Fu So Bacterio Ze

8/18/2019 Fu So Bacterio Ze

1/84

FUZOBACTERIOZE(Necrobaciloze)

Definiţie: boli infecţioase ale mamiferelor şi păsărilor, produse de

bacterii din genul Fusobacterium. Anatomoclinic se

manifestă prin inflamaţii necrotice sau necroticopurulente,localizate la nivelul acropodiului, pielii, mucoaselor şi mai

rar la nivelul organelor interne, determinând importante

pierderi economice, prin productivitatea scăzută, prin degradarea

şi deprecierea ţesuturilor şi organelor lezate şi prin mortalitatea

înregistrată.


2/84

Necrobaciloza bovină

Definiţie: boală infecţioasă caracterizată prin procese necrotice sau

necrotico-purulente cu localizări pe mucoase şi piele.

Răspândire şi importanţă: este o boală ubicvitară, cu o incidenţă

variabilă în diferite zone ale globului.


3/84

Etiologie: Fusobacterium necrophorum (bacilul necrozei)

germen anaerob, Gram negativ, nesporulat, necapsulat şi imobil;

majoritatea tulpinilor patogene sunt hemolitice şi lecitinazice;

pe baza proprietăţilor biochimice s-au împărţit tulpinile în 3 biovarietăţi (A, B, C);

tulpinile de biovarietatea „ A” sunt hemolitice, hemaglutinante, lecitinazice,patogene pentru soareci si corespund subspeciei necrophorum ;

tulpinile din biovarietatea „B” sunt hemolitice, slab lecitinazice, nehemaglutinante

corespund subspeciei fundil i formis ;

tulpinile din biovarietatea „C” , sunt nehemolitice, nelecitinazice, nehemaglutinante şi

corespund subspeciei pseudonecrophorum;


4/84

necrobaciloza este produsă de Fusobacterium necrophorm subspecianecrophorum; Fusobacterium necrophorum subspecia fundiliformis seizolează frecvent din abcese hepatice de la bovine;

în produsele patologice din care se izolează Fusobacterium necrophorum,se evidenţiază şi alţi germeni aerobi (Escherichia coli, Streptococcus spp.,

Arcanobacter pyogenes) şi anaerobi (Dichelobacter nodosus). Fusobacterium necrophorum îşi are habitatul obişnuit în tubul digestiv, pe

mucoasa bucală şi pe mucoasa genitală;

bacteria se dezvoltă bine la 37ºC, în condiţii de strictă anaerobioză; întoate mediile de cultură lichide ce conţin peptonă, glucoză şi alte

substanţe reducătoare →produce turbiditate uniformă, iar culturile exalămiros caracteristic de „brânză stricată”;

germenul este foarte sensibil la acţiunea căldurii (la 60ºC este distrus în 5minute, iar la 100ºC într-un minut).


5/84

Caractere epizootologice:

RECEPTIVITATE: taurine, ovine, cabaline, porcine, iepurii de

casă, carnasiere şi păsări.FACTORI FAVORIZANŢI:

lipsa de igienă a ongloanelor; pardoseala si aşternutul necorespunzător; subalimentaţia sau alimentaţia carenţată; umiditatea excesivă din adăposturi sau a păşunilor; lezionarea pielii şi a mucoaselor.

SURSE DE INFECŢIE:germenele este biofit în organismul animalelor

sănătoase, la nivelul mucoasei tubului digestiv,de unde este eliminat în mediul extern prin

materiile fecale.

DINAMICĂ: sporadico-enzootică, cu difuzibilitate redusă.


6/84

Patogeneza:

pătrunde prin pielea şi mucoasele lezionate şi în condiţii deanaerobioză → se multiplică + acţiunea toxică a unor secreţiişi componente bacteriene (exotoxine +

endotoxine) → necroză;

exotoxine termolabile cu acţiune hemolitică şi lecitinazică cuefect letal;

endotoxine cu rol în producerea necrozei.

complicarea leziunii cu o floră secundară alcătuită dinstreptococi, stafilococi, colibacili→ extindere la suprafaţă princontiguitate şi în profunzime→metastazare→ tulburări de tipinfecţios şi toxiemic.


7/84

Tabloul clinic:la taurinele adulte necrobaciloza evoluează cronic cu diferite localizări: podale,

vaginale şi viscerale.

Localizarea podală (panariţiul interdigital)

• este frecventă la vacile pentru lapte fiind afectate membrele posterioare;

• şchiopătură, sprijinirea în pensă a membrului în repaus şi mers;

• piciorul este sensibil, fierbinte şi tumefiat în regiunea coronariană şi la călcâi;

• leziuni necrotice în spaţiul interdigital sau la călcâie→dezongulări.


8/84

Flegmonul interdigital este consecinţa intervenţiei speciilor Fusobacteriumnecrophorum, Prevotella melaninogenica şi Arcanobacterpyogenes→sensibilitate locală, congestie şi edem →inflamaţienecrotică→inflamaţie gangrenoasă sau purulentă extinsă în regiunea coronară

şi chişiţă.


9/84


10/84

la viţei→ difteria viţeilor (stomatita necrobacilară) procese ulcero-necrotice la nivelul mucoasei bucofaringiene şi

laringiene ce afectează viţeii în vârstă de câteva zile până la câtevaluni;

debutează cu stare febrilă, micşorarea apetitului şi abatere;

sialoree cu inflamaţia mucoasei bucale;

la nivelul mucoasei bucale se formează plăci necrotice de formărotundă şi culoare cenuşie-gălbuie murdară, uscate la suprafaţă;

stratul necrotic se îngroaşă → pseudomembrane sub care mucoasaeste ulcerată, infiltrată, de culoare roşie şi foarte dureroasă;

necroza se poate extinde şi la mucoasa nazală→respiraţie zgomotoasă, jetaj grunjos, cu miros fetid;

procesul inflamator cuprinde şi mucoasa faringiană şi laringiană,

antrenând disfagie şi tuse; durata bolii = 4-5 zile→moarte.


