Garantie de Buna Conduita

7/23/2019 Garantie de Buna Conduita

http://slidepdf.com/reader/full/garantie-de-buna-conduita 1/10

Despre ”garanţia de bună conduită” şi alte măsuri cuprinse în OUG nr. 51/ 21!pentru modi"carea #i completarea OUG nr. $!/2%

2& august 21! ' (ngelica )O*U

NOTĂ JURIDICE.ro+ ,ema articolului a -ăcut obiectul debaterii Accesul la Justiția

Achizițiilor Publice, un ariu !e "##.### euro pe Debateri uridice.

0a $ iunie 21! a intrat în igoare OUG nr. 51/21! pentru modi"carea #i

completarea OUG nr. $!/2% priind acii3iile publice41.

(ctul normati nu putea trece neobserat printre teoreticienii dreptului 6el

cuprin7nd o institu3ie procedurală nouă8 #i anume garantarea îndeplinirii obligaţiei

de bună conduită pe parcursul unei proceduri administrati9urisdic3ionale #i udiciare:8 însă8 în mod special8 de practicienii dreptului #i8 cu precădere8 de mediul

de a-aceri8 măsurile adoptate răs-r7ng7ndu9se în mod direct asupra operatorilor

economici interesa3i să acceadă la o procedură de acii3ie publică8 a#a cum este

aceasta reglementată de OUG nr. $!/2%8 precum #i de actele normatie cone;e.

(doptarea măsurilor cuprinse în OUG nr. 51/21! a -ost usti"cată de Guern în <ota

de -undamentare42 prin =e;isten3a unui număr mare de contesta3ii care a-ecteaă

e"cien3a >onsiliului <a3ional de ?olu3ionare a >ontesta3iilor4$8 precum #inecesitatea adoptării unor măsuri urgente care să @uidiee procedura de atribuire

a contractelor de acii3ii publice #i care să proteee autorită3ile contractante

împotria depunerii unor contesta3ii abuie8 care au modi"cat scopul pentru care

au -ost instituite căile de atac în domeniul acii3iilor publice8 precum #i prete;tul

e;isten3ei unor consecin3e negatie care deriă din dis-unc3ionalită3ile sistemului8

precum procedura "nan3ării e;terne8 A de prelungire a procedurii de atribuire”.

De la început8 -acem preciarea că nu negăm e;isten3a unor împreurări ca celeindicate în nota de -undamentare8 respecti înt7rierea implementării unor proiecte

de interes general sau înt7rierea/stagnarea în absorb3ia -ondurilor europene.

>eea ce dorim să subliniem este -aptul că nu operatorii economici sunt responsabili

de aceste consecin3e negatie #i că institu3iile #i sanc3iunile nou introduse8 departe

http://www.juridice.ro/author/angelica-rosu

http://dezbateri.juridice.ro/1920/accesul-la-justitia-achizitiilor-publice-un-pariu-de-100-000-euro


http://dezbateri.juridice.ro/



http://dezbateri.juridice.ro/

http://www.juridice.ro/author/angelica-rosu



de a reola problemele enun3ate8 sunt apte să generee încălcări ale preederilor

constitu3ionale8 ale normelor dreptului UB8 precum #i ale dreptului conen3ional #i8 în

consecin3ă8 să e;pună statul rom7n la consecin3e negatie mai grae dec7t cele

enun3ate ca -undament al adoptării actului normati.

(st-el8 prin art. C pct. 2 al OUG nr. 51/21!8 legiuitorul introduce8 ca #i cerin3ă

-ormală a contesta3iei administrati urisdic3ionale8 condi3ia doedirii interesului

legitim.

(preciem ca inutilă instituirea acestei cerin3e8 precum #i inoportună #i8 în egală

măsură8 incorectă inserarea condi3iei doedirii interesului legitim în cadrul

articolului ce reglementeaă elementele obligatorii pe care trebuie să le con3ină

contesta3ia.

Cnstituirea acestei cerin3e este inutilă pentru că această condi3ie a interesului

legitim era oricum preăută ca o condi3ie de e;erci3iu a căii procedurale

contesta3ia administrati urisdic3ională.

Eotriit art. 2& alin. 61: din OUG nr. $!/2%8 ast-el cum a -ost modi"cat de OUG nr.

