Embed Size (px)
DESCRIPTION
Europa si Romania
Citation preview
ltp.-
..:,'.,:
"- :l:
tr;i;;imie i', intiegime fn emislera nolq{Sa, uscatul con- |
Iitangar, islanda). ___-,,--.1
* Ccntinentul european este iitcadrat de Oeea-
nui Arctie in nord, Oceanril Ailaniic, in vest, Ma-
rea lrdeciiterand si Marea NeagrS, in sud; iir est
i$itrntii Llral) 9i suct-est (h'{un1ii {-aur'az' intr6 tn
i,:rotait direci cn Asia; dista$*L* dimtve.ex-t-ren:j-
t6fiie eontinentr.llui suni de citca 4' U00 klm de la
n*rd la sud gi peste 5 0CI0 km cie la vest 1a est'* Fersonalit"atea eantlnentril-ui este pusE'in evi-
d*ngH de:jnn cr:ntur extrsm de iesicnat, iumrgimea ffir-rnurilcr depfiqind 80 080 L+r;
Europa gi Romfinia
r: ffiPm${aaB *es"resPffffia3"
:;:€$xif,o p {teste penultlrnui ryr1!111t din p ture-
iirai;"d*re e* duBrafelei {10 178?4p kn'd'n93-
fufr+yBs"A dinuJcatui planetei) 9i al^treiiea din
;**f"i A" vedere clernograiic (peste Z0p mi[' ioc''
irr nu"",ui 12,5ok <lin popu!afia Ctrobrrlui)'
,[rla?,,t-ilii",i tncacrit latitudinai intre 3*" iFur:ta ]darroqu[)
.i'ii;os; rc*oul Nord * hlordkinn), iar longitudinalinire
;:il'ffigliudine vestied (Capul Roca-- Gabo,da Eoca)
Ii 6i's0;ionqltudlne estied (norel-estul hf, unlilor Ural)' Dacd
! i* ,, in ,*adre exiremitd[ile itrsulare, alunci in nord se ajun-
; h B1;4g' latiiudine (Capul Fiigeli din Arhipelagul Franz
i;*phi, iai in vest pAna la 24"30'-longittrciine vestica (Bjarg-
"pttcH{p {8{ ot $a} a }* aH.$q'i_ P
. Romdniaeste un stat central-european de m5-
rime medie (locul 13 ca suprafa!6) aflat la distan-
[;"l;til;*u1" l,,tttu ,restui 9i estul continentului''- -. PurutEl a de 45", care trece prin lara noastrd'
o situeazd in mijlocul emisferei nordice'
i-E;** itati b ";il;f idl
" R"* a' i"i *'
"t iiffi i""
"Jr I
I il,o; iil;l"dist"i) ci 43o37'07" (Zimnicea); longitudine - i
I iois)++;le,Jo,ni"191 139:11_,-*:!s-Si1l. - - -,1r Spatiul romAnesc corespunde interferenlei
structtiriior geologice qi de rElief ale Europei de
E;t; cele dlin Eriropa Centrald; ale maselor de
*t pto""ttite din toate direcfiile; ale zonelor bio-oedoseoqrafice etc.'- . ?"rlonaiitatea RomAniei este datd de mai
mulli factori:-- -
-'este o lard carpaticd, trunllialcdtuind axul sis-
temului orografic, cu unitdli dependente de ei'
Constituie ui ,,castel" al apelor romAnegti, deter-
rnir,a "tulurea
biopedoclimaticd, influenfeazd 9i
nuantHrile climatiie regionale 9i au avut 9i au o
*u." i*portantd in deivoltarea vielii economice'-- - esti o fard'dundreand,Dundrea constituind o
insemnatd arterd hidrograficf,, folositH pentru na-
vigalie gi legdturi econdmice incf, din Antichitate,
Agaarea Romfrniei tn Europa 9i pe Glob
i , [u ,1r., a]i*st- lucr-rl Oe pt+rora ir';,n:.i.t ,:ri;rliiLj .ir,rLlC:,1{fir=tlr{lut g";Ografile Cl:: i ;;,;. y.'l :.:".,1|,lai,, -.', "i,',*,j ta tii"girea. orizonruir-rj cunos?r;ii, Ja;*ik;;#ft*j;;;;#
i
I f.:::,:ll, c*innia.Xe 5t g*n.*;"ar*a eetor m"rai i,,*il;;;;ili;- i, Ii,--rer3.iii rniiitare rir*ri,1ial*. I
l-.'','.*.-'..'.--._-.'..-...-'_._--..]
_ * {-'lrintin*trhtl curalpea!r *:ste 3*af;ailLli a L,!c-rr;li' {t,, 1' o' :'q l,-- i,nnr i i irr po,.i:, ni" l-1.o,r,;'l*_,,..,,,.1;, J;iltr+ {-rlrrlr, unrtl rrlililrrr.. r-.triil,thi r,.,t;c, {1..i_,-i{ } ,-ri1949i, aJ ,-i*ilea *ecnomic {nEBr/LE; di iqS;1.
'""
E*r*pa ?ngl*heaz* 46 ,:l* stafL,, F,*si,, fu;rrt *ei ar.rai,l]at* :",
strpxafald 9i,o,-rpiitrafic, iar \&fic-:*_u:r]. r-*i *;ai.!r LtL. L-llf ilItj ,l:t * l.ur*le_a1-1 e r&A{e pUtete ee*n{]*.dCdi(Irrnr;ilr;"r, Fraiit.r, More*i fiu;;ris ,' 'lli, 1;,ii6lr;sL'jfl. 1.-'!r i*i iit tsta ).. *xrt.cif,.1rrel r, irttl61riar ii,:r ir r1!6,-11;.,stra-iegic5, polific5, miliiarE iru piuro
"ououur:ir1.
'"'"'
resurse.de peqte etc., un.ridicat potenfiai energe_
Il.^:*lnP,ortantd sursd de alirire"tui" ." ap6. arocalrtdtilor si a sistemelor de irisatii-.- este o fard ponticd, ieqirea la ,ilrre permitAnd
reah.zareq mai int6i, de legdfuri e.o.rorri.e cu ora_ge gi state din sudul Eurdpei, incd din Antichii;_tg, apgi cu state din centrul 9i vestul U"."p"i'gide pe intregul mapamond.
*^:-Pfania a pirticipat la ambele conflagratiimondrate, din prima iegind cAgtigdtoare (foiml_rea Romaniei Mari), dil;9; #;e;;;;;erdantd(Basarabia, NorduL Bu.o"i"ut it il""#l Herta fi_ind rupte din trupul ferii).. c 'l'ara noastrd este membru NATO din 2004
qi membru UE din 2007.c RomAnia este un stat european de mdrimemedie atAt ca sunrafald, cAt gi ci popuiagie. Are
1? d"judefe si o pozitie geopoliticd -si strategichdistinctd in spaliul european 9i mondial.
ffi3*axa*sa*e g*mga*$f eq: e;$* fuam#
) RmTFUL MAIoRDesfSgurarea gi fizionomia unitSfilor de relief este dependenta cle condi,tiile genetice gi de varstd.$ !:r"rr[rp'aa j.' 1,'.-iisiri:i fr ;ji: it:t r] tit ttit:ti! ?i; t:i.;;-.r,;;i-rt ] o in RomaniS, *i* punct de vedere altimetric,I,lffgl:f;;iffil;f,:;,':L:;'"- *ali*l;1 , :*l#lji: inscrie ?ntre 0 msi2s44m(vr Mor-;' i -"'-.--. !' ..i,_il:.,_.rr r{: rlli.!ili.:, :...1i _r_l:li" i:it i!.,iii1trl, L.":r_ : dovga,u).i?{:r.r r..5 6'*: *:. 1lf. Etrtrrrrs}, ?;r _*l;:rii,:. l.-:riri i;-:ii* I nootx-",:f r{r.,. d=-;*,:,,;r:. o, o#;';li;; #,;;"i,Jffi,:i.l';,:'; ) ,- ?::li:Lffarea senertttd aretiefutuitdriinoastre este
:,; ;.,,',,1,1i".,,ii', '' 'l', , .:'",'"'t,'{:{,;ln:":,!r"y;^:';::{{;Zre;+*r:.';'rXH::*******:*:_*- I gi depresiuni), cu tndlfimi d";J";fi,,;;H0;
Hua"mpa gi F{oma6ada :,i
i:',:iiiii iii:: ii:.;:ii;;t ;,:,a ;-;'.;,.-:l.jj:.i:::.j.i!i,,,i"',,:,.r-,1.,:.",,. :r.l ;ir;.1 ..:i
ir-.lr:,1, ;i:,lat-,lp 1!; 1,i,if :tt-1.i , ,. . -. .,:- -., l,iria ':,:,rr:,
. .-
i: 'r .: , , ,', : .: :.., ,.d a,,, . : r s :,
,, .-:;1.'. ':...,,..-. .':. i.-. ;.. .. .. ;. : .
it'i 3i"tni tl;ri,':i:.i.i';1., tltijprel.iitj iie :;,:iLl:t,L-re.rli* rr:a-.,n1j.i-]r ifi i'lr-r*ir:. :).\:::,_.,_.1):l::"-11i,i" ;ir:il,t t:ltr::.:7ij:lj-i:.i;l-i-iil de ar"t-i, si F;.ri-i,4 ii{ .,r,+--::11i - r_.1 ;:=7i1jr.-ri lqiltit.iie!;!.,tll!:tt:,;,i,1i.,.J.Dr:L,:j. 1 jp,i"c,.. r i: ;i d.,,r, " ; ",.{.,!ri$i,J :t"lul:,-Ii dira peidrr;,-ri;'i . Et or:ll-r,.i i:j-_r"trjr:ei. li.'Ljl:t aca:asi"5 p*:"1*;lch ai_r l1ta.i rlrrllijl€j irur;r.ri* ,rrn_rine actna].e., basirlejs te;:i611i"u {a-r.* a,tl -{,r3;. rl*{-irl tite cil S*cJinler-rte, qJcr enl:i,J i"-rflr jj.
C.*11.=, 1?"i1-rntiloi: a f+st tegaii rJJrio*i:ir*;, n:i_cr *p} 5ci [ol" te*t*nice sub eieilu] presiu nil,:r e"xer._citete -de. elez.zoltarea Ocea*u[,-ti AtlinUc {i:.:ir.rrrSrtl ri fi,-r Ir i i ! r.rfi n{! r,.t: f._.,.(, j
1", j,.:,t, rri,:u,, ;_, aai?land-a, irei.*= F.fl.i ?j ai ;'i::runi6lii spre i-ior,-,i a eli*,-ii af::icarrl
:11-:u;1;iI;;;.: i'-, :. ) -i ,
j'
,:;': ,
2 500 m, in interiorul lor aflAnclu_se Dei2resiLlnea_, colinard a Transilvaniei (400_g00 m), iir la eNte_
rior- Snbcarpatii (500-800 rn), podisuriie gi dea_lgile (300-d00 m), cele aoriA ca*pii inrinse(CAmpia ftornAnd 9i C6mpia de Vest) $i "n
poa19jos (Dobrogea), sub 300 m altitudin;.: o Etajarea altimetricd se reflectd in distributia ca_, racteristicilor climatice, de vegetafie, edafice, Jedezvoltare a agezdrilor gi in ,ile.ificut activiiati_1or, Ia_.te[
_ca si pe intregul continent., 6 Ponderea unitd!iloide relief (mnli 2g/,, podi_, turi 17o/", deahxi25% gicamfii'eOZi
^di"a'o dir_t]ilyti, ,r!rt"!y ,propoilionati a mirilor tLnitdfi,
predomhante fisnd, insd,cele sub altitudinea de 600 m.: o Eaenimentele geologice dependente de tecto_1 nica pl5ciloq, au impus cretuea treptatd a unitdtilor,, structttrale pi de relief.
. o Astfel, se disting: unitdli de platformd, defini_tivatein prima partel paleozoiculu'i (care consil_ture tundamentul reliefului de la' exteriorul!Tp3tit.l, "I:gf t" Dobrogea centrala, irnCe apu-re Ia z1) gi unitdti de orogen, rezultate din depla'sa_rea (ciocnirea) micropldlilor (moessica, transiivana,p,ang.T1e etc.) la coniach:l cusectorul est_europeanal ptdcij euroasiaticpLunitdfile .u.puti.L, h"irl ;imasivele vulcanice, Subcarpaiii, d"p.uri*"u .*Irnard a'Iiansilvaniei, podi$ul Uehedingl). Ele auH::T:lr:uJ pe verricate fu unitatitor Je platror_Ta m neozoic, ridicarea cu intensitate variabild aC3rglfiloJ;i in cuaternar a unitdfilor limitrofe lorpAnd la altitudinile actuale.
" fi;:li$ui *;f,: tilcsitri! di*:. * !.4tttt!i
".-ni'e aparfil"r ,-:_i-"r_*r slst,.:rne ir:;:t:nale t*:
t i"(:J + [a L]* ci I t; iii-rct_-,:(forma-ftfi-
' lrl It;r {lritttt,l yn!cozt;ir:ultr:i; s:-iasjl,ek: din l*;iCrlSfillille tal-doniCn* .11,. (,;;:r.rqljlip,,.1,.
1. l._rl;.1
;;i.T.+ra (,,1i1i,;;; [r.]ci;r,ja -:l,-.. i.r, g,, r,niof.'i,lU;"::ie ir"r blc;*.ir.i riclir-a tt, ir.i i€.rr,_,,j'1,1 i, iiJliu": ru,_p rin s* 1* iie SilS 6; ai;1: {} a-? i:': f *f;,,=-," l rr*)inn u ru,
e ia "/jllrrJr: ffileilzsi,:uh ii: , i:i-*rrr,-il 1-lercir.rit,repi+;+rli'aN i1r i;1.;;1.r:-r j. ,:.. ,1,,., ,;; 1.,,i .,,1 ..i,-
|n<1 iSurj {,,r..i :",.;..i-;.ji;,., ri j.r:i\t,rr,-iu". j ,.j;rtr_:;rr':it, it,."lHnrtrtl,r;' i,;.i ,. ,.r,,jt i;r jt_," l.rr.i iir?dn[A {qjl lt.-:-i 1,i.,'-._:;,,. ] ,i il, tr,;;,t1,prin C*rrir li! Iur,:;.;:;i irn: :;r 1.1 Fli::i,,r- a
jnr- tr_,;inO r.f lt. { rlal; i.:, ;ll,i: ,,i-,i: . ,tf l'i,, t i;;,r;i
vl AL{i-: i+ rJc lil iit;tt!;ii jiJ{.-,:it.:, , j,_,,;;,: .! i:! j!;.:r::t.,.; j{.; ; rr_;i)ri"l;ii;,r'r .f ii t. i,.,-... i,. i-1. ;, . .,.-,--_-;,:. :;,,,,,',,.,:. -i;]r; j";r;.,l.,i ,,;1.,. .,.'" | ,",
','.,,.., ,,'..Iit;iii.!i,, ..,.;,.;i.-, .;, .,,j1,: .i :i ., .' .
,a ,i 'i .'.;. ', .:, -.. . l
o Existd.patru tipuri majore de relief, cu nu_meroase subtipuri:
. - Relieful montan este format din Carpayi (alti_tudine medie 950 m, fragmentare acc-#tuat5 de
llii1j:.1:T.d ?i plir., adAncirea rauritor; pasuri,r:ecatol!.gepresiuni, culoare de vale, care asigu_rd condiiii bune de habitat qi activititi Lconomi_ce variate) si de un fragment hercinic (Munfiivia5rn) .\Carpafi se dtffimasi""'ilr rt" ai"
2004
li'i1::
=llri.i. i i.--i'l l:j: .
'::.; ?:,-.'; t,'
Munlii Bttcegi
roci cristaiine (masivitate, inElf,mile cele mai mari,
:,,'.i'
.,:. t: . .
.C.t.. in. a-Arif,lvls
CaplllNord /.. t'':l.:.:r' otr yrsr
44 0
r t.u EN'
'-r+ t-
i0
\-.i
ls16nda coLtus, . )'-:. --,Jaget
li:\1i | : d \'. .u,o--iiid_,-:-f
--1., i -- -ri'-'- \+.,_-"-_-.__,___ I \ *
,(
qJif \ irianda
t --- ---
t"lARF.A iNARDULU!
$,1-) it:l ! t
-)-
?r
SjfiatsrcA Ll r'r):T I it,- "i
.* o- oi
il '- .a. -f\'iuod,
tu *:q.t
,g,tlll! o'iLA5.., t1
'. -rrSALacdtOnEga ,*{plA ""cF"'I-aculledoaa\', ;"'.' "' .. r''.,,i-\ {: : 3
n.' -i , &- "dtB=.t.*t JTs'
^t(r1a1"..sa-'.
eu :{,'!
^cL. *7N'''
o.il€t'
SER?& ncRENA i..--cts r
qoRnllta8het' ,
i
4000 rn
Eerropa gi E-ora'lEiaai= ii' ,.',,,
iare (con-
rpaltini; de
terio-vatiate,
rece aI-
itd a pro-
sudlerea
i::i, l_;.i: :t.l rr.':r::.il .::. .ri I rll:i:
,;,':. i.t:.|::!iI.r''-ti.. rl,r,.:; ' " ,,-, '-i ,:':,r- ;,::l:li;r ]..,
1'.;l'l i:::ji'.1i f ii rIii'ii'. r'-:":i::]l"
:r ;.{,'.i;.":i,; :'.;:,. :..;' : ., , . -:' :-., ..1.::,i.i t- , ,, l
..iii*i;1 r']ir':l:r;:i'.l::;rrl;,:....":::.'...,ir.:;:.r:1 i'-,,-.-'1-,1it:,,,,.-:i'r?;';:u:t .Si.'ji,"'r:r.ir:. j1r,r.i":. j 1l:. l-'.'' I
' 1.,:'-::t,': ]'l!;.rj,,:: I,l,i ::;l j:'.l.:1.:
r"i;il. jai ,t'r*;-1.r,'":li:i i.,:t;':,.,',.i.::1ir,,:i;r'i; r.iili trt,i::lr.:tll-fi::-;li:i,ili:*i i:.u?i 111,': ii
''1.: i 8*i! =i rJi:; -",i.:'*i',:'i.l:-:;.i ;:i..
i:];lr. j.rti r+:::ltlr;rt ,iit"ll'.t: 1. -.'nl fif;r.;;1.;1.'i, .:*_-ir.:iril ril"
*:'i::irtr'ir',ai:11i:*l':r, *.'l;..ir: i}iez*i:i *.\isiil g1:r'ii:r'i iirrlii1six.cl* cale ilei-r;ir:*sL; il*C nji aliitntliii* 1i i* i:':"sr-rlcle i?r{ti{e"
q lie/l*rl ilji'$fi. {pe9t*ri, i1-1'e11tiiir ul*3i*.i1, i:ir*iele;), forir,lat i* grrineipal iir .:alcal*, **t* hr:g;rlreprcuelltat ?n Etrr*p;a; ele atrtfel, r"5i irag* nun-l*treele ia P*digttl Karsi, r-iit"l S-t*'.'*r:ia, utri'* i: ir:si siri-iiiat prima d;rtfl" Fe eontinentr:tr r:*stret s* r,i3$ e*;rn"rai lungd pesteri de p* Glolr {Holoch ** Eir.*tia},p*st*ril {u cril m.ii h:ngi$ stirl;rclii} if-ui:",,a; it<:
H*qa - Sp"enla} si stalagndi;t {}.ra;n,*11{rrsfoi --Si*r.acia). i\c*st tip de retiei se fo:":areaza si hr gipsf*ptimisticesk,ria .._ {-,erainal si sare i6 $ -l{*niiitia).
