Genesis Student

8/19/2019 Genesis Student

1/103

DICK WOODWARD

Genesa - Exod

Caiet de lucru

Chişinău2010


2/103

©Msea Bblc, 2010


3/103

3

Scopul lecţiei: S îţelegem ce este Bbla care e strctra sa.

Pasajul biblic: „Toată Scriptura este insuată de Dumnezeu şi de folosca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,

pentru ca omul lui Dumnezeu să e desăvârşit şi cu totul destoinic pentruorice lucrare bună” (2 Tmote 3:16-17).

Importanţa şi originea Bibliei

Îate de a îcepe stderea crţlor Bble î parte, s prvm

Scrptra ca tot îtreg. De ce este ttlat astfel deseor este mt„Sfâta Bble”? Cvâtl „Bbla” prove de la forma de plral a cvâtllat „bbla”, ce semc „carte”. Aadar, „Bbla” îseam „o clegerede crţ”, ma exact 66 la mr. Cvâtl „sfâta” semc faptl c „Îaparţe l Dmeze” sa „prove de la Dmeze”. Astfel, expresa„sfâta Bble” semc lteralmete „o clegere de crţ, ce prov de laDmeze”.

Bbla, de asemeea, este demt Cvâtl l Dmeze. De ce?

Deoarece astfel a armat apostol Petr Pavel. u exempl b este2 Tmote 3:16-17: „Toată Scriptura este insuată de Dumnezeu şi de folosca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,

pentru ca omul lui Dumnezeu să e desăvârşit şi cu totul destoinic pentruorice lucrare bună”.

D o d o e covgem c Bbla este doar o clegere descrer despre Dmeze. Ea coţe îs Cvtele Doml, scrse deaproxmatv patrzec de ator de-a lgl a crca 1600 a. Modl î care

BIBLIA ŞI STRUCTURA SA

LECŢIA 1


4/103

4

LECŢIA 1

Dmeze -a clzt pe acet oame î procesl screr crţlor semete „spraţe”, ceea ce lteralmete prove de la verbl „a spra”.Petr s-a refert la aceasta î fell rmtor: „Căci nici o prorocie n-a fostadusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi deDuhul Sfânt” (2 Petr 1:21).

Cvâtl grecesc „fero”, trads ca „mâaţ, cod”, creoeaz tablo mat. imagaţ-v c v aaţ îtr-o barc, ce e ds decretl de ap, sa ale cre pâze st sate de vât – veţ îţelegesesl cvâtl „spraţe”, prezetat ac de apostoll Petr.

Structura Bibliei

Acm, stabld ce este Bbla, s am cm este ea alctt.Laţ amte, crţle e st arajate î orde croologc. Ele stgrpate coform tpl modl de formare. Do grpr prcpalede crţ alctesc Vecl Testamet nol Testamet. Dar a fostașa îtotdeaa. nol Testamet îc fsese scrs, de aceea, crţleexstete î tmpl veţ l iss era demte „Cvâtl Doml” sa

„Scrptrle”. Doar dp ce nol Testamet a fost scrs alctt ca clegere de crţ, s-a dvzat Vecl Testamet de nol Testamet.Cea ma mportat veste a Vecl Testamet - „iss ve crâd”.

De la îcept, coform Scrptr, Dmeze oml era îtr-o strâsarmoe. Îs Doml -a ofert creaţe Sale dreptl de a alege oml -a îtors spatele l Dmeze. Astfel, s-a prods o rptr ître Dmeze om. Aceast desprţre dtre om Cel Preaîalt reprezt o problemfdametal, de solţoarea crea se preocp îtreaga Scrptr.

Î Vecl Testamet Dmeze e spe: „E voi face ceva petra rezolva aceast separare”. Î nol Testamet Dmeze e spe:„Eu am făcut ceva petr a rezolva aceast separare”. Dp cm vedeţ,crţle Vecl Testamet meţoeaz: „Crstos va ve va îltrasepararea dtre Dmeze creaţa Sa”. nol Testamet e adce lacotţ vestea îmbcrtoare: „Crstos a vet a îdeprtat separareadtre Dmeze creaţa Sa”.

Î afar de dvzarea prcpal a Bble î Vecl nol Testamet,


5/103

5

LECŢIA 1

exst dvzarea ecr Testamet î parte. Crţle Vecl Testametst împrţte î cc grpr dferte.

Î prml râd, avem cărţile Legii. Î acestea Dmeze e dcceea ce este corect ce este corect, prezetâd-e stadardeleeprr Sale.

Apo, rmeaz cărţile istorice, care e relateaz, î mod specal,despre poporl Doml, care eor asclta de Legea Doml, alteor – . Versetl-cee, ce leag îtreaga store, îscrs pe pagle Bble,se a î nol Testamet. Pavel a armat c toate storle mae servescdrept exempl avertsmet petr o. Ascltarea oamelor de CvâtlDoml e servete ca b exempl. umblarea pe cle lor propr

este avertsmet petr o.Crţle storce st rmate de cărţile poetice. Pr crţle poetce

Doml vorbete m coplor S, ce se strdesc s trasc dpCvâtl L î aceast lme. De exempl, cartea iov se adreseazm poporl l Dmeze, care trece pr sferţ. Cartea Psalmcerceteaz ma oamelor î mometele câd se îc Cel Preaîalt.Cartea Proverbe este oretat de a vorb m oml, ce are evoede o asemeea îţelepce, care-l va ajta î trebrle zlce de a

avea relaţ corecte c seme. Cartea Câtarea Câtrlor este destatmlor îdrgostțlor. Fecare dtre aceste crţ coţe ajtor practc o îcrajare petr ce credco.

urmtoarea secţe a Vecl Testamet este cea ma mare.Este demt „Crţle Profetce” sa „Proroc”. Crţle profetce, deasemeea, st dvzate î cărţile Prorocilor mari şi cărţile Prorocilormici. Aceast clascare a fost efectat î depedeţ de mportaţaacestor proroc, c doar d pct de vedere al volml crţlor respectve.


6/103

6

LECŢIA 1

Căle Leg Căle sceCăle

pece

Căle pfece

Prorocii mari Prorocii mici

GenesaExod

LevtcnmerDeteroom

IosuaJdectorRut

1Samel2Samel1Împaraţ2Împaraţ1Cronici

2Cronici

EzraneemaEstera

iovPsalmProverbeEclesiastul

CâtareaCâtrlor

IsaiaieremaPlâgerle lieremaEzecelDaniel

OseaIoel

AmosObadia

Iona

Mica

namHabacuc

ŢefaahagaZaaraMalea

Î nol Testamet, de asemeea, exst cc tpr de crţ. Îatede toate, avem patr bogra ale l iss (demte Evanghelii), scrse dectre Mate, Marc, Lca ioa. Acestea st rmate de o carte istorică – Faptele Apostollor. Dp aceasta rmeaz epstolele. Ele st împrţte î do categor: epistolele generale epistolele lui Pavel. O partecosderabl a nol Testamet cost d epstolele scrse de apostollPavel bserclor tere, ce s-a format dp îverea l Crstos. Celelalte

epstole a fost scrse de ator dferţ. Î al, avem o carte profetc – Apocalpsa.

EvaghelaCae

scăEpslele l Pavel

Epslele

geeale

Cae

pfecă

Matei

Marcu

Luca

Ioan

Faptele Apostollor

Roma1Corinteni

2Corinteni

Efese

GalateniFlpeColoseni

1Tesaloniceni

2Tesaloniceni

1Tmote2TmoteTit

Flmo

Evreiacov1Petr2Petr

1Ioan2Ioan

3Ioan

Iuda

Apocalpsa


7/103

7

LECŢIA 1

Stdd Bbla, ajgem s realzm cea ma mportat vestea Vecl Testamet: iss ve crâd. Aceast dee, îtr-adevr, oabordeaz Vecl Testamet î îtregme. Prvd î nol Testamet, veţ

aa rmtoarele: iss a vet. Acest adevr îl ssţe îtreaga secțe.

Întrebări pentru discuţie

1. Ce pteţ arma despre Bble, bazâd-v pe 2Tm. 3:16-17?

2. Ce semc expresa „Scrptra sprat de Dmeze”? Cm îţelegeţ aceasta?

3. Care st prţle fdametale î care st clascate crţleVecl nol Testamet?


8/103

8

LECŢIA 1

4. Coform cr prcp crţle profetce ale Vecl Testametst clascate î crţle proroclor mar mc?

5. Î dreptl ecrea dtre rmtoarele categor screţ cfracorespztoare mrl de crţ ce le clde.

a.b.c.

d.e.

6. Care este vestea mportat a Vecl Testamet?

7. Formlaţ, pe scrt, deea de baz a nol Testamet?

Motive de rugăciune

Mulţumiţi-I Domnului pentru Cuvântul Său! Rugaţi-vă ca prin studierea SfinteiScripturi Dumnezeu să vă înveţe a-L iubi şi mai mult.

Rugaţi pe Domnul să vă ajute a înţelege sensul celor scrise şi să aplicaţi ceea ceaţi studiat în viaţa de toate zilele.

Temă de casă. De memorat 2Tim. 3:16-17.


9/103

9

LECŢIA 1

PEntru notiţE


10/103

10

LECŢIA 1

PEntru notiţE


11/103

11

Scopul lecţiei: S îţelegem î ce mod c ce scop Dmeze le-adat oamelor Bbla.

Pasajul biblic: „Căci nici o prorocie n-a fost adusă prin voia omului; cioamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt” (2 Petr 1:21).

Scopul Bibliei

De la Geesa pâ la Apocalpsa tema fdametal a Bble –persoaltatea l iss Crstos. Bbla este o store a cvlzaţe este maal despre crearea lm. u oame cred c Scrptra estema degrab maal, ce e îvaţ cm s trm o vaţ moral, b;c iss e profesor de etc exempl al asemeea mod de vaţ. Îţelegerea respectv a Bble e tocma atât de corect. no trebe s îţelegem clar c Bbla stablete patr sarc mportate.

Prma sarc – de a-L prezeta pe iss Crstos ca Mâttor Rscmprtor al îtreg lm. Petr a realza aceast sarc esteecesar s îţelegem de ce e evoe de Salvator.

A doua sarc a Bble – de a prezeta stora rscmprr.De-a lgl îtreg Bbl, îcepâd c captoll 12 al crţ Geesa

pâ la captoll 22 al Apocalpse (1178 captole) se vorbete, î geeral,despre Avraam rma l , î specal, despre ul dtre rma, pr

BIBLIA: SCOPUL, AUTORUL ŞI ORIGINEA EI

Tema fundamentală a Bibliei – personalitatea

lui Isus Cristos.

LECŢIA 2


12/103

12

LECŢIA 2

Care st becvâtate toate popoarele Pmâtl – Mesa, iss Crstos.Dp ce am îţeles aceste do sarc, rmtoarele do dev

evdete petr o. A treia sarc – de a adce ecredcos la credţ (i. 20:31;

Mc. 1:15) cea de-a patra – de a le arta celor credco ce fel de vaţateapt de la e Dmeze (2Tm. 3:16,17).

Autorul Bibliei

Ce a scrs crţle Bble? Câd de? Î ce lmb or lmb? Exstoare î prezet mascrse orgale? Ce a otrât ce crţ ametrebe clse î Bble a alctt-o îtr- mod cotempora? Dacveţ stda Scrptra, aceste îtrebr vor aprea eaprat.

Îate de toate, s vorbm despre atorl Bble. Dp cm amarmat, ea – fr îdoal – a fost scrs de Îs Dmeze pr oamece a fost spraţ de El. Exst do terme mportaţ petr îţelegereaproveețe dve a crţlor bblce.

Prml terme – „revelaţa sa descoperrea”. „Revelaţa” reprezto îţelegere geeral, îsemâd toate posbltţle pr care Dmezedescoper adevrl S oamelor, pr atr, pr Dl Sfât, prproroc mlte alte c.