51/21!8 =>ontestaţia se -ormuleaă în scris şi trebuie să conţină următoarele

elemente+ 6A: d1: doedirea interesului legitim”. (rt. 255 alin. 61: din OUG nr.

$!/2% preedea în mod e;pres8 însă8 că =orice persoană care se consideră

ătămată într9un drept ori într9un interes legitim printr9un act al autorităţii

contractante8 prin încălcarea dispoiţiilor legale în materia aciiţiilor publice8 poate

solicita8 prin contestaţie8 anularea actului8 obligarea autorităţii contractante de a

emite un act8 recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale

administrati9urisdicţională8 în condiţiile preentei ordonanţe de urgenţă”8 iar alin.

62: al aceluiaşi articol arată în mod e;pres că nu poate dob7ndi calitatea de

persoană ătămată dec7t operatorul economic care 6lit. a: are sau a a$ut un

interes le%iti& 'n le%(tur( cu resecti$a roce!ur( !e atribuire.

De asemenea8 opinăm că cerinţa doedirii interesului legitim nu9şi aea locul printre

cele care enunţă condiţiile -ormale ale unei contestaţii întruc7t modul în care s9a

-ăcut doada unui -apt sau a unui act8 inclusi a unei condiţii de e;erciţiu a unei

acţiuni/căi de atac8 nu repreintă o cestiune de ordin -ormal8 ci o cestiune care



trebuie suspusă debaterilor contradictorii4!F modul în care s9a realiat doedirea

interesului legitim nu poate " lăsat la aprecierea e;clusiă a ><?>8 -ără ca celelalte

părţi implicate în procedura administrati urisdicţională să9şi poată e;prima opinia.

De alt-el8 potriit alin. 62: al aceluiaşi articol8 art. 2& din OUG nr. $!/2%458 =în

situaţia în care >onsiliul apreciaă că în contestaţie nu sunt cuprinse toate

in-ormaţiile preăute la alin. 61: 6printre care se a@ă şi cerinţa doedirii interesului

legitim s.n.n.:8 a cere contestatorului ca8 în termen de $ ile de la înştiinţare8 să

completee contestaţia. n caul în care contestatorul nu se con-ormeaă obligaţiei

impuse de >onsiliu8 contestaţia a " respinsă ca inadmisibilă”.

Operaţiunea de completare a contestaţiei cu =in-ormaţiile” preăute la alin. 61: nu

se poate re-eri în niciun ca la completarea contestaţiei cu =doedirea interesuluilegitim”8 mai ales că lit. -: a alin. 61: al art. 2& din OUG nr. $!/2% preede

obligatiitatea pentru contestator de a indica =miloacele de probă pe care se

spriină contestaţia8 în măsura în care este posibil”. Ori8 cerinţa doedirii presupune8

prin ea însăşi8 administrarea probatoriilor.

)emarcăm8 totodată8 scurtarea termenului în care contestatorul trebuie să

completee contestaţia 6de la 5 ile la $ ile înţelegem8 aşadar8 că procedura

aciiţiei publice s9a mai =@uidiat”8 "ind c7ştigate procedurii încă două ile 6HH: 98precum şi completarea pe care e;ecutiul a realiat9o8 "ind preciată modalitatea în

care contestaţia a " respinsă8 şi anume ca inadmisibilă8 în ca de necon-ormare în

termenul arătat8 la obligaţia impusă de ><?>.

Dincolo de -aptul că soluţia de =respingere” a contestaţiei pentru neîndeplinirea

cerinţelor -ormale nu a -ost nici înainte de modi"carea în discuţie o sancţiune

proprie acestei instituţii4%8 este de remarcat -aptul că sancţiunea respingerii ca

inadmisibilă a contestaţiei este pe c7t de improprie 6,ăb7rcă8 2%:4&8 pe at7t de

necorelată cu =proaspăta” cerinţă instituită8 şi anume cea re-eritoare la doedirea

interesului8 precum şi cu dispoiţiile art. 2&I alin. 65: din OUG nr. $!/2%.

Eotriit acestui articol8 ”>onsiliul poate respinge contestaţia ca "ind ne-ondată8

tardiă8 lipsită de interes 6A:”.