* i{*jic/iri z, ut *t t t t t: cu1:rin,:1 *: r,telti u'lii si },ri.r t.-irr -rile ,Jrn plir'rceil, fri'e{:riln gi r'r--rlcnrril ;r{li1.i di.n cu**iernar (tr'ezrlr.i.u, Etna, l,i"rltrran*, Str,:r:riirr:1i ete "i.* {te!}tfu e,tli*it *sle {ol'(llat r-'iil"l *irrlplryi. cieii;-in*. fur sr"r.itr:l.esir"r1Frzurlei, i* Ci*ipia &,1a::ii [a$:pice, *tc"
* ltrfj;,ftri iilttrr;!: cii ialez*, p1*,1e, c*^:tli--r:me <!enisip ci:-r* inehicl triuatr= si iagui-ie" *,-tpi gei'€;Asui-lt t;lrrrru.ri cr: fiur:'di*i iI:":r*pa de FJr:rri}, rlrri*s: {i;: },:iarea S.ritrrie, n+i,j-r,.+5lnX Fl;ri"rg*ii, ,-IIcar:al* sari eial-r:lraiie I,r esii-ii Clr:;riiei), c-ir rielle ilii;l-;;;i, l)ur:,5-i'ea e Li:"), a:<iiiai:l iEil;;i, Tair*s;r].
Sa*bdic,'iz?i:,*i
* E as r * ff * &i* :'di i ri I S ; :r L,,ii:-:.-.r - i :, tiriie'l-": liice,
Llanet*ayce si ir:,=..i+ie .jii-L i-r,.li,-ii-:1 *iar:rir.liliAtlar:rtic).
It-*pr*zirii'i iri:ui,1ir',:i.-e . :,,- : i' i : :,., ; ; i i. t : i t ; ?, :i ;]
! tt it t i t: i: * th i ii+rrrrat,=l:i l r, i: c : rt r li :1t.. r-.-i reii,:i r:i-l'eiai si fua:;t-',el:.iai iit .,,irti'iii ti ti L-,-': .r,i-::ril ii'.LtF.)i,:.:: ji,:;1,,.....i. ;,'.+ -', .:-.J,.,::.i ,-r1,.,.r. :.Ifr.:;'cltl.i FL,1e-:,i;it l-it.i.,-: .-i rr,ill',, ,ie,...i ta:;*ic. t. iic,, ...5+t a;i,,-i e =,.::.,r-
- .,, !:.t.:;.. E:ii,,:.t.':i.:-L:'lt'i:t-t:1::. :.., ." - -' .--- .---'. r" . :: . i .=-...
-:......,
i:;:ie l! l+:':i= i-i.. _.,= _,,1:':= - ;._].,, ::-, 1:; .:..._-:11.3y1.iq'-1 -iJ9
=1=i=:=:1't :i :.:::- -.,. ='- ; --=:--= ._.-l .,.= !r.:;-, i',-.-.'-
i't'!i t-t,-l a,:.::ia, 'l:. '. ::.:...I ,j:il: I,.r:l: - _=... :,':.,'.,.,....,=.==._].:..-']--.'-
Pegtera Urgilor
" Suprafelele de eroziut'te Fi niaele de aale,prezente gi in munfii RomAniei, sunt mdrturii alemodeldrii spaliului montan gi de podig in neozoic;(poduri interfluviale netede la diferite altitudini).
. Terasele fluuiatile sunt ir:r num5r de 6-8 inmunri gi dealuri inalte, 3-5 in dealurile joase gimai pulin de 3 in cAmpii. Luncile sunt forme derelief create de rAuri in ultima parte a cuaterna-rului (holocen).
. Relieful glaciar este alcHtuit din circuri, v6i,prag:urL morene, custuri, create de ghelarii carein pleistocenul superior se aflau in Carpafi la al-titudini mai mari de 1 800 m (Fdgdrag, Bucegi, Pa-rAng, Retezat, Godeanu, Rodnei)"
. Relieful carstic este prezent in Munlii Aninei,Munfii Apuseni 9i ln Carpaiii Meridionali etc. 9iin podigurile Mehedinli, Dobrogea. Un relief si-milar este creat pe masivele de gipsuri si mai alesde sare (in Subcarpali - Meiedic, unde se afl5pegtera 6 S, Sl5nic, Telega etc.).
" Relieful oulcanic formeazd ce1 mai lung lan!stins de acest fel din Europa (Oa9-GutAi-T.'ibieg-CHliman-Gurghiu-Harghita) sau apare sub formdde mdguri, creste (Ciomafu, Detunatele, Dobrogeade nord-vest), defilee (pe Crigul Alb, Mureg etc.).
. Reli$ul eolinn este legat de masele de nisip dinBdtdgan, sudul Olteniei, CAmpia Carei etc., pegrindurile din Delta Dundrii (Letea, Caraorman,Sf,rdturile etc.).
. Reliefulruiniform, creat prin eroziune diferen-liald (coloane,ziduri,babe, sfincgi etc.) ftr conglo-merate, gresii (Ceahldu, Bucegi).
, Relieful litoral este format din plaje (printrecele mai dezvoltate de pe continent), cordoane denisip, lagune, limane, faleze.
A. Carpafii. in RomAnia constituie 54% d:rr,lan-lul desfdquratintre BazinulVienei 9i Valea Timo-cu1ui, ocupAnd o suprafa!5 de 66 000 km2; au o
nic)i se-r.!d,
sunt uni-sl an-
GEGGB.AFIE=ir.:a::1r-:i:-:!.!*a<e!1nES*WJigt*;H
ctepl'esiuni., prin acratt-lutareri ap*r, s;-au t*rsraat ia-r-Livi, ::en:ra.r'c*.r"ldu,s* in acest $ens Fin-ta*cna'
* Aiitii Sr*trtrir*rltui ;:u reritit.*t tra li-t"l*ie px€r.Jfi-{{1:
hr:j araa-iiuj pi la'inc*pr-r,tu1 g:eleozoieu.kiil a,: {os'L rj --veiafi de c5tte er*rir:re." ctrar ryr a'idieail rle nr,ipe"4rile
t*etnn:c*:, nstt"*l ine*t astEzl {r-rre'l*,az$ uan lall{ ctre
&te-sir,.'* eu ii:6.1!imi rn* E*il:Z 46$ mr" 5e tevminHplir"l versamli a.brxpli si]ff* sfean 5i ceva ffixrli LItl-
n:e*11spre I'odigun SrredieS" ilal*t,n glaci;rr6 a cr*aiplatorlrl {p-le eele lnai inalte 5i astEzi sur-L ghe.tari }
si r.di cu tr*t"sanli 6:r'5p&stiergi, fale';itt l,est ir:rrn*a-t*
*ii*ll#;, nfi tt n t i te{Marea Bri banie, nrtrai-ril a. Is-lar-lela si cele dintre acestea) atr t,am refiei el*p*n-cl*ttt n:le rarigcHrile orog*nit:e eat'* all creai maunliiealedoniei (?n Scolia, trrlancta, n*rdun Ang$eii 91
ir*rciirici {in sudul. Angliei), ultel'ior nivelati, frag-rnentafi tectonic gi ridicafi ca masive joase; sunt:9i p*diguri gi cAmpii acoi:erite cle sediniente"Eruprliil* clirehurgntr rifhrlui atlantic sau de pe kac-iur:fprofunde au ereat vulcar"ri in Islairda, iar gla-eiafiunea de caiot6 care i-a acoperit a da,t eirc*ri,vdi, morene glaciare, fiorduri etc.
- Ear*ya Centrsld cuprinde un spaliu ?n cen-trul continentului de la ocean 9i pAnH la Nistru.Este o i'rrrbinare de munfi, podiguri, cAnrpii carese desf5goard pe ceiteva atinialnente.
o in tttn'd esie o cfrntpic (din Oianda pAnE in Po-lonia) cu denivelhri ereate de aeumutrarea mate-rialelor cdrate de g;helari. Cea rnai intins5 esteCAmpier Germano-PolonezX, cu o l5linee de?00*500 km (inclinatH de ia est la vest) qi o atrti*
tudine sub 200 m, strf,bHtr-rtH de giruri de coliner:rorenice care addpostesc lacuri, rnai numer+ase(pesie 2 500) tn nord-estul Poloniei (Mazurii.l).
' in su.-tiil ei se af15: un- ttnsantlslw d* podipuri gi
wssiae ltercinic* (gisturi cristaline gi granite, par-lial acoperite de roci. sedirner-rtare) eu in61!imi r.a-riabile, dar relativ reduse, sub 2 000 m altitudine(Masivul Central Frattcez, cu vulcarri din cuater-nar, 1 885 m, Masit ul Renan, Mun{ii Vosgi, h{un-'iii Ffidnrea Neagr6, Masivul Harz, PodigulEoenrjei, Podigtll Lisa Gora F"a.) gi apaihazine tec'tofiice unrylute. ru sedimentnr mezazaic gi retrief cle
pcdigur"i structurale gi cle cAmpii.p Un aliniamet"rt de efrmpii, podiguri piemo"rt*
l*ne , ru-uufl lopi {sub 1 800 {rt, cat cle exemplu,Jura), depresiuni pi 6:odiguri prealpine. trntrernasi.vele irercinice, c*a r::iai mar* altitudii:r* m
?nregistr"eazd tv{asivul C*ntratr Frameez {t EEF mr,
Vf. Prav de San*",ii, ur*uat de Fsdurea lul*ag;:6
{i r$93 rn}, ,.trit: carr-: izvr,lrd;te Dun#r*:4, iar'{ea*rai reclmsS, &,ia*ivul Sistos .l{enan {818 mr, Vf.Fir:b*si<*p$i. .P*di"rllruk* s* n:*n!:al Ia {:0{i*7CIil tn;:1ti budlar*"
altitudine medie de 1 130 m, dar !1.vdtfi'tridepd-gesc 2 500 m. Domind regiunile vecine prin ver-ianli pov6rnif cu diferenfde nivel de g0G1 000 m.S-auionstituit din cretacicul superior 9i p61a inpliocen, migc5rile tectonice din ciraternar ridicAn-hu-i la cotele actuale. Eroziunea a creat culoarede vHi, depresiuni, pasuri care separ6 mai multesubunitdli.
;rii
-.1I
lil:Jaa
.-tr
iuT1.1a
iu-<e
EI
t6:YI
I
dii
C(
rd
Relief de coloanetn Mtmfii Ciucag
- Carpalii Orientali se desfdgoard de la gra-nila cu Ucraina gi pAnd Ia Valea Prahovei, avAndo ldlime de peste 100 km; au altitudiniintre l" 800
si2'303m (Fietrosul Rodnei). in cadrul lor se dis-ttng munli oulcanici, depresiuni (cele mai mari dinRoilranla - Maramureg, Dorna, Gheorgheni,Ciuc, Bragov), masive din roci cristaline gi sedimen-tar mezozoic (Maramureg, Rodnei, Giumaltu, Ra-rdq Bishifei, Hdgmag, Ciuc) 9i munli din sedimentar
fligoid; au vdi transversale 9i depresiuni, ce facili-' te,azdhabitatul gi comunicarea. Apare relieful gla-ciar (in Munlii Rodnei) gi cel carstic.
Se divid in trei subgrupe: nordicd (Maramure-geano-Bucovineand), centr ald (Moldo-Transilvan[)gi de Curburd, fuecare cu mai multe masive.
- Carpalii Meridionali se afld.intre Valea Pra-hovei gi culoarul depresionar Timig-Cerna. Suntalcdtuifi din gisturi cristaline si mase de roci mag-matice, iar periferic din calcare (Piatra Craiului,VAturarila-Buila, OrHgtiei); se impun prin masi-vitate, inetimi de peste 1 900 m, chei (Argeg, 01-te! Jaleg) sau defilee (Olt, ]iu, Cerna etc.), reliefglaciar (Fdgdraq, Retezat-Godeanu, ParAng, Bu-cegi etc.), existenla unor noduri orografice dincare diverg culmi pe care se pdskeazd cele trei su-prafe,te de nivelare; sunt munlii cu cea mai clarddelimitare a etajelor alpir., subalpin gi forestier.
Se divid in grupele Bucegi (Bucegi, PiatraCraiului gi Leaota, culoarul depresionar Ru-c5r-Bran), Edgdrag (o unitate monolit tr nord, cuo lungime de peste 80 km, masivele lezeg Ghi1u,Frunli, Cozia, itr sud, 9i o parte din depresiunea
i6 p.rou 14) ap.rryrn.r1s r;n6rpod ap nes rrnleapap rJIlsiJapEJeJ nf, rrlngJa+rrr 16 rrpraunp'rlpuazr-eJ ap riepa;u riues,rarr nc 'rcun1 rf aseral nc '('c1aEprnI-e{nI-eqIV'nIq}S'6ery3gg) nnusa.rdap 16
r3mpgtt p+syil '(pns .+'a1a1rmur nr Inlreluor e116
p"rou 16 lsal-pJou 14) ;o1a1e.4s e pprrllouour aJer-n6pysap o i6 (nrluac rT) LUop alnc'(1sazr Vrtfid#pns'1sa ap alrrnlel ad) a"uderp alnc'ur 00g-00, ap1rrrlilp14 ate'::,rgi eie;e;dns uW OI/T alsad plurz-a.rdar 'tiedw3 ap aped aJeur reur Ea) ur pterpe)-uI 'Ialue^Ilsuprl E prpurlo) eaungsa,rda6 'g
'(+sa-Pns 16
pns uJ'nprser; 16 r.ray1e1ayq rriunll'1saa ur'pue.r-e7' eusoynnrpoJ'InInIerJ eaJnped rrirmtr4'prouu; '6rdo14 lliun14tr 16 6asa61 lliuntr [ purrdsap asareD rnp 'are1,11alalr"rn \l 16 eseapp6'roqg r4uny{)ruasndy Hiunw prou eI ter'pcsny auarccl Hiunry16 (nqa.rg-eir6ag-eno6ere3'rcrnozog apunrs-a,rdap nc 'rarauSocl 'Iar4uv 'rallol '[pru1y 'rru-auag) mlnryuug uiunlllquns 6a;n1zn ap pns e'l'16o[ reru riunur as-npugzrJudsap ala qp ';oladnr8ap apdourrd alareolras pdnro auqelsrD alalrs-eru'('c1a apadag p6rr3 'ertaqap 1e^e ur 6arntr41
ad lerro6;6 e1(evegel ap'arpunq ad Sunl reur
1ac) aapyap ap 16 ('c1a r)rlozog'nr8eu4pg-perg'6nrag 'po.rog-pen) arruolral runrsardapap areur rpurnu un '(ur 6T8 I'elgqrnf,nJ 'yn) as-npal luqilpr4 are lareluaturpas'aurlelsrn r.rn1sr6
'azr4dn;a DoJ urp plmlpJle 'a1e1run ple+uatu-Be4 rctt ear arn+qsuof, '(N) 6atuog e1 (g) arpu-nO eI ap p.reo6p;sap as llbluappro niadnS -
'(dtqpaqal4 16 raura3'ncref/InuE)IgA '1nleza1ay Sra,trp aJe) urp 'nueapo3pnrseur) lbza+a>l '(erpl1 16 rozarg apunrsardap ap16 rlugpe a1e^ ap areoln) ap ale.redas'1arpur3 16
rnlnJloT'raugipdp3'nuearng'Bug re 4 - alrseurrJurf, e eararcose) Sugta4 '(nrluar ur'ra16rlo1e,ref
ullrubt) ttryt4 niunyy
,a'a.!iia:.i;:. ;;,-- '!!_.::.:, l, ._-, .'l,i ,l '. , _ ,.'.! -r-:; : .ri-i r,Z-i
i'll.t Ji l.ii l::.i-ii'.f:'lri :=r:ti:-'':-':1i:' r-:; .1 ';.'. ';!-f-iiEt-i:1t
i-f i-'i aii-;l.;i it-:+,1:- r.,.1-:;iii-.;ili:i.,i.::-!,i-: :: l.ailiijr'r.=-at al:C.1:l
ilj'liit tllii-]i:j'irr't !L:Liii.tl-:;', ci-l-i-. ,::-li:-:i-1i ?t:aji;il1.i,-,r-:
ii:<ii;iirli +i,] Si).:a(: i..i t-\. at-i.: i i ?-=rl,iri..llit--! ij.i;]irtf;'.1<.t,-'r :t-":.li:r;[:,tr;ir=ti +l ,:.t-:]l Ai+j-ila!-r r.i,;-j ,{ ';}EilOJ:&i{i, ,,r'5'..i ,,1, ,;r triii.! l,r', .,i,-- ':'t-.. );!! irl,r.itLi:jr;'1,t"+ 'it.lt {j*f,1 I -{iijq) Lil'ilii-ii,ii :Ii:r rj:l €l-r..ii-:;'tt-rI:tir-l;-rir-T+!"i*:) Iil+t;ir,i-l-IiiS u! fif llL- 'Lt.ii i.,i!ii Lilttslrttt,lr[ *
:lJTi::! H:lrnlr]-ini irl $;,; i {.t.t $ t t s t ! i ! i;'L1.i Lt !; i. L i t i,: d t t :} i.l} t 9€ fi t{ #;w ry .-
. _;_1
= i:.;r,Iii l_!_l tJ t t-i, L!.In Lljij")
'{'u'ri n.;dt-l*r'r;+rxl1uLli ssr;.*.r-i+I}r-r'"rai1- ap r"let+"r
-,? Lr'[x-Ti : e] [E"re L! rlri,]s-r a1-c 3.r r-r r il rFc; r-1 ]unq' ( s ill r r f]ii.l-l3i'd 'J,&.t-1! 1!.r l;{:8 i ;!,- ;r+s; !'i-li.tiri:L!-[ r.:Utptr1rtr1e]*t {it,}{t r {-l.lis /.+6}1}}la"I rtlrtlil}r+lr: il.e'1}1[Il].tprl 'rq-]-l .,Ir,lrur llL!ii.i ",?,1\: tF ri,-ir'r.1111 rll(!lP rujlti-lr] e f.Iu{"}i-.r*cirtjr ;t,s*,3 * +Iulil*Li..l:: 3:,*; '{ llr>} {li}* Z a'4sad}
:ir; r.,!+(.!(,-,:r,j ill:ldl[rr,1 r.Lt ]ri1'; Srtrr; iut,-i li] /1p-1 1',
rr$url;+1 ppe ac i{"r}i[zrarpilL'r$ ra+E;-1]* ifi4$a u]"!L,.iilr.r tiu a(J ils,] |
uuurr *urlapr rr:- 3[[].r3; ,3+J**] r"fr"rl{ls a,rr :"u"s E.r.Lii:}.}{}
'n1I+r\|'tl,rc-it1,1 'rtil6 'elt6'r4 arUr,i.ll!.f t I3I;1 6i3 ,rq1lirs*#rx-[r:Nr.i ap ?+ELra.]Fr $]sa p+sr?;]]v'{,x ClliZ *- }sesn}l
iir,iqn-ra:] yr*rp:ar.1 our,r Spt; *---Triptt+* pr*g:icr.1) Lu []*tr
g:*ulr :x+*g,J#p 'nu a.Ie] 'a.ir,:ul ]Btrl lln*t runr?+"1;il;]N-rn +i-: qXc{r-r.ur.l+r{'{ar"lryr6ll+[rJ lm 619; qr:s ryp:f1*;:.r *p3 gr*'uo['i,-rr-r:1 "[lLr{ ?