11/84

Tabloul anatomopatologic:

• localizarea podală: necroză, edem, ulcere;

• localizarea viscerală: abcese cenuşii-gălbui şi un conţinut cremos, urât mirositor;

• difteria viţeilor: focare circumscrise cenuşii-gălbui, uşor proeminente la suprafaţa

mucoaselor şi aderente de ţesuturile subiacente ;• pulmon: leziuni de bronhopneumonie necrotică, pleurită,

• splină, ficat, miocard: focare de necroză, metastatice, gălbui şi uscate pe secţiune.


12/84

Diagnostic:

Examenul bacteriologic:

se recoltează probe de la periferia leziunilor;

în frotiuri se evidenţiază germenii filamentoşi, Gram negativi.


se foloseşte ca mediu lichid: mediul Rosenow cisteinat, iar ca medii decultură solide: agar-ficat-carne, agar-carne-levuri, agar cu adaos 5 %sânge de cal.

Proba biologică pe iepure, cobai şi şoarece.

Prognosticul: în general este favorabil, rar este grav.


13/84

Profilaxia:

Măsuri generale:

asigurarea unor condiţii optime de zooigienă;

evitarea factorilor favorizanţi: -umezeala din adăposturi şi padocuri;

evitarea păşunilor şi aşternutului cu umiditate în exces; evitarea traumatizării mucoasei bucale, nazale şi vaginale;

îngrijirea ongloanelor;

igiena cavităţii bucale şi igiena fătărilor, cu dezinfecţia ombilicului.

Combaterea:

- animalele bolnave se izolează şi se tratează.

Tratamentul:

înlăturarea chirurgicală a ţesuturilor necrozate +antibioterapie;

în localizarea pe mucoase: aplicaţii locale cu antiseptice pe bază de acid salicilic,apă oxigenată, permanganat de potasiu, soluţie Lügol + medicaţie generală cusulfamide şi antibiotice + tratament igieno-dietetic.

în localizările podale: pensulaţii antiseptice cu formol 10 %, sulfat de cupru 20-30 %, lotagen, pomezi cu antibiotice + tratament general cu sulfamide timp de3-5 zile şi/sau cu antibiotice.


14/84

Necrobaciloza ovină

Receptivitate: - afectează toate rasele de ovine;

- rasele ameliorate se îmbolnăvesc mai uşor .


15/84

Tabloul clinic:la oile adulte:

localizarea podală (dermatita interdigitală a oilor )

→ inflamaţia flegmonoasă şi gangrenoasă a pielii din regiunea spaţiuluiinterdigital, în jurul coroanei şi la călcâie;

→ leziunile pot apare la unul sau mai multe membre, la unul sau ambele ongloane;→ când infecţia progresează devine evidentă linia de demarcare ce

separă onglonul de ţesutul cutanat şi are loc o tumefacţie a degetului→şchiopătură, durere la palpare;

→ în final se produce dezongularea;→ manifestări generale: depresie, diminuarea producţiei de lapte,

slăbirea animalului.Flegmonul interdigital

→ infecţie cu aspect necrotico-purulent a zonei acropodiale distale;→ în producerea bolii au rol: Fusobacterium necrophorum şi

Arcanobacter pyogenes;

localizarea genitală→ la femele: vaginite grave ulcero-necrotice;

→ la masculi: ulcere de dimensiuni mici ale penisului şi furoului;→ evoluează ca o boală venerică, răspândindu-se în timpul sezonului

de montă.


16/84

la miei:

difteria mieilor: procese necrotico-purulente la nivelul mucoasei bucale;

→ inapetenţă, subfebrilitate si edem al botului;

→ zone necrotice la nivelul mucoasei buco-faringiene;

→ prin detaşarea pseudomembranelor rămân eroziuni sângerânde care

se acoperă cu un exsudat fibrino-purulent, urât mirositor.

localizarea viscerală: metastaze interne în pulmon, ficat, miocard.

la mieii nou-născuţi: localizarea hepatică (viscerală):

→ infecţia se produce pe cale ombilicală;

→ încetarea suptului, stare depresivă şi mor după câteva zile;

→ infecţii necrobacilare la nivelul rumenului ca sursă primară pentru

localizarea hepatică, determinată de Fusobacterium necrophorumsubsp. fundiliformis.


17/84


18/84

Diagnosticul:Examen bacterioscopic:frotiuri din ţesuturile necrozate, colorate Gram: bacili

Gram -, scurţi, fini, drepţi sau încurbaţi, dispuşi,câte 2.Examen bacteriologic: materialul pentru însămânţare se recoltează din zona

care delimitează ţesutul normal de cel necrozat;

- însamânţări pe medii speciale:Rosenow cisteinat, mediisolide ptr. anaerobi.Prognosticul: - rezervat în localizarea bucală;

- grav în localizarea viscerală.Profilaxia:

Măsuri generale: respectarea condiţiilor de igienă şi hrănirea corectă a mieilor;

igiena fătărilor cu dezinfecţia bontului ombilical; curăţenia şi dezinfecţia saivanelor; evitarea contactului cu ovinele care prezintă diferite forme de necrobaciloză.

Combaterea: înlăturarea factorilor favorizanţi; asigurarea condiţiilor igienice corespunzătoare;

mieii bolnavi se izolează şi se tratează.Tratamentul: chirurgical: raclarea şi îndepărtarea ţesuturilor necrozate; tamponarea cu substanţe antiseptice şi cicatrizante a zonei denudate; tratament simptomatic şi antiinfecţios.


