Upload
bianca-mihalcea
View
764
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
CLASA A IX – A ALGEBRĂ
EXPLICITAREA MODULULUI: |x| =
PROPRIETĂŢI1. 2.3.4.
5.
6.Ex:
FUNCŢIA DE GRADUL II
f. descompusă (forma canonică)!
axă de simetrie
COORD. V: V
SEMNUL FUNCŢIEI DE GRADUL II
xf(x) semn a
X X1,2
f(x) Semn contrar a semn a
X X1 X2
f(x) Semn a semn semn a contrar a
RELAŢII ÎNTRE RĂDĂCINI ŞI COEFICIENŢI
S = x1 + x2 = P = x1 x2 = x2 – Sx+P = 0
1
CÂND SE CUNOSC COORDONATELE:
DISTANŢA ÎNTRE DOUĂ PUNCTE ÎN PLAN
A(X1Y1) B(X2Y2) d(A,B) =
COORDONATELE MIJLOCULUI UNUI PUNCT
ECUAŢIA DREPTEI
PANTA DREPTEI AB mAB =
AriaABCD = AABC + AACD =
SISTEME SIMETRICE
S = x + y P = xyx2 + y2 = S2 – 2Px3 + y3 = S(S2-3P) x4 + y4 = S4-4S2P + 2P2
t2 + St + P = 0 ec. caracteristică pentru sisteme simetrice
PUTERI SI RADICALI
1. 5.
2. 6. 3. 7. 4.
!
2
FUNCŢIA EXPONENŢIALĂ
1.
X -2 -1 0 1 22x
1 2 4
2x – monoton crescătoare
2.
X -2 -1 0 1 2f(x)
4 2 1
- monoton descrescătoare
PROPRIETĂŢI
1. f(x) = ax – monoton crescătoare pt. - monoton descrescătoare pt.
2. este bijectivă - injectivă
- surjectivă
CLASA A X – A ALGEBRĂ
POLINOAME
- valoarea numerică a polinomului
TEORIA LUI BEZOUT
TEORIA ÎMPĂRŢIRII CU REST
3
polinomul este divizibil
CMMDC = [P,Q] – (luăm factorii comuni la puterea cea mai mică o singură dată şi îi înmulţim)
[P,Q] = 1 polinoamele se numesc primele între ele
CMMMC (P,Q) – (produsul factorilor comuni şi necomuni o singură dată la puterea cea mai mare)
Dacă
RĂDĂCINI MULTIPLE
- spunem că f admite pe a ca rădăcină multiplă de ordinul K, dacă
f este (x-a)k SAU f = (x-a)k . hf cu (x-a)(x-b) SAU
ECUAŢII RECIPROCE
- au coeficienţii termenilor extremi egali, iar coeficientul egal depărtat de extremii toţi egali. Se notează cu
şi
! Admite rădăcina şi orice ecuaţie reciprocă
RELAŢII ÎNTRE RĂDĂCINI ŞI COEFICIENŢI
ECUAŢII DE GRADUL II ax2 + bx + c = 0
S = x1 + x2= -
P = x1x2 =
ECUAŢII DE GRADUL III
ax3 + bx2 + cx + d = 0a(x-x1)(x-x2)(x-x3) = 0
notez cu S1 = x1 + x2 + x3 = -
S2 = x1x2 + x1x3 + x2x3 =
4
S3 = x1x2x3 = -
ECUAŢII DE GRADUL IV
ax4 + bx3 + cx2 + dx + e = 0a(x-x1)(x-x2)(x-x3)(x-x4)= 0
S1 = x1+x2+x3+x4 = -
S2 =x1x2+x1x3+x1x4+x2x3+x2x4+x3x4 =
S3 = x1x2x3+x2x3x4+x1x2x4+x1x3x4 = -
S4 = x1x2x3x4 =
O funcţie este BIJECTIVĂ dacă este şi INJECTIVĂ şi SURFECTIVĂ
I. O funcţie f : A B este injectivă dacă:1. sau2.
II. o funcţie este jurjectivă dacă x A a.î. f(x) = y
L O G A R I T M I
FUNCŢIA LOGARITMICĂ
f(x) = logax : (0, + ) -
Ex: !
PROPRIETĂŢI
1. C.E. a >0, a 0, x> 0 ! 6. loga x = loga x
2. loga a = 1 7.
