62
DIALETTU SICILIANUy castellano rosa FOTO RU PAISI VIECCHIU RICUORDI RI SAN MARCU U dedico a tutti i me niputi chi stanu e chiddi chi vanu a veniri.I TAMBIEN A TODOS LOS NIETOS DE SICILIANO QUE NUNCA ESCUCHARON HABLAR A SU ABUELOS SICILIANO. San Marco d´Alunzio provincia Messina staci nta Sicilia si chiama San Marcu ri dumila anni prima ri Cristu avanti ri chiamarisi San Marcu si chimava alunzio. Staci nta cima ri na muntagna.Anticamenti stava rotiatu ri mura c´erunu du puorti una pourtazza Santantoni chissa iera pi agenti chi vinieva ra marina e una chiamata dara celi pi chiddi chi vinievunu ra muntagna chista no sta chiú a sdirruparu quannu ficiru u sratuni. Sti puortii i chiurievunu quannu scurava E nuddu chiú traseva anfina caghiurnava.nta punta cera u casteddu chi stava u cuonti ca so famighia. Puru cerunu tri turri cu tri sintinella. Una turri iera vicinu u mari chiamata turri u iattu ri chissa u sintinella virieva quannu i piratta vinievunu nto mari, avisava chi vampi a chiddu chi stava a turri favara chistu puru faceva vampi i virieva chiddu ra turri Santantoni faceva u stissu e u fuocu u virievunu ru castieddu puru dda faceunu vampi e i saristani sunaunu i campani e labitanti priparaunu iacqua e fiezza ughiennu e si traseunu nto paisi i brusciaunu. Iera faciuli cerunu srati ri u m. Na vuota cera a nieghia atierra e u sintinella ra turri Santantoni no visti i vampi ra turri favara.I piratta traseru nto paisi e rubbaru uoghiu frummientu uoru. Ierunu assai e si passaunu chiddu chi iavevunu rubbatu chi mani unu a lautru anfina u mari. TURRITUORIU RI SAN MARCU U tirrituoriu ri Sanmarcu iera ru sciumi ri Rosamarina anfina u sciumi ri Zappudda e chi muntagni chi ievunu aggiriannu e pinnieva lacqua pu latu ru paisi. Ruoppu si ficiru sti paisi chi vaiu ricenn: MIRTU iera na massaria acuminzaru a fari casi e si fici paisi.Santi prutittura SAN ARFIO, SAN ERFIO, SAN CIRINO .FRAZZANÓ faceunu a liama e a vinnievunu a chiddi ri marini SANTU PRUTITTURI SAN LORENZU. CAPRILEONE iera na craparia puru si fici paisi Santu prutitturi S.CALUORIU.ALCARA DEI FUSI, faceunu fusa cunochia furdichiu

Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

DIALETTU SICILIANUy castellano rosa

FOTO RU PAISI VIECCHIU RICUORDI RI SAN MARCU

U dedico a tutti i me niputi chi stanu e chiddi chi vanu a veniri.I TAMBIEN A TODOS LOS NIETOS DE SICILIANO QUE NUNCA ESCUCHARON HABLAR A SU ABUELOS SICILIANO.

San Marco d´Alunzio provincia Messina staci nta Sicilia si chiama San Marcu ri dumila anni prima ri Cristu avanti ri chiamarisi San Marcu si chimava alunzio.

Staci nta cima ri na muntagna.Anticamenti stava rotiatu ri mura c´erunu du puorti una pourtazza Santantoni chissa iera pi agenti chi vinieva ra marina e una chiamata dara celi pi chiddi chi vinievunu ra muntagna chista no sta chiú a sdirruparu quannu ficiru u sratuni. Sti puortii i chiurievunu quannu scurava

E nuddu chiú traseva anfina caghiurnava.nta punta cera u casteddu chi stava u cuonti ca so famighia.

Puru cerunu tri turri cu tri sintinella. Una turri iera vicinu u mari chiamata turri u iattu ri chissa u sintinella virieva quannu i piratta vinievunu nto mari, avisava chi vampi a chiddu chi stava a turri favara chistu puru faceva vampi i virieva chiddu ra turri Santantoni faceva u stissu e u fuocu u virievunu ru castieddu puru dda faceunu vampi e i saristani sunaunu i campani e labitanti priparaunu iacqua e fiezza ughiennu e si traseunu nto paisi i brusciaunu. Iera faciuli cerunu srati ri u m.

Na vuota cera a nieghia atierra e u sintinella ra turri Santantoni no visti i vampi ra turri favara.I piratta traseru nto paisi e rubbaru uoghiu frummientu uoru.

Ierunu assai e si passaunu chiddu chi iavevunu rubbatu chi mani unu a lautru anfina u mari.

TURRITUORIU RI SAN MARCU

U tirrituoriu ri Sanmarcu iera ru sciumi ri Rosamarina anfina u sciumi ri Zappudda e chi muntagni chi ievunu aggiriannu e pinnieva lacqua pu latu ru paisi.

Ruoppu si ficiru sti paisi chi vaiu ricenn: MIRTU iera na massaria acuminzaru a fari casi e si fici paisi.Santi prutittura SAN ARFIO, SAN ERFIO, SAN CIRINO .FRAZZANÓ faceunu a liama e a vinnievunu a chiddi ri marini SANTU PRUTITTURI SAN LORENZU. CAPRILEONE iera na craparia puru si fici paisi Santu prutitturi S.CALUORIU.ALCARA DEI FUSI, faceunu fusa cunochia furdichiu caputimmula e tuttu chi ci vulieva pi filari e tiessiri SANTU PRUTITTURI SANTA NICUOLA

CHIESI

Anunziata iera a prima viniennu ra marina.Chiesa chianu San Marcu a ficiru du frati chi si pirdieru nto mari e prumuttieru unni tuccaunu tierra faceunu na Chiesa accuminzaru e si murieru e na puottiru alliestiri.

Cerunu tri fraternita una ri DARACELI. UNA RA MATRICI. E UNA RU SARVATURI.

Nta sti chiesi si vistievunu i fratelli ognunu si vistieva nta so parrochia si mittievunu ruobbi cuomu i Saristani e caminaunu i primi nta pricissioni cu nu stinardu ognunu ra so parrochia.NO CI SUNU CHIÚ

Nta chiesa u Sarvaturi cera un crucifssu chi ciurieva i razza u mittievunu nta na cascia ri vitru e u vienniri santuu purtaunu A Bataranni o carvariu u cumpagnaunu caruseddi. I masculi i vistievunu

Page 2: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

ri ianciuleddi e fimmini ri virgineddi puru cera A Bedda Matri S.Maddalena S Veronica.a ievunu a bataranni o carvariu e turnava a so Chiesa.

Saciuseppi. S Austinu cera u cuonti e a cuntissa nta na cascia ri marmuru.Na vuota vinniru i discinienti ru cuonti e cunzaru a Chiesa. Ruoppu sabrusció e no sta chiú.A chiesa Sanmasili iaveva a campana chiú pisata ri tutti lautri .Chiesa Santa maria mai aveva canali u vientu ci vulava.Nautra scummighiata iera

Gesu e maria. A Matrici dda cera San Marcu e Santanicuola prutitturi ru paisi San Marcu. A Bata picciula dda ciera S Chiara.Quannu i muonichi no iavevunu iacqua nta istierna scinnievunu a S. Chiara nta istierna ci faceunu viriri chi no c’era iacqua.Riceumu a Santa Chiara quannu a rubbaru ci ficiru i puorti ri fierru.A parrocchia dara celi.

U cummientu.I muonici campaunu ca crestua cerunu nuvizzi Agiriavunu ca mula. U tiempo ra ricuota ru frummientu ievunu a tutti larii e tutti ci raunu un signu, puru ievunu nto trappitu e arricughievunu uoghiu e puru iavevunu uortu.I caminanti chi ci scurava a S. Marcu rurmievunu o cummientu e puru ci raunu a manciari.Nto iusu ru cummientu cerunui muorti o culaturi, ierunu nuvizzi. Riceunu chi si murieru tutti nta na vuota e ierunu tuttu giuvini e i nbalsamaru. Ierunu sei iavevunu na cuorda sutta u varvaruozzu pi no si storciri.

Chiesa batia ranni C´era santa pacenzia. Chiesa catina e chidda nto campusantu

CANPANI E A SO UTILITÁ

I campani ri chiesi ierunu utili, e sei ra matina sunava a sarviriggina cu vulieva a riceva peró sapievumu chi ura iera. E tri ruoppu ri manziornu sunava a campana na sula vota iera riuordu ru viespiri sicilianu.Quannu murievan un uomu sunavunu tri tochi sapeumu a nutizia pi menzu ra campana, si chidda chi murieva iera fimmina sunava du tochi, si iera uomu tri campanati un caruseddu sunava a fiesta cuomu u sabutu santu si iera un parrinu ierunu nuevi campanati. Anticamenti alarma pi brusciari i piratta nto paisi.

PAISI RI MUNTAGNA

I paisi chi stanu nta muntagna sunu brutti i srati e beddi i finiesri. Puru chi na finiesra iera picciridditta virievumu nautri paisi i barchitti nto mari virieumu a nivi. Nto paisi ri San Marcu no cera nudda finiesra chi no si virieva u mari, APARTI VIECCHIA.I srati ierunu sritti e chi scaluna, Certi vuoti unu cattava na casa ri lautru latu ra srata faceva un puonti chi trava e tauli e aiuceva i du casi. Cinniera una a dara celi e una vicinu achiesa ri San Ciuseppi. Virievumu sdraunara nto mari, riceunu chi i piscaturi a taghiavunu cu paluori.

LINNU SICILIANU RICI

Ri mungi beddu tutti figi semu tierra ri fuocu ri cantu e ramuri e tonchi tirichi tonchiti tonchiti.

Staranci nui suli i pussiriemu e a Sicilia nuosra si fa onuri e tonchi tirichi tonchiti tonchiti.

E ri luntanu vienunu i forasteria massa ricennu a Scilia chi sciauru chi fa e tonchi tirichi tonchi tonchiti.

Chi sciaru chi sciauru ri balicu e ri ruosi e viva a Scilia cu labitanti so e tonchi tirichi tonchi tonchiti.

Ruoppu chi passo a verra riceunu chiddu chi scrivivu sta canzuna iera nu profeta no nu poeta.Vinniru ri luntanu a massa i surdati miricani.

CHISTA RICI I MUORVIRA CHI IAVEMU I SICILIANI

Page 3: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Nobili e ricchi sunu I missinisi Capu ri regnu I palermitani.Cuori cuntenti sunu i catanisi.Ricchi ri pisci i cifalutani. Pi uoghiu vinu frummientu e lana viniti tutti a Sicilia e so paisi

A TRAZZERA

Ttienpu anticu c’erunu du trazzieri iera cinquanta m. ri srata chi accuminzava a muntagna scinnievara ra ciappazza e arrivava anfina u mari aficiru cu na liggi, su turrienu no putievunu siminari, iera pi purtari i piecuri chi iavevunu a rugna o mari i faceunu trasiri nto mari e sinni ieva a rugna. Sti trazzieri o srati una passava ras erra catina e lautra passava ra purtiedda mazzusa u chianu a cruci e puru arrivavao mari.

A RUTTA U SCAU

A SANMARCU cera na rutta ci riceunu a rutta u scau.Iaveva na trasuta e ruoppu nautra puorta chi nuddua passava, quannu circaunu ri passari a secunna puorta vinieva un rifuluni ri vientu l’agenti si scantava e no caminava pavanti turnava e scappava.

Riceunu chi na vuota na vecchiaredda vardava i vacchi vicinu risa rutta e Trasiu e puotti passari a secunna puorta.Chi truvo, uoru piatti ri uoru bruccitti cutieddi tuttu chiddu chi si usa nta cucina iera dda.Sta cristiana si inchiu a falarata e sinni ivu quannu arribó fuora saveva scuddatu u fusu, turno pi su pighiari quannu u pighio na vuci ci rissi, Puosa u pignu,sta vechia si scanto e lasso luoru e scappo.

Ruoppu riceunu chi si lassava u fusu si putieva purtari luoru pero aso arma arristava dda pi vardari luoru chi cera, e si libirava larma ru scauzzu chi stava nta sa rutta

MATRIMONIO ABITUTINI

Na vuota u patri addieva u zitu ra so fighia. Puru iavevunu a maritarisi i chiu ranni prima. nu giuvinottu chi vulieva a una chi no iera a chiú ranni ricivieva sta rispuosta ru patri. No a chiu ranni

Ieni a Marita ti puo maritari ca Ntuonia.Sino acittava no si maritava cu nuddu ri ddu. Certi vuoti sinni fuievunu e ruoppu si maritaunu a prima missa e no ca vistina ianca.

Cera labitutini chi luomini mannaunu a na zia, cuscina, amica, pifaricci sapiri a na giuvinotta chi avulieva pi zita. Chista ciu faceva sapiri, sa rispuosta iera si ciu riceva o ntarissatu e ci riceva no mi fari arristari mali .Acuminzaunu a viririsi iera chiachiariari. Ruoppu ciu faceunu sapiri o patri e a mamma si cera u piaciri luomu visitava a zita.

Ruoppu i fimmini acuminzaru a diri quannu nautra pisruna ci riceva ume niputi vuoli farisi zitu cu tia.A giuvinotta riceva iddu no iavi lingua.U giuvinuottu aspittava e quannu a vireva sula ciu riceva certi vuoti iera si e certi vuoti no.

Certi vuoti u patri ra zita riceva no voghiu mi ti mariti cu chissu .Puru u patri ri luomu ci riceva no mipiaci sa fimmina .Quannu succirieva accussí iziti sinni fuievunu.Si staunu tutti racuordu u zitu visitava a zita. Ruoppu faceunu a palata, e riceunu quannu iera u iornu chi si maritaun. nta pallata faceunu u pani spagna

Si u pani vinieva buonu vulieva riri chi u matrimoniu cera paci si su pani rinisceva brusciatu cruru nto

Matrimoniu cerunu sciarri.

Sciallu suprau razzu

Tri simani prima ru matrimoniu amamma ra zita e chidda ru zitu mitaunu a parienti e amici.Pi sa epuca accussi .Si mittievunu i mieghiu ruobbi chi iavevunu un sciallu supra u razzu e ievunu

Page 4: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

caminannu casa pi casa ri parienti e amici e ci riceunu .U iornu vintitri si marita ame fighia Maria cu Vicenzu Latinu, e rieci ra matina a chiesa matrici si putiemu aviri su onuri viniti, a fiesta ieni me casa.

A matina a zita si priparava e ieva caminannu ru razzu ru so patri anfina a chiesa.A puorta ra Chiesa aspittava u zitu chi so amici. Dda u patri ci rava u razzu ra so fighia o nuovu ienniru, i du ziti ievunu caminannu anfina lartaru cera a missa e i ziti si faceunu a cuminioni.Cera na cuosa si e ziti ci carieva anieddu ntierra su pighiava u saristanu.Puru si a zita riceva no quannu u parrinu ci riceva vo pi maritu a Vicenzu a faceunu niesciri ra puorta fausa.

SIRINATA

Cera labbitutini ra sirinata.Nu uomu chi stava ntarissatu ri na fimmina saiunceva chi so amici e ci faceva a srinata, iera ri nuotti sutta ra finesra.Ievunu cu na chitarra e un frischettu e ci cantava canzuni buoni.

Puru ci faceva asirinata quannu si sciarriavunu e ierunu canzuni chi offinnievunu. Certi vuoti nisceva u patri o frati e si pighiavunu a cuorpa

MAIARIA

Riceunu chi maiari ierunu tririci sei maritati quatru schietti tri viduvi. Faceunu riunioni a nuotti ra scinzioni, sutta nuceri e nfrenti u mari cu na canna a menzu i iammi.Si corcarunu i virieva no iaveva diri cu ierunu picchi u faceunu muoriri.A Mairia a faceunu cu luostia cunzacrata.riceunu puru chi si cera Sali no putievunu farila a maiaria. Quannu si maritaunu a mamma prima chi purtaunu u liettu e iautri cuosi puttava Sali nta casa chi ievunu a stari maritu e mughieri, riceunu chi a sa famighia no ci putievunu fari maiaria.Puru riceunu chi chiddi chi niscievunu ri vienniri no ci putievunu fari maiaria.

ULUPUMINARIU

Riceunu chi quannu si furmó nta panza ra so mamma iera luna china e quannu cera a luna china ci pighiava su mali, caminava cu tri pieri (idu pieri e na mani) e chi no putieva achianari chiossa ri tri scaluna.

