GAZETA HÂRTIBACIULUI�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

NumÃRUL 5, AUGUST 2006APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI �VALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

La jumãtatea drumuluidintre Sibiu ºi Agnita, laÞichindeal, privirile sunt atrasede o minunatã grãdinã, lacapãtul cãreia se înalþã câtevaconstrucþii din lemn. Cruceamare de la intrarea în grãdinãaratã cã ai pãtruns într-un locbinecuvântat. Flori multicolorestrãjuiesc drumul pânã laclãdirile ce adãpostesc chiliilecãlugãreºti ºi un spaþiu derugãciune. Deasupra pe deal auînceput sã creascã zidurile noiale unei biserici de cãrãmidã.Acesta e mãnãstirea de laÞichindeal.

ªaisprezece mãicuþeconduse de monahia Marina Matei, trãiesc aici în curãþenie spiritualã ºi materialã, în rugãciune ºimuncã monahalã.

În zilele obiºnuite e liniºte la mãnãstire. Duminica ºi de sãrbãtori curtea e animatã de prezenþacredincioºilor, veniþi la Sfânta Liturghie desãvârºitã de preotul Cristian Vaida venit pentru aceasta de lamitropolia din Sibiu. Agitaþia e foarte mare în 8 septembrie când e ziua Naºterii Maicii Domnului(Sfânta Marie Micã), hramul mãnãstirii. Atunci ºoseaua se umple de autobuze ºi maºini mici iar curteamãnãstirii de creºtini veniþi sã se roage pentru liniºtea lor ºi a celor dragi. Atunci toþi se hrãnesc cu unstrop din frumuseþea, liniºtea ºi pacea acestui colþ de rai creat de câteva cãlugãriþe harnice în rugãciuniºi muncã.

UN COL| DE RAI

Înainte de revoluþie, n-au scãpat nici o oportunitatede a pune mâna pe CARTEA MARE, singuracertitudine pentru plecare definitivã în Germania, iardupã 89, când s-au deschis temporar graniþele, auabandonat totul ºi au plecat în grabã temându-se parcãsã nu piardã ultimul tren. Aºa ºi-au abandonat saºiilocurile natale, plecând într-o lume mai bine organizatã,cu certitudinea uneiexistenþe materiale maisigure, cu un nivel de traimai bun.

Pentru cei tineri,plecarea n-a fost o problemãci dimpotrivã, a fost oaventurã interesantã, într-olume nouã, cu ofertemateriale la care n-auîndrãznit sã viseze când eraupionieri sau uteciºti înRomânia. Pentru ei locurilenatale au devenit repedeniºte amintiri tot mai difuze.

Celor vârstnici le-a fostmai greu. Ruperea de locuri,de tradiþii, de culturaspecificã, ieºirea dintr-ocomunitate cu o scarã avalorilor în care fiecare îºi cunoºtea locul, ºi trecereaîntr-o lume în care e foarte greu sã ieºi din anonimat, i-a afectat sufleteºte. De aceea foarte mulþi se bucurã deconcedii pentru a revenii acasã. Pentru cei care au plecatînainte de 89, acasã înseamnã, þara, localitatea, hotareleºi prieteni români la care vin în concediu. Pentru ceicare nu ºi-au vândut proprietãþile, acasã înseamnã chiarcasa în care s-au nãscut ori ºi-au construit-o, ºi pe carevin s-o mai repare, s-o mai amenajeze, în speranþa cãodatã aici se vor regãsi.

Anul acesta saºii din Nocrich, Alþîna, Marpod ºiHozman au mai adãugat un reper noþiunii, acasã, pe acelaal bisericii. Prezenþa celor aproape douã sute decredincioºi la biserica din Nocrich, unde clopotele aubãtut ºi uºile s-au deschis din nou dupã 14 ani, dovedeºtenecesitatea de a se regãsi în cadrul comunitãþii, în spiritul

acesteia în care s-au format ºi au trãit. Fãrã credincioºibisericile sãseºti pot devenii obiecte de patrimoniu,muzee, cetãþi de ziduri puternice dar seci. Cu creºtiniîn ele, cu rugãciuni acompaniate de orgã, ele capãtã viaþãºi dau sens spiritual întoarcerii acasã.

Ideea ca în fiecare an, una din bisericile din celepatru localitãþi, sã-i primeascã pe cei veniþi acasã efoarte binevenitã, atât pentru cei ce îºi cautã amintirile,cât ºi pentru bisericile care reînvie când sub bolþile lorrãsunã cântece de rugãciune.

DIN NOU ACAS{

� ~coala Br[deni� - pag. 3

�O oaz[ de lini`te� - pag. 4

Din SUMAR

Folclor - pag. 7

�Zilele ora`ului� - pag. 5

8 septembrie 2006Festival la Bruiu - pag. 4

14 septembrie 2006Festival la Chirpãr - pag. 4

2 2006GAZETA HÂRTIBACIULUI

• • • • • S-a aprobat înfiinþarea societãþii pe acþiuni « Apa Târnavei Mari » constituitã din unitãþi teritorialadministrative, respectiv Mediaº, Dumbrãveni, Copºa Micã ºi Agnita. Sediul noii societãþi este înMediaº, Piaþa Coposu nr. 3. Capitalul subscris ºi vãrsat este de 120.000 lei, rezultat din aportul tuturormembrilor, Agnita contribuind cu 20.000 lei. Societatea nou înfiinþatã are ca principal obiectiv realizareacadrului instituþional prevãzut de lege pentru implementarea proiectului ISPA «Asistenþã tehnicã pentruîntãrirea capacitãþii instituþionale a beneficiarilor finali ISPA în sectorul de apã potabilã/ apãuzatã în România». Managerul interimar al noii societãþi este Ioan ªerban � ºeful Gospodãriei Comunaledin Mediaº, pânã la organizarea unui concurs.••••• Instituþia Prefectului a validat propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 11localitãþi. Astfel, în baza Legii 247/ 2005, s-au validat propunerile celor din Bruiu, Chirpãr, Nocrich,Roºia, º.a. De asemene s-au validat restituirile drumurilor forestiere pentru Arpaºu de Jos ºi Cîrþa. Afost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetaþie forestierã, pentru composesorate ºipersoane fizice, pentru comisia localã din Bruiu ºi pentru primãriile din Bruiu ºi Chirpãr.• • • • • În ÞARA SECAªELOR douã mari manifestãri au transformat localitãþile Gîrbova ºi Ludoº. Astfel în 5august la Gîrbova-judeþul Alba românii ºi saºii în straie de sãrbãtoare au ocupat centrul localitãþii. Oinfuzie de culoare ºi cântece într-o atmosferã de mare sãrbãtoare pe care gârbovenii n-au mai vãzut-odinainte de 1990. Parada portului popular � un obicei anual a fost reluatã dupã mai bine de douãdecenii, comuna fiind cunoscutã pentru vinul de Gîrbova, apreciat în toatã Transilvania ºi, nu numai. Unproiect al judeþului Alba aºeazã localitatea într-un circuit turistic, ce se doreºte internaþional: „DRUMULVINULUI”. Zilele de 26-27 august comuna Ludoº s-a mobilizat exemplar pentru o reîntâlnire a fiilorcomunei. Dupã 29 de ani (în 1977 a avut loc prima întâlnire) comuna ºi-a recunoscut copiii ºi nepoþii,cu toþii reveniþi pe meleagurile natale. Un bun prilej sã comemoreze eroii satului, sã atribuie ºcolii dinLudoº numele �Ilie Micu� � compozitorul, profesorul ºi dirijorul (nãscut aici) ºi care a fost cinstit � înprimul rând � de sibieni. Se cunoaºte cã ªcoala Popularã de Arte ºi Meserii pãstreazã memoria ºinumele �Ilie Micu� � primul director al acestei instituþii judeþene. Se cuvine a aminti cã pe frontispiciulcãminului cultural s-au dispus douã plãci comemorative �prof. dr. Vasile Glodariu� ºi ale celui mai marepictor bisericesc din Transilvania sec. XIX �Octavian Smigelschi� (cele mai celebre picturi se pãstreazãîn catedrala Mitropoliei Ardealului de la Sibiu, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Artã din Bucureºti ºi Muzeuldin Budapesta).• • • • • Brânzeturile vândute pe marginea drumului se vor confisca. O.P.C-ul a aplicat amenzi tuturorcelor care vând pe DN1 produse lactate. Aviz amatorilor.• • • • • În Mãrginimea Sibiului, la Tiliºca, a avut loc de Sf. Maria � în 15 august � prima ediþie a �SãrbãtoriiOierilor�. Manifestarea a debutat cu un simpozion dedicat �Oieritului � între tradiþie ºi modernitate� �un bun prilej de comunicare ºi polemici între experienþa occidentalã privind creºterea oilor ºi experienþasecularã a oierilor din cel mai „experimentat” þinut românesc care pãstreazã - de milenii � experienþaºi tradiþiile transhumanþei. Festivalul s-a þinut pe �Luncã� un loc magnific, înconjurat de pãdure ºi apã, lapoalele munþilor, transformat pentru o zi într-o poianã a cântecului, dansului ºi a distracþiei. Aici s-aureîntâlnit oierii din Mãrginime pentru a depãna amintiri ºi pentru a pregãti viitorul. Un viitor destul desumbru dupã relatãrile specialiºtilor Direcþiei Agricole. Sã fie oare semnalul sfârºitului transhumanþei ºial dispariþiei unei ocupaþii milenare care a ºtiut permanent sã gãseascã soluþia pentru supravieþuire?• • • • • Seceta a afectat producþia de grâu a judeþului. Statistica susþine cã dupã recoltarea a 10.750 haavem o producþie de 26.833 de tone de grâu, aproximativ 25% din grâul necesar pentru pâinea locuitorilorjudeþului. Este previzibil �importul� din alte judeþe, producãtorii de pâine trebuind sã se orienteze sprevestul ºi sudul þãrii.