19/84

Necrobaciloza suină


20/84


21/84

Tabloul clinic: - evoluează cronic, cu mai multe localizări:bucală, nazală, intestinală, osoasă, cutanată şi mamară.

• Localizarea bucală (stomatita necrobacilară):

apare ca urmare a leziunilor gingivale produse de erupţia

dentară sau operaţia de tăiere a colţilor; necroza glandelor salivare de pe faţa ventrală a limbii ;

inapetenţă, indispoziţie, tumefacţia mucoasei gingivale, abuccelor, limbii şi a amigdalelor→leziuni fibrino-necrotice cufalse membrane →ulceraţii;

periodontite, odontite urmate de căderea dinţilor;

masticaţia şi deglutiţia sunt îngreunate;

se termină prin moarte în 30 % - 70 % din cazuri.


22/84

Localizarea nazală (rinita necrobacilară):

afectează cartilajele şi oasele nasului, deformând faţa animalului;

strănut, jetaj, respiraţie dispneică, sforăitoare,

leziuni necrotice ale sinusurilor, laringelui, traheei .


23/84

Localizarea cutanată (dermatita necrobacilară): necroze ale extremităţilor (urechi, coadă, membre);

focarele necrotice pe gât, torace, abdomen;

formarea subcutanata a unor colecţii cazeo-purulente;

în regiunea abdominală procesul necrotic poate merge până laperforarea peretelui abdominal→hernie şi peritonită.

Localizarea intestinală (enterita necrobacilară):- diaree şi slăbire progresivă până la epuizare, ca urmare a leziunilor de

enterită ulcero-necrotică.

Localizarea osoasă (osteita necrobacilară):- inflamaţia oaselor extremităţilor →distrucţii osoase.

Localizarea mamară (mamita necrobacilară): apare în urma traumatismelor mameloanelor asociate cu condiţii

zooigienice necorespunzătoare; mamelonul afectat este tumefiat, cu zone cenuşii-gălbui→ulcerare sau

gangrenă uscată şi mutilare;

desprinderi de lambouri cutanate şi de ţesut mamar, de culoare cenuşienegricioasă cu miros fetid;

Evoluţia mixtă: evoluează simultan stomatita, rinita şi enterita.


24/84


25/84

Necrobaciloza ecvină

Factori favorizanţi: adăposturile neigienice, umede, rău

întreţinute şi suprapopulate.


26/84

Tabloul clinic:

dermatită necrotică, cu diferite localizări:Ariceala gangrenoasă:

→ afectează extremităţile membrelor;→ forma uşoară: procesul necrotic interesează numai pielea din regiunea

buletului;

→ forma gravă: sunt afectate ţesuturile de la copită până la jarete→şchiopătură de diferite grade;

→ tulburări generale, septicemice şi sfârşit letal.

Localizarea internă:- metastaze în organele interne→în pulmon şi ficat;- febră, evoluţie gravă şi sfârşit obişnuit letal.

Javartul cartilaginos :

→ inflamaţie supurativ necrotică, polimicrobiană, persistentă şi progresivă afibrocartilajelor complementare;

→ sub acţiunea proteolitică a exsudatului bogat în germeni se productraiecte fistuloase care se deschid la exterior în regiunea coroanei.


27/84

La mânji:

stomatita difteroidă→ulcere şi necroze pe mucoasa bucală, pebuze, peribucal, mucoasa nazală şi perinazal;

enterită şi pneumonie necrobacilară.

Diagnosticul: examenul bacteriologic în formele metastatice.

Diagnosticul diferenţial se face faţă de: gurma metastatică.


28/84

Necrobaciloza iepurilor


29/84

Receptivitate: iepurii domestici şi iepurii de câmp.

Tabloul clinic: evoluează cu diferite localizări:

Flegmonul buzei inferioare („boala lui Schmorl”):

• tumefacţia puternică a buzei→indurare →focare de necroză;• regiunea este caldă şi sensibilă;

• inflamaţia poate cuprinde în formele grave inclusiv toracele şiabdomenul;

• evoluţie medie de 10 zile→moarte.

Localizarea cutanată (dermatita necrobacilară):• focare necrotice şi ulcere cutanate profunde;

• iepurii bolnavi slăbesc şi mor după o evoluţie de 2-3 săpt.

Abcesele necrobacilare: localizate subcutanat pe flancuri, coapse şiabdomen; se pot deschide spontan, lăsând să se scurgă un puroi cremos,

de culoare alb-verzuie. Animalele slăbesc progresiv, până la caşexie. Localizarea linguală:

- salivaţie abundentă, urmată în 1-2 zile de moartea animalului.


30/84


• focare purulente şi cazeoase în ficat şi pulmon;

• pleurită şi pericardită purulente.

Diagnostic diferenţial faţă de: - pasteureloză (pt diagnostic se

efectuează examenul bacteriologic).

Profilaxia: - se realizează doar prin măsuri generale.

Combatere:

• animalele bolnave se sacrifică;

• se fac dezinfecţii riguroase;

• se îmbunătăţesc condiţiile de creştere;• pt tratamentul formelor incipiente se pot folosi antibioticele şi

sulfamidele.


31/84

PODODERMATITA INFECŢIOASĂ OVINĂ(Şchiopul oilor)

Definiţie: boală contagioasă a oilor, cu o etiologie polifactorială, caracterizată printr-oinflamaţie necrotică a membranei cheratogene, urmată în multe cazuri dedezongulări.