3. loga 1 = 0 8. ax = y x = logay
4. loga xy = loga x + loga y 9. loga x =
5
5. loga = loga x - loga y (schimbarea bazei din a în b)
I N D U C Ţ I E
1 + 2 + 3 + … + n =
12 + 22 + 32 +……+ n2 =
13 + 23 + 33 +……+ n3 = sau
12 + 32 + 52 + …… + (2n - 1)2 =
22 + 62 + 82 + …….. + (4n – 2)2 =
13 + 33 + 53 + …….+ (2n – 1)3 = n2(2n2 – 1)
1 . 2 + 2 . 3 + …….. + n(n + 1) =
1 . 2 . 3 + 2 . 3 . 4 + …….. + n(n+1)(n+2) =
1 . 4 + 2 . 7 + 3 . 10 + ……. + n(3n+1) = n(n+1)2
1. ETAPA DE VERIFICARE
6
A
A
pt. n = k Pk 1+2+3+…+k =
ETAPA DEMONSTRATIVĂ
k+1 +(k+1) =
A
2. ETAPA DEMONSTRATIVĂ
12+22+32+……+k2 +(k+1)2 =
2k2+k+6k+6 = 2k2+3k+4k+6 1=1 A
ARANJAMENTE ; COMBINĂRI
Tk+1 = termenul general al dezvoltării
Pn = 1 . 2 . 3. …. . n = n!
1!=1 2! = 1. 2 3! = 1 . 2 . 3
SUMA COEFICIENŢILOR BINOMINALI
BINOUMUL LUI NEWTON Tk+1
termenii: - raţionali – fără radical
- iraţionali – cu radical
P R O G R E S I I1. ARITMETICE a1, a2, a3 ……. an
a2 = a1 + r (r = raţia)a3 = a2 + r = a1+2r
7
Sn = a1 + a2 + a3 +……. + an =
(suma progresiilor)
a1, a2, a3 : r = a2 – a1
a1, a2, a3, a4 :
2. GEOMETRICE b1, b2 ……bn b2 = b1 . q b3 = b2 . q
b1, b2, b3
CLASA A XI – A ALGEBRĂ
PERMUTĂRIf : {1, 2, 3…… n} {1, 2, 3…… n} (se numeşte permutare dacă este
bijectivă)
Notez e = - permutare
identică
orice permutare compusă
|| cu una didentică va da prima permutare!
MATRICE ex: 2x+3 = 5 2x=2 x =
1 -4y – 6 = -2 y = -1
DETERMINANŢI “ÎNTRE - BARE”
Regula lui SARRUS:Caclulul determinatului
8
SAU ex:
REGULA TRIUNGHIULUI:
Linia principală paralelă a
linia secundară paralelă i
RANGUL UNEI MATRICI
Ordinul minomului cel mai mare diferit de 0 ( 0) !
RANGUL 3
A det. A = (3+0+16) - (12+18+0) =
= 19 – 30 = -11 0RANGUL A = 2
A
INVERSA UNEI MATRICI
- o matrice este inversabilă det A 0- inversa unei matrici este tot o matrice
Dacă det A 0
A = A* =
9
Ex: ; se calculează
SISTEME DE ECUAŢII
Ex: A = det A =
MODEL DE REZOLVARE A UNUI SISTEM
I.
I.
10
a) a = 1 IMPOSIBIL
b) a = -2
x,y = necunoscute prime z = necunoscute secundare
CLASA A XI – A ANALIZĂ
Ş I R U R I
a1, a2, a3 …….…. An
1,
MOD DE DEFINIRE
1. prin enumerarea termenilor
2. prin termenul general (ex. )
3. printr-o proprietate a termenilor; ex. termenii sunt multipli de 3 : 3, 6, 9 … 3n
4. relaţie de recurenţă; ex. an + 2= a(n+1) + 3
MONOTONIA ŞIRURILOR
1. CRESCĂTOR
11
> 1 criteriul raportului
2. DESCRESCĂTOR
MĂRGINIREA(an) mărginit
Un şir se numeşte CONVERGENT dacă este monoton şi mărginit. Pentru a studia monotonia unui şir se calculează
diferenţa a n+1 – an sau raportul .
Un şir care nu este convergent este DIVERGENT.