Cuntaunu na vuota si marito una cu un lupiminariu staunu nta campagna.U Maritu cirissi mughier stanuotti ioo no staiu vieni un numali chi faci cuomu un cani nzuparbutu no ti scantari.sta fimmina ci spió si sugnu fuora chi fazzu,tini achiani a piriera e ci ietti na quasetta A nuotti sta fimmina sintiu su rimuru chi ciaveva rittu u maritu e sinni acchianó a piriera quannu stu numali stava sutta ci itto a quasetta comu ciaveva rittu u maritu.Apressu iornu a mughieri ci cunto iavevi raggiuni vinni su numali chi mi ricisti tu luomu si fici na risata e nte iangi iaveva i sfilazzi ra quasetta chi idda ci tiro,Ru scantu sta fimmina simuriu

ANNUNZIU FIGHIOLI

Cuannu na mamma sapeva chi ieva aviri un fighiu prima ri tutti cuosi faceva i cuoppulieddi, ierunu tri cuoppuli una finitta cia tinievunu mittuta notti e iornu, nautra chiu ruossa sulu ri iornu, nautra ci mittievunu nasri puntina e iera pi iri a missa pi vattiari pi fiesta.I pannizzi i faceunu chi linzuola viechi e quarcarunu nuovu .Faceunu fascia pi spaddi e pu viddicu i scarpi chi ughi.Atutti ci mittievunu na vistina luonga chi cia muciava i pieri abierta ra reri.Pi ruormiri ci faceunu a naca e trispita ru liettu a faceunu ru latu chi rurmieva a mamma iera na cuorda attacata ri un trispitu a lautru na canna pi a iapriri a cuorda e na razzata dda curcaunu u nga nga a nuotti cuannu ciancieva senza mi si susieva u pighiava e ci rava a minna. Ri picciriddittu ci

Page 5: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

faceva fari piscitta ntierra si abituvava e sietti uottu misi no si pisciava chiú nte pannizzi. Quannu ci lurieva apanza ci raunu iacqua ca ddauru.

Tiempu ri ricuota u caruseddu u purtaunu unni travaghiavunu e ci faceunu a naca ri un arburu a lautru chissu iera u prutiggievunu ri sierpi. Quannu acuminzava a bummuliari ci riceunu Coluzza cuomu faci u sceccu iddu accuminzava.ag ag ag

Pi iucarici attacaunu na pietra cu una corditta, chissu iera u sceccu.U caruseddu cminava ca cuorda amani e arreri a pietra pi u carusu iera u sceccu.

O primu niputi Iera abbitutini mittirici u nuomu ru nannu.O municipio ci aiuceva nautru nuomu pi no sisbaghiari chi tassi

CUOMU CAMPAVAMU I CUNTATINI

Tutti I cuntatini iavevunu du vacca pi laurari u sceccu pi purtari chiddu chi ricughievumu a casa, na crapa ni vinnievumu i ciareddi, na piecura ni faceumu giachetti e razzati pu miernu, puru vinnievumu agnieddu. Nto misi ri natali quatru famighi mazzaunu un puccieddu u faceunu sasizza e lardu uossa saimi ca statia spattievunu riceunu un pieri.Tri puorci i vinnievunu esi spattievunu i suordI.No putievumu mazari unu pi famighia certi vuoti staumu aspittannu vinniri u puorcu pi naccatari un paru riscarpi.

TUMAZZU

Quannu iavevumu assai latti u tumazzu u faceumu suli. Quanno iera chiú picca u miscaumu ntra vicini tutti u purtaumu a casa ri una famighia e u musuravumu cu un cicarunu e nutavunu, Ruosa sietti cicaruna Maria cincu cicaruna, chidda chi chiossa cicaruna iaveva favuri si pighiava u latti e facevanu beddu tumazzu ranni .Puru faceumu ricuotta, ri latti ri vacca ci mittievumu limuni pi achinari supra, o latti ri crapa ci mittievumu na rama ri ficara .U picuraru sienpri mittieva chi piecuri du o tri crapi pi faria ricuotta ci aiunceva latti ri crapa pi fari a ricuotta.a fascedda ru tumazzu iera ri iuncu e chidda ri ricuotta ri canni. Puru a ricuotta a nfurnaumu e rattaumu a pasta.

Riceumu tumma vacchina, ricuotta crapina, tumazzu pecurinu.

CU IAVEVA CHOSSA TIERRA IERA CHIÚ RICCU

Iera riccu cu chiossa tierra iaveva, chiddi chi chiossa iavevunu lauravunu chi vacchi, cu iaveva picca zappava cu sciamarru.A muntagna si siminava prima e a ricuota iera chiú tardu. Iera un feu ru cuonti e stava u campieri quannu cera u frummientu nettu nta laria, vinieva u campieri a cavaddu ra mula e spattievumu, ogni rieci dumuniedda quatru ierunu ru cuonti.Pi iri a siminari a muntagna ni susievumu e quatru ra matina.Sapievumu a ura cu cantu ru iaddu accuminzava a cantari e tri ra matina.Ci raumu a manciari e vachi e partievumu, ri nuotti aratu ciu mpinnieva e vacchi eu sceccu purtava u manciari pi numali e u frummientu pi siminari.Si no allisteumu nto iornu lassaumu aratu ievumu anfina chi allisteumu. Vicinu u mari siminaumu chiú tardu e sarricughieva avanti.Cera na abbitutini chiddi chi arricughievunu prima ci mpristaunu frummientu a cu ancora no iaveva arricughiutu.

Pienzu chi certi vuoti cera un mosriceddu ri lauri chi si putievunu mietiri e lautri no, i mitievumu ni puttaumu a casa i sicaumu e cu na mazza ci scuzzulaumu u frummientu u sicaumu u spaghiavumu u mittievumu un iornu o suli e u ievumu a macinari accussí faceumu u pani vinti iorna avanti.U Frummientu prima ri macinarilu u mittievumu supra a taula ci luvavumu i Pietri a

Page 6: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

ina tutta a simieza ri ierba.Chissu tienpu ri paci.Tienpu ri verra riceumu,a ina fa farina,uvasuolu inchi u linuolu,u gioggiu fa u pani muoddu,ci luvavumu sulu i pietri.

TRAVAGHIU CHI FACEUMU I FIMMINI

.Travaghiu chi faceumu i fimmini.Mitievumu i lauri ca fauci, ni faceumu un iritali ri canna o iritu cinciriddu pi no taghiarilu, puru mitievumu u frenun.Carriaumu Pietri cu cufinu supra atiesta, puru carriavumu arancica chi cuoffi, nto travaghiu riceumu u rusariu cantaumu.E fimmini ni paiavunu mita ri luomini. Accanpaumu alivi ca sacchina. Cera luocu chi ci paiavunu a iurnata.E cera luocu chi campaumu a tummina a sira i purtaumu a casa unni cera u trappitu e ni musurava u campieri ogni du dumunniedda iera un tumminu e ni paiava na iurnata.Peró u campieri chi musurava ieva a favuri ru patruni si inchieva u dumunniedda i faceva cari ntierra i sciamminava .Quannu canpaumu vicinu ru trappitu ni raunu uoghiu pifari pani cu luoghiu.No iera un travaghiu cuntinuvu.Iera iurnati certi vuoti du simani certi vuoti chiossa.

CUOMU CAMPAUMU I CUNTATINI

Nuddu pighiava paia tutti pi misi.Circaumu ri aviri nto miernu fica sicchi favi ciciri vasuolu frutti mpinnuti, frummienturinnia.I vecchiareddi filaun u linu e lana certi vuoti ogni chilu ri filatu ci raunu un L. ri uoghiu o du chila fica sicchi o un chilu ri tumazzu. Cerunu vechitti chi si mittievunu o suli filaunu e chiachiariaunu.Su tienpu nuddu iaveva pinzioni.I vecchiareddi iavevunu astari ca spiranza ri fighioli, na simana unu una nautru ci purtaunu maciari fattu.

UOMINI MARINI

Luomini ri S.Marcu ievunu e marini a mietiri si ievunu caminannu e cantannu turnaunu caminannu e cantannu. Caminaunu tri iorna.da i siminati vinievunu mieghiu ri un chilu faceunu trenta trentadu chila.

E nuosri parti quannu faceumu ri un chilu rieci chila iera ogni tantu, faceunu ri un chilu Sietti, sei, cincu chila, certi vuoti nienti si vulava u sciruoccu. Luomimi turnavunu ri marini appena affacciaunu ra purtiedda mazzusa cantaunu, accussi, Diu ti sarvi riggina o matri addilurata a vui sia raccumannata lanima mia na razia ioo vurria pi chistu cuori ngratu chi a firutu e trapassatu o vuosru caru fighiu a mia ratimi cunzighiu

Travaghiu, chi faceumu i carusi. E quatru o cincu anni ni ievumu nta campagna e vardaumu i vacchi e iautri numali, iera ni mittievumu uni u vicinu ra propieta nuosra iaveva siminatu frummientu o nautra cuosa e ca ughiata no faceumu avvicinari i numali nta si siminati.

Si no cera nuddu e i vacchi si manciavunu i lauri ru vicinu, purtaunu u stimaturi e riceva si sti lauri no si fussuru manciatu faceunu du tummina ri frummientu, e u patruni ri vacchi ci iavevaa dari chiddu chi iaveva stimatu.

Puru faceumuri iacquatteru, quannu i ranni mitievunuo siminaunu i carusi cu bummulu no faceumu mancari iacqua. Cuannu u bumulu iera nuovu prima iaveva a biviri un uomu pichi si bivievana fimmina riceunu chi lacqua faceva fietu.

SCUOLA TEMPU RI VERRA

Acuminze a iri a scuola mili nuevicetu quarantaunu.Uprimu iornu a maisra ni putto a caminari arrivammu nto sratuni a maisra sapuio a un arburu alatu ra srata .Rissi banbini perche io me appoggio a questo lbero e no si cadde .Nuddu iapriu a vacca turno aripietiri perche io me appoggio a quest´albero e no si cadde tutti muti

Page 7: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Ioo iera a prima vuota chi ascutava pallari in italiano, peró capiscivi chi riceva a maisra

Comu nuddu arispunnieva arrispunnivi, picchi iavi irarichi.Brava rissi a maisra fuorti pero no devi dire rarichi, debe dire radice mi fici zinga ca mani mi ieva unni stava idda, ioo ivi mi retti na calamela Ioo iaveva criscutu nta campagna mi pighe a vistina cu tutti du mani vulieva chi mi mittieva a calamela nta falarata. Si fici na bella risata, e mi rissi cosi si raccigliono le frutte nella campagna con le mani

Mi pighe a calamiela e pinze e buonu iri a scuola. Mai mi potti scurdari ri rarichi

A matina faceumu u salutu Romanu comu salutaunu i surdati salutaumu nuiautri a scuola.

Ruoppu tri misi un iornu a maisra rissi .Banbini domani portati una verga per ciascuno, e ni zigno

Una. Apressu iornu tutti purtammu na viria ri nuciddera.

Banbini avete portato la verga? Si rissimu e cia nzignammu .Acuminzo acamina nte banchi e ricughiu tutti

Sinni ivu o so puostu pighió na viria sula e arumpiu, avete visto? Si tutti rissimu, ruoppu i pighio tutti ntana vuota i virii chi ciarristaru faceva fuerza pi runpiri ne puotti runpiri rissi avete visto? una sola la ho rotto tutti assieme non ho potuto cosi e il fascismo se stiamo tutti uniti no ci podranno vincere

U sabutu fascista.I carusi ras scuola anfina a terza ierunu fighi ra lupa, quarto e quinto g ierunui fimmini piccole italiane ecantavamo siamo le piccole italiane siamo le mamme del domane .Imasculi ierunu balilla e faceunu srizzioni.n

Chistu fu nta secunna.Ioo stava nta campagna e no iavevumu ruoggiu .Tutti i matini passava un cristianu ioo.ci spiava zu ntoni chi ura ieni iddu mi riceva chi ura iera. Na matina mi rissi sunu isietti e mienza.

Talie avanti a puorta ra casa cera un piere ri mariancheru eu suli iaveva arrivatu unni u zuccu pinze rumani quannu u suli sta cuomu uoi mi vaiu a scuola, accussi ficeva a matina taliava u suli chissu iera u ruoggiu.

Passó un tienpu na quarantina ri iorna e na matina u suli iaveva passatu ri unni ioo u tinieva signalatu accuminze a cianciri u me patri ci stava mittiennu u varduni o sceccu mi rissi picchi cianci?

Ioo chi lacrmi a luochi ci rissi, ieni tardu a maisra mi faci turnari, u me patri rissi cuomu se chi ieni tardu? ioo ciancennu rissi u suli passo ri unni u zuccu ru mariancheru.

Mai visti ririri o me patri cuomu su iornu, mi taliava e si scialava .Ioo pinze ci piaci chi no vaiu a scuola accussi ci vardu ivacchi, pero noiera accussi mi rissi rirennu no ieni tardu ieni chi vuora u suli spunta chiú prestu.Minni ivi e no iera tardu.

Acuminze a terza e o me patri u chiaru a verra ivu chiú ruoppu iera ru 1909 e sa clase iera Bruno Mussolini e a riservavunu .Cuannu ci arrivo lavisu a me mamma iera ncinta e tri ierumu picciriddi Iappi a vinniri i vachi

, Pero na zia ci rissi io vini tegnu una accussi cuannu turnati amenu naviti una, na vuota nta cugnati si chimaunu ri vui.

Ruoppu chi chiamaru o me patri ficiru na liggi chi chiddu chi iaveva quatru fighi no putieva stari nta verra. Appena nisciu a quarta fighia a me mamma fici a dumanna ra nuova liggi.

Page 8: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Quannu arrivavunu i litri ru me patri a me mamma a sira ieva unni un ziu e ci liggeva.Na matina a me mamma ivu o paisi

E turno cu na litra rissi uora afina stasira chi vieni u zu Turi no sapemu chi rici a iapriu e ma rietti mirissi cia fe.Ioo accuminze a lieggiri mi mpirugiava pero a me nanna e ame mamma capisceunu chi riceva, quannu allistivi tutti du ciancevunu.

Ci rissi picchi cianciti? marrispunniero nta na vuota picchi se lieggiri e picchi tuorna a casa u patri e turnó

Apressu iannu accuminzava a scuola e ioo no iaveva scarpi

Cerunu nu paru ri scarpi scarcagnati iaveva tanta vulinta ri iri, accuminze a taghiari u menzu rareri I fici cuomu i sannuli ri muonici mi mittivi e ivi a scuola a maisra mi mi talio i pieri ioo pinze mi manna a casa mi turno a taliari e senza riri u me nuomu rissi brava. Pasó un misi e mi ficiru un paru ri scarpi u ri supra iera ri tila ri linu e u risutta ri umma

Pi su travaghiú u me patri ci lauró nu muosru ri turrienu o scarparu

Chistu fu ruoppu ca verra passo ri upaisi ri S.Marcu.

QUADERNO NO CINNIERA PINNA MANCU

No iavevumu nieti pinna a faceumu cu na viria ri nuciddiera. Ci scippaumu a scuorcia taghiavumu a viria Nta punta e ci mittievumu u pinninu nta su taghittu.U nchiuosru u faceumu chi ranati e chi sciuri spezza quartara. Libru no cinnerunu una purtava un libru ra zia unu nu libru ru cuscinu, quaternu no sinni truvava

A maisra potti accattari unu pi ogni alunnu u sarvava idda e nuiautri scrvievumu nta libretta ri lavoro.

E puru cera una alunna chi u so patri cuntrullava a letricita e purtava si formularii e dda scrivievumu.

Nta quarta si truvavunu no abbunnanti.Ni mancaunu quaterna ma a maisra ni spiegava buonu sapievumu chiossa ri carusi ri uora.

Quarto g a maisra tutti i vienniri menza ura prima ri nesciri ra scuola ni liggeva pinocchio siempre ci riceumunu mi ni liggeva nautra pacina. Pi nuiautri carusi ierana avvintura ascutaumu ca ucca abierta.

Quinto grado ci riceumu a maisra mi turnava a lieggiri pinocchio e liggivu la sposa di pinocchio

Geppetto ivu o boscu pighio ru stissu arburu na rama e fici una banbola e si maritó con pinocchio

Quannu ficiru u viaggiu ri nozze a fata i fici ri carni e uossa.