'8:r}} grLresi:l*.ur5."}s;E rici-r-L?W-} i:i8l.] ;;t-i r+p orefling: Ht'ril+trE rlJx"rr pai ff.is *$I;'ilr "{';is ui {l{lk }- rJ00 1} si-u:rtr:l Ar$BLLr ap }u;L(I-bi:.ij r'ir {:r:ja'ri!'t- j L,r ,rij! '1u'r11 r11 n:lr;ril l!-lllq J!,} trl'qq:rdsr-:3lJarrg
J Bll t).r(ru r:i,; +srrrtlrsni rs ap;lossa*i'(a1r?iurtp Fr.i{[{-}} "}s#;r-pJr-rtn'f}Jo.tT u1} a;eI}e;Halrr*J-i+p r r) G+r"r.;rf*]u arett-ug.u Eielx E'slufi ri"rlplat;
+nt1.iL!,rn:!e fr*-s ni r:xgru atrarju;-*i:r a1 lsad*:E ]srj] r-rL'
ilLT?.] xllrrll{: 'r"lg.r*qnl 1.lu: {rm gCIF r-$ls} *secrf t.rnslf"r
*':I *p *i*"r88;]46 Lrg lJp:-lspTr a.r*o6rr :i[J,:]E-].s Hu *iir"rr,i.rir:l u1 le;lr;;lLlfi'i.id :isalj ir l*f *:!iu Tr"ryai1a$
"ia1:i.,r
-g.i,E rC 3LEI]IEIL;9J-r'c..li:L3. If i Ltlil.ft-tl-r-iLi::;!.{,J un p;.iti4.ri$i;-,:r:,
'ltsti.i.i:;t;t.itl1:;i.jt'ti 11,i;tt! !:ir!.t!tt[ti:jp] i-rtttt; '11a.+trrl'{.tii.r l-111-r
,]:.,t.1?li J,.Ittl.r-r. -rijr.r-.! !:i;,-i aiill,jt,i{.i!.t-.:',:;.r13 i!?j i:}d{-r,tlia *''i.li.=ii;r;1 i;ix aL] i;.r,-i "i,,'i
'i1-,- uJ i,l N-ll x Flrji;:lrrlu ,::i.lrt-]liltlIr: jiri- il{}/. {.""{-:{)}lf ![a{i:;[.;iJ/i ;ii11.t,]!.i+l,i iL:: '=jt= li {.C.'lL1,r:LLL.!-;ro-'} {! ri:i
f .:.' i .-.
':rirj€r,i* ) i,l,ij; ,+.i.f r:r li r i,i.i-r-li"!!:r:t A,,:-ti i-"t;:.:.:r.,(i+L;ilfir ,.i;,
lt,jrj ii:j ir,-!;,!,r .:,i.,:!?i rs ;-'ari;ir'rr; Erlliarli;i,; llr'i,tr i i;
i .r ' l' l :i I .!r::::; rrari i-! a Lri:.:.lljii,l irliit'-li ' :.ta.t.t"N,,'t-i..: itl.r,ii.Ii:!.il.! iil-i.i,i:.'i 'r,:r,!i:::l; ta:it*ia Lri:.:Jljii,i iliirl ''ttt.lt,;t-i..ai
i,,i-..;:]i.,rril l.:1]:lL.ii:.., r:i:i:.j jir.:ilai::riii:-i!r:.1.. 1 i t.iirti'15:rt'r;i-';,rii;
ir:,,:!:',r '::!r,fi_,ll
-:-"-'",:!
rt,,i-:.;:]a,rri.ll.:1]:lL.ii:.., lli:i:.j jir.:irai::riii:-i!r:t.I1 I i.iilti'l!:ra1;i-'i,tlii-i::rJi-; i:ti-: +i:tf r'"; ti;t rt: ,;i-1,:r ii:ri.1::.1.1;.;L,;aarf .ra1:i:'Ii1..;:l,aiiI=l
'r:i
3J
'nirq3'.lel1J /
-nue4er4 r-!
Prel]-ns14P-ng'
'InIn-8eru rcor+uns3-erd
(pue-aJn
-e13 pya11
-eu'n-uaut
qp-srP as Jo-
OOB Ipu9-e.r8 e1 a1
alIn
-ug)iplJ JI.JIE'ltl-,[O.h
-Yd"4pg-?
it*iiffi 'ai#e**fe*id;;*m
-.ffiiffiiegffi GEOGH.AFTEW., ==-n-.,r]*i" t*or**ffi:=,:+a:*ffi1;*i::r*i44!*6f**,w*;,:Bi4*:.aj:qarrsErjiaf,-ffii@tsE?.@+.*s#tr6**e*#'B
Peisaj din Munlii Pirinei
ur-Lele eim:pii, pu{in'iltinse, axate pe_ Frincip ale-tre cursuri rie ap6 {Guad'rlqtii'.'ii"in CArnpia .A.it-
,-lahiziei, El:rc-"-* carnpia omonimd), exceptieidcAnd Alentej*, din sud*l F+rtugaliei"
e Pe*inst!* {iali*, cle forrnH foarte alu:rgit5
{,,ciz'ma itatric["], mflrginitd ele n-rHrile Tirenian5,lcnicd gi AdriaticH, este ocupat5 in cea mai:rrareparte de lar"rfui Mtrn,tik-rr Apenini {altitudinea rna-iima z 912 nr tn Vf. Gran Sasso d"Italia), care se
continui pi in lrrsrda Sieilia. Acegti Inuflf srffit des-
trd *1* fragrnentafi, includ vulcani activi {Etna} 9istingi (Veluviri), lacuri vulcanice {{oisena, Allra-no) si suirt afectali de cutremcre' trn nord-est se
afla C6nepia Faciului, joas5, axat6 pe Iluviul omo-nirn, careseparf, fuXuntii Apenini de Munlii A1pi.
" Fenil,sitlq tsalc*nicd, donainant form;rt5 dinnrtutli din sistemutr alpin: Alpii Dinarici sau A1-
pii ilalmatici {ci.i altitudini ee ating 2 500 m), care
se desfdqcarE pe cca- I 00* km r1e-a lungril litcra-iutrtd h{5rii Adriatice, Mnn}ii Stara Pianina satlEalcaru {altitudinea maxiin6 2 376 m irr Vf' Boter'),MunSi Roelopi (altittrelinea maximH 2 191 miirlrf.Coliarri Perelik), Fv{untii Rila, din suctr-vestultsu1-gariei, eel mai ?r'ralt iant munt+s din peninsuiEt|*ZS m in Vf. h,{usalai" 3e aclaugS unele podi-quri (P*eiigulFre-balcanic, cel mai intins) 9i cfrm-
l:ii {Cnmpia fularitei., CAr:apia Savei, C6mpiaTraciei de Esi)" $pre de*sclrire d-e celetratrte d*u*peninsule {Ilrericd si ltalic6), are !6rmuri {a:art*f'ragmentate, ctl tru$leroase golfuri, strArttori,,peninsule gi instrle.
- Etr."{lgJ{l irl.su{czrd: ?* iurlri cci"ltinentul*i sar!
-n mdrile car* pdtrund in interior*lsHu exista nu-n':erJase insu,le (rr,-ai *1*s ir"r h4area Ir'{editeranS,h'naiea l"lr:rdtllui ;i Mar*a 13altic6, prec*it1 ;i Aifice*vrul Attrantic], mk* c*re:
* Arhip:cla$*l Briie;":ic {3X 5 *{J* knr:i, cale in-ei*.J * irisi:l*tre fu {ar*a Brita lti*. trrl anda, }'ie-Lx'i<1*"
{ }j'i.,:-i t ,
nord-vest). Se divide i::r: Podigul Sonrcpan (nord-vest),CLmpia colinar d s Tr snsikt aitie i (?n centru), P odigul
Tfrriauelor (in sud) qi Depresiunile 9i dealurile cir-curutrsnsilrsane (peritransilaane).
C. UnitHfile extracarpatice. Constituie4/5 dnsuprafala !f,rii, ingiobeaid dealuri (de la 300la 900
m)-, podiguri (intre 10 9i 600 m), cAmpii (sub 300
m), prezintd un grad de fragmentare accenfuat indeaiuri gi redus ilr cAmpii gIin Dobrogea. Sunt al-cdtuite dintr-un fundament vechi, din roci crista-line gi dintr-o suprastructur6 sediment ard gtoasd,,
terminath Ia suprafalLi cu o pdturd de loess. Fac
exceplie Dobrogea centrald gi de nord, PodigulMehedinli 9i Subcarpalii, fiecare cu o structurd cu-tatd i:r epoci diferite.
Subunitdfi:- Subcarpalii (1.6 400 km2) se desfdgoar6 la ex-
teriorul Carpafilo{, intre vdile Moldova 9i Motrpfiind formali dinunul-doud giruri de dealuri (indl-
limi de 500-1 000 m) 9i depresiuni; au luat nagte-
re prin cutarea gi inHllarea inegal5 a sedimenteloracimulate intr-o depresiune tectonicH' Sunt frag-mentali de mai multe generafii de vdi cu terase,dar gi cu versanli intens afectali de giroire 9i alu-necdri. Se divid in Subcarpalii Moldoael (un 9ir dedepresiuni 9i unul de dealuri), Subcarpalii d.e
Airburd (structura complexH reflectatd in doud 9i-ruri de dealuri gi depresiuni 9i in cea mai activddinamicd aproceselor de degradare a terenurilor),Subcarpalii Getici (altitudini de peste 1 000 m lavest de Argeg 9i din ce in ce mai mici cdtre ves!dou5 giruri de depresiuni).
- Podipul Moldouei (22200 k*'), alcdtuit la su-prafafd.din roci sedimentare mio-pliocene, itr stra-te care se inclind de la nord-vest la sud-est.AdAncirea Siretului, Prutului gi a rAurilor afluen-te a dus la crearea de forme de relief structural(cueste) pe care se produc giroiri, alunecdri, dargi la separarea subunitdfilor: Podigul Suceaei (innord, altitudinea maximd este de 688 m in Dea-lul Ciungi) , Cdmpia Moldortei (cea mai joasd, alu-necdC; curgeri noroioase de amploarc), PodigulB frrladului (giroiri bogate) .
- Podigul Getic (13 950 km2) este alcdtuit la su-praf.afddinnisipuri, piekiguri, argile. Relief de in-terfluvii netede(lhlimea cregte spre sud) care scadaltimetric dela60A-400 m la cca 300 m; Pe versan-
lii vdilor existd alunecdri, torenfi, ravene. Se dividin subunitdfi cu caracteristici de podig (Cotmeana,
Olte!, Strehnia) sar.t de dealuri fragmentate.
-PodigulDobrogei (10 400 kla:2):Dobrogea de Sud,
(strate sedimentare relativ orizontale, peste unfundament precambrian) ; Dobrogea Cerltrald (o Pe-neplend cari reteazddepozite foarte vechi) qi D o-
brogea de Nord (in nord-vest un rest de munti
'(aseourl6PPu 'e-xl e esell ulp alaiutlsoun: ap
P^-n pulsoloi ueadolna Inluau liuo:-ao 0ulpnl! buol
ls ,,i'pnrtitl u1 rrun,suaua alaiurlasuo: tleztra:6'tstueuJou
PIUJ
riunt-001-ad orrnuara+ 'r;npuu8) alua)erpe +EJSn-
-'P-^:jj :
-r6er t6 urrzeg IrnJel ap lnxalduror,'e11a6 apnp
-.ri?,*r 000 g en) pluun3CI1-0tattA-Dfiw9) - :
; 6 ;:ip;#;da*e 3 i rnpueapres erdure 3
-11lsennra*n- isr'grv'5p'6' ef arepqel udurgc,'"',;"iirtia1dig1"ry1np'isudwgl'!-'F*::!*g)
lnuolua] ad rltu rS rado'rn1 lnuolllal ad dul11i
i<tr.rL ui:npord as nu (snde,'Pzeluie 'luqspt) toi14 I
a,aiua,-uotu ;eauauuase a6'rrirlslos Pnop ala).allul
;s-N6;.rlp ad raruguog lnrrolrre] ad r.: edoinl
i ut iilSar: nes ape:s; Prlilpolu _-as -i?=f"-:rr$j
+a*;*r:i,tl**==;=,r= ='.==--'lt-t'.j;..{.
un'pns
'ullr. .rf.1I€SJAA
peJs all?
-uI
-NIE-eac 14t4)JEP'IIernpnJ]-uan'lsa--e4s-ns u[ lr.nl
llsaleI ur 000,(
EAI
-rsao lullt1 lu
L..'-
ap.116-nle rsErl
,(;;;il; As:t ;;l"I)'pf,,,p'sq''" aP ldrusc'' "'.'
e' s ntua416 aduy)' n uato g aduLg)' zuu'tng
adwg3:6aB.ry ap lsa^ EI 'aselal ap gdrugc o
lnlntut+tgly adwg3' 46at014 ailwg)
'afitooL.tat. ard*g3 '!$a+!cl udwg1 :allmpap nl
tttinl,ro*1 srce18 ap 16 aueluourald p'durgr r
:urp ElIn+PrI€ puu;'aurpn+I+1e lu 000-0I
ar1u5 preo6qpip as ''leuJalenJ rnInJ€I eaJeleruloe
.rrlJp+r*r"l'(.u{ 009 zg) Puuwl>t:tllttD -""-'i1"aP1sqns'aseouq6Plur
'aseof rrdrugc 1sa,r ards 'rer '(r;nsrce1? 'aset
-r9 ,ifnW rtdrrrg, Plsya rriunur 16 aprnpap nr Inl-f,eluoJ el'JeuJalenJ uI leruJo; e-s 16 zuT 000 /I
"rrrJnrc ipue6aruos-oleuuq) 4sa11ap .adrug3 -
' xnln+awi g alttnlfl a O s aua *'La'ft :"y:.9-
fdulo: n: uodel uJ N'iiel ;5f''ptdorlue eluouL - --
"p,.lqiitJ inoun1 e-ap Inln.pau ?tt:Ilt: 11:1'?1 iI i I ' :elueLuou nl Uodel ul !r!Qa.!!Qp'
r( rreueulase lilUqels rS 1rlord ap alesra^el1'lolele.ls
;t ; ^rrl
iffi "i o-oi g tr a i1:1ts rr ai:e'r e: ti€l ed u.to:" *
, ,,l1tn1o1
r$ pu n e1' a riela6an ap' art 6o1o: p I tl,
9T.e:!ll?^,"10-;'}!6Itioiroiio. o .1r"*i
1 t' q: t ;er 6 er e:s ar eluizaldpj'
ersea:e ad pugzl:ard ^'N-
]el .s? ap ;lqfflqdi;ur.t; tp x51ouo::1,rer6oa6 11;o'rd un 1ie'z11ua1*
'(e :d)'tatuuapg ,ilntoiq';';N irug aauntsatdaq fi a71'nt1
-6owpt"lp as'arfiIelsrrr nes a)Tueqnl llor ulp
""Hr* ie pi".*r,(* ooz e1gg7 q ap'+sarrerds 'vteoq
-oc) r3.re1ren "p
p1n1'5it#"1''1t" a'rer pdsud o to11i
;; ;rqs mut ei4'gzeawod'a+epunJncs acned'rec
ar[TelsrD rJnf,olq alsad awluaunpas rJoJ urp a]Fl
-prie lnns laua6auros-o1ewQ +saA ap.aq'mVa Q -'(a"reouo4'eiru
-rodor alr.rat6ad) )rlsre) InJaIIar ptmuopard lpugpe-
;#'r"5ffi;;; ;i; odz:ooq) roq" 15 ,no1e1d
ulp lr.nlp)Ie alsa (.ur4 Og/\ tiulpatt'W l"ti(:!roro,
-aur af,rueJfnl 16 arcluarurpas rJoJ lrrp IJnIPap lsaJ
ur Jer 'ur DT ap Prurxeru €aqpn+pP nl 'rorurr'raq
:ofe uu ro I rd91r u n elreq 1ie'ztl.e'tlyradolnS ale ]allar oP a
#$W,<.#s&s$*-#"6s#s
j r!l:"t i.t! J-'r"ir 5 JllLo'i
a1s+'uti;9;-i1ai;{ r€ a$sai ''-ir; 'Jr-'l *1 'u'iFt"+H g+Je}'{'L
' { LL-t'iElt}J i')ri .'!