32/84

Etiologie: - agentul etiologic principal este

Dichelobacter (Bacteroides) nodosus

• bacil anaerob, Gram negativ, cu aspectul de haltere;• posedă 2 categorii de antigeni: antigenii „K” şi „O ;• produce o enzimă proteolitică activă faţă de cazeină şi substanţele

proteice din fanere→facilitează penetrarea bacteriei prin epiderm,până la nivelul ţesutului podofilos;

• în leziunile de pododermatită infecţioasă se mai găsesc în modconstant Fusobacterium necrophorum subsp. necrophorum şiArcanobacter pyogenes, iar inconstant Spirocheta penortha,

Clostridium perfringens, Staphylococcus spp., Streptococcus spp.;• contagiozitatea bolii este asigurată de Dichelobacter nodosus.

C i l i


33/84

Caractere epizootologice:RECEPTIVITATE: - afectează oile de toate vârstele şi rasele;

- mai sensibile sunt ovinele de rasă merinos şi metişii.SURSE DE INFECŢIE:

• animalele cu leziuni de pododermatită de unde Dichelobacter nodosus estediseminat permanent;

• terenurile unde păşunează sau în saivanele în care sunt întreţinute oi cu leziunide pododermatită infecţioasă;

• Fusobacterium necrophorum subsp. necrophorum se găseşte în tubul digestival animalelor sănătoase şi este eliminat odată cu fecalele;

• ceilalţi germeni sunt ubicvitari şi frecvent se izolează din materiile fecale(Clostridium perfringens, Streptococcus spp.), sau de pe pielea animalelor(Staphylococcus spp.).

FACTORI FAVORIZANŢI:• condiţiile pedoclimatice în care trăiesc animalele (solul, umiditatea şi

temperatura);

• condiţiile socio-economice, zooigienice şi sanitar-veterinare (alimentaţia,

adăposturile şi tehnologia de creştere, igiena ongloanelor);• la miei, un factor favorizant = invazia cu Strongiloides papilosus ca vector

mecanic transcutan al asociaţiei bacteriene descrise.DINAMICĂ: enzootii cu aspect staţionar şi caracter trenant.


34/84

Patogeneza:

- pododermatita infecţioasă = interacţiunea unui complex de factori: predispozanţi intrinseci + favorizanţi extrinseci → grefarea şi multiplicareagermenilor în ţesutul epitelial + factori determinanţi (germenii incriminaţi în

etiologia bolii).


35/84

Factoriideterminanţi

PrincipaliDichelobacter nodosus

Fusobacterium necrophorum

Asociaţi

Arcanobacter (Actinomyces)pyogenes

Brachispira ( Serpulina) ssp.

Clostridium sp.

Staphylococcus sp.

Streptococcus sp.

Factoripredispozanţi

Factori

pedoclimatici

Solul

Umiditatea

Temperatura

Factori

zooigienici,

alimentari şi boli

intercurente

Alimentaţia

Adăposturi şi tehnologia de creştere

Igiena ongloanelor

Boli intercurente


36/84

Dichelobacter nodosus îşi exercită acţiunea patogenă la nivelul joncţiuniidermoepidermice;

accesul său spre membrana cheratogenă este favorizat de Fusobacteriumnecrophorum şi de Arcanobacter pyogenes;

Arcanobacter pyogenes elaborează un factor termolabil care producecrevase ale epidermei = substrat pt grefarea lui Fusobacteriumnecrophorum;

Fusobacterium necrophorum produce inflamaţia şi necroza straturilorepiteliale→favorizând multiplicarea lui Dichelobacter nodosus→produceenzimă proteolitică→acţiune distructivă asupra ţesuturilor + factor solubiltermolabil = stimulează multiplicarea şi invazia în profunzime a luiFusobacterium necrophorum, Arcanobacter pyogenes;

necroza ţesuturilor profunde;

boala este rezultatul acţiunii sinergice a bacteriilor anaerobe,Fusobacterium necrophorum şi Dichelobacter nodosus precedată deacţiunea unei bacterii aerobe, Arcanobacter pyogenes.


37/84

Tabloul clinic:

evoluează cronic cu două forme: o formă tipică, progresivă şi o formăbenignă, neprogresivă;

Forma tipică (progresivă, gravă, gangrenoasă):

• inflamaţia şi necroza superficială a tegumentului interdigital;

• regiunea este congestionată, sensibilă, parţial depilată şi acoperită cu unexsudat →şchiopătura;

• frecvente sunt localizările la membrele anterioare;

• deplasare dificilă → şchiopătură moderată→evitarea deplasării.

l l ţi l l b l → ibilit t tă


38/84

• la palpaţia ongloanelor bolnave →sensibilitate exagerată;

• onglonul bolnav degajă un miros ihoros (fermentaţie butirică);

• între talpă şi ţesutul velutos apare un exsudat purulent (magmă), cazeos, gri-murdar ce desprinde talpa de ţesutul velutos şi din joncţiunea cu peretele;

• pielea din spaţiul interdigital şi din regiunea coroanei se tumefiază→vezicule

→ulcere acoperite cu o secreţie galbenă-gri murdară→dezongularea parţială sautotală.


39/84

• Când infecţia atinge mai multe membre→manifestări generale:febră, stare depresivă, diminuarea sau încetarea secreţiei lactateşi slăbirea organismului→moarte datorită piemiei sau princaşexie.

Forma benignă, neprogresivă:

• produsă de tulpini slab virulente de Dichelobacter nodosus;

• leziunile sunt limitate la epiteliul interdigital →depilat,

eritematos şi acoperit cu un strat subţire de material necrozat;• evoluţie de lungă durată fără tendinţa de agravare sau vindecărispontane.


40/84

Diagnosticul:


41/84

Diagnosticul:

Examen bacterioscopic:

• se execută un frotiu din raclatul prelevat de pe tegumentul inflamat lalimita dintre ţesutul afectat şi cel sănătos;

• frotiurile se colorează Gram sau prinimunofluorescenţă→Dichelobacter nodosus;


• se folosesc medii speciale, incubate în atmosferă de hidrogen şi bioxidde carbon.

