Fumatul Şi Dependența de Nicotină

8/16/2019 Fumatul Şi Dependența de Nicotină

http://slidepdf.com/reader/full/fumatul-si-dependena-de-nicotina 1/9

Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” AradFacultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale educaţiei

Specializarea: aster psihologie clinic!

Fumatul şi dependența de nicotină

"#$%

Fumatul şi dependența de nicotină

Fumatul este unul dintre cele mai controversate comportamente nesănătoase. Multăvreme s-a considerat că decizia de a fuma reprezintă o alegere în cunoştință de cauză; căoamenii sunt bine informați în momentul în care încep să fumeze şi, implicit, îşi asumăresponsabilitatea acestui comportament şi a consecințelor lui. Totuşi, studiile arată că !"



dintre fumători încep să fumeze înaintea v#rstei de $% de ani. &ntrebarea care se impune este în ce măsură aceşti tineri dețin informații pertinente şi su'ciente referitoare la comportamentulde fumător şi la riscurile pe care le implică. (n studiu realizat pe un număr de )! deadolescenți referitor la atitudinile şi convingerile despre fumat a subliniat insu'cienta informaredespre prevalența şi riscurile acestui comportament. *stfel, adolescenții+

• au supraestimat numărul adulților şi al adolescenților care fumează;• au subestimat ponderea persoanelor care au atitudini negative față de fumat;• au considerat că sunt mai puțin epuşi riscurilor la bolile asociate fumatului.

revalența acestor convingeri eronate era mult mai mare la adolescenții+ a/ care începuseră de0a să fumeze; b/ la cei care aveau prieteni sau membri ai familiei care fumau; şic/ la cei care intenționau să înceapă să fumeze în viitorul apropiat. Fumatul începe de obicei lao v#rstă timpurie. Multe sonda0e relevă faptul că mai mult de 1!" dintre adolescenții cu v#rstacuprinsă între 1$-1) ani fumează regulat şi se consideră fumători. Fumatul este uncomportament care se dezvoltă treptat, de la faza de eperimentare la faza de dependență şide formare a unei atitudini pozitive față de fumat.

Mul2i oameni de ştiin2ă plasează fumatul pe primul loc în topul factorilor cunoscu2i înapari2ia cancerului. 3u mai eistă nici o îndoială, astăzi că fumatul reprezintă un comportamentnociv, fa2ă de care comunitatea umană nu-şi mai poate permite o atitudine permisivă 4iconciliantă.

Epidemiologie

5onform studiului 6 revalen2a consumului de droguri în 7om#nia8, realizat în perioadaiunie $%%9 - aprilie $%%!, de *gen2ia 3ațională *ntidrog, sub coordonarea domnului rof. :r.avel *braam, pe un eşantion reprezentativ din popula2ia generală, format din <!%% depersoane cu v#rsta cuprinsă între 1!-=9 ani, fumatul 2igaretelor cu tutun înregistrează cel de-aldoilea nivel al prevalen2ei consumului de droguri în popula2ia 7om#niei. *stfel, un procent de

=$,1" dintre cei intervieva2i au fumat cel pu2in o dată de-alungul vie2ii, iar <1,<" dintre aceştiaau declarat că fumează zilnic. > constatare importantă în vederea fundamentării măsurilorpentru reducerea fumatului în r#ndul popula2iei, a fost aceea că 9=.!" dintre fumători au

încercat cel pu2in odată să renunțe la acest comportament nociv. rincipalele motive care austat la baza inte2iei subiec2ilor de a renun2a la fumat au fost+ la !=" dintre subiec2i problemelede sănătate generate de consumul de tutun, 1" au invocat ambi2ia personal? voin2a/, iar "au speci'cat problemele 'nanciare generate de obiceiul de a fuma. ersoanele avizate dindomeniul medical medicii de familie, psiologii, medicii specialişti+ cardiologi, pneumologi,etc./ pot informa pacien2ii privind efectele nocive ale fumatului şi îi pot sus2ine în procesul derenun2are la fumat, prin tenici şi metode speci'ce de interven2ie. *stfel medicii şi psiologiireprezintă un spri0in esen2ial în prevenirea şi combaterea fumatului.