Termel al dolea este „spraţe”, demt de teolog „revelaţesa descoperre specal”. Bbla reprezt o revelaţe specal a lDmeze. Ea are îcept. Are sfârt. De-a lgl a crca 1600 aDmeze a clzt dferte persoae î screrea acestor crţ. Îs, dpce a fost scrse ltmele cvte ale crţ Apocalpsa, revelaţa specal alat sfârt. Ea ma are loc.

Exst îc o asemeea îţelegere, ca „revelaţa persoal”, ea exstatc câd Dmeze cot s vorbeasc î mod persoal ecrom. Este mportat s reţem c revelaţa persoal poate cotrazcerevelaţa specal – Bbla.

Oame pr care a scrs Dmeze a fost de dferte profes: împraţ, pescar, pstor, codctor de ot, preoţ, de asemeea,prtre e a fost medc vame. Î decrsl a 1600 a Dmeze-a clzt î procesl de screre a Bble. Deș acet oame a trt îperoade dferte, î cltr dferte, Bbla se cotrazce toate 66 decrţ st totalmete î cocordaţ recproc.


13/103

13

LECŢIA 2

Originea Bibliei

Ce a otrât care screr ame trebe s e clse î Bble câd ame? Î ce mod era late aceste otrâr?

Aproxmatv î al 100 d.Cr. la cosll d iama a fost alctt îmod ocal Vecl Testamet, de, el era folost deja tmp de tre or patrsecole. Crţle era clse î baza atetctț proveețe lor mae a reptaţe atorlor lor, ca proroc sa crtrar. Majortatea acestorcrţ a fost scrse î lmba ebrac, vece.

Crţle nol Testamet î mare parte, a fost scrse î lmba greac,acestea a fost alese adate îtr-o clegere aproxmatv î al 692d.Cr. la cosll de la Trla. Stadardl, dp care a fost selectatecrţle respectve, se mete cao clde tre crter.

1. A fost aceast carte scrs de apostol sa de o persoaapropat apostoll?

2. Are aceast carte coţt dovcesc relgos,descoperd- cel credcos arl dv?

3. Corespdea coţtl crţ date c coţtl altor crţsprate de Dmeze a exstat acord am ître bserc,prvd spraţa dv a aceste crţ?

Revelaţia personală nu poate contrazice

revelaţia specială a lui Dumnezeu – Biblia.

__________________

*Canonul Vechiului Testament era deja cunoscut pe vremea lui Neemia şi Maleahiaproximativ în anul 400 p.Cr., iar cărturarii rabini la Iamnia doar au aprobat în modocial canonul existent şi nicidecum nu l-au alcătuit. – Nota redactorului.**Conform altor date canonul scrierilor Noului Testament a fost aprobat în modocial în anul 397 d.Cr. la consiliul de la Carfaghen. – Nota redactorului.


14/103

14

LECŢIA 2

Cm s-a îtâmplat c acele crţ, scrse atât de demlt, e staccesble, de asemeea astz? Fapt e c acestea a fost foarte bepstrate. Este evdet c o dspem de mascrsele orgale,

îtrcât pergametl se poate pstra atât tmp. Tot, o dspemde cop foarte be. De asemeea, meţom c la tradcerea acestorscrer î lmble cotemporae s-a dat dovad de o ateţe deosebt.

Încheiere

Cm ptem t c Bbla este Cvâtl sprat al l Dmeze? Cmam ptea îcrezţ c a fost selectate crţle corecte, c î procesltrascrer tradcer s-a coms greel? Exst o sgr posbltatede a coate aceasta iss e vorbete rmtoarele, refertor la faptlrespectv. El armase: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge săcunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc dela Mine.” (ioa 7:17). Dovada este î ma dvs. Dac v veţ apropa deCvâtl l Dmeze c dorţa de a împl ceea ce scre î el, dacveţ proceda coform celor ctte, atc el va prodce o scmbare deecrezt î vaţa dvs., îcât veţ ptea ssţe c îcredere: „Acesta este,c adevrat, Cvâtl l Dmeze. n st ecesare alte dovez”.


1. Cm credeţ, poate demt Bbla maal de etc? Explcaţrspsl dvs.


15/103

15

LECŢIA 2

2. Care este percoll armaţe c iss Crstos e îvţtor deetc cret exempl de vaţ moral?

3. Bazâd-v pe lecţle-ado, meţoaţ care verset d Bblese dovedete a versetl-cee petr o îţelegere corect aScrptr.

4. Care st cele patr sarc, pe care ș le prope Scrptra?

5. Ce le ptem spe celor, pe care î derajeaz lpsa mascrselorbblce orgale?


16/103

16

LECŢIA 2

6. Î ce mod e ptem covge c Bbla este Cvâtl adevrat all Dmeze?


Rugaţi-vă ca Dumnezeu să vă înveţe a aplica adevărul Său veşnic în viaţa dvs.Rugaţi pe Domnul să aducă la Sine prin aceste lecţii pe aceia care nu-L cunosc

pe El ca Domn şi Mântuitor.Gândiţi-vă la acei, care ar putea fi invitaţi la aceste întâlniri.

Temă de casă. De memorat 2Pt.1:21.


17/103

17

LECŢIA 2

PEntru notiţE


18/103

18

LECŢIA 2

PEntru notiţE


19/103

19

Scopul: S îvţam a stda Bbla a o aplca î vaţ.

Pasajul biblic: „Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători,înşelându-vă singuri” (iacov 1:22).

Apropd-v de stdl emjloct al Bble, trebe s ţ îţelepţ ateţ. Metoda efectv de stdere clde tre etape: observare (a facecoștț c textl), terpretare (explcare) aplcare.

Ctd pasaj, trebe s v peţ îtrebarea: „Despre ce este scrsac?” Apo, rmeaz explcaţa, tmp î care v îtrebaţ: „Ce îseam

aceasta?” urmtoarea este etapa aplcr. La etapa respectv îtrebaţ:„Ce semc aceasta petr me persoal?”

Este mportat s coatem despre ce vorbete Scrptra cesemc aceasta. Îs, dac veţ proceda î vaţ coform Cvâtl,stdl dvs. va avea ses. Ajgâd la etapa, îttlat „aplcare”, veţptea determa ce îseam pasajl dat petr dvs. persoal. Petraceasta este be s pem rmtoarele îtrebr:

Exst oare ac exemple, ce trebe s le rmm? St oare ac preîtâmpr, la care trebe s lm amte? Se coţ oare ac porc, crora e ecesar s e spem? St dcate oare ac pcate, pe care trebe s le prsm? Exst oare ac o adevrr despre Dmeze sa iss Crstos? Exst oare ac o adevrr, prvd vaţa mea persoal?

PRINCIPIILE DE STUDIERE A BIBLIEI

LECŢIA 3


20/103

20

LECŢIA 3

Principii de studiere a Bibliei

Î procesl de std al Bble e be s e gdm dp câteva regl:

1. Atc câd ctţ Scrptra, reţeţ rmtoarele: de pasajamt coţe doar o sgr explcaţe, el poate avea o me deaplcaţ. Pteţ clar s îţelegeţ î ce mod amt pasaj poate aplcat î vaţa dvs., dar v rgm s aveţ î vedere c DlSfât poate acţoa dfert î vaţa alte persoae pr acela textbblc.

2. Îtrcât Bbla este o carte despre Crstos, trebe s-L ctaţ peCrstos î toate textele pe care le cercetaţ.

3. Dac cercetaţ verset ce v se pare egmatc or eclar, îtotdeaaterpretaţ-l î lma versetelor care a îţeles clar. Î Scrptrexst mlte versete gre de îţeles. Dar st, de asemeea, mlteversete or de îţeles. Cocetraţ-v aspra versetelor clare ce vvor codce s medtaţ aspra celor ma dcle.

4. ncodat v apropaţ de textl Scrptr, avâd deja o prereformat refertoare la ceea ce el semc. Modl dvs. de gâdrec care abordaţ text poate absolt corect, îs el poate s e astfel! Dl Sfât î va foarte dcl s v îveţe, dacveţ îcrezţ c deja coateţ tot ceea ce trebe s tţ.

5. u prcp mportat, î specal dac predaţ Scrptra cva, îlreprezt dorţa dvs. persoal de a v spe Cvâtl, îatede a- îvţa pe alţ oame.

6. Reţeţ, Dmeze îtotdeaa vorbete c o pr Bble. Aadar, apropaţ-v de Cvâtl L pr rgce, cerâd-iDoml s v descopere adevrrle Sale î mod persoal prDl Sfât.

Dacă nu veţi proceda în concordanţă cu

Scriptura, studiul vostru nu va avea sens.


21/103

21

LECŢIA 3

7. C smeree, d gata, recoateţ c st ele texte pe care le îţelegeţ.

8. Îtotdeaa stdaţ cotextl orcr pasaj al Scrptr. Dacceva câdva ar ctat cvtele voastre î afara cotextl,atc veţ srpr de modl î care cvtele voastre acptat alt ses, pe care codat l-aţ avt î vedere. Î mod asemtor poate folost Scrptra petr a ssţepractc orce pct de vedere, dac am separa amt versetde versetele îvecate. Cercetarea verset, lat aparte, rptd cotext, aproape c fr evtare va dce la o terpretare

gret.


1. Care st cele tre etape ce reprezt o metod ecet destdere a Scrptr? Explcaţ ecare dtre aceste etape.

2. Ce îtrebr pot pse textl, petr a îţelege cm s-laplcm î practc?


22/103

22

LECŢIA 3

3. Ce mportaţ are cotextl î terpretarea amt text dScrptr? Aveţ exemple de terpretare gret a versetelor,separate de cotext?

4. De ce este îtotdeaa corect de a e apropa de amt

text bblc cosct, avâd setmetl c el e este absolt clar?


Lăudaţi-L pe Dumnezeu pentru Cuvântul Său şi pentru posibilitatea de astudia Biblia.

Rugaţi-L pe Domnul să vă ajute a auzi şi a înţelege ceea ce El doreşte de la voi.Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute a-L cunoaşte pe El şi Cuvântul Său şi mai

bine; de a fi nişte martori adevăraţi în familia dvs., printre prieteni şi printre cei carenu-L cunosc pe El.

Temă de casă. De memorat Iac.1:22.De citit Genesa, cap. 1-11.


23/103

23

LECŢIA 3

PEntru notiţE


24/103

24

LECŢIA 3

PEntru notiţE


25/103

25

Scopul lecţiei: S demostram mportaţa actaltatea crţGeesa.

Pasajul biblic: „Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujeascădrept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venitsfârşiturile veacurilor” (1 Corte 10:11).

Cartea Geesa e cartea îceptrlor. Tot ceea ce am î aceastscrere e de maxm mportaţ petr o. Ame pr ea Dmeze e

reveleaz adevrrle fdametale, ecesare petr o îţelegere trrecorect a veţ oastre pmâtet. O mlttde de teme mportatepetr vaţ se descoper ame aa cm ele a fost ţal stablte dectre Dmeze.

Prml îcept, descrs î cartea Geesa – aparţa lm. Aceste teme î este dedcat doar captol jmtate, dar câte lcrr de preţ amdespre caracterl l Dmeze despre metodele Sale de a acţoa.

Ac Doml e vorbete despre om – cm a fost la îcept cm sedovedete a acm. Aceasta e va ajta s e îţelegem pe o îe.

El e vorbete despre pcat. Coaterea org pcatl e vaajta s îţelegem cm acţoeaz acesta aspra oastr astz.Dmeze e storsete despre îceptl relaţlor Sale c oml

aceasta e va ajta, de asemeea, s vedem î mod clar cm El comcc o.

Î coctl dtre Ca Abel descoperm cm a lat atereo asemeea eîţelegere îcepem s realzm, astfel, problemacoctelor ce le expermetm î prezet.

Î captolele 6-9 ctm despre prma catastrof global – potopl. ş

GENESA – CARTEA ÎNCEPUTURILOR

LECŢIA 4


26/103

26

LECŢIA 4

pr aceast araţe se cotreaz tablol salvr; mâtr. Datortcredţe l noe Dmeze l-a salvat de la pere. ş o, dac vom aveacredţ, vom , de asemeea, salvaţ de moartea, cazat de pcat.