Examenul serologic: evidenţierea anticorpilor aglutinanţi şi fixatori decomplement folosind testul ELISA, varianta

indirectă (pentru evaluarea nivelului imunităţii

postvaccinale).

Diagnosticul diferenţial se face faţă de:

• dermatita interdigitală a oilor (OID);• biflexită;

• abcesul degetului;

• ectima contagioasă - localizarea podală;

• febra aftoasă.

Clasificarea afecţiunilor podale la ovine


42/84

Denumirea afecţiunii Frecvenţa Etiologie

1. Pododermatita infecţioasă

- PDI (Bacterioză de tip II)

Foarte

ridicată

- Dichelobacter nodosus

- Fusobacterium necrophorum

subspecia necrophorum

- Arcanobacter pyogenes

2. Dermatita interdigitală- DIO (Bacterioză de tip I)

Ridicată - Fusobacterium necrophorumsubspecia necrophorum

3. Abcesul podal (necroza

bulbară infecţioasă; Bacterioză

de tip III)

Moderată - Arcanobacter pyogenes

3. Biflexia (inflamaţia sinusuluiinterdigital)

Redusă - Floră bacteriană variată

4. Dermatita contagioasă

pustuloasă (forma podală)

Foarte rară - Virusul ectimei contagioase

Clasificarea afecţiunilor podale la ovine

Prognosticul: favorabil sau rezervat


43/84

Prognosticul: favorabil sau rezervat.

Profilaxia:

Măsuri generale:

• evitarea menţinerii animalelor în locuri cu multă umezeală;

• evitarea păşunilor şi a drumurilor pe care au păşunat sau au trecut înultimele două săptămâni turme de oi infectate, cu leziuni depododermatită infecţioasă;

• schimbarea frecventă a locului de păşunat;

• desecarea apei din jurul saivanelor;

• evitarea achiziţionării de ovine provenite din turme indemne depododermatită infecţioasă;

• întreţinerea corespunzătoare a ongloanelor;

• controlul periodic al ongloanelor şi tăierea excesului de corn;

• schimbarea aşternutului cât mai des posibil;

• corectarea raţiilor alimentare.Profilaxia specifică

• imunizarea activă a oilor folosindu-se un vaccin bivalent, cu tulpini deDichelobacter nodosus şi Fusobacterium necropohorum izolate din focar,inactivate cu formol şi alaunat .


44/84

Combaterea:

• examenul clinic al întregului efectiv;

• animalele bolnave se izolează şi se supun tratamentului;

• tratamentul curativ: chirurgical de înlăturare a ţesuturilornecrozate;

• tratamentul medicamentos local: cloramfenicolul 10 % în alcool,racilin, crezogal, pododermatin; repetarea examenului individual

şi a tratamentului după 2-10 zile;• tratamentul medicamentos general: antibiotice (penicilina,

streptomicina, teramicina) + sulfamide (sulfatiazol, suzotril);

• pentru a preveni apariţia de noi cazuri de boală, animalelesănătoase din turmele contaminate vor fi obligate să treacăzilnic prin dezinfectoare cu soluţie de formol 10%, aşezate laintrarea în adăpost.


45/84

CHERATOCONJUNCTIVITA

INFECŢIOASĂ BOVINĂ

Definiţie: boală infecţioasă şi contagioasă a bovinelor, manifestată princheratoconjunctivite ce pot duce la modificări ireversibile globului

ocular, cu pierderea vederii.


46/84

Etiologie: Moraxella bovis

cocobacil, de dimensiuni mici, Gram negativ;

capsulat, nesporulat şi neciliat; se dezvoltă pe medii cu sânge sau ser sanguin, tulpinile

patogene fiind hemolitice;

factori de virulenţă: leucotoxinele, proteazele şi pilii ( „I” şi „Q”).

pilii de tip Q mediază aderarea bacteriilor la cornee şiiniţierea infecţiei, le conferă capacitatea de a determina oinfecţie persistentă →cheratoconjunctivită;

tulpinile posesoare de pili “I” dau infecţii cu semne clinicemoderate sau infecţii subclinice cronice;

în agravarea leziunilor intervin: Neisseria spp; Arcanobacterpyogenes, Escherichia coli, Streptococcus spp, Pasteurellamultocida, Listeria monocytogenes, Mycoplasma spp.,Chlamydia spp. care acţionează sinergic cu Moraxella bovis.


47/84



48/84


RECEPTIVITATE: -bovinele;

-mai sensibil este tineretul în vârstă de până la 18 luni;

-rar apare la bovinele adulte în vârstă de peste doi ani.

FACTORI FAVORIZANŢI: -lumina solară şi în special razele

ultraviolete.

SURSE DE INFECŢIE:

• animalele bolnave, care elimină germenii prin secreţiile oculare, mucoase saupurulente, ca şi prin secreţiile nazale;

• animalele purtătoare la care germenul rămâne localizat în fundul de sac

conjunctival şi pe cornee, asigurând astfel persistenţa bolii în efectiv;• surse secundare de infecţie: picioarele şi aripile muştelor, praf, granule de polen

antrenate de vânt, cu diverse particule murdărite cu material virulent.

DINAMICĂ:- apare sezonier şi evoluează enzootic, staţionar, având o

contagiozitate moderată.

Patogeneza:

• leziunile rămân localizate la conjunctivă şi cornee;

• prin pili germenii se ataşează de epiteliul conjunctivo – cornean→ necrozaţesutului cornean şi formarea de ulcere;

• infiltrarea cu celule inflamatorii →pierderea transparenţei corneei→. vascularizareprogresivă.