11,,'i1-r3,'{ ii*? li su}t#*i''}L '{IF'X 'rA "l Y"'-?!?
q:1:!,:
:r* -,i **itlii*11i s*'ju.-'1 tt*ut' ;!qa*'21-tx{-t*? 8} r};i"}
'{g*et,:l.llirr+::r +tl#l'N1LtTC}pa;t{':r'-l''-4 {}5-Z f.}} n;dI-}
'(ritrr-r1;; +fir*{r1tl ",[r! rl! {-rt *ti-Z: P'o}"*t1-::*"|}'.:u]-l*tl,-. *= ili,ll'd] s:iTsJ*:i' {r::t-'ur'l';g'o'1 e-i sf ffi * "j:l,i1' o* ?f8 T- Htlrt-'.rjil"t il;rr'tE--'i.tltl11-:,
;tt::+: iYg]..:i*r*rXrr*g
"'(eslc*Xurtll}- +u*Ltrl1l*t}i"i -
u1q}:J iillli-ely:l! *u* g1.g I gt]J.r-];ti1-m u;]t-rIpin+T+lH :-.tr*t Cl** gf]
r3li"t-als :qi lr.r3l i !-*5/; *etii:l til 1"I tEl 31j1u r'lri- ['! t:"'t-tl *
f { a4lrrr'i;:g {? [Ei3i.{i i-iil:i':t i-:
:1;.L ;rli +:l'i.{ ii-luq1:}-tr-ii} -irj tali t, :ri rr-,q:*rr 11;i-{j
Yi:iit il ij:r:
i:I} J iI:j t,i; ,!/ ET1nr,-1,i.4"1-El t i:r:--l;r r -til
'.Iri i-i 'i i",U! ':li] 't;' i !"tll 'j:l]":t" i
,ri;ti.l +*f:;"'i,-or '';1ii'7 r1i =;r:rr''r,'1' Xri?l*i;tc 1';* '
1lu1patpytr lttitpor1 utp so'mt1ac {41
'ase;a1 m'
,ff:rl-a16eu 1en1-,ffi#
-r,,Urrf,p6rpo4'1
t*."il-e+slJe rf,o
#ffiilg?f;'1fi
;#1,fft'(+san-P;to
.-, ar-"",1
.
.-i,r . ii. . i. r, i- -
Iii::;
:::
'.:il:ii
:r1
GHffiGRAffiE
F cs.anqa
i..1
I;:1l,:
:il.
::,,
Nutu:tp* s* elesifdryr:;o t:A?n c*;-t rriai rna.re prartc in':rjtttt {i{j ctiwii tr:ntstcrqtd ai r-l*ar in p,:utea l;q:r':lir:di* 'ztrttu dt: u:tiuti t'r.:t't:,
F;eL f * r"ii g1*r- iL* ii r:l r-i,:'-; r,.J i lt gen*z1*, 1 s{l.t:'{- fi t! ! rt -
ili; srifr.il'iY -qlttfu;l1ii rr'; ,:!;,:ul*!,itt tt'!tl'Jr-!ot llr: trr'. irt-i-r:ir-11., t.r,ii. *"crl i:;*rifi:ri :l': iiistl'il,,uiil r*gJir:r:i-l ii-li
ciil,.:iie.rii (i;ca'ir r-nr valr.tai*;i*,l.lirl6 cXr, !;r r:r.:;L 1fu{i
i..{l { . /'r-: rrr:r i ll l al,,l }a er.t; i|{i l;rsfl f a;,i3:l i r-: e r-lr*ry rt-tatea rrr:r"fi icfi], ;:i 11,r:iien" ri*t*:rrni:'li.it dt: V,tt::.r,itittr:e*gr;i{ic;i il r:s-;l i tiilr,ii-r h;l rii irr": {.-i {r.;}, l i tr,.rs:;i;r,*
*:r,tu't-rp;r in *r,.rtjul d* *cfirin* dilr;lmic*1 ar;iititt".;'ilr,r r!e ut:;i 5i *l ttl*r '!'ltiit!!{-.,
f; i r+Ll laf ia rRa.t*lr-rr' {i* ar,'r **ie ini! r"; en latii,.j* d*;vtrl-tarea .1i *v*|uiia urt r *,.rrntri ri* J:i*,.:!*n* {rila.itil'rr;i. ti ri.i!..
nirnS'i siiuair !ri it'iliq'a r;r:niill*i"riilli;i t*:-r fr'i iri.:ri]irl!i,*tr:r,l:tlti;l {Sil'tiiti;.:i*nii{ A:*i,:;l*r', il*1;tt."r;1;;r'lr:* lci;;"ii,.i*,,::i,A;liir:i*i*t'lr-ri {ir**r;!',lrri**:.::" ,iitriir:;tli:)rirJl !in4ri*r,, :, ..,..;*r-rtJI r*{e. li *;li:r.:;i;-ln{}*. r,Fii'1ixal-*i iaiit:,i, itl :'r-rz+iii.i!
'::l* .r,*r,*.;, f i:l-it){rii:-r(ii? .-rjiili;'rj slr:stt*a u**ii-iiryjiiid r,!*1;l.;L$i,:-
r.*fi ** i::::r:tirrarri ,i Ljfr{.ir rri::i* ri*;i+:i r.iif+;'i'c: i.!:i)!::iti: -.r'r.r;r'.t* !'*:tr 1! r*!:i1-i:., il:;*;1*;: rtrijrlil;'{,} .*^ 1i_i1',;'11,-,..1.;r..
..
Lliir,irf.jrl, rfit:t-liiura{t{,,Ut^t*tiiii}ri.!":,tlrit:;r';-l*, .,:*.!ii|.i :;i .,;' '
c.:i:if lilii*Ili;;!/.:.r r:iit{a ::a*ta.,ititi tfli ii lr,l; :;i:.u i;t*li1t:, l.l+:.r tt:,,
i:]ii:.:} i:lt.rd. ri+ t,i,'r;-ltlr i);1i,)i:.'a."..!ii ti.it-)i i,'ril1j.rjit., i:'i i*1,1: .: ri ,,rrtI
1..i i il:,: i, : i,', r. :i;;' ; :,,..: r-;r i I-; Ii I :, r.':: i : :
TnRomfrnia, dezvoltarea fn altitudine aCarpa-jilor pAnd la 2 SMmimpune mai intAi o etajare cli-matic[, iar prin desfHgurarea in suprafald efectulde barierd climaticd (sldbegte spre est acfiunea ma-selor de aer vestice, modificH directia celor esticesi nordice;le opregte pe cele sudice). Depresiuni-le 9i culoarele de vale Largi, carpatice, produc mo-dificdri ale direcfiei de deplasare a aerului,stagnarea maselor de aer rece, cefuri qi inversiunide temperaturd. Pe o fAgie ingust6, in estul Dobro-gei, se resimt influenlele moderatoare, din punctde vedere termic, ale Mdrii Negre.
in Rom6nia, circulafii maselor de aer vestice (Oeiermi-nd precipitatii gi valori termice moderaie) are o frecvenfd de I
45"/" urmate, cu 30%, de circulalia maselor nordice gi I
nord-vestice (dinspre Scandinavia gi lslanda - determindscdderea temperaturilor gi precipitalii bogate) gi a celor r
nord-estice gi estice (determind, iarna, geruri gi secete vara),apoi a maselor sudice, fie umede qi calde (mediteraneene),
'
fie uscate qi calde (din nordul Africii gi Orientul Apropiat). l
in Romdnid se pot separa patru tipuri de cli-mate cu diferenfieri regionale:
" Cltmatul Carpat'ilor (montan) este prop^riu in-terr.alului altimetric de la 800 la 2 544 m. Ii sunt
.f?,J,:rlg[,-?*t'1
1005 1101{}
lAAA
995
Harta sinopticd a EuroPei
1015
\;x
.,i i
1AA0 | *1.
$; j't -
*:i.,i
ir'-'
J:J ,
cu-
ma-ticeuIu-mo-
aerului,tlIU
Ponderea acectora este variabild aiAt ca dura-t6, Cat gi ca extensie spalia15, ceea ce a condus la
diferenlierea de climate diversificate de factorii re-
glonati ' (desfdgttrarea ianlurile rt1lr-ntal1e, poziliabazinelor marine, curenlii oceanici *tc")'
' in;Euroyz se disting rnai lr-tuLte tipuri e1e c1i-
nrat:
" Cliwtnt sti:l.sttlizr - lalatttudi-rri a"iai marl cXe
{erculPctrar, tinde s= ma:rifesti eircuila,Lra v$rlttt-ril*r p*iare; cca 5-i- luni sr-ni iertperaturi mer-1ii
r"legative; vaiorile Ce r-a,r'i sriat cuprinse ?ntre 10
9:15'C; preeipitalii de 50*-Er-)tl mm/an, dorniilantsub fornt* de zhpa,-1a.
y Cli*i*ttd tei;ryt;i''ti Jteiiiiit esie caracteristic Ett-r*prei Ce Y*st (iirtle l0' >i 70' latitud-ii-ie), supr-:*iurrei circu}atil 'fernr.arrente a maselcr cie aer v*s-ti**, rir*ede si ilc,:roase Nu;.irtArile s*rrt deter'-;xi*al* *l-* ,:1ii:ele-rrta, ni.::ic'.e: radiaiiei s*l;lr*, iX*
i*fi.-r-:*nia ieiir-Li':a .=: Ci-re1-,r-tt-ri C*lfiii:-ii'i: 1;+-rtr:;.r
n*rliic,i si ,j.e j.==i. ar::r.'e: 1?1Li1Jliii.-t! r**;atiit-ug"
i'"4*;1:ii e i+i-;-i-f-,-r-: -'=r )-- - r'-Jt-l'':' 2 .':'ii I + ia = *'i 1l
::*rd., iit:-+zc,t,-i r=.-i. ,1= ." :,"] 'i:.--lti, i:li rti ceii:,:1i'l ,i= i+ -l=-'i:
'::',*. r,=,-i-t'ii;iiii= riieCii alil-i;-
,> &p-x*ge@-eqAnalizqli hartq sinoptic6 a Europei (sus) 5i realizafi,
pe b;# racesteia,'prognoza vremii pentru urmd*
,toarele trel,zi!e,pe.continent 5i in RomEnia.
soecifice iernile lungi, temperaturi medii anualec'are scad de la 68'C"(baza munfilor) la minus 2'C(pe crestele alpine), tnghe! frecvent peste 8 luni,idpeziposibile de la 6la 10luni, precipitafii care
*ruiorictresc cu altitudinea de la 800-850 mm/anla mai mult de 1 400 mm/an; vAnturi puternicegi fenomene meteorologice de iarn5 (viscole, chi-ciurd, polei etc.).
. ilimatul continental. Este caracteristic unitd-
filor de deal, podipuri ;i cfrmpie din estul 9i sud-es-iul RomAniei (Moldova, Dobrogea 9i CAmpiaRomdnd la est de Argeg). Iarna sunt geruri frec-vente, viscole, iat vaia temperaturi, ridicate, se-
cete, uscdciune, zile tropicale, v6nturi uscate(suhoaei, austru);temperaturile medii anuale suntde 9oC (N) qi 11"C (S), precipitaliile sunt de
350-500 mm (cad prim6vara 9i vara sub formd deaverse; iarna. niniorile viscolite dau troiene)'
lin punct
sla
'opriu in-
c1i-
' i"
102A ,.4415
sunt
GEffiGH,AtrTE
r "' : : ::
i,:: 1 t 1.:j ) 1: ia..
l,:: I ':r
: I :r'i:
.-t! :,r.
i'ii.i:i :li::.1 lii il lrrl:r.:',.::1,i_liji ,lji irj!l-'; i. i.: r ir,' ..i "'- ,i',r, ,' . .:.,... ,; ,.,,..1..,..:i.1,: l,rrlr,. !r ,:,i.iii ...'r:l.i ,,'rt:t :i,.!i:t1:l1ii:,ii .,l,jl 1':,'i,,,r;1-r,;.,
:,r :.,"':i, :irr.i.,: i.i::; i'tt].1r.1.. litr,ti'i ::,r,li.i :t:,,1. {..,.:.l l.t.:.r.t.,,,,,.1'i'..
"i 'i: ari'r:iiri ii,'. r;rr..:,..iii ;it^!rri il::ri:;;,ii.ii t' i .-j ]:-,*'ll. 11,.: i'r'ri,i :r:i-r rr-r=.i;ir,r ii, .1i,
'ii';'i'_': ,,),r-,,.1i,ii.'ii;jlar ,., , ,.,1.-
.':ri ri: i;r :u,r,:.r li",ilti r,r r;;rl 1,, ;rri 1:lilri 1-,li ri-,).:1" r.'f::1.1r:r, .,i,. ::,ti,.j,:,:,1.;: ;:r;r;ifr7:',i, j..,jriiii-jl';1j:l !li::
lrii.!::r ii r,', r!1,-ii.'::'-:ili,r-:ti iii{-r1.,.:tlllji:liJ::,r,jjrrttlilr:--i,. I i.,,': ..:.: ii.'rr-t:rii1r-: i:].i.!,r.1-.,.,.i',.r..,',,t1'lj,;t!,-al.r,iillji;l jii. i,.r':i-: i:,-r. li'.,i.:1-lL'.lr,,i:llit t,-l lt.,..i,t ,r-,,.-t,'t.,t.,.itrLjtt,;,.,,.,,,,i-
'',r'il-r!i.,ii1rii,r"i, rt-:i lr!l.lr-.ii .ir:. .tlfr.l .:j ,,]i1., _r , I
l-'r!ti';f,.'.:iir.ri'; :;11.;ij.;; : i.. . ., i t'..1:rll::rr.:trl.t.l !n,'rrl.; i:i:i!:,:,,,,i,.i!.t;:,i]1,-r ,,:. l-ti ilrt:_.iLlrl,lailli;-ii,:.ji1!,i!,.ri_ i., ;:,ilij i:i. i':,,., ,r':iL.tiii!:t ; .. _ L..r
Se pot eliferenila un clinta.i liioral qrnoCterai da-toritS- !nflu-
entei Mdrii i"!+gre, brizele rl, unul ct! campii pi paclipuri iaa'se (trscat F! eu iemperaturi ridicate) qi altul de clealuri inalte(la peste 400 m, mai umed g! mai racoros).
s Clirnat cLL itlfluente ocetl?tice. Este specific T'ran-silvaniei, Cdmpiei 9i Dealurilor de Vest, clar 9i irtvestr-rl lVluntilor Apuseni. Maseie de aer vestice stuntfrecvente gi impun o nuanf5 mai rAcoroasH gi ume-d6, cu fenomene meteorologice atenuate. Tempe-raturile meL{ii anuale scad de la vest (10'C) la est(B"C), precipitariile cresc, in acelagi sens, de 1a 500mm la 600 mm (700 mrn pe rama montan5)"
' Se diferenliizEr un climat de deaturi joase 9i cdmpii,' (temperaturi rnai ridicate gi precipitalii in jur de 500 mm),unul de dealuri inalfe (indeosebi in centrr-ll qi estul Tra.n-silvaniei, cu 600-700 mm precipitalii gi 6-8'C tempe-rature anual6) gi altul de culoare de vale gi depresiuni
, (mai uscat, in sudul gi sud-vestul Transilvaniei, cu ma-, nifestdri foehnale).
o Clirnat cu influenle stLbnrcditernrleet1e. Cuprin-de Banatul gi Oltenia unde, alAtud de circulaiiavesticd, se adauge frecvente pHtrunderi ale rna-selor de aer dinspre Marea Mediteran5. Existdierni blAnde/ mai scurte ca duratd, temperaturimoderate (rnedii anuale de 8-11"C), precipitatiibogate (500-i 000 mm) iarna,prirndvaia-,veii n:ripuiin secetoase decAt irr est.
Se separd un climat de dealuri gi cdmpii (mai uscat),dealuri subcarpatice gi podiquri (mai rlcoros gi mai umeclin raport de altitudine) pialtulde munte (precipitatriibo.gate).
tntre Olt qi Argeg se rcalizeaz5 o interferentdintre cele din sud--vestul gi estul !5rii (climat detranzifie).
iJla
i'l-!
L'.}
LI
=1
{E
ntt:la
,q
o:dt
1ioA
Mt u t lii P i atr a Cr ah Lltd
-r*&3
Feisaj din Mont Blanc
:,..: :',:,,.1:1ii,.'.'1ii,tl;1':,'5::,
: :. ii::._::r:it:..r:r_3i' I
.!:i',i:..i - il:.,::. :r .rr:i :It
L:,. .
:,..
:*r i
};r:
Tran-sl lnsunt
la est500
cdmpii,mm),Tran-mpe-
ma-
Craialui
nn-
'l,,limentarea se face din: precipita{ii(dorninant), ape subterane, gheiari,lacuri etc. Evolulia in timpul anului atemperaturilor qi a modului de cdde-re a precipitafiilor influenleazd mdri-mea debitelor gi inregisirarea unorfenomene hidrologice specifice (apemari, viituri, ape mici), insolite in si-tualii extreme de manifestare de re-vdrsdri, inundalii sau secdri.
Iluviite Europei se varsd prin delte(Dun6rea, Volga, Padul, Tibrul, Rho-nul, Rhinul, Vistula etc.), estuare(Elba, Tamisa), dar 9i in limane saulagune (nord-vestul Mdrii Negre etc.).
ffidurile RomAniei asigurd un volumde scfrgere de 37 mld. m3, care seadaugd la cele 170 mld. ms ale Du-ndrii (la Baziag). Apa(in unor bazi-ne hidrografice mari (Somegul -15 015 kmz, Muregul -27 83Okmz,Oltul - 24 050 kmz, Jiul - 10 080 kmz,Argegul - 12 590 kmz, Siretul -42 830 kmz, Prutul - 28 396 km2).
ts rarmsaGGKAFsA
Europa dispune de importante resurse de apd, aparlinAnd unoriipuri variate, care sunt insd neuniform distribuite. -
Apele subterane au dezvoltare mare in formaliunile sedimentare.Contribuie, i::r funclie de climat, cu 10-25o/,1a volumul de apE ce sescurge pe rAuri (mare in vestul gi centrul Europei, mic in esful aces-teia; varialii sezoniere la cele din sud).