Î rmtoarea parte a aceste crţ descoperm povestr sccesve cee relateaz, c î cele d rm, Persoaa cea ma mportat pe areadesfrr acţlor este Dmeze. Oare ptem s e îdom de faptl,c El astz ca ma îate se a pe prml-pla?

Sarca dvs. acm este de a îcepe s ctţ cartea Geesa. Peparcrsl lectr peţ-v îtrebr, ca de exempl: „Ce îsema aceasta î acele tmpr? Ce semc aceasta î prezet? Î ce mod aceastatrebe s îm scmbe modl de gâdre vaţa?”


1. Explcaț, de ce este mportat s stdem cartea Geesa?

2. Care st temele mportate ce le pteţ evdeţa, stddprmele 11 captole ale crţ Geesa?


27/103

27

LECŢIA 4

3. Speţ-e, la ce coclz aţ ajs, stdd prmele docaptole ale crţ Geesa?

4. Î ce mod ptem face legtr ître stora despre noe VesteaB a mâtr d nol Testamet?


Mulţumiţi-I Domnului pentru acele descoperiri, ce vi le oferă astăzi prinstudierea Bibliei.

Rugaţi-L ca adevărul Său mai mult şi mai mult să vi se reveleze, transformându-vă lăuntrul.

Temă de casă. De memorat 1Corinteni 10:11. De citit Genesa, cap.1.


28/103

28

LECŢIA 4

PEntru notiţE


29/103

29

Scopul: S îţelegem ce corelaţe poate exsta ître tţ storsrea bblc despre creaţe.

Pasajul biblic: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi Pământul”(Geesa 1:1).

Bbla îcepe c stora creaţe (Ge. 1). De acest evemet afost esps de mportat, îs araţea despre creaţe ocp doar captol jmtate. Cm credeţ, de ce ? Dp cm am meţoat îcaptoll ateror, aceast carte a fost scrs doar petr a e relatace cm s-a îtâmplat, c petr ca o s îţelegem realtatea ttrorlcrrlor î prezet.

Refertor la creaţe exst do extreme. Î prml râd, exst pozţa ce ssţe c stora creaţe, descrs

î cartea Geesa, este verdc d pct de vedere tţc , astfel,Bbla poate Cvâtl sprat de Dmeze.

Alt extrem o reprezt pozţa ce arm c îtrebarea „Este oareBbla verdc d pct de vedere tţc?” î eseţ, este corect, ctrebe formlat î fell rmtor: „Este oare tţa, d pct de vederebblc, verdc?” Ce care st adepţ aceste op ssţ: „Bbla poate sps cercetr. Se testeaz tţa.”

De fapt, îtrebarea cost î rmtoarele: „St oare î cocordaţBbla tţa, prvd aparţa lm?”

Este ecesar s abordm ele lcrr dtr-o amt perspectv. Îprml râd, îs atra tţe ofer spaţ credţe î Dmeze. Aceasta îseam c savat poate credcos covs. Îs, tţa î se este o cercetare a or date or feomee, ce pot rmrte, msrate î mod obectv sa demostrate. Ea se bazeaz

POATE FI OARE CREDIBILĂ ISTORIA CREAŢIEI?

LECŢIA 5


30/103

30

LECŢIA 5

pe expermete, coclz aplcaţ. Ea se verc e vercabl.Coform atr Sale, Dmeze se îcadreaz îtr- asemeeage de cercetare. Este mposbl s te aprop de Dmeze doar – pr

termedl metodelor de expermetare tţc. no trebe s îţelegemc Doml este pe potrva stdl tţc. El poate msrat sademostrat. ştţa are pţe tageţe c sbecte ce ţ de credţ. Ea poate demostra sa respge exsteţa Cel Preaîalt.

Calea c de a ve la Dmeze este pr credţ, dp cm estescrs: „Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să m plăcuţi Lui! Căci cine seapropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe ceice-L caută” (Evre 11:6).

no ctm rmtoarele: „La început, Dumnezeu a făcut cerurile şiPământul” (Geesa 1:1) , î cotare: „Pământul era pustiu şi gol;

peste faţa adâncului de ape era întuneric şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor” (Geesa 1:2).

Bbla e spe c Dl Doml a îcept s mte deaspra

aceste creaţ, dezvoltâd-o, lcrâd aspra e scmbâd-o. Deexempl, î Ge. 1:9 se meţoeaz: „Dmeze a zs: „Să se strângăla un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşaa fost.”

Dmeze a sps: „S e scatl.” uscatl a fost creat î acestmomet. Probabl, el deja a fost creat î prml act al creaţe, dar se aasb ap. Pr acest verset descoperm exsteţa scatl. Este teresatc savaţ st îcrezţ de faptl c îtreg Pmâtl câdva se aa sbap.

Cvâtl „bara” sa „a crea” semc „a face ceva d mc”. Îrelatarea bblc despre creaţe acest cvât a fost folost doar de treor (Ge. 1:1, 21, 27). La îcept Dmeze a creat (Ge.1:1). Prml act„bara” a cazat aparţa uversl, a Pmâtl a lm vegetale.

Alte cvte, tlzate î versetele 2 20 se deosebesc de acesta.St cvte ce dc o scmbare a tot ceea ce exst deja. urmtorlact al creaţe a avt loc î ap. Î versetl 21 ctm: „Dumnezeu a făcut

peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele,

Ştiinţa nu poate demonstra sau respinge existenţa lui

Dumnezeu.


31/103

31

LECŢIA 5

după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei. Dumnezeua văzut că erau bune”.

Ac, d o, se observ acordl ître storsrea bblc tţ. Separe c îvţaţ st total îcrezţ de faptl, c vaţa amal a aprt îap ame despre aceasta e relateaz stora creaţe.

urmtorl act „bara” îl descoperm î versetl 27: „Dmeze afct pe om dp cpl S, l-a fct dp cpl l Dmeze; partebrbteasc parte femeasc -a fct.”

Cartea Geesa e relateaz despre îceptl a tot ceea ce exst îvers. Tot, dp aceste msr îtreprse ţal î procesl creaţe,Dl Doml dezvolt scmb ceea ce a fost creat deja. Aceasta

corespde acelor coclz, pe care le-a formlat savaţ refertor ladezvoltarea formelor de vaţ î aceast relaţe descoperm o paralelc gâdrea evolţost.

C toate acestea, st tre cest c care creaţot evolţot st de acord totalmete. Ele pot cocetrate î tre îtrebr: „Cm a îcept totl? Cm vaţa vegetal a devet vaţ amal? Î ce mod vaţaamal s-a trasformat î vaţ ma?” ştţa are rspsr clare laaceste îtrebr. Tot, Geesa e ofer asemeea rsps acesta

este smpl: “bara” – Dmeze a creat.


1. Care st cele do extreme exstete, prvtoare la îtrebareacreaţe?


32/103

32

LECŢIA 5

2. Cm credeţ, trebe s îcercm pe cale tţc s demostrmexsteţa l Dmeze?

3. Care st cele tre îtrebr eseţale la care evolțoșt aa pot rspde?

4. Cm credeţ, de ce Dmeze atât de pţ vorbete despreproveeţa lm?

5. Care e dfereţa ître sesl cvâtl “bara” – “a crea” cvâtl “a face”?


33/103

33

LECŢIA 5

6. Despre care tre acte ale creaţe “bara” se vorbete î prmlcaptol al crţ Geesa?

7. Ce paralele pot remarcate ître relatarea despre creaţa lm cvtele l Crstos, prvd ecestatea ater d o?


Slăvit fie Dumnezeu pentru creaţia Sa minunată, pentru mila şi harul Său.Rugaţi-L să vă întărească în credinţă şi să vă arate planul Său cu privire la voi

pentru timpul de studiu şi pentru întreaga voastră viaţă. Ulterior, rugaţi-L să vă deacuraj pentru ascultare.

Temă de casă. De memorat Gen.1:1.De citit Gen. cap. 2.


34/103

34

LECŢIA 5

PEntru notiţE


35/103

35

Scopul lecţiei: S îţelegem scopl l Dmeze î crearea oml.

Pasajul biblic: „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcutdupă chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut” (Geesa 1:27).

Am parcrs scct îtrebrle prvtoare la proveeţa versl ca tot îtreg; ar acm s trecem la stdl or acte separate ale creaţe. Î acest captol vom stda ce vorbete cartea Geesa despre aparţaoml. Reţeţ, scopl crţ Geesa este de a e prezeta cm erastarea lcrrlor î trect petr a ptea îţelege cm este acm. Câdabordm sbectl prvtor la proverea oml, e apropem de sbectce relateaz despre o îe. Ce e spe cartea Geesa despre scopll Dmeze î procesl crer oml? hadeţ s îcepem c lectra,prvd faptl cm a îcept s exste brbatl femea.

„Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, dupăasemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsărilecerului, peste vite, peste tot Pământul şi peste toate târâtoarele care semişcă pe Pământ” (Geesa 1:26). Aadar, Dmeze l-a creat pe omdp cpl S; El l-a fct dp cpl l Dmeze. ş Dmeze-a becvâtat le-a sps: „...Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi Pământul...”(Geesa 1:28). Apo Doml Dmeze a sps: „ ... Nu este bine ca omulsă e singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el” (Geesa 2:18). „AtunciDomnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, şi omul a adormit;Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi aadus-o la om…De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se valipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup” (vez Geesa 2:21-22, 24).

CREAREA OMULUI

LECŢIA 6


36/103

36

LECŢIA 6

După chipul lui Dumnezeu

Prml lcr care e de remarcat î acest pasaj este faptl c oml ecreat dp cpl asemarea l Dmeze. Aceste cvte e stcoscte, dar ce semc ele, de fapt? Îtrcât, Dmeze este D, El are trp, de aceea, armaţa respectv se refer la aspectl ostrexteror. Dar aceasta dc faptl, c o posedm abltţ sprtale. Ame î aceast prvţ o stem asemeea l Dmeze. Desgr, î captoll 3 al crţ Geesa vedem cm aceast asemare c CelPreaîalt este deatrat câd Adam Eva pctesc. Îcepâd dacest momet, problema fdametal ce o abordeaz Scrptra este“refacerea” cpl l Dmeze î om. Î captolele 1 2 ale crţ

Geesa oml este prezetat aa cm a fost creat cm trebe s ecoform plal l Dmeze. Captoll 3 d Geesa e prezt cmeste oml acm.

Bărbatul şi femeia

O alt coclze pe care o ptem formla refertoare la creareaoml este c Dmeze a creat brbatl femea. El -a trms l Adam som adâc, apo a lat a d coastele sale a creat-o d ea pefemee. Acesta e smbolsm mat! Doml a fct femea dcapl brbatl, ca ea s-l poat codce; El a creat-o d pcoarelesale, ca s- sljeasc. Dmeze a creat femea d coasta brbatl, caea s e aproape de ma l.

Ac este mportat s observm c atc câd Dmeze a creatbrbatl femea, El a fodat cea ma mportat sttţe ce exst astzpe Pmât – famla. Câd Doml a creat brbatl femea, plal Sera de a- î parteerat, ca s poat deve prţ s adc pe lmecop, care câdva, de asemeea, s dev parteer cva la râdllor s asc cop aceta, la fel vor parteer cva, , apo, prţ. Aceasta este o legtate mreaţ a veţ, ce se mafest pr atere,dezvoltare, dâd oretare îtregl eam omeesc.

Parteeratl dtre brbat femee – o parte esps de mportata Leg fdametale dmezeet c prvre la vaţ. Ame, de aceea,Doml a creat brbatl femea.