DISTANŢA ÎNTRE DOUĂ PUNCT PE
A(x), B(x) d(A,B) = |y-x|
FUNCŢII MĂRGINITE
m = inf f(x) = margine inferioară a lui fm = sup f(x) = margine superioară a lui f
DOMENII DE DEFINIŢIE ALE FUNCŢIILOR
1. f(x)) = P(x) f(x) : R R
2. f(x)) = , Q(x) 0
3. f(x) = , x 0 ex: f(x) =
4. f(x) = logax, x > 0, a > 0, a 1
5. f(x) = ax f : R R+ =(0, + )
6. f(x) = sin (x), f: [0,2 ] [-1,1]
12
f(x) = cos x, f: [0,2 ] [-1,1]
* a,b R max(a,b) =
min(a,b) =
* f(x) – pară f(-x) = f(x) f(x) – impară f(x) = -f(x)
COMPUNERE
Ex:
C O N T I N U I T A T E
Fie o funcţie f : A RXo A, f – cont în Xo lims = limd = f(xo)
PROPRIETĂŢI1. Orice funcţie continuă în toate punctele unui interval se
spune că este continuă pe acel interval;2. Funcţiile elementelor (polin, funcţ, raţ, trigonom,
exponenţiale, radicali) sunt continue pe domneiu lor de definiţie;
3. Dacă f : I R, I – interval, f continuă f(I) – este interval - o funcţie continuă duce un interval într-un intervalf(x) = sinx f: [0,2 ] [-1,1] f: [(0,2 )] [-1,1]
4. O funcţie continuă pe un interval închis este mărginită
ex: f(x) = 2x+3 : [0,1] R x [0,1]
LEMĂ: funcţia f : [a, b] R – cont, f(a) . f(b)<0 c (a, b), a.î.
FUNCŢII DERIVABILE
Fie f : A R xo A
Notăm devine laterală stânga
devine laterală dreapta
dacă f este derivabilă în xo
13
Notez = m = tg
Ex. se aplică regula lui L’Hospital, adică se
derivează separată numărătorul şi separat numitorul.
; ; ; ; ; ;
Ecuaţia tg într-un punct xo
T E O R E M E
Funcţie ROLLE – este f continuă şi derivabilă pe intervalul [a, b]
Teorema lui FERMAT – dacă xo este un punct de min/max pentru f, atunci f’(xo) = 0
Teorema lui ROLLE f este f Rolle şi f(a) = f(b), ( ) c a.î, f’(c) = 0
Teorema LAGRANGE – dacă f este o funcţie Rolle, ( ) c [a, b]
f: , spunem că f îndeplineşte condiţiile teoremei lui Rolle dacă sunt adevărate afirmaţiile:
a) f este continuă pe ;
b) f este derivabilă pe (a,b);
c)
O funcţie îndeplineşte funcţiile lui Lagrange dacă îndeplineşte condiţiile teoremei lui Rolle pe .
Teorema lui COUCHY – dacă f . g: funcţii Rolle pe [a, b] ( ) c a.î
14
DERIVATELE DE ORDIN SUPERIOR
CAZUL I
DEM:
Punctele de extrem a unei funcţii se găsesc rezolvând ecuaţia f’(x) = 0, iar punctele de inflexiune se găsesc rezolvând ecuaţia f’’(x) = 0.
Dacă nu există puncte de inflexiune şi nici de extrem.Pentru a găsi domeniul maxim de definiţie pentru o
fracţie punem condiţia ca numitorul să fie 0 şi se pune pe axă. În cazul x1 şi x2 = i nu se pune pe axă.
CAZUL II
REGULI DE DERIVARE
C O N V E R G E N Ţ A
lim an=a ex:
I. Dacă gradul numărătorului unei fracţii este mai mic decât gradul numitorului şi limita tinde la , atunci limita este 0.
15
Ex.
II. Dacă gradul numărătorului unei fracţii este egal cu gradul numitorului şi limita tinde la , rezultatul limitei este raportul coeficienţilor gradului cel mai mare.
Ex.
III. Dacă gradul numărătorului unei fracţii este mai mare decât gradul numitorului şi limita tinde la , rezultatul limitei este .
Ex.