BANBINI DIFENDETEVI DELLA TUBERCOLOSI

ACUSSI STAUMU SIRUTI MARIA CARDINALE LAVAGNA

Gianferrara Grazziano Monasra Rinaudo Monasra Musarra

Sanziveri Franchina Scaravilli Parafioriti Lovano Monici Lopreste Scorza Latino Oriti Sanziveri Restifo

Russo Desimone Macrina Rabone Franchina Ribaudo

Page 9: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Notaro Lunghitano Provenzale Macrina Sangiovanni Notaro

La signorina MARIA CARDINALE pighiava i carusi ri quannu acuminzaunu a prima anfina a chinta senpri

I stissi carusi certi vuoti vinieva unu chi ripitieva a chissu u trattava ri nautra manera

Riceva chi idda sapeva unni iaveva lassatu esenpio si iavevunu fattu numira chi recimali

Quannu accuminzava u primu annu chiamava a tutti i mammi e ci riceva accussi

Si quannu un carusu faceva cuosi storti ci putieva rari un schiaffu tutti ci riceunuchi si na mamma

Ci riceva no vuoghiu no castiava chiamava a mamma e ci faceva sapiri chi sucirieva cu so fighiu

Una abitutini iera quannu riceva domani a taula pittacorica studiati .Pi no si scurdari si mittieva

Aneddu ra mani dritta u passava a stuorta e sicuro chi no si scurdava. Nturricava a chiddi chi staunu chiu muoddi pi sturiari.Puru quannu un carusu iera ntilligenti chimava a mamma o patri ci riceva, faciti sturiari o vuosru fighiu ieni ntilligenti.U patri ci riceva no puozzu .Allura idda ci riceva ci vinniti u muosru ri tierra chi ci tuoccaa iddu cu chissi suordi sturia. Na vuota un patri quasi ci cafuddo peró ruoppu u fici sturiari cu picca tenpu Iera ingegnieru Ioo na vuota ricivivi un casticu, iaveva zichitiatu u quaternu, peró uora ricu grazie signorina. Ricemu lautra vita ioo a cercu eci ricu grazie maesta e madrina

Ioo no iaiu nudda fotografía ra scuola e ra me maisra.Nta lannu 1980 ivu na fighia mia a S.Marcu e mi putto sta fotografía chi miettu. U primu ritrattu chi mi fici ioo e i me suoru ruoppu cu me patrl vinni a L’Argintina.Srcivivu mi ci mannaumu.fotografia nta na litra chi ni vulieva viriri.

CUOMU IUCAVUMU A SCUOLA

Iucavumu cu nienti faceumu u palluni chi fazzoletti. Tutti chiddi chi vulievumu iucari mittievumu u fazzolettu e faceumu u palluni. U iocu iera accussi itaumu u palluni contra u muru riceumu e u chiappaumu

Oe sto fe con una mano con un pie batto le mani, le ribbatto tocco tierra la ritocco con le bracciaIn croce la murte il paradiso.

Topolino topolino cosa fai nel mio giardino Mangio erba la chiave chi te ha dato la ho robbato aspetta

Che ti acchiappo io scappo di quale portadi quella che mi piace ame.

A marredda iera chi iorna ras imana

A O maruonna polliola quanto polli hai nel pollaio quanto nesi e quanto ne no sono le mie e no te li do dammeni una per ilmio passaggio perche quando passo sono sempre sola scegli scegli porco di bacco ma la piú bella lasciala stare la piú bella che ci sia me la voglio portare via. lurtima che ristava iera a brutta.

E tabbaccari fanno cosi cosi le lavandaie fanno cosi cosi le stiratrice fanno cosi cosi le tabbaccaie acin.

Tondo ritondo un pane e mezzo mondo ci nascono le pulcine ci nascono le viole.

E STA DIALETTU carancuona carancuona tu si bedda e sini buona sini scetta e maritata cuantu cuorna

Page 10: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Puorta a crapa a carusa chi stava a cavaddu ri nautra mittieva cincu o chiu irita si chidda chi faceva ri

Sceccu u zittava chidda chi faeva a crapa iaveva fari ri sceccu.

Pienzu ca sira cuannu nisceva a luna areri ra muntagna nuiautri carusi ci cantaumu accussi.Luna santa luna ru cielu siti patruna quannu iti a cochi banna salutatimi a S Aanna, SAntanna,SAnneta chi scuocchi a faretta .No na vuota sula, anfina chi stancaumu.A matina si iera annighiatu ci cantaumu o suli.Santa sfera Addumati a lumera chi stasira va ddumu ioo.Addumaumu a lumaricchia cu luoghiu e u meccu.Puru ci cantaumu e papuzzi, u mittievumu supra un scuorpu ci riceumu papuzzu vuola vuola supra u pizzu ri Santa Nicola Santa Nicuola sinni ivu a fiera paccattari na uliera a uliera ci casco nto mari uora si po vulari, certi vuoti aspittava anfina chi allistievumu ri cantari puru vulava avanti ri chi allistievumu.Cantaumu anfina chi ni stancaumu

Marriuordu chi cu un cuscinu faceumu u mulinu. Spattievumu na canna Nquatru faceumu uottu mosricedda ri rieci cm.un puttusu nto mienzu na viria ri nuciddierana na pala ri ficarinniera ri un latu e una ri lautracu na fuoghia ri ficara faceumu u scricciu lacqua ci carieva supra i canni e umulinu aggiriava accuminzava a satari brizzi attuornu. Chiú cuntenti ri nuiautri no cera nuddu.

Cieni genti chi rici ioo no iaveva nienti pi iucari.Io criu chi i chiú beddi cuosi pi iucari laveva ioo quannu iera picciridda, iucava ca vacca a carizziava ci munceva u latti accarizziava u purcedduzzu nta panza tutti vuoti chi ci allisciava a panza faceva uu uu iera cuomu chi mi riceva mi piaci nautra vuota. A crapa pighiava na rama ri ierba a tinieva iauta a crapa satava pi sa manciari. Chiddu chi ci faceva mali iera u sceccu no faceva manciari mi mittieva a cavaddu eno faceva pascolare.Quannu chiuveva ci purtava i puddicini sutta ilari ra sciocca.

SUPERVIVENZIA

Cuannu c’era miseria na aiutaru i favi.Quannu ierunu tienniri i ughievumu scuoccia e iaddira cuomu i vasoliedda, ngranaunu faceumu i iaddira arrisaccati, i scuocci i ughievumu e i cunzaumu ca citu e uoghiu, puru i spicciavumu ei faceumu ca pasta e cu risu.Sicchi i mittievumu amuoddu asira e apressu iornu i ughievumu ni manciavumu suli ittaumu a scuoccia.I vagnaumu cu iacqua caura menzura i luvavumu ri lacqua ci mittievumu sali e i nfurnaumu , puru cruri si putievunu manciari buonu na iutavunu tuttu lannu.

Puru u ciciri si puoti manciari virdi ra pianta cruru ca pasta cu risu u rustievumu nta pariedda cu sali. frumenturinnia u macinaumu cu mulinieddu u cirnievumu chiddu chi arristava supra u criu u faceumu ughiri chiossa ruoppu ci aiunceumu ciciri fattu e afarina chi iaveva carutu suttaru criu, puru a faceumu cu vasuolu chi finochi chi brocculieddi chi castagni su manciari u chimaumu cialó.

.Faceumu i brusciareddi chi spichi ru frummientu ngranatu virdi i faceumu accussi faceumu vampi e a spica a mittievumu supra a vanpa e a giriavumu du minuti o tri a mittievumu nta chianta ra mani a fricaumu cu lautra mani ci sciusiaumu i piddusci sinni vulaunu u frummientu arristava nta mani iera sapurusu ioo sienpri mi faceva.

Ni ievumu a cicari padduna quannu iera luntanu sienpri du fimmini si una si carieva lautra circava aiutu.Ievumu cu nu cutieddu e na sacchina,e un saccu, cughievumu cicuoria ,cardieddi ,panicauru ,finuocchi,ierba aruci,ierbari nuosri ruonni,iennuru,cuosti ri viecchi, razzi.I lavavumu quannu passaumu ru sciumi ci luvavumu i fuoghi gialini i ughievumu cu Sali i mittievumu nta l’acqua fridda faceumu cuomu un palluni chi mani i sprimievumu i

Page 11: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

frievumu,certi vuoti ci mittievumu uogiu eacitu .Siccomu cera scarizza ri pani manciavumu chiossa virdura e menú pani.

Unni cera assai iacqua nte vadduna e nto sciumi nisceunui crisciuna i frieumu cu luova .E i scauna faceumu a nzalata.

Puru ievumu a muntagna e cughievumu i carduna sarvaggi ci luvavumu i spini chiú ranni e lautri ci luvavumu a casa i ughievumu e faceumu i cuspieddi u sciauru si sintieva ri luntanu, puru i cunzaumu cu uoghiu e acitu.

Luortu u faceumu vicinu ri lacqua surgiva chiantaumu giri, lattuca, pumaruora, cipuddi, pipi, mulinciani, vasuolu, patati.cauli scaluora bróculi.Ri tutti sti ortaggi sulu si putievunu sarvari pu miernu i patati e i pumaruora ri miernu, cipuddi. I patati i npinnievumu nte rituna,nuiavutri i faceumu cu linu filatu ,i pumaruora i npinievumu a nimmula ri canni e scuocchi e trava ra casa i cipuddi faceumu resti puru i npinnievumu,chi pumaruora ranni faceumu asrattu u sarvavumu cu luoghiu faceumu i purpietti puru ciú fricaumu supra u pani.

Frutta acuminzaunu niespuli nta marzu iprimi a marina u riciannuevi ri marzu i marinuoti ci purtaunu i niespuli a San Giuseppi, cuntinuavunu i maraianchi i puma maiulini i cirasi iavevumu i cirasi capucci i palarichi i napulitani i cacariedda ierunu muoddi appuosta ci mittieru stu nuomu bruttu.Cuntinuvavunu

fica ra prima mani i pira bruna i fica pi siccari,racina,ficarinnia niespuli ri miernu e isuorba.Niespuli ri miernu e i suorba i npinnievumu,i cughievumu cruri e i faceumu scuocchi .Aranci e mantrini limuna puru si cughievunu nto misi ri nuviemmuru e riciemmuru

Cera sta stuoria riceumu unni viriti niespuli cianciti chissu ieni u lurtimu fruttu ri lestati

CANNISRU CARTIEDDA

Chisti cuosi usavumu pi a ricuota ri frutti.Panaru iera u funnu ri viria e lautru ri canni u manicu ri viria.Acartiedda u funnu ri viria e lautra partir i canni iveva du manichi ri viria.U Cufinu iera yuttu ri viria

Chissu iera pi carriafi Pietri.I fiscini ierunu forma rettangulu du manichi ru stissu latu ci mittievunu nu palu rinu manicu a lautru e ci npinnievunu o sceccu una ri un latu una ri lautru latu. I cuoffi ierunu cuomu a cartiedda peró chiú iauti chissi ierunu pi carriari aranci elimina mantrini. U cannisru iera ri viria munnata

Nta fiesta ri matrimoniu u usavu pi fari i passaggi ri viscotta e giammilotta.U cannisru iera trenta centimitri

Iautu e ri diffirienti diamitru

GUERRA S MARCO

I primi chi passaru fuoru i surdati italiani.Accamparu vicinittu ra mecasa arreri a badia stiesuru rieci

Iorna e sini ieru pienzu chi iavevunu na pupa mpinnuta e nuciddieri. VInniru i Germanisi ierunu picca e staunu a gebbia.Na sira vinniru du a reri batia iera quasi notti.Staumu du famighi accuminzaru a pallari ne capisceumu. I vicini cerunu du giuvinotta una sirici e una riciottu anni una accuminzo a cianciri cririeva chi vinievunu a pighia a idda, riceunu chi si puttaunu e fimmini e iviolavunu.Sti du surdati capisceru chi si scantaunu ri iddi accuminzaru a fari coccoco e cu iritu disignaunu luovu nta chianta ra mani cuntinivavunu coccoco.U Vicinu capisciu rissi vuonu uova

Page 12: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

ianu fami.Arricughiemmu luova chi staunu aso casa e puru chiddi chi cerunu a me casa sinni ieru cuntenti.

ARRIVARU IMIRICANI ALLISTIU A MISSA DARACELI.

Afini ri Giugnettu na matina allistiu a missa a Daraceli agenti nisciu ra chiesa e o chianu a cruci vinieva un

Esercitu epighiaru a srata ra traversra tutti taliaunu.Puru cerunu du surdati germanisi accumunzaru taliari cu un larga vista cierunui rai ru suli e no si ristingheva buonu.Unu riceva German lautru riceva mirican e accuminzaru a caminari pi ci iri o ncuontru. C´era nu uomu chi iaveva statu a Merica caminó ras rata chiú curta eci rissi e surdati miricani chi si truvavunu frente a frente chi germanisi e i canció ri srata e accussi si sarvó u paisi ri San Marcu ri iessiri bummardiatu.A marina miricana viggilava i so surdati,Si fussiru nfunciatu fussuru bummardiatu u paisi ci fussuru statu chiossa muorti.I primi bummi carieru a calarcu e a langhira. Nuiautri ri unni staumu virievumu genti e numali chi currievunu scantati.Ame nanna mi rissi Rosuzza vieni cu mia iemu unni aze Nunzia stava pu latu chi cascaru i bummi.accuminzammu a caminari, arrivammu a giarreddu a zia no stava.Accumizaru a cariri bummi nautra vuota ni mittiemmu nto vadduni no cascaru bummi chiú.

Vistumu du surdati miricani carricati ri burracci ni ficiru capisciri chi vulievunu iacqua i purtammu nta valanca u riggiu.lacqua chi currieva iera picchitta si inchieru du burracci e sinni ievunu nuiavutri accuminzammu a caminari arreri arrivaru o sciumi accuminzaru a inchiri lautri burracci nto sciumi .Ame nanna accuminzo a ripitiri. Chissa iacqua no ieni buona ceni u linu a muoddu.Sti surdati faceunu cuomu chi no ascutaunu a me nanna nsistieva lacqua chissa ieni purrita ceni u linu a muoddu. Unu ri si surdati si mittiu drittu e rissi no capisco Litaliano.

Pinze capisci si inchieru du burracci una pi agnunu ri iddi a lautri ci purtaru lacqua purrita.

SCAPPAMMU RA CASA

Apressu iornu tutti scappaumu iera du ri austu no si fici a fiesta ri Sanmasili, tutti scappaunu ra casa genti sinni ieru e casi ri campagna a me casa stava nta campagna peró scappammu cu na zia ca so famighia, ni iemmu o giniisi da iavevumu na luoggia pi miettiri i vacchi intra nto miernuni. Stava un cuonti ca so famighia cera un cavaddu attacatu a un ruvulu mai dda cerunu cavaddi. Cu su cavaddu sicuruchi purto u cuonti ra marina o paisi .Caminammu e ni iemmu a marazza dda cera na rutta mittiemmu frasci ri risi ntierra e dda rurmievumu ruoppu na simana turnammu a casa.Ame nanna e na zia no scapparu si stiesuru a so casa.Quannu arrivammu ni rissiru, bonumali chi vinni istuvu, ca cuannu nisceunu i cannunati a casa si iapreva.Riceunu a viritá i cannuna staunu trenta m. ra

Nuosra casa chi stava arreri a batia.

Unni staunu i cannuna arristaru i tubbittuna ierunu ri ramu nuiautri carusi cunu lignu i sunaumu sturdievumu e vicini. Ruoppu laggenti si purtava si tubbituna a so casa pichi ierunu ri ramu.Peró accuminzaru a diri chi si ci truvavunu si cuosi ri verra i mittievunu carzarati.I turnaunu unni staunu. Ruoppu riceunu no i miricani no fanu chissu si turnaunu a pighiari accussí ficiru anfina chi lesercitu miricanu i ricughiu.Arristo u piriculu ri bummi a mani chi cerunu a certi luochi.No succiriu nienti i nuosri patri ni riceunu ne tuccati, scattiunu e vi mazzunu, nuiautri carusi cririevumu chi riceunu a virita e netuccaumu Passaru tri misi cu sapieva unni staunu faceva a dinunzia o municipio e si purtaunu.

Page 13: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Lannu 1956 un carusu nto sierru culurá acuminzo atuccari na bumma e u mazzo.

LITRA BINIRITTA

Ruoppu chi pasó a verra ru paisi quannu na famighia no ci arrivava litra si scantava certi vuoti

No scriveva chiú su surdatu.Na zia suoru ra me nanna iaveva du fighioli nta verra e unu no scriveva sta zia faceva viaggi, tutti i iorna ieva unni u pusteri pi viriri si arrivava litra.

Pi su tienpu u pustieri ieva cu sceccu a turrinova a pighiri a puosta turnava e cincu ra sira.

