S-A APROBAT BUGETUL

CONSILIULUI LOCAL PE ANUL 2008

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUI„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

- pag. 4

- pag. 5

- pag. 5

NumÃRUL 21, FEBRUaRIE 2008APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

- pag. 3

Din informaþiile primite de la Agenþia Regionalã pentruProtecþia Mediului Sibiu am aflat cã 10.000 tone deºeuri, vorputea sã fie incinerate la Alþâna de cãtre firma italianã SCFRANCO SEVE ECO SRL. Deºeurile sunt catalogate ca fiind„periculoase medicale ºi industriale” .

Din toate analizele rezultã cã ºansele Vãii Hârtibaciuluisunt: agricultura ecologicã ºi turismul ecologic. Slabadezvoltare industrialã, sãrãcia agricultorilor, care nu-ºi permitsã foloseascã îngrãºãminte chimice, au permis terenuriloragricole sã se refacã ºi existã ºansa ca produsele agricole dinaceastã zonã sã fie certificate ecologic, fãcând sã le creascãpreþul ºi sã fie cãutate de consumatorii sãtui de alimentetratate ºi fãrã gust.

DESEURI PERICULOASE LA ALTANAAlãturi de mocãniþã, interculturalitate ºi frumuseþea

peisajelor, produsele ecologice ºi aerul curat, nepoluat deindustrie sunt elemente care favorizeazã atragerea turiºtilor.Pe Valea Hârtibaciului laptele, carnea, mierea ºi aerul nu suntpoluate.

Primãvara curenþii de aer circulã de-a lungul VãiiHârtibaciului dinspre Cibin spre Bãrcut iar toamna invers.Mai vin curenþi de aer ºi dinspre crestele Carpaþilor care prindadeseori pomii înfloriþi ºi atunci adio rachiu de poame.

Ce se va întâmpla când aceºti curenþi vor duce cu ei fumulºi gazele din incineratorul de la Alþâna ,unde se vor ardedeºeuri periculoase medicale ºi industriale?

Din SUMAR

A apãrut volumul Ilarion Cociºiu OPERE vol. I

(continuare în pagina 2)

Colegiul Tehnic „August Treboniu Laurian” din

Agnita este o ºcoalã în care ideile moderne din

învãþãmânt îºi fac simþitã tot mai tare prezenþa.

Avînd în vedere faptul cã proiectele ºi

parteneriatele ºcolare sunt o laturã importantã a

cerinþelor Uniunii Europene în domeniul educaþiei,

ºcoala agniþeanã, prin echipa de proiect formatã

din Prof. Mihaela Ciutescu ºi Informatician Ioan

Vaida, împreunã cu City of Ely Community College,

din Ely, Cambridgeshire, Marea Britanie,

reprezentatã de doamna profesoarã Nicky Smith,

PARTENERIAT PENTRU PROIECTE COMUNE

(continuare în pagina 6)

Salutãm apariþia primului numãr al revistei,,POGONICI” la Grãdiniþa cu orar prelungit Agnita-structura 2 (N.R. grãdiniþa de pe Horea).

Articole, poezii, ghicitori, ilustraþii ºi bineînþelesdesene pentru colorat, formeazã conþinutul revistei cese adreseazã celor mici, cu sprijinul celor mari. ,,De ce

POGONICIREVISTA PENTRU CEI MARI

~I CEI MICI

vreau la grãdiniþã ?” , “ WINNIE mascota grupei mijlocii”, “Grupa mare – pregãtitoare”,

“ Marea Unire” , sunt câteva din articolele acestuiprim numãr.

Felicitãri realizatorelor revistei, educatoareleElisabeta Iorgulescu, Dorina Varga, Ana Þerbea, ElviraHorumbete, Oana Smarandache ºi Ceaca Alexandra ºi leurãm sã realizeze cât mai multe numere

- pag. 3

Chiar dacã n-a fost scrisã cu roºu în calendar,

data de 1 Martie 2008 a fost zi de sãrbãtoare

creºtineascã pentru locuitorii satului Coveº. A fost

ziua în care enoriaºii acestui sat - pentru care

biserica a fost totdeauna un punct de referinþã în

viaþa lor spiritualã - s-au bucurat de numirea unui

nou preot în parohia lor.

„VREDNIC

ESTE!”

Începând cu 1 martie, la Agnita va intra în emisie uniculpost de radio local, „Radio Eveniment Agnita”, care poate firecepþionat pe lungimea de 88,5 FM.

Pentru inaugurarea noului post, la Casa de Culturã„Ilarion Cociºiu” a fost organizat un spectacol, la care Cãlin

EVENIMENT LA AGNITALucian, patronul „Evenimentului”, a adus nume îndrãgiteale muzicii sibiene. Orchestra ansamblului „Cindrelul JuniiSibiului” i-a acompaniat pe soliºtii Alina Bîcã, Alina Pinca,Camelia Cosma Stoiþã, Teodora Ciocãnea, Nelu Albu, MihaiMãrginean ºi Alin Popa iar orchestra Casei de Culturã dinAgnita a cântat pentru ansamblul „Hârtibaciul” ºi i-aacompaniat pe soliºtii Ionuþ Precup, Petronela Sandu, AlieanaVecerzan, Diana Nistor, Andreea Sebeºan ºi Ioana Bogdan.Muzica ºi dansul modern au fost prezentate de trupele„Avocat” ºi „Symbol”, „Tender” ºi „La strada dance” ºi desoliºtii Cosmin Chelcea ºi Casiana .

Prezentarea spectacolului a fost fãcutã cu profesionalismde Cosmin Chelcea ºi Cosmina Câmpu.

Casa de Culturã s-a dovedit prea micã pentru numãrulmare de doritori sã vadã gratuit, acest spectacol.

Cãlin Lucian le-a mulþumit, directorului Casei de CulturãEmil Þerbea, primarului Radu Marius Curcean ºiviceprimarului Ioan Dragoman pentru sprijinul acordat larealizarea acestui post de radio local care va emite pe o razãde 30 de km.

I.B.

(continuare în pagina 4)

ILIE MOISEUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ AUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ AUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ AUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ AUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ A

JUDE|ULUI SIBIUJUDE|ULUI SIBIUJUDE|ULUI SIBIUJUDE|ULUI SIBIUJUDE|ULUI SIBIU

S-A INAUGURAT UNITATEA DEASISTEN|{ MEDICO-SOCIAL{

UN CONSOR|IU

PENTRU MOC{NI|{

SIMPOZIONUL DE LAS{S{U~

SPRIJIN PENTRU

DISPENSARUL DIN

R{V{~EL - pag. 6

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2008

„ Fiecare carte îºi are destinulei. Volumul de faþã îºi începedrumul în vara lui 1999, cândreprezentanþii comunitãþii dinRetiº-Sibiu, împreunã cunotabilitãþile judeþene, l-aucomemorat pe cel mai cunoscut fiual localitãþii – etnomuzicologulIlarion Cociºiu (1910 -1952). Pecasa în care s-a nãscut s-a aºezat oplacã memorialã, primãria l-adeclarat „cetãþean de onoare” postmortem, iar ºcoala unde ºi-a începutstudiile a primit numele de IlarionCociºiu, gesturi menite a marcapreþuirea de care se bucurã ilustrulmuzicolog în satul ºi judeþul de undea pornit.

La manifestãrile de la Retiº auparticipat din partea Institutului deEtnografie ºi Folclor „ConstantinBrãiloiu”, Bucureºti, prof. univ.Emilia Comiºel- colegã de generaþiea muzicianului ºi cercetãtoareleSteluþa Popa ºi Irina Dragnea. Înalocuþiunea rostitã la dezvelireaplãcii comemorative Emilia Comiºell-a evocat cu multã cãldurã pe fostulsãu coleg, model de cinste ºihãrnicie.”

Aºa începe prof Dr. Ilie Moiseprefaþa la „OPERE” vol I de IlarionCociºiu, ediþie apãrutã prin grija ºistrãduinþa cecetãtoarei SteluþaPopa.

Adresãm mulþumirile noastreetnomuzicologului Steluþa Popa,prof. univ. Dr Ilie Moise ºi doamneiSilvia Macrea directorul CentruluiJudeþean al Creaþiei Populare Sibiu,pentru acest început, prin careactivitatea ºi personalitatea omuluide culturã ºi artã Ilarion Cociºiueste pusã în valoare. Începând cuacest numãr Gazeta Hârtibaciului vapublica articole din acest preþiosvolum.

SÃ NE

ÎNTOARCEM LA

PRODUSELE

CULTURALE

ALE

POPORULUI

NOSTRUCântecele populare – adevãrata

bogãþie culturalã a poporului- încare gãsim farmec, duioºieexpresivitate...dispar pe zi ce trece,alungate nu numai de drumul defier, dar de atâþia alþi duºmani a totce este culturã popularã. bãtrâniiduc cu ei în mormânt aceastãcomoarã, pierdutã pentrutotdeauna. iar noi, nepãsãtori,cântãm ultimele ºlagãre auzite lapatefon sau la radio. Cine maiascultã astãzi cuminte, cântecelebãtrâneºti?