Rdtryile Europei aparlinunor bazine hidrografice mari, care au ca-racter exoreic si endoreic (tributare Mdrii Caspice). Regimul de scurge-re este conditionat de divergi factori.
Se disting cdteva tipuri de scurgere:
- nordic: fluviile care se varsd in Oceanul Arctic; sclrrgerea este re-dus5 in sezonul rece din cauza inghetului; dezghe,htl, dare se trans-mite treptat dinspre sud, provoac5 inundafii in nord, unde albiile suntincd inghefate; debite mari la finele primdverii si vara (Peciora);
- aestic: fluviile care se varsd in Oceanul Atlantic; scurgerea boga-td in tot timpul anului, cu un maxim evident iarna (Loara, Sena)f
- sudic: fluviile care ajung in Marea Mediteran5; scurgere b ogath.iar-na, dqr si primdvara, pentru cele care au obdrqii in Munlii Alpi (Ithonul,Padul); debite foarte mici vara si toamna, cAnd unele rAuriseacd;
- central: se varsd in Marea Baltice sau Marea Neagrd; regim com-plex cu ape mari primdvara, viituri vara, ape mici toamna gi iarna(Dundrea, Vistula);
- estic: pentru fluviile ce ajung in Marea CaspicS, cu ape mici, iar-na gi vara, gi debite bogate, primdvara (Volga).
Rfrurile Romfrniei aparlinin proporlie de 98% bazinrtlrti DunHrii(doar in estul Dobrogef sunt cAteva,-mai mici, care se varsd in lacuri)gi sunt incadrate in mai multe grupe hidrografice.
laliama-
I
,,t
issg;ffiw$:ffi ffig*ffi* GEOGRA"FIE
in secolul al XX-lea au fost realiza-te numeroase canale navigabile,care leagd diferite rduri din marile ba-zine hidrografice. Cele mai multe suntin Rusia (asigurd legdturiintre rAu-rile din bazinele tributare mdrilor Bal-tic5, Caspicd gi Azov), Germania,Franla.Cele mai importante fluvii europeneca lungime, bazin hidrografic, debi-te sunt: Volga (3 696 km, 1,36 mil.km2; 8 060 mgis), Dundrea (2 860km, 817 000 kmz, 6 480 ms/s), Nipru(2285km,504 000 kmz, 1 610 ms/s),Donul (1970 km, 422 000 kme,935 me/s), Peciora (1810 km,322 OOOkm2, 4000ms/s), Rhin(1320 km, 2520OO kmz, 2 500 ms/s).
*ebitele foarte mari, impuse de si-tualii variate (topirea bruscd a zdpe-zii gi ploi bogate; viituri asigurate deploi de duratd sau cu volum mare deapd etc.), au provocat revdrsdri giinundalii catastrofale (1966 in Banat,1969, pe Buzdu, '1970, in Transilva-nia gi Maramureg, 2002, in Banat,2005, in sudul gi estut ldrii, 2006,de-a lungul Dundrii). lntervalele se-cetoase lungi determind debite foar-te mici, iar la unele rAuri (sud,sud-estul Romdniei) determind chiarsecarea albiilor.
Sundrea izvordgte din Munfii pddu-rea Neagrd (la1240 m altitudine prinpAraiele Brigach 9i Breg), iar in ba-zinul sdu se includ rAuri din 14 sta-te, cu obArgiiin munfiiAlpi, Carpati,Dinarici, Balcani, Rodopi etc. Tieieprin patru capitale (Viena, Bratisla-va, Budapesta, Belgrad), realizeazd,mai multe defilee in Germania, Aus-tria, Ungaria gi Slovacia, Romdnia giSerbia, este navigabild in aval deUIm, iar princanalele Main-Rhin giCernavodd-Constanla realizeazd,'olegdturd navigabild mai scurtd intreMarea Nordului gi Marea Neagrd.
scurgerea are diferentieri regionale impuse de nuantele crirnatice.. ,o larna., c6nd precipitaliile 6unt solicld 9i temperaiurile negative,este caracteristicd sc urgerea_minin fi , asiguraid din i pele subteraie prinizt'oare, excepfie fecand raurile din srid-vestut taiii, unde patruncie-rea maselor de aer umed gi mai cald dinspre Marea'Medit6rani pro-voacd ploi gi topirea zdpezii gi, prin aceriea, realizarea de oiituri.- o_Primfutara,Latoateiaurile, rirai devreme sau mai tdrziu,in urma
ploilor gi a topirii zdpeziror s.e_p1gduq,,apele "r;.ia; priiivara";in
acest anotimp.se realizeazd 4s'-5s% din icurgerea totil5 anuald,.o vara, debitele sunt mai mari la munte 9i Jcad spre campie; in ge-
neral, scurgerea este redusd (rdurile mici din est gi'sud-est ieacd)iuexceplia intervalelor i:r care se produc ztiituri in urma averselorbo-gate; reprezintd 1510"h din totalul scurgerii anuale.
o Toamna este secetoasd,, iar scurger6a $% in cdmpie gi 15% inmunfi) determind apele mici.
Dundrea este al doilea fluviu al Europei (z g60 km lungime, cu ogupgfalA a bazinului hidrografic d9 805 300 kmr, adicH g%?in supra-fqla-Europgi). Are o scurgere complexd care ii asigurd o cregtere a'de-bitului mediu de la 1 920-m3ls (Vi-ena) ta2gMmVs (Belgr iay 9i O +ZOm3ls (la intrarea in Dekd).
Pe teritoriul Romaniei se disting cateva sectoare cu caracteristicimorfohidrologice diferite:. ., o Defileuuqiat in Qarpyti intre Baziag gi Gura vdii (t44km; lacul por-lile de Fier I de 130 km lungime);
o Gura vdii-Cdldragi-(aLble ir:rdiguitd, la contactul dintre CAmpiaRomAnd.gi fo4iq.{ P_rebalcanic; hdul porfile de Fier II);
' CdldraFi-Brdila (Luncd, foarte largd,, incadratd de caie doud brateprinclp?lg la coltactul dintre Dobrolea gi CAmpia RomAnH); '-
^ :.?tdilo:ldtldgeanca (un singur"brafl, sec'torul de navigalieiluvro-marrtrmd;
o Delta Dundrii, sector ftr care fluviul se desparte in mai multe brale.
Lacurile. in Europ. a existd foarte multe, au o repartilie neuniform5, ogmezd a depresiunii lacustre variatd: tectonicd (M-area'Caspicd, rest dinmarea sarmaticd, 371000 km2,980 m ad6ncime maximd; Ladoga ol"-p? Z*), ghtu q $I:.i*.,ta Scandinavd - numai ir:r Finla,rda sint peste55 u00 -, nordul campiei Germano-poronezegi al Marii CAmpii fRuse,*ry{ fle,, !ryrf, "!e,
oulcanici (inpeninsula italica _ BoL;;, Abano-, in Masivr-rl Central Francez - Nemi, in Muntii Carpati _ Sfdnta Anag.a-), carcticd (Alpi, Dalmafia), lagune,linnne (nord-ve'shil Marii Neffe,sudu-l ]'ran!ei *), ry baraj nqtural sar antropn, ultimele fiind foirtenurneroase/ ryai aleg tn Rusia, Norvegra, Elvefia, Austria, Rom6nia etc.[r Romania se afld peste 4 000 deT,acuri (niai'muJt deiumitate suntnaturale), in toate unit5:!ile geografice. ln etaji:le alpin si su6Jpin sunt ta-curi gllciale (Bugr4a. c9l m-ai-eitins ,zdnoa{a,cet'*airaar"r.,'naea, GAI-cssgu/ $drugr, Lala). Pe vdile din munti sldealuri, predomind lacurilecle baraj.ankopic pentru ${roenelgre (Izvorul Muritelui, pe Bicaz, yt-*Ty,.Vigu, pe.Lgtrqgi altele pe O[ apoi pe Ialomita,BQdu,somesulc"d9
"1!/: iazwi (tn c-ampia Tiar-ni\raniei ii campii Moldovei), laci,i
sdrate (sldnic, oorele Mari, Turda, ocna sibiurui etc.;, in vechi ocne de
climatice.tive,prin
:ral4 Pro-
Llrmaivat6";?n
ge-), cu
rselor bo-
ln
ta-a de-
1) qi6 470
Por-
mPla
brate
raVigalie
i, rEst dinOne-
use/ra,Albano
Ana
61ea, G61-
vi-
it,iarea Neagrdi reprezinia un resi din
marea sarmaticd (ce se intindea dela bazinulVienei la Marea Caspicd),mare care, duPd ce a fosi un lac incuaternar, a ajuns la configuralia ac-tuald in holocen prin stabilirea lege-turii cu Marea Egee.
. .-,',.::.,,-rl
sare prdbugite. tn cAmpii existd in principaliazwigi b5lti (in Lunca D*ndrii), dar 9i lacr-ri sSrate (Amara, Lacu Sfuat s.a.). Pe f5l:rnul MErii Negrese aflS limane fluvio-maritime (Techirghiol, Tatlageac) si lagune etc.
MsreaNeagrd este situat5 in sud-estul Europei gi comunicd,prunstrAmtorile Bosfor 9i Dardanele, cu Marea Egee gi, prin strAmtoareaKerci, cu Marea Azov. Are o suprafald de 413 49Akrrr2, o lungime aldrmului de 4340 km, o peninsul5 importantd (Crimeea, in nord), cA-teva golfuri (Odessa - cel mai mare, Varna, Burgas, Sinope etc.), treiinsule ($erpilor, Sacalin gi Kefken) 9i un relief cu o platformd litora-ld extinsd in nord-vest gi nord (35% din suprafalamdrii), un taluz con-tinental care coboard accentuat de la 200 m la L 600 m gi o zor.6. cttadAncimi mari - minimum 2245 m).
Apa are o salinitate cme v ariazi la suprafatd. (5-10%,,1nnord-vest,qiL8-20o/o",in centru); in schimb, sub 200 m se menfine La22%o ;iateun conlinut ridicat in hidrogen sulfurat. Are gi o dinamicd activd prinvaluri, curenli determinali de vAnt.
Vieluitoarele tr5iesc lAngd ldrmuri, dar gi in larg, ins5 numai pAndla adAncimea de 200 m, intrucAt hidrogenul sulfurat impiedicd ma-nifestarea viefii.
) iNvnugur- BToPEDoGEoGRAFIC
Diversitatea condiliilor climatice 9i a reliefului a determinat, pe fon-dul evolutiei cuaternare a sistemelor naturale din Europa, gruparea
-6-"trarter etc.suntrt la-
lacurilne de
UCRAINA VEGETATIA(zone qi etaje)
[*-l r
lffizffi,ffiffirffiuHffiuF-.lrl[ffir
I lmuntif-l] dealuri Ei podi,"uri
lll:l carnpii L
.B--dt
.,off..,
1. Zona Stepei: 2. Zona Sils+stepei (cimpie si podiq jos); 3. Zona pbdurilor de stejar (regiuni de cdmpie, dealuri qi pofiguri joase);4. Etajul padurilor de foioa-<e {re3rud de dea-luri qi pofiquri inalte; munli joqi); 5. Eiajul pddurilor de conifere (dominant molid;
munti la peste 1400r= ir>lrimet: 6. Etajul pajjStilor alpirre; 7. Vegetalie de 1unc6, deltS-; 8. Vegetalie pe nisipuri.
::l
GE&GH"AFEH
Cerhtl cnrpotitt
achlalH a formaliunilor vegetale 9i a asociatiilor faunistiee, Precuxlxgi a soluriior. Acestea au o-dubl5 desfHsurare: latitudinald, dzone bia-pedogeografice) gi altitudinalH -- tn rnunli, ca f69ii care se succect alti-metric {etaj e biopedo geografice).
* Zona de ttLndrd ocupd insulele arcfice gi nordul continentuiui pAndaproape de Cercul Polar sunt prezente: st6nc6rie gi asocialii de mugchr,licheni 9i arbugti (mesteacdnul pitic, s5lcii pitice, ienupHr pitic etc.),iar dinke animatre, renul, vulpea polar5, g[inuga polard., ciufr"rtr alb etc.;solurile sunt slab formate.
- Zona de taiga (pdduri de conifere) are o dezvoltare larg6 (pAndla latitudinea de circa 50'), fiind reprezentat5 de p5duri de rnolid, brad,zadd, mesteacdru in care vieluiesc numeroase mamifere (ursul,lupul,vulpea, hermelina, elanul etc.) 9i pdsdri; solurile sunt din ciasa pod-zolurilor.
- Zono nemorald (pdduri de foioase) are o mare extindere in par-tea central-vesticfl a continentului, dar gi in peninsule. Este formatHdominant din doud tipuri: pddurile de fag (pe terenurile mai umedesi rS.coroase; spre est se imbind cn carpenul) gi de stejar (la sud, nece-sitd temperaturi mai mari gi mai pulind umezeald). Aldturi de aces-tea existd specii de tei, frasiru arlaq, u1m etc., nttmerogi arbugti gi multeierburi. In aceste pdduri trHiesc cerbi, cdprioare, lupi, vuipi, mistreli,jderi etc", dintre mamifere, apoi muite pdsdri, insecte etc. Tipuriie desol aparlin claselor luvisoluri gi cambisoluri"
- Zonele de silaostepd gi stepd sunt caracteristice regiunilor cu cli-mat secetos din estul continentului. Prima face kecerea de la pdduri(specii de stejar termofil, frasin, tei etc., divergi arbusti) la ierburi xe-rofiie 9i mezofile (rezistente 1a uscdciune).
::
i'.{r*
Il
il6i:&;i.
'ffiF#ffiitE
Stepa incepe din estul ldrii noastre gi se extinde, prin nordul M5riiNegre, pAnS dincolo de Volga; existd ierburi (colilie, pe$,_n6igg etc.),pulini arbugti, iar dintre animale predornind rozdtoarele' Solurile apar-
iin clasei cernoziomurilor. Aproape in inkegime terenurile au fost pre-luate in agriculturd, din vegetaiia iniliald rdmAndnd doar petice-
- Zonalubtropicald (mediteraneani) se afld ir:r sudul Europer, itt P_e*insule (pdne la'cca 500 m altitudine) si in insulele Mediteranei. Ve-getalia he pddure (redus5 ca intindere) este alcdtuila din stejar vegnicierde, stejar de p1ut5, pini etc., iar arbugtii din_tuferigu-ri de maquis(Fran!a), gariga,-frigani (Grecia) etc. (au fost indepdrtate in mare mf,-sura pentru pagunl qilwezi de mdslini). Exista o faund caracteristi-cd, cri multeipecii termofile (broasca festoasd, gerpi, scorpioni etc.).Este specific solul terra roso.
- Zona de depert gi semidegerf se afld in nordul Mdrii Caspice, ca o
prelungire a celor asiatice.- - Eiajele biopedogeografice se desfdgoar5 in masivele europene ftr-
cepdnd de la altitudini variate, in funclie de pozitla,a_cestora in lati-tudine gi in5$imea 1or. in masivele alpine, la peste 800-1 000 m, se
dezvolt5 un etaj al pddurilor de amestec, urmat de cele ale pHduri-1or de conifere (panl h 1 600-1 800 m), subalpin (pAnd La2200 m),alpin (pAnX h gbOO-g 200 m), gLaciar-periglaciar (pe crestele ce de-pSgesc S 200 m), in fiecare regdsindu-se formaliuni-vegetale 9i tipuride soluri similare celor din zonele biopedogeografice'
in Romdnia, reparti,tla vegetafiei, animalelor 9i soluri]or reflectdsituarea la limita dintre zona nemorald, a Europei Centrale gi cea destepH din Europa de Est, dar 9i existenla unui sistem montan care urcdpAn[ 1a 2SMm. Ca urmare aici se disting:-
- Zona stepei (Dobrogea, CAmpia Siretului, sudul Podigului Mol-dovei): ierburi xerofile, rozdtoare gi molisoluri. Locul vegetaliei ini-fiale a fost luat de culturi agricole, dar gi de pajigti.
- Zona sihsostepei (CAmpia RomAnd, CAmpia de \ st, o mare Par-te din Podigul Moldovei gi vestul Dobrogei): existd pAlcuri de pdduride stejar termofil, ierburi de step6, rozdtoare 9i molisoluri. Prepon-derenf peisajele au fost schimbate prin extinderea suprafelei agricolegi a aqezfuTLor.
- Zona nemorald ocupd dealurile gi podigurile pAnd la inEllimi de800-1 000 m); la altitudini mai mici, cu temperaturi ridicate (in jurde 10oC anual) 9i precipitalii de 450-500 mm, sunt pdduri de stejar,cer, gdrrild,, care se dezvoltd pe diferite tipuri de sol (dominante suntluvisolurile); la cca 600.-700 m sunt pdduri de gorun, care intr5 inamestec la altitudini de peste 800 m cu fagul, carpenul; fagul se aso-ctazd cubradul la 1 000-L 200 m altitudine. P6durile se dezvoltd peluvisoluri gi cambisoluri.
Fauna include cdprioara, cerbul, veverija, vulpu urgi,lupi gi nu-meroase pdsHri, insecte, diverse reptile etc. O bund parte din peduria fost inlocuitd de suprafele cu p6guni, fAnele gi culturi. Aici sunt gicele mai multe terenuri afectate de giroire, torenfi, aluneciri de teren.
-Etajulpddurilor de conifere se extinde in altitudine pAn6la 1 800 m,cuprinde molizi,brazi (inbazd, gipe versanlii fi:rsorifi), zad6, pini, iarla altitudini rnari, zdntbru. Solurile sunt acide (dominant podzoluri),iar fauna cuprinde urgi, cerbi, r6;i,Lupi, cocogul de munte, g6inugade alun etc. Defrigdrile masive, produse i:r ultimele secole (pentru p5-gunat, c-herestea), au condus la Cobordrea antropicd a limitei superioa-re a pddurii gi au favorizat accelerarea proceselor de pe versant 9idin albiile rAurilor.