Prvţ la trgl, î vârfl cra se a Dmeze, î colţl de jos


37/103

37

LECŢIA 6

d partea stâg – brbatl, ar î colţl de jos d dreapta – femea. Dacbrbatl are relaţ c Dmeze femea are relaţ c acela Dmeze,atc î msra î care acest brbat aceast femee se aprope de Cel

Preasfât, e se aprope l de cellalt. Î procesl stder teme cstore, coform crţ Geesa,

veţ observa – cstora este o relaţe exclsv, ce are do prţ.Cstord-se, oml îl las pe tatl s pe mama sa. El exclde dsfera prortţlor sale famla, î care s-a sct a trt dozec satrezec de a. Tot restl veţ el va tr doar c soţa sa. Femea trebe sse dedce, de asemeea, exclsv î relaţe c soţl e. Astfel este proectll Dmeze, prvd cstora.


1. Ce îseam cvtele, prvd crearea oml dp cpl asemarea l Dmeze?

2. Ce rol are tatea sprtal îtr- cpl cojgal?

DuMnEZEu

Soţl Soţa


38/103

38

LECŢIA 6

3. Ce trebe s se scmbe î vaţa terlor cstorţ î relaţa cprţ lor?

4. Cm explcaţ rmtoarea scem?


Rugaţi-vă şi mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru faptul că v-a creat şi doreşte săaibă relaţie cu voi.

Rugaţi-L pe Domnul să vă ajute a-L cunoaşte mai bine şi să vă dea putere dea-L urma în fiecare zi.

Temă de casă. De memorat Gen.1:27.De citit Gen. cap. 3.

DuMnEZEu

Soţl Soţa


39/103


40/103

40

LECŢIA 6

PEntru notiţE


41/103

41

Scopul: S îţelegem cm a îtrat pcatl î aceast lme.

Pasajul biblic: „Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină; şi mi-a fost frică, pentru că eram gol şi m-am ascuns.” Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-aspus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care îţi poruncisem sănu mănânci?” (Geesa 3:9-11).

ul dtre cele ma coscte captole ale crţ Geesa este captolltre, î care se spe cm Adam Eva a mâcat d frctl terzs.Captoll 2 -l prezt pe om aa cm a fost creat. ne este artat teţaDoml refertor la faptl cm ar trebt s e vaţa sa. Captoll tre eprezt pcatl – cm a fost atc cm este astz. Vedem cm Adam Eva st p îatea acelea aleger îatea crea e am ode mlte or î ecare z: de a merge pe calea Doml or s procedmcm vom? Dmeze e-a îzestrat c dreptl e lbere aleger. Dacest motv o ptem atât s împlm voa l Dmeze, precm sprocedm coform vo oastre persoale.

Captoll tre descre cm aceast crz a avt loc petr prma dat.Cm a avt loc cofrtarea dorţelor mae dorţelor dve, ca sptem îţelege cm de ce aceasta se îtâmpl astz î vaţa oastr. Împrejrrle st descrse pţ ma îate: „Apoi Domnul Dumnezeu asădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-lîntocmise. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felulde pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijloculgrădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului” (Geesa 2:8-9).

La o amt etap a store, oamelor le-a vet deea c pomlterzs a fost mr, c toate acestea, merele st amtte c ac, c

UNDE EŞTI?

LECŢIA 7


42/103

42

LECŢIA 7

î captoll 3. no ctm despre Poml Veţ despre Poml CotţeBel Rl.

Îate de a cota, este ecesar s meţom c aceasta e o

povestre storc, dar î acela tmp alegorc. Alegora este o araţe î plde, care coţe o semcaţe ascs, completâd sesl e drectsa storc; de obce, o asemeea araţe este strctv d pct devedere moral.

Ctd descrerea Grd Ede, vedem c Dmeze teţoa ssatsfac evole oamelor î acest loc. Observaţ c îate de toate acetpom era plcţ la vedere; apo, e treba s satsfac ecestţle lorde ra; î al, e treba s le meţ vaţa. Dar acolo, de asemeease aa Poml Cotţe, d roadele cra Dmeze le-a terzs s

mâce. Î captoll tre, î care este descrs cderea î pcat, pteţ observa

cm se scmb prortţle. Î loc de a pe pe prml loc vederea, peal dolea – raa, pe al trelea – vaţa, ar coaterea s e clscodat î lsta prortţlor, e a ps pe prml loc raa, apo – vederea,lteror – coaterea, îs e aa a prmt codat vaţa. Dmpotrv,lor le-a revet moartea sprtal. Î Deteroom 8:3 este scrs: „...că omulnu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului...”no trm c adevrat dac pr smpl z de z ctm mjloace de a

e împl evole oastre sa de a e satsface dorţele. Coform acestverset, o vaţ adevrat prove d ascltarea de ecare cvât ce esede pe bzele l Dmeze.

Câd Dmeze -a aezat pe Adam Eva î grd, S-a îgrjtde tot ce a fost ecesar, de ceea ce e vreodat ar ptt s ab evoe.Dmeze cotea evole lor, deoarece El -a creat. Îtrcât El e-acreat pe o, coate, de asemeea, evole oastre teţoeaz sle satsfac.

V pteţ pe îtrebarea de ce ocl se a pe prml loc î lsta

prortţlor. Câd Scrptra vorbete despre oc, ea de cele ma mlte or se refer la el ca orga al veder. De exempl iss a sps: „Ochiuleste lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va plinde lumină; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va plin de întuneric.

Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuiesă e întunericul acesta!” (Mate 6:22-23). iss vorbea despre vedereazc. El vorbea despre faptl cm e raportm la lcrr, despre relaţaoastr, despre attdea oastr faţ de vaţ. Atc câd Dmeze


43/103

43

LECŢIA 7

a atrbt o aa mare îsemtate faptl, c Grda Ede era plctla vedere, pr aceasta El c adevrat a teţoat s sp, c petra- satsface a dtre cele ma mar evo ale lor, oame treba s

prveasc la El. Cea ma mare evoe pe care o avea e cea ma mareevoe pe care o avem o – este de a îvţa s prvm la ceea ce e îcojoar aa cm o vrea Dmeze.

C toate acestea, î captoll dat e este prezetat îc tablo.Dp ce Adam Eva a fost sptţ, o ctm c: „Atunci au auzit glasulDomnului Dumnezeu care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omulşi nevasta lui s-au ascuns de faţa Domnului Dumnezeu printre pomii dingrădină. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?”(Geesa 3:8-9).

Este teresat c Dmeze are acest dalog c Adam Eva,pâd îtrebr. Desgr, El cotea rspsrle, dar pea aceste îtrebr, deoarece Adam Eva ta amte lcrr. Câd Doml a îtrebat: “ude et?”, de fapt, El a îtrebat: “De ce te ascz de Me?”

A doa îtrebare a l Dmeze, ce a rmat dp recoaterea l Adam, c s-a ascs, dc era gol, s astfel: “Şi Domnul Dumnezeua zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din careîţi poruncisem să nu mănânci?” (Geesa 3:11). Adam Eva a ascltatde Dmeze acm se ascdea pr tr, acoperd-se c frze

de smoc.Dac aveţ eplcer, îtrebaţ-v pe vo îv: „n am mâcat e

oare d poml terzs? n am egljat e oare Cvâtl l Dmeze l-am îclcat oare? n gor e oare clzrea Sa î vaţa mea?”

Îc o îtrebare a Cel Preasfât: „Ce a fct?” – este adresat Eve,ș dce la mrtrsre, de rspsl seam ma mlt c pretext.ua dtre semcaţle cvâtl „a mrtrs” – „a spe l acelalcr”. Lteralmete, mrtrsrea îseam pr smpl a de acord cDmeze refertor la aprecerea faptelor propr. Doml dorea ca Eva s-i

povesteasc despre ceea ce a svârt, ca împre s se lmreasc cprvre la ceea ce s-a îtâmplat. Aceasta este ceea ce Dmeze dorete,de asemeea de la o. El vrea ca o s recoatem ce am fct se raportm corect la faptele oastre.

Captoll 3 al Geese – o araţe despre aceea, cm do oamea pctt cm Dmeze a procedat c e. Dar acesta este, deasemeea, tablol ttror care a pctt, el e prezt cm Dmezeprocedeaz c o, dac e ascdem de El câd pctm. Acesta este


44/103

44

LECŢIA 7

tablol pcatl al rmrlor l, îs, la fel, tablo ce lstreazfaptl cm Dmeze îl cat pe pctos î ofer o posbltţ de aavea prte c el.


1. Î ce ame a costat pcatl l Adam al Eve?

2. Î ce mod eascltarea lor ețeaz aspra veţ voastre?

3. Ce îtrebr mportate -a ps Dmeze oml î captoll tred Geesa?

4. Cm credeţ, de ce Dmeze a ps îtrebr oml?


45/103

45

LECŢIA 7

5. Î ce mod îtrebrle l Dmeze d Ge. cap.3 e pot deajtor o astz î lpta c sptele?


În rugăciune recunoaşteţi-I lui Dumnezeu că nu aveţi acele relaţii cu El, pe carear trebui să le aveţi.

Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă dea putere de a spune „nu” poftelor ochilor,dorințelor trupeşti şi mândriei vieţii.

Temă de casă. De memorat Gen. 3:9-11.

De citit Gen. cap.4.


46/103

46

LECŢIA 7

PEntru notiţE


47/103

47

Scopul: S coatem câteva caze ale coctl posbltţlesolţor l.

Pasajul biblic: „Şi Domnul a zis lui Cain: „Pentru ce te-ai mâniat şi pentru ce ţi s-a posomorât faţa? Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei bine primit;dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dartu să-l stăpâneşti” (Geesa 4:6-7).

ul dtre cele ma mportate mesaje ale Bble este acela c omltrebe s se împace c Dmeze. Cel Preaîalt a îcept s pregteascposbltatea împcr medat dp ce a fost coms prml pcat. Î Ge.3:15 apare prma proroce mesac ce proclam vtoarea brţ a lMesa aspra Satae.

Îs, a fost atâtea rmr egatve! Î prml râd, eaml omeesca fost separat de Dmeze. Î cotare, î captoll 4, ctm despre îco rmare a cder î pcat – coctl. Doml e descre coctl, cma fost, petr a îţelege ce reprezt coctl î se astz. no deseorstem î coct c o îe, c soţ, cop c prţ. ne cofrtmc dferte cocte la servc, dar, de asemeea – vom ta faptl, c

stem martor a coctelor dtre popoare. Coctl este a dtreproblemele colosale. Î captoll 4 al crţ Geesa descoperm câtevacaze ale coctl, dar de asemeea, câteva solţ care îl pot atea.Geesa e ofer aceast formaţe, povestd-e despre do fraţ.

nmele acestora e st foarte coscte – Ca Abel. Odat,l Ca -a vet deea de a adce o jertf l Dmeze. Îtrcât el eraagrcltor, i-a ads Doml o jertf coform modl actvtţ sale.Fratele s, Abel era coba a ads o jertf dtre amale. Jertfa l

UNDE ESTE FRATELE TĂU?

LECŢIA 8


48/103

48

LECŢIA 8

Abel a fost plct l Dmeze, ar jertfa l Ca – .Mlţ oame cosder î mod gret c jertfa l Abel a fost plct,

deoarece aceasta a fost o jertf dtre amale. Îs despre aceasta este scrs î text. Jertfa l Abel a fost plct l Dmeze, dc el îs era plct Doml. Jertfa l Ca a fost plct, deoarece el îs se dovedse a astfel (Ge. 4:6-7).

Dac veţ stda c ateţe stora l Ca Abel, veţ observa ceeadespre ce se meţoeaz î ea. L Ca s-a sps s adc o jertfamal. De fapt, î cartea Levtc se meţoeaz c oame trebas adc jertfe de cereale sa darr d ceea ce e î a cresct. Îacest fel tpl jertfelor a fost o ceste mportat î aceast store;

mportaţ st oame î se. Îs Ca a fost plct atc câdrealzeaz acest fapt, este cprs de mâe cade î deprese.

Dmeze îl îtreab pe Ca ca pe prţ l alt-dat: „...Petrce te-a mâat petr ce ţ s-a posomorât faţa?” (Geesa 4:6). Desgr,Cel Preasfât coate rspsrle ș la aceste îtrebr. Dar, se parec ma îdrtc a l Ca accepta mesajl Doml, de aceea,Dmeze cot: ” Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei bine primit; dar dacăfaci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l

stăpâneşti.” (Geesa 4:7). Este tragc faptl c târl Ca reșeștes stpâeasc pcatl. Î versetl 8 ctm c îtr- acces de fre el îlomoar pe fratele s.