Componentele fumului de ţigară

rincipalele componente ale fumului de 2igară pot dezvălui riscurile la care se epunfumătorii, 'e ei activi sau pasivi. > 2igară care arde are un grad de toicitate crescut, emi2#ndbenzen, formaldeide, amoniu, cianide, arsenic şi multe dintre substan2ele cimice care pot 'găsite în gazul de eşapament. @ubstan2ele cimice, din fumul de 2igară afectează multeorgane+ de la creier, plăm#ni, inimă şi uter p#nă la păr, oci, nas şi ureci. 3icotina eplicădependen2a fa2ă de tutun. @-a demonstrat că nicotina se comportă ca un veicul ultrarapid,



care a0unge la creier prin absorb2ia pulmonară în numai A,! secunde,unde stimulează BzoneleplăceriiB, gener#nd pentru scurt timp, o stare de confort psiologic. *lte efecte asupraorganismului, ale nicotinei sunt+ creşterea frecven2ei cardiace, presiunii arteriale şi accelerareametabolismului. Fumatul determină dependența de nicotină aşa cum poți f dependent de

alcool sau alte droguri.

Efectele nicotinei asupra organismului + creşterea ratei pulsului şi a respirației; încetinirea activității musculare şi a reCeelor; forțează organismul să consume mai mult oigen, ceea ce face mai di'cilă

funcționarea inimii; creşte probabilitatea de a se forma 6dopuri8 în s#nge D ceea ce poate duce la

infarct miocardic.Efectele asupra creierului:

tulburări atenționale; di'cultăți de învățare; modi'cări ale dispoziției afective;

încetinirea reacțiilor.Când o persoană fumează, nicotina…

a0unge rapid în s#nge prin plăm#ni; a0unge la creier în A secunde de la inalare; a0unge în alte organe D rinici, pancreas, 'cat.

Fumatul, prin substanțele pe care le conține fumul de țigară, afectează sănătatea îndiverse moduri, cauz#nd+ cancer al plăm#nilor, buzelor, pancreasului, rinicilor sau creierului/,boli cardiovasculare, boli pulmonare, infarct miocardic, probleme cu sarcina femeile carefumează au un risc crescut de a avea copii bolnavi/ .

Factorii care inuențează fumatul

Erupul de apartenență 0oacă un rol important în formarea unor norme pozitive față defumat. Fumatul este un comportament comple manifestat cu predilecție în situații sociale şiastfel poate avea rolul unui 6cod semiotic8 prin care grupul se diferențiază de alte grupurisociale. ntervențiile anti-fumat trebuie să descura0eze funcția socială a fumatului şi să

încura0eze formarea altor norme sociale. :intre factorii de ordin social asociați cu fumatul, celmai semni'cativ este imaginea celui care fumează. ndustria tutunului, prin reclamele şicampaniile publicitare realizate, promovează imaginea fumătorului rebel, liber, matur şiputernic. *dolescenții a0ung să considere fumatul un comportament ce corespunde acesteiimagini. Modi'carea acestei imagini este obiectivul fundamental al campaniilor anti-fumat, at#tla nivelul şcolii c#t şi la nivelul societății. (nul dintre cele mai importante mesa0e pe care

trebuie să le transmită campaniile anti-fumat este cel legat de valoarea unui stil de viațăsănătos fără fumat care are ca şi consecințe atractivitatea 'zică, sociabilitatea şi persuasiunea- norme importante pentru tineri.