August 2006

CRONICA VREMURILORSpre informare `i cugetare!

• • • • • Atenþie pãrinþi. Copii trebuie sã înveþe sã se spele pe mâini. �Boala mâinilor murdare� face victimeºi pe Valea Hârtibaciului. La începutul lunii august, Agnita conducea într-un clasament nedorit, aici fiindînregistrate 11 cazuri de hepatitã. Majoritatea sunt tineri cu vârsta între 15 ºi 25 de ani. Igiena riguroasãºi spãlatul frecvent pe mâini sunt soluþia cea mai simplã de a evita hepatita tip A. Simptomele bolii suntevidente: o obosealã accentuatã, vãrsãturi, greþuri, durerile decap, urina roºie-brunã, decolorareamateriilor fecale, modificãrile de coloraþie ale pielii; toate acestea trebuie sã vã determine sã apelaþimedicul, de urgenþã.• • • • • Comerþul exterior al judeþului Sibiu are un bilanþ pozitiv în urmãtoarele domenii: metale comuneºi articole din acestea, încãlþãminte, ghete ºi articole similare, mobilã, aparate de iluminat, piei, blãnuri,materii textile, mijloace de transport, sticlã ºi articole din sticlã. Solduri negative se înregistreazã lacapitolele: combustibili, uleiurile minerale ºi produse obþinute din distilarea acestora, produse ale industrieichimice, maºini, aparate ºi echipamente electrice, instrumente, aparate optice º.a. Pe ansamblu balanþacomercialã înregistreazã un deficit, în luna iunie, de 806.082 mii euro, aceasta datorându-seimporturilor de gaze realizate prin Romgaz, aferente întregii þãri. Dacã se exclud importurile degaze naturale balanþa înregistreazã un deficit de 90.272 mii euro.• • • • • La Nocrich, pe drumurile din comunã s-au transportat peste 500 mc de balastru, prin firma Modest-Impex SRL Agnita.••••• Pe piaþã, produsele din carne se vor scumpi ca urmare a marilor investiþii necesare atingeriistandardelor europene de calitate. Asociaþia Românã a Cãrnii estimeazã o creºtere a produselordatoritã majorãrii preþurilor pe piaþa europeanã ºi producþiei interne scãzute (mult sub nivelul cererii).Gripa aviarã a scãzut consumul la carnea de pasãre, crescând consumul la carnea de porc, carcaseleimportate având preþul de 2-2,2 euro (faþã de 1,6 euro în primãvarã). La aceasta se adaugã taxavamalã de 10%. Procesatorii cer sprijinul autoritãþilor pentru anularea taxei vamale la carcasa de porcºi prelungirea facilitãþilor sanitar veterinare la importul de pe piaþa nord americanã.• • • • • Atenþie la cota de lapte. Acordarea ei se face începând cu 1 august finalizându-se la 31 octombrie2006. Cotele individuale de lapte se acordã pentru livrãri/ vânzãri directe pe baza solicitãrilor scrisecãtre Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte. Evidenþa vacilor de lapte se face în �Caietulfermierului� (modelul este elaborat de DACL), caiet ce trebuie pãstrat minim trei ani de la obþinereacotei. Condiþiile obþinerii cotei de lapte pot fi discutate cu specialiºtii agricoli, primarii comunelor ºi oriceinformaþie suplimentarã poate fi obþinutã de la D.A.C.L. - medicul veterinar Matei Virgil � tel.: 229.271,229.957. În atenþia tuturor fermierilor: nu ne glijaþi obþinerea cotei de lapte!• • • • • A apãrut o lucrare de prezentare a bisericii evanghelice din Dealu Frumos, editatã deUniversitatea de Arhitecturã ºi Urbanism �Ion Mincu� Bucureºti � Centrul de Studii pentruArhitecturã Vernacularã. Într-un format de buzunar, în condiþii de tipar excelente, lucrarea prezintãbiserica, fortificaþia ºi conceptul Festivalului IN BETWEEN 2005 în limba românã ºi englezã. Deapreciat iniþiativa ºi implicarea directorului acestui Centru � d-l Sergiu Nistor � comisar ºef alMinisterului Culturii ºi Cultelor pentru programul �Sibiu Capitalã Culturalã Europeanã 2007�.Oare nu se pot gãsi resurse pentru a apare lucrãri despre toate monumentele istoricereprezentative din judeþul Sibiu? Mai sunt trei luni pânã la lansarea celui mai important evenimentcultural din România ºi judeþul Sibiu nu are materiale de prezentare!!!• • • • • S-au fãcut apeducte pentru adãpatul animalelor în pãºunea de la Chirpãr ºi în satele Vãrd ºi Sãsãuº.• • • • • Holdingul Atlassib angajeazã absolvenþi promoþia 2006! În atenþia tinerilor cu studii superioarecare încã nu au gãsit un loc de muncã adecvat. Sunt solicitaþi juriºtii, inginerii, economiºtii, analiºtiiprogramatori ºi cei care au specializare în turism ºi servicii.• • • • • În Chirpãr se finalizeazã instalarea unui minigater al primãriei, unde prioritar se vor executa lucrãride interes public dar ºi pentru cetãþenii comunei, s-a finalizat grupul social ºi garajul de la primãrie ºi s-a împrejmuit parcul.• • • • • ªedinþa Consiliului Judeþean Sibiu din luna august s-a þinut la Bîlea. Pe când se planificã unala Agnita, având în vedere cã urmãtoarele vor fi la Bazna ºi Dumbrãveni ?• • • • • Toate manifestãrile sibiene ce se desfãºoarã în aceastã perioadã în judeþ sunt repetiþii generalepentru pregãtirea manifestãrilor din 2007. Sunt de remarcat « Zilele Culturale ale Sãliºtei », « TârgulOlarilor Sibiu », «Sãrbãtoarea Oierilor-Tiliºca », etc. Cu ce se prezintã Valea Hârtibaciului înAgenda Culturalã a judeþului Sibiu în 2007 ?

În Tratatul de la Maastricht, din 1991, a fost introdus conceptul dePiaþã Unicã Europeanã. Acesta a intrat în vigoare din 1993 asigurându-seconceptul: �O zonã fãrã frontiere interne, în care este asiguratã libera circulaþiea bunurilor, persoanelor, serviciilor ºi capitalului�.Piaþa unicã internã este consideratã cea mai mare realizare a Uniunii Europene.Astfel s-a instituit principiu ca economicul sã se sustragã controlului politic,rolul statului rezumându-se la rolul de administrare ºi nu de implicare. Statelemembre se obligã sã simplifice procedurile ºi formalitãþile administrativenecesare accesului la activitate de servicii ºi la exercitarea acesteia. Din datade 31 decembrie 2008 statele membre trebuie sã asigure accesul la o activitatede servicii ºi la exercitarea acesteia facil, la distanþã ºi pe cale electronicã.