,),
etc.;
Ite:ft,de
cli-urixe-
P eid. dri' it qp d din U cr ain a
Pddute:de fag dh Cheile liefirlui
GEOGRAFIE
Alunecdri masiaetn C frrtp in Tr an s ikt aniei
} nTsunSELE NATURALE
_.-.EtajelesubnLpin (1 800-2200rn) si alpin (pesre 2200m)auinal_cdtuire tufdrisuri de ienr-rp5q,lneapin, ,iiri, i',urir* * Ol"".se aso_
:lll,f:_M"t (1" qlirnut) si ciirerite specii ie ierburi, mugchi,Iichenicare alterneazd cu stanc5rie (in cel de il doilea). sorurile sunt subfiri.FrXl cuprinde clpra1e1grd, marmota, rp".ii de vulturi, insecte.
- u b.una parte din.tufdriguri au fost indepartate pentru extinderea
p-dsunilor, dar practicarea abuzivd a acest6ia, ,u g\ turismul necon-tro.tat, au condus la degradarea terenurilor.
In lungul raurilor;.pe nisipuri, pe terenurile s6rdturate sau pe cerecu exces de apd, indiferent de rona sau de etaj, s-au individiralizatareale de vegetalie 9i soluri cu caracter azonal.'
in cadrul mediilor de c6mpie si dealuri din Europi fino*aniu,;;;;-l1:l.i]111y9
iT], senereazd d iferenf ieri in ceel ie p;il.i,. .;;;i zilia,{loristicd, dar 5i asoeiafiile vegerate, rxptrciiii-c5ri. oir.i..ii[r.j lTllr:ll l3liulri de c6mpie 5i oeat Jr,i din rurbpa ;i din'Rt#nir-ii bi":, crzalt gradul de permisivitate (favorabilitate) al acestuia pentru'om giI actrvit5lile sale. Argume.ntati afirmatiile facute. corpurlti, Jl, i..iipunct de vedere, spatiul geografic romanesc cu cel il rrintei.
ffiecesarul de apd tot mai mare inconditiile diminuSrii rezervelor impu-ne programe de gospoddrire ra[iona_ld a potenlialului existent combinat cuamenajdri complexe in bazinele hi-drografice.
f*larile artere hidrografice dispun deun poten[ial energetic ridicat, ?nbund mdsurd valorificat in Scandina-via, Alpi, Rusia etc. Marile fluviisuntnavi.gabile, iar o bund parte din aparAurilor este folositd in alimentalie, inirigarea terenurilor cu diverse cutturl,in activitdfile industriale etc.
In Europa, ca qi in lara noastrd, seacordd o ateniie crescdndd pentru li_mitarea acliunii factorilor care ar pu-tea genera degradarea solurilor frinprocese de eroziune, spdlare in su-plafate, alunecdri etc., dar gi modifi-g1i .
ale. fertititdlii (de exemptu,cnrmtzan accentuate).
Condigiile naturale ale"Europei, dar gi are tdrii noastre oferd o di-versitate de resurse de subsol, dar in ,i"titeyr"u.iuuir".- lResursele de stLbsol. nist,lutig for este agnelaenta de s(ucturile g*- :,1ogi99 tr care s-au format in diferite p";idrd" l;ii*r".*t" ,.est senspot fi separate: unitdli_in c*e p.e.rmpan"r" rLru-*" il;;;".1d"frsr H Munfii Ural9i neni"suiu C.i*!"u, in nordul M;"-grl;fr #zkulfrancez Lorena etc.) sau neferoase (*rrfii Orq:C;ai";i lrr"tufi .t
feri in RomAnia, Scandinavia etc.), ,poi;l;rrfi";" i1" ffi;i il;;;S*u? Nordului, Marea.Caspica 9i .'a*qrif; li*i;;rf" 5ilrrb,fi rjF-r:tr:-T::gp,Dgnlesiuneacolinarda'Tiansilr,ani;i,M;;;NG;;m nord-vest, CAmpia RusH in bazinul peciora etc.), bazine carboni%_ ,,.re (Ural, Wales, Norttrumberfu"a, n fri Silezia,ftffi;i#;ri#;PS1I9r..To,^Podi gu t Getic), cariere de griit, i i Li;,' ;d;;it{;ffi:rd (Italia, Grecia, Rom6nia), zdcdmintE de sare (R";ani;;;#tr, il;_lonia, Germania, Marea,Britani", Spugu 9.u.j,-frir.iia [Sp#r]iil;#,Sl:11 9*afia etc.),. sulf (Itafiai
"t'c- in fara noastrd mai sunt, in canti-rarr reouse/ rezerve de minereuri radioactive, ma_ngan/ fier,ba,uxttd, an-tracit etc. gi, in cantitlfi mari, roci de constructii. ::;,,1:
Resursele de aad aso. distribufie neuniformd:?"gi. i cu rezerve *rri j.l(nordul Rusiei,'scandil;;i;);;;J"[t"' r.""t,r"r,ffiiiiia"ri.i,u-re (in sudul gi estul continentului).
..:'Laa*ile sunt folositg.pentru piscicurturd,. agrement, iar i:r regiu- !nile cu deficit de umiditate si plntru ii$yiiiil;;;;.Ig""ilu a" ..l,
R?rlt?lt"uegetale surtreprezentate de pdduri, pdsuni, f6nete ca_re auponoe, dlte,te de Ia o regiune la alta, in funcliede condifiile climati_ce, .de.relief gi de. activitdtiT.e antropice. Economic sunt mai'imp#r*tpddurile de conifere,,pajigtile -or,1u,," gi cele Jin lr.d;;i.r.
Resursele de sol. Cbre propice cultuiilor agricoreE .t.o-r.r.IntuateH.l"g,:}1 !,",.?tpj: ei deiluri si s""ir,l rr,"t."ffi?"rtrit"; in spa-rlui montan;r de deaiuri inalte, fragmentate, so'iurile asigurd folosi-rea terenurilor ca phgum.
au ?n al-aso"
subgiri.
tea
celeizat
F Bearcr"a r,or rr"rcA a mur<og,Es
. Europa are o istorie indelungatd gi frdmantatE, harta sa politic6 fi-ind mereu in schimbare. Pe continentul european gi-au avlt nuclee-le unele dintre cele mai mari puteri ale iumii:'imperiul grecesc(elenistic).imperiui roman (cel mai mare din ?ntreagl Anticf,itate),imperiul bizantin, imperii le coloniale (portughez, sfaniol, olandez,britanic - cel mai mare.dil tgale timpurile, Yrunil,imperiile mo-derng (laist / rus / sovietic, habsburgic / austro-unga{, h dund mdsu-rd cel otoman).
Numdrul entitdtilorstlt?1". europene a variat in decursul timpu-fui..
De qil{e,. in secolul al xx-lea, iumaru statelor cregte de ra 19,tnainte de Primui Rdzboi Mondial, La 27, dupd mare a canflagrayie,
llierisr pre-
SfArgittLl cehLide-al Doiles Rdzboi Mondial
5r
est
o di-
geo-sens
deba-
tali-Sazefii qigrd
marlta-
atespa-
tu-de
tre aumati-tante
.ISLANDA Cifrele de pe hartd indicd:1. LUXEMBURG2. SLOVENIA3. CROATTA4. BOSNTA gt HERTEGOVINA5. SERBIA6, MUNTENEGRU7, MACEDONIA8. ALBANIA9. LIECHTENSTEIN
10. ANDORRA11, VATICAN12. MONACO13. SAN MARINO
., ."3 ,IRL{ND{ RUSJA
12
ITALIA
13
11
GRECIA
A'
RICA
LETONIA
MALTA
1-Hwt* politicd a continaitrhi Ftnt-to,,.
GEOGEAAFTH
n Europa mai exist5 ceteva teritoriicare nu gi-au dobAndit independen-!a, aparlinAnd Marii Britanii (Gibral-tar, lnsua Man, lnsulele Normande),Danemarcei (Arhipelagul Feroe),Norvegiei (lnsulele Jan Mayen giSvalbard).
:''ederafia Rusd are 21 de republici,49 de regiuni, o regiune autonomd,6 tinuturi, 10 districte auionome, 2orage federale, Germania - 16 sta-te/landuri federale, Austria - 9 sta-te/landuri federale, Elvelia - 20canioane gi 6 semicantoane, Belgia* 3 regiuni q.a.
35 dupd al Doitrea R6zboi }/Iondiatr 9i 45 tn utrtimul deceneu al mile-nir.ilui al trI-lea, i::r urrna dezmembrdrii Unitinii Sovietice, Xugoslavieigi Cehoslovaciei; ftr anu12006 s-a ad6ugat al46-leastat, Muntenegru,desprins din federalia Serbia si Muntenegru.
Europa a fost, deopotrivd, continentul care a gdzdrtit metropolelecoloniale, care gi-au impdrlit lurnea, gi pe care s-a declangat revolufiaindustrial5, ce a dat nastere puterilor moderne, dar 9i masa de uscatpe care auluat nagtere doud ideologii totalitare opuse, nazismul gi co-munismul, care, prin exponenfii lor de vArf (Germaria 9i, respectiv,Uniunea Sovieticd), au modificat harta politicd.
Evenimentele din Europa Centrald gi de Est, din perioada1989-1993, au produs schimbdri substanliale atAt pe harta politicd aEuropei, cAt gi pe harta lumii: pe teritoriul Uniunii Sovietice au luatnastere 15 state nalionale (dintre care gapte in Europa), pe cel al Re-publicii Federative Iugoslavia - iniliat cinci state nafionale (din 2006numflrul s-a ridicat la gase), iar Cehoslovacia s-a impdrfit, pagnic, indoud state suverane.
Continentul a cunoscut insd gi un proces opus, respectiv unifica-rea, fireascd, a celor doud state germane (ln 1990).
]drile Europei sunt diferite din multe puncte de vedere: ca su-prafald, populafie, nivel de dezvoltare economicd, formd de guver-ndmAnt etc.
Spre deosebire de alte continente, Europa are un singur stat de maridimensiuni teritoriale: Rusia (4328 500 km2 in partea europeand, dintotalul de17 075 400 km,). Ca populatie, de asemenea, un iingur statse irrscrie intre cele maimari, tot Rusia (111432 310 loc. in partea eu-
?'"U2
:,i:.,;i."::lli
co-v/
daa
tluat:e1alRe-
,lfl
lCa-
su-ver-
and, dinstateu-
ropean5, din totalul de1.43 47400 toc.). in schimb, Europa gdzduiegtecele mai multe fdri cu densitate ridicatH a populafiei (inclusiv pe ceacu cea mai ridicatd valoare de pe Glob: Monaco, 1.61191oc./km2), doar8 din cele 46 de state europene inregistrAnd valori sub media mon-diald (47 ioc./km2).
Pe continenhrl nosku, pe i6ngh statele ,,'tilitare" (constituite dintr-osingwd entitate), exist5 state federale, formate din asocierea de sta-te/republici sau provincii autonome.
Ca formd de stat, cele mai multe ldri europene sunt republici, avAndca gef de stat un pregedinte, dar existd 9i 10 monarhii, avAnd ca gefde stat fie un rege (Belgia, Danemarca, Norvegia, Olanda, Spania, Su-edia 9i Marea Britanie), fie un prin! (Monaco, Liechtenstein) ori unduce (Luxemburg).
) nonnANrA, srAT AL EURoPET
La fel ca in cazul Europei, istoria tdrii noastre este indelungatd gifrdmAntatd. A cunoscut orgarizarca statald de mai bine de doud mi-lenii, iar statul dac afost cu dificultate infrAnt de cel mai puternic im-periu al AntichitAfii, imperiul roman. Poporul romAn este, in fapt, ceamai rdsdriteand seminlie neolatind a Europei, singurul al cirui numeperpetueazd amintirea Romei, constatare valabild si pentru numelefdrii, adoptat mai tdrzht.
Ca multe alte state europene, astdzi unitare, gi RomAnia a cu-noscut, multH vreme, o existenld in principafe separate, in numHrde trei (Moldova, Jara Romdneascd gi Transilvania), care s-au unitdefinitiv in 19t8. Spre deosebire de majoritatea statelor europene,cele trei principate care, unindu-se, au alcdtuit apoi RomAnia s-auaflat, din Evul Mediu pAnd in epoca modernd, din punct de vede-re geopolitic, in zona de intersectare a intereselor marilor puteri,respectiv marile imperii expansioniste (Imperiul Otoman, RusiaJaristd gi Imperiul Habsburgic/Austro-Ungar).
Victimd a Tratatului (Pactului) germano-sovietic (Ribben-trop-Molotov,1939), din cauza cdruia a pierdut Basarabia, Buco-vina de Nord 9i linutul Herla, RomAnia va fi afectatd, dupf, aiDoilea Rdzboi Mondial, gi de intrarea in sfera de influentd a-Uni-unii Sovietice, cunoscAnd un regim comunist si, implicit, o izala-re de Europa democratici.
Dupd prdbugirea regimului comunist (1989), RomAnia va cunoag-te o evolulie similar[ celorlalte state ex-comuniste, propunAndu-gi caobiectiv prioritar integrarea in structurile euroatlantiCe, ceea ce a 9ireugit, dar de fiecare datd nu fir primul ,,vaL", ci in cel de al doilea (inNATO in2004, iar in Uniunea EuropeanH,?n2007).
Ca formd de stat, Romhnia este o republicd, avdnd ca gef de stat unpregedinte.
D r ap elele Uniunii EtLrop ene
;i Rorukniei
Riwlulia din decarfuie 19g9
GEOGRAFIE:j:rlitiTft+i; I::ti.:-=:::=i:-,::l1ll':iir*, r:,r:t:!r::::iaiiLii:!:t:t+iiali:jr: t:ii]:{:.ij.l?.i i.::i.-ai
:ncepAnd cu Marile Descoperiri Geo-grafice, continentul nostru a contribuitla,,europenizarea planetei", coloni-zdnd diverse regiuni, unde astdzi po-pulalia este preponderent de origineeuropeand (America de Nord an-glo-saxond - S.U.A. 9i Canada -,Australia, unele siate din America deSud, precum Argentina, UruguaYq.a.) sau delin o importaniS compo-nentd europeand.
#rain drain sau exodul creiereloreste fenomenul atragerii intr-o Fre,de reguld dezvoltate, a unor persoa-ne cu calificare superioard gi marecapacitate creatoare.
Ponderi ale minoritililornalionale in unele leri (2005)
Letonia - 29,6% rugiEstonia - 28,1% ruqiUcraina - 17,3"h ruqiSpania - 16,90/o catalani
- 6,4/" galitieniSerbia - 16,5% albaneziR. Moldova- 13,8% ucraineni
- 12,9o/o tugi
ts roruLATrA 9r cAR.ACT'ERrsrrcrr.E EsGEODEMOGRAFICE
.,...:t:t-r:,,,i,,i ;,:-,':.,:i..i,::..t'. i:i ,tr::,rt,-,,:,,.,1 -:' :.,.-'t.:,,'ir 'r'.,t POpUlaliaEUfOp-ei
depagegte cu pu,m 700 de milioane de locuitori (706 milioane in 2005),
inciusiv partda europeand a Rusiei gi a Turciei, ceea ce inseamni doarcu ceva'mai mult be o zecime din populatia mondialS' Degi po-pulatia continentului'aproape s-a dublatTaf6 de anul 1900, pondereabi i-t',.uu a planetei a sc3zutlera de27"/" in acel an).
Densitaiea populafiei, de cca 70loc./kmz, este de 1,5 ori-mai maredecAt cea mondiala giplaseazd,Europa pe locul2 pe Glob, dupd Asia,
pe ansambht, diiamica populaliei continentul-rl (practic, negativd)este influentatd./ determinath, fundeosebi, de doi factori:
. sporul natrral, in principal, negativ;
. sborul migratoriu, de as-emenei, predominant negativ; doar incAteva' teri occidentale (Marea Britanie, Franla, Germania, Suedia 9.a.)el este pozitiv;
E u 1o
pa este penulti m u I co n ti ne nt c? : y Pp|q]91 *j9-a{1ff,! g.Y 11"
IA r:i. iu densilate lid lcata,, a, popula,tlei (Mo n 99 -er 3 f e ce.? m q,q91E.va
ioar,e a oensitafi|.de,pe,.Glob:'' 16 1i9 ]gq/krh?),,-.-@af'18:16.i:f ..lp ;'- -- i_ -_- t- -
istrind valori "su
U rhedia' mond iali. .Expliaali.beei!,,fapila zdn d'':ll.:l li
glstfanO:V?IOI l 5UO rIl.e!lld lllUIl-uldld. trAplltdp::gW}!-:1qy..ti:9.!lc'ttLattu
iaatorii'naturali, istor:ic'!, deinografici $i:economici,eaie,:.au",egntrip.uitla o- astfel de,,rea]itate.
Mqibi?itatea p*6:r*14$ei" Dacd, timp de cAteva s99o_br er-ropenii rypT,E-sit continentril iontribuind la colohizarea Lumii Noi, in a doua jumXta-
te a secolului al)C(-lea qi in prezent asist5mla o tendinlH inversd: locuitoriialtor continente (in princrpal Africa 9i Asia) se indreaptd spre Europa, inorincioal in deplasdri pentm muncd. Au fost mai intense sosirile din fos-
iele coionii ale ihtpetiil'ot coloniale, mai alesMareaBritanie, FraftaqiOlan-da adopt6nd o legislaf;e favorabild celor din posesiunile^ de_altddatii. .pupa cdderea"regimurilor comuniste eurbpene (1989-1991), un altflux irirportant (inclusiv romani) s-a inregistrat dinspre_!f,rile estice(afectat'e de ,,prdbugirea" economicd) spre Europa Occidentald.'
tn cadrul dephsdrilor s-a manifestat, in Occident, 9i fenomenuibrain drain, nunieroase persoane dotate sau superdotate fiind atrase(se folosegte 9i termenu-I ,,racolate") pentru a-gi desfdgura activitateain ldrile vestice.