Sta zia fici du misi sta vita ieva e turnava ciancennu peró un iornu turno ca litra tutti cuntienti

Quannu no c’erunu franchibulli pi mannari litri e surdati.Si mitieva accussi.

VIVA U DUCI VIVA

U RE FRANCUBULLU NO CI NE. i litri arrivavunu e surdati.

CUOSI CHI PASSARU RUOPPU CHI PASSO A VERRA RU PAISI

Un uomu truvó un saccunieddu parieva pasta a curadduzzu sa purto a casa ri campagna

Mittiu a pignatiedda quannu ughivu ci mittivu a pasta.Ughieva e mai si faceva a mughieri ci

Riceva o maritu no ieni pasta.Si ieni pasta buona miricana sta chiossá pi si fari, tantu pruvari ci cascó nu cuocciu nto luci fici vampa. Accussi si pisruvarieru chi iera purvuli.

ARUFISA

Ciera un ariupranu nto vadduni rufisa chi casco. Un uomu ci vulieva scippari na ruota na puotti scippari accuminzo a cittunati sinni vulieva pighiari un muosru pi si fari i scarpi u cittuni ribbutto e ci rumpiu a tiesta.Quannu casco su airupranu u pilottu si tiro cu para carutu esisarvó

MULA

Avevunu arristatu muli tutti sinni pighiavunu una.Nu uomu sinni ivu a circari una, A cruci russa u mittivu a carriari muorti e firuti unni stava anbulanzia picci iddu sapeva a srata.

SCARPI A UN SURDATU MUORTU

Nautru ci pigio i scarpi o surdatu muortu, tutti murmuriaru no iera unu puovurieddu.

MUSSULINI

Page 14: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Mssulini nuddu pallava cuontra.Iaveva mittutu naliggi chi luomu chi iaveva vinticincu anni e no iera maritatu paiava na tassa riceunu u cilibatu.E cani ci aveva mittutu na tassa sulu i picurara putievunu tiniri u cani senza paiari.Razzioni iera centu g.pi pisruna chiddi chi staunu siruti ci bastava chiddi chi travaghiavumu nta campagna no.Puru u frummientu chi arricughievumu no putievumu macinari o mulinu.Iavevumu a iri ca tiessira secunnu quantu ierumu nta famighia iavevumu a macinari.Pi putiri macinari na mucciavumu vicinu ru mulinu quannu sinni ieva lispitturi ievumu e macinaumu.Chistu succirieva ioo purttava sirici k.ri frummientu quannu mu pisava a farina mi rava tririci chila.(tri chila si spattievunu u mulinaru e lispitturi. Riceunu u spurviliatu tienpu ri paci iera ducentu grammi ogni rieci chila Ca razzioni puru si faceva contra bannu. Esenpiu ame casa no usavumu zuccuru ciu vinnievumu chiu caru a nautra cu usava.

A me casa cera un mulinieddu tienpu ri paci macinaumu u frummenturinnia tienpu ri verra puru macinaunu u frummientu si mittievunu e aspittaunu allisteva una macinava lautra.

Ioo ca cirche chi riceva ri mussulini nto dizzionariu (Mussolini gran estatista Italiano) accussi rici

CANZUNI RI VERRA

Ruoppu chi passo lesercitu pinzaumu chi na passaumu meghiu no fu accussi ficiru sta canzuna

Sinni ivu mussulini ni lasso a piddirini vinniru i miricani ni lassaru muorti ri fami cu centu grammi ri pani tozza tozza cuomu i cani.

Isurdati cantaunu(a matina pani e pira a manziornu pira suli a sira ni pani ni pira tirollalla)

Chista canzu u patri cia cantava a so fighia .Ci bacia la ruggiata mattutina adio biondina adio biondina verso la gloria si va si va e pace con giustiziserá per i popoli será, adio mia piccola

Nei sogni baciami io aspetto un giorno di tornare vicino ate gli antichi barbari dovranno cederé

Per il triunfo di una nueva civilta.Vincere e vinceremo in cielo terra e mar sulla parola dordine

di una suprema volunta.Gli antichi barbari dovranno cederé per il triunfode una nuova civilta.

Duce Duce noi no sapian morir il giuramento che mai negheró fianco dargeto selle ale e sulle tonbe noi siamo la speranza de una nuova era.

RINPROVERI

Page 15: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

I fimmini ravannu su cuomu i pira ri miernu sapichiunu cu viernu no si puotiru maritari (no si putievunu maritari (u zitu stava nta verra)

I fimmini ri uora sunu cuomu a scaluora vuonu i vistini curti i natichi ri fuora (fu quannu si usarui vistini curti)

Amenzu rieci fimmini naviti a luvari una tutti lautri nuevi si fanu a curuna. (No si ficiru chiú u tuppu si cuddiriavunu i trizzi attuornu a tiesta.

Ariforma agraria ci sará disgazzitu.Pani e cipudda e manciari disgraziatu.apasta sciutta ti fa mal disgraziatu (Ficiru a riforma agraria spattieru a muntagna uora nuddu a travaghia, cuomu sa iepuca)

SECUNNA RICUOTA RAPPUOCCIU

Ciera na abbitutini u patruni faceva a ricuota e chiú povureddi ci addumannaunu o patruni si putievunu iri a fari u rappuociu o secunna ricuota iera cu frummientu ca alivi e puru chi

Frutti.U me patri e me mamma cughieru i cirasi nta un luocu chiamatu Marazza e si vinnieru.

Na vicina ci rissi o me patri.Cunpari Vasili a puozzu mannari a me fighia ca vuosra fighia unni cughistivu i cirasi aieri bona bonia chiddi chi truovunu (ci rissi si) E iemmu ioo e na fighia ri sta vicina ni puttammu un panaru idda unu ioo arrivammu achianammu a cirasera sintivi ai e sta vicina ntierra.Scinnivi ci spincivi avistina iaveva na firita ranni ma sangu no cini nisceva accuminzammu a caminari sicuru tri quarti ri ura cianceummu tutta asrata arrivammu a casa a mamma ri sta carusa ivu o paisi e purto u ritturi a talio e rissi: Ci vuonu punti no iaiu nienti pi dari sti punti fici na ricetta e cia retti.Sta pouriedda rissi ciancennu no iaiu cincu centesimi cuomu fazzu.Staumu tutti i vicini dda a ze Risulia ivu aso casa e ci purtó centu liri. O paisi no cera firmacia. Iappi a iri a Turrinova caminannu una ura sicuru ri viaggiue nautra ura pi turnari Vinni u ritturi ci rietti vinticincu punti. Iera a fini ri maiu si fussi statu ri miernu iaveva aspittari a pressu iornu pi darici i punti (no cera litricitá) Passo chi no iaveva filu ni nienti ierea appena passo a verra ri u paisi.

Puru na mamma ci cunto ana zia mia ca so fighia ci ivu a cuoghiri nespuli casco e arristo mpinnuta a na rama rutta, sutta ru varvaruozzu na suoru chiú ranni achianó a nespuliera a

Pighió pi capiddi a spinciu e a sgancio a itto ntierra.

Mulinu Na vuota a S Marcu no cera mulinu pi macinari u frummientu iavevunu a iri a Campi o a Zappudda, si mittieru raccuordu tutti i sanmarcuoti, e purtaru laqcua ri u sciumi ri ziri anfina a Giarreddu. Dda cera na caruta pi fari un mulinu .Lacqua chi arrivava no bastava pi smuoviri a ruota ru mulinu ficiru na uria.A stuppaunu e a sguarraunu accussi macinava u mulinu.Un uomu faceva u travaghiu.Stu cristianu puru iaveva u stazzuni faceva canali pantuofula e maruna ri crita.A riunioni ri cuntatini iera quannu allistieva a missa nto chianu ra Chiesa

Page 16: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

chiachiariaunu .Riceunu uoi u tenpu nienti ni faci fari chiuovi.Stu mulinaru riceva a mia u tienpu nienti mi faci si chiuovi macina u mulinu si fa bontienpu asciucu i canali.Sasituvazzioni ruró picca tienpu.Nu uomu sinni ivu a merica quannu turnó purto suordi e mittiu un mulinu a binzina.Stu uomu cia risto un sulu travaghiu.chi fici? Vulieva u turrienu unni cera a uria pirdiu picchi su turrienu iera npristatu.Peró su muosru ri tierra a chiamaunu uria.

Peró sa frasi sienpri si usava (si chiovi macinau mulinu si fa bontienpu asciucu i canali)

SCIOCCA A ME NANNA

Era abbitutini inchiri a sciocca si na iaddina iera ranni ci mittievumu vinticincu uova si iera picciridda cinni mittievumu vintiunu.Ame nanna ci fici uiazzu nta cartedda e ci mittiu vintiunu uovu e u criscenti ri supra iera pi quantu lautri iaddini no ievunu a fari uova nto niru.Tutti i iorna ci luvavumu u criscenti.

Asciocca scinnieva manciava bivieva e si turnava a miettiri supra luova.Un iornu a me nanna si scurdo mi ci mietti u cummuoghiu ivu una iaddina ci fici nautru uovu iaveva tri iorna chi ci aveva mittutu i primi uova.

Quannu nisceru i puddicini cierunu chiddi chi no nisceunu.A me nanna i pighió unu a unu i sguazzariava chiddi cuvatusi i ittó peró cinniera unu chi no iera purritu umittieva contra usuli e riceva si smuovi ieni vivu.

Chi fici u ncuddirió ntana piezza e u cuvo nta pittirina utinieva notti e iornu nto piettu.Ioo rurmieva cu idda

Na matina sintivi piu piu nanna u puddicinu.mai mi scurde

LINO

LINU tutti lanni ni siminaumu nu muosriceddu si simina nta lautunnu.Nta primavera staumu attienti pi cardiddi ci mancivunu a linusa.Ci mpinnievumu piezzi cummuoghi campani ri vacchi pi fari scantari.U Scippaumu a mani e chi rarichi, ci scippaumu a simieza supra na razzata u taccaumu unni i rarichi e unni a simienza.U purtaumu o sciumi faceumu un pantanu e u mittievumu a muoddu ci mittievumu Pietri ri supra iaveva stari suttacqcua cuannu ci luvavumu apietra e no acchianava supra l’acqua si putieva niesciri. Rarva permissu u municipio.Iera pi finir i Giugniettu e tuttu u misi ri Avusstu.U nisceumu ri lacqua u purtaumu nta na casa ri canpagna.Quannu iera bellu siccu u mazziavumu.Ruoppu cerunu uomini chi faceunu su travaghiu u manganiava.U mangunu ieni un zuccu spattutu a mitá cu un surcu nto mienzu fa ccuomu na ucca mastica ulinu si smuddica u lignu e a scuorcia arresta.Luomu chi manganiava si mittieva

Un fazzolettu o Nasu.A prima vuota chi u maganiava u cardava chiddu chi arristava nto cardu i chimaumu tiesti cu chissi Inchievumu i matarazza. Sienpri chi passava ru mangunu u mittieva o suli chiú siccu iera mieghiu travaghiava u mangunu.A secunna passata chiddu chi ristava nto cardu ierunu i cuosi ruossi cu chissi i vecchiareddi i filaunu e faceumu i sachi e i razzaiti.Aterza vuota chiddu chi arristava nto cardu iera a stuppa a filaunu e faceunu tovaghi e sirvietti. Chiddu chi arristava a mani ri luomu chi faceva su travaghiu iera u caimu chu chissu faceumu i linzuola.Quannu u filaunu u mittievunu a matassi.

U cucchiavumu tri o quattru anni Ruoppu chi iera filatu u mittievumu nta na cartiedda e ci mittievumu cinniri ughiuta cu acqua chi chiamaumu liscia ci raumu na maghiata.U filu pi mittirilu o lizzu u cattaumu pi razzati ruossu pi Tovaghi Chiú finu e pi linzuola chiú finu.Utularu u

Page 17: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

priparaunu i fimmini e iaveva stari buona squatra si no atila vinieva stuorta.Ufilu u mittievunu e cannola chissu ieva o luongu e i cannieddi si mittieva u linu e naveta a tissitura u manava na vuota ca mani dritta e na vuota ca mani manca chi pieri na vuota vuota faceva forza cu unu na vota cu lautru.A Tila a ncudduriava iera na frabica ogni du metri ri tila chi tissieva ci paiavunu un iornu ri travaghiu comu na fimmina chi travaghiava nta canpagna.

Quannu a tila stava liesta faceunu muosra ri rieci m. e a ghianchiavumu. Cera na gebbia ru municipio chi iera pi chissu.Era accussi a vagnavumu a stinnievumu nto carcatizzu a turnavumu a vagnari a mazziavumu ci nisceva u virduri stu travaghiu u faceunu i fimmini a sira a purtaunu a casa eci facemu a liscia.

Su travaghiu rurava rieci iorna giá iera ianca e faceumu i linzuola

Riceunu chi navuota ficiru na scummissa chi ri sei ra sira anfina e sei ra matina no sallisteva ri cuntari

I peni ru linu anfina chi iera tila.Iucaru na crapa iera anfina chi sunava a sarvirriggina e sei ra matina u saristanu iera amicu ri chiddu chi pirdieva a crapa sunó a sarvi riggina prima ri sei sino pirdieva.

Aristo sta storia quantu pieni pati u linu canta u iaddu e fa matina.

CHIESA

Na vuota a Chiesa iera radio televisioni internet.Quannu allistieva a missa u parrinu riceva cu pirdiu cu truvó quannu si paiavunu i tassi quannu si iavevunu a prisintari pi visita a chiddi chi ci tuccava fari u surdatu iera un paisi picciriddu nuddu cattava giurnali.

Na zia mia iaveva labbitutini ri stari nta campagna anfina chi si virieva na sira iera nta scuru e lusru sintiu

Cianciri un carusu si ivu avvicinannu e iera un caruseddu picciriddu u pighio´u ncuddirió nto scaiallu e su

Purto a casa a matina ivu aprima missa e ci rissi o parrinu mi banniava chi iaveva un caruseddu aso casa Uparrinu rissi chiddu chi sucirieva e unni stava a criatura a rancata ivu a mamma e si pighió u su fighiu.

Stu caruseddu a so mamma u lassó cu na zia o paisi e appressu iornu sta zia u manno aso casa camino a certu puntu a srata si faceva du e stu criatura camino nta srata chi no ieva aso casa arrivo nto sciumi e aso casa no stava accuminzo a caminari sciumi sciumi caminava giustu peró a certu puntu cera un pricipizziu e no puotti caminari chiú peró Diu u iuto

RUOTA

Quannu ioo iera picciridda ricevunu chidda purto un fighiu a ruota.Ascutava e ioo no sapieva chi iera a ruota.Carusa pinzava chi fanu picchi no iavi patri u miettunu sutta na ruota. Passaunu anni e ascutava

Iappi un fighiu schietta e u purtó a ruota. Un iornua na zia cu nautra fimmina riceunu.Chidda purtu un carusu a ruota. Apena sinni ivu sta amica ra zia fici curaggiu e ci spie, zia chi ieni a ruota chi puortunu carusi? Mi rissi tenpu arreri quannu no vulievunu un carusieddu chi ierunu schetti u purtaunu unni i muonichi chi no si fanu viriri da ceni na ruota quannu ievunu genti chi ci puortunu travagiu pi raccamari o fari viscotta sunuavunu na campaniedda e ci mittievunu u travaghiu chi ci purtaunu e chiachiariavunu senza mi si virievunu.Accussi faceunu chiddi chi no vulievunu su caruseddu ievunu u purtaunu mucciatu

Page 18: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

ci sunaunu a campaniedda e mittievunu u carusu nta ruota chi agiriava e scappaunu quannu ieva a muonica e girava cera na criatura a muonica u pighiava e ntirvinieva u cuviernu ci mittieva nu cugnomu e stava nta l’orfanatoriu e nisceva quannu iaveva vintiunannu.Ruoppu chi mi cunto chistu mi sintivi meghiu

Na fimmina no purtó un fighiu chi idda iera schetta.Quannu crisciu tutti u sconcichiaunu. Ci riceunu Ninu cu ieni uto patri.Quannu si stanco stu carusu tutti ci spiaunu.Fici na canzuna,riceva accussi.Sugnu nto munnu e cu mi fici fici cu mi runa pani ioou chiamu patri.

BATIA RANNI

Vicinu ra me casa cera na batia riceunu Bataranni.Quannu a me nanna si sireva o suli e filaunu cu vicini i cuntava.Un Ré ngrisi mittiu na liggi chi u puopulu iavevunu a ntricari tutti i suordi, cu si arristavacu cu

Suordi ieva a pena ri muorti.Tutti ntricaru i suordi chi iavevun.Pi sapiri si cerunu chiú rinari nto puopulu mittivu un cavaddittu ri uoru a lasta e a basi iera vinticincu muniti nuddu u puotti accattari.