Societatea CompozitorilorRomâni a dat premii pentru celemai bune culegeri de cântecepopulare, a publicat ºi a sprijinit pecei dornici de a culege. Însoþiþi deaparatele trebuincioase uneiculegeri ºtiinþifice, mulþi entuziaºtis-au rãspândit pe meleaguri încãneinfluenþate prea mult de oraº. aºacã o bunã parte a cântecelor e

adunatã în arhiva acestei societãþi.În coloanele „Albinei” s-au publicatcâteva din aceste cântece, pentrucã se urmãreºte cu tot dinadinsulsã se þinã vie conºtiinþa valorilorculturale ale poporului.

Învãþãtori ºi preoþi, cãrturari cen-aþi rupt contactul cu cei cefrãmântã glia ºi ne dau pâine;cãutaþi cât mai grabnic sã adunaþice poate fi scãpat de la pieire.Cumultã grijã însã. Culegereacântecelor populare se aseamãnã custrângerea florilor într-o câmpie. Seînþelege cã sunt ºi buruieni ce nutrebuie culese. Dar mai bine se voraduna în plus zece buruieni decâtsã fie scãpatã o floare rarã, ascunsãºi necunoscutã de noi.

Flãcãi ºi fete, nu vã aplecaþi aºade lesne urechea spre tot ce e nouºi venit de la oraº. nu acolo veþi gãsiadevãrata hranã suf leteascã.ascultaþi pe bãtrâni. Învãþaþi de laei ºi cântece ºi datini. Prin ele vomface numele de Român, vestit pestehotare.

Albina nr. 16, 27. 05. 1934.

POPORUL E

DORNIC DE

CULTURÃ

ºi sãrbãtori, þãranii se adunã la sfatîn faþa casei lui. Le citeºte „Albina”,paginã cu paginã ºi le spune ºtiriledin ziare. ªi ca îndemnul la citit sãprindã mai mult, a plãtitabonamentul revistei pentru doiþãrani din sat ºi unul dintr-o comunãvecinã, abonând prin stãruinþã alþivreo 12 sãteni. „Mereu am stat deei – îmi spune - ºi dacã nu era crizaaveam cel puþin 30-40 de abonaþi.

Fapta lui vorbeºte singurã.Cuvintele de laudã sunt de prisos.

Dar ºi o durere: în aceastãcomunã, unde am gãsit pe oameniaºa de dornici de a citi ºi a-ºi luminamintea, intelectualii satului nu facnimic pentru luminarea poporului.Cu câtã durere îmi povesteau aceºtiþãrani cum, duminicã de duminicã,ungurii ºi saºii sunt adunaþi la ºcoalãde cãtre preoþii ºi învãþãtorii lor,unde li se spun lucruri frumoase, lise dau sfaturi. Se simt aºa de rãuromânii ce nu pot urma pilda bunã,fiind împiedicaþi tocmai de cel cear trebui sã le fie cãlãuzã:învãþãtorul director. Învãþãtoriitineri stau stingheri, pentru cã oriceacþiune a lor e în chip meºteºugitzãdãrnicitã. „Rãmânem de râsuljurului”- e vorba lor spusã cu atâtatristeþe. Dar cine cautã sã îndrepteacest rãu ?

A doua zi mi-am continuatdrumul, ducând cu mine comoaralor de cântece ºi datini culese,impresia frumoasã lãsatã de aceºtibuni români, dar ºi durereanecazurilor lor.

Peste deal, la câþiva kilometri,am ajuns într-o comunã curatãromâneascã. Ighiºul. Duminicã.Jocul flãcãilor e in toi. Nu ºtii ce sãadmiri mai mult: frumoaselecostume, jocul vioi ori fetele plinede veselie ºi de sãnãtate. Am lucratpânã pe înserate, cu cãlãuzitoriipuºi la dispoziþie de învãþãtorulNicolae Constantin, care mi-a fãcuto frumoasã impresie. Seara, ºcoalas-a umplut de flãcãi ºi fete. Dupã ceam cules de la ei cãntece, am luatloc în bãnci, dupã voci ºi subconducerea învãþãtorului au cântato mulþime de coruri, religioase ºilumeºti. Am fost adânc impresionatde felul cum acest cor sãtesc acântat cântecele popularearmonizate de muzicanþii noºtri. Cucâtã mãsurã, cu câtã simþire ºi decâtã muzicalitate au dat dovadã. Nuºtiu ce sã laud mai mult: hãrniciaînvãþãtorului sau stãruinþa lor de aînfãptui un lucru frumos. Toatecomunele din jur laudã activitateaacestui dascãl. Sãtenii suntmulþumiþi. Copiii se silesc laînvãþãturã, pentru cã îi învaþãcântece frumoase pe douã ºi pe treivoci dacã îºi ºtiu lecþiile. E atâtaînþelegere între copii, sãteni ºiînvãþãtor înfãptuitã cu ajutorulmuzicii ºi a muncii. Pilda acestordouã comune ne spune îndeajunsîn ce fel trebuie sã muncim, dar maiales pentru învãþãtori poate fi plinãde învãþãminte.

Albina, nr 23, 14. 06. 1935

Ne-am bucurat cã PodiºulHârtibaciului a fost declarat „Ariede Protecþie Specialã Avifaunistic㔺i inclus în reþeaua ecologicã de ariiprotejate la nivel european, Natura2000. Am crezut cã intrând subprotecþie europeanã zona va fi feritãde factorii poluanþi.

Agenþia Pentru ProtecþiaMediului Sibiu a refuzat sã emitãAcordul de Mediu ºi a fost datã înjudecatã de italieni iar niºtejudecãtori „iubitori de neam ºi deþarã” din Sibiu, obligã agenþia sãpermitã construirea incineratoruluiºi sã plãteascã daune de peste 500000 lei.

Copºa Micã se pare cã a scãpatde coºmarul poluãrii. La RoºiaMontanã, oamenii conºtienþi s-auluptat ºi au dreptul la o zonã curatã.A venit ºi rândul oamenilor de peValea Hârtibaciului sã se gândeascãla efectele pe care le poate generaun asemenea incinerator.

Asociaþia Valea Hârtibaciuluiface apel la Prefecturã, la ConsiliulJudeþean la toate Consiliile Locale,la primari, la dascãli , la preoþi ºi latoþi locuitorii zonei sã se implicepânã nu e prea târziu. E greu deluptat cu cei care sunt gata sãcumpere ºi sã vândã totul, dar dacãnu facem nimica acum, pe urmã

ILARION COCI~IUDE~EURI PERICULOASELA AL|}NA

Deocamdatã nu ºtim sãrãspundem la urmãtoareleîntrebãri:

- Ce câºtigã alþânãrenii dinaceastã afacere?

- Ce efect va avea incineratorulasupra mediului ºi al oamenilor depe Valea Hârtibaciului?

- Cine sunt cei care îi susþin peitalieni sã aducã din Europa laAlþâna deºeuri periculoase ºi cecâºtig au aceºti susþinãtori dinafacere?

- Cine mai atestã faptul cã,laptele, carnea ºi mierea de peValea Hârtibaciului vor fi ecologice?

- Cine mai cumpãrã acesteproduse de pe Valea Hârtibaciului?

- Ce efect va avea asupraturiºtilor strãini, faptul cã pe ValeaHârtibaciului se ard 10 mii de tonede deºeuri periculoase ?

- Ce vor face investitorii careºi-au construit pensiuni pentruturiºti?

- La ce mai foloseºte Mocãniþa?- Ce-i de fãcut?

degeaba regretãm. De la revoluþieîncoace am constatat cã „înRomânia totul e posibil”.De multeori am aflat cã jusiþia noastrã nu eoarbã dar, poate sã închidã ochii.Aºteptãm sprijin din partea altorasociaþii ºi din partea instituþiilor.

Vrem sã ºtim exact ce conþingazele ºi fumul emanate deincinerator ºi ce se va face curezidurile provenite din ardere.

Probabil cã cei interesaþi deafacere vor face dovada cãincineratorul produce, prin ardereadeºeurilor periculoase fum ºi gazesãnãtoase pentru zonã, iar zgura vaputea fi folositã ca îngrãºãmântecologic.

Dorim sã af lãm pãrereaoamenilor de ºtiinþã români, despreefectele generate de ardereadeºeurilor periculoase într-o zonãîn care curenºii de aer nu trec dinPodiºul Hârtibaciului.

ASOCIAÞIA „VALEAHÂRTIBACIULUI”

Prin Bârghiº se sapã de zor ºi se pun conductele pentrualimentarea localitãþii cu apã. Alimentarea se va face dinconducta de apã a oraºului Agnita.

Nu este nici un motiv de îngrijorare pentru agniþeni cãvor rãmâne fãrã apã. Capacitatea actualului sistem deaducþiune este de 62 litri/secundã, din care în oraº seconsumã între 22 – 28 de litri/ sec.

Viitorul sistem de aducþiune va avea o capacitate de 82de litri/sec, adicã de peste 3 ori mai mare decât consumulactual al oraºului.