Tabloul clinic:


49/84

Tabloul clinic:

• perioada de incubaţie = 2 – 4 zile;• evoluează acut;• secreţie oculară seroasă, clară, care după 2 – 3 zile →seromucoasă sau

mucopurulentă;

• secreţia aglutinează cilii pleoapelor;• pleoapele se tumefiază şi se congestionează→ frecvent animalul se vindecăspontan;

• în alte cazuri, după 6 – 7 zile de la debut, apare opacifierea corneei (cheratită);• opacifierea cuprinde întreaga suprafaţă a corneei;• corneea se perforează →ulceraţii;

• este posibilă şi moartea animalului prin extinderea procesului piogen la sistemulnervos central.


50/84

Aspect clinic- cheratoconjunctivită

Aspect clinic- ulcer cornean


51/84


52/84

Prognosticul: - favorabil în majoritatea cazurilor;- grav în cazul complicaţiilor.

Profilaxia:Măsuri generale:

• igiena adăposturilor;• evitarea supraaglomerărilor;• dezinsecţii periodice.

Profilaxia specifică : nu a dat rezultate.

Combaterea:• animalele bolnave se izolează şi se tratează local şi general;• tratamentul local:

• în faza de conjunctivită: antibiotice sub formă de colire sau unguente ce conţin şicortizon;• în faza de cheratită ulcerativă: instilări în sacul conjunctival suborbitar a 10 ml la

animalele adulte şi 5 ml la viţei, din soluţia: kanamicină 400 mg, penicilin-procaină2 000 000 u.i., prednison 5 mg şi apă distilată 1 ml;

• tratament general: administrarea i.v. a sulfatiazolului sau i.m. antibiotice retard.


53/84

STAFILOCOCII

Definiţie: infecţiile cu germeni din genul Staphylococcus, generic

denumite stafilococii, se traduc prin procese patologice diverse,predominant piogene – supurative - cele mai multe cu apariţie

accidentală sau facultativă.

Infecţiile produse de stafilococi la animale


54/84

Genul Specia Subspecia Entitatea produsă

Staphylococcus

S.aureus

aureus

- Mamită stafilococică la vaci

- Mamita gangrenoasă a oilor

- Stafilococia iepurilor

- Stafilococia păsărilor

- Dermatitele stafilococice

- Botriomicoza

anaerobius

- Stafilococia aposteomatoasă a

oilor şi a caprelor

- Stafilococia la câine, pisică şinurcă

S. hyicus Hyicus

chromogenes

- Epidermita exsudativă suină

- Mamite cronice şi subclinice la

vacă

S.intermedius -Mamite cronice şi subclinice lavacă

S. epidermidis

S. felis

S. gallinarum


55/84


56/84

Etiologie: Staphylococcus aureus subsp. aureus- coci, Gram pozitivi;

- au fost identificate 4 tipuri de hemolizine: alfa, beta, gamma şi delta;- hemolizinele alfa şi beta sunt produse de cele mai multe tulpini de

Staphylococcus aureus izolate de la vaci;

- în producerea mamitei mai intervin: S. epidermidis, Staphylococcuschromogenes, Staphylococcus hyicus → leziuni microscopice + creştereanumărului de leucocite în lapte;

- Staphylococus aureus acţionează prin: factorii de agresivitate (enzime extracelulare)→ favorizează difuziunea

stafilococilor în ţesuturi şi neutralizează mecanismele de apărare aleorganismului;

prin toxicitate: au proprietăţi antigenice şi determină alterări morfologiceşi funcţionale ale ţesuturilor;

- are o structură antigenică complexă.


57/84

Staphylococcus aureus subsp. aureus


58/84

Tabloul clinic:


59/84

Forma supraacută• apar semne generale + semne locale =gangrena unuia sau mai multor

sferturi;

• se termină cu moartea animalului sau vindecare;

• ţesutul glandular al sferturilor afectate rămâne sclerozat şi neproductiv.Forma acută

• apare după fătare;• febră, anorexie, tumefierea sfertului afectat→dur, cald, dureros, cu pielea

roşie sau cianotică;

• toxinele elaborate determină gangrena cu sfacelarea sfertului afectat;• secreţia este seroasă, brun-roşietică, fetidă, cu flocoane de fibrină;• uneori se poate termina prin moarte datorită toxiemiei.

Forma subacută-cronică• în parenchimul mamar: teritorii indurate, îngroşarea mucoasei sinusurilor

galactofore şi atrofia sferturilor afectate;

• nodozităţi iniţial dure apoi elastice, cu fluctuaţii →abcedare;• secreţia lactată este modificată cantitativ şi calitativ, cu aspect floconos,

purulent.


60/84



61/84


Forma acută: tumefierea glandei şi acumularea în

sinusul galactofor a unui lichid floconos

(lapte, coaguli), exsudat şi celuledescuamate.

Forma cronică: focare purulente delimitate sau focare

dispersate de gangrenă, fie numai o

proliferare a ţesutului conjunctiv.

Diagnostic:

• prin examen clinic în cazul mamitei acute, gangrenoase;

• în formele cronice şi subclinice se stabileşte prin examenbacteriologic şi folosind testul R-Mastitest.

Diagnosticul diferenţial se face faţă de:• mamitele streptococice,

• mamita piobacilară,

• mamita micoplasmică.

Profilaxia:


62/84

Profilaxia:

Măsuri nespecifice:

- controlul periodic al ugerului pentru depistarea precoce a stărilorinflamatorii;

- respectarea repausului mamar antepartum de minimum 2 luni;- asigurarea unei mulgeri corecte;

- controlul periodic al stării de sănătate a mulgătorilor;

- respectarea igienei mulsului.

- folosirea produsului „Sinteclox” în perioada de repaus mamar.