Un carusu ci addumannava suordi aso mamma cuomu no navieva no cinniretti stu carusu pinzo cu so patri quannu muriu iaveva rinari nta sacchetta ivu o campusantu e ci pighio si suordi. Ivu pi pighiarisi u iucattulu I surdati ci cumunicaru o re chi cera un carusu cu vinticincu rinari chi vulieva u cavaddu.U re fici circari a mamma ri stu carusu e cirissi va ala muorti ti ristasti chi me suordi. Sta pouredda riceva ioo no ci rietticiancennu mano a pighiri o carusu e cu paluora ferma rimmi Guigermu cu ti rietti si muniti Rispunniu Guigermu ioo mi riurde cu me patri quannu si murivu iaveva munita nta sacchetta ivi oCampusantu e ci pighe. Bravo gridó u re cu u to aiutu potti spughiari i vivi e i muorti.

Tutti sti suordi u ré i mució e mazzo e surdati chi ficiru stu travaghiú.Passaru anni u re muriu e nuddu sapeva unni staunu sti suordi. Ariggina fighia tutti i nuotti priava chi si truvava i face va limosina.

Na notti si nzunnó na rutta cu du rimitu chi iddi sapeunu unni staunu si sordi.Si fici purtari e ci prumittiu a sti du ierunu frati e suoru chi si truvava si suordi i faceva tutti limosina´.Ci rissiru si accussi prumetti ti ricemu unni stanu.U frati vulieva un cummientu e asuoru na batia .si fici a batia.

Ri tuttu chistu chi scrivivi no puozzu assicurari chi ieni virita.

Peró chistu si .nta Chiesa Bataranni quannu si trasi ceni un bustu ri na riggina ri dammusu iancu e iavi un scrittu. Ioo sienpri chi traseva vulieva lieggiri chi riceva e mai u puotti leggiri .Cerunu chiddi cu liggeunu

U sinnicu i parrini.Achiesa Bataranni iera a stissa ri chidda chi si fici u lurtimu matrimoniu reali nta linghittera

Sta batia iveva tutti i nuciddieri chi staunu atuornu ra Chiesa ruoppu ci spopiaru e si chiuriu

ALIVI

Avanti chi carievunu alivi ca fauci runcavumu lierba pichi si no faceumu no si virievunu.

Quannu accuminzaunu a cariri i cuminzavumu a campari cuociu pi cuociu ierunu picca epi macinarili

Page 19: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Nto trappitu i miscaumu musuraumu quantu ierunu ri unu e quantu ri ognunu ruoppu luoghiu u spattiemu

I primi alivi iavevunu menú uoghiu.U trappitu iera comu na nzalatera rani e tunna vicinu a cincu metri, ri

Diamitru.Si mitttievunu alivi e amula aggiriava a ruota aggiriava comu a ruota ra bicichetta.Pi srinciri i mittievunu alivi macinati nte cuofi ierunu ri iuncu tunni e a vucca piciridda i mittievunu una supra ri lautra

Nto tuochiu tri uomini ri un latu e tri ri lautru latu i srinceunu, na vuota caminaunu pi narreri ruoppu pinavanti luoghiu carieva nta tina iera na utti cu funnu e senza cummuoghiu, sutta ci mittievununu pocu ri iacqua. Na vuota no bastava pi ci niesciri tuttu luoghiu i macinaunu du voti, puru e cuoffi quannu staunu

O tuochiu cu un cannatuni ci ittaunu iaqua ughiennu.Areri ramula caminava unu certi vuoti iera un carusu

Cu na pala smuvievunu alivi macinati.Luoghiu u pighiavunu ri nta tina cu un cannatuni u mittievunu nta lutri pi purtarilu a casa. Lutri iera na pieddi ri crapa curata ci taghiavunu i quatru pieri i tacaunu ci luvavunu a tiesta ri dda ci luvavunu chiddu chi iaveva nta panza e a curavunu.Chiddi chi purtaumu u vinu iera sienpri pu vinu chidda ri luoghiu sienpri pi luoghiu. Cu sceccu u purtaumu a casa e dda ieva nta giarra ierunu ri cinquanta ri centu e ri centucinquanta litri. Quannu luoghiu nisceva ri cuoffi iera comu tierra e iacqua miscatu, dda stissu nto trappitu arrustievumu pani supra a brascia e faceumu pani cu luoghiu faceva riri mancimi mancimi.

Luossa e i piddusci ralivi u chimavumu nuozzulu e nto miernu u mittievumu nta conca cuomu u carbuni

Peró u nuozzulu faceva sciuru.Ruoppu vinti iorna luoghiu stava supra e a fiezza sutta no iera virdi iera culuri uoru

OPAISI RI SAN MARCU CENI UN PIERI RI LUVERA RINU CHI ARRISTO RU DILLUVIU UNIVERSAL IENI A SANTA MARINA.

FICA

Chiddi chi abbitaunu nta campagna iera chiú faciuli faceunu u caliaturi e cughievunu i fica

Puru iavevumu a iri a du otri campagna ni purtaumu a cartedda e un panaru, achianaumu e ficari cu panaru e cu cruoccu pi tirari i rami chi no arrivavumu pi cuoghiri.

No iavevumu tutti i ficari o ncantu ni susievumu priestu appena si putieva caminari cu friscu cu cauru ni muzzicaunu i scalarmuna. Ni purtaumu cipudda quannu ni muzzicaunu cia fricaumu.Quannu turnaumu ca cartiedda china supra atiesta pusaumu a cartiedda supra un limitu na ripusaumu.

Chiddi chi abbitaunu nto paisi sinni ievunu nta na casa ri campagna pi assiccari i fica e certi vuoti rurmievunu dda.Pi assicari i mittievunu nte cannizzi ierunu canni spattuti nqatru travaghiati cuomu a tila tramati. I fica i siccaumu ri menzu Sittiemmuru anfina menzu Nuviemuru, iavevumua stari vicinu si chiuveva i traseumu scampava i

Page 20: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

nisceumu fuora.I lurtimi i nfurnaumu o i ughievumu iavevunu nautru sapuri puru i faceumu sciaccati sasiccaunu chiú prestu.

Avevumu i fica attati, mulinciani, schivi, rattaluori, missinisi, laparuoti, e i fica azzani faceunu

Sulu chiddi ra prima mani

VINU

Pi vinnighiari naiutaumu tra amici e parienti.Cughievumu a racina e apurtaumu o parmientu

Cu sceccu nte fiscini i fimmini nta cartiedda e ca visuola a tiesta luomininta cartiedda a spadda tutta a mittievun nta gebbia a pistaunu chi pieri u mustu ieva nta tina iera un puzzu ncimintatu e na scala pi scinniri nto mienzu iaveva nautru puzzittu u lurtimu u pighiavunu cunu cannatuni

Si srinceva nte cuoffi ri bura u mustu u purtava a casa u sceccu nta lutri.

U mittievumu nte utti e lavevumu lassari rieci centimitri vacanti pichi u mustu ughieva e sinni nisceva fuora.Ruoppu ri quaranta iorna putievumu biviri u nuovu vinu e quannu si faceva acitu ni faceumu a nzalata

TELEFONO

Na vuota ioo iera talefunu .Mi riceva a me mamma Ruosa ve unni a ze marita ci ri si rumani mi vieni aiutari a cuoghiri fica ruoppu ioo ciaiutu a idda.Ieva iucava na rancata chi me cuscini

Quannu turnava Ruosa ve unni a ze Nunzia ricci mini npriesta un pani.Partievae ieva da iucava cu nautru cuscinu sa zia fu chidda chi chiossa naiuto.Quannu ci turnava u pani chi naveva pristatu miriceva.Portitillu a to casa, ci tinivu na vacca quannu u me patri u chiamaru a verra. Iaveva un sulu fighiu cinni murieru cincu. Pi su tienpu no cerunu anibioticu e mancu vacuna.

Sta zia sienpri cuntava chi quannu ci luvava a minna si ammaleunu esi murievunu chi fici a chistu fighiu ci rietti latti anfina chi ivu a scuola.E pi manciari l’aveva a purtari a me casa a sua no manciava mi rava u pani e mi ieva a me casa ogni viaggiu ci vulieva na ura.

Arrivava a casa u me patri Rosina ve unni u zu ninu ci ri si rumani mi puoti npristari na vacca pi laurari anfina chi allisteva tutti si viaggi iera ri nuotti e minni ieva a ruormiri.

PANI E LATTUPITTA

Ri quannu iaveva rieci anni accuminze a fari u pani.Cirnieva a farina nta maidda ci mittieva u lievitu nto mienzu e acqua tebira utravaghiva menza ura e u mittieva o liettu chi faceva Supra na cascia, iavevumu na tovaghia fatta ri tila ri linu a usaumu sulu pi miettiri u pani o liettu no iavevumu a cuntari quantu ierunu picchi riceunu chi

Page 21: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

no crisceva.Certi vuoti iaveva a iri a pighiari i ligna a nautra canpagna pi fari u furnu ruoppu si manciavumu pani muoddu.

Certi vuoti no iavevumu pani pi su purtari u me patri ioo marristava a casa a me mamma

Faceva u pani e quannu iera menzu allivitatu faceva a lattupitta frieva un pupu nta pariedda ci mittieva un signittu ri sali cincu minuti iera fatta. Ioo ieva a purtava unni stavau me patri

Si aspittava anfina chi faceva u furnu e misi cucinava u pani unni u me patri arrivava e cincu ra sira.Puru faceumu u pani niuru turnaumu a cerniri a farina cu criu ciu chi puttusa chiu ranni ecu sa pupidda faceumu u pani niuru (Riceumu meghiu niuru pani chi niura fami)

Cera sta maniera ri pinzari.Quannu faceumu upani avanti ri Ntali si vinieva beddu u maritu

Iera beddu si vinieva bruttu u maritu iera bruttu. Quannu iera u pani ri Pasqua a stissa

Storia pero iera a mughieri chi iera bedda o brutta.

SAPUNI E RUGNA

Tienpu ri verra no c´era sapuni macari chi una iaveva suordi no cinnera.Allura ni zignaru a fari u sapuni ca fiezza e u putassu ogni rieci chila ri fiezza duecntu g.ri putassu e cincu l.ri acqua u mittievumu tutti tri cuosi nta quarara faceumu un cufuni fuora e ughievumu e arruminaumu

Apressu iornu stava quaghiatu u taghiavumu a muosra e vinti iorna u putievumu lavari i ruobbi

Ieva buonu.Ruoppu ni zignaru a farilu nfriddu senza ughiutu staumu cuntenti iera chiú faciuli

E sparagnaumu i ligna.Passó un misi e genti accuminzo aviri spuntuna una famighia roppu du crireumu chi iera rugna siccuomu no manciavumu abbunnanti riceunu ieni rugna.Peró ruoppu ni ficimu cunvinti chi iera u sapuni fattu senza ughiutu e si allistiua rugna.

Ruoppu nta lannu quarantauottu vinievunu cummircianti e nacattaunu a fiezza e sapuni

No ni ficimu chiú.

CARIENNULI

A cuminzaunu u tririci ri Ricemmuru.Riceumu Santa Lucia u misi chi ia, utririci iera u misi ri Ricemmuru cuomu faceva su iornu facev u tienpu a lautru annu.quattuordici Innaru cuomu faceva su iornu faceva u misi ri Innaru e accussi acchinaunu anfina u

Page 22: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

vintiquatru u vinticincu no currieva picchi iera fiesta.Ruoppu accuminzaunu o stuort vintisei Attuoviru vintisietti

Sittiemmuru e achianari arrivavunuo o sei ri Innaru e allisteunu certi vuoti succirieva.

Puru riceunu si nte caruennuli no chiuvieva cera a sicca

ACUSSI SAPIEVUMU SI CHIUVEVA.

Quannu chiuvieva. Si a crapa stava ca tiesta a pinnuliuni no ci piaceva vagnarisi i pieri.quannu si virieva u lusru ri u faru ri Cifalú, si a iddina stava supra un pieri, si iavevumu assai suonnu.Quannu si virieva luomu nto mari.Iera a isula ri lipiri riceunu chistuuomu no rispittava no rispittava i fiesta e un iornu ri Pasqua laurava e ci rissi e vacchi alavo Pasqua vinni e Natali passo e risto petrificatu nto mari.

Puru cuannu cantava u iaddu fuora ura, siempre cantava etri ra matina cuannu scurava e durici ra nuotti. Si cantava e rieci ra matinau tiempo canciava chiuveva iera fuora ura.

Arcu balenu annunziava cuomu vinieva a ricuota a sriscia gialla iera u frummientu, chidda viola iera u vinu, a virdi luoghiu, a me nanna taliava e riceva avannu si fa assai frummientu, picca uoghiu u virdi quasi no si virieva, vinu no sinni fa.

.CANZUNI ANTICHI

Amuri rammi u to fazzolettinu ioo vaiu o sciumi eu vaiu a lavari, ioo tu lavu supra na pietra ri marmuru ogni sciaquinu un bacinu ramuri, tilu stiennu supra narama ri ruosi u vientu ramuri u vieni a sciucar, tilu stiru cu ferru a vapuri ogni pieghina un bacinu ramuri, tilu rugnu ri sabbutu sira accussi laggienti pallari no puo.

C A

Cughiennu stalivuzzi a sta luvara. Sutta li frunni sta fina lasira cantannu na canzuna tantu cara

E ioo cu luochi ci fazzu la mira.Liso biddizzi rari la so facciuzza fina mi pari la sirena rilu mari

Si la miru ri cori mi ncatina liso biddizzi rari la so facciuzza fina

C A

Mamma rammi centu liri chi a la merica voglio andaré.Cento lire te li dono ma a la merica no

Si va. Arrivata en alto mare il bastimento si perfondo e la carne bella fina la balena se la mangió

C A

Un panaru chinu chinu ri frauli ri giardinu ri zuccuru e canniedda cia purtamu a sta facci bedda

Page 23: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Si tu passi ri sta via ioo ciu ricu a mamma mia no ti fa passari chiú.

C A

Quantu e bedda a me paisana si la miru ri cori mi ncatina lu sangu pi nta luocchi sinnachiana

Ioo nesciu pazzu pi sta signurina, lu me cori ci rassi siddu lavissi ca lamuri ci zignassi accussi accussi sifa.Iavi la facci chi pari na ruosa u mussu russu cuomu na cirasa mi fa pighiari ri ver una cuosa quannu passu vicinu ra so casa u me quori ci rassi siddu lavissi caalamuri ci nzignassi acussi acussi si fa.

C A

Un mazzolin di fiori che viene de la montagna. Che va a bere e no si bagna io lo voglio regalare.Lo voglio dare al mio amoretto questa sera quando viene.Questa sera quando viene sera una brutta sera e ma perche e sabbato sera e no e venuto da me.No e venuto dame e andato ala Rosina e ma perche son poverina mi fa piangere e suspirar.Mi fa piangere esuspirar sul letto del amore e ma perche mi piange il cuore e per sempre piangera.

PROVERBIO REFRAN

DIALETTU CASTELLANO

A listizza ieni a mamma ra richizza (la ligereza es la madre de la riqueza)

Avicinaza ieni a parintera (la cercania es el parentesco)

Aruonna quannu canta vuoli u maritu luomu quannu passia sta namuratu.

(La mujer que canta quiere marido, el hombre que pasea está enamorado)

Amicu beddu no fari a rincia chi nta sta casa cu travaghia mancia

(Amigo querido no llorés, en esta casa si no trabajás, no comés)

Alingua no iavi uossa ma rumpi luossa (la lengua no tiene hueso y quiebra los hueso)

Acira scuaghia e u santu no camina (la cera se derrite y el santo no camina)

Aiaddina chi camina puorta a uozza china (la gallina que camina trae el buche lleno)

Ni destati ni ri miernu no lassari u to mantellu (invierno o veranito no dejes tu ponchito)

Vienniri ri natura cuomu aghiorna accussi scura (viernes por su naturaleza como amanece oscurece)

Muortu e patruni no aspittari quannu vieni (Muerte y padrón no esperes cuando llega.

Cu iavi picca suordi siempre i cunta cu iavi mughieri bedda siempre canta (Quien tiene poca plata siempre la cuenta, quien tiene señora linda, siempre canta)

Page 24: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Passannu a quarantina un mali ogni matina (Pasando los cuarenta todas las mañana un nuevo dolor que no se aguanta).

