Formarea stalactitelor si stalagmitelor

Formarea stalactitelor si stalagmitelorPartea geografica- Europa

Stalagmite Stalagmitelesunt speleoteme care se formeaz npeteridin picturile de ap cu un coninut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent ntlnit fiindcalcarul(carbonatul de calciu). Daca pictura de ap ce se desprinde din vrful stalactitei are condiiile favorabile de evaziune a CO2, va avea loc o depunere de calcar care va da natere unei stalagmite.

Stalagmita Impression din petera Psychro de pe insula Creta.

StalactiteStalactitelesunt formaiuni care se formeaz npeteridin picturile de ap cu un coninut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea fiindcalcarul(carbonatul de calciu).Apa ajunge n golul peterii dup ce traverseaz pachetul de calcare. Cnd greutatea picturii atinge limita n care invinge tensiunea superficial, pictura se rupe n dou, jumtate ramnnd pe tavan, iar cealalta jumatate cznd pe podea. n acest moment are loc o evaziune de CO2 din soluie i pe tavan precipit o cantitate infima de carbonat de calciu sub forma unui inel.

Pestera Vadu Crisului, judetul Bihor,Romania

Stalactite si stalagmite pot fi observate pe toata lungimea pesterii, unele formatiuni au denumirea de Mormantul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam si Eva, Barba lui Mahomed chiar si Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici. Restransa vizitarii, pestera adaposteste cea mai bogata fauna cavernicola din Romania. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte si crustacee. De diensiuni mari si plina de galerii, pestera de la Vadu Crisului este bine populata de liliacul cu botul in forma de potcoava. Originea apei este Izvorul Batranului care dupa un traseu scurt se pierde in pachetul de calcare.

Pestera Piatra AltaruluiEste o cavitate foarte bogat n formaiuni, dar i varietatea de speleoteme calcitice de excepie. Sala Palatului i Galeria Paradisului sunt cele mai renumite, iar dintre formaiuni, macrocristalele de calcit, buzduganii i nuferii, cristalele scheletice de calcit, n form de triunghiuri excavate, stalagmitele monocristal, coloanele tip palmier, draperiile, coralitele, perlele de peter, etc

Petera Meziad

Petera Meziad este situat n partea de vest n Munii Pdurea Craiului, pe Valea Meziadului . Declarat rezervaie natural, Petera Meziad este una dintre cele mai mari peteri din Romnia i Europa, dispus pe dou nivele i cu galerii ce au o lungime total de 4750 m. Datorit depozitelor de guano (excremente de liliac),n Petera Meziad s-au dezvoltat mai multe tipuri de minerale rare.Alturi de acestea se remarc i alte formaiuni deosebite, pe care apa le-a spat n stnc, cum suntstalactitele i stalagmitele, dar i coloanele i draperiile,care mpreun iau diverse forme, pe care turitii le-au denumit de-a lungul timpului dup asemnarea pe care o au cu diverse elemente reale.

Pestera HollochHlloch este unsistem carstic, o pestera din cantonul Schwyz n Elvetia. Acesta a fost de aproximativ 197 km (lungimea cunoscuta), sistemul fiind doilea cel mai mare din Europa si cel de-al saptelea din lume. Numele nu are nimic de a face cu iadul (ceea ce inseamna in limba germana), chiar daca exista o legenda legata de acest nume. n dialect elvetian nseamna"Hhl"alunecos, si cnd vizitatorii sunt informati de catre ghizii certificati, ca este " gaura Hhl".. Intrarea inHlloch Muotathaleste situata deasupracatunul Stalden.