ş d o rmeaz îtrebrle: ”ude este fratele t? Ce a fct?”iar Ca, cotâd s se împotrveasc, refz s- recoasc pcatlpâ î mometl, câd Dmeze - spe î mod clar c El dejacoate ceea ce s-a îtâmplat (Ge. 4:9-10).

Î captoll 3 Doml a îtrebat: „ude et?” Î captoll 4 îtrebareas astfel: “ude este fratele t?” Pâd aceast îtrebare, Dmeze

a îcercat s-l fac pe Ca s îţeleag ce s-a îtâmplat, c el -arevrsat fra aspra om evovat c, de fapt, el ca ma îateera mâos. Acţle sale a rezolvat mc; î scmb, ele ma mlta îrtţt staţa.

Dac e vom îtoarce pţ îapo, vom vedea c versetl 7 este, îtr-adevr, versetl-cee al aceste stor. El abordeaz mezl coctl prope solţa: dac faceţ ceea ce este corect, veţ plcţ Doml,vo îv, va treb s v croţ drm pr vaţ, dstrgâd- peace care fac ceea ce este plct. Î Scrptr exst pasaj, care poate


49/103

49

LECŢIA 8

comparat c stora l Ca Abel. Acesta se a î Predca de peMte, î prmele cc versete ale captoll 7 d Evagela dp Mate.iss îtreab despre fţarc. El î îtreab de ce st atât de crtc cm

pot spera s obţ ceva c o asemeea attde. El folosete o lstraţepr care î aseam c te oame care cat pal î ocl altora, îtmp ce î ocl lor st te bâre îtreg.

Mlţ oame cosder c acest pasaj e îvaţ s - jdecm pealţ. Dar, de fapt, iss a dort s sp ceea ce Dmeze a îcercat s-sp l Ca: „T abordez problema corect. Îceteaz s te derajezde fratele t, ma be t-te la te îsţ.”

Slvt e Dmeze c odat c moartea l Abel a „mrt” șbtatea. C do geeraţ ma târz oame îcep s comce c

Doml pr rgce (Ge.4:26).D câd î câd o toţ e cofrtm c cocte. ueor stem

o caza lor, ar alteor – stem. Dar orcâd aţ atra îtr- coct,strdţ-v s v cotrolaţ emoţle petr a îţelege î ce cost, de fapt,problema. ş apo, dp cm recomad Ge. 4:7, faceţ ceea ce Î esteplct l Dmeze v va ma or s depţ coctele aprte.


1. Ce a avt î vedere Dmeze câd a rostt cvtele scrse îGe. 3:15?

2. Cm credeţ, de ce Dmeze a acceptat jertfa l Ca?


50/103

50

LECŢIA 8

3. C ce scop Dmeze l-a îtrebat pe Ca: „ude este fratelet?”

4. Î ce caz Dmeze accept jertfa oastr (e lcrrmaterale, tmp sa mc zc) ?

5. Dac v-aţ mâat vreodat, împrtţ-v expereţa, aţ pttoare la tmp s v descrcaţ c emoţle ce v-a coplet? Dacda, atc î ce mod?

Motive de rugăciune Rugaţi-vă ca Dumnezeu să vă ajute să construiţi relaţii corecte cu cei din jur.

Ca să fiţi atenţi, privind ceea ce se întâmplă în inima voastră şi să puteţi la timpa vă împotrivi gândurilor şi faptelor păcătoase.

Temă de casă. De memorat Gen. 4:6, 7.De citit Gen. cap. 5 - 26.


51/103

51

LECŢIA 8

PEntru notiţE


52/103

52

LECŢIA 8

PEntru notiţE


53/103

53

Scopul: S îţelegem mportaţa credţe pe baza credţe l Avraam.

Pasajul biblic: „Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să m plăcuţi Lui!Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi cărăsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evre 11:6).

Acm e-am apropat de cel ma mare compartmet al crţGeesa, care se refer la tre persoaje bblce remte: Avraam, iacov iosf. Reţeţ, mlttdea formaţlor despre amt persoaj saevemet e comc meroase lcrr despre el. Tema prcpal aaceste secţ a crţ Geesa, î care se areaz stora l Avraam, estecredţa. Dmeze vrea ca pe msr ce stdem rmtoarele câtevacaptole s îţelegem ce reprezeta î se credţa î acea peroad ce reprezt ea acm.

Captoll 11 al Epstole ctre Evre, care este cosct ca captollcredţe, e vorbete refertor la aceasta rmtoarele: „Şi, fără credinţă,este cu neputinţă să m plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeutrebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (v.6).

Dmeze dorete ca o s îţelegem mportaţa credţe, deaceea, El e prezt stora e persoae c mele Avraam. Î nolTestamet acesta este amtt ma des decât orce alt persoaj bblc deecare dat – avâd legtr c credţa. Dac dorţ s îţelegeţ ce estecredţa, trebe s faceţ cotţ c Avraam.

PĂRINTELE CREDINŢEI

LECŢIA 9


54/103

54

LECŢIA 9

Numele său

Acest om reprezt o deţe ve a credţe. Câd îl îtâlm petrprma oar (Ge.11), el poart mele „Avram” („tatl este îlțat”).ulteror, Dmeze î d me o „Avraam” – „prtele e mlţm”.Este de-a dreptl me roc petr brbat ce avea cop, d î vârst de 75 a! C toate acestea, Dmeze -a sps l Avram: „Îţi voi face sămânţa ca pulberea Pământului de mare; aşa că, dacă poate număra cineva pulberea Pământului şi sămânţa ta va putea să enumărată” (Geesa 13:16). Avram c adevrat s-a sps ecre porcdve, ma be zs î majortatea cazrlor (vedeţ Ge.16) o ptemprespe c el s-a îcrezt î Dmeze î aceast prvţ.

Altarele sale

Medtâd aspra cemr, o, de obce, e gâdm la cemarea pecâmpl de mse or la sljrea îtr-o bserc sa îtr-o orgazaţe. Dare gâdm o oare la cemarea îsș d partea l Dmeze? Ce ar fost, dac Doml v-ar rgat s mergeţ î pstl epoplat, fr av spe de ce c ce scop? Ame aceasta s-a îtâmplat c Avram,

câd avea 75 a (Ge.12:1-4). Dmeze l-a cemat pe Avram s-l lasepe tatl s, ţara sa atal toate rdele sale, s mearg îtr-o pste,de rodete mc.

Aceast store are do prţ, ca orce alt araţe, prezetatde Tatl Ceresc: partea l Dmeze partea oml. Petr a remarcapartea Doml, rmrţ cm S-a descopert Dmeze l Avram. CelPreasfât s-a artat l Avraam de opt or. Ame Dmeze a fostţatorl relaţlor aa se îtâmpl î orce relaţe dtre Dmeze om. Î Epstola ctre Roma 3:11 Pavel scre c „nu este nici unul care

să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu” . nma Doml îl cat pe om.Dac se pare c oml Îl cat pe Dmeze, de fapt, el doar rspdecemr Cel Preaîalt, Care îl cat. Dmeze îtotdeaa esteţatorl relaţlor.

Partea ma a relaţlor sa rspsl l Avram la cemarea lDmeze este prezetat pr patr altare, pe care Avram le-a costrt.Prml altar a fost rdcat lâg stejarl l More, de Doml s-a artat l Avram -a sps: „...Toată ţara aceasta o voi da seminţei tale...” (Genesa


55/103

55

LECŢIA 9

12:7). Cvâtl „More” trads d ebrac îseam „îvţtor”. Acest prmaltar al l Avram poate mt „altarl rspsl”, îtrcât el a fost zdtca rsps l Dmeze, Care l-a cemat s mearg î pste.

Al dolea altar al s a fost costrt ître A Betel. „Betel” î ebrac îseam „casa l Dmeze”. Îtrcât Dmeze avea o cas îacest loc, posbl, acest cvât semc: „locl de se a Dmeze”.„A” îseam „grmad de drâmtr”, „re”. Î Epstola ctre Roma6:23 este scrs: „... plata păcatului este moartea” ame aceasta eprezt demrea oral respectv. Î partea de Est a oral Aera amplasate Sodoma Gomora. La cel dtâ altar al sa Avram asps rmtoarele: “Îvaţ-m”. Pr amplasarea cel de-al dolea altar eldemostreaz c îc a otrât cm s rspd la ceea ce-l îvaţ

Dmeze. Avram prsete cel de-al dolea altar pleac spre Sd (î ses

geograc sprtal). Î cere soţe sale s sp ttror c ea este soral, ca brbaţ egpte s -l omoare c scopl de a o câștga pe ea. Avram se cofrt c mar dcltţ se pare c, d pct de vederesprtal, e î largl s.

Dp aceast îtâmplare Avram s-a îtors la locl de -a zdt prmls altar a cemat mele Doml. Dp aceast îcare scerel -a props l Lot s se despart de el. Scrptra e meţoeaz

despre ce a vorbt e, dar pare a adevrat faptl c Avram -a artat lLot c el teţoa s-l a c se la prml loc de îcare. ulteror, î aceast araţe descoperm c Lot avsese rdc pterce îoraele împresrate de pcat, Sodoma Gomora.

Lot s-a îdreptat spre Est; Avram -a ţt calea spre Vest a rdcatcel de-al trelea altar al s î locl, mt hebro. Cvâtl „hebro”semc „prte”. Dac prml altar arma: „Îvaţ-m”, ar cel de-aldolea altar e spea: „E st îcrezt” or “St la rscrce”, atcacest altar e mrtrsete: „Doame, e vrea s Te cosc”. Îl vom m

„altarl relațe recproce”. Î prmele do captole, ce e relateaz stora l Avram (vez Ge.

12-13), se meţoeaz c el a zdt tre altare. urmtorl altar el îl va zdma târz (vez Ge. 22). Ce s-a îtâmplat oare î peroada dtre zdreacel de-al trelea al patrlea altar?

Atc câd Avram a sps: „Doame, e vrea s Te cosc” – posbl,Dmeze -a rsps: „Avram, dac doret s a prte (relațe) cMe, atc trebe s fac ca E s Cel ma mportat î vaţa ta. Pâ


56/103

56

LECŢIA 9

câd E vo deve petr te îs vaţa ta, M ve îţelege”. Îs, î vaţa l Avram era mlte lcrr, la care el dorea s reţe, aracestea îl acoperea pe Dmeze.

Î captoll 16 al crţ Geesa ctm despre aceea cm Avram Sara era tlbraţ de faptl cm Dmeze teţoa s-ş împleascpromsea – de a- da l Avram rma –astfel, e otrsc s-L ajtela aceasta. La properea soţe sale, Avram are relaţe c o sljtoareegpteac a Sare pe me Agar (Ge. 16:1-4). Rodl aceste relaţ a fostl ismal, care este prtele arablor. Î prezet, î Oretl Apropat ar crz, dac Avram otra c Dmeze are evoe de ajtorl l.

Cel de-al trelea altar – altarl relaţlor – prvete relaţle pe vertcal orzotal. Ele st separable. Ca Avraam s-L poat coate pe

Dmeze, Cel Preaîalt treba s ocpe locl cetral î toate relaţlesale. Doml treba s- vorbeasc l Avraam c prvre la Lot, ca acesta(Lot) s e excls d vaţa sa. Lot smbolzeaz acea categore de oamepe care î acceptm î vaţa oastr, dar c care Doml vrea s avemlegtr. Avraam, de asemeea, a fost evot s-l excld d vaţa sa peismal. ismal smbolzeaz rmtoarele: î vaţa sprtal cel ma maredma al perfecţ este medocrtatea, c alte cvte cel ma maredșma al lcr b - este ceva bșor (atrgtor). Dmeze s-a descopert l Avraam -a porct s-l alge pe ismal. Doml

î îltr d vaţa l Avraam, l câte , pe toţ ace oame carepretdea s ocpe prml loc î vaţa sa.