> dată ce fumătorul este adult, 4i-a dat seama că fumatul nu-l face mai de4tept, maipopular sau sei, dar continuă să fumeze. Ma0oritatea oamenilor continuă fumatul dinobisnuință sau în anumite situații ca un fel de ritual. *ctivitățile asociate cu fumatul stabilescreCeele avlov. *cestea sunt numite după dr. van avlov, care a reu4it să facă un c#ine să



saliveze în absența m#ncării, doar prin sunatul unui clopoțel care a fost asociat cu momentulde alimentație al c#inelui. &n acela4i fel activitățile cu care fumatul sunt asociate, cum esteconsumul de cafea, vor acționa ca declan4atori. :oar vederea unei ce4ti de cafea va facefumătorul să-4i dorească o țigară, fără un g#nd con4tient. Găz#ndu-4i prietenii fum#nd, 'lme încare actorii fumează, mirosul de țigară, declan4ează dorința psiologică de a fuma.

Motiva2ia pentru fumat . :acă o persoană fumează, nu fumează, sau nu mai fumează demult timp, ea este motivată de diverse procese care pot ' ierarizate în diverse stadii. (n t#nărcare fumează prima sa 2igară are alte motive dec#t au adul2ii care fumează de0a de zeci de ani.@cHarzer evocă teorii conform cărora sunt trei stadii în procesul de adoptare acomportamentului de fumător. Iistă o fază de ini2iere engl. preparation and initiation/, unstadiu eperimental engl.learning and discoverJ/ şi o fază de obişnuin2ă engl.abituation/.

&n faza de ini2iere, oamenii se g#ndesc la posibilitatea de a fuma şi fac primeleeperien2e de care depinde dacă va urma trecerea la stadiul de eperimentare. &n timpulacestui stadiu, o persoană devine fumătoare prin încercări repetate, p#nă c#nd, în cele dinurmă, în multe cazuri intervine o obişnuin2ă şi o dependen2ă psiică 4i 'zică.

Trecerea de la prima fază la cea de-a doua se pare că este legată de aşteptărilesociale,resim2indu-se tocmai presiunea conformită2ii fa2ă de un grup social de referin2ă, în timpce trecerea de la faza a doua la cea de-a treia este legată mai mult de aşteptările privindac2iunea binefăcătoare a fumatului, deci de aşteptarea că prin fumat pot ' reglate propriileemo2ii. @e pare că fumatul eperimental a trei p#nă la patru 2igări atrage peste %" dintretineri într-o cursă a dependen2ei de nicotină, în care vor răm#ne prinşi în medie <% p#nă la 9%de ani. Ke sunt clare oare tinerilor avanta0ele şi dezavanta0ele pe care le aduce fumatulL &naintede a dezbate aspectele emo2ionale şi contetul social, trebuie să aruncăm o privire asupraproceselor cognitive fa2ă de fumat. entru aceasta ne a0ută teoria lui Fisbein şi *0zen 1A!/.

5onform acestei teorii este nevoie mai înt#i de o inten2ie comportamentală inten2ionezsă mă apuc de fumat de luna viitoare/, care se pare că permite prezicerea cu cea mai mare

probabilitate a fumatului efectiv. *ceasta este inCuen2ată de atitudine găsesc că este binerăusă fumez/ şi de norma subiectivă cele mai multe persoane importante pentru mine considerăcă nu/ ar trebui să fumez/. *ceastă normă subiectivă rezultă din produsul convingeriinormative părin2ii mei cred că nu/ ar trebui să fumez/ şi starea de pregătire pentru a acceptaîn ce măsură doresc să fac acest lucru, care le-ar plăcea părin2ilor meiL/. *titudinea rezultă dinprodusul convingerilor comportamentale NFumatul m-ar relaaO/ şi evaluarea rezultatuluiNrelaarea ar ' bunărea pentru mineO/.

&nsuşi Fisbein 1)$/ a realizat o lucrare empirică în care, mai înainte de toate, au fostcomparate deosebirile privind cogni2iile între cei care inten2ionează să fumeze şi cei care nuinten2ionează acest lucru. &n acest scop, el a formulat 1= a'rma2ii despre consecin2e ale