De conducta montatã de bârghiºeni pânã la Agnita, vabeneficia ºi Coveºul care va fi racordat mai aproape de sat.

I.B.

ALIMENTAREA CU AP{A B}RGHI~ENILOR

Sunt câteva zile de când printreholdele verzi de grâu ce se fugãreauîn valuri la adierea vântului,strãbãteam într-o cãruþã drumul ceduce pe Valea Hârtibaciului de laAgnita spre Sibiu. Am poposit înBârghiº, comunã cu populaþieamestecatã: români, saºi ºi unguri;fiecare naþie avându-ºi instituþiile ºiconducãtorii ei. Românii sunt ceimai mulþi ca numãr. Am stat devorbã cu þãranii ºi învãþãtorul celtânãr. Câte lucruri nu mi-a povestitîn scurtul timp petrecut aici.Cubucurie am aflat cã în comunã suntvreo 15 abonaþi ai revistei „Albina”.Învãþãtorul m-a îndreptat la unfruntaº al satului, la þãranul IonOros, cu care am stat de vorbã maipe îndelete. Om înstãrit dar ºiiubitor de carte. Patru ziare pe carele rãsfoieºte ºi revista „Albina” lacare þine mai mult ca la orice.

„Când a venit primul numãr din„Albina”, în primãrie, mi-am zis:asta o abonez”! L-a impresionataceastã revistã ce de la primulnumãr se aratã a fi purtãtoare, lasat, a comorii de învãþãturitrebuitoare fiecãrui bun român. Nus-a mãrginit harnicul cãrturar sãtescla a citi singur revista. În duminici

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 3

Ne alãturãm celorlalte multe voci care l-au felicitat, cu ocazia împlinirii vârstei de60 de ani, pe distinsul profesoruniversitar Dr. Ilie Moise, ºi îi urãm sãaibã în continuare multe împliniri.

Activitatea sa de cercetãtor, autor ºicoautor, editor ºi îngrijitor a numeroasevolume ºi colaborator cu studii ºi articolede specialitate, îl plaseazã printre cei maide seamã specialiºti, la nivel naþional, dindomeniul folclorului, etnologiei ºietnografiei ºi cel mai de seamã din judeþulnostru.

În ceea ce ne priveºte menþionãmimplicarea sa în cercetãrile de pe ValeaHârtibaciului, contribuþia la apariþiaoperelor lui Ilarion Cociºiu ºi profitãmde ocazie pentru a publica capitolul,,Valea Hârtibaciului” din volumul ,,Portulpopular din judeþul Sibiu” apãrut în 1980,

care conþine în afara unor articole demare interes ºi numeroase fotografiireprezentative.

VALEA HÂRTIBACIULUIAºezatã la intersecþia Vãii Târnavelor

cu Þara Oltului, Valea Hârtibaciului aconstituit, de-a lungul Timpului, o vatrãfavorabilã dezvoltãrii societãþii omeneºti.Din cele mai vechi timpuri, oamenii deaici s-au preocupat de agriculturã,creºterea vitelor ºi pe alocuri depomiculturã.

Începând din secolul al XIII-lea, înmajoritatea localitãþilor din zonaHârtibaciului au fost aduºi coloniºtigermani, fapt ce a influenþat evoluþiacostumului popular românesc din zonã.Din punct de vedere etnografic, aceastãzonã se impune prin caracterul arhaic alculturii populare, pãstrat ºi din cauzaizolãrii satelor de marile cãi decomunicaþie.

Costumul din aceastã zonã are unelenote comune cu al celor din zonelelimitrife; Þara Oltului, MãrginimeaSibiului, dar ºi elemente care-lindividualizeazã, îi asigurã un loc apartepe harta costumului transilvãnean.amintim aici gãteala capului cu coif ºicãtrinþa ,,Oacheºe” de Ilimbav.

Portul femeiescFelul de acoperire a capului era în

trecut mult mai diferenþiat decât astãzi,principala diferenþiere fiind determinatãde vârstã sau de ocaziile ceremoniale. Omenþiune aparte meritã gãteala capului,,cu borte” la miresele din Sãsãuºi sau,,cu coif” la cele din Ilimbav ºi Coveº.Aceastã gãtealã constã dintr-un cerc decarton îmbrãcat în pânzã roºie peste carese fixeazã o salbã cu imitaþii de monedeºi medalii. Deasupra acestui cerc sânt

ILIE MOISEILIE MOISEILIE MOISEILIE MOISEILIE MOISEUN NUME @N VIA|A CULTURAL{ A JUDE|ULUI SIBIU

fixate flori artificiale de culoare roºie ºiiaderã. O asemenea gãtealã a capuluiimpunea ºi un anumit mid de pieptãnarea pãrului, în ºerpuleþe, adicã 3-4 codiþeîmpletite din pãrul din faþã care serveaula fixarea coifului ºi a ºirei de mãrgele.La mirese, gãteala capului ,,cu borte”fiind destul de coplicatã, era practicatãdoar de câteva femei mai îndemânaticedin sat. Dupã nuntã, nuna, ajutatã decâteva femei, îi ia miresei podoabele depe cap pentru a o gãti “ca nevestele”.I sepiaptãnã pãrul ,,în plete”, dupã care i seaºeazã, dupã obiceiul locului, velitoareasau cârpa. Pentru gãteala capului, celemai cãutate sânt cârpele de pãr,procurate multã vreme din import.

Cãmaºa femeiascã lungã, prinsã depoale ºi confecþionatã din cânepã ºi in, afost purtatã pânã în mijlocul secoluluinostru. În funcþie de formatul mânecii iei,distingem ia cu fodori, cunoscutã subnumele de ie cu altiþã, ºi ia întoarsã sauie cu munþi. Gulerul este cusut pe dos,mai frecvent cu motivul arhaic numit“vârtelniþã”.Motivele ornamentale de pemâneci sânt cusute de-a latul mânecii,peste cot, denumite altiþe, sau de-a lungulmânecii, cunoscute sub numele de ,,pui”.Ia hârtibãceanã este bogatã, cu o gamãcromaticã largã, în care predominãculorile negru, roºu ºi galben, iar îndetaliile ornamentaþiei albastru, mov ºiuneori verde.

Peste cãmaºã se îmbracã pieptareledin piele albã care, în funcþie de structuramorfologicã a croiului, sânt de douãfeluri: pieptarul înfundat- arhaic,asemenãtor cu cel din Þara Oltului, ºipieptarul spintecat, de tip sãliºtenesc,adoptat dupã primul rãzboi mondial.

Principalul punct al ordinei de zi, din prima ºedinþã ordinarã pe acest an a Consiliului LocalAgnita , a fost discutarea ºi aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi programul de investiþiipentru anul 2008.

Comparativ cu anul trecut când a fost de 9 428 000 lei, bugetul actual, aprobat de CL, acrescut cu peste 19% fiind de 11 259 000 lei. Creºterea s-a înregistrat la cotele ºi sumele proven-ite din impozitul pe venit, care sunt mai mari cu 1 811 000 lei.

În ceea ce priveºte cheltuielile, acestea au scãzut la învãþãmânt ºi la sãnãtate ºi au crescut lacelelalte capitole. Învãþãmântului, beneficiarul celei mai mari sume din buget, i-au fost alocaþi cu54 000 lei mai puþin , respectiv 4 803 mii lei faþã de 4857 mii lei în 2007, iar la sãnãtate a scãzutcu 15 mii lei, respectiv 135 mii faþã de 150 mii în 2007.

Cele mai mari creºteri au fost aprobate la autoritatea publicã, unde cheltuielile au crescut cu499 mii lei, din care 314 mii au fost alocaþi pentru cheltuieli de capital ºi la asistenþa socialã, undes-au alocat cu 456 mii lei mai mult, din care 172 mii lei pentru Unitatea Medico-Socialã , 103 miilei pentru ajutoare sociale, 75 de mii lei indemnizaþii pentru handicapaþi.

Pentru culturã, recreere ºi religie s-au aprobat cu 101 mii lei mai mult decât în 2007,respectiv 506 mii lei faþã de 405 mii lei. La muzeu s-au alocat în plus 12 mii lei, la Casa de Culturã29 mii lei, la asociaþia sportivã 10 mii iar pentru culte 58 de mii lei. Cheltuielile alocate bisericilorau crescut de la 34 de mii în 2007 , la 92 de mii în acest an. Cele 6 parohii au primit fiecare câte

2 mii lei pentru întreþinere, au fost alocaþi 50 de mii pentru capelã, 20 de mii pentru acoperiºulcatedralei ºi 10 mii pentru materiale de construcþii la biserica „Petru ºi Pavel” a parohiei III.

Programul de investiþii aprobat de CL pentru 2008 este cu 80% mai mare decât în 2007,respectiv 5.669 mii lei faþã de 3.147 mii lei.

S-a prevãzut continuarea investiþiilor pentru reabilitarea ºi modernizarea strãzilor, Floreasca,Dealului, A. Iancu, Izvorului, Ruja ºi Coveº prin pietruire ºi reprofilare mecanicã ºi a strãzilorFabricii, Spitalului, Horea, Griviþa, A Vlaicu, prin asfaltãri la cald ºi betonare. Celelalte strãzi vorbeneficia de tratament asfaltic simplu sau dublu.