Sara – o problem de alt tp. Ea î îtrcpeaz pe ace oame, pecare Dmeze - d, îs î care vedem clzrea dv. Domla trebt de do or s se arate l Avraam, vorbd- c prvre la Sara.Descoperd--se a doa oar, El -a sps: „...Să nu mai chemi Sarai

pe nevasta ta, Sarai; ci numele ei să e Sara. Eu o voi binecuvânta şi îţivoi da un u din ea...” (vez Geesa 17:15-16). Azd aceasta, Avraams-a arcat c faţa la Pmât a râs. ş Sara, azd aceast veste,

de asemeea, a îcept s râd.Peste a l Avraam Sare l s-asct Dmeze le-a porct s-l measc isaac, ceea ce îebrac îseam “râs”. Doml vroa ca acet “ero a credţe” s te codat c a râs, atc câd El le-a vorbt c le va da .

Î cele d rm, câd isaac a devet târ, Avraam a costrtcel de-al patrlea altar acesta a fost cel ma mportat. El a fost zdtpe mtele Mora. “Mora” semc rmtoarele: “ieova va prta degrj”. Pâ atc Avraam alegea locl petr altar, îs acest altar se


57/103

57

LECŢIA 9

deosebete de cele ateroare. De aceast dat Îs Dmeze dclocl mete jertfa – ea trebe s e isaac.

isaac – era doar sct la btrâețe, al l Avraam al

Sare, c de asemeea, era rezltatl a dozec cc de a decredţ. ş, at, Dmeze vorbete cotrar orcre raţ stoase:„E vrea s ţ-l a”. ş Avraam îl codce pe l s, avâd o teţe îortoare de a împl ceea ce Dmeze -a porct. Îs, î ltmlmomet, câd -a demostrat î mod vdt sperea, Dmeze trmte berbece ca îloctor al veţ l isaac (vez Ge.22:1-19). Avraama ps locl acela mele „ieova re”, ceea ce îseam „Doml vaprta de grj”. Aceasta e vorbete c pe mtele aleger l Dmeze,pe altarl demt „Dmeze î prml râd”, Doml a ofert rezltatl

e credţe de dozec cc de a. Avraam l-a ads ca jertf peisaac. Pe altarl „Dmeze î prml râd” Avraam a ads ca jertf atât berbece, cât (î ses sprtal) pe se îs.

Îtregl coţt al Bble poate exprmat pr rmtoarele cvte:“Dmeze î prml râd”. Fe c este El Doml vostr, e c este.Ceea ce ţe de Avraam, Doml era Dmezel s.


1. De ce î Bble se atrbe o atât de mare ateţe credţe?

2. De ce Avraam este mt „prtele credţe”?


58/103

58

LECŢIA 9

3. Cm este explcat î lecţa – ado fraza: “Cel ma mare dmaal perfecţ poate medocrtatea” ?

4. Câte altare a zdt Avraam? Despre care altar aţ reţt cel mabe amte reecţ? De ce ?

5. Ce coclz pteţ formla, prvd stora jertr l isaac?


Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru exemplul credinţei lui Avraam şi rugaţi-L săvă întărească în credinţă, pentru a-L urma pe Domnul aşa cum a făcut-o Avraam.

Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute a trăiți aşa, încât El să ocupe locul central înviaţa voastră şi încredeţi-vă totalmente în El în orice sferă a vieţii voastre.

Temă de casă. De memorat Evrei 11:6.De citit Genesa, cap. 27-33.


59/103

59

LECŢIA 9

PEntru notiţE


60/103

60

LECŢIA 9

PEntru notiţE


61/103

61

Scopul: S aam cm vrea s e vad pe o Dmeze.

Pasajul biblic: „Apoi a zis: „Numele tău nu va mai Iacov, ci te veichema Israel; căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fost biruitor.Iacov a pus locului aceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut peDumnezeu faţă în faţă şi, totuşi, am scăpat cu viaţă” (Geesa 32:28, 30).

istora l iacov este de ecrezt. nmele l iacov semc „cel ceţe de clcâ” , de asemeea, „cel ce îeal”, deoarece atc câdel fratele s geam s-a sct, iacov se ţea de clcâl fratels, care ese cel dtâ d pâtecele mame sale. El -a trt vaţa î mod corespztor c semcaţa mel s. Î famla l exstado lcrr de valoare iacov le-a îst pe ambele. Dreptlprml sct reprezeta moterea, care- reveea l ma mare, arbecvâtarea era fgdţa pe care Dmeze -a fct-o l Avraam care a trect la tatl lor isaac, apo ea treba s treac ar la l mamare. Fratele l iacov, Esa, -a vâdt dreptl s de îtâ-sct liacov petr o farfre de sp, ar apo iacov l-a îelat pe tatl s -arpt becvâtarea fratel l. Dp ce iacov -a îelat tatl, posedâddreptl de îtâ-sct , avâd becvâtarea, mama sa a vet la el -a sps: „T trebe s plec, iacov, dc fratele t vrea s te omoare.Fg locete la fratele me Laba câteva zle pâ se va potol mâal Esa.” (vez Ge. 27:42-43).

Î prma oapte dp ce plecase de acas, iacov a avt vs. Ela vzt o scar, pe care îger rca cobora. Î acest vs s-a artatDmeze a îtrt legmâtl pe care l-a îceat c Avraam, bcll iacov. Doml -a proms l iacov de a-l clde pe el î plal S,adgâd: “Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei mergeşi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi

CINE EŞTI?

LECŢIA 10


62/103

62

LECŢIA 10

împlini ce-ţi spun” (Geesa 28:15).iacov s-a trezt d som pl de o team sfât. El a sps: „...Cu

adevărat, Domnul este în locul acesta şi eu n-am ştiut” ( Geesa 28:16).

Îate de a- cota calea, el a lat o patr pe care a folost-o ca per a trat pe ea tdelem, promțâd-i l Dmeze s-i dea azecea parte d tot ceea ce Doml î va da, (Ge.28:18-22).

Ce se îtâmpl î cotare c iacov? Peste dozec de ade mc stovtoare, la cl s Laba, iacov a avt o expereţeobt, cazat de atgerea Doml. Aceast expereț estedescrs î captoll 32 al crţ Geesa: „Iacov, însă, a rămas singur.

Atunci un om s-a luptat cu el până în revărsatul zorilor. Văzând că nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la încheietura coapsei, aşa că i s-a scrântit

încheietura coapsei lui Iacov pe când se lupta cu el. Omul acela a zis: „Lasă-Mă să plec, căci se revarsă zorile.” Dar Iacov a răspuns: „Nu Te voilasă să pleci până nu mă vei binecuvânta.” Omul acela i-a zis: „Cum îţi estenumele?” „Iacov”, a răspuns el. Apoi a zis: „Numele tău nu va mai Iacov,ci te vei chema Israel; căci ai luptat cu Dumnezeu şi cu oameni şi ai fostbiruitor.” Iacov L-a întrebat: „Spune-mi, Te rog, numele Tău.” El a răspuns:

„Pentru ce Îmi ceri numele?” Şi l-a binecuvântat acolo. Iacov a pus loculuiaceluia numele Peniel; „căci”, a zis el, „am văzut pe Dumnezeu faţă înfaţă şi, totuşi, am scăpat cu viaţă.” (v. 24-30). Acordaţ ateţe îtrebr

pe care Dmeze -o pe l iacov: “Cm îţ este mele?” Î vremrlebblce mele avea o mare mportaţ, îtrcât ecare me avea o îsemtate reecta partclartţ dvdale ale persoaltţ. Pâdaceast îtrebare, Doml se teresa de mele l iacov ca atare. Defapt, El a îtrebat: “Ce et?” Frete, Dmeze l-a îtrebat d motvc cotea rspsl, c petr ca îs iacov s te rspsl.nmele „iacov”, dp cm am vzt, semc „cel ce ţe de clcâ”, darde asemeea, „cel ce îeal”. Îs, mele s o, israel – me ce îlvor prta toţ rma l – îseam „cel ce lpt c Dmeze.”

Aceast îtâmplare coţe îc elemet mportat, pe care dorm s-l omtem. Îl vom m „coroaa becvâtr petr celtramat”. Îtrcât iacov s-a dovedt asemeea îeltor, Doml l-aptt becvâta pâ -a tramat coapsa.

ueor Dmeze se poate apropa de o cdecm î alt mod ,de aceea, El este evot îtr-o amt msr „s e trameze”, petra e determa s e îcredem î El. Ame astfel a procedat Dmezec iacov. Î cele d rm, iacov a îţeles ceea ce a dort s- sp


63/103

63

LECŢIA 10

Doml. Atc câd s-a îtâlt c Esa (care, apropo, l-a atacat, c-a czt pe grmaz a îcept s-l srte), el -a sps fratel s c aresoţ, cop trme, dc „Doml m-a mplt de btţ” (Ge. 33:11).

iacov a îţeles c este posesorl acestora datort capactţlor sale,c datort arl dv. Pr ar Dmeze revars d belg aspraoastr becvâtr pe care o le mertm.

Doml e îvaţ, de asemeea, s e spem L. ueor Elotrte s fac aceasta, doborâd-e, petr a e becvâta. Petra deve oame a l Dmeze trebe s prvm î tre drecţ. Î prmlrâd, trebe s prvm î ss. Stdd stora bblc î îtregme, vedemc deseor Doml are evoe de mlt tmp petr a- face pe oame sprveasc î ss. Îs, a prv spre Cel Preaîalt trebe eaprat, dac

dorm s coatem cm trebe s m. Fdc Dmeze este Cel Caree-a creat pe o. El deţe plal petr vaţa oastr.

Î cotare, este ecesar s prvm î ltrl ostr. Î Psalml139:23-24 Davd se rga: “Cercetează-mă, Dumnezeule şi cunoaşte-miinima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o calerea şi du-mă pe calea veşniciei!”. Trebe s-L rgm pe Dmeze ca împre c o s prveasc î ma vaţa oastr s e arate cmdorete s e vad.

Î al, este ecesar s prvm î jrl ostr. Oml care a prvt î ss

care c adevrat a prvt î ltrl s, acm este gata s prveasc î jr, comparâd-se c alte persoae , d parte a plal l Dmezepetr lme. Cât de des v îdreptaţ prvrea spre Cel Preasfât? Cât dedes prvţ î ltrl vostr, petr a v vedea starea m? Prvţ oarevo î jrl vostr îvţaţ oare de la Doml s v relaţoaţ corect calţ oame?


1. Ce îseam mele „iacov”? Î ce mod semcaţa mels-a mafestat î vaţa acest om?


64/103

64

LECŢIA 10

2. Î ce mod s-a mafestat arl l Dmeze î vaţa l iacov?

3. Care st cele tre drecţ spre care trebe s prvm, tzâd a oame a l Dmeze? Explcaţ ecare dee.

4. Ce îvţmte pteţ la î mod persoal, stdd vaţa liacov?


Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru naraţiunea despre Iacov şirugaţi-L să vă arate cum doreşte El ca să fiţi.Mulţumiţi-I Domnului pentru faptul că harul Său vă este accesibil şi vouă.Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă ajute a vă încrede în El, a vă supune voii Sale în

toate domeniile vieţii voastre, pentru a deveni astfel, cum vrea El să vă vadă.

Temă de casă. De memorat Gen. 32:28, 30.De citit Gen. cap. 34-50.


65/103

65

LECŢIA 10

PEntru notiţE


66/103

66

LECŢIA 10

PEntru notiţE


67/103

67

Scopul: S coatem î ce mod Dmeze folosete împrejrrlepetr a e pregt de roll pe care L-a tt petr o.

Pasajul biblic: „Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: darDumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vedeazi şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.” (Genesa 50:20)

„De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după

planul Său” (Roma 8:28).