fumatului şi a veri'cat pentru aceasta convingerile comportamentale şi evaluarea subiectivă arezultatului. 5onsecin2ele alese pentru acest studiu au fost 0umătate pozitive şi 0umătatenegative. Fisbein a prezentat aceste cogniii unui număr de 1)= de studente la colegiu, dintrecare <= au manifestat inten2iade a fuma în cur#nd. @-a comparat o grupă cu inten2ia de a fumacu o altă grupă care nu avea această inten2ie. 5onform aşteptărilor, toate consecin2le negativeau fost clasi'cate de ambele grupe ca 'ind negative, iar cele pozitive ca 'ind pozitive. 5u toateacestea, s-a observat o deosebire semni'cativă în intensitate a evaluărilor pozitive saunegative între cele două grupe de femei. 5ine a manifestat inten2ia de a fuma, a apreciat



consecin2ele negative ca 'ind mai pu2in negative şi pe cele pozitive ca 'ind mai accentuatbene'ce dec#t sunt de fapt.

5onsecințe pozitive ale fumatului 5onsecințe negative ale fumatului&nlătură tensiunea :ăunează sănătății7elaează 7isc sporit de cancer@pore4te puterea de concentrare *fecțiunii respiratoriiFacilitează interacțiunile sociale Gigilență sporită a celorlalți oameni5onduce la aprecierea celorlalti Miros al gurii>feră m#inilor o ocupație Miros al ainelor7eglează greutatea corporală rovoacă dependențăIperiență gustativă plăcută Iste scump

*proape to2i tinerii cred că fumatul este nesănătos şi, cu toate acestea, foarte mul2i se

apucă de fumat. &n acest moment de debut nu eistă încă dependent de nicotină , deci trebuiesă eiste alte motive care incită la acest comportament. *ceste motive sunt adesea puternice,deoarece primele 2igări nu au gust bun. :impotrivă, acestea provoacă deseori tuse, ame2eală şistare de rău. Totuşi, mulți tineri îşi dau silin2a să 6deprindă 8 fumatul şi numai o parte dintreaceştia sunt speria2i pentru o lungă durată de primele eperien2e negative. &n anumite cercuri,fumatul este asociat cu o imagine pozitivă , conduc#nd la trecerea peste gustul neplăcut,celtuielile 'nanciare şi pericolele care amenin2ă sănătatea. maginea socială atractivă estealimentată de modelele comportamentale şi de publicitatea sugestivă făcută 2igărilor. :acă uncopil trăieşte permanent alături de părin2i care, deşi cunosc nocivitatea acestui obicei, continuăsă fumeze cu plăcere, atunci el înțelege că fumatul este oarecum de dorit. *teptarea părin2ilorde a se putea relaa sau recompensa prin fumat se va transmite mai departe prin modelarecomportamentală . &n anii copilăriei, părin2ii reprezintă cele mai importante modelecomportamentale, în timp ce în perioada pubertă2ii rolul acestora este preluat de grupulcopiilor de aceeaşi v#rstă sau de colegii pu2in mai mari. *ceşti parteneri de aceeaşi v#rstă suntrecunoscu2i ca modele pentru un stil de viată speci'c genera2iilor. Eenera2ia următoare imităgenera2ia anterioară şi preia modurile de comportament care marcează drumul spre rolul deadult, inclusiv fumatul şi consumul de alcool. Tinerii se simt astfel adul2i şi accepta2i; modelelesunt imitate din dorin2a de a deveni precum adul2ii. *cest comportament imitativ poate survenimai mult sau mai pu2in de bună voie. *şteptările sociale eplicite pot ' transmise atunci c#ndmembrii unui grup de referin2ă dau de în2eles că fumatul face parte din standardul grupului.Iistă totuşi şi Pgrupuri de referin2ă imaginare8 pe care o persoană doar şi le imaginează şi

care îl înso2esc în multe g#nduri şi ac2iuni. 3umai numărul de fumători dintr-un grup dereferin2ă nu reprezintă în mod obligatoriu o scală a presiunii la conformitate eercitată degrupul dominant. Trebuie să facem diferen2a dintre aşteptările transmise eplicit şi nevoiasubiectivă de conformitate pentru a ' acceptat.. * ' acceptat de al2ii reprezintă încă dinadolescent o sursă însemnată pentru dezvoltarea stimei de sine şi cel care are ginionul să 'emembru al unui grup în care domneşte un standard nesănătos, cu greu va putea să -i opunărezisten2ă fără să atragă după sine izolarea socială. ericolul de a ceda presiunii implicite sau