(şadar8 dacă a constata lipsa doeii interesului legitim8 >onsiliul a respinge

contestaţia ca "ind inadmisibilă8 potriit alin. 62: al art. 2& din OUG nr. $!/2%8

deşi art. 2&I alin. 65: din acelaşi act normati preede în mod e;pres -aptul că lipsa

interesului a conduce la respingerea contestaţiei ca "ind lipsită de interes.

0a acest moment nu putem dec7t să ne e;primăm curioitatea în legătură cu modul

în care ><?>8 respecti instanţele or aplica te;tele de lege enunţate.

n acela#i timp8 nu putem considera că legiuitorul8 conştient de -aptul că doedirea

unui interes legitim este una din condiţiile de admisibilitate a acţiunii/cererii8 a

apreciat că o acţiune/contestaţie lipsită de interes este inadmisibilă 6,ăb7rcă8 2%:

4I8 c7tă reme şi în situaţia în care nu s9a indicat denumirea şi sediul autorităţii

contractante8 spre e;emplu8 6cerinţă preăută la lit. b: a art. 2& alin. 61: din OUGnr. $!/2%: sau lipseşte semnătura părţii sau a repreentantului persoanei uridice

6lit. g: a art. 2& alin. 61: din OUG nr. $!/2%:8 sanc3iunea ce interine este tot

aceea a inadmisibilită3ii.

n opinia noastră8 instituirea e;presă a unei sancţiuni at7t de seere cum este cea a

inadmisibilităţii re@ectă mai degrabă oinţa autorului actului normati de a mai

institui o barieră în calea potenţialilor ătămaţi de actele autorităţilor contractante8

intenţie ce deine eidentă la o simplă lectură a =proaspetei” şi =inoatoarei”instituţii creată de dispoiţiile art. 2&11 şi art. 2&12 din OUG nr. $!/2% ast-el cum

au -ost introduse prin art. C pct. $! din Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2I iunie

21! asupra căreia ne om apleca în cele ce urmeaă.

Eotriit art. 2&11 alin. 61:8 62: şi 6$: din OUG nr. $!/2%8 =în scopul de a protea

autoritatea contractantă de riscul unui eentual comportament necorespunător8

contestatorul are obligaţia de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga

perioadă cuprinsă între data depunerii contestaţiei/cererii/pl7ngerii şi data răm7nerii

de"nitie a deciiei >onsiliului/otăr7rii instanţei de udecată de soluţionare a

acesteia.

>ontestaţia/>ererea/El7ngerea a " respinsă în caul în care contestatorul nu

preintă doada constituirii garanţiei preăute la alin. 61:.



Garanţia de bună conduită se constituie prin irament bancar sau printr9un

instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o

societate de asigurări şi se depune în original la sediul autorităţii contractante şi în

copie la >onsiliu sau la instanţa de udecată8 odată cu depunerea

contestaţiei/cererii/pl7ngerii”.

(şadar8 garanţia de bună conduită a -ost instituită în scopul de a protea autoritatea

contractantă de riscul unui eentual comportament necorespunător.

>omportamentul necorespunător ar consta8 potriit art. art. 2&11 alin. 62: din OUG

nr. $!/2%8 în promoarea unei contestaţii care este respinsă de către >onsiliu sau

de către instanţa de udecată sau în promoarea unei contestaţii/pl7ngeri la care

contestatorul/petentul renunţă.

Eotriit alin. $ al art. 2&128 a#a cum a -ost introdus prin OUG nr. 51/21!8 garan3ia nu

a " re3inută dacă contesta3ia a " respinsă ca rămasă -ără obiect sau în situa3ia în

care contestatorul/petentul renun3ă la contesta3ie/cerere ca urmare a măsurilor de

remediere dispuse de autoritatea contractantă.

)n rezu&at, con!uita necoresunz(toare se tra!uce rin '&re*urarea 'n

care cauza a +ost soluionat( ne+a$orabil, +at care !( !retul autorit(ii

contractante s( e-ecute %arania !e bun( con!uit(, su&ele 'ncasate

rerezentn! $enituri ale autorit(ii contractante.