Am stdat scct vaţa l Avraam, care e îvaţ ce este credţa.L-am abordat pe iacov, stora cra e prezt arl l Dmeze. iaracm e vom refer la iosf, araţea despre vaţa l, d scrs, îltmele 14 captole ale crţ Geesa.

iosf pare a l dtre cele ma evovate persoaje ale Scrptr.Descrd majortatea erolor bblc, Dmeze e arat slbcle pterea lor, îs iosf reprezt o excepțe a aceste regl. (Îc exempl smlar – Dael.)

Istoria lui Iosif

istora l iosf reprezt, îtr-adevr, stora provdeţe dve. ideeaprcpal a aceste araţ poate exprmat prtr- verset d nolTestamet: “De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună sprebinele celor ce iubesc pe Dumnezeu şi anume, spre binele celor ce sunt

DUMNEZEU LUCREAZĂ

LECŢIA 11


68/103

68

LECŢIA 11

chemaţi după planul Său” (Roma 8:28). Este evdet de ce fraţ liosf a fost atât de tlbraţ câd a aat ce devese el. Dar iosf le-arsps, rostd cvte de mâgâere, cvte ce e covg pe o c,

dcolo de toate crcmstaţele veţ oastre e provdeţa l Dmeze:„Acm, v îtrstaţ ţ mâţ c m-aţ vâdt ca s adsac, cc ca s v scap vaţa m-a trms Dmeze îatea voastr. “...Dmeze m-a trms îatea voastr ca s v rmâ smâţa ve îţar ca s v pstreze vaţa prtr-o mare zbvre. Aa c vo m-aţtrms ac, c Dmeze ...” (Geesa 45:5, 7-8).

Î stora l iacov, tatl l iosf, am aat despre brbat, a crvaţ a fost de scces, dar dc el îs astfel -a drjat-o. De fapt,

î tot acest rstmp Doml era î cotrol. iosf lstreaz acela prcp,dar pţ d alt pct de vedere. Î relatarea despre el descoperm om,a cr vaţ, de-a lgl e amte peroade, pare a prea ret.El a fost vâdt î robe de ctre fraţ s; a fost pe edrept îvt de o îclcare; a fost tat de ce, care -a proms s-l ajte, dar c a dtreaceste crcmstaţe a fost cazate de acţle l persoale. El asportat mar dcltţ, cofrtâd-se c foarte grele împrejrr dmotv c a mertat aceasta, dar petr ca prtr-o asemeea modaltateDmeze s e proslvt s se realzeze plal S.

Aplicare în zilele noastre

Aceast store e prezt câteva prcp, pe care le ptem aplca î vaţa oastr persoal. Î prml râd, gâdţ-v la relaţle l iosfc tatl fraţ s. Acestea s-a dovedt a te relaţ-model! Esteevdet c iacov a fost prte deal. Ataametl l faţ de iosf -a

ads l ma mlt drere decât bcre acest lcr a fost edrept,prvd relaţa c celalţ . Dar ce dtre o are prţ desvârţ. Oaremlţ dtre o avem relaţ perfecte c fraţ srorle oastre? no am ales famla î care e-am sct, c atât ma mlt, membr e joac rol mportat î vaţa oastr. Mlţ dtre o a arple frâte, avemeplcer, e doare ma d prca acestor relaţ. Dar lecţa pe care optem îvţa d stora l iosf este rmtoarea: Dmeze este Sverapeste toate crcmstaţele veţ oastre exst vreo staţe atât de


69/103

69

LECŢIA 11

deplorabl pe care El ar ptt s o corecteze, trasformâd-o îbe. Dmeze poate folos eţa prţlor votr, car dac stte clctor de lege. Doml poate folos eţa fraţlor srorlorvoastre, car dac st te fractor. Cel Preasfât a folost cojctraeprelc a famle l iacov, petr ca î mod prevztor s-l trmt peiosf î Egpt s salveze de la foame famla aleas, pr care treba sv î lme Mesa. Dmeze poate folos atmosfera egatv d famlavoastr petr a v realza vaţa. ş câdva veţ îţelege cm Dmeze,datort provdeţe Sale a arajat astfel împrejrrle veţ voastre, ca sv pregteasc s îdeplţ lcrarea, pe care El a prevzt-o petr vo.


1. Bazâd-v pe Rom. 8:28, speţ, î ce caz tot ceea ce se îtâmpl î vaţa oastr lcreaz spre bele ostr?

2. Ce e poate ajta s acceptm c smeree acele împrejrrdcle, pe care le ptem drja o?


70/103

70

LECŢIA 11

3. Ce prcp petr vaţa de z c z ptem îvţa d expereţa liosf?


Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru exemplul lui Iosif, rugaţi-L să vă înveţe a fimulţumitori chiar şi pentru circumstanţele dificile din viaţa voastră.

Rugaţi-L pe Tatăl Ceresc să vă arate planul Său cu privire la viaţa voastră, darde asemenea, ce vrea El să vă înveţe prin greutăţi. Dumnezeu vrea să vă foloseascăasemenea lui Iosif, pentru a vă salva familia şi prietenii de foametea spirituală.

Cereţi-I Domnului să vă ierte. Să vă înzestreze cu har, milă şi îndrăzneală de avesti Cuvântul Sfânt.

Temă de casă. De memorat Rom. 8:28.De citit Exod cap. 1-2.


71/103

71

LECŢIA 11

PEntru notiţE


72/103

72

LECŢIA 11

PEntru notiţE


73/103

73

Scopul: S îţelegem c screrea „Exod” e vorbete doar despreelberarea evrelor d robe, dar despre ecestatea elberr de pcat î prezet.

Pasajul biblic: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te-a scos dinţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine” (Ex.20:2-3).

Pe msr ce stdem Bbla, remarcm procesl trasformr acestgrp deosebt de oame îtr-o aţe. Î cartea Geesa ctm c acestepersoae s-a sct d semţa l Avraam. iacov le-a ps meleisrael, ar iosf -a salvat de la foamete. Î all crţ Geesa acest grpmr î total dosprezece faml acestea se aa î Egpt.

La îceptl desfrr acţ, lstrate î cartea Exod, acest grpde oame, ce îc devese o aţe a evolat d dosprezecesemţ, deved o mare mlţme. Petr a deve aţe e aveaevoe de lder. Cartea Exod e areaz despre l dtre ce mamportaţ lder d îtreaga store a poporl l Dmeze – Mose,care a scos aţea l israel d roba egptea.

ua dtre cele ma mar probleme c care s-a cofrtat Mose îtmpl codcer acest popor meros a fost faptl c e avea olege. n avea c fel de regl. El ta cm s- codc. De aceea, î screrea respectv vom descoper prml cod de leg, date oml dectre Dmeze adate î Cele Zece Porc.

Cartea Exod – o screre storc, dar ea, de asemeea, prezt îse o alegore. israelţ se aa, lteralmete, î robe o, fr Crstos,stem î roba pcatl. Cartea Exod e relateaz cm sraelţ a etd roba lor zc; îtreaga Bble rmrete solţoarea probleme erttror oamelor d roba sprtal a pcatl.

Aţ fost vo, oare elberaţ de sb roba pcatl, elberare prevzt

EXOD – CARTEA DESPRE ELIBERARE

LECŢIA 12


74/103

74

LECŢIA 12

de Dmeze petr vo? Stdd cartea Exod, peţ-v tre îtrebrmportate: „Despre ce se vorbete ac?” „Ce semc aceasta?” „Cmpot aplca adevrrle date î vaţa mea?”


1. De ce Bbla acord o asemeea ateţe l Avraam, isaac iacov?

2. Care este adevrl sprtal, actal petr o, ce îl abordeazcartea Exod?

3. De ce Bbla vorbete despre evre ca despre popor specal?


Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru acea eliberare, pe care o oferă în dar prin IsusCristos. Rugaţi-L să vă ajute de a-L urma cu încredere şi de a-I rămâne credincioşi întoate circumstanţele.

Temă de casă. De memorat Exod 20:2-3.De citit Exod cap.3.


75/103

75

LECŢIA 12

PEntru notiţE


76/103

76

LECŢIA 12

PEntru notiţE


77/103

77

Scopul: S îţelegem cm Dmeze îl pregtea pe Mose petrsljre cm El poate s e foloseasc pe o.

Pasajul biblic: „Domnul a zis: „Am văzut asuprirea poporului Meu,

care este în Egipt şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricinaasupritorilor lui, căci îi cunosc durerile. M-am coborât ca să-l izbăvesc dinmâna egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţară bună şiîntinsă, într-o ţară unde curge lapte şi miere, şi anume, în locurile pe care lelocuiesc canaaniţii, hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii” (Exod 3:7-8).

Trei idei principale

Dp cm am meţoat, cvâtl „exod” îseam „ere”. Cartea„Exod” e areaz despre modaltatea er d robe a coplor l israel.Roba lor a avt loc îate de toate lteralmete araţea despreelberarea lor reprezt a dtre cele ma mar m ale Bble.

Aceast carte e vorbete doar despre stora poporl israel, dare dezvle te adevrr sprtale mportate: o, de asemeea,stem rob. n facem ceea ce dorm s facem; c facem ceea ce stemevoţ s facem. iar dac facem ceea ce stem evoţ, ceeace vrem, atc stem lber. Trebe s gsm elberarea d robapcatl î care e am. Cvâtl „mâtre” semc, de fapt, acelalcr ca cvâtl „elberare”, î specal î Vecl Testamet. Mâtreaeste o adevrat elberare doar de pedeapsa petr pcat, dar, deasemeea de sb stpârea pcatl.

Î procesl stder crţ Exod atrageţ ateţa la persoaltatea lMose. Dac veţ îvţa stora bblc a veţ brbaţlor l Dmeze, veţobserva c acest persoaj se plaseaz ma ss decât toţ celalţ. Mreţal Mose o pteţ apreca dac veţ medta la aportl s î lcrarea

DUMNEZEU ÎŞI FORMEAZĂ SLUJITORUL

LECŢIA 13


78/103

78

LECŢIA 13

Cel Preaîalt. Mose a fost marele brbat al l Dmeze, descrs îSfâta Scrptr. Avraam a fost prtele poporl Doml; iacov -aps mele, dp cm am vzt ateror, ar iosf a salvat acest popor.

Dar gâdţ-v la ceea ce a fct petr poporl l Dmeze Mose!Cartea Exod este o screre bblc, prvd aportl l Mose î lcrareaCel Preasfât.

Aportul lui Moise în lucrarea lui Dumnezeu

Mose a ofert acest popor sbjgat îate de toate elberarea.Mlţ dtre o cosc ce este roba. Câd om se a î temţ,este totalmete coplet, domat de cea ma mare dorţ, de a lber. Atc câd Mose le-a ofert acestor rob elberarea, le-a dat ceea ce edorea cel ma mlt pe lme. Apo, Mose le-a ps la dspozţe ceea dece a evoe cel ma mlt te oame recet elberaţ, le-a dat gdl saLegea.

Î ses sprtal, Mose -a ofert poporl l Dmeze do lcrrce st esps de preţoase: Cvâtl Doml posbltatea de a se îca.

Câd oame stdaz Bbla de la îceptl e, îvaţ c plcerecartea Geesa, î specal, stora or amte persoaltţ. Apormeaz stora elberr d Egpt. Dar câd ajg la ltma treme a crţExod îcep s cteasc rmtoarea carte Levtc, î îcetesc vteza,lectra lor deve ma dcl mlţ îtrerp c aceasta ctrea Bble. Acea deve aseme gd sa maal de artectr. Atc câd veţ îţelege scopl screr acest maal, veţ îcepe s realzaţ caracterll captvat. Aceast parte a crţ Exod toat cartea Lvtc reprezt maal de îcare l Dmeze.

neavâd vreo clzre, o tm cm s e îcm Doml.

Aseme ceclor, care i-a cert l iss s- îveţe cm s se roage șsraelţ avea evoe s e îvţaţ cm s se roage.