eplicite a grupului la elevii cu sentiment de autoapreciere scăzut, cu tendin2e spre dependentsocială şi cu epectan2e reduse privind e'cien2a personală în privin2a abilită2ilor sociale esteinevitabil mai mare Qandura, 1A/. &n situa2ii de stres tinerii se aşteaptă ca fumatul să leuşureze starea şi încearcă să depăşească problemele apuc#ndu-se de fumat. &n terminologia luiKazarus 11/, în acest caz este vorba despre un coping emo2ional în opozi2ie cu coping-ul

instrumental, în care di'cultă2ile înt#mpinate sunt depăşite în mod direct şi constructiv.Erupele sociale de referin2ă D ciar dacă produc norme care pot avea consecin2e nedoriteasupra sănătă2ii D nu sunt în nici un caz o racilă. Ile reprezintă o condi2ie necesară desocializare şi sunt o sursă de informa2ii şi de men2inere a valorii care pot eercita de asemenea,şi efecte pozitive. (na şi aceiaşi grupă de referin2ă stimulează , în anumite circumstanțe, înacelaşi timp, moduri de comportament care pot ' at#t avanta0oase, c#t şi dăunătoare. *stfel,de eemplu, în urma unui studio longitudinal efectuat asupra a A de ucenici berlinezi, s-adescoperit că buna integrare socială merge m#nă în m#nă cu fumatul şi consumul de alcool,

însă totodată şi cu mai multă activitate sportive @cHarzer, Rerusalem S leine, 1%/.ersoanele solitare, dimpotrivă , au prezentat mai pu2in comportamente de risc, însă pe de altăparte, practicau mai pu2in sport. *şadar trebuie să îi recunoaştem integrării sociale ambelefe2e.

Faza de deprindere şi dependenţa. Motivele fumatului se scimbă în faza dedeprindere. Motivele anterioare, ca, de eemplu, imaginea socială atractivă şi presiuneaconformită2ii, pierd o parte din importan2ă în favoarea altor factori, în primul r#nd dependen2a'zică şi psiică. Iistă o serie de concep2ii diferite referitoare la motivul pentru care oamenii nupot renun2a la fumat. *stfel, s-au făcut responsabile pentru aceasta, printre altele,caracteristicile personalită2ii . Uans IJsencV sus2ine că persoanele etravertite dovedesc o maimare necesitate de stimulare eternă pentru a-şi men2ine nivelul optim de ecita2ie. &n acestscop, caută situa2ii stimulative şi activită2i incitante, de care 2ine şi fumatul. ersoaneleintrovertite dimpotrivă , fac acest lucru fără stimulare eternă , deoarece dispun de0a de un

nivel ridicat de ecita2ie şi sunt mai sensibile fa2ă de ecita2ia senzorială. *ceste deosebiri nusunt dob#ndite, ci sunt înnăscute, aşadar fumatul ca deprindere poate ' realimentat dediferen2ele genetice. Iistă o serie de studii care au descoperit corela2iile pozitive dintreetrovertire şi fumat, însă pe baza unor astfel de date nu se poate formula o constatare decauzalitate. Teoria lui IJsencV este considerată speculativă şi nu şi-a găsit adep2i. e l#ngăetrovertire, eistă şi alte trăsături ale personalită2ii care au slabe legături cu fumatul, ca deeemplu neuroticismul şi tendin2ele antisociale, însă , în general, no2iunea de personalitate areparte de slab spri0in în ştiin2ă , deoarece alte modele furnizează o bază mai solidă de eplicarea fumatului.> teorie bio-psiologică vede în dependen2a de nicotină cauza fumatului continuu.5onform acestei teorii de reglare al nivelului nicotinei, persoana afectat trebuie să-şi men2ină