Cu si mietti i anghi si sacca anni (cuantos dientes te extraes, tanto años de vida menos tenes)

I paluori su chiú fuorti ri scupittati (las palabra duelen más que un escopetaso)

U riaulu no iavi piecuri e vinni lana (El demonio no tiene nada y siempre algo vende)

Piezzi chi ughi mi canciu chiddu cabuscu mi manciu (cabello por aguja canjeoy lo que gano me lo farreo.

Ama luomu tua secunnunu vizziu sua (ama hombre tuyo según los vicios suyos)

Fighioli mali tienili cari (hijos malos de ello tenes más amparos)

Quanta scinnuta cia tanta chianata vieni (cuantas bajadas haces, igual subidas tenes)

Si ni puoviru e vo npouriri manni a luomu tu no ci iri (si sos pobre y más pobre queres ser tene empleado y no apareces)

Tierravacanti no paia patruni (terreno que no se siembra nada ganas)

Pariedda cu pariedda no si tinci paru cu paru lamuri saiunci (sartén con sartén no se tiñe, entre parecidos el amor los une).

Cu ti vuoli beni ti fa cinciri cu ti vuoli mali ti fa ririri (quien te quiere mucho te hace llorar quien te quiere poco te ace reir,

Muzzica aghiuttitillu stu cutugnu muori ri pena quannu viri amia (morde tragatte este membrillo muera de pena quando me bes)

Cu mruoghia e sbruoghia no si chiama mrughiuni (el que se enreda y se desenreda no es un enredado)

Panza china fa cantari no cammisa nuova a matina natali (panza llena te da gana de cantar y no camisa nueva la fiesta de navidad)

Anfina chi u mericu sturia u malatu sinni va (hasta que el médico se recibe el enfermo se muere)

Apuvirta no giustifica a disonesta (la pobreza no justifica la estafa)

A fortuna cerca a luomu no luomu afurtuna (la suerte busca el hombre y no el hombre a la suerte)

Anfina cu ruossu sa surtighia u minutu sinniva (hasta que el gordo adelgace, el flaco desaparece)

Apirnici canta tri voti u iornu a dannu sua (la perdíz canta tres veces por día en su contra)

A saluti saccatta e no si vinni (la salud se compra y no se vende)

Page 25: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Aspittari e no viniri su du cuosi ri muriri (esperar y no venir son dos cosa de morir) El que espera desespera.

Rissi u muonicu ri bronti mietti rassura e no priari santi (dijo el fraile de Bronti pone abono y no rogues a los santos

Rissi u muonicu ri Bronti cu no faci ruppu pierdi u puntu (dijo el fraile de Bronti si nudo no haces, el punto perdes.

Miegiu niuru pani chi niuta fami (mejor negro pan que negra hambre)

Cu cancia a viechia pa nuova peiu truova (quien cambia vieja por nueva, peor encuentra)

Suoggira ca nuora a iatta cacagnuola (suegra y nuera gata y cachorras)

Arma e sacchetta ognunu lavi spatti(alma y bolsillo cada unu tiene el suyo)

U ritturi pitusu faci i chiai virminusi (el médico miedoso hace llagas gusanosas)

Sutta ra lacqua fami sutta ra nivi pani (si llueve mucho hambre y se nieva mucho pan) Si nieva la cosecha es más abundante.

Pi muorti a nivi arreri i puorti (por el día de los muertos la nieve detrás de la puerta)

Puru u pulici iavi a tussi (hasta la pulga se contajia de tos)

Capiddi e ianghi no vanu cu lanni (cabello y diente tu edá no está presente)

Quannu iatta no cia u surici trippa (si el gato no está, la laucha juega)

Cu ri un viecchiu si namura u so triulu pica rura (quien de un viejo se enamora, su placer poco dura)

Cuorna e cuorpa amaru cu si puorta (cuorno y palisa desdichado agel que se mette)

Cu patrica cu zuoppu a lannu zupia (quien practica con un rengo antes del año, renguea)

Cu sarva pi rumani sarva pi cani (quien guarda para mañana guarda envano)

Quannu vanu a mari i baiasci assicca u mari e muorunu i pisci(cuando la bruja se meten al mar lagua se seca y se mueren los pescados)

Cu ruormi no pighia pisci (quien duerme, no pesca nada)

Mali no fari e paura no aviri

Cu picca pollo mai si pintiu (quien poco habló, jamás se arrepentió)

Fa beni e scuorditi fa mali e pienzici (hace bien y olvídate hace mal y acuérdate)

Aiaddina viecchia fa buonu bruoru (la gallina vieja hace buen caldo)

Ogni sbaghiata ieni na zittata (cada egivocasion es una salvazion)

Page 26: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

U maritari ieni cuomu u tritrolu prima vieniu aruci eruoppu amaru(el casamiento es comoel pepino primero e dulce y después amargos)

Cu mancia sulu saffuca (quien come solo se ahoga)se se atraganta con comida nadi losocorre.

Pirdiemu cavaddu e carrettu (vamos a perder caballo y carro)

Ci rissi u surici a nuci rammi tienpu chi ti perciu (le dice la laucha a las nueces dame tiempo que te agujereo)

U lupu cancia u pilu e no u vizziu (el lobo cambia el pelo y no los vicios)

Pienza u mali pi viniri u beni (piensa en el mal para que llege el bien)

No ceni quali pighiari (no se puede elegir)

Puoeci e fighioli cuomu i mpari i truovi (hijos y mascotas como los acostumbrá, los encontrá)

Uocchi chi faciti cianciri ciaciriti (ojos que hacen llorar, llorarán)

U Signuri quannu vuoli pruvvir iri a casa a sapi (Dios cuando quiere ayudar sabe tu casa)

Mieghiu muoriri e lassari eno campari e risiari (mejor morir y decar yno vivir y desear)

U sparagnu ieni un gran varagnu (el ahorro trae enorme ganancia)

Nuddu tarruobba sulu cu ti sapi (nadie te roba, solo quien de vos sabe)

Miegui a na missa iri chi centu mighia fari (mejor a una misa asistir que cien kilómetros caminar)

Cu va pianu va sanu e va luntanu (quien va despacito, llega lejos y sanito)

Samiria fussi vaddira tutti vaddarusi (si la invidia fuera hernias, todos estariamos herniados

Tintu cu cari pi chimari aiutu (amargura tiene el desafortunado, nadie lo ayuda)

U vardaru ci fa iabbu a tortuca (el caracol se burla de la tortuga)

U ngannu va supra u ngannaturi (el engaño destruye al engañador)

Santa nchiesa riaula ncasa (santa en la iglesia, demonia en su casa)

Cu ri spiranza canpa rispiratu muori (quien espera ayuda, desesperado muere)

Larma a Diu a ruobba a cu tuoca (para que el alma llegue a Dios, tus bienes a quien le corresponden)

I fimmini ianu i capiddi luonghi i sintimienti curti (las mujeres tienen el pelo largo y corto los sentidos)

Chista ieni iacqua chi no vagna u patruni(esta es agua ge no moja al padrón)

Page 27: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

I mulinara quannu si sciarriunufanu a farina buona(los molinero cuando pelean muelen bien

Centu mani diu i binirici ma no tutti nto me pittu )cien manos dios que los bendica y que no coman en mi plato(

Cu riuna pino aviri pani e cu riuna pi divuzzioni (alguien ayuna por no tener pan y otro por devoción)

Anfina chi dura no ieni mala vintura (asta que aguantala suerte canta(

Iaddini e carusi cacunu a casa (niño y gallina la casa na litrina

No siempre riri amughieri u latru(no siempre festeca la señora del ladron)

Tutti i cunzighi pighili i tua ne lassari (todos los consejos tenelos en cuenta, los tuyos no los dejes)

Ogni scaravaghieddu a so mamma ci pari beddu (todos los escaravajitos para la

Madre son linditos)

Cu truoppu bedda vuoli pariri pieni evai iavi a patiri (qiue mui linda quire estar mucha

Tortura tiene que afrontar)

Cunta o spissu e micizia larga (cuenta seguida, amistad infinita)

Nta amici e parienti no acatari e no vinniri nienti (entre amigos y parientes nada compra y nadas vendes)

U liettu si chiama ruosa cu no duerme sarripuosa (la cama se llama Costanza qiun no duerme descansa

Unni viriti niespuli cianciti ieni u lurtimu fruttu ri lestati (si ves nísperos llorá hasta la primavera ninguna fruta encontras)

Nta casa chi no ceni sciuri no ceni amuri (en la casa que no hay flores, no hay amor)

DICCIO CUOSI CHI SIENPRI RIPITEUMU

Carusi manni e carusi truovi (chico encomenda y así te va)

Vesti vastuni chi pari baruni (pone ropa linda a un bastón y se asemeca baron)

Quantu vali namicu nchiazza no valinu centunzi nta sacchetta.(cuanto valor tiene un amigo en cierta ocasión, no valen cien patacones)

Sparagna atina amentri ieni china quannu u funnu pari no ce chi sparagnari

Tina media bardulesa guardavbamos higo seco (agarrá de a poco mientras está llena si el fondo se ve nada más podés hacer)

Tu ci pienzi quannu ierumu ziti ni manciavumu i zuccarati uora chi siemu maritati cauci pugna e tinpulati

Page 28: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

(Vos te acordás cuando eramos novio todos era endulzado ahora que somos casados, patadas puñetazo y cachetadas)

Bedditta asrira visti u to zitu chi sachetti chini ri sufratu si tu ti pighi chissu pi maritu ci vuonu centu merici o so latu (queriditas con el no te cases porque siempre enfermo lo vas a ver)

U primu maritu u manna Dios u secunnu S Pedro u terzu u riaulu (el primer amor lo envía Dios el segundo San Pedro, el tercero, el demonio)

Biniritta chidda massa chi ri vieniri si amassa maliritta chidda trizza chi di vienniri si ntrizza

Cuando llevaban a Dios a crucificar, una mujer que estaba amasando pan salió para ver que sucedía, otra que se estaba trensando el cabello, no .Dios bendijo a la que amasava y maldijo aquella que se trensava (bendita la masa que de viernes se amasa, maldita la trenza que de viernes se trensa) Muchas mujeres respetaban ese dicho y no se trensaban el cabello los días viernes.

Ci sissi S Pietru a S Ciuvanni ri chiddi rifittusi varditinni (le dijo San Pedro a SanJuan de los defetuoso cuídate)

Musturi metticcini na visazza cuonzila cuomu vua sienpri e cucuzza (adobe pones todos los que querés siempre zapallo es)

Du cuosi no si puonu aviri a utti china e a mughieri mriaca (dos cosa a las ves no podes tener la botella llena y la señora borracha)

Aruvighiti pieri chi lanciulu vieni vieni cantannu arruvighiti tannu (despertate mi pie que el angel te ve llorando, despertate ya) esto cuando se dormía unpie para que se despertara.

Pi biviri ceni a ghianna chiu aruci ieni a castagna comu chidda ru carduni no ci nia sutta ru suli

Esto dice el sabor dela frutta del roble dela castaña y avierte como el sabor del cardon no hai debajo del sol (Cardon la planta de alcausile)

Ntruscia Ntonia chi cala a china (enrolla la ropa Antonia que llega la correntada) Era quando se lavava la ropa en el aroyo como había llovido en las montaña, el marido le avisaba que venía la correntada.

Iemu nareri nareri cuomu u curdaru (vamos para atrás como el sogero) el sogero iba de pueblo en pueblo y con el cañamo hacia soga con una trueca caminando hacia atrás. Cuando Los resultados no eran los esperados decían que iban hacia atrás como el sogero.

Quannu campava u me patri narreri narreri uora chi muriu u me parti navanti navanti

Page 29: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

(A mientra vivía mi padre siempe asi atrás. ora que se murió siempre adelante)El padre traía leña y tenia que alejarce del fuego se murió el siempre adelante había poco fuego

Chiddu chi sparagni ri uoghiu u vasti ri meccu (lo que se ahorra de aceite se gasta de mecha)

Era quando se usava la lumera de aceite.

Chi ie paiari a vacantaria (que tene que pagar purque la oya no es llena) otra no tenia

Cuccu beddu e cuccu sciuriti quantu anni ci vuoli mi maritu (buo lindo y florecido cuantos años faltan para que tenga marido) el buo empesaba: cu cu cuanta veces hacia el canto tanto años pasaban para que se case la que habia echo el pedido.

Viteddu chino trippa e carusu chi no ioca buonu fini no cinnia (ternero que no salta y niño que no juega buen fin no hay.

Ni manci maccarruna matarazzu si io lavissi no li lassiria va pighi lacqua chi ioo ti fazzu no

Ni maci maccarruna cuantu a mia (te gustan los fideos gordo claro que me gustan busca agua yo lo hago no te dige que no me gustan) era aracan había que ir a dociento metro o treciento por no ir no comia.

Niura niura vacci a lacqua niura niura vacci tu si mi riciti niura ioo a lacqua no ci vaiu chiú.(dos hermanaque no gieren ir a buscar agua)dice negra negra anda a buscar agua negra renegra anda vos y se me desi negra yo a buscar agua no busco mas.

Cu iavi ligna a mala srata mi si niesci o largu (quin tienestiene leña en mal lugar que sola lo sage en buena caye) esto tiene dople sentido dice quien tiene problemas que lo resuelve sola.

Quannu no ceni nudda marvizza buona a bonia sta carcarazza (se no casa ni una pediz viene bienun terí)

Quannu i ruoi sinni vanu e marini tinta dda casa chi no ceni farina cuannu i ruoi sinni vanu e muntagni tinta dda casa chi no ceni cunpagna (sela grulla van asi al marina desdichada la casa que no hai harina.y se van asi alas montaña desdichada la casa que no hai compañia) se las aves van diezion al mar llega el inviernoy por lo tanto teniamo que tener alimento.y se van direzzion ala montaña venia el tiempo de cosecha y necesitabamo ayuda de persona todos era manuval.

Quannu a zita passa supra u vagnatu avanti ri lannu abra vattiatu (se la novia pisa llovido ante del año abra bautizado.

Ta na casa chi noche pani ce u riaulu ncarnatu a mughieri sta ncagnata u maritu sta ncucutu.

(En una casa que no ay pan esta el demonio istalado lu mujer esta nojada el marido entrompudo)

Page 30: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

I cuosi viechi spaeagnunu e nueva (ropa vieja haorra las nueva)

Cu iavi piccasuordi sienpri i cunta cu iavi mughieri bedda sienpri canta (quien tiene poca plata siempre la cuenta quien tiene señora linda siempre canta

Amughieri ri lautru sienpri e chiú bedda (la señora ajena siempre es mas linda)

Cuannu u tienpu e tintu ri susu miettiti a tiesta nto purtusu quannu u tienpu e tintu ru mari pighiti a truscia e tini ve a lavari (se latormenta vienede las montaña quedatte entu casa no te engañe.Si viene del mar agarra tu roppa y te vas alavar) toda las mujer ivan al aroyo a labar su roppa i tenían en quenta de adonde venia las tormenta.

Chiamavi a luorbu mi miruna aiutu iaprivu luocchi e mi fici scantari (llame un hombre que me ayude.Aprio so sojo ime suste) pedio ayuda a un ciego

Tiegnu a tiesta rura chiu rura rin a muola si mi maritu uora u me patri no mi runa niente

(Tengo cabeza dura mas dura que un mármol se me casó haora mi padre no me dasnadas.

Si vo ciciri scippitillu si vo calia veni ca na picciotta senza minni nuddu geniu a mia mifa (te doi todos lo que queres muchacha sin tetta no traé)

Mamma quannu paiati sti iaddini quannu minni vaiu e no ci tuornu chiú (mamá quando pagas esta gallina? Quando mi voi y no vuelvo mas) eran los sorritos que le hacian pregunta ala madre.

Sciuscia ventu a boria chi ceni u me maritu nta laria (sopla viento marea mi marido eso espera

Quando cosechavamos a mano pecisava viento suave para apartar el trigo de lapaja)

Chi ti ntaressa iessiri bedda u to maritu e picuraru a sira ruermi ntierra quatru e cincu alu paghiaru (De que te sirve ser linda tu eposo es pastor el duerme al rancho y vos sola

Ogni tintu sceccu a maiu arraghia ogni tinta iaddina a giugnu fighia. (Todos los burro flajo nel mes de mayo cantan, todas las gallina vieja a junio pone) mes de mayo abia mucho pasto y el burro cantaba y nel mes de junio quedaba alguna espiga de las cosechay la gallina ponia

Si pi scantu ra ceddi no simini linu (si tenes miedo a los pájaros y no sembras lino no vas a tener sabanas)

Ci rissi u vicariu a batissa senza rinari no si canta missa (le digo el ovispo ala badessa se no hay dinero no hay missa)

Robba chi no accatti inchi viertuli (mercaderia que no compra llenan el bolso) ejemplo tenemos una planta durasno en nuestro patio llenamos bolso regalamos se compramo no.