S prvm la vaţa l Mose î modl rmtor. O mare problem,abordat î cartea Exod, este cea a robe. Solţoarea aceste probleme – elberarea. Dmeze l-a cemat pe Mose s e elberatorl, de careavea evoe cop l israel. Aplcâd î vaţa oastr, cartea Exodreprezt o lstraţe a elberr sa a salvr, ar vaţa l Mose e red exempl cm ptem elberator.


79/103

79

LECŢIA 13

Istoria lui Moise

A elberat de sb stpârea pcatl este cea ma mare expereț,ce o ptem avea î vaţ. O alt expereţ deosebt de mare a veţ estede a deve strmetl l Dmeze, pr care altceva prmeteelberarea.

Atrageţ ateţe la cele tre peroade ale veţ l Mose, ecare dtreele avâd drata de 40 a. Î prm 40 a a veţ lecţa prcpal, pecare Doml -a predat-o l Mose, a fost rmtoarea: ”Mose, t et me.”

Datort crs eobt al împrejrrlor , Mose a fost edcat lapalatl faraol (vez Ex. 2:1-10). Posbl, d acest motv el ptea s se

cosdere c este deosebt. Dar aproxmatv atc câd a ats vârsta depatrzec de a, Dmeze a ptt î mod clar s-l covg c el, îtr-adevr, este me (vez Ex. 2:11-15).

Î acest momet Dmeze î vorbete real l Mose: „n astfeltrebe s dev elberator, Mose. S mergem la „semar” petr patrzecde a e vom gâd cm s- elberm pe acet oame d robe.”Peste patrzec de a Mose, d î pste, a vzt rg ce ardea. Îacest pst ced cazat de temperatr îalte era ceva etd com. De obce, focl mcea asemeea arbșt îtr-o clp. Tot,

de data aceasta tfarl a ars totalmete, c cota s ard. Moses-a apropat s vad ce se îtâmpl (Ex. 3:1-3). ş at ce se îtâmpl îcotare: „Doml a vzt c el se îtoarce s vad; Dmeze l-acemat d mjlocl rgl a zs: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!”Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţăminteadin picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” Şi a adăugat:

„Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul luiIsaac şi Dumnezeul lui Iacov.” Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să

privească pe Dumnezeu” (Exod 3:4-6).

Î acest pasaj Dmeze cot s- vorbeasc l Mose ceste mportat faptl c el a vzt problema robe terble a l israel.Coteaz faptl c el, Mose a trt compase, avâd dorţa de a-scoate d robe. La acel rg aprs Doml -a sps l Mose c, de fapt,coteaz c Dmezel l Mose a vzt aceast problem a coborâts o solţoeze. De aceea, El î vorbete l Mose c trebe s meargla farao s cear elberarea poporl israel.

V pteţ maga ce mare a fost edmerrea l Mose? Pr faptl


80/103

80

LECŢIA 13

c Mose, omorâd-l pe egptea, a ptt s- elbereze pe acetoame, Cel Preasfât -a artat c este me. iar la acel rg aprsDoml îcerca s-l covg pe Mose c el, tot, reprezt ceva.

Aceste do lecţ – c Mose a fost me a devet ceva, câdDmeze era c el, st te lecţ ale smeree. Doml -a predat lMose aceste do lecţ petr a-l face strmet potrvt, pr care seva realza elberarea l israel de sb roba egptea.

Mlţ oame, îvestţ c ptere, fac tot ce e posbl petr a alegecele ma calcate persoae petr îdeplrea or sarc mportate.i Bble descoperm c Dmeze folosea oame care, la prma vederecel ma pţ se potrvea. Dac astz dorm ca Doml s e foloseascde a- elbera pe seme otr, dac vrem s vedem cm pretel ostr

sa o persoa drag st elberaţ de roba pcatl, este ecesar sreţem rmtoarele: o stem elberator. Elberator este Dmeze.

O lecţie pentru noi

u om smert îţelege Ce, de fapt, face lcrarea. u om smertarm: „Aceasta este plal l Dmeze – de a folos pterea dv proame l Dmeze petr atgerea scopl l Dmeze coformplal S.”

Î cartea Exod Doml reprezt Vţa El cat mldţe carevor deve parte a Vţe Sale. Cel Preaîalt dorete s lcreze frstrmetl ecesar. De aceea, El trebe s-l gseasc pe Mose – omlS. Îs, de îdat ce îl va cema pe acest om al S, va treb ca s-lcovg. Dmeze trebe s- sp: „Mose, t et me. Atccâd ve sesza aceasta, E vo ptea lcra pr te ve vedea ce potface pr acela care s-a smert îatea Mea.”


1. Cm credeţ, pr ce ame o îl ptem mta pe Mose î cecazr trebe s facem aceasta?


81/103

81

LECŢIA 13

2. Care st cele do lecţ mportate, ce le-a predat Dmezel Mose, îate de a- îgd s sljeasc?

3. Ce rol ptem avea o persoal, prvd salvarea oamelor depcat?


Rugaţi-vă ca Domnul să vă ajute a vă smeri înaintea Lui şi de a vă încrede în El.

Rugaţi-vă ca Dumnezeu să vă poată folosi în lucrarea Sa.

Temă de casă. De memorat: Exod 3:7-8.De citit: Exod cap. 4-6.


82/103

82

LECŢIA 13

PEntru notiţE


83/103

83

Scopul: S stdem patr secrete dovcet, pe care Dmeze

le-a dezvlt l Mose, pregtd-l petr sljre.

Pasajul biblic: “Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine sunt eu, ca să măduc la faraon şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” Dumnezeu a zis:

„Eu voi negreşit cu tine; şi iată care va pentru tine semnul că Eu te-amtrimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pemuntele acesta” (Exod 3:11-12).

Am vzt cm Dmeze îl pregtea pe Mose petr sljre î

vederea elberr coplor l israel. Î cotare, vom aa câteva secretepe care Doml le-a împrtt l Mose, cotrbd ca el s e codctor al elberr l Dmeze. De asemeea, vom descoper cma rsps Mose la cemarea Cel Atotpterc, de a deve elberator.

Secretele dmezeet, prvd cm s strmet al elberr,pot exprmate astfel: „n et t elberator; Elberator st E. T îsţpe me poţ elbera. Îs E pot st c te, Mose. T c mcar vre s- elberez pe acet oame, dar E vrea s realzez aceasta”.

Aceste secrete a avt eţ aspra l Mose cot s eețeze pe o. Doml le-a dezvlt l Mose la rgl aprs.

Mose se deraja de faptl c avea probleme c vorbrea. Posbl, elvorbea eartclat sa poate se bâlbâa. Dar orce -ar fost, Dmezecotea totl , c toate acestea dorea ca Mose s mearg la farao s cear elberarea l israel. De fapt, Doml, probabl, voa s-lfoloseasc pe Mose ame d acest motv. El dorea ca toţ s îţeleagc aceast elberare, câd se va realza, s reprezte rezltatl lcrr

SECRETE DUHOVNICEŞTI ALE UNEI SLUJIRI EFICIENTE

LECŢIA 14


84/103

84

LECŢIA 14

pter Sale, dar a e amte persoae. De aceea, Dmezeteţoa ca evre, car pstor la o (pe care egpte î ra ma mltdecât pe celalţ evre) brbat, care posbl se bâlbâa, s mearg lapalatl faraol c cererea de a elbera poporl S. Cel Preasfât voa, ca atc câd poporl L va elberat, ceva s sp: „Aceasta afct marele Mose!” iat de ce El a ales om mperfect. „...Ce a fctgra oml? ş ce face pe om mt sa srd, c vedere sa orb? Oare E, Doml?” (Exod 4:11).

Pr aceast store Dmeze repet aceea lecţe pe care e-atrasms-o pr termedl veţ l iosf: pterea de a acţoa a veţvoastre este drjat de Cel Atotpterc. Pteţ s aaţ codat de ce

se îtâmpl amt lcr, dar Doml e-a fct aa cm stem. şDmeze -a vorbt l Mose: „Dac aveam evoe de om c o vorbrealeas, te-a fct b vorbtor”.

Î acest momet Cel Preasfât -a predat o mc lecţe. El l-a îtrebat:„Ce a î mâ?” Mose a rsps: „u toag”. Doml -a sps: „Arc-lla pmât”. Câd Mose a arcat toagl jos, acesta s-a prefct îtr-arpe. Dmeze a folost î mod mraclos toagl pe parcrsl îtregsljr a l Mose. Cvâtl „a arca, a pe” prespe „a dedca”. Dpaceasta Doml -a porct s- bage mâa î sâ s o scoat. Câd-a scos mâa, ea era acopert de lepr. Dmeze -a porct d os o bage î sâ câd a scos-o, mâa era vdecat, (Ex. 4:2-7).

Doml era esps de rbdtor câd Mose gsea dferte pretexte.Dar câd acesta -a sps Doml: „Trmte pe ce vre s trmţ” (Ex.4:13) el a atras mâa l Dmeze. ş acm v adresm vo o îtrebare:„Câd Doml v porcete s ţ elberator, ce pretexte gsţ?”„Trmte pe altceva, dar pe me”?

u oame a mlte capactţ, dar st pţ dspș de a îcepe o

lcrare. Alţ a capactţ lmtate, î scmb st orcâd gata. Scrptrae vorbete c coteaz cât de îalte sa lmtate st apttdlevoastre. importat este s m îtotdeaa gata. Î lcrarea l Dmezecea ma îalt apttde este de a dspobl. El e folosete pe o datort faptl ce stem, ce reprezetm sa dorm, dar î cda aceea ce stem, reprezetm or dorm.

Cele ma mportate adevrr pe care Mose le-a îvţat de laDmeze pot redate î aceste fraze scrte:


85/103

85

LECŢIA 14

• E st mc, dar Dmeze e mportat El e c me.• E pot, îs Dmeze poate El e c me.• E doresc, dar Dmeze vrea El e c me.• n am fct e, c Doml, dc El a fost c me. Aceste patr fraze pot mte „patr adevrr sprtale”.n ptem te sljtor a Evagele fr a îs aceste secrete

dovcet î vaţa sljrea oastr. Sperm c vo veţ îvţa saplcaţ aceste patr secrete sprtale. Mose le-a îst lâg acel rgcare ardea, dar se stgea.


1. Ce vrea s e îveţe Dmeze î mometele de cdere scces?

2. Cm credeţ, care este roll capactţlor oastre al dorţescere î lcrarea de sljre? Aalzaţ avatajele dezavatajele, î cazl î care a dtre aceste compoete (capactţ sadorţ) lpsete î sljre.

3. Emeraţ patr secrete sprtale, prezetate î aceast lecţe.

4. D ce motve Dmeze a ales o persoa edesvârt ca Mose petr o asemeea lcrare mportat?


86/103

86

LECŢIA 14

5. Gâdţ-v ce ame trebe s îltre Dmeze d vaţavoastr ca s îcepeţ s-i sljţ? (Posbl toţ vor dor sdscte rspsl la îtrebarea dat î grp. importat este caecare s medteze la aceasta.)

6. Î ce mod iss Crstos -a dezvlt apostoll Petr cele patrsecrete dovcet (Lc. cap. 5)? (Abordaţ c ateţe aceast îtrebare aalzaţ ma detalat textl props.)


Slăvit fie Domnul că El este Dumnezeu şi Îşi împlineşte întotdeauna CuvântulSău.

Rugaţi-L pe Tatăl Ceresc să vă ajute să însuşiţi în viaţă cele patru secreteduhovniceşti.

Mulţumi-I Domnului că doreşte a vă folosi ca şi instrumente ale eliberării precum l-a folosit pe Moise.Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă descopere dacă există în viaţa voastră ceva

anume ce trebuie înlăturat şi dacă există, să înlăture pentru a vă putea folosi laeliberarea altora de robia păcatului.

Temă de casă. De memorat: Exod 3:11-12.De citit: Exod cap. 7-12.


87/103

87

LECŢIA 14

PEntru notiţE


88/103

88

LECŢIA 14

PEntru notiţE


89/103

89

Scopul: S îţelegem c salvarea se realzeaz doar pr pterea lDmeze.

Pasaje biblice: „Domnul

Documents

Genesis Student