constant nivelul nicotinei şi să evite simptomele generate de reducerea numărului de 2igări.&ntr-un eperiment, au fost distribuite fumătorilor cronici 2igări cu con2inut mai mare sau maimic de nicotină, fără ca persoanele testate să cunoască con2inutul acestora @cacter, 1)%/.:e şi aceştia nu ştiau dacă fumau 2igări uşoare sau tari, totuşi, prin comportamentul lor,involuntar, reac2ionau la această diferen2ă mascată. :in 2igările uşoare fumau în medie, cu $!" mai mult dec#t din cele tari. *cela şi autor a numărat, în alt eperiment, numărul de fumuripe care fumătorii le trăgeau din ambele tipuri de 2igări şi a constatat că au fost trase mai multefumuri dacă 2igările erau sărace în nicotină.&n alt eperiment a fost stabilită valoarea pU-ului



din urină în legătură cu fumatul, după care s-a observat că nicotina era eliminată prin urină.:acă valoarea pU-ului scade sub o anumită valoare, deci con2inutul de acid este ridicat şi esteeliminată multă nicotină, ar trebui de fapt să fumeze mai mult pentru a compensa aceastăpierdere. ersoanele testate au primit în cadrul eperimentului tablete cu vitamina 5, deoareceacestea scad valoarea pU-ului şi măresc con2inutul acid din s#nge. &ntr-adevăr, cei care

primiseră vitamina 5 şi-au intensi'cat consumul de tabac în compara2ie cu cei care primiserădoar tabletele placebo, fără vitamina 5. eperimentele au arătat că fumatul serveşte lareglarea nivelului de nicotină. 5riticii au a'rmat că fumatul este şi o reac2ie la stres, teamă saustări emo2ionale similare, dar @cacter obiectează, a'rm#nd că valoarea pU-ului din urinăscade şi în condi2 ii de stres, astfel înc#t stresul reprezintă doar cauza indirectă, în timp cereglarea 'zică a nicotinei este cauza imediată, directă, a fumatului înrăit. :eşi aceste teste suntfoarte impresionante, nu pot eplica cuprinzător comportamentul real fa2ă de fumat. :acă ar 'vorba numai despre asimilarea nicotinei, atunci ar trebui să 'e indiferent în ce mod pătrundenicotina în corp. Euma de mestecat cu nicotină, sau substitutele transdermale de nicotinăplasture pe piele care eliberează continuu nicotină/ trebuie să a0ungă să-i facă pe fumători sărenun2e la 2igări. :ar această metodă are succes doar în pu2ine cazuri. 7ecidiva nu poate 'eplicată prin modelul de reglare a nicotinei, deoarece foştii fumători devin recidivişti abia dupăsăptăm#ni, sau ciar luni, după ce nivelul nicotinei a fost de0a zero de foarte mult timp. :eci,enun2urile bio-psiologice pot să prezică doar parțial în ce circumstan2e şi c#t de mult fumeazăcineva. e l#ngă aceasta, fumatul răm#ne înainte de toate, o problemă motivată psiologic.Kevental şi 5learJ 1)%/ au dezvoltat un model multiplu de reglare. Ii văd cauza principală afumatului în stările suCeteşti şi cred că nicotina este legată astfel de ele, prin condi2ionare. &nfaza inițială, fumatul este motivat, de eemplu, de nevoia de mărire a propriei valori şi deapreciere socială. Fumatul duce, în multe situa2ii, la diminuarea temei sociale, însă după untimp teama revine şi, totodată, nivelul de nicotină scade. Kegătura frecventă dintre creştereatemei şi scăderea nivelului nicotinei produce o reac2ie condi2ionată. &ntotdeauna c#nd apare