Page 31: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Muzzicuna ri zalacrini no miericini (mordida de lagartija no ay vacunita)

Upuorcu sienpri si nzuonna a ghianna (el chancho siempre sueña cone ensina, su comida preferida)

Mi mancia a ricchi dritta amuri sritta mi mancia a richi manca quarcarunu ti sbalanca (me pica la oreja derecha el amor se acerca (me pica la ysxierda lguno te dice mala hierba)

Vuoli pighiari u celu a pugna (quiere tener el cielo en su mano)

A prima cunnanna a runa u puopulu no Diu (primero cusga el pueblo despue Dios)

Scatiolu ti fici Diu ficu fattu ti fazzu ioo (igo crudo te iso Dios igo maduro te ago yo) era

Quando avia miseria un igo estaba inchado no maduro pasava uno lo apretava otro tambiénI esa fruta paresia madura.

Cu tiessi ri e ncannari causi nuovi ciaiu a fari (con teseri e ncanari pantalone nuevo le voi hacer) Eran de tela de lino

Manciari picca fa scartiri u manciari assai fa babbiri (comer poco hace avivar comer mucho hace entontecer)

Ibeddi amara aso peddi i brutti amati ri tutti (las linda muy acorralada y la fea muy amada)

Cu ammazza cani e iatti setti anni ci cummatti (quien mata gatoy perro siete años esta enfermo)

I spini ra stascuni sunu I ruosi ru miernu (las espina del verano son rosa en invierno)

Dice las frutas fea la secavamos era mui rica en invierno

Anivi e ianca e faci u cuori niuru (la nieve es blanca y hace el corazón negro) no teniamo leña y eso ponía triste.

Faci inchi e sduvaca (hace llena y vasia) el tiempo llueve para vuelve a llenar y vasiar

Chi ie u fuddiettu (que tenes un tornado) le decían a persona mui rivoltosa.

Cuomu iera un tumminu e iera na sarma tirittupiti nta larma (era un kilo fuera diez todos te los comes)

Cu tanti liepri assicuta nuddu nachiappa (quien mucha liepre corre ninguna agarra)

Piecura niura e pecura ianca cu muori muori e cu campa campa (oveja negra o veja blanca quin muere muere y quien aguanta aguanta) era un tiro al aire

Casa luorda genti aspeta (casa desordenada gente llegará)

U babanieri puorta cuorpa (el almanaje anunsia paliza) muchísimo año atrás en el almanaje anunziava lluvia viento nieve.Entoce lo padre quando los cicos se portaban mal le decía portati bien el almanaje anunzia palisa)

Page 32: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Cu no acetta no merita (se no acetá no merece)

Apuorta avicaria ceni un scrittu fui vuantu vuo chi ca taspettu (En la puortade las comisaria esta escritto core coré y aca volvé.

Chiddu chi pari chi ruermi e ripuosa chiddu puorta a cruci chiu rausa (agel que parece que todos bien le vas mas problema tendrá)

A matinata fa a iurnata (quien madruga Dios lo ayuda)

A na fimmina mieghiu chi faci a buttana e no chi si viri a suttana.(tiempo anticuo lasmujer asia las inagua que se beia de la pollera,y esoera mal visto.

COMO CACIAUMU I NUOMI

ANTONIA ntonia ANGELA ianciula ANNITTA nitta GRAZZIA razzia ROSA ruosa MARGARITA Marita NICOLINA niculina TERESA tiriesa GIUSEPPINA pippina ROSALIA risulia (piacarizziari u nuomu riceumu rosuzza e nuomi ci aiuncemu duzz)

ANTONIO ntoni SALVATORE turi GIUSEPPE pieppi ANTONINO NINU VICENZO vicienzu NICOLO cola CALOGGERO caluoriu AGOSTINO ustinu BASILIO vasili

CUNTI RI RELIGIONI

Noceni sabutu senza suli ni rumunica senza amuri (dicen que el niñito Dios tenia una sola túnica,y crecia como iva creciendo Dios y los sábado la madre Maria las lavava para tener ropa limpia el domingo,y pureso sale el sol para secar la túnica de Dios)

Navuota a beddamatri caminava nta na campagna cu S. Ciuseppi e cera un pieri ri puma a maruonna ci rissi Pieppi vuoghiu ddu pumu.S Ciuseppi ci rissi cu tufici vieniri u risiu mi tu fa passari.Arama si sturciu anfina ca Maruonna si cughiu u pumu.rinu chi S Ciuseppi fu u primu gilusu rumunnu.

Quannu u signuri fici i numali puru fici u sceccu apena camino rissi Signuri cuomu mi chiamu?

Sceccu ci rissi Diu caminó un signittu e si scurdo turno e nautra vuota ci spio signuri cuomu mi chiamu? U signuri nautra vuota cirissi ti chiami sceccu sinni ivu e si scurdo turnó turno tanti vuoti a dumannari cuomu si chiamava chi Diu u pighio pi ricchi u tirava pinu latu e ci riceva ti

Chiami sceccu pi lautru latu e ripitieva e appuosta i ricchi ru sceccu sunu luonghi,

Puru fici a iargia quannu stava liesta accuminzo a cantari faceva cuomu u cani cuomu i iatti Fici novantanovi canti Diu ci rissi fanni nautru ioo ti fazzu i pinni ri uoru.Noo rissi a iargia No vaiu a tiniri riscinnienti.

Quannu u Signuri caminava chi so riscipuli battiu na puorta na giuvinotta ci rissi chi vua? iacquaRissiDiu. A giuvinotta ci zigno u scifu ri iaddini u signuri bivivu e ci rissi buonu maritu fighia mia.

Page 33: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Caminaru e nautra vuota battiu na puorta affaccio na giuvinuotta ci rissi chi vua iacqua ripitiu.Sta giuvinotta. Pighió un bicchieri u lavo ci rietti iacqua u signuri bivivu, ci rissi malu maritu fighia mia.I riscipuli rissuru pirchi patri maisru buonu maritu a mala e malu maritu a buona, arrispunniu u buonu maritu faci buona mughieri ea buona mughieri faci buonu maritu.

FIESTA RELIGGIOSA RI SAN MARCU

Aprima ri Innaru purtaunu u bamminieddu a batia ranni.Quannu cerunu i muonichi ciu purtaunu e muonichi i primi, ruoppu nta cuntrata.Cera labitutini chi u mittievunu a lasta e i suordi chi ci mittievunu a genti si pighiava hiddu chi iaveva vinciutu lasta

U sei ri innaru aggiriava tuttu u paisi accuminzava ru chianu ri San Marcu e allistieva o castieddu.U Bamminu iaveva na tónica russa e na cullana ri campanieddi un saccunieddu o razzu pi miettiri isuordi chi ci raunu,

Riciassetti ri Innaru Santantuoni ri abati iera prutitturi ri numali.Supra a vara iaveva na vacca

E un puccieddu. Ciera missa e a pricissioni u cumpagnaumu viva Diu e Santantuoni cuomu arriniesci e buonu.

CHISTA NO IERA FIESTA RELIGGIUSA

Carnavali si sravisteunu cu un chiumazzu a tiesta raccamatu chi purtusa su raccamu u mittievunu unni luochi, na cipittuta un frischettu du maccarruna quatru mriachi e allistieva u zu carnaluvari.

SAN CIUSEPPI

Ricianuevi ri marzu sanciuseppi. Vinievunu i marinuoti e ci purtaunu rappi ri niespuli ci mpinnievunu a vara.Puru u visitava Santa Maria unni a srata iera iera iera larga i du vari caminaunu una alatu ri lautra. Quannu allistieva a missa e a pricissioni Sanciuseppi arristava

A so Chiesa e santa Maria a sua.

CRUCIFISSU DARA CELI

Ulurtimu vienniri ri marzu fiesta ru crucifissu DARA CELI a stuoria ieni chi quannu u sculturi faceva arivó a tiesta e ci vinni suonnu sappuio unni travaghiava e saddurmintó quannu

Sarruvighió a tiesta stava fatta. Chinnici iorna avanti faceunu u sapurcu iera a facciata ru Palazzu ri Ponziu Pilatu.Cu finesri barcuna ci mittievunu cannili a sira quannu faceunu a Cirimonia ru vienniri santu cuannu chiddu chi faceva ri Pilatu riceva ecco luomu si iapreva un barcuni e si virieva laccia uomu ca curuna ri spini e na canna nte razza. U puopulu ri S.Marcu Iavi na firi unica. Certi vuoti cera vientu quannu nisceva u crucifissu fuora carmava si chiuvieva scampava si nivicava no nivicava chiú.Na vuota

Page 34: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

vinni un parrinu ri nautru paisi a matina cera u sciruoccu, i cristiani nta Chiesa riceunu uora quannu niesci u crucifissu carma u vientu e accussi succiriu.A sira quannu stu parrinu fici a prerica rissi puopulu ri S Marcu mi cunfiessu cu vuiautri ioo stamatina quannu ascutava chi riceunu quannu niesci u crucifissu carma u vienu ioo sacerdote no crireva pirdunatemi a vuosra firi e chiossa ra mia.Apricissioni iera ra gebbia a campana sunava a muortu u purtaunu trentatri babbaluti cunu mammalucu ri a tiesta e pieri sulu du purtusa unni luocchi u cunpagnavumu cu sti tri paluori SIGNURI MISIRICUORDIA PIETA

SIMANA SANTA

Aruminica ri parmi iera chi rami ri luvieri e raddauru.A priparazzioni a simana santa iera a nuotti pi quantu putevumu iri a travaghiari.Cera na abbitutini siminaumu frummientu nto piattu ci mittievumu stuppa Iacqua u mitievumu o scuru nisceva e crisceva iancu ci attacaumu un nasru e u iornu ri pasqua u mittievumu supra lartaru chissu iera mi vinievunu buoni i siminati.

SAN MARCU E SANTA NICOLA.E VANGELISTA

Vinticincu ri Aprili Cera a missa a fiesta a faceumu quannu allisteva a ricuota trenta unu ri giugniettu cera na storia riceva quannu pasqua e Marcu vieni tuttu u munnu vai e peni. Riceunu chi a verra ru milli novicentu chinnici pasqua fu u vinticin ri Aprili. Cera na abitutini quannu nisceunu giamelli ci mittievunu, aunu MARCU e lautru COLA

..

TRIRICI RI GIUGNU SANTANTUNINU

A fiesta iera o cummientu e cerunu genti chi iaveva addumannatu un favuri a S Atuninu e si vistieva cuomu u santu. U parrinu biniriceva a tónica e riceva mi na sa mittievunu quannu ievunu a ballari.

24 RI GIUGNU SAN CJUVANNI

Cera sta storia.I fimmini scietti a nuotti ru vintitri mittievunu na cacioffula chiusa o sirinu, a nuotti si iapreva e faceva viriri cu cu si maritava cu iaveva mittutu a cacioffula.Si faceva na sciura ca forma ri na manicula si maritava cu un muraturi si a scura iera ca forma ri aratu uso maritu iera cuntatinu e accussi iera sa stupitaggini.Puru cu vulieva chimari a na fimmina cummari a vigilia ci mannava u mazzu ri sciuri cu un ricalu i sciuri ierunu spica fanza iaruoffula e scuri ri patati. Certi vuotiu mannaunu accumpagnatu ca chitarra.

U vintinuovi iera S.Pietru cu iaveva ricivutu u mazzu u rinnieva. Sienpri u primu iera luomu chi mannava u mazzu. Ruoppu si chiamavunu cummari ruosa cumpari Giuvanni. No putievunu maritarisi nta iddi e no savevunu a sciarriari riceunu S Giuvanni i bbrusciava.

Puru si chimavunu cumpari e cummari i quatru suoggiri quannu si maritaunu i fighioli.

Page 35: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Cuannu vattiaunu un caruseddu u patruozzu e mammuozza cu patri e a mamma ru vattiatu si chiamaunu cumpari e cummari. Si u patrozzu e mammuozza ierunu schietti u patri e mamma ri iddi chiamava cummari e cumpari o patri emamma ru vattiatu.Puru si na fimmina ci lavava a cuoppuliedda ru vattisimu iera cummari e mammuozza.

Cera nautra abbitutini ni faceunu cummari fimmini cu fimmini, mittievunu u iritu cinciriddu ra mani ri una e ri lautra faceunu un catinazzu, e riceunu cinciriddittu vatinni a mari chi ni ficimu cummari cummari semu e cummari arristamu quannu vieni a muorti ni spattiemu.E ruoppu ni chiamavunu cummari Ruosa cummari Razzia

FIESTA RUOPPU RA RICUOTA

Trenta ri giugniettu faceunu cuddureddi ca farina ru frummientu nuovu i npinnievunu a na rama ri addauru o luvera e ievunu a Bataranni iucavunu na rancatiedda chi rami e spattievunu

I cudduri.Trentaunu cera missa cantata e pricissioni ri S.Marcu e Stanicola,i cumpagnaumu i santi cu sti paluori, viva S.Mrcu e Santanicola cuantu e bedda sta paluora.

DU RI AUSTU SAN MASILI Magno

A vigilia purtaunu a Sanmasili a Chiesa Matrici pichi iera chiú ranni. Faceunu antorcia a vistievunu cu basilicó puru ci mittievunu fazzolietti ri sita e i purtaunu i primi nta pricissioni.

A Sanmasili ci purtaunu i spiritati mi ci mittieva i sintimenti a puostu i sirievunu supra a vara e puru mittievunu carusi siruti .Ci mittievunu un filu attaccatu a vara dda ci mittievunu i suordi cullani richini ri uoru.A pricissioni nta mienza ura putieva alliestiri ma a faceunu du uri sulu chiddi cu purtaunu riceunu razzii Samasili e chiamamulu cu buona firi viva Diu e Samasili, caminaunu trenta metri, riceunu canciamu spadda turnaunu trenta metri pi nareri.

Chissi ierunu i miraculi chi faceva u santu. Riceunu chi si ci faceva na prumissa a Sanmasili e no a surisfaceva Sanmasili ri nuotti ieva cu vastuni e i faceva pinzari

15 AUSTU A BEDDA MATRI A SUNTA

Qiunnici ra Austu a dedda matri a Sunta a vigilia riunavumu u iornu cera a missa cantata e a pricissioni.A cunpagnaumu viva a maruonna Assunta

MARUONNA A CATINA

A ruminica qiú vicinu ru vinti ri sittiemmuru iera a fiesta ra bedda matri a catina .Achiesa iera nta na campagna e cera missa e pricissioni acunpagnaumu viva a maruonna acatina. Iera chi libirava chiddi chi staunu carzarati nuccenti.Puru i parturienti si raccumannaunu a beddamatri.

DU RI NUVIEMMURU I MUORTI

Page 36: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Dui ri nuviemmutu i muorti ni purtaunu ri gali e carusi.Ni riceunu vinni u nannu ti purto sti calamieli pi sa epuca ierunu picca rigali.

RICIASETTI RI NU VIEMMURU CHISTA IERA NA USANZA

Spinnuciavumu u vinu e cerunu mriachi nte srati

Abedda matri maculata a vigilia riunavumu e iornu uottu missa e pricissinioni

NUVIENA RI NATALI

Cera a nuviena a matina priestu ruoppu ni ievumu a travaghiari.Nta Chiesa matrici vinnievunu i sieggi sino putieva accattari no si putieva sieriri. Cera un orgunu ri vientu i carusi ri tririci quattordici anni ci raunu vientu. Cantaumu tu scendi dalle stelle o re del cielo e vieni in una rutta al freddo al gelo o banbino mio divino io ti voglio visitar.A nuotti ri natali lassaumu un zuccu addumatu picchi vinieva u bamminieddu e si faceva friddu sinni ieva chiú pestu.

A missa iera a Chiesa matrici a menza nuotti i giuvinotti ci tiraunu nuci o nuciddi e fimmini chi ci ittaunu luochiu u parrinu i rinpruvirava ci tiraunu o parrinu. U iuornu ri Natali i fighioli ci vasaunu a mani e so patri ci riceunu assabinirica e ci vasaunu a mani o patri e a mamma. Chi ciarispunnievunu tuttu buonu e binirittu unni ve e unni vieni.

Faceunu maccarruna a mani, chissu iera u manciari certi vuoti ci mittievunu lardu nto sucu

Mittievunu u cannisru chin uci nuciddi castagni vinu.