PIA|A UNIC{ EUROPEAN{

· Fumatul pasiv provoacã anualmoartea a 80.000 de oameni anual înUE?

· În Italia te poþi adresa cuapelativul de �doctore� oricãreipersoane care a absolvit o facultate ºide �profesore� în toate discuþiile cuprofesori universitari ºi doctori?

· Cea mai tânãrã populaþie din UEeste în Olanda?

· Elveþia a dorit în 1992 sã sealãture UE? A renunþat dupãreferendumul efectuat.

· Franþa are instituþionalizatã ceamai mare perioadã de concediu � 5sãptãmâni de vacanþã anual?

· Cea mai veche bancã centralã dinlume este din 1668, în Suedia?

~tia\i c[ . ~tia\i c[

S-a înfiinþat Asociaþia Ecomuzeul RegionalSibiu având ca membrii fondatori:1. Consiliul Local al comunei Biertan, cusediul în localitatea Biertan Str. 1 Decembrie,nr.19, judetul Sibiu - 557045, reprezentat deprimar Cornel RAÞIU2. Consiliul Local al comunei Chirpãr, cusediul în localitatea Chirpãr, judeþul Sibiu -557 080, reprezentat de primar NicolaeSCUTEA3. Consiliul Local al comunei Gura

Râului, cu sediul în localitatea Gura Râului, nr. 560, judeþul Sibiu, reprezentat deprimar Ioan DUÞU4. Consiliul Local al comunei Moºna, cu sediul în localitatea Mosna , nr. 70, judeþulSibiu - 557160, reprezentat de primar Eugen ROBA5. Consiliul Local al orasului Sãliºte, cu sediul în localitatea Sãliºte, Str. Steaza nr. 9,judeþul Sibiu - 557225, reprezentat de primar Teodor Dumitru BANCIU6. Consiliul Local al comunei Valea Viilor, cu sediul în localitatea Valea Viilor, StradaPrincipala, nr. 342, judeþul Sibiu, reprezentat de primar Ilie Avram PINTE

Asociatia are ca scop crearea ºi gestionarea unui ecomuzeu în judeþul Sibiu, proiect ambiþiosce doreºte a debuta cu deschiderea de ecomuzee în cursul anului 2007, sprijinit financiarfinanciar d Ministerul Culturii ºi Cultelor, respectiv de Direcþia Judeþeanã pentru Culturã,Culte ºi Patrimoniu Naþional Cultural Sibiu.Pentru ducerea la îndeplinire a scopului avut asociaþia ºi-a propus urmãtoarele obiective:

a) derularea activitãþilor pregãtitoare în vederea deschiderii ecomuzeului în judeþul Sibiub) realizarea unor proiecte de dezvoltare localã ºi zonalã ºi prezentarea lor în vedereaobþinerii de surse de finanþare nebugetarec) instituirea unui mediu optim pentru desfãºurarea activitãþilor de cercetare ºi informarea comunitãþilor locale ºi a turiºtilor;d) editarea de publicaþii proprii (buletine informative, studii, rapoarte de cercetare etc.);e) cooperarea cu alte organizaþii similare care promoveazã aceleaºi principii ºi valori lanivel local, naþional ºi internaþional ºi angajarea în programe de cooperare ºi parteneriat;f) Conservarea obiceiurilor ºi tradiþiilor localeg) Crearea unei reþele agro-turistice pe teritoriul acoperit de ecomuzeuh) Implicarea comunitãþilor locale în protejarea patrimoniuluii) sprijinirea acþiunilor ºi iniþiativelor care rãspund scopului asociaþiei sau suntcomplementare obiectivelor acesteia;j) organizarea altor activitãþi legate de scopul principal al asociaþiei

La Sãsãuº � comuna Chirpãr, centrul de informaþii al ecomuzeului se preconizeazãa se deschide în vechea ºcoalã din localitate, în care se va înfiinþa ºi un muzeu al comunitãþii.

Sediul asociaþiei este în Sibiu, str. Tribunei, nr. 6. � D.J.C.C.P.N.C Sibiu.

· Dupã ce ai fost invitat la cinã sauprânz, în Marea Britanie, e derecomandat sã trimiþi a doua zi oscrisoare de mulþumire?

· Salutul �servus� (dupãungurescul �szervusz�) vine de lalatinescul �cel mai umil servitor alDomnului� (�servus humulimusdomini�)?

· Toate statele au cetãþeni rromi(þigani), cu excepþia Maltei?

· Nemþii nu apreciazã glumeledespre muncã, fiind foarte mândri derealizãrile lor economice?

Sursa: Revista românã deadministraþie publicã localã nr. 23/mai 2006 � Politici europene

ASOCIA|IA ECOMUZEUL REGIONAL SIBIUPREZENT{ PE VALEA HÎRTIBACIULUI LA

S{S{U~ - COMUNA CHIRP{R

GAZETA HÂRTIBACIULUI2006 3

(continuare din numãrul trecut)

ªtiaþi cã Agnita fãcea parte - în 1921 - din fostul judeþ Târnava Mare?Dicþionarul �Transilvaniei, Banatului ºi celorlalte þinuturi alipite� de C Martinovici (ºeful

statisticei regionale ºi profesor la Academia de Agriculturã din Cluj) ºi N. Istrati (ºeful secþieiagricole la Statistica reg. Cluj, fost profesor secundar) prezintã judeþele Transilvaniei. Volumula apãrut la Cluj, în 1921. În acest numãr al gazetei, în dorinþa ca cititorii noºtri sã-ºi recunoascãactuala configuraþie administrativã, prezentãm:

JUDEÞULTÂRNAVA MARE

Suprafaþã 579965 jc (3338 Km p.) Locuitori 148.864 (45 loc. la 1 Km. p.) Români67.612, Unguri 16.187, Germani 63.819, Evrei 966, Alþii 280.

ORAª DE REªEDINÞÃ: SIGHIªOARA.Alte oraºe: Mediaº. 5 plãºi, 61 secretariate comunale, 28 secretariate comunale. In total

123 comune rurale ºi 2 comune urbane.

1. PLASA AGNITA (24 comune rurale).

Suprafaþã 85 358 jc. (491 Km. p.) Locuitori 21.403 (44 loc la 1 Km. p.) Români 11.741,Unguri 712. Germani 8.924, Evrei 23, Alþii 3. Reºed. plãºii: Agnita.

Secretariate comunale 8: Agnita. Apoºdorf, Hendorf, Jacobeni, Mãgãrei, Proºtea, Ruja,Sulumberg.

Secretariate cercuale 7: 1. Bârghiº, Covaº. 2. Ghijasa de sus, Ghijasa de jos,Vecera. 3. Metiºdorf, Rovãºel. 4. Moardãº, ªalcãu, ªaldorf. 5. Netuº. Noiºtat.

6. Veseud, Vãrd. 7. Zlagna, Ighiºdorful român.

2. PLASA CINCU MARE (20 com. rurale).

Suprafaþã 108.517 jc (625 Km. p.) Locuitori 18.567 (30 loc. la 1 Km. p.) Români10.000, Unguri 1146, Germani 7383, Evrei 21, Alþii 17. Reºed. plãºii: Cincul mare.

Secretariate comunale 14: Bãrcuþ, Bruiu, Cincºor, Cincul mare, Felmer, Hundrubechiu,Merghindeal, Mucundorf, Rodbav, Seliºtat,. ªoarº, ªomãrtin, ªona, Valendorf.

Secretariate cercuale 3: 1, Calbor, Boholþ. 2. Retiºdorf, Þelina. 3. Toarcla, Gherdeal.

3. PLASA COHALM (27 com. rurale).

Suprafaþã 153 347 jc. 1883 Km. p.) Locuitori 31167 (35 loc. la 1 Km. p.) Români14.978, Unguri 6981, Germani 9059, Evrei 115, Alþii 34. Reºed. plãºii: Cohalm (Rupea)(27 corn. rurale.)

Secretariate comunale 16: Bundorf, Caþa, Cobor, Cohalm (Rupea), Fiºer, Halmeag,Homorod, Jibert, Lovnic, Mercheaºa, Paloº, Racoºul de jos, Roadeº, Ticuºul sãsesc, Ungra,Viscri.

Secretariate cercuale 5: 1. Dopsa, Bogata Olteana, Mateiaº. 2 Hoghiz, Fântâna. 3.Ormeniº, Agoºtin. 4. Stena, Dãiºoara. 5. Ticuºul român. Crihalma.