(ceastă reglementare a prileuit o rememorare a timpurilor în care eram la începutul

pro-esiei de aocat8 iar bancurile/glumele speci"ce pro-esiei aeau o anumită

saoare. De pildă8 aocaţii mai eci în pro-esie încercau să ne coningă că nicic7nd

nu trebuie să9i comunici clientului că a pierdut procesul8 ci că a pierdut procesul8 dar

că în acelaşi timp ”a c7ştigat dreptul la apel/recursA” 6sicH:.

?untem obligaţi să realiăm că8 în situaţia legislatiă enunţată8 şi dreptul la

contestaţie/pl7ngere este a-ectat.

Deşi poate părea aardată această a"rmaţie8 sunt c7tea argumente care susţin

ideea că8 în realitate8 nu =@uidiarea” procedurii a repreentat obiect de preocupare



pentru e;ecuti la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă nr. 51/21!8 ci ciar

împiedicarea operatorilor economici de a9şi e;ercita drepturile consacrate

constituţional4J8 la niel conenţional418 precum şi la nielul normelor UB411.

n particular8 dacă ar " să ne depărtăm de normele ce consacră8 cu caracter

general8 e-ectiitatea accesului la o instanţă imparţială sau la o procedură

administrati urisdicţională care era gratuită 6art. 21 tea "nală din >onstitu3ia

)om7niei: şi garantată constituţional p7nă la instituirea acestor norme8 constatăm

că Directia IJ/%%5/>B a >onsiliului UB a impus ?tatelor membre obligaţia de a

institui garanţii crescute re-eritoare la transparenţă şi nediscriminare4128 precum şi

căi de atac e"ciente41$.

)eenind la condiţiile re-eritoare la accesibilitatea şi e-ectiitatea unei căi de atac8 în condiţiile în care cuantumul garanţiei de bună poate aunge la suma de 1.

euro8 apreciem că orice comentariu este de prisos.

?untem conştienţi că a"rmaţiile noastre sunt pasibile de critici8 c7tă reme şi

anterior modi"cării legislatie analiate operatorii economici erau obligaţi41! să

depună alături de o-erta lor garanţia de participare8 în cuantumul8 -orma şi a7nd

perioada de alabilitate solicitate.

)olul acestui angaament era de a protea autoritatea contractantă -aţă de riscul

unui eentual comportament necorespunător al o-ertantului pe întreaga perioadă

derulată p7nă la înceierea contractului de aciiţie publică415.

n situaţia în care >onsiliul respingea pe -ond contestaţia8 autoritatea contractantă

reţinea contestatorului din garanţia de participare în raport cu aloarea estimată a

contractului anumite sume8 în con-ormitate cu dispoiţiile art. 2&I1 din OUG nr.

$!/2%.

0a o primă edere8 posibilele obiecţii s9ar putea relea ca întemeiate c7tă reme

dispoiţiile art. 2&I1 din OUG nr. $!/2% au -ost supuse controlului de

constituţionalitate8 iar >urtea >onstituţională8 prin deciii succesie41%8 a reţinut că

acest te;t de lege este constituţional.

http://www.constitutiaromaniei.ro/art-21-accesul-liber-la-justitie/




>u toate acestea8 apreciem că e;act considerentele acestor deciii susţin opinia

noastră în sensul în-r7ngerii de către noua reglementare a principiului constituţional

re-eritor la caracterul gratuit al urisdic3iilor administratie.

(st-el8 în motiarea Deciiei nr. 2I2 din 2& martie 2128 >urtea >onstituţională a

reţinut că =nu e;istă nicio normă care să ateste e;istenţa unei ta;e şi cauţiuni care

să se -acă enit la bugetul de stat sau la bugetul autorităţii administrati

urisdicţionale. >urtea reţine că gratuitatea consacrată de norma constituţională

cuprinsă în art. 21 alin. 6!: ieaă lipsa oricărei contraprestaţii pecuniare din partea

persoanei care8 aleg7nd calea contenciosului administrati8 bene"ciaă de sericiul

prestat de autoritatea administrati urisdic3ională. Or8 sub acest aspect8 dispoiţiile

ordonanţei criticate respectă cerinţa constituţională re-eritoare la caracterul

neoneros al procedurii administrati urisdicţionale.”