LIMITE DE FUNCŢII
Dacă F : A R dacă ls = ld
Sau dacă
lims, limd – când Q(a) = 0
LIMITE DE FUNCŢII TRIGONOMETRICE
,
,
,
16
ASIMPTOTELE FUNCŢIILOR
X - - 2 -1 - 0 1 2 +
f(x) - -1 -2 2 1
ASIMPTOTE VERTICALE
asimptotă verticală la dreapta
asimptotă verticală la stânga
[limita tinde către valoarea care f(x)]
REPREZENTAREA GRAFICĂ:1. Domenii de definiţie2. Semnul funcţiei3. Lim la capetele int4. Intersecţia cu axele de coord5. f’(x) + semnul ei6. f’’(x) + semnul ei7. Asimptote8. Tabel general9. Graficul
ASIMPTOTE OBLICE
m, n R (finit)
MONOTONIA FUNCŢIILOR (f’(x))f’(x) < 0 f(x) monoton descrescătoare f’(x) > 0 f(x) monoton crescătoare
CONCAVITATE, CONVEXITATE (f’’(x))
f’’(x) < 0 f este concavă
f'’’(x) > 0 f este convexă (după calculul derivatei a II-a, se egalează cu 0 şi se obţin punctele de inflexiune)
17
ASIMPTOTE ORIZONTALE
(tinde către şi dă un număr)
1 – asimptotă orizontală
DERIVATELE FUNCŢIILOR COMPUSE
;
18
CLASA A XII – A ALGEBRĂ
G R U P(G, *) grup dacă:
Grup finit – este format de o mulţime cu un număr finit de elemente. ex: (R5, +)Grup infinit - este o infinitate de elemente (R, +) două numere sunt prime între ele dacă au CMMDC = 1Teor: În (Rn, ) ( ) elemente inversabile numai acelea prime cu n . (x, n) = 1
INEL: (A, *, 0) dacăI. (A, *) – grup comutativ ANSCII. (A, 0) – monoid (PAN)III. distributivitate ( ) x, y, z A,
CORP (k, *, 0) - dacă
I. (A, *) – grup comutativ Corp – comutativII. (A, o) – grup PANS II – grup comutativIII. distributivitate
Ex: (R1 + 1 .) (R,+) – grup (R*, .) - grup comut
CLASE DE RESTURI
0 1 2 3 40 0 1 2 3 41 1 2 3 4 02 2 3 4 0 1
19
3 3 4 0 1 24 4 0 1 2 30, 2, 4, 6, 8 ….r = 0 8, 0 = 0(2)
I.II.
A
III. IV.-1 = 4, -2 = 3, -3 = 2, -4 = 1
V. A
0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5 6
0 0 0 0 0 0 0 1’=1 0 0 0 0 0 0 0 0 1’=1
1 0 1 2 3 4 5 5’=1 1 0 1 2 3 4 5 6 2‘=4
2 0 2 4 0 2 4 2 0 2 4 6 1 3 5 3‘=5
3 0 3 0 3 0 3 3 0 3 6 2 5 1 4 4’=2
4 0 4 2 0 4 2 4 0 4 1 5 2 6 3 5’=3
5 0 5 4 3 2 1 5 0 5 3 1 6 4 2 6’=6
6 0 6 5 4 3 2 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
(12,1) = 1 1 (12,2) = 2 (12,3) = 3 (12,4) = 4 (12,5) = 1 (12,6) = 6 (12,7) = 1 (12,8) = 4 (12,9) = 3 (12,10) = 2 (12,11) = 1 (12,12) =10
Z12 G = {1,5,7,11}POLIM: f,g
CLASA A XII – A ANALIZĂ
TABEL DE INTEGRALE NEDEFINITE
1.
2.f : J
3.
20
4. !
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13. !
14. !
15. !
f f’g’ g
A R I I
21
Sumă Riemann asociată lui f şi diviziunii d
definită nr. real
ex:
VOLUMUL
=
grad P = grad Q : P(x) : Q(x) = C(x),r = rest
Notez:
22
ex:
notez
ECUAŢIA CERCULUI
I.
II.
ECUAŢIA PARABOLEI
ECUAŢIA ELIPSEI
ECUAŢIA HIPERBOLEI
FUNCŢII INTEGRABILE
Def. O f este integrabilă pe [a,b] dacă
C.E. pentru ca o funcţie să fie integrabilă (să admită primitivă)23
II. f cont – implică f integrabilăIII. f transformă un interval în interval f este integrabilă, adică f : I f integrabilă
f integrabilă(dacă J interval)
f cont în 0 lims=limd = f(o)PROPRIETĂŢILE FUNCŢIILOR INTEGRABILE
1. Dacă
2.