4. PLASA MEDIAª (27 com. rurale).

Suprafaþã 99.280 jc. (571 Km. p.) Locuitori 30.627 (54 loc. la 1 Km. p.) Români 13.750,Unguri 1526, Germani 15.230, Evrei 65, Alþii 6. Reºed. plãºii: Mediaº.

Secretariate comunale 9: Agãrbiciu, Biertan. Frâua, Haºag, Ibiºdorful sãsesc, Mojna,Richiºdorf, ªaroº, ªeica micã.

Secretariate cercuale 8: 1. Aþei, Dupuºdorf, 2. Boarta, Stenea Veseud. 3. Brateiu, Buzd.4. Buia, Meghindoala, Petisdorf. 5. Copºa micã, ªoala. 5. ªeica mare, Calvasãr. 7.Vorumloc, Metiºdorf.

5. PLASA SIGHIªOARA (25 com. rurale).

Suprafaþã 109.364 jc (629 Km. p.) Locuitori 25.415 (40 loc, i 1 Km. p.) Români10.496, Unguri 1938, Germani 12.962, Evrei 103 Alþii 16. Reºed. plãºii: Sighiºoara.

Secretariate comunale 14: Apold, Copºa mare, Criþ, Daia sase-ascã, Daneº, Ferihaz,Ibaºfalãu, Laslea mare, Mãlâncrav, Meºendorf Saeº, Saschiz, Seleuºul mare, Valchid.

Secretariate cercuale 5:1. Cloaºterf, Zoltan. 2. Criº, Beºa, Felþa, 3. Hoghilag, Prod. 4.Noul sãsesc, Roandala. 5. Vâlcândorf, ªarpotoc.

Marius Halmaghi

PUTEM CONSTRUI VIITORULF{R{ CUNOA~TEREA TRECUTULUI?

(II) ,, -Tatã , nu e chiar aºa de mare lumeaasta când începi sã umbli sã o cunoºti .��

(Scrisoare datatã 20 .09.1942-IlarionCociºiu)

Infiinþatã în jurul anului 1870 ca ªcoalaelementarã româna ºi germanã, a suferit de-a lungul anilor o multitudine de transformãri,de la predarea în românã /germanã ºi pânã lacea maghiarã .

Incepând cu anul 1920 cele douã ºcolise unesc ºi funcþioneazã pâna în 1990 cu douãsecþii la ciclul primar -romanã/germanã.

Plecarea masivã a etnicilor germani, duparevolutie afecteazã si populaþia ºcolarã acomunei prin desfiinþarea claselor.

ªcoala funcþioneazã în unitaþile dinBradeni 2; Retiº ºi Teline cu nivel preºcolar, primar ºi gimnazial, iar peste 75% din eleviiºcolii provin din familii numeroase, locuindîmpreunã cu bunicii sau alþi membrii aifamiliei pãrinþilor. Colaborarea ºcolii cufamilia este în general bunã, dar puþinipãrinþi participã la rezolvarea unor problemede ordin administrativ ale ºcolii.

Numãrul elevilor care primesc bursesociale este de 75,73% din totalul de 184 �procent ce defineºte clar situaþia familialãdificilã a acestora. Mulþi sunt nevoiþi sãlucreze alãturi de pãrinþii lor sau sã-ºiîngrijeascã fraþii mai mici, alocând timp puþin

pregãtiri pentru ºcoalã.Rezultanta directã asituaþiei se reflectã în numãrul mare deabsenþe ,rezultate slabe la testele naþionalesi abandonul ºcolar.

Începând cu anul ºcolar 2001-2002ªcoala Brãdeni ºcolarizeazã ºi elevii cicluluigimnazial din satul Retiº care se deplaseazã

~COALA CU CLASELE I-VIIIBR{DENI

cu autobuzul ºcolar de 11 locuri . Din pãcate, locaþia din Retiº a rãmas aproape goalã -3cadre didactice harnice ,devotate ºi dornicede comunicare , coloreaza peisajul cultural.Situaþie asemãnãtoare ºi în satul Þelineunde o singurã învaþatoare la simultan deani buni de zile reuºeºte sã deschidã minteasi sufletele celor mici.Sunt oameni simpli,modeºti ,tãcuþi ce fac apostolat în acest colþde lume.

Lucru îmbucurãtor � potrivit prognozei� populaþia ºcolarã este in creºtere, punându-

se deja problema înfiinþãrii unei grupe degrãdiniþã. Prin programul de relansare aînvaþãmântului din mediul rural, s-a amenajato salã de sport corespunzãtoare, s-au dotatcu mobilier nou 4 sãli de clasã, cancelaria,holul,un centru de documentare (2sãli).Incadrarea este fãcutã cu titulari calificaþi,stabiliþi în comunã, cu mare experienþadidacticã, activitatea desfaºurându-se încabinete ºi laboratoare.

Scoala colaboreazã cu ºcoli ºi fundaþiiumanitare din strãinãtate precum: Elveþia (înderulare Franþa ,Belgia, Olanda - beneficiindde materiale didactice, rechizite pentru elevisi materiale sportive.

Pentru anul ºcolar 2006-2007, unitateaprin managerul ei, profesor Moga Grigore,un dascãl în adevaratul sens al cuvântului,

devotat, echilibrat, serios ºi bun gospodar îºipropune extinderea spaþiului pentru studiu,în aºa fel încât toþi elevii sã-ºi desfãºoareprogramul dimineaþa; menþinerea populaþieiºcolare pe tot parcursul ciclurilor ºi atragereade sponsori în vederea dotãrii instituþiei cumaterial didactic modern.

Cei care au sperat cã vor face o afacere, contractândun credit ipotecar la Bankcoop � Banca Generalã deCredit ºi Promovare S.A. au aflat probabil cã aceasta adat faliment ºi se aflã în curs de lichidare.

Ce trebuie sã mai afle? Dacã vor sã-ºi radieze ipoteca, trebuie sã se adresezefirmei lichidatoare. Aceasta se numeºte

S.C. PRICEWATERHOUSE COOPERSMANAGEMANT CONSULTANTS S.R.L.

cu sediul în Bucureºti, str. Doamnei. Nr. 17 � 19, sector 3.

IMPORTANT

4 GAZETA HÂRTIBACIULUIC

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck°

° °

2006°

În majoritatea satelor, înainte de revoluþie,s-au construit blocuri pentru specialiºtii dinagriculturã. N-au prea fost locuite despecialiºti, unele nici n-au apucat sã fieocupate pânã la revoluþie, iar dupã aceea, încele mai multe s-au instalat familii cuprobleme sociale care aºteaptã ajutoare de laprimãrie.

La Marpod, doi oameni cu suflet ºiiniþiativã, Ursu Iancu (Bobu) ºi Bârsan Ioanau fãcut fundaþia �B&B ADEPT� ºi auamenajat în blocul respectiv un cãmin pentrubãtrâni. Aici ºi-au gãsit sãlaº 40 de persoanevârstnice pentru care alternativa ar fi lipsade adãpost, foamea ºi frigul. Cel mai vârstniclocatar este moº Ilie Dicu, fost brutar în satulSãcel ºi are 93 de ani.

Cãminul este acreditat de MinisterulMuncii ºi Protecþiei Sociale, ºi asigurã toatecondiþiile unui trai decent. Pentru aceasta s-au fãcut câteva modificãri, s-au amenajatdouã sãli de mese ºi holurile.

Cheltuielile pentru fiecare locatar suntîn medie de 3,5 milioane lei, finanþareaprovenind parþial din pensia asistaþilor,

În perioada octombrie 2005-octombrie2006 Asociaþia de Ajutor Familial ProVitaSibiu, în parteneriat cu InstituþiaPrefectului Judeþul Sibiu ºi DADR Sibiu,implementeazã în 16 comune din judeþulSibiu (Orlat, Gura Rîului, Cristian, ªuraMicã, Racoviþa, Porumbacu de Jos, Cârþa,Bruiu, Chirpãr, Alþâna, Nocrich, Marpod,Bârghiº, Vurpãr, Roºia ºi ªelimbãr) unproiect de informare europeanã în mediulrural finanþat de Uniunea Europeanã încadrul Programului de Micro-proiecte-Fondul Europa 2005.