Investiþiile noi prevãd, construirea unei hale de sortare deºeuri, vibilizarea accesului la aceas-ta, lucrãri de mansardare la primãrie, viabilizarea blocului ANL, amenajarea unei parcãri pe str.Fabricii. S-au mai prevãzut investiþii pentru achiziþionarea a 2 autogunoiere compactoare, reabili-tarea centrului istoric al oraºului, reamenajarea parcului natural Steimburg, reabilitarea pieþii ºiachiziþionarea de imobile ºi utilaje.

Finanþarea pentru programul de investiþii se va face din fonduri externe 1864 de mii, dinîmprumuturi bancare 1440 mii, din fonduri de rulment 995 mii, de la bugetul local 759 mii ºi dinHotãrâri Guvernamentale 611 mii.

Comentarii la acest buget au fost fãcute de consilierul Ilie Nistor ºi s-au referit la împrumutur-ile locale ale cãror dobânzi vor influenþa bugetele anilor urmãtori.

I. Bârsan

AGNITA

S-A APROBAT BUGETUL CONSILIULUI LOCAL PE ANUL 2008(continuare din pagina 1)

Mijlocul corpului ºi-l încing cu bertiþeînguste, colorate, þesute în rãzboi.

Poalele, lucrate din pânzã albã, sîntacoperite în faþã cu ºurþ negru, iar înspate cu cãtrinþã ,,oacheºe”. CaracteristicVãii Hârtibaciului este ºurþul alcãtuit dintrei foi, þesut în patru iþe, din lîniºoarã –bãteala – iar urzeala din arnici negru.Motivele decorative se aleg în rãzboi,florile alternând cu vãrgile din fir auriuºi argintiu. ªurþul este prevãzut în parteade jos cu ciucuri lungi de 8-10 cm.

Mai mult decât ºurþul, cãtrinþadinapoi, indicã adesea, prin existenþa saulipsa unor câmpi ornamantali, categoriasocialã, vârsta ºi chiar sezonul.Confecþionatã dintr-o singurã foaie,cãtrinþa are câmpul ornamental învãrgatpe întreaga piesã. Vãrgile alterneazã curânduri de flori, de obicei trei, dupã careurmeazã ridicãtura cu speteaza –fluturii.Apreciind alternanþa câmpilorornamentali, scoatem în evidenþã, prinaceastã piesã de costum, bogãþiaornamentalã ºi marea varietate acostumului hârtibãcean.

Iarna, femeile îmbracã pe deasuprabuboul din pãnurã neagrã de casã cu uncroi special. Încãlþãmintea caracteristicãVãii Hârtibaciului o constituie papucii cutureac.

Costumul bãrbãtescPãlãria purtatã de hârtibãceni este

fãcutã din pâslã neagrã ºi se aseamãnãmult cu cea sibianã. Se împodobeºte, lafeciori, cu flori ºi mãrgele colorate. Iarnase portã cãciulã neagrã confecþionatã dinpiele de miel.

Cãmaºa, lucratã din pânzã albã, arecroiala obiºnuitã a cãmãºilor româneºti.Gulerul ºi partea de jos a mânecilor sântîmpodobite cu ornamente geometricecusute de multe ori în culori deschise

Peste cãmaºã se îmbracã un pieptardin piele albã, de tipul pieptarelorînfundate, încheiate subsuoarã.Ornamentaþia este asemãnãtoare cu ceaa pieptarelor “poienãreºti”.

Pe vreme rece, pe deasupra, seîmbracã sumane din pãnurã neagrã croitesimplu cu puþine ornamente.

Mijlocul ºi-l încing cu chimir, de piele,lat de 15-20 cm, încheiat în faþã cucatarame.

Cioarecii îmbrãcaþi în anotimpurilereci se confecþioneazã din pãnurã albãþesutã în casã ºi apoi bãtutã la piuã. Varase poartã cioareci albi fãcuþi din pânzãde cânepã ºi bumbac.

Opinca reprezintã cea mai vechepiesã de încãlþãminte. Treptat în loculopincilor s-au adoptat alte piese deîncãlþãminte: bocanci, cizme, ghete,pantofi.

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2008

�

Aflat la a III-a ediþie festivalul „DansulGeneraþilor”, a devenit o impresionantãreeditare a obiceiurilor pierdute, din satelenoastre în care duminica ºi la marile sãrbãtorise „scotea jocul”. Atunci toþi feciorii ºi feteleieºeau la joc iar pãrinþii ºi neamurile ieºeauºi ei sã admire frumuseþea ºi virtuozitateajucãtorilor.

Acest lucru s-a întâmplat la Casa deCulturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita pe scenacãreia s-au perindat peste 140 de jucãtori,aplaudaþi de o salã arhiplinã, cu pãrinþi ºineamuri venite sã-i admire.

Festivalul, în viziunea organizatorilor,este o trecere în revistã a tuturor activitãþilorfolclorice din Agnita, iar din punctul de vedereal actorilor ºi spectatorilor un prilej demândrie ºi admiraþie, atât pentru micuþii dincl I-a , care fac primii paºi, pe ritm de muzicãpopularã, cu stângãciile inerente care aufarmecul lor, cât ºi pentru virtuozitateajucãtorilor consacraþi, care au evoluat cu multsucces în festivaluri naþionale ºiinternaþionale.

AGNITA

LA CASA DE CULTURA „S-A SCOS JOCUL”

În spectacolul regizat de coregraful IoanSârbu au evoluat alãturi de ansamblurileHârtibaciul ºi Cununa ºi ansamblul de laClubul Elevilor condus de Doina Pãrãu.

La reuºita spectacolului au contribuit ºigrupul vocal, condus de Florin Pãrãu, aflatîntr-o permanentã creºtere valoricã, ºi soliºtiivocali, din ce în ce mai mulþi ºi mai aplaudaþi.ªi nu poþi sã nu-i aplauzi pe micuþii ElizaStoica ºi Constantin Vasilescu, pe PetronelaSandu ºi Ionuþ Precup care cântând ºi jucândrealizeazã scene pline de farmec, pe DianaNistor, Andreea Sebeºan, AlieanaVecerzan,Ana Maria Grãdinar, Ioana Bogdan ºi LucianGlodeanu. Aceºti copii cresc, cântã ºi încântãpe scena Casei de Culturã din Agnita, sprebucuria pãrinþilor ºi a spectatorilor.

De apreciere deosebitã manifestatã prinaplauze s-au bucurat, ªtefan Vaida din Alþâna,o prezenþã permanentã ºi valoroasã pe scenadin Agnita, ºi debutantul Ionel Cândea cu ovoce ºi un repertoriu care i-au surprins plãcutpe spectatori.

Nu ºtiu câte localitãþi, de nivelul oraºuluiAgnita, pot susþine un spectacol folcloric,care sã încânte publicul timp de peste douãore. Felicitãri celor care fac acest lucrupunând în valoare tezaurul de pe ValeaHârtibaciului.

I. Bârsan

Dupã cum remarca Radu Marius Curcean, primarul oraºului,aceastã unitate menitã sã asigure asistenþã persoanelor cu problemede sãnãtate, pe care nu are cine le ajuta, s-a nãscut destul de greuavând o perioadã lungã de gestaþie.

În 2004 Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei aalocat suma de 1,950 miliarde lei pentru realizarea acestei unitãþi în

AGNITA

S-A INAUGURAT UNITATEA DE ASISTEN|{ MEDICO-SOCIAL{sã realizeze o bucãtãrie, salã de mese, birouri ºi alte anexe necesareunitãþii.

În data de 7 februarie, în prezenþa prefectului Ilie Mitea, adirectorului executiv Vasile Duca ºi directorului adjunct Aurel Badiude la Direcþia de Muncã Sibiu, a Dr. Dorin Marchian de la Autoritateade Sãnãtate Publicã Sibiu, a secretarului Iordan Nicola de la ConsiliulJudeþea Sibiu, a primarului Radu Marius Curcean, a membrilorConsiliului Local ºi altor personalitãþi invitate a fost tãiatã panglicainauguralã.

Atât prefectul cât ºi ceilalþi vorbitori au apreciat utilitatea acesteiunitãþi ºi condiþiile pe care le asigurã viitorilor beneficiari.DirectorulVasile Duca, în calitate de finanþator a remarcat calitatea lucrãrilor ºipreþul scãzut cu care au fost executate de firma agniþeanã S.C. MidestImpex SRL.

ªi pentru cã în aceastã unitate se va lucra cu suflet ºi dragostepentru oameni aflaþi în suferinþã fizicã ºi moralã, preotul ProtopopIoan Jurca a oficiat o slujbã religioasã binecuvântând locul ºi pe ceicare vor lucra aici.

Beneficiarii unitãþii pot fi persoanele în vârstã, bolnave cronic,care au nevoie de asistenþã medicalã ºi îngrijire din oraºul Agnita ºicomunele Alþâna, Bârghiº, Bruiu, Brãdeni, Chirpãr, Iacobeni,Marpod, Mihãileni, Merghindeal ºi Nocrich ºi au la dispoziþie 25 depaturi ºi 18 angajaþi.