3. Dacă f(x) este mărginită, atunci
4.
5.
6.
7. Teorema de medie .Dacă f este continuă, deci integrabilă a.î.
8. Dacă !
24
1. 2 = 1 51. 2 = 2.6012. 2 = 4 52. 2 = 2.7043. 2 = 9 53. 2 = 2.8094. 2 = 16 54. 2 = 2.9165. 2 = 25 55. 2 = 3.0256. 2 = 36 56. 2 = 3.1367. 2 = 49 57. 2 = 3.2498. 2 = 64 58. 2 = 3.3649. 2 = 81 59. 2 = 3.48110. 2 = 100 60. 2 = 3.60011. 2 = 121 61. 2 = 3.72112. 2 = 144 62. 2 = 3.84413. 2 = 169 63. 2 = 3.96914. 2 = 196 64. 2 = 4.06915. 2 = 225 65. 2 = 4.22516. 2 = 256 66. 2 = 4.35617. 2 = 289 67. 2 = 4.48918. 2 = 324 68. 2 = 4.62419. 2 = 361 69. 2 = 4.76120. 2 = 400 70. 2 = 4.90021. 2 = 441 71. 2 = 5.04122. 2 = 484 72. 2 = 5.18423. 2 = 529 73. 2 = 5.32924. 2 = 576 74. 2 = 5.47625. 2 = 625 75. 2 = 5.62526. 2 = 676 76. 2 = 5.77627. 2 = 729 77. 2 = 5.92928. 2 = 784 78. 2 = 6.08429. 2 = 841 79. 2 = 6.24130. 2 = 900 80. 2 = 6.40031. 2 = 961 81. 2 = 6.56132. 2 = 1.024 82. 2 = 6.72433. 2 = 1.089 83. 2 = 6.88934. 2 = 1.156 84. 2 = 7.05635. 2 = 1.125 85. 2 = 7.22536. 2 = 1.296 86. 2 = 7.39637. 2 = 1.369 87. 2 = 7.569
25
38. 2 = 1.444 88. 2 = 7.74439. 2 = 1.521 89. 2 = 7.92140. 2 = 1.600 90. 2 = 8.10041. 2 = 1.681 91. 2 = 8.28142. 2 = 1.764 92. 2 = 8.46443. 2 = 1.849 93. 2 = 8.64944. 2 = 1.936 94. 2 = 8.83645. 2 = 2.025 95. 2 = 9.02546. 2 = 2.116 96. 2 = 9.21647. 2 = 2.209 97. 2 = 9.40948. 2 = 2.304 98. 2 = 9.60449. 2 = 2.401 99. 2 = 9.80150. 2 = 2.500 100.2 = 10.000
N – naturale: 0, 1, 2, 3, etc.
Q – fracţionare: , etc
R – reale: Z – întregi: -2, -7, 4, 5, etc.C – complexe: i
Im - imaginea unui număr complex – partea imaginară a numărului complex
Modulul numărului complex
i = ii = -1i3 = i2 i = -ii4 = i3 i = -i i = -i2 = 1i5 = i4 i = 1 i = i
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2
(a + b)3 = a3 + b3 + 3a2b + 3ab2 sau a3 + b3 + 3ab(a + b)a2 – b2 = (a – b)(a + b)a3 + b3 = (a + b)(a2 - ab + b2)a3 - b3 = (a - b)(a2 + ab + b2)(a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc(a + b - c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab - 2ac - 2bc(a - b + c)2 = a2 + b2 + c2 - 2ab + 2ac - 2bc(a + b + c)3 = (a + b + c)2(a + b + c)x3 + 1 = (x + 1)(x2 – x + 1)x5 + 1 = (x + 1)(x4 – x3 + x2 – x + 1)x7 + 1 = (x + 1)(x6 – x5 + x4 – x3 + x2 – x + 1)
26
; ; ;
Transformarea unui număr în baza ex. 10:24768 10 = 2 . 104 + 4 . 103 + 7 . 102 + 6.101 + 8. 100
27