În cele 12 luni echipa proiectului ºi-apropus prin activitãþile derulate sãsporeascã gradul de accesibilitate alinformaþiei europene în mediul rural,gradul de conºtientizare al populaþieipasive cu privire la valorile europene înraport cu valorile româneºti, sã creascãgradul de informare, comunicare ºiimplicare al populaþiei active (elite rurale)cu privire la procesul de aderare alRomâniei în Uniunea Europeanã ºi sãîmbunãtãþeascã implicarea autoritãþilorpublice locale din cele 16 comune învederea facilitãrii transmiterii informaþieieuropene.

În vederea bunei implementari vproiectului v fost semnat un protocol decolaborare între AAF ProVita Sibiu,Institutia Prefectului Judetul Sibiu, DADRSibiu ºi cele 16 primarii ale comunelorimplicate in proiect.

Principalele activitãþi derulate pânã în

O OAZA DE LINI~TE ~I SIGURAN|{respectiv 60-80 % din pensie în condiþiile încare unii au pensia sub un milion. Statulacordã o subvenþie de 800 lei de persoanãpentru 25 din beneficiari. Restul necesitãþilorsunt completate din sponsorizãri.

O curte frumoasã, 10 televizoare ºi unteren de lucru sunt elemente cu care asistaþiiîºi umple timpul care e liber permanent.

Serviciile sunt asigurate de 5 angajaþi, 2colaboratori cu contract ºi 2 voluntari, careasigurã masa, curãþenia ºi asistenþa medicalã.Toþi asistaþii sunt de religie ortodoxã ºipreotul Rusu Moise este adesea prezentasigurând asistenþa spiritualã. De altfeldirectorul acestui aºezãmânt, omul care punesuflet pentru buna lui funcþionare, IancuUrsu, a spus cã e sprijinit de toate instituþiiledin comunã. Din afarã primeºte ajutor dinpartea lui Ioan (Nelu) Bârsan, din Ghijasade Jos, partenerul lui în fundaþie aflat acumîn California.

D-nul Ursu are intenþia sã extindã spaþiilede cazare având în vedere faptul cã suntmulte solicitãri. Îi dorim succes!

prezent sunt realizarea unormicromonografii ale celor 16 comune,realizarea de dezbateri locale având cateme �Programul de finanþare SAPARD�,�Politica Agricolã Comunã� ºi �Valoriromâneºti, valori europene�, caravane deinformare, elaborarea ºi distribuirea aºapte apariþii a unei gazete numitã �Foaiasatului�.

Pânã în prezent un numãr de 2976 depersoane au fost informate despre politicaagricolã comunã, despre sprijinul UniuniiEuropene pentru agriculturã ºi dezvoltareruralã înainte ºi dupã aderarea Romaniei

În luna septembrie se va derula încadrul proiectului activitatea numitãFestival European în trei localitãþi dinjudeþ. Locuitorii din Bruiu (8 septembrie),Chirpãr (14 septembrie) ºi Orlat vor puteaparticipa la acþiuni care au ca temã �Valoriromâneºti, valori europene�- concursuri,vizionare film, spectacol.

Activitãþile care se vor desfãºura pânãla finalizarea proiectului sunt:Ø Festival european în 3 comuneØ formarea unor lideri locali de

opinie din cele 16 localitãþi în vedereafacilitãrii transmiterii informaþieieuropene în comunitãþiØ studiu de impact prin care vom

urmãri în ce mãsurã au fost atinseobiectivele propuse la începutul acestuidemers.

Programul festivalului:10,00-12,00 Calatorii prin Europa,

program destinat copiilor12,00-13,00 Vizionare film european

AAF ProVita SibiuStr. Mitropoliei, nr.2Telefon:0269-215944Fax: 0269-206895

la Uniunea Europeanã, despre euromituri,avantaje ºi dezavantaje ale integrãrii,despre libera circulatie a forþei de muncaetc., atât în mod direct în cadruldezbaterilor ºi caravanelor cât ºi indirectprin intermediul gazetei �Foaia satului�ºi a materialelor de comunicare elaborateºi editate de AAF ProVita Sibiu: pliante,broºuri, fiºe tematice.

15,00-17,00 Spectacol folcloric-invitati Ansamblul Ardealul, AniºoaraStanuþ ºi Robert Târnãveanu si artiºti depe plan local.

Coordonator proiectCristina MogoºanuTelefon 0788-409732

Chirpãr - panoramã

Chirpãr - turnul bisericiievanghelice

Bruiu

Bruiu - biserica evanghelicã

Minifestival la Bruiu `i Chirp[r�Europa la tine acas[�

GAZETA HÂRTIBACIULUI°

°

°

°

2006 5

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Ajuns în Siberia dupã moartea luiStalin, pe Iþic îl întreabã un conaþional;

-Mãi, cum ai ajuns tu, un bolºevic cuvechime, sã tai lemne împreunã cuduºmanii poporului?

-Pentru cã am fost prea curios ºi amîntrebat ce nu trebuie.

,,ZILELE ORA~ULUI�@N CIFRE ~I FAPTE

-ªi ce ai întrebat?-Cât a costat înmormântarea lui Stalin?-ªi cât a costat?-Trei milioane de ruble.-Mãi ce proºti! Cu banii ãºtia eu

îngropam tot Sovietul Suprem.

(continuare în pagina 8 )

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DEPRODUSE

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICELA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

Puþina lume cunoaºte faptul ca la Alþîna a locuit o scurtã vreme IacobusPaleologus, un mare umanist al renaºterii, teoreticean al creºtinismului si urmaº alcelebrei dinastii a Paleologilor, ultimii conducãtori ai Imperiului Bizantin.

Originar din insula Chios (Grecia),îºi efectueaza studile teologice înItalia. Din cauza ideilor sale �eretice�intrã în conflict cu inchiziþia catolicãa papei Paul al IV-lea si este arestat.Reuºeºte sã evadeze, iar între anii1570 si 1575 îl gasim în mai multeoraºe est-europene printre care AlbaIulia si Cluj. Se împrieteneºte cufamilia nobililor Gerendi din comunaAlþâna pe a cãror moºie rãmâne ascunspâna în vara anului 1575, când subpresiunea saºilor de confesieprotestantã din Sibiu, se refugiazã înPolonia si Boemia, unde este arestatîn anul 1581. Dupa o întemniþare de 3ani, timp în care refuzã sã dea odeclaraþie prin care sa-ºi califice operadrept o eroare, este ars pe rug la Roma.

In ciuda ºederii sale împreuna cufamilia la Alþîna, departe de epidemiade ciumã izbucnita la Cluj, nounascuta fiicã, Despina se imbolnvestesi moare, fiind înmormântatã încimitirul sãsesc din aceaºi comunã. Inamintirea acestui eveniment, în

biserica evanghelicã din comuna Alþâna se aflã o placã comemorativã pe care stãînsemnat în latinã: �Iacobus si Eufrosina Paleologa s-au despãrþit de mult aºteptatalor ficã în anul 1575 �.

Lucrãrile marelui umanist si teolog vorbesc despre �rãzboiul drept�,definindastfel orice razboi de apãrare a patriei împotriva cotropitorilor strãini,ca un rãzboidrept si o datorie cetãþeneascã.În una din opere(Catechesis Christiana) analizeazãrolul bãncilor în economia statului, iar în �De tribus gentibus�se refera la conþinutuletic al religiei creºtine,mahomedane ºi israelite, trãgând concluzia cã toate cele treireligii sunt identice ,deosebirile fiind de ordin formal.

Un roman scris cu o logica si raþiune convingãtoare �Disputatio scholastica�esteconsiderat de cãtre o parte din specialiºti ,primul roman fantastic al literaturiiuniversale ºi a fost scris de Jacobus Paleologus în timpul ºederii sale la Alþâna.