Imunoprofilaxia:

vaccin inactivat polibacterian contra mamitelor - Polimastivac→seaplică la vaci în lactaţie şi în repaus mamar; se inoculează s.c. în dozede 5 şi 7 ml, la interval de 14-30 zile. După 6 luni de la a 2-a inoculare ,vacile se reinoculează cu o doză unică de 7 ml.

Combaterea:• animalele bolnave se izolează şi se tratează;

• tratamentul→ antibiotice administrate parental şi local prin infuzare pecalea canalului papilar (mastalone, ursocilin, masticilin).


63/84

Mamita gangrenoasă

a oilor şi a caprelor

(Răsfugul negru)

Definiţie: boală infecţioasă a oilor şi caprelor în lactaţie, caracterizată prin tulburărigenerale grave şi modificări cantitative şi calitative ale laptelui consecutiv

necrozei glandei mamare.

Etiologie: Staphylococcus aureus subsp. aureus


64/84

g p y p

• este coagulazo-pozitiv şi hemolitic;

• este epifit pe tegumentul animalelor sănătoase, inclusiv pe tegumentulmamar.


RECEPTIVITATE: - oile şi caprele în lactaţie;

- receptivitatea ridicată = în luna a 2-a de lactaţie.

FACTORI FAVORIZANŢI:

• traumatismele;• suprapopularea;

• condiţii zooigienice deficitare.

CONTAMINARE: prin soluţii de continuitate de la nivelul cutisului

mamar sau canalului papilar, germenii ajungând aici

prin intermediul aşternutului, al mieilor sau al

mâinilor mulgătorilor.

DINAMICĂ: sporadic sau enzootic.


65/84

Patogeneza:

stafilococii patogeni de pe tegumentul mamelei pătrund în canalulgalactofor;

difuzează în ţesutul mamar →se multiplică→ efect nociv prin virulenţăşi prin acţiunea unor secreţii toxice cu efect piogen şi necrozant.

Tabloul clinic: -perioada de incubaţie = 24-36 ore.

Forma supraacută:

- fenomenele inflamatorii de la nivelul mamelei + reacţie generală;

- moartea survine după 24-48 ore.

Forma acută:


66/84

• abatere accentuată, anorexie, febră;

• şchiopătură la membrele posterioare;

• mamela afectată este tumefiată, caldă, dureroasă→ rece şi insensibilă;

• secreţia lactată micşorată cantitativ este de culoare roşie;• edemaţierea regiunilor limitrofe→edem pe faţa ventrală a abdomenului până lastern;

• culoarea mamelei devine cianotică→„răsfug negru”,

• slăbire progresivă, mamela suferă un proces de gangrenă uscată şi se elimină.

Forma subacută şi cronică:


67/84

ş• fenomene generale şterse;

• proces de mortalitate redus;

• gangrena uscată parţială sau totală a jumătăţii de mamelă afectată.



68/84

•gangrena mamară: iniţial parenchimul glandular este

infiltrat→congestionat sau hemoragic→leziuni necrotice specifice

gangrenei care se extind şi în ţesuturile vecine;

•pe secţiune se scurge un lichid sanguinolent;

•ţesutul conjunctiv subcutanat şi pielea mamelei sunt puternicinfiltrate;

•exsudat în cavitatea peritoneală şi în cea pleurală;

• în ficat şi rinichi sunt prezente hemoragii;

•limfonodulii mamari inghinali sunt hipertrofiaţi şi congestionaţi;

•miocardul este degenerat.

Examenul histologic:


69/84

• hiperemie cu tromboze ale vaselor sanguine şi limfatice;• acumulări masive de germeni în lumenul acinilor;• fenomene necrotice care prin eliminarea lor determină mutilare

sau înlocuirea ţesutului gangrenat cu ţesut conjunctiv nouformat.

Diagnosticul:

• se confirmă prin examen bacteriologic: frotiurile se colorează

Gram→număr mare de grămezi de stafilococi;• în culturi se izolează tulpina infectantă (Staphylococcus aureus)ce se identifică pe baza caracterelor morfologice, culturale,biochimice şi de patogenitate.

Diagnostic diferenţial faţă de:• mamita agalactică;• mamita pasteurelică;• mamita produsă de Arcanobacter pyogenes , Listeria

monocytogenes şi Escherichia coli.

Prognosticul: - rezervat →grav.


70/84

Profilaxia:

Măsuri generale:• îmbunătăţirea condiţiilor de igiena în adăposturi;

• respectarea igienei mulsului;• evitarea traumatizării ţesutului glandei mamare;• schimbarea anuală a locului de amplasare a stânilor pe păşunat;• aplicarea curăţeniei mecanice şi a dezinfecţiilor profilactice în saivane;• îndepărtarea de la muls a îngrijitorilor cu afecţiuni stafilococice ale mâinilor.

Imunoprofilaxia

• vaccinul contra mamitei gangrenoase a oilor şi a caprelor - Mamivac→ s.c. în doză de3 ml, cu rapel după 8-12 zile, cu o lună înainte de fătare.

Combaterea:

• izolarea şi tratarea animalelor bolnave;• infuzii mamare (pe canalul galactofor) cu penicilină, asocilin, masticilin;• tratament general de susţinere şi stimulare a organismului (glucoză, vitaminele A, C );

• intervenţia chirurgicală pentru eliminarea ţesuturilor mortificate, poate facilitavindecarea;

• animalele sănătoase din efectiv, oile în lactaţie, pot fi vaccinate de necesitate contramamitei gangrenoase, cu produsul inactivat.


71/84

Epidermita exsudativă suină

Definiţie: boală infecţioasă caracterizată printr-un eritem cutanat şi prezenţa

în zonele afectate a unui exsudat grăsos de culoare alb – gălbui.