indispozi2ia emo2ională, în legătură cu scăderea nivelului nicotinei, nevoia de 2igări devinefoarte puternică. 3u eistă nici un dubiu că dependen2a de nicotină 0oacă un rol esen2ial înmen2inerea fumatului,ciar dacă ac2ionează în acelaşi timp cu factori psiologici. > dovadă înacest caz constă în eisten2a fenomenelor de sevra0. :e aceasta vorbim în cazul în care cinevaa fumat zilnic timp de mai multe săptăm#ni, apoi a renun2at deodată şi în decurs de o zi aparminim patru din simptomele următoare+ a/nevoia craving / de nicotină, b/ iritabilitate,sentimentul de frustrare sau supărare, c/ teama, d/ di'cultă2i de concentrare, e/ nelinişte, f/frecven2ă redusă a bătăilor inimii şi g/ apetitul mărit sau creşterea în greutate. 5#teva dintreaceste simptome pot ' îndepărtate prin gumă de mestecat cu nicotina, însă nevoia de a fumarăm#ne ciar şi atunci, fapt ce ne trimite din nou la motiva2ia psiogenă. Toate modelele

teoretice care au fost dezvoltate în scopul prezicerii fumatului con2in un s#mbure de adevăr, însă nici unul nu este în stare să furnizeze o eplica2ie cuprinzătoare a fenomenului la toatenivelurile procesului de dependen2ă şi în toate situa2iile. Ka fumători interac2ionează diferitemotive în diferite momente *ston S Eolding, 1), apud @cHarzer, $%%9/.(n alt punct deplecare este teoria privind neuro-reglarea pentru care sunt cita2i omerleau şi colaboratorii. Iipleacă de la ideea că nicotina modi'că disponibilitatea factorilor neuroreglatori speci'cicomportamentului, astfel înc#t fumatul poate ' în2eles ca o reac2ie farmacologică de rezolvarea problemelor, care duce la o îmbunătă2ire a stării afective. *stfel de neuro-reglatori sunt, de



eemplu, acetilcolina, norepinefrina, dopamina şi opioidele endogene. *cestea duc laampli'carea stărilor pozitive de eemplu, creşterea bunei dispozi2ii, spri0in în rezolvareaproblemelor, îmbunătă2irea memoriei/ şi diminuarea stărilor negative de eemplu, diminuareafricii şi încordării, uşurare după eliminarea nicotinei, evitarea creşterii în greutate/. *şadar,fumătorii înrăi2i, prin comportamentul lor, sunt în stare să-şi regleze o mul2ime de procese

neuro-'ziologice, folosindu-se de fumat ca de o ac2iune farmacologică, de rezolvare. *ceastăteorie elaborată lămureşte mai bine dec#t celelalte dependen2a şi di'cultatea eliminăriicomportamentului, însă şi în acest caz componenta psiologică este prezentată prea pe scurt.&nceputul fumatului nu poate ' prognozat prin această teorie. 7ăm#ne să constatăm că

îmbunătă2irile des men2ionate privind performan2ele trebuie luate în considerare relativ. :upăfumat, persoanele testate pot suporta în general, mai uşor, zgomotele, se pot concentra maibine, rezolvă cu mai multă aten2ie sarcinile de vigilen2ă şi îşi aduc mai bine aminte, însăaceastă diferen2ă este intraindividuală, adică toate acestea ar ' putut ' realizate mai binedec#t dacă nu ar ' fumat. &n nici un caz nu trebuie să în2elegem greşit aceste rezultate alestudiilor de laborator, şi anume nu trebuie să credem că fumătorii ar realiza mai multe dec#tnefumătorii. Fumatul la tinerii care tocmai se apucă de acesta îndeplineşte în parte alte func2iidec#t la fumătorii obişnui2i, mai veci. &n timp ce, la început, predomină func2iile sociale, mait#rziu sunt cele emo2ionale care predomină, însă în ambele cazuri este de men2inut ideeaprivind înfruntarea anumitor solicitări din mediul încon0urător sau a stresului psiic. &n acestcaz, fumatul poate să 'e inserat într-un şir de moduri de comportament din care face parte şialimenta2ia, consumul de alcool şi de droguri, sportul şi relaarea, deci toate tenicile posibilede reglare faptul că fumatul poate servi în mai multe scopuri, a fost ilustrat şi de TomVins1==, 1=)/. Il a propus diferen2ierea a patru tipuri de fumat şi anume a/ din obicei, b/ cunuan2ă pozitiv-emo2ională, c/ cu nuanță negativ-emo2ională şi d/ dependent. rin fumătoridin obicei sunt desemna2i oamenii care nu dob#ndesc nici o plăcere anume în urma fumatului;aceştia s-au apucat de fumat probabil mai devreme din motive emo2ionale, dar între timp