Ferp*ar*tr* pi lir:n*:iX* Eu::*pei" Degi este cel mai pulinintins continentgi fenultimul ca numdr al populafier, Eyrgpa gdzduieqte o mare va-ridtate de popoare gi de limbi vorbite. Existd, practic, trei mari gru.pe de popbaie (la fel este 9i cazul limbilor), cu ponderi apropiate iniropuli;ii continentului (romani ce / laline, ge_rmanice gi slave). Aces--tora
Ii se adaugd multe alte popoare, diferite de acestea, intre.care gre-cii, albanezii, iilandezii g.a.iaflate aici dintotdearTna, dar 9ialt9le cevamai recente, precum turci gi tdtari ori rromi, unguri 9i hnlandezi,africani gi arabi.
tirucfur; crsfiiehirrr!jl ia. Europa este un continent irr care popula,tiaeste predominant cregtin d,, princip alele cul-te practicate fiind: catoli-cism-ul, protestantismul gi ortodoxismul- U_ltimul este preponderentitt frrropu de Est (inclusiv RomAnia) 9i de Sud-Est.
Dinamica poPulaliei Romdniei
Anul Locuitori
1 859 I 600 000
1891 10 000 000
1948
1977
15 872 62421 559 910
1992 22 810 035
2002 21 698 101
2005 21 623 8492006 21 580 000
i't
=::::ti1;r.;i=.)*.*i-&Bi**,J*r-t':I-ir=;+r,==.::,l:*ffi******qY:P*r-*.Pj,ffiI
Pe continent sunt prezente ;i alte culte, intre care: cel musulman :
(majoritarin Albania, sin gara tardeuropeand in care culful ao^i"u"inu este ce1 cregtin) , mozaic etc. (vezi hirta de la pagin a 122) . .
Iropei: in 2005),
I doarpo-
Asia.negativ5)
frbar firredia g.a.)
locuitoriiIN
fos-
mare va-rgfu-
ln
gre-
fi,a
*ensitatea populaliei(loc;/km2 in 2006). Judelele cu cele mai mari valori: ll-
. tov{179), Prahova (1 76), lagi (1 9),G.a.l4i,.(:t.9B), odmbovila (1 33), Bra-go_y.:(,,-fi 1);,.:;
. Jgdelqfe.Cu Qele mai mici valori: Tul-cea (30), Carag-Severin (39), Har-:$.hi!a;r.(t1.fl;-"'Bistrita-Ndsdud (59),Arad (59);.Covasna (60).
G-eatgq;Ey1i1 po1n6,
intre romAnii care s-au afirmat in:Iailetale se inscriu: scutprorutUonstantin Br6ncugi, pictorul Victorurauner,
_muzicianul George Enescu,dirijorul Sergiu Cetibidade, drama_
lurgul Eugen tonesar, soiiiorii gifi-ozo{ii Mircea Etiade gi Emit Cioi.an,meoiculGeorge Emil palade (hureaiar rremiului Nobel) 9.a.
ri,:"i ;i.1.ll ;1;l'j i.,i,.
i'li s;;,.1,.,r1i: si1 ir,:;.r'l;i,tr;.t.irr,,;. ..i ti:t,:,,,,.,1].i,.i.1 ;,,i .:.::.rj;lil..ifi,.li. ROmAnia afe Opopulafie cu ceva peste 21 rnilioane de loiuilori, te", ce ir:rseamnd 3%din cea a continenhrlui. Tendinta dinamicii numdrului de locuitori estenegativd ffr ultima vreme. Exceptand perioada dintre cete-doua raz-boaie mondialg cand populalia ilom6riiei Mari a crescut datoritd unuiaport insemnal din teiitoriile care astdzi nu mai sunt parte integrantda fdrii, numdrul maxim a fost atins ir:r zao1, (2g,2milioan6 bcuitorifdupeaceea populalia scdzdnd continuu. Aceastd reducere a r,uma.ullipopulaflei, caracteristicd de altfel intregului continent, este datoratd fap-tului cd atdt sporul natural, c6t si cel irigratoriu suni negative. spoiirlmigratoriu a devenit negativ incepand iu1990,iar sporill naturai, doiani_mai tdrzits., acesta din urmH aiectand viitorul de-mografic al ferii.Densitatea medie a populaflei este de circa 90loc. /r<ffr2"(gg,2roc./k*in 2006), fiind cu o treim-e mai mare decat a continentului gi de aproa-pe.doud orirnai ridicatd decat cea a planetei. Din cauza icaderii po-puffi"ei totale,-gi acest indicator cuno'agte o reducere progresivd. '- Diferenfierile teritoriale sunt determinate , cain r*itt u$roupe al tu-turor,fdrilor, de gradul de favorabilitate a condiliilor natirale, gradulde urbanizare, de cauze de ordin demografic , iitonc, economic"etc.
M*trililatep/deqf asqyle popr u 1 a1 : ei ru m&n*sti " Spre deosebire de Eu-ropa.occidentald, din Rom6nia au plecat'pulini romani in decur-sul timpuJtirigl maj iap-_g{ant exod avahd'loc ta granifa dintresecolele al XIX-lea 9i al XX-lea, cdnd mai ares locui['ori din sudulTransilvaniei au emigrat in America. Un al doilea val de emisra-lie s-a inregistrat dupa cdderea regimurui comunist, car"ra cei Eareau pdrdsitJara-s-au.indreptat in continuare spre America anglo-sa-xolH, dar in plus gi spre Europa Occidentall, plus AustraHX... In prezent, numdrul romaniior care trdiesc'iri afara granitelor td-rii este estimat i:rtre 10 gi 15 milioane. Au dobandit t"rE u.eri stui"t
din motive diferite:
^' o parte importantd constifuie, in fapt, populafia unor teritorii ro-
Ta.q-ti (Basarabia, nordul Bucovinei ii tindtut ilerfa), aflate la est:i.lg$ de Prut, lupte din trupul ehric omogery ca urmare a pactu-Iut ldbbentrop-Molotov, gi caie trdiegte ast{ziftr state ca B-epublicaMoldov_a gi Ucraina,foste componenie ale uniunii sovieticej
,. g {te parte se aflH, din vre-muri mai vechi, mai ales in1#i a" Usud de Dundre, in Peninsula Balcanicd (Burgaria Grecia, Albarria, ser-bia g.a.), unde poartd denumiri diferite (aro!na"i, irt oro;t"t megre-noromAni/meglenovlahi, macedoromA'ni/vlahi etc.):.,.,', o altd parte este rezultatul emigrafiei, ir:r principal din secolul alY{gu,_romani si descendenfi ai ac"estora exiitand'in mai multe re-giuni ale lumii:
-i" I*op.a, indeosebi in Franfa, Spania, ltalia, Belgia s.a.;- in America, mai ales in s.u.A., cir doue .orr.u.rtrXlii importan-
!e ($a1{e Lacuri-Atlantic, cu poli de atracfie precumo6troit, ct"""-land, Chicago,.New York, pittsbglgh qr, respdctiv, California);
-.q 4"9t alia, cu concentrdrile- din sud-est (sydney-ivterbour-ne-Adelaide) 9i sud-vest (Perth);
^- in Asia, iep,-rd in evidenf-[Jsraelul, in care evreii de origine ro-
mand, emigrlli dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial, constituie inprezent a treia grupare importantd, dupd, cea rusd gi cea polonezf,.
Sporul natural (%.)
Anul Sp. natural (%.)
1 930 14,8
1977 10,0
1992 - o,22042 - 2,72005 - 1,9
:Gtoli-
,'ri r.:.1 ,i,1- ri .rr.:j j:., Potrivit ultimului rceensXmant{2A02), Pop-ula}iaRomAniei este compusd majoritar clin roreldtuL{89,5"k), ceea ee ii con-
ferd statutul de stat unitar.Dintre rninoritdli mai numerogi sunt:i maghiarii, prezinyimai ales tn Transiivania, fiind majoritari in
i"a"iui""nurgi'tit, 9i bovasna q1 3"a*. po"f::'.-mai tnsernnate
. ifame(
lie e
turafiint
1.;ar
maatdtuaBatdultmuselnoIduimaPal
*r. nls'' eu:ba
hV
Sir
r*i. ac,'. lE:, da
ir. g{
Iry: flli,ro
'tiu+oLlin iridelele Mureg, Satu Mate, ?fgt si Shlaj;.;;;'ttt;t;r'""fi p" t"i cuprinsul !6rii, dai ctt":"l* !P"::l1ti11in rromii, prezenlr pe tot cuprlnsul larfi, aar cu urlel€ L\rrt
*ri ;;;;;ii"1,", cipitals ei imprejgiimi centrul T*:'l::Tii:,ffifi f,#;;;stb; ;i Mu1"p,.1Lstirl larii (roate cele patru iude]e),Ollenia (mai ales in judetul Doli);
;-g;il;it, care ista)imai reprezintd doar o,aZl {ry;1**l':i:,ii (ri?iJ ae -';t" o'i *ai pr'rlini hgc.at cu 25 de 3* *11, iiTl:l:^:*.,nosc tot cele dou6.o*""#a.i tradilionale: sudul Transilvaniei (saqii)
gi Banatul (gvabii)'
structura etnicd (stanga) 9i conlesionald (dreapta) a Rom6niei (Recensdmantul din 2002)
tr Romeni (89,5 %)
El [,laghiari (6,6%)
trHromi(2,5 "/.)trGermani (0,3 %)
E Ucraineni-ruteni (0,3 %)
BFtuSi-lipoveni (0,2 %)
ETurci (0,2 %)
EiT5tari (0,1 %)
ISarbi(0,1 "/")
E Slovaci (0,1
trAttii(0,1 %)
tr Ortod@$i (86,8 7.)
tr Potestanli (6,7o/.)
El Catolici (5,6 7d
tr Musulmi (0,3 7d
$Lr{$*taira e*re{*si,{,inai3. Ca gi in restul Europei, imensa majorita-
te a popuiatiei RomAniei este ciegtinf,, in principal cregtin-ortodox5,
;;.I;d;J;:se alte culte cregtine' (roman6-catolici, reformali, penti."rir[i, greco-catolici,prezenli mai ales in Transilvania), dar 9i mo-
zaism,#lamism, pr"..l* gi uneie secte religioase (vezi gi hdrlile de
lu pp. LZB-130, caPitolul VI).
) srsrrMul DE oRAFE AL EUROPET
ExceptAnd Australia care este o fard-continent, Euro_qa este cel mai
urbaniiatcontinent, tr doar trei !f,ri (Aibania, Bosnia-Herfegovina 9i
n"p"Ufil, Moldova) populalia filn$ jnca ugor preponderent rurald.
Istoria urband a Europei este indelungatd, primele oraqe fiind in-
temeiate tr-r urma cu circa patru mileniiia un produs al civilizalieimediteraneene minoice, repter"t tativ fiind ora9u1 Cnossos, de, pe.in-
srrta Creta. Centrele urbane vor prolifera insd in mod deosebit in tim-
fiE
rIIIt
ul afirmdrii civilizaliitor greacf, 9i romand:-. oiioi grecegtiinbazinefe mdrilor Mediterand (Atena, Cottit, qI-
#nossos/Knossos, unuldintre.cele ,untioi',Marsiilu q.a) ;i Neagrd (intre care gi cele de pe ldrmu1 actu-mai vechi orage ale Europei, aflat in al al Rom,niei - Tomis, Cailatis, Histria);insula greceasca ureta' Dateazadin epoca minoicd, ,ino'ffi*ilil -.
. orrii rotnane (mai numeroase decat ce15 grecegtl), htr care turele
urmS cu peste patru mitenii, pSstrea- dintre cele nqPPo.1l1"11ora?e-{g a{!4: T?*',, Londra (Londiniturt)'
z6 vestisii ale faimosuruiiltii"i a;, Pans (Lutetia),Yieia(Vindobona),Koln(Co.lonia) 9.7;;re a{aug1;:nei.e gra-parai im"ensl. 9e romanegtide astdzi (mai alei ?n lungtrl DunErii gi &e Transiivania)'
Femei rrome
Femei tn port poPular u?xguresc
Serbare sdseascd
i{4s!w*,l,.t:,t\.E,\.,..:,.,",:,*',,.;.I*,9Pj;1n9:nini,".ffipopula.tia
fe),
INte
riipi 0u-
td-, CU-
sagii)
2OO2)
jorita-
ti-
find in-t1e1
in-ir:rtim-
By-actu-
),ota-).
tari
-- raga. Capitala Cehiei este un oragmedieval cu o foarte frumoasd pozi-
fie geograficd Eio mogtenire arhitec-turald de o extraordinard bogdlie,fiind supranumitd,,Praga Oe euf'.
Sankt Petersburg. Cel mai nordicmare orag al planetei (circa 5 mil. loc.),al doilea ca mdrime din Rusia, este si-tuat.pe'Neva, in apropiere de MareaBalticd, liind supranumit,,Venelia Nor-dului', Fondat de |arul Petru l, care amutat aici capitala Rusiei (1 712-1 922),se remarcd drept un mare centru eco-nomia; cultural-gtiinfific Ai turistic (gdz-duiqgte, ,printre altele, unul dintremdril€''muzee ale lumii, Ermitaj, fostulPalat:de larnd al farilor).
#rqg;glridind. Acest concept u rba-nistio a,luat na$tere pe continentuleuropean, intre asemenea centre ur-bang1nseriindu-se Welwyn in Anglia,Evry,:gi .Maine-la-Vall6e in Franfa,Siemensstadt in Germania g.a.
Orag nou (newtown; vitle neuve).$ia@t:solniept urbanistic a luat nagte-re,!q! Be- rry ntinentul nostru, in Europad.e,,,E$ti u_nde-au apdrut orage pe terensgL.tl4!ge'na1i obiective industriale,cum sunt Eisenhrittenstadt (Germa-nia), Nowa Huta (Polonia), Dunaujvd-ros (Ungaria), Victoria (RomAnia).
,urrneazd,.generafia, foarte bogatd 9i importantd., a oragelor medie-o!.e, dg l"gqlg ilgonjurqte de ziiiuri (,,orale-ceteli;,), irrtre care Ma_
*id ;j.Sevilla (Spqor), Bryggr 9i Anvers (Betgia), AmsterdamtutgO,a),1{1*!*S (Germania), Moscova (Rusia), KIev (Ucraina), pra_ga (Cehia), Budapesta (Ungaria), Cracovia (poionia) s.a.; tot atunciau tost intemeiate foarte multe orase din Rom6nia.
'
TJrmeazd. oragele din epoca modernd,care sunt un produs al revolu-liei industriale (gi implicit a activitdlilor de produclie gi comer!), mainumeroase decat cele din generafiile anterio-are ,priott"cele mai sem-nificative inscriindu-se Manchester si Liverpo'ol (Marea Britanie),Rotterdam (olanda), sankt petersburg (nudia), daumu tu *atna),Ess^en (Germania),, Regila gi Hunedoari lnomania) g.a.
In perioada de dupd al Doilea Rdzboi Mondiar s-a manifestat o ade-vela!1.9xqlozie" de centre urbane tn ldrite comuniste (inclusiv Ro-mdnia), iniiinlate fie prin acordarea de statut urban unor sate saucomune (care, practicfnu indeplineau un minimum de cerinte in do-F9*")l fie prin infiinlarea peieren go1, in iurul unor mari obiectiveindustriale nou construite, ium au fdst No#a Huta (polonia), Duna-ujvdros (-Unga1i4, Eisenhtittenstadt (Germania), Novo fipelk (Uni_unea SovieticS/Rusia), Victoria (RomAnia) 9.a.
'
.Y"1t9 orage euro,pene s-au dezvoltat gi'extins foarte mult, consti-tuind a.glome^ralii urbane, concentrdri urbane (conurbafii) si chiar me-galo.pgljsul Et q ag.lomerafiile urbane se impun Mos coia'(12200 000loc'), Marele Paris (9 794 000 loc.), Greateriondon/Marea Londrd(7 y9.200loc.), Aglomeralia Berlin (4170 500loc.) q.a.
CeIe mai reprezentative megalopolisuri se afld fir E#opa occidentald:'. Megalopolisul mglu,,care ocupi partea central-nordici a Angliei, con-
centr6nd mai mult {e iuplptej.* 39 mil. loc.) din popdalia MariiBritanii; include, in afard de Marea Londrd,orage mari gi'crinoscute, pre-cum B. irmingham,lVlanchesteq, Livelpoof sheffierd, Nottingham, tetds.- ' Megalopolisul german, din vesfu] tdrii, agluiinat inYurul conur-pafiei urbane Ruhr-Rhin, a cdrui popuralie iilsumeazd peste 25 mil.Ioc.; intre numeroasele orage se indcriu stuttgart, Frankfirt am Main,Koln, Dtisseldorf, Essen s.a.
. .' Mega.lopolisu.t.olandez sauRandstad-Holland, care ocupd jumd-tatea vesticd. a ldrii, concentrand 60% din populalia oland6i (6ca 10mil.Ioc.); include cele doud capitale (Amsieidam gi Haga), precurngi alte mari orase precum Rotterdam, Utrecht s.a. Q /'
PARISUnul dintre marile orage ale-continenturui si capitald a Franfei, pa-
risul este sifuat in partea central-nordicd a }dru, pehuviut sena, care iid,u ,l tarmec apgte.. Degi este o asezareveche, fbndatd de tribul cetrtieat pynstlo1, !9..*99 si numele, cq1o39t9 o dezvoltare deosebitd incep6ndcu Evul Mediu, istoria sa identificdndu-se, practtc,cu cea a Franfti.
Parisul este unul dintre marile centre ecdnomice gi financiar-banca-I", ry l"pui europene, ci mondiale. Are o industrie diversificatd, deq_rTtgtIome 9i avioanelaparfum,ri gi cosmetice, fijr1d una dintoe,,ca_p_italele" lumii ln domeniu,-ca gi in cel'al modei, de altfel. iri", totodu-td, cgl mai important nod de transport al Frantei: de aici pomesc 11magistrale feroviare (unele deservite de trenuri de mare viteia-rcv;,indusiv cea fir care se ir:rscrie Eurotunelul, gi 25 magistrale rutiere, iacare se adaugdrolul de a fi una dintre plrcile turnantE ale traficului ae-na1co1t1".Jul;i mgndia] (se impuni: aeroportul Charles au Cu"u").