Cheltuielile medicale sunt asigurate de DASP Sibiu, iar celeadministrative de CL Agnita .Persoanele internate vor contribui cusume cuprinse între 50- 95 % din veniturile proprii.

Bucurosã cã unitatea a devenit funcþionalã, având în acest sensºi autorizaþia sanitarã, directorea Doina David are în lucru un proiectde fezabilitate pentru continuarea modernizãrilor ºi amenajãrilor,achiziþionarea unui lift, schimbarea acoperiºului ºi finisareaexterioarã, lucrãri pentru care i s-a promis sprijin de la Direcþia MunciiSibiu.

Îi dorim mult succes!

I. Bârsan

una din aripile spitalului orãºenesc. Banii nu au fost suficienþi pentrufinalizarea lucrãrilor ºi nici calitatea acestora nu au mulþumit-o pedirectorul acestei unitãþi Dr. Doina David. Deºi a primit mobolier dela Crucea Roºie din Hadelberg, cu sprijinul juristului acesteia Hans-Jurgen Strohe, ºi s-au fãcut angajãri de personal, nemaifiind fonduriunitatea a intrat în conservare.

Aflatã în concediu postnatal dr. Doina David a continuat totuºisã solicite fonduri pentru extinderea ºi finalizarea lucrãrilor. Acelaºiminister alocã în 2007 peste 3 miliarde lei, sumã cu care Primãriaoraºului angajeazã alt constructor care reuºeºte în decurs de un an

Cel pe care coveºenii l-auîntâmpinat la poarta satului,împodobitã cu covoare, urându-i lui ºifamiliei „Bine aþi venit acasã” senumeºte Cosmin Axente Coºorean ,s-a nãscut în Coveº ºi a fost botezat înbiserica „Adormirea MaiciiDomnului”. În aceeaºi bisericã P.S.Episcopul vicar Dr VisarionRãºinãreanu a sãvârºit asupra saSfânta Tainã a hirotoniri, în prezenþaunui sobor de preoþi, a ProtopopuluiIoan Jurca ºi a mulþimii de consãteni ,credincioºi pentru care biserica s-adovedit prea micã pentru acesteveniment.

Preotul Cosmin Coºorean este al14-lea preot slujitor al credincioºilordin Coveº. Din istoria acestei biserici,scrisã de preotul Mihai Naicu aflãmcã înainte de 1813, pentru aceastãparohie au fost hirotonisiþi: „popa”Mateiu în 1733, „popa” Ioanichie în

„VREDNIC

ESTE!”

1753, „popa” Ioan în 1759 ºi preotulIoan Bucur administrator înainte de1813. Au urmat; între 1813 – 1860Eftimie Roman din Bârghiº,Alexandru Comºa 1860-1888,Protopopul Sabin Piso 1888 – 1893,Gheorghe Borzea 1893 – 1915, IoanSavu 1915 – 1929, Mihai Leicu 1931 –1945, Liviu Cioca 1946 – 1980, IoanJurca 1981 – 1990 ºi Mihai Naicu 1990– 2008.

Preotul Cosmin Coºorean estedescendent al preotului AlexandruComºa. La Sfânta Tainã a hirotonirisale i-au fost alãturi Protopopul IoanJurca, Protopopul Gregorie Cernea,preoþii Mihai Naicu, Marius Rebegel,Gheorghe Varga ºi diaconul Andrei.

Pline de încãrcãturã emoþionalã,au fost momentele citirii jurãmântuluide preot, ca ºi acela al cuvântãriiProtopopului Ioan Jurca, cel care i-acultivat dragostea de bisericã ºi deviaþã creºtinã.

Odatã cu îmbrãcarea haineipreoþeºti, P.S Dr Visarion Rãºinãreanul-a felicitat ºi i-a înmânat tânãruluipreot, în mod simbolic, SfântaEvanghelie, Sfânta Cruce ºi cheilebisericii.

Felicitãri i-au fost adresate deînaintaºul sãu preotul Mihai Naicu,care i-a promis sã-i fie alãturi ºi deprimarul oraºului Agnita RaduCurcean.

Ne alãturãm celor care i-au fostalãturi, l-au felicitat ºi s-au bucurat deacest eveniment ºi-i urãm noului preotîmpliniri în sarcina pe care ºi-a asumat-o.

I Bârsan

(continuare din pagina 1)

GAZETA HÂRTIBACIULUI�

�

�

�

2008 5

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Primarul comunei Chirpãr NicolaeScutea ºi preºedintele asociaþiei EcomuzeulRegional Sibiu Marius Halmaghi au organizatla Sãsãuº un simpozion cu tema „Creºtereabivolilor ºi caprelor pe Valea Hârtibaciului”.

În monumentul istoric, biserica„Adormirea Maicii Domnului” pictatã derenumiþii fraþi Grecu, unde a avut loc primaparte a dezbaterilor, au fost prezenþiprofesorul universitar Dr. Corneliu Bucurdirectorul muzeului Astra, profesoruluniversitar Dr. Ilie Moise folclorist ºi etnologla Universitatea Lucian Blaga, Iosif Moldovanvicepreºedinte al CJ Sibiu, Cristina Munteanudin partea Prefecturii Sibiu, Valer Deleanucercetãtor la muzeul Astra, GheorghePãtraºcu Director General la MDLPL, OvidiuCalborean ºi Dan Nanu istorici la Direcþia deCulturã ºi Patrimoniu Sibiu, arhitectul VladGrigorov, Olimpia Ciungan critic de artã,Ovidiu Dragoman Director la Casa de CulturãSibiu, primarii din Agnita, Roºia ºi GuraRâului, invitaþi din satele Fofeldea ºiÞichindeal ºi membrii ai Consiliului Local dinChirpãr.

Provocarea lansatã de Marius Halmaghi,organizatorul ºi moderatorul simpozionului,care i-a pus pe invitaþi în faþa unui tablou încare degradarea picturilor sacre, nu numaiprin sfinþire ci ºi prin valoare artisticã, eraevidentã, i-a determinat pe participanþi sãdiscute mai ales despre patrimoniul culturalal Vãii Hârtibaciului, prea mult timpabandonat, bivolii ºi caprele devenind unsubiect secundar.

S-a fãcut o legãturã între proiectul lui

Marius Halmaghi „Circuitul turistic albisericilor pictate de fraþii Grecu” ºirepunerea în circulaþie a Mocãniþei, aceastaputând devenii o marcã (brand în englezã) azonei dar, dupã cum spunea Iosif Moldovan ,pentru aceasta e necesar sã se treacã de ladiscuþiile teoretice la gãsirea de soluþiipractice.

În acest sens preºedintele asociaþiei„Valea Hârtibaciului”, primarul RaduCurceanu a arãtat cã a fost constituit„Consorþiul de Dezvoltare InterregionalãSibiu-Agnita”cu scopul de a gestiona proiectulMocãniþei. Se aºteaptã ca la aceastã asociaþiesã adere ºi alte instituþii care trebuie sã seimplice în proiect, inclusiv Consiliul JudeþeanSibiu.

Vizita prin localitate ºi prezentareaacesteia cu proiecþii, fãcutã de istoricul OvidiuCalborean , au fãcut ca partea a doua adezbaterilor sã se concentreze pe modul încare poate fi salvatã aceastã vatrã de culturãromâneascã.În acest sens intervenþiile ºipropunerile prof. Dr. Corneliu Bucur au fostprimite cu un deosebit interes, mai ales ceaprin care Sãsãuºul poate deveni un centru dereabilitare ºi punere în valoare apatrimoniului cultural de pe ValeaHârtibaciului Realizarea unor taberestudenþeºti care sã facã cercetãri cu privirela arhitectura satelor, picturile religioase,etnografia ºi folclorul din zonã, au fost ideisusþinute ºi de profesorul Dr. Ilie Moise , cares-a arãtat dispus sã se implice în realizareaunei monografii culturale a zonei, provocând-o în acest sens ºi pe cercetãtoarea de la

SIMPOZIONUL DE LA S{S{U~

muzeul Brukenthal Olimpia Ciungan critic deartã, specialist în pictura religioasã, cea maicompetentã în picturile fraþilor Grecu.

Poziþia geograficã a localitãþii, faptul cãºcoala din sat poate oferii condiþii bune, cuminime intervenþii, sunt argumente pozitivepentru realizarea unor tabere studenþeºti.

Discuþiile au fost animate ºi pertinente,oferind celor interesaþi soluþii pentru punereaîn valoare a Sãsãuºului ºi a zonei.

Dupã încheierea dezbaterilor, localniciiºi organizatorul au avut grijã ca participanþiisã poatã continua discuþiile într-un cadru

ornat cu produse naturale ºi ecologice.Din pãcate, cei prezenþi au remarcat lipsa

primarului Scutea Nicolae care nu s-a arãtatinteresat de prezenþa unor personalitãþideosebite în ograda sa, care au discutatprobleme ce meritã sã-l preocupe în calitateape care o are. Dezinteresul primarului, pentrumonumentul istoric deosebit din comuna pecare o administreazã, a fost punctat de unuldin consilierii locali, care s-a plâns cã acestanu a vrut sã aloce nici un ban pentruîntreþinerea minimã a lãcaºului de cult.