Date bibliografice: - Gundisch Gustav-�Zum sieb.Aufenthalt des Jakobus Paleologus� 1966 - Banciu Emilia - Monografia comunei Alþîna 1998

Vaida ªtefan

La AL|ÎNA � primulroman fantastic al

literaturii universale

În perioada 10-21 iulie a.c. un grup de 16 persoane membre ale asociaþiei �Împreunã pentruMarpod� am vizitat Franþa, la invitaþia prietenilor din asociaþia omonimã ºi a primãriei comuneiQuebriac în baza înfãþirii dintre cele douã localitãþi. Deplasarea s-a fãcut împreunã cu grupuriledin Bruiu ºi Bîrghiº, comune înfrãþite la rândul lor cu localitãþile Guipel ºi Le Meziere din Franþa. Traseul a fost urmãtorul: Sibiu-Nãdlac-Budapesta-Viena-Veneþia-Milano-Montblanc-LaMeziere. Prima oprire importantã a fost la Veneþia, unde am ajuns a doua zi în jurul orei 12 ºi amprofitat din plin, adaptând zicala �sã vezi Veneþia ºi apoi poþi sã mori�. Dupã descoperirea acestei�bijuterii� italiene, ne-am îndreptat spre Milano, unde am fost cazaþi la hotelul �Leonardo daVinci�. Obosiþi dar dornici sã vedem Europa, dimineaþa la ora 6 am luat cap-compas la Meziere.Am vãzut Alpii, admirând peisaje de o rarã frumuseþe ºi i-am traversat prin tunelul Montblanccare face legãtura dintre Italia ºi Franþa, strãpungând munþii pe o lungime de 11.600 m. Am ajunsla destinaþie în 12 iulie în jurul orei 22, unde eram aºteptaþi de familiile care ne-au gãzduit. A doua zi dimineaþa, în timp ce grupul din Marpod a fãcut o vizitã în oraºul Dinan, un burgîncãrcat de istorie, primarul Sebastian Dotcoº ºi preºedintele asociaþiei, Doru C. Vasiu, am fostinvitaþi de primarul din Quebriac sã asistãm la o licitaþie pentru construirea sediului �commnautedes communes�, o asociaþie din care fac parte 24 de comune, fiecare fiind reprezentatã de primar.Dupã licitaþie am avut ocazia sã prezentãm comuna Marpod ºi proiectele în derulare ºi de viitorfãcute în colaborare cu partenerii francezi. A urmat primirea oficialã a delegaþiei din Marpod, lasediul primãriei din Quebriac, turul localitãþii cu vizite la ºcoalã, bibleotecã, bisericã ºi la noulamplasament de locuinþe, unde am avut plãcuta surprizã sã descoperim str. Marpod. Am sãrbãtoritîmpreunã Ziua Naþionalã a Franþei iar seara la Combourg (locul unde scriitorul Chateaubriand ºi-

DRUMURI ~I LEC|II EUROPENE

a scris multe din operele sale) am asistat, pemarginea lacului, la un superb foc de artificii. Deºi acest sejur a fost doar de ºapte zileefective, el a fost deosebit de fructuos prinprisma contactelor avute ºi a vizitelor la MontSaint-Michel, San Malo, Ile de Brehat ºiCancan. Am vizitat de asemenea o fermã decapre cu 600 de capete, unde mulsul se facemecanic ºi o fermã modernã cu 110 vaci înlactaþie. Ceea ce ne-a frapat, în discuþiile avutecu crescãtorii francezi, este cã toatã activitatease deruleazã prin intermediul asociaþilorprofesionale, pe când la noi dacã deschizidiscuþia despre asociere, parcã deschizi �cutiaPandorei� cu himera comunismului. În ultima zi am participat împreunã cuprimarul Dotcoº, în sediul primãriei dinQuebriac, la un schimb de experienþã peprobleme de administraþie, cu primarul localGoupil ºi viceprimarul Poirier. Seara, la o masã festivã, primarii ºipreºedinþii asociaþilor, am analizat evoluþia ºiperspectivele relaþiilor viitoare dintre cele douãcomune înfrãþite. Am adus cu noi amintiri deosebite ºipromisiunea prietenilor francezi de a ne revedeaanul viitor în România. Suntem deciºi sãaplicãm câte ceva, din cele vãzute în acest sejur.

Doru Crucian Vasiu N.R. Regretãm cã de la Bruiu ºi Bârghiºn-am primit relatãri despre aceastã vizitã.

GAZETA PERSONALITãtILOR6 2006

Zilele Agnitei din acest an au gazduitpentru prima data si o competiþie sportivãde excepþie. In data de 29 iulie-4 augusts-a disputat un turneu de fotbal în cadrul�diviziei veteranilor�. S-au ales echipele,s-au tras la sorþi meciurile ºi a începutcompetiþia. E adevãrat cã participanþii nuau fost jucãtori profesioniºti de fotbal cimai degrabã protagoniºti neconven-þionali, dar rezultatul a fost unul maxim:spectacol de zile mari!

In concurs s-au înscris patroni defirme din oraº, angajaþi ai acestora,poliþia agniþeana...în fine grupuriambiþioase cu iniþiative sportive! Cu toþiis-au înfruntat pe teren deschis alergândºi ºutând inventiv în drumul spre victorieºi încercând sã treacã peste diferenþele... mai de vârstã, mai de greutate , unapeste alta inerente într-o astfel de divizie.A fost o competiþie extrem de interesantãatât pentru cei din teren cât ºi pentrupublicul care printre mici, bere ºi voiebunã a urmãrit cu sufletul la gurãdesfãºurarea de forþe ºi energii sportive.Un moment de relaxare pentru agniþenila care au participat ºi multe doamne, din

Dan Cândea un tânãr agniþean învârstã de 17 ani ºi-a vãzut visul cuochii! Dacã pânã acum cateva luni jucaîn divizia D, de puþinã vreme a fosttransferat la echipa Gaz MetanMediaº. Cum a reuºit un tânãr de 17ani, sã facã un salt atât de important?Cheia succesului constã în faptul cãDan, a jucat remarcabil în ultiumulsezon al echipei CS. Agnita, unde ºi-ademonstrat talentul ºi pasiunea cu carepreþuieºte fiecare meci� dupã cum,spune unul din foºtii sãi colegi dinAgnita. Ajuns la acest nivel de ambiþiesi talent a apãrut ºi ºansa imediatã dea susþine proba de joc la o echipã cutradiþie, cum este Gaz Metan Medias.

�Pentru a rãmâne în repertoriulechipei am avut nevoie de multãvoinþa, deoarece pregatirile sunt maiintense ºi mai dificile, iar concurenþaeste la un alt nivel� ne-a declarat DanCândea. Aºa cã Dan a strâns din dinþio perioadã, s-a pregatit cu mult interesºi în cele din urma a fost acceptat încadrul echipei din liga II-a.

�În momentele grele, m-am

Fotbalul agni\ean genereaz[ talentegândit ca nu voi mai avea parte de oalta asemena ºansã...ºi asta m-a întãrit�a continuat Dan Cindea.

In meciurile de pregatire ale echipeiGaz Metan, prietenului nostru, i s-a datºansa de a juca, ºi nu a fãcut-o delocrãu. Antrenorul echipei mediºene sedeclarã muþumit de prestaþiile luiCândea, acesta devenind de cevavreme titular al echipei. Parcursul luiîn meciurile de pregãtire merg foartebine si cine ºtie dacã nu vom auzi maides numele jucatorului nostru.

Deºi pe la colþuri, pe stradã sau îndiscuþiile cu apropiaþii existã voci caresusþin cã ºansele de afirmare fotbalisticãîn Agnita sunt practic nule, exemplulCândea vine sã contrazicã. Dan este unreper pentru tinerii acestui oraº caredoresc performanþa în fotbal la nivelînalt. Pentru a ajunge sus, în fotbal ainevoie de voinþã, modestie ºi pasiuneajocului� a conchis Dan Cândea.

In ceea ce ne priveºte nu putemdecât sã-i þinem pumnii ºi sã-i dorimmult succes!

 ALEXANDRU BELCIU

Talentul NU moare! DiviziaVeteranilor a f[cut senza\ie!

tribune desigur, ºi care au încurajat ºi auaplaudat eforturile fizice ale jucãtorilor.Echipele au scos la ivealã adevãratetalente: este vorba de un fost jucãtor defotbal Mihai Parãu si Muntean Cosmincare au provocat pe parcursul competiþieiploi de goluri spectaculoase ºi aupropulsat echipa lor în drumul sprevictorie. Pase bine gândite, construcþieinteligentã, ambiþie si multã energieinvestitã : acestea ar fi caracteristicile debazã ale turneului agniþean.

ªi cum orice competiþie îºi arevictorioºii ei ºi �Divizia Veteranilor� aavut un clasament final. Pe locul întâi s-a poziþionat Incstar 1, locul doi a fostobþinut de echipa de Poliþie Agnita iarpe locul trei s-a clasat formaþia IncstarII. Echipele de pe podium au fostpremiate cu 2 300 000 locul 1, 2 000 000locul 2 si 1 700 000 locul 3.