Obserăm ast-el că sub modi"carea legislatiă adusă de OUG nr. 51/21!

re-eritoare la garanţia de bună9conduită ne a@ăm în situaţia enunţată de primul

argument inocat anterior8 şi anume =nu e;istă nicio ta;ă care să se -acă enit la

bugetul de stat41& sau la bugetul autorităţii administrati urisdicţionale”8 însă

operatorul economic nu mai bene"ciaă de sericiul prestat de autoritatea

administrati urisdicţională8 ><?> resping7nd ca inadmisibile contestaţiile

neînsoţite de garanţia de bună9conduită.

(şadar8 pe argumentul per a contrario8 în această situaţie8 e;istă o încălcare a

dispoiţiilor constituţionale.

0a -el de important este -aptul că8 prin această reglementare8 nu numai că sunt

discriminate8 aşa cum am arătat8 entită3ile cu potenţial "nanciar redus8 dar sunt

discrimina3i şi o-ertanţii în raport cu autorităţile contractante însele.

(st-el8 în situaţia în care se constată că autoritatea contractantă a încălcat

reglementările în materia aciiţiilor publice8 cei ătămaţi de comportamentul ilicit

sunt obligaţi să suporte rigorile impuse de art. 2I& din OUG nr. $!/2%8 respecti

să solicite obligarea autorităţii contractante la despăgubiri prin acţiune separatăF

după anularea în prealabil8 potriit legii8 a actului respecti8 ori8 după ca8 reocarea

sub condiţia doedirii preudiciului.





(utoritatea contractantă8 însă8 nu a aea altcea de -ăcut dec7t să aştepte

"naliarea procedurii administrati urisdicţionale 6care8 con-orm dispoiţiilor legale8

trebuie să se "naliee în termen de 2 de ile41I dacă este soluţionată pe -ond şi

1 ile dacă este soluţionată în temeiul unei e;cepţii: sau udiciare 6care8 con-orm

practicii instanţelor8 în )om7nia nu depăşeşte $ luni iar acesta repreintă un

termen reonabil în materia analiată:8 pentru ca să încasee sumele pe care

operatorul economic le9ar datora8 pentru simplul moti că a îndrănit să apreciee

că cele reclamate ><?> sau instanţei de udecată sunt întemeiate.

<iciunul din motiele inocate în <ota de -undamentare a actului normati analiat

nu usti"că o atare inegalitate consacrată la niel legislati8 în realitate "ind orba

despre e;primarea certă a unui abu de putere publică.

De alt-el8 nu puţine au -ost situaţiile în care ><?>8 dar şi instanţa de udecată au

admis în parte contestaţia/pl7ngerea41J. Obserăm că nu e;istă preedere legală

pentru o ast-el de situaţie. (ltcuma8 este di"cil de cuanti"cat partea în care este

admisă o contesta3ie sau pl7ngere8 pentru ca eentuala re3inere din cuantumul

garan3iei să se poată -ace propor3ional.

>onsiderăm că această rea9conduită8 pentru care operatorul economic implicat în

procedură se ede obligat să suporte o ta;ă împoărătoare8 nu poate " legată8 de plano8 doar de reultatul contestaţiei/pl7ngerii.

B;istă su"ciente instituţii procedurale menite să disciplinee conduita procesuală a

părţilor.

Kunăoară8 buna9credinţă este instituită la niel de principiu de >odul de procedură

ciilă. Eotriit art. 12 din >odul de procedură ciilă8 =drepturile procesuale trebuie

e;ercitate cu bună9credinţă8 potriit scopului în ederea căruia au -ost recunoscute

de lege şi -ără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.

Eartea care îşi e;ercită drepturile procesuale în mod abui răspunde pentru

preudiciile materiale şi morale cauate. Ba a putea " obligată8 potriit legii8 şi la

plata unei ameni udiciare.



De asemenea8 partea care nu îşi îndeplineşte cu bună9credinţă obligaţiile procesuale

răspunde potriit alin. 62:.”

n această situaţie8 e;ercitarea abuiă a drepturilor procesuale dă dreptul la

despăgubiri8 însă acestea trebuie doedite.

O atare obligaţie e;ista şi sub imperiul art. &2$ din eciul >od de procedură

ciilă42.