I. Bârsan

Cea mai importantã firmã de construcþii ºi desfacere de pe Valea Hârtibaciului, SCMODEST IMPEX SRL (la Chiri), ne informeazã cã asigurã o importantã facilitate pentruclienþii sãi – plata în rate.

Important este cã plata în rate se poate face nu numai pentru produsele firmei ci ºipentru serviciile asigurate de aceasta, respectiv lucrãri de construcþii, de instalaþii ºitransporturi.

Valorile pentru care se poate face plata în rate sunt cuprinse între 205 ºi 12 000 lei,pe termene cuprinse între 3 luni ºi 5 ani.

Asta înseamnã cã la firmã se pot comanda aparate electrocasnice ºi materiale deconstrucþii iar firmapoate asigura ºi lucrãrilenecesare instalãrii sauconstruirii cu plata înrate.

Toatã procedurapentru aceasta se facedirect în magazinulunitãþii din AleeaCastanilor nr. 12. Ceiinteresaþi trebuie sãprezinte doar adeverinþade salar sau talonul depensie (definitivã) ºibuletinul. De restul seocupã angajaþii firmei.

I. B.

IMPORTANT

Începând cu 30 ian 2008 asociaþia„Consorþiu pentru dezvoltare interegionalãSibiu – Agnita” a primit personalitate juridicãavând ca scop reabilitarea Mocãniþei .Deocamdatã aceastã asociaþie este compusãdin primãriile din Agnita, Alþâna, Nocrich ºiMarpod dar se aºteaptã ca sã adere ºi celelalteprimãrii din zona liniei ferate înguste Sibiu-Agnita, precum ºi alte asociaþii ºi instituþiiinteresate de punerea în funcþiune aMocãniþei.

Incã de la începutul activitãþii sale caprimar în oraºul Agnita, Radu Curceanu a trasconcluzia cã dezvoltarea oraºului depinde ºide localitãþile din zonã ca ºi de faptul cãdezvoltarea acestora depinde de Agnita.

În acest sens în 2005 a înfiinþat asociaþia„Valea Hârtibaciului” cu scopul de a realizaîmpreunã cu celelalte primãrii proiecte dedezvoltare comune.

Asociaþia a fost alãturi de Direcþia deCulturã Sibiu ºi Ecomuzeul Regional, cea maiimplicatã în acþiunile de salvare a liniei ferateînguste, ameninþatã cu desfiinþarea ºitransformarea ei în fier vechi. Radu Curceanua fãcut nenumãrate drumuri la Bucureºti,Braºov ºi Sibiu iar membrii asociaþiei aucontribuit la elaborarea documentelor ºi la

UN CONSOR|IUPENTRU MOC{NI|{

strângerea de semnãturi pentru ca acestobiectiv sã fie clasat ºi declarat monumentistoric.

În 2007 Ministerul Culturii a emishotãrârea prin care linia feratã îngustã Sibiu-Agnita ºi Sibiu- Vurpãr cu toate construcþiileaferente, de la Sibiu pânã Sighiºoara audevenit monument istoric, nu mai pot fidistruse iar proprietarii au obligaþia sã lepãstreze ºi sã le conserve în forma iniþialã.

Fondurile necesare pentru repararealiniei a clãdirilor ºi pentruprocurarea materialului rulant potfi accesate numai prin realizareaunui consorþiu care sã preia ºi sãgestioneze acest obiectiv. Deaceea la iniþiativa lui RaduCurceanu s-a înfiinþat aceastãasociaþie ai cãrui membrii maisunt : Vasile Brezae primar încomuna Alþâna, Emil Anghelprimar în comuna Nocrich ºiSebastian Dotcoº primar încomuna Marpod.

Valea Hârtibaciului nu aremulte surse de dezvoltare.Relativa ei izolare ºiproductivitate agricolã scãzutã,comparativ cu alte zone, au fãcut-o neinteresantã pentru mariiafaceriºti, ºi poate tocmai în

aceasta constã ºansa celor care au rãmas ºicare vor sã trãiascã aici.

Zona este ecologicã, are peisajeminunate ºi peste 140 de monumente istoricecare reflectã istoria locurilor, alternanþabisericilor cetãþi sãseºti cu bijuteriilecredinþei ortodoxe, elemente ce vorbescdespre interculturalitatea care s-a dezvoltataici.

Toate acestea pot fi repere de interesturistic ºi pot fi puse în valoare prin repunereaîn funcþiune a Mocãniþei care sã devinãobiectiv turistic principal. Realizarea acestuiconsorþiu este încã un pas pentru cei caresunt convinºi cã Valea Hârtibaciului are ºansaei ºi cã meritã sã lupte pentru aceastã ºansã.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI6 2008

coordonatorul relaþiilor inter-naþionale, au realizat proiectul „Stop!Este comunitatea noastrã…”.Proiectul se va derula dupã un plande doi ani, începând cu anul ºcolar2008-2009 ºi are ca obiectivepãstrarea mediului ambiant,conservarea clãdirilor cu valoareistoricã, a tradiþiilor, obiceiurilor, etc.

În perioada 5 -9 Februarie 2008prof.Ion Neofit, directorul colegiuluiºi prof. Ioan Vaida au efectuat o vizitãla ºcoala din Anglia.

A fost o vizitã de documentare ºide muncã din care am aflat condiþiileexistente la ºcoala partenerã, modulde gândire al dascãlilor ºi elevilor. Afost o vizitã din care am avut multede învãþat, lucruri ce ne sunt de unreal folos în derularea parteneriatuluipe care l-am început.

Am urmãrit modul în care sedesfãºoarã orele în ºcoala partenerã,locaþia în care este amplasatã,punctele vizate de proiect. Eleviienglezi au fost foarte interesaþi deºcoala noastrã, ºi în acelaºi timpdornici sã ne cunoascã oraºul învizitele care vor urma.

În întâlnirile pe care le-am avut cudomnul Ian Gartshore, directorulcolegiului din micuþul orãºel britanic,acesta a fost încântat de colaborareacu ºcoala noastrã ºi ne-a asigurat cãavem tot sprijinul sãu în realizareaparteneriatului.

Partea britanicã a considerat cãvizita noastrã a fost foarte beneficã ºiaºteaptã vara pentru a ne onora cuprezenþa în oraºul nostru.

PARTENERIAT PENTRUPROIECTE COMUNE

(continuaredin pagina 1)Vrei sã mã judeci, vasãzicã?...Când am aflat, în adevãr,Îþi dau cuvântul cã de fricãMi s-a zbârlit un fir de pãr!

Cum ? Þi-a venit aºa deodatãNetam-nesam?Pãreai un om cu judecatã-La asta nu mã aºteptam.Parodie „originalã” dupã G. Topârceanu

În urma articolului din Tribuna,referitor la simpozionul din Sãsãuºi, pe careîl publicãm ºi în acest numãr din GazetaHârtibaciului, primarul Scutea Nicolae m-a cãutat la telefon ºi pe un ton caracteristicunui stãpân jignit m-a informat cã mã va daîn judecatã. Motivul supãrãrii sale era, cãnu l-am întrebat de ce a lipsit de lasimpozion.

Cicã el n-a fost invitat...Pãi dacã invitaþia a fost fãcutã pe lângã

alþii ºi de Primãria din Chirpãr - aºa cumscrie pe ea ºi pe afiºe - ce nevoie avea deinvitaþie?

Ca ºi cum, socrul mare, este de acordsã facã nunta în casa lui, dar în loc sã-ºiîntâmpine musafirii cu sticla în mânã ºi cuzâmbetul pe buze, se ascunde dupã ºurãsupãrat cã el n-a primit invitaþia.

Orice primar normal s-ar fi bucurat, sãaibã în comuna lui personalitãþi deasemenea valoare, venite sã vadã, sã discuteîmpreunã ºi sã gãseascã soluþii pentrudezvoltarea zonei în general ºi a comuneiîn special ºi ar fi fãcut tot posibilul ca aceºtiasã se simtã bine ºi sã-l remarce în calitatede gospodar al comunei.

Cred cã de fapt Scutea nu se simte binesã fie alãturi de persoane inteligente. Elniciodatã n-a fost prezent împreunã cuceilalþi primari, la întâlnirile organizate depreºedintele Consiliului Judeþean MartinBottesch în Agnita. ªi a fost invitat. ªi acoloputea spune ce probleme are comuna,putea sã se consulte cu ceilalþi primari. Else simte bine numai în prezenþa celor pecare poate sã-i sperie ori sã-i pupe. ªi nu-itotdeauna cazul.

Tot la telefon m-a anunþat cã nu maivrea sã fie în asociaþia „Valea Hârtibaciului”ºi nici nu vrea sã mai primeascã „GazetaHârtibaciului”.