Îi felicitãm ºi îi incurajãm peorganizatori ºi la alte competiþii de acestgen cã Slava Domnului îi picã bine cevamiºcare agniþeanului! 

ALEXANDRU BELCIU

Într-un numãr anterior precizam cã o serie de localitãþi împlinesc în acestan un numãr « rotund » de ani de la prima atestare documentarã.

Tot ce ne înconjoarã poartã amprenta muncii strãmoºilor noºtr ºi în modnormal cu asemenea ocazii se organizeazã adevãrate sãrbãtori aniversare.

Anul primei atestãri documentare este anul în care o localitate este amintitãîntr-un document oficial!

Pentru toþi cei care sunt interesaþi, este remarcabil cã localitãþi cum suntBeneºtiul (care împlineºte în acest an 600 de ani), Alþîna ºi Ighiºu Vechi (715ani), Vurpãr (710 ani) ºi Cornãþelul (700 de ani) ar trebui sã sãrbãtoreascã în2006 adevãrate �nunþi de aur sau argint�, funcþie de posibilitãþi. Pânã în prezentnu cunoaºtem planificarea unor manifestãri în acest sens. Vom reveni cuprecizãri ºi eventual cu publicarea documentelor ce atestã pentru prima oarãlocalitãþile de mai sus.

Localitate Unitatea ANUL PRIMEI 2006teritorial ATESTÃRI Aniversãriadministrativã DOCUMENTARE

Alþîna Alþîna 1291 715 aniIghiºu Vechi Bîrghiº 1291 715 aniVurpãr Vurpãr 1296 710 aniCornãþel Roºia 1306 700 aniBeneºti Alþîna 1406 600 aniGhijasa de Sus Alþîna 1636 370 ani

LOCALIT{|I PE VALEA HÂRTIBACIULUILA CEAS DE S{RB{TOARE

Cornãþel - 700 ani1306 - 2006

Ghijasa de SusComuna Alþîna

370 de ani de atestaredocumentarã1636 - 2006

Comuna Vurpãr - 710 ani deatestare documentarã

1296 - 2006

BeneºtiComuna Alþîna

600 de ani de atestaredocumentarã1406 - 2006

GAZETA CULTURALã2006 7

S-a întâmplat în copilãria noastrã sãîntrebãm pe vreun bãtrân, de ce se spuneLa trei morminte, de ce La furci, de ceLa Mormântul Mare, de ce, de ce... ªirãspunsul atârna de sfãtoºenia ºi poftade vorbã a celui întrebat...

�Era la 1848. Oamenii îºi strigau, uniialtora în hotar, cã a cãzut iobãgia ºi sebucurau. Românii au lãsat apoi sapa ºis-au întors în sat. Feciorii au plecat sã-itragã prin cuþite pe slugile grofilor, cucuibul la Bârghiº. Juraþii s-au adunat ºiei la sfat. Au închis pe slugile grofuluiîn pivniþa primãriei. Se zice cã pe unuldin juraþi l-ar fi chemat o slugã a grofuluiºi i-ar fi promis cã-i dã o traistã degalbeni, dacã-l scapã de la pieire. Juratuls-a lãcomit la strãlucirea galbenilor ºi i-a dat vorbã cã-l va face scãpat. Noaptea,s-a dus ºi ºi-a luat traista cu galbeni, darnu s-a mai arãtat la fereastra pivniþei. Adoua zi, oamenii i-au târât, sub ploaialoviturilor, la locul spânzurãtorii, de laTrei Morminte. Pe drum, prinsul i-ar fistrigat lui Ion, omule, nu þi-ai ºtiut þinevorba, praf sã se aleagã de ai tãi ºi detine. ªi l-au spânzurat cãci ura n-aremãsurã. Ce s-a ales din omul nostru, oºtie tot satul, dar a trecut atâta vreme ºie pãcat sã ne mai aducem aminte de el!�

O altã poveste a satului face sã

,,FAPTE PIERDUTE @NNEGURA VREMURILOR ~I

DEVENITE POVESTE�trãiascã, prin vremi, istoria pãrinteluiGrigorovici ºi a fiului sãu, participanþila rãzboiul sfânt al lui Iancu, pentrumântuirea neamului, la 1848.

�Vlãguiþi, tatãl ºi fiul, s-au întors înGhijasã. Oamenii i-ar fi strigatpãrintelui: Domnule pãrinte, mai sunt însat jindari cu pene la cãciuli ºi vãaºteaptã! Dar pãrintele nu s-a înfricoºat.A mers înainte pe calul sãu alb, urmatde fecior. Erau în apropierea bisericii dindeal, a celei din lemn, când din toatepãrþile au sãrit jindarii ºi i-au prins. I-audus cãtre Sibiu, pe calea Sibiului. Înapropierea oraºului, departe de sat, auavut poruncã sã-i omoare. Pãrintele i-arugat sã-l omoare pe el dintâi, ca sã nu-ºi vadã fiul în suferinþã. ªi-a sãrutat fiulºi a fost spânzurat. Dupã el, i-a urmatfeciorul...� Oamenii i-au jelit multãvreme. Pânã de curând, în Dealul Dãii,era o cruce de piatrã. Când ghizãºeniitreceau pe acolo, îºi fãceau cruce, însemn de aducere aminte. Astãzi doarmemoria satului le mai pãstreazãicoana... .

Gherasim RusuTogan

Din volumul �Cântecul vetrei�,monografia localitãþii Ghijasa de Sus,de Preot Mihai Rusu ºi prof.GherasimRusu Togan

Pare-þi dupã mine rãu?De þ-o pare, nu þ-o pare,ªtiu cã inima te doare.Însuratu-i bade-al meu,Da mie nu-mi pare rãu.Cã ºi eu m-oi mãritaAlãturi de casa ta.Când oi trece uliþa,Inima þ-oi sãgeta,Þie ºi la mama ta.

SPUNE, BADE, SPUNE, ZÃU,ªi þ-oi rupe sufletu�Þie ºi la tot neamu�.ªi te-oi aºtepta în prag,Cã ºi mie mi-ai fost drag.Sã priceapã mândra taCã mã iubeºti º-acuma.Sã vadã vecinii toþiCum m-ai iubi, dar nu poþi.

Grup de femei din Alþâna, 10 mai 1987

Cules de Mircea Drãgan NoiºteþeanuIoane, sprâncene negre.Negre-þi sânt sprâncenele,Dar mai mândru-i numele.Numele tãu e Ion,Faþa ta-i faþã de domn.Mersul tãu þi-e legãnat,Cu dragoste-amestecatBuzele-picuri de sânge,Cine le sãrutã, plânge.Gura ta-i picuri de seu,Ioane, sufletul meu.Frumos, bade, trandafir,Lasã-mã sã rup un fir.Rupe, mândro, cât îi vrea,Numa�nu te mãrita.Cãci ºi-n rai de m-ar chemaFãrã tin�eu n-aº pleca.Cãci în rai, cât e de bine,Eu n-aº merge fãrã tine.

Dobre Maria, 57 de ani, Retiº, 5 V 1967 Cântecul D-nei Maria Longhin Cociº

TRANDAFIR,FOI|{ VERDECad frunze de mesteacãn pe oustii cãrãri

Îngãlbenite parcã sunt de cearã,Pe nesimþite toamna a venit,Tu tare eºti departe, domniþã primãvarã.E liniºte acum în ,,Gaura Urzicii�Drumeagul cel vechi e pustiuNici oi nu mai zbiarãNici clopote nu-sMai fi-va vreodatã ce-a fost?Va ºti doar acela de susCãhalma fântânii au scos-o nebunii ªi stã aruncatã de-o parte,S-o ducã a vrut un smintitªi-n locul cãhãlii bãtrâneA pus un butoi ruginit.Mai sus lângã drumStã pãrul buniciiCu crengile-ntinse, aproape uscateVai, câte pere i-ai dat tu bunicii, bãtrâne,ªi-acum eºti bolnav ºi pe moarte.Fior de durere mã prinde,Icoane trecute revãd,Dar toate-s pierdute pe veciªi-n jur e pustiu ºi prãpãd.

Ioan Ghip - Fetia, 2002

@N FETIA�

Foaie verde de doi fagiS-au avut doi tineri dragi

ªi când a fost la luatPãrinþii nu i-au lãsatEi în braþe s-au luatªi-n fântânã s-au bãgatÎn fântâna cea rotundãUndei apa mai afundã.Zice unul cãtre altul:-De-i muri tu înainteDa pe tine sã te-ngroapeLa uºa altarului,De-a dreapta tatãluiDar din tin-ce-a rãsãri?

