit niciunordin dinspre creieE bietu' de el fiind inca zabiuc dupdo asemenea surprizl. Saro se ridici gi, cu sudoareacurgAndu-i valuri-valuri pe frunte, se uitl de jur impre-jur, dar nu se vedea nici urmi de suflet prin preajmi.

Pino, care i9i alesese partea de "stAne" dinspremare, zdri deodatl borul unui automobil care, la vreodoutueci de metri distanli de el, se igea dintr-un tufigmai stufos decit celelalt.. irr.r.-.ni, cici nu era cuputintd si fi fost vreun intirziat,pe rArfe nu le prin-deai pe acolo la ora $apte dimineaga. Se apropie cubdgare de seami, pe virfuri, rupr in doui de la galeqi, ajuns in dreptul farurilor, se ridici brusc. Nu, nuse-ntAmph ni'ca, nu-i strigl nimeni si-gi vadi deborgu' lui, in maqini nu pirea si fi fost cineva. Se

apropie gi mai mult gi, in cele din urmd, zdri caprincea{e silueta unui birbat, nemigcat pe scaunul delAngi gofer, cu capul lesat pe spate. Pirea cizut intr-unsomn adinc. Nasul siu fin ii spunea insd lui Pino ciacolo ceva nu era tocmai tn regule. Se intoarse gi

incepu si faci zarvd,, chemAnduJ pe Saro. Care sosirisuflAnd din greu, cu ochii cAt cepele.

IIORMA APEI T3

- Ce-i? Ce dracu', vrei cu mine? Ce-ji veni?Pino resimli un soi de agresiune in vocea priete-

nului siu, pe care insi o atribui sprintului de la zidullabricii pAnd la el.

- Iete-te colea.

FicAndu-gi curaj, Pino se apropie de magind pe

pafteagoferului gi se chinui sd deschide porriera, darnici vorbi si poati, cici avea siguranga pusd. Ajutatde Saro, care pdrea si se mai fi calmat, incercl sIajungi la cealaltd, portiere, de care se sprijinea pejumitate trupul berbanrlui din maqinl, inse n-avu suc-

ces nici de data asta, pentru cd magina, un BMW verde,masiv, fusese trasd atdt de aproape de desig, incAt peparteadin dreapta nu se putea apropia nimeni de ea.

Totuqi, aplecAndu-se mult 9i zgAriindu-gi fala gi mAi-nile in crengi, izbutird si ajungl lAngd geam gi sd

zireasci chipul barbatului dineuntru. Nu, nu dormea,avea ochii deschigi qi privirea fixe. in aceeagi clipn incare-gi dddurd seama ci omul o mierlise, Pino qi Saro

simgiri cum sAngele le ingheali in vene de spaimi: nu,nu fiindci ddduseri ochii cu moartea, ci pentru cd-lrecunoscuseri pe mort.

- Parci-s la saund, zdu aqa, zise Saro in timp ce

alergauamAndoi dela lungul goselei, spre cel mai apro.piat telefon public. totr-o ,."ooda me palegre frisonu'de gheali, in alta mI ia cu nlduqeali.

Izbutind, intr-un tirziu, si se lepede de starea deparalizie provocatd de identitatea bine cunoscuri lora mortului, Pino gi Saro se puseseri de acord asupra