De asemenea8 ori de c7te ori o parte este obligată8 prin lege8 la darea unei cauţiuni8

potriit art. 1%$ >od procedură ciilă8 =cauţiunea depusă se a restitui8 la cerere8

după soluţionarea prin otăr7re de"nitiă a procesului în legătură cu care s9a stabilit

cauţiunea8 respecti după încetarea e-ectelor măsurii pentru care aceasta s9adepus.

>auţiunea se restituie celui care a depus9o în măsura în care asupra acesteia cel

îndreptăţit nu a -ormulat cerere pentru plata despăgubirii cuenite p7nă la

împlinirea unui termen de $ de ile de la data răm7nerii de"nitie a otăr7rii sau8

după ca8 de la data încetării e-ectelor măsurii8 preăute la alin. 61:. >u toate

acestea8 cauţiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod

e;pres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus9o la despăgubiri pentru

preudiciile cauate prin încuiinţarea măsurii pentru care aceasta s9a depus.

Dacă cererea pentru care s9a depus cauţiunea a -ost respinsă8 instanţa a dispune

din o"ciu şi restituirea cauţiunii”.

(şadar8 dacă cererea pentru care s9a depus cauţiunea a -ost respinsă8 instanţa a

dispune restituirea8 iar în caul admiterii măsurii8 restituirea ei este condiţionată de

-ormularea unei cereri de despăgubiri8 partea care doreşte îndestularea din

cuantumul cauţiunii trebuin! s( +ac( !o$a!a +atului c( este cu$enit(.

De alt-el8 în doctrină8 s9a reţinut că simpla e;ercitare a unui drept procedural/a unei

căi de atac nu poate " considerată abuiă prin ea însăşi 6,ăb7rcă8 2%:4218

udecătorului reenindu9i sarcina de a stabili c7nd o cerere a -ost promoată cu rea9



credinţă. n caul de -aţă8 e;ecutiul a apreciat că e;istă răspundere în a-ara

oricărei culpe.

<u trebuie ignorat nici -aptul că8 proced7nd la udecarea cauei8 instanţele sunt

obligate să ţină cont de deciiile pronunţate în recursurile în interesul legii8 care au

ca raţiune tocmai lămurirea problemelor de drept care au -ost soluţionate di-erit de

către instanţele udecătoreşti422.

De asemenea8 potriit art. 51J >od procedură ciilă42$8 naltei >ur3i de >asa3ie #i

Lusti3ie îi reine atribu3ia de a pronun3a o otăr7re prin care să dea o reolare de

principiu cestiunii de drept cu care a -ost sesiată.

>eea ce rem să subliniem este că nu se poate pune semnul egalităţii între o soluţiede respingere a contestaţiei/pl7ngerii şi concluia că o-ertantul/operatorul economic

implicat în procedură datoreaă o sumă autorităţii pentru reaua sa credinţă8 reaua9

credinţă neregăsindu9se doar în soluţia contestaţiei/procesului8 at7ta timp c7t8

printr9o interpretare di-erită a aceluiaşi te;t de lege8 soluţiile instanţelor de udecată

dau naştere la o practică neunitară8 "ind necesar să se realiee doada relei9

credinţe sau măcar a unei greşeli grae în e;ercitarea drepturilor procedurale.

Concluzii

,rec7nd peste -aptul că parte din măsurile adoptate sunt lipsite de rigoarea impusă

de normele procedurale8 ele par a " menite să consolidee eentualele abuuri pe

care autorităţile contractante le să7rşesc8 mai ales că obligatiitatea depunerii

acestei cauţiuni subistă ciar şi în caul contestării documentaţiei de atribuire. Ba a

-ost adoptată în prelungirea intenţiei e;primate la nielul -orurilor de deciie de a

des"inţa ><?>8 intenţie nerealiată însă. Erincipiul constituţional re-eritor la

caracterul gratuit al urisdicţiilor administratie8 precum şi cele care consacră

accesul liber la o instanţă au -ost încălcate în mod eident8 iar măsurile adoptate

trebuie în cel mai scurt timp suprimate întruc7t e-ectul a " acela că o-ertanţii se

or edea obligaţi să sesiee în mod direct >omisia Buropeană42!8 în con-ormitate

cu dispoiţiile art. 25I din ,ratatul priind Muncţionarea Uniunii Buropene.

Documents

Garantie de Buna Conduita