fumează din rutină şi de multe ori nu-şi dau de loc seama că şi-au aprins o 2igară. Fumătorii cuafectivitate pozitivă sunt aceia care urmăresc ampli'cări pozitive, deci plăcere, destindere,stimulare &n mod tipic aceştia fumează în societate şi dupămasă. &n cazul fumătorilor cuafectivitate negativă este vorba despre reglarea urmărită în cazul stărilor negative, deci desprediminuarea sentimentelor de nervozitate, a temei, neliniştii, vinei sau a încordării. Ii fumează înspecial în situa2iile de stres. &n 'nal, fumătorii dependen2i trăiesc conştient perioada în care nufumează; ei sunt at#t de lega2i de reglarea nicotinei, înc#t ştiu mereu c#nd au fumat ultimațigară şi au gri0ă să aibă mereu o rezervă su'cientă pentru a nu a0unge într-o situa2iede'citară. *ceastă teorie s-a con'rmat par2ial. Kevental şi *vis 1A=/ au efectuat uneperiment impregn#nd 2igările în oțet şi usc#ndu-le din nou, în aşa fel înc#t calitatea gustului

să se degradeze puternic. Ii au testat fumătorii cu afectivitate pozitivă 4i cei dependen2i. 5eledouă grupe, după cum era de aşteptat, au reac2ionat diferit la 2igările acrite de o2et+ Fumătoriiorienta2i afectiv au preferat să renun2e la ele, în timp ce fumătorii dependen2i au fumatcantitatea obişnuită

5onvingeri eronate ale adolescenților despre fumatIistă o serie de erori de g#ndire ale adolescenților relative la fumat. *ceste erori

funcționează frecvent asemenea unor sceme cognitive dezadaptative, ce conservă şi întăresccomportamentul de fumător, menționăm c#teva din ele+



a. 6Fumatul te face atractiv.8b. 6Fumatul te face independent şi mai matur.8c. 6Fumatul te face să te simți bine.8d. 6Tutunul nu este un drog, nu-ți face nici un rău.8

(na dintre cele mai frecvente greşeli ale programelor de prevenție tradiționale alefumatului este focalizarea uni direcțională pe evidențierea consecințelor de lungă durată alefumatului, cum ar ' aspectele legate de sănătate şi boală. @tudiile arată că mesa0ul 6Fumatuldăunează grav sănătății8 nu are e'cacitatea pe care şi-o doreau inițial cei care au dezvoltatacest mod de prevenție. (nul dintre principiile formării unui comportament este cel legat defuncția imediată a întăririlor. entru ca un comportament să se formeze este important să 'e

întărit la intervale scurte de timp. *stfel că evidențierea consecințelor de lungă durată asuprasănătății a fumatului nu este su'cient de relevantă pentru formarea unui comportamentalternativ acestuia.&n consecință, este mai e'cient să focalizăm prevenția şi formareacomportamentelor pozitive pentru sănătate prin analiza şi conştientizarea elevilor asupraconsecințelor imediate ale fumatului. (n eemplu este evidențierea bene'ciilor renunțării lafumat relevante pentru elevi. *ceste mesa0e pot '+

Gei dob#ndi o formă 'zică mai bună, prin creşterea rezistenței organismului. 7espirația, părul, ainele tale nu vor mai emana mirosul neplăcut de tutun. :antura şi degetele tale nu vor mai ' îngălbenite. Gei economisi zilnic o sumă importantă de bani pe care poți să-i foloseşti în alte

scopuri. Iviți riscul contractării unor boli grave, adesea incurabile, precum şi sensibilitatea

la bolile infecțioase. &ți vei prelungi durata de viață.

Documents

Fumatul Şi Dependența de Nicotină