LOGODNICII NEFERICI|IDar un firicel de bradPe bisericã înalt.ªi pe tine sã te-ngroapeLa uºa bisericiiDe-a dreapta PrecestiiDar din tin- ce-a rãsãrit?Dar un firicel de linte,Pe bisericã s-a-ntindeªi pe bradu l-o cuprinde,ªi la vârf s-a face roatãSã se mire lumea toatã,C-o fost dragoste curatã,De-un ficior ºi-o june fatã.

Retiº 1932Maria Popa 41 de ani.

Din culegerile lui Ilarion Cociºiu

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

°

°

°

°

2006

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAColectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

PIA|A DE VINERI,DIN AGNITA

Nu-þi lãsa goalãCutia poºtalã!

Pentru informaþii zilniceAbonaþi-vã la cotidianul

Tribuna

Dacã vrei sã circuli cu maºinaprin Agnita vinerea, trebuie sãai rãbdare ca bucureºtenii cândmerg duminica pe ValeaPrahovei. La intrarea în oraº, teîntâmpinã cãruþe, remorci,remorcuþe ºi portbagaje cupurcei ºi porci aduºi sprevânzare. Pe purcei se cerea între1 ºi 1,8 milioane, se lãsau ºi la800, iar pe adulþi 45 de mii pekg. Atât se cerea dar de oferitnu ºtiu cât s-a oferit, cãci n-acumpãrat nimeni. Peste drum,unde porcii nu mai aveau voiesã intre se vindeau cereale.Grâul, orzul ºi ovãzul cu 60-65feldera iar porumbul cu 75.Cumpãrãtori destui. Grâul s-aterminat repede. Dupã ce treci de porcãria dindrum, trebuie sã ai grijã lapietonii cu cãrucioare saubiciclete ce transportã sacii cucereale. De la FIPA nu mai suntpietoni pe stradã dar suntparcate maºini pe ambelesensuri, aºa cã, atenþie cum testrecori. Ajuns în piaþã gãseºtilocuri de parcare destule, de labisericã pânã în curte la�Prut�,unde gãseºti ºi bere fãrãalcool. În piaþã, lume peste lume.Mulþi concetãþeni veniþi învacanþã din Germania, Italia,Spania ºi alte meleaguri sprecare i-a împins �sãrãcia ºinevoile ºi neamul�. Aceºtiaconstatã cã faþã de anul trecutaspectul pieþii s-a schimbat înbine ºi sperã cã la anul va fi ºimai bine. Lor nu le pasã depreþuri. Roºiile cu 1- 1,5 lei,gogoºarii cu 2- 2,5 lei, vinetele1 leu, ardeii 1,5 lei, fasoleapãstãi 2,5 lei cartofii 0,7-0,8 ºipepenii 0,7 lei. Telemeaua ºi caºul se vândtot pe ascuns, cu 10 lei/kg., dinportbagajul maºinii, pentru cãdoctorul Samoilã cereamenajarea corespunzãtoare aspaþiului de lactate, Urbisulnu-l amenajeazã ca n-are baniºi nu-i lasã nici pe alþii sã-lamenajeze ca sã nu mai fieacuzaþi de subconcesionare.Pânã una alta nu ºtiu câtãbrânzã fac cei care vând acolomanele.

Iondrobe

Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemãdestul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODESTIMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de labalastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj.

Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.

Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc orimateriale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrãconcurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea maivariatã gamã cu aceste produse.

Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODESTIMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorulcalculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.

Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL, poþicumpãra orice cu credit bancar.

S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonãpentru produse ROMSTAL.

S.C. MODEST IMPEX SRL

S.C. MODEST IMPEX SRL,asigurã transportul gratuit alproduselor, în Agnita, Ruja ºiCoveº ºi cu preþuri mici în altelocalitãþi.

DACÃ NU CREDEÞI TOATEASTEA, PUTEÞI VERIFICA.

Personalul firmei S.C.MODEST IMPEX SRL, amabilºi bine calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu, vã va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.

Publicitate

� LA PRUT�

O nuntã, un botez, oaniversare, prilejuri de a-þiface invitaþii sã se simtãbine. Cel mai indicat sã-iinviþi �LA PRUT�.Atmosferã plãcutã,mâncare bunã, servireireproºabilã ºi preþurilecele mai convenabile.Pentru 20 de musafiriasigurãm ºi cazare.

VA AªTEPTÃM!

-Tot aºa am spus ºi eu, înºedinþa de partid.

La zilele oraºului Agnita s-aucheltuit peste 600 milioane de leivechi. Banii au fost procuraþi, dinsponsorizãri peste 100 milioane,din locaþiile pentru comercianþi200 de milioane iar restul dinbugetele Consiliului Judeþean,Consiliului Local ºi CentruluiJudeþean Sibiu pentruConservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale, banialocaþi pentru activitãþi culturale.De menþionat cã deºi s-au cheltuitcu 100 de milioane mai multdecât anul trecut, banii au fostsuficienþi datoritã încasãrilor maimari de la spaþiile comerciale ºisponsorizãri.

De remarcat cã pentruactivitãþile culturale aleagniþenilor s-au cheltuit doar 38de milioane, din care 25 demilioane pentru toþi interpreþii ºidansatorii Casei de Culturã, 10milioane pentru activitãþilesportive, 2 milioane pentru cor ºi8oo de mii pentru teatru, CorulSf. Nicolae a fost gazda unui cordin Franþa, alãturi de care asusþinut un concert la Catedralã,dupã care i-a oferit o masã larestaurant iar cu cele 2 milioaneau achitat muzica, restulcheltuielilor fiind din propriulbuget.

Pentru reuºita acestuispectacol au muncit toþi angajaþiiprimãriei, aproape toþi consilieriilocali ºi toþi angajaþii Casei deCulturã �Ilarion Cociºiu�.

Au câºtigat din punct devedere economic, artiºtii invitaþi,comercianþii locali ºi ambulanþiºi posesorii de instalaþii de bâlci,care au deranjat cât au pututlocuitorii din centru ºi au bruiatspectacolul de pe scenã.

Au câºtigat agniþenii care s-au bucurat de douã zile despectacol, �cu fum de mici ºi gustamar de bere�, cum zice unmenestrel oltean.

Nu ºtiu ce ar fi fãcut Iþic, dacãi s-ar fi dat 600 de milioanepentru a organiza Zilele Culturaleale oraºului. Probabil cu jumãtatedin sumã ar fi adus artiºti de laTeatrul Naþional ºi corulMadrigal iar cu restul premiaorganizatorii.

La ºedinþa ordinarã aConsiliului Local s-a pusproblema modului de organizarea ediþiei viitoare în contextulmanifestãrilor ce vor avea loc în2007 la Sibiu.

Dacã se gãseºte o soluþie ca

Zilele Oraºului Agnita sã aibã oparticularitate, sã fie persona-lizate, sã iasã din anonimatulspectacolelor comune, oricât debine ar fi ele organizate, ar fi oºansã de a atrage turiºti. Cu�Rampangaliþa� ºi dansatoareleCristinei Rus nu se poate pretindesã fim bãgaþi în seamã de�Capitala Culturalã Europeanã�.Poate se organizeazã un concursºi se premiazã cele mai bunepropuneri ale agniþenilor.

ªi ar mai fi un aspect, cucaracter penibil. S-au plãtit 6milioane pentru un WC ecologiccare a fost instalat undeva unden-a prea fost folosit, nefiindindicatoare în acest sens, aºa cãzidurile ºi colþurile caselor de pestr.1 Decembrie au avut desuferit. Dar asta nu mai aparþinede culturã ci de organizare ºicivilizaþie.

ªi ce frumos ºi-a aranjatmagazinele patronul de la Vizual,cu zugrãvealã nouã ºi ghivece înfaþa vitrinei!.....

I. Bârsan.

,,ZILELE ORA~ULUI�@N CIFRE ~I FAPTE

(urmare din pagina 5)

- Coman Hortenzia 81 de ani în 6 sept. Retiº- Gavrilã Susana 87 de ani în 15 sept. Merghindeal- Sbârcea Ioan 83 de ani în 23 sept Retiº

Noi le dorim multã sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi dragoste dinpartea urmaºilor.

ÎN LUNA SEPTEMBRIEESTE ZIUA LOR