CI CUNTAVA E ME NIPUTI

Certi vuoti ci cuntava cuosi e me niputi, iddi mi riceunu cuannu cuntava. Nanna scrivi un libru

Pinze u scrivu mi catte un dizzionariu ITALIANO ESPAÑO vulieva srciviri ri du maneri.Si u scrivieva sulu comu pallu ioo i me niputi no putievunu lieggiri

Vinni un cuscinu a visitari parienti e ioo ivi, pinzava chi ievumu apallari a Sanmarcuota. No fu acussi ioo ci pallava dialettu iddu marrispunnieva in Italianu.Ruoppu na rancata ci rissi: no se pallari u dialettu? Mi rissi (no pallamu chiú u dialettu sulu i vecchi u pallunu)

Allura fici nta mia esi scrivu u dialettu, alivuoti cocchi iuornu u me libru ieni utili.

Ca nta Argintina ceni un uomu chi sta circannu ri recuperare labitutini ri na tribu chi stava ca ri prima chi vinni Cristufulu Colonbo a merica ierunu chiamati Comecingolo.

AMICI SICILIANI, no annulati u nuosru beddu dialettu.Pinzamu un signittu cuna sula paluora ru nuosru pallari ci vinciemmu na verra e Francisi.A paluora iera ciciri.Riceunu chi fracisi ci faceunu risprezzi e siciliani si pighiavunu luoghiu e ci lassaunu a fiezza si purtaunu u frumientu ci lassaunu a paghia.Ca spata ne fussimu vinciutu.

Page 37: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Riceunu un uomu aggirio a Sicilia a tutti i paisi ci riceva e tri suona a campana e tutti ci riceunu a lautru ri ciciri chiddi chi riceunu chichili ierunu francisi e muorti. Assicuru chi chistu chi scrivivi no cirche nta nuddu libru sulu u sacciu pi vintiunu annu chi stiesi a San Marco.

castellano

Siempre le conte cosa a mis ñietos que abia vivido en mi pueblo.ello me decían abuela escribí un libro.

Etuve pensando y pensé voi a scrivirlo in italiano y castellano.Compre un dizionarios italiano spañolo.Vinno un primo de Italia yo fue a visitarlor creía que ablariamo como quando yo estaba alla.Comenzamo a conversar yo pensaba que hablavamo en dialetto no pudo ser yo le hablaba dialetto y el me contestaba in italiano.Espere y le dije yo vine creía que conversavamo el nuestro lindo dialeto.Me contesto.

No hablamo mas in dialetu in Sicilia, solo los viejo hablano alas antigua.

Llege de vuelta a casa y pensé se scribo mi libro en dialeto, Tambien me

Acorde de un señor que esta buscando de recostuir la cultura del pueblo originario llamado come chingolo.No lo pensé dos ves estoi sicura que algún dia mi esrcito será útiles

Sicilia SICILIA CANTA PASTUREDDA, SICILIA SICILIA CANTA A FUNTANEDDA SICILI SICILIA TU SI LA TIERRA MIA SI MI MANCIU UN TUOZZU RURU MARRICRIU E SU TUOZZU VASSICURU MI VA A LUGNA RI LI PIERI.

SICILIA SICILIA CANTA LA PASTORSITA SICILIA SICILIA CANTA LA FUENTESITA SICILIA TU SI LA TERRA MIA SE COMO PAN DURO LOS SABOREO Y ESE PAN ESTOI SICURA LLEGA A LAS UÑAS DE MI PIES.

Alliestu ri cuntari vuoghiu riri chi tuttu chiddu chi scrivivi no cirche nta nuddu libru tuttu u tiegnu nta me tiesta, sunu cuosi chi tutti i iuorna riceumu paluori chi certi vuoti no mi riurdava e ruoppu mi vinievunu a menti iavi cinquanta sei anni chi partivi ru paisi ri San Marcu.

Termino de contar y quiero decir que los que escribí no lo busge en ningún libro o internet todos lo tengo en mi mente por los ventiun años que viví en mi pueblo san marco d alunzio

VIVA SAN MARCU VIVA SICILIA VIVA ITALIA Y VIVA ARGENTINA

ROSINA

DIALETTU SICILIANU DU 30- I -2013 –

Cercu ri scriviri cuosi chi mi scurde y mai si puonu publicari.

Abitutini o paisi ri Sanmarcu i chiossa ierumu cuntatini echiu picca i masri.

Masri ci riceunu e muratura e falignami e scarpara e barberi

Ausanza iera i Barbieri ci taghiavunu i capiddi navuota u misi e cifaceunu a barba navuota asimana e i cuntatini ci raunu un tumminu ri frummientu a lannu.

Page 38: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

E scarpara chi ni cunzaunu i scarpi certi vuoti ci paiavumu, e certi vuoti iaveva aspitari anfina aricuota.Faligniami ciniera unu o du nto paisi, faceunu i casciuna pi muorti cuannu si murieva na pisruna ci pighiava a musura e faceva aurna chissu puru certi vuoti iaveva aspitari. U muraturi puru certi vuoti ci paiavunu a ricuota.

Imasri e cuntatini ci riceunu viddani.

PUORCI E IADDIN

Nto paisi cierunu iaddini e puorci scioti caminavunu nte vanieddi, puru nto iusu ra casa mitievunu u sceccu. Na vuota trasieru porci nto municipio. Acuminzaru a diri chi faceunu luvari i puorci ri nto paisi. Sicuomu vinievunu i vutazzioni i lasaru anfina ruopu ri vutazzioni. La genti riceunu no ci vutamu a Biancu pichi no ni fa tieniri chiú

I puorci nto paisi.

Passaru i vutazzioni e vinciu Vitanza, banniaru nta missa, e puru cu tu tu cu iavi puorci scioti nto paisi cieni tiempo anfinao rieci ri Giugnu ruoppu cieni contramanzioni.

Agenti fighiu ri,,,,, ci vutammu e u stissu iavemu a luvari i purceddi ri nto paisi.

Chiddi chi iavevunu purceddu ficiru paghiara cu rami filici nta cuosta nta srata ra gebbia chi va pi Santaustinu, vicinu ra Chiesa ri Sanciusepi.Peró ri dda puru ci ficiru luvari e mai chiú mentri ioo stesi o paisi ri Sanmarcu no si puotturu tiniri chiú.

CAMINARI SCAUSI

Quannu i sanmarcuoti ievumu a santaita e puru aturinova ni canuscievunu o caminari spincievumu i pieri chiú iavuti ri iddi. Pi su tiempo i srati ierunu tutti pietri e caminaumu scausi si no spinceumu i pieri ntruppicaumu, cuannu chissu succirieva ni scoppulavumu i irita ri pieri, certi vuoti a pieddi ri irita aristava cuomu un iritali, sciancaumu u fazzoliettu e u taccaumu e cuntinuavumu caminannu nto purvulazzu chi cera nte srati. Quannu ni sucirieva un truppicuni ricevumu: SAN PIETRU

Na vuota truppiche io rissi SANPIETRU, u me patri mi rissichi ié diri maliritta miseria.ruopu un iornu chi fuorfici ni taghiavumu a pieddi chi iaveva arristatu mpinnuta e sutta cera nautra pieddi finitta.

Pienzu chi ame casa ei vicini iavevumu un sulu cutieddu,ni chiamaumu cummari mi mpristati u cutieddu, ruopu na rancata ni chiamava a vicina cummari mi rati u cutieddu,pi manciari no na bastaunu i cuchiareddi e i bruccitti iavevumu aspittari chi allistieva una pi manciari lautra.

Tanta miseria e tutti ievumu a missa. Pi su tiempo nuddu iaveva iacqua nta casa cerunu i funtanelli, dda ievumu a pighiari iacqua, ca lancedda cu pignatu cu catu, tutti faceunuu manciari chi ligna,i piatti i lavavunu nto liemmu,chi iera cuomu na rasta ri sciuri ma chiú ranni.I Cuntatini pasta e iautru manciari u faceunu a sira chi tutti staunu a casa ri iornu nta casa no cera nuddu specialmienti u tiempo ra ricuota.

Su tiempo tutti travaghiavunu ranni e picciriddi. Chi faceumu i carusi unni si mitievunu

Page 39: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

I lauri u frenu o cughievunu i favi e iautri travaghi,ievumu a pighiari lacqua unni nisceva cu bummulu e cia purtaumu a lantu e ranni chi mitievunu.Pienzu chi u bummulu cuannu mittievumu lacqua a prima vuota iaveva a biviri un uomu pichi siu zaiava na fimmina ruoppu lacqua faceva fietu (no staiu ricennu minzuogni ieni virita chistu chi srcivivi) Puru vardaumu i vacchi e iautri animali vardari iera accussi,uvicinu ra nuesra propietá iaveva siminati i lauri o nautra cuosa e i vachi e sceccu crapa ecc ievunu e ci manciaunu.I carusi cuna ughiata ne faceumu iri nta sa propietá, si ci manciaunu purtava u stimaturi e diceva ( ca si i vacchi no si fussiru manciatu stu muosru ri lauri si faceva tri tummina ri frummientu, e u patruni ri vacchi ci aveva dari u frummientu stimatu.

STORII CHI A SAN MARCU STAUNU ESI CUNTAUNU

Certi vuoyi manciavumu caminannu.I chiú ranni ni riceunu, i piccioti schietti no ianu amanciari nta srata pirchi pierdunu a vintura.Chissu iera chi riceunu chi un uomu no si maritava cu sta fimmina pirchi ci vulieva assai manciari pi mantiniri sta mughieri.

Puru riceunu no ti fari scupari i pieri chi no ti mariti.Purui fimmini ranni purtaunu a cartiedda a tiesta e filaunu o faceunu icuasetti.

U VERMU IL BACO DA SEDA

A me nanna addivava u vermu (el baco da seda)E cuntava cuomu,a simienza a catava

A Santaita ievunu caminannu a musura iera u iritali accatava du musuri, faceva nto iusu un caliaturi e da u mitieva pi scuvari cuannu faceva friddu tinieva u luci addumatu equannu niscieva ci rava amanciari fuoghiri mariancheru tienniri,atuornu ra casa cerunu mariachera i vicinu iera mieghiu quannu achianava e rami e faceva u cucuddu u lasavunu granari e ruoppu u cughievunu nto panaru e mittievunu iacqua nta quarara eci addu maunu u luci quannu ughieva mittievunuu panaru nta lacqua ughiennu cuntaunu afina a vinti e luvavunuu panaru ri lacqua u mittievunu nta na cartiedda eni mittievunu nautru panaru faceunu su travaghiu anfina callistieva tuttu.Apressu iornu si mittievunua cartiedda a tiesta eu purtaunua mirtu a vinniri.

NUOMU CHI CI MITTIEVUMU E VACCHI

PULITA, BAGIANA, PRIMAVERA, MONICA

Quannu acuminzaru afari ascuola gradisi ierunu casi adduiati una stava unna puosta nautra vicinu ra chizza una vicinu san ciuseppi no ierunu tutti iscuoli oncantu.

No cerunu cessi i carusi ra scuola ievumu sutta a Chiesa ri santa maria nautri sutta a Chiesa sanciuseppi, ricemu iavevumu a circari un lucari unni putievumu fari u nuosru survizzu

Ruoppu ri lannu cinquata si accuminzaru a cusruiri i scuoli oncantu a cebia.

Cifu un tiempo chi i carusi ra scuola virievunu e maisri cu taccu e si faceunnu i tacchi chi ruchiedda scausi e chi tacchi.

Page 40: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

Ascuola i carusi ievunu cusa ccuociu iera un muosru ri piezza ri trenta cm. o quaranta o cinquanta rinu latu a lautru ecinquata cm luongu i carusi masculi ci mittievunu na cinta luonga e su mitievunu o cuoddu i fimmini du manichi ri piezza curti eu purtaunu a mani, e puru si no iaveva su mosriceddu ri piezza u libru eu quaternu i tacaumu cu un lazzu pichi si purtaumu scioti i ciera u sciruoccu ni scippava ri mani

Ruoppu chi passo a verra assai carusi abbannunaru a scuola.Quannu accuminzaru a spatriari cerunu genti chi iavevunu a mettiri i marchi ri irita, chiossa ierunu i fimmini e masculi quannu ievunu surdati ci faceunu un pochittu ri scuola e amenu firmaunu.

MALANTRINERIA

A malantrineria a San Marcu iera abbunanti. Achiú ranni chi ci fu cuannu chiddi chi staunu nto paisi ci faceunu u passa puotru e cuntatini chi abbitaunu nta campaña e a sira si vulievunu iri o paisi ci iavevunu a nzignari su muosru ri carta chi ci avevunu ratu pi passapuortu.

E accussi cerunu giuvinotti chi a sira ievunu a scuola nutturna e chiddi chi staunu o paisi si mittievunu a dara celi e aiautri srati chi pi fuerza icuntatini iavevunu a passari,ene faceunu passari si avevunu scurdatu su muosru ri carta.Navuota mazzaru un giuvinottu ri riciottu anni,du frati purtaru o firutu unni u ritturi e PRIOLA SALVATORE rissi chiaru cu ci rietti a pugnalata e muriu.U Barbieri fici fasru tistimoni chi a Sa ura ci stava taghiannu i capiddi e nuddu paio sa muorti finiu chi a mamma ri stu giuvini muortu iappi a paiari i spisi ra giustizzia.

Chistu chic unte fu vicinu ru milli novicentu vinti e PRIOLA SALVATORE ERA FRATELLO DELLA MIA MAMMA. PRIOLA FORTUNATAERA

Puru cera a malantrineria unni cera u suonu ierunu casi ri famighia ieva unu malantrinu battieva a puorta equannu iapreunu ci mittieva u pieri eno ci faceva chiuriri apuorta si mittieva intra e iarmava u sciopiru.

Nto suonu si unu vulieva ballari c una fimmina e idda no accittava tutta a nuotti no iaveva ballari cu nuddu pichi si acittava ballari cu nautru si iarmava u nfernu cuorpa astutaunu aluci ecuorpa pi tutti.

CUOMU SI CUSRUIEVA ANTICAMENTI

Si cusruieva chi Pietri iscippaunu e ci faceunu a facci ri unni iera chi ranni apietra,i fimmini i purtaunu a tiesta anfina unni si faceunu i mura,a cuacina faceunu a carcara nta amici e parienti e ruoppu sa spattievunu ierunu Pietri si purtaunu e faceunu na gillanna,iera nto turrienunu fuossu cuatratu, mittievunu i Pietri nta gillanna eci mittievunu assai iacqua si scuaghiava ughiennu ci ittaunu iacqua anfina chi no ughieva chiú.Si ci mittievunu picca iacqua sabrusciva e no iera buona pi cusruiri.

Arina apurtaunu ru sciumi chi muli c era un uomu chi faceva su travaghiu chiossa a purtaunu ru sciumi Zirí ogni viaggiu iaveva iera centu liri. Si ci mittievunu cimientu u purtaunu ri SANTAITA. Imura ierunu chiú larghi ri cinquanta a sissanta cm, amieghiu

Page 41: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu

pietra a mittievunu ri fuora e lautra ri intra e unni arristaunu ngaghi ci mittievunu Pietri minuti e quacina cui era c una buona posizzioni ribbuccava ri intra eri fuora e chiu puovurieddi ribbuccaunu ri intra sulu.I casi antichi i ncannaunu, ierunu canni chi ncuddiriaunu un filu ri supra ci mittievunu quacina comu chidda ri mura.

Quasi siempre arristava na mitá sutta tierra chiamaumu iusu.

A tri mietri ri mura ci mittievunu i trava chi faceunu chi chiuppa e puru chi nucipesri e tauli cgi puru ifaceunu ri zucca ri iarburi dritti i sirraunu a mani du uomini.

Ruoppu a stissa storia cu putieva supra ri tauli ci mittieva maruna e chiu povurieddi a casa arristava ntaulata e nto miernu trasieva friddu ri ngaghi ri tauli.

Nte campagni faceumu casi senza quacina i chiamaunu casa nsiccu chissi i faceunu pi assicari i fica ,pi miettiri u frenu intra nto miernu,e pi miettiri inumali a nuotti quannu faceva friddu e nivicava

Quannu nivicava ilieprie i cunighia lassaunu u maniu e i cacciatura i truvavunu

Ricevumu quannu nivicava,a nivi ieni ianca e faci u cuori niuru

Chistu chi sta nto libru chi manne a sicilia

Page 42: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu
Page 43: Foto Ru Paisi Viecchiu Ricuordi Ri San Marcu