În acest sens, nu mie trebuia sã mi seadreseze - pentru cã eu sunt simplu salahorîn asociaþie - ci Consiliului Local al comuneiChirpãr, pentru cã acesta este membru alasociaþiei ºi l-a desemnat sã-l reprezinte.Dacã Scutea nu vrea sã fie în rând cu ceilalþiprimari, Consiliul va trebui sã numeascãaltã persoanã, pentru ca Chirpãrul sãrãmânã în rând cu celelalte comune.

Referitor la Gazeta Hârtibaciului,aceasta, printre altele, informeazã cititoriidespre problemele din zonã ºi despre ceeace se întâmplã în localitãþile de pe ValeaHârtibaciului. Cei care fac acest lucruadunând ºi scriind articole, nu primesc niciun ban de la primãrii. Banii de la primãriisunt folosiþi numai pentru editare ºi

SCUTEA PRIMARU VREAS{ M{ DEA @N JUDECAT{

Referidu-se la doctoriþa de ladispensarul din Rãvãºel, un locuitordin Mihãileni spunea cã, „TotdeaunaRãvãºelul a avut parte de medici bunidar niciodatã n-a ºtiut sã-i aprecieze”.

Acest lucru a fost confirmat în datade 28 februarie a.c., când la Rãvãºel asosit un camion care a adus din

SPRIJIN PENTRUDISPENSARUL DIN

R{V{~ELrelaþiile cu locuitorii din Mihãileni,Rãvãºel, Metiº, ªalcãu ºi Moardãº,unde îºi viziteazã pacienþii cu ajutorulbicicletei, Dr. Elena Dogaru era foartemulþumitã de aparatura ºi mobilierulpe care le-a primit : pat electric,canapea pentru consultaþii sterilizatorperformant, electrocardiograf,

I. B.

tipãrire.Pentru a obþine informaþiile necesare,

m-am adresat personal primarilor, cadrelordidactice ºi preoþilor din comune. În mãsuraîn care informaþiile ne-au fost date, le-ampublicat.

Deci Gazeta Hârtibaciului, realizatoriiacesteia vor sã vinã în sprijinul Primãriilor,a Consiliilor Locale, sunt colaboratorii ºinu subordonaþii acestora.

Menþionãm cã prin grijacolaboratorului principal al gazetei, MariusHalmaghi, aceasta ajunge la toateinstituþiile judeþene, care sunt astfelinformate despre zona Vãii Hârtibaciului.Nu este puþin lucru, atunci când în acesteinstituþii nu este nici un reprezentant depe Valea Hârtibaciului. Doar în ConsiliulJudeþean a fost numit, aºa de formã, unconsilier sã ne reprezinte, dar acestanefiind din partea locului nu-l preaintereseazã.

Ar fi fost bine dacã primarul din Chirpãrar fi citit ºi înþeles motoul de pe frontispiciulgazetei; „ªi care va vrea sã fie întâi întrevoi, sã fie tuturor slugã”.

Este un citat din Biblie. Dar pentru apricepe aceastã idee, trebuia sã calce maides uºa bisericii, sã fi avut alþi educatoridecât cei care l-au învãþat cum sã sperie ºisã umileascã oamenii.

N-o sã-i mai trimitem gazeta primarului,cã tot n-a ºtiut sã se foloseascã de ea, darchirpãrenilor o sã le-o trimitem încontinuare, pentru cã e dreptul lor s-oprimeascã.

De fapt primarul din Chirpãr n-a ºtiutnici cum sã foloseascã 600 000 lei (ºasemiliarde în bani vechi), care i-au fost alocaþiPrimãriei de Inspectoratul ªcolar Judeþean,în urma unui proiect fãcut pentru ºcoalã înmod gratuit de Marius Halmaghi.

Când toþi primarii din þara asta sebucurã pentru orice sumã, cât de micã,primarul chirpãrenilor s-a fãcut de toatãminunea, umblând pe la Prefecturã,Inspectoratul ªcolar ºi Consiliu Judeþeanspunând, spre mirarea acestora, cã nu vreabanii. ªi nu i-a mai primit.

Se spune cã - „Dumnezeu îþi dã dar nu-þi bagã în traistã”. Chirpãrenilor li s-a bãgatîn traistã dar primarul a aruncat-o.

Mi-aduc aminte de vorba unui þãraninteligent; „Cine n-o fost de când îi, ãla pãnã-i lumea, nu-i”.

Atât în ziarul Tribuna, cât ºi în GazetaHârtibaciului, am încercat sã scriu articolecare sã arate ce a fost ºi ce se întâmplãpozitiv în Agnita ºi pe Valea Hârtibaciului.Nu-mi place sã dau informaþii negative,pentru cã vreau sã induc o impresie bunãdespre locurile ºi oamenii de aici. Oameniimai ales, meritã acest lucru.

Nici despre primarul din Chirpãr n-aºfi scris toate acestea, cã tot nu-i foloseºteºi are ºi aºa destule belele pe cap, dar dupãce m-a ameninþat ºi m-a beºtelit, mi-a închistelefonul lãsându-mã fãrã replicã. Acumaºtept citaþia la tribunal.

I. Bârsan.

care au scris reclamaþia, o acuzã cã lecumpãrã medicamente bolnavilor dinaceastã zonã izolatã. De fapt trimitereþetele prin fax la o farmacie dinNocrich, farmacista aduce medica-mentele însoþite de chitanþã ºidoctoriþa le dã bolnavilor , care n-aualtã ºansã pentru a ºi le cumpãra.Lucru recunoscut de doctoriþã ºidovedit cu chitanþele pe care le ia dela farmacista din Nocrich. Numai cãde la bolnavi nu primeºte decâtvaloarea medicamentelor, conform cuchitanþele.

Acþiunile persoanelor rãu

Germania, landul Turingia, totmobilierul ºi aparatura necesare unuidispensar. Era donaþia fãcutã de odoctoriþã care s-a pensionat. Actulgeneroasei doctoriþe a fost sprijinit dediverºi sponsori care au suportatcheltuielile de transport, cel maiimplicat fiind Dr. Paul Milata, istoricdin Berlin în vârstã de 31 de ani,originar din Sibiu.

Cea care pune mult suf let în

material sanitar ºi mult mobiliernecesar unui dispensar .

Mulþumirea doctoriþei a fostumbritã de un control din parteaDirecþiei Sanitare Sibiu. Nu controlula deranjat-o pe inimoasa doctoriþã cifaptul cã acesta venea în urma unorreclamaþii, fãcute în numele unorpersoane care nu ºtiu sã fi semnatvreo listã, prin care i se aduceauacuzaþii nemeritate. Printre altele, cei

intenþionate o nemulþumesc pe tânãradoctoriþã dar nu o dezarmeazã. Eacontinuã sã se ocupe de pacienþii dincele cinci sate, în care majoritatea auvenituri foarte mici.

Pãcat cã doctoriþa Elena Dogarueste ºicanatã de persoane cu un maregrad de ipocrizie, dar e bine cã esteiubitã de pacienþi ºi apreciatã depersoane strãine care o ºi sprijinã.Intermediarul donaþiei de la Rãvãºela fost Joachim Cotaru, managerulasociaþiei GAL MicroregiuneaHârtibaciu.

Ioan Vaida.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 7

@N LUNA MARTIEESTE ZIUA LOR

Popa Ioan Alþâna 2 martie 80 de aniVocilã Eva Ruja 4 martie 80 de aniHuciu Avram Alþâna 6 martie 80 de aniStãniþ Ana Hosman 9 martie 84 de aniOneamoise Emil Retiº 11 martie 82 de aniLaptea Lucreþia Bruiu 13 martie 84 de aniPuºcaº Ana Alþâna 16 martie 88 de aniComºa Victoria Alþâna 20 martie 85 de aniRaicu Toader Ghijasa de Sus 20 martie 85 de aniNistor Ana Ghijasa de Sus 23 martie 85 de aniRãduleþ Nicolae Bruiu 23 martie 84 de aniOana Florian Bruiu 24 martie 82 de aniBucºã Maria Alþâna 26 martie 82 de aniMiess Barbara Alþâna 27 martie 85 de aniLungu Mateiu Alþâna 28 martie 83 de aniIlea Ioan Alþâna 29 martie 89 de aniBrezae Nicolae Alþâna 31 martie 84 de ani

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.

Totu-i alb, pe câmp pe dealuri, împrejur, îndepãrtare,Ca fantasme albe, norii tupilaþi se pierd înzare.ªi pe-ntinderea pustie fãrã umbre, fãrã fum,Se vãd vacile flãmânde pãscând scai în loc defân.

I. B.

În anul 2008, vine Dumnezeu la Noe,care trãia liniºtit în Australia ºi-i zice- Noe, pãmântul s-a umplut de rãutate ºioamenii M-au uitat. Vreau sã-miconstruieºti o nouã Arcã, pentru cãPotopul va veni iar. Sã iei din fiecarespecie câte un exemplar mascul ºi femelã.Ai la dispoziþie 6 luni de zile! Dupã 6 lunise uitã Dumnezeu pe pãmânt ºi-l vede peNoe plângând în grãdinã.- Noe!!! Sunt pe cale sã încep Potopul,unde este Arca ???