72/84


73/84


74/84

Aspecte clinice – forma subacută

bl l l


75/84


- acumularea de exsudat maroniu la baza firelor→ papulealbicioase→vezicule→eroziuni epidermice cu exsudaţieseroasă→crustizarea sub care procesele exsudative continuă;

- renal: edem interstiţial şi degenerescenţă vacuolară a epiteliuluitubilor uriniferi;

- pielonefrite, pleurezii, pleurobronhopneumonii, peritonite,

flegmoane subcutanate şi musculare.


76/84

Microscopic: paracheratoză cu dispariţia stratului granular, congestia

papilelor dermice şi mici ulcere consecutiv distrugeriiepidermului.

Diagnosticul:

Examen bacteriologic: izolarea germenului cauzal dinleziunile pielii şi din limfonodulii

regionali.

Testarea patogenităţii tulpinii izolate se face prin inocularea i.d.

la purcei, la care boala apare după 3-5 zile.


77/84

Stafilococia iepurilor

Etiologie: Staphylococcus aureus subsp aureus


78/84

Etiologie: Staphylococcus aureus subsp. aureus• germen piogen şi cu tropism cutanat;• biofit pe mucoase şi piele la iepuri.

RECEPTIVITATE: - afectează iepurii sălbatici şi domestici.FACTORI FAVORIZANŢI: sezonul rece şi umed, condiţii deficitare de zooigienă şi de furajare.

Tabloul clinic:

la iepuraşii în vârstă de 8 zile şi 3 săptămâni: blefarită; abcese de diferite dimensiuni, localizate pe lăbuţe, de unde se extind pe cap, în jurul nasului, ochilor, pe

coapse, pe spate în regiunea ano-genitală→după deschidere se acoperă cu o crustă de culoare verzuie; mortalitatea= 50%.

la adulţi: abcese subcutanate şi pulmonare;

infecţii uterine, avorturi, infecunditate, mamite; tulburări digestive şi respiratorii.

Diagnostic diferenţial faţă de:-localizările cutanate din pasteureloza cronică, necrobaciloza şi rodenţioza.

Prevenire:

Măsuri generale:• evitarea leziunilor cutanate=porţi de intrare pentru germeni;• menţinerea igienei aşternutului.

Combatere:

• animalele bolnave se elimină imediat, schimbându-se cuibul de fătare şi cuşca mamei;• tratamentul local al abceselor→pomezi cu antibiotice.


79/84

Stafilococia aviară

(Stafilomicoza)

Definiţie: boală de tip septicemic, cu evoluţie acută localizată→ artrite,

sinovite şi spondilite, omfalite şi chiar endocardite.


80/84

Etiologie: Staphylococcus aureus subsp. aureus

- se mai pot izola: S. hyicus, Staphylococcus epidermidis, S. gallinarum;- germenii se găsesc pe mucoasele căilor digestive şi respiratorii

anterioare, pe suprafaţa pielii.

RECEPTIVITATE: -gâşte, curci şi găini;

- frecvent septicemic: la puii de găină


81/84

Tabloul clinic :Forma acută (septicemică) :

la pui în primele zile după ecloziune; febră, conjunctivită, anorexie, abatere profundă ; moarte după o evoluţie scurtă ce nu depăşeşte 24 ore.

Forma cronică tulburări generale : abatere, scăderea sau încetarea ouatului, micşorareaapetitului şi slăbire ;

localizări articulare : articulaţii tumefiate, cu exsudat seros sau cazeos,membrane sinoviale edemaţiate →şchioapătură ;

endocardite localizări la articulaţiile cervicale→ fenomene nervoase;

bursite sternale + artrite; „boală de baterie”→ hemoragii cutanate sau subcutanate şi necroze ale

pielii; „boala aripilor” sau „dermatita necrotică” – gangrena umedă a

aripilor(dermatita gangrenoasă) →la puii de 10-11 săptămâni.


82/84

Localizarea articulară


forma acută: leziuni de septicemie, hemoragii pe seroase,


83/84

forma acută: leziuni de septicemie, hemoragii pe seroase,hipertrofia splinei, congestie, hemoragii sau necroze hepatice şiartrite seroase sau sero-fibrinoase;

forma cronică:

• artrite purulente şi tenosinovite necrozante;• metastaze în marile organe;• articular = colecţie purulentă→abces;• dermatita necrotică (gangrena aripilor): hemoragii ale ţesutul

conjunctiv subcutanat şi muşchilor, localizate la aripi.Diagnostic:

Examenul bacteriologic confirmă diagnosticul clinic şianatomopatologic.

- In formele septicemice: sânge şi măduvă osoasă,vitelus neresorbit,ficat, splină→ însămânţări pe bulion şi agar.

Diagnostic diferenţial faţă de:- holera aviară, tifoza aviară, colisepticemia,streptococia, sinovita micoplasmică şianemia infecţioasă a puilor de găină.

Profilaxia:

Măsuri generale:


84/84

Măsuri generale:• asigurarea de furaje de bună calitate;• îndepărtarea de obiectele care pot traumatiza picioarele;• respectarea tehnologiei de creştere;

• examinarea îngrijitorilor şi excluderea celor cu leziuni stafilococice(abcese) pe mâini.

Imunoprofilaxie:

- vaccinuri preparate din tulpini de stafilococi nepatogeni →vaccin viupreparat dintr-o tulpină coagulazo negativă de Staphylococcusepidermicus →administrată la curci =aerosolizare în primele zile de viaţă şila 4-6 săptămâni.

Combatere:

• păsările bolnave se izolează;• abcesele se tratează chirurgical→băi cu nitrofuran 2%;

• tratament general: penicilină i.m.Preventiv la păsările sănătoase din efectiv:• antibiotice şi drojdie de bere în hrană, timp de 7-10 zile;• se fac dezinfecţii şi se ameliorează condiţiile de alimentaţie.

Documents

Fu So Bacterio Ze