- Iartã-mã Doamne, dar lucrurile s-aumai schimbat între timp... Am nevoie deautorizaþie de construcþie. Mã tot cert cuun inspector, pentru un sistemantiincendiu, vecinii m-au dat în judecatãpentru cã am încãlcat planul de urbanismconstruind Arca în grãdina mea ºi astfelam încãlcat normele de înãlþime.

Apoi compania de electricitate acerut sã pun ipoteca pe Arcã în vedereaacoperirii costurilor de transport ºi demutare a liniilor de înaltã tensiune cetrebuie date la o parte din calea Arciipentru a fi lansatã la apã. Degeaba le-amspus eu cã va veni marea la mine, cã num-au crezut.

Sã fac rost de lemn, a fost o altãproblemã. Este interzis sã tai lemn dinpãdurile învecinate deoarece acolotrãieºte bufniþa cu pete care-i o specieprotejatã. Am încercat sã-i conving peecologiºti cã tai lemnul tocmai pentru asalva bufniþa, dar nici n-au vrut sã steade vorbã cu mine.

Când am început sã adun animalele,am fost dat în judecatã de un grup deactiviºti pentru protecþia animalelor. Eisusþineau cã þin animale sãlbaticesechestrate împotriva voinþei lor, ºi deasemenea au susþinut ca sã pun atâteaanimale într-un spaþiu atât de micã,înseamnã cruzime asupra lor.

Apoi Ministerul Mediului, au spus cãnu am voie sã construiesc Arca pânã cândreprezentanþii lor nu fac un studiu demediu ºi implicaþiile pe care Potopul Tãule poate avea asupra mediului. Încã amun proces în derulare cu MinisterulMuncii, deoarce încã nu m-am hotãrâtcâte minoritãþi ale grupurilor etnice sãangajez pe ºantier iar Blocul Sindical numã lasã sã-mi folosesc la construcþie copiiimei deoarece nu fac parte din Sindicat ºinu au certificare ISCIR pentruconstrucþia de Arce.

Ca sã fie totul ºi mai rãu, Fiscul, mi-aconfiscat toate proprietãþile deoarce,susþin ei, vreau sã pãrãsesc þara cu speciide animale pe cale de dispariþie.

- Deci Doamne iartã-mã dar, îmi trebuie pe puþin 10 ani ca sã fac tot cemi-ai zis.

Dintr-o datã cerul se luminã, noriidispãrurã, iar soarele din nou apãrustrãlucitor pe cer.

- Doamne, sã înþeleg cã nu ne maidistrugi lumea ?

- Nu Noe, se pare cã mi-a luat-oguvernul înainte...

Sã sperãm cã ne vor ierta pentruglumã shi bunul Dumnezeu shi Noe;

O zi bunã tuturor !

Când e cap de primãvarã ºi prin coajaalunului se aud cele dintâi zvâcniri alemugurului, Soarele, sãturat ºi el de atâtaiarnã, dã sã fugã spre miazãzi ºi din pricinãcã, prin asta, el se abate din drumul lui, seclatinã temelia lumii. Soarele are la teleguþalui 9 cai, ºi pentru ca sã poatã fugi mai repedespre cãldura miezei zilei, ia nouã babe rele –ºtiind cã pentru treaba asta numai babele suntbune, cãci baba e mai rea decât Dracul- ºiîncalecã ºi încalecã pe fiecare cal câte o babã,ca sã batã caii ºi sã-i goneascã, pânã le-o ieºisufletul, ca astfel sã poatã scãpa cu fuga pepoarta cerului. În vremea asta tot plouã cuviscol ºi cu ninsoare 9 zile, adicã atâtea câtsunt ºi babele.

Dar la poarta cerului stã Sân Toaderpãzitor. ªi fiind ºi el cam somnoros de vegheaºi de frigul ierni, Soarele scapã pe poartã ºiþine-te pârleo! Dar ºi Sân Toader cum prindede veste, sare ars de la locul lui ºi, aruncându-ºi cojoacele, dã fuga la grajdurile cereºti, îºiia ºi el 9 cai nãzdrãvani ºi, încãlecând pefiecare cal câte un moº, dintre cei care auîmbãtrânit mânând caii ºi ºtiu rânduialafrânelor, o porneºte în goanã dupã soare.

ªi 8 zile de la plecarea lui Sân Toader,tot pãmântul ºi toatã firea stã amorþitã, pentrucã cei 8 cai ºi 8 moºi nu pot da de veste,

ZILELE BABELOR~I ALE MO~NEGILOR

încotro a apucat Soarele. Numai Alexa, moºulcel de al 9-lea apucã tocmai pe drumul pe carea apucat Soarele ºi-l zãreºte, dând de veste ºicelorlalþi moºi. ªi atunci toþi moºii fugîmpreunã dupã Soare. ªi în ziua asta toatãfirea se dezmorþeºte ºi ies gângãniilepãmântului din toate borþile unde au iernat.Ies la ivealã ºi ºerpii ºi broaºtele ºi tot ce-aadormit pentru iarnã. Iar dacã Moº Alexe nu-l zãreºte nici în ziua a noua, atunci toatã fireaºi toate gângãniile pãmântului, trebuie sãdoarmã pânã-n ziua când Moº Alexe gãseºtedrumul Soarelui. ªi prinzându-l, îl aduc cu alaiiar pe drumul, pe care Dumnezeu i-a poruncitsã meargã de la începutul lumii. ªi fug 9 zilebabele pânã sã deie Sân Toader de veste, cãi-a fugit soarele ºi fug 9 zile moºii dupã Soare,pânã sã-l zãreascã ºi trec 9 zile, pânã cesoarele revine la drumul lui din cer, când toatevietãþile pãmântului se ivesc ºi înveselescpãmântul, ca semn de bunã veste, cã n-are sãpiardã pãmântul. ªi, de aceea, de la BabaDochia, cea mai straºnicã babã, sunt 9 zilepânã la Sân Toader ºi de la Sân Toader 9 zilepânã la Alexe, omul lui Dumnezeu ºi de laAlexe 9 zile pânã la Buna-Vestire.

Mircea Olinescu

Mitologie Româneascã

Viaþa e o ocazie – profitã;E frumoasã – admir-o;E un vis – realizeazã-l;E o provocare – înfrunt-o;E o datorie –achitã-þi-o;E un joc - prinde-te-n el;E o fãgãduinþã – împlineºte-o;Viaþa e amarã – depãºeºte-o;E un cântec – fredoneazã-l;E o luptã – accept-o;E o tragedie – confrunt-o;Viaþa e noroc – fãþi-l;Viaþa e viaþã. Luptã pentru ea.

Maica Tereza

V I A | A

Parodie

CRI~ANCIPRIAN

Motto

CunoaºtereaE asemenea zalelorDintr-un lanþ infinit

Ce se pãstreazãPrin lubrefierea cuvântului

PATURI ªI OGLINZI

În camerã4 paturi4 oglinzi

ºi 3 umbre,A 4 umbrã

Sunt euºi stau la Nord

opus celui din Sud.ªi mã gândesc

La naºterea meaCând am ocupat

Patul din Estºi m-am privit

În oglinda din EstCare a devenit

Prima mea umbrãAcum sunt una

Cu umbraCare voi fi curând

Pentru cã mã voi muta în SudMai ales acum

Cândsatanitatea a atins

Apogeul ei:În Sud e Divinitatea

ÎnþelepciuneaDar voi trece

În patul de apusobosit de umbra din Est

Amãrât de umbra din NordPlin de speranþã

cu umbra din SudIndiferent

Seninªi împãcatCu mine

Cu umbrele meleCu oglinzile mele

Cu totCe reprezint

Eu

(fost „cãminar” în Agnita)

Luna Februarie - Luna Carnavalului

Pentru descretzirea

fruntzilor:

Noe `iPotopul ^n

2008

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE PRODUSEELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE

LA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cine vrea produse ºi servicii decalitate se poate adresa firmei S.C.MODEST IMPEX S.R.L.!

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are oechipã de constructori bine calificatã,cu experienþã, capabilã sã executelucrãri de cea mai bunã calitate, careoferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama demateriale necesare unei construcþii,de la cele folosite pentru fundaþie pânãla cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST

IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variateproduse: aparaturã electro-casnicã,materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºiaparate de uz gospodãresc, scule ºiaccesorii la preþuri fãrã concurenþã ºicalitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselorcumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc

numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX

S.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

La „CHIRI”

Aºa aratã unadin strãzile princare se intrã înoraºul Agnita. ªinu este singuraprin care, peroþile tractoare-lor ºi a atelajelor,pãmântul esteadus pe asfalt,dupã care se con-statã cã oraºul eplin de praf ºistrãzile de gropi.Ce-i de fãcut ?

I. B.

NU VREMPAMANT !

FESTIVALULH}RTIB{CENILOR

A III-a ediþie a „Festivalului Hârtibãcenilor” va avea loc în 4

mai (Duminica Tomii), la Marpod, dupã ce ediþia precedentã s-a

desfãºurat la Chirpãr. Se preconizeazã o prezenþã mai mare a

localitãþilor de pe Valea Hârtibaciului. I. B.