Capitala francezd gf,zduiegte una dintre cele mai renumite uni-versitEfi din lume (sorbona, fondatd in secolul al XIII-lea), unul din-tre cele mai mari (intre primele cinci) gi renumite *rr"" din lume(Louvre/Luvru), numeroase alte atraclii turistice (Turnul Eiffel,
mo-ede
ii?4.
t!ii._:-1t.j
{r
=*1E
**s,!;.
E
g'i;iii*1!3€!U
*iJ***i4&5ix*1?
tg,i";:
ftf:!g*:**E9
*#$iii
Ltfunih.Cit€
Aeroportul Heathroro
r:-Ii''
ffiffi$r* GEOGRAFIE
Arcul de Triumf, obeliscul din Luxor, Catredala N6tre-Darne, DomulInvaiizilor - care adHpostegte sarcofagul rui Napoleon - numeroa-se palate etc.).
LONDRARival al Parisului,-ora9ul este situat in zona de campie din sud-es-
tul Angliei, pe fluviul Thmisa,la 60 de km de vdrsarea icestuia fi:r Ma-rea Nordului.
.. Capitala Regatului unit (ini,tial doar a Angliei) este, ra fel ca 9i ca-
pitala lt"r"t .,n orag vechi (numele sdu fiiid tot celtic, la fel ca giincazulParisului, respectiv Londinium) gi cunoaqte o dezvoltare rp".- ,taculoasd tot incepand cu Evul Mediu. va beneficia din plin de sta-tutulderegedin}dace1uimaimareimperiuco1onialpecarel-acunoscut omenirea. A r5mas pand, astdzi unul dintre cel-e mai mari r,
9i influente centre comerciale !i financiar-bancare ale lumii (bursa devalori din Londra este unul dintre ,,barometrele" stdrii mondiale). ,
-. Lon{r1 este gi un mare centru industrial, cu o produclie diveisi-ficatd, de la nave aaritiqe gi avioane la microproi"soar" 9i produse ..de lux, fiind, ca gi Parisul, una din ,,capita1ele'-'mondiare ile moaei. .rse adaugd-f"l.tiu de transport, care piaseazd,capitala britanici intre i:metropolele_in domeniu, deosebit de semnificative fiind aeroportul :..Heathrow (de reguld., aeroportul cu cel mai mare trafic din guropa),
,,i,metroul (cel mai vechi, inaugrrrat i1\863, gi cel mai rung din 1"i""; .:avAnd 409 km) 9i Eurotunelul (unul din punctele terminirs). li_ De asemenea, este un mare centru cuitural-artistic (de exemplu, -Covent Garden este unul dintre cele trei mari teatre de operd'din ._lume), universitar (faimoasa London school of Ecoriomi.r uid social ,,.sciences, printre alte institulii de invdfdmant superior) gi turistic. in iacest ultim domeniu se-impun British Muse.rrn'lcomparabil cu Lu- ,:ivru), Turnul Londrei, lig B-en (ceasul rondrei), parlamentul, palate -.(intrecarecelregal,Buckingham),catedrale(WestminstergiSairitPaul9.a.).
:::
=MOSCOVACei mai mare orag al E.,oqgl (10,2 milioane de rocuitori; ugto.rr"- !
1a{a y!p5 adaugi incd 2 milioane de locuitori) este situatTr, """-
'.ttrul pErtii.europene a Rusiei, pe malurile raului omonim, ir,t -o rorade colme Joase. Este mai ,,tdndr" decat celelalte mari orase de astdzi.a19 .Europgi, fiind fondat i:r secolul aI XII-lea gi, spre a"orluir" i" .": ;.lelalte capitale guropglg,_a_ cunoscut gi o sincopl p.i"iio.1;;.;;;A ,,funcfie (intre t7r2 91tozz locur de capitald a liusiei i-a-fost l;;il.
Moscova este unul dinlre cele mai mari centre economice ale iu-mii:
'.industrial: peste 1 500 de intreprinderi, in care se realizeazd oproducfie extrem de variatd; ;t^, :
dg.t *sport: unul dintre mariie noduri de comunicafii de pe '.
Glob, {i1car.9 pleacd uriage magistrale rutiere si feroviareli,t u .r.ucea mai 1y"s3 cale feratd din lume, Transsiberianul), plus patru aero- ,;.porturi gi trei porturi fluviale, urtimele asigurdnd te$eturiMoscovei flr.q mli_pulilde cinci mdri (Marea Nelgr6, Maiea Azov, Marea *-Caspicd,.Marea Balticd 9i Marea Alba); in pIus,'cel mai *or-r"*""tui ., .Caspicd,.Marea Balticd si Marea Alba); in pIus,'cel mai *or-r"*""ta ..,gi cel mai utilizat (peste 3 milioane de cdldtolri anual) metrou din lume: $.
.se adaugd funcfia cultural-stiintificd: renumite teatre (intre careBal-qoi
.Tg?lI), muzee (Galeriile fr"tiut ov muzeul-pa"o.r'*a nJoa]io,.,g.a.), biblioteci (Biblioteca RusH de stat este unahintre cele *ri*uri...
Podul Tozou Bridge peste Tamisa
Complexul Kremlin
Galeriile Ti'etiakozt
tr-**rmpa gi. Rom:a&aaia
clin lurne), aproape 100 de universitdii (?ntre care ,,I-omonosoo{o',ptrirt-tre cele m-nai mari de pe Glob) etc.l{ici atracliaturistic5 nu este d"e ne-glijali: complexul Krernlin (cetate, palate - intre care Marele palat,catedrafe- uspenski si Elagovescenski, biserica vasile Btrajen?i etc.),Arcr-elde Tiiumf, rnuzee etc.
T{OMAPuline orage de pe intinsul planetei se pot lduda cu o faimd simi-
lard acestui orag, care, dintr-o mic6 cetate, s-a metamorfozatin capi-tala celui mai mare imperiu al Antichitdfii, Imperiul Roman, din cirea fdcut parte 9i Dacia strdbund.
Nici unui alt orag-capital5 nu i s-au atribuit atAtea epitete: ,,Ceta-tea Eternd" (intruc6t a fost puternicd si a d5inuit pAnd in zilele noas-tre), ,,Oragul de pe $apte Co1ine" (marcAnd realitatea dezvoitdrii pechiar atAtea proeminenie), ,,Oragul SfAnt"(intrucdt gdzdtiegte deaproape doud milenii sediul papalit6fii).
Spre deosebire de alte capitale ale unor state importante europe-ne, Roma nu este cel mai important centru economic (inclusiv finan-ciar-bancar) al ltaliei, fiind depdgitd de orase ca Milano ori Torino.
In schimb, este unul dintre marile centre cultural-artistice, gtiinti-fice gi universitare ale lumii: cea mai mare universitate europeand (LaSapienza, totodatl una dintre cele mai vechi de pe Glob), numeroa-se academii, teatre, muzee etc. Dar, mai ales, este unul dintre cele maivizitate orage din lume, gralie celor aproape 2 000 de monumente is-torice gi de artd, intre care cele datAnd din Antichitate (Colosseum,un uriag amfiteatru, arcurile de triumf, irrtre care cele ale lui constan-tin cel Mare 9i Septimiu Seve1, Columna lui Traian), bazilicile, bise-ricile gi catedralele, pielele;i fAntAnile (Fontana di Trevi, Fontana deiFiumi/FAntAna Fluviilor 9.a.).
Una dintre cele gapte coline ale Romei, gdzduiegte statul Vatican,sediul PapalitSlii gi al unor mari valori arhitecturale gi artistice: Ca-tedrala sf. Petru, Muzeele vaticanului (inclusiv faimoasa Capeld six-tind) 9.a.
BUCURE9TI
_ Orag situat in sudul fdrii, in inima CAmpiei RomAne, intr-o regiunebggatd candva in pdduri si i:rzestratd cu ape - este strabatuta dE rau-rile DAmbovila (canalizat) qi Colentina (practic o succesiune de la-curi), care contribuie in prezent la farmeCul s6u.
Menfionat in 1,459 ca regedinld domneascd a lui Vlad Tepeg, de-r.ine-cap_ital5 permanentd a Tdrii RomAnegti (in 1659), opoi d princi-patelor RomAnegti (1862) si a RomAniei Mari (din 1918).
Inprezent a devenit una dintre metropolele Europei, a doua ca rnd-rime in regiune, fiind depdgitd doar de Istanbul, cu-funcfii complexe:
o puternic centru induskial (cu o producfie in bund mdsurd restruc-turatd gi performantd);
. . de transport: din Bucuregti pleacd 9 magistrale feroviare gi9 ru-tiere - intre care doud autostrdzi, are doud aeroporturi internalio-nale
-,,FIenri Coandd" (Otopeni) si ,,Aurel Vlaiiu" (Bdneasa) -_ sir-rnictrl metrou dintard, cu o relea de74km;
. comercial, similar marilor orage de pe Glob, cu complexe comer-ciale (gen Mal1, Metro, Carrefour, Bricoitore, Billa, Kaufland g.a.), omare diversitate a restaurantelor, cafenelelor etc.;
. financiar-bancar: pe lAngd bHncile romAnesti, sunt prezente mul-te dinh'e marile bEnci mondiale, mai ales europene (truG fank, ABN-{\,{RO, Raiffeisen, Credit Anstalt, Soci6td G6n6raie 9.a.);
'. r.ir'. i: :_ij,.r ti;:t..i- -ir:. . l'' i 'r-{ i' I
:jili:.]!;tiriil:t::1.",, i::r:,i:
L-ES-
Ma-7a
ca-CA 51
zre spec-sta-l-a
ral marlde).
roduse
rroportul
1u,din
ldsclalLristic. in
Lu-!-latelintPaul
astdzice-
: luat de
1u-
Yimigoara, Cel mai mare centru ur-ban din vestul tarii, cu o frumoasd po-ztlte geograficd, pe rAul canalizatHega, supranumit,,orasul florilor da-toritA numeroaselor parcuri si gradini.Unul dintre principali;le centre econo-mtce gi cultural-stiintifice ale tarii.t+t&tovo. Cel mai mare oras din Ol-tenia, a cdrei capitala (-banie-) a Silosl muhd vreme. esie unul dinireprtncipaiele centre economice ale ta_rii. mai ales pentru indusiri= (iermo-e,n.ergie. constructii de masini.cnrmrca, alimentardl.
Filttl rotfidn
Fontans di Trer:i
Ateneul Romkn
#onstanla. Orag vechi (anticulTo-mis intemeiat de greci), Constanlaeste unul dintre centrele urbane ro-mdnegti care au cunoscut o dezvol-tare susfinutd in ultima vreme, gratiefaptului cd este poarta maritimd a !5-rii gi, totodatd, cel mai mare port dinintregul bazin al Mdrii Negre. Este, deasemenea, centrul coordonator alprincipalei regiuni turistice a ldrii, li-toralul Mdrii Negre.
GEOGRAFIE
' culttiral-gtiinlific gi de invdfdmAnt: unele dintre cele mai mari gireprezentative institulii de invSlSrnAnt superior (Universitatea dinBucuregti, fondatd in1.864, Academia de Siudii Economice, fondatdin 1913, Politehnica Bucuresti, Academia de Arhitecturd q.a.), cinciacademii (intre care Academia RomAnS, fondatd in1866, cel mai re-prezentativ{or stiiniific), Opera Naiionald, Filarmonica George Enes-cu, mai muite teatre etc.
Bucuregtiul este primul centru turistic al ,tdrii,cu o relea hotelie-rdbogatd, multe uniteri fiind integrate in cunoscute refele interna-fionale (Inter.Continental, Hilton, Sofitel, Marriot g.a.) gi cu multe
. Complexul Curtea Veche, cu ruinele Palatului Voievodal (seco-lele XV-XVI);
'.bisericigimAndstiri:Antim,Darvari,P1umbuita,Stavropoleos,Sf. Gheorghe Vechi, Kretzulescu, Domnifa B[lasa, Patriarhia 9.a.;
- 1 g{ate ;f dedid monumentale: gufu, Ghica-Tei, Palahrl Regal, Cer- ,cul Militar Nafional, Palatul CEC, Palatul de Justilie, Ateneul RomAn, IParlamentul/,,Casa Poporului" s.a.; .
o Muzee: Muzeul Satului (unul dintre cele mai mari gi bine orga- ,,,
nizate din lume), Muzeul Nalional de Istorie, Muzeui Nalional-de ..,
Artd, Muzeul de Istorie Naturald ,,Grigore Antrpa" g.a.; .:.;
Datoritd unei arhitecturi gi unei atmosfere similare celor din ora- .iigele Europei occidentale, mai ales Parisului, Bucuregtiul a fost nu- ,
mit, intre cele doud rdzboaie mondiale, ,,Micul Paris", un renume pecare, in prezent, cautd sS ll redobAndeasc5.
.,.
Biserica Trei lerarhi din lapi
Clul-Napoca. Orag vechi (intemeiatde_ romanisub numele de Napoca),este astdzi unul dintre principalelecentre cultural-gtiinlifice ate lerii (Uni-versitatea,,Babeg-Bolyai", teatru,operd), dar gi un mare gi complexcentru economic.
rAgr iCei mai mare orag dinestul f5rii (Moldova), in CAmpia Moldovei, :.'
pe val_ea-Bahluiului, amplasat ca gi Roma pe gapte coline (Copou, So- ,licola, Galatag.a.), este un orag medieval (sec. aiXrv-lea), dezvoltat in ,,jurul unei cetdfi., ars gi jefuit de nenumdrate ori, dar reiacAndu-se de .[e.car.e data. Cgnltald a Moldovei timp de 300 de ani, pAnd la UnireaPrincipatelor, Iagiul este astdzi un mire centru econoimic, in princi- -pal industrial, cu_o-producFie foarte variatd, preponderent piivatd, ..dar grefatdpe vechiie sectoare (metalurgie, industrie de utilaje, rgou: .16, alimentari etc.) Fi comercial (la fel ca in cazul Capitalei slnt pre- *zente marile tipuri de complexe comerciale). ^
:.^ Foarte importantd este funclia turisticd: palate (Alexandru toan iiCuza, Cantacuzino-Pas, canu, Mihai Stw za, pilatul Culturii s.a.), casey"+i (Dosoftei, Ba1g, Ghica s.a.), multe fiind case memorialb Mnait,liisadoveanu, 9q*gs Toparceanu, Ion Creangd
-,,Bojdeuca din'Jicdu'r .,..,
Iijjl
!ii
g.a.), dar mai ales biserici gi mandstiri (Trei"Ierarhi,GaLata,Golia,ce-;;....*
. ' Tgtoqaa,Iagiul este al doilea mare cenku universitar 9i cultural-gti ,i frinfific aLyerii, cu o mare universitate, teatre, muzee eti., de el fi6d j- t
l9gale nume sonore ale culturii romanegti, de la cronicar (Miron co* ,' Htin, GrigorelJreche, Ion Neculce) la Dimitrie Cantemir qi, apoi,Emi- ,_- ,
nescu gi Sadoveanu. €..BRASOV
Piala Sfatului din Brapoagiunile natale a unor familii de muncitori stabilite aici in perioa,,,da comunistH).
mal mafl slbtea din
.), cincimai re-
Enes-
tea hotelie-
multe
(seco-
ora-nu-
Moldovei,So-
tat in-se derurea
prmcl-rivatd,usoa-
pre-
Ioan
din licdu"ia,Ce-
-9ti-de el fiind
Cos-
. Este
orga-al de
:*lbiu. Rttat in inima ldrii gi avand ofoarte pitoreascd as,ezare, este unuldintre cele mai reprezentative oragemedievale ale ldrii, cu o arhitecturdspecificd; cetatea, cu iurnuri (TurnulSfatului) gi bastioane, biserici gi ca-tedrale, case vechi (Haller, Reisseng.a.), palate (intre care Bruckenthal,care gdzduiegte un valoros muzeu deartd). A fosi declarat capitald euro-peand a culturiiin 2007, impreund cuLuxemburg, intrucdt din aceastd re-giune au provenit primii colonigti ger-mani (sagii) din sudul Transilvaniei.
Pondeida sectoarelor economicela qrearea PIB (%) - 2005
situat ftr Depresiunea Brasovurui, dominat fiind de cateva masi-I:,Tfllr",- (TAmpa, Post5varu, piatra Mare), orasul, de tip medie_val (datand din sec. al XIII-lea), va deveni un foarteimportant centrucomercial gi megtegugSresc, iar in secolul trecut, ,r, *lr" gi complexcentru economic. Degi a pierdut ceva din puterea
".o.,o*i.e di: al-tddatd,, rdmane ir-r continuire un lnsemnat c-entru industrial (cu mdrcide renume/ precum/,,Tractorul,,,,,Rulmentu1,, g.a j jia"?urrrport.
9 qul" gansd a Bragovului a rdmas funclia sa turistice, fiirrd.ur,-trul celei mai importante zone turistice montane din laranoastrd.Arcr se atld cea mai importantd staliune montand 9i de sporturi dei1r1e din iard (Poiana-Bragov) 9i numeroase monumente istoricegi de art6: fortificalii medievale'(Cetxfuia, turnuri, bastioane), bi-serici (Biserica Neagrd, sec. XIV-XV, cu una dintre cele mai mari!1Si din lyropl, Sf. Nicolae, Sf. Bartolomeu g.a.), case vechi (CasaNegustollor, Casa Kammer g.a.), muzee (Muzeur vechii cdrii ro-mAnegti, Muzeul breslelor g.a.).
) acrrvrrATr ECoNoMrcE.CARACTEITISTICI GENERALE
Caract*ri stici generale
tinsul Globului, dar ponderea 9i, ilplic.rt.rlp*tu"fu u.;;i; t. iopu_lafla ocupatd gi,respectiv, crearea pB-ului airoa rrr j" Jt" .lrrti."r,t",predomind seruiciile,urmate de industrie, pe ultimul loc plasdndu-se ac_tivitdlleprimare (in principal agricultura). Remen md aiiur""tieri re-sol+u, Europaoccidentald lnuiteut uniunii E*"p"r-r" a" u;t#)-fil;mai dezvoltat5 decat regiunea ce incrude fostele f#.o*"r.rirtu din Eu-ropa centrqld ori celgqre grupeazdfostele .uprbli"i t-iorrJe, deveni-te in{ependente in 1991, od,ati,cu dezmembrirrea uniunii-5o..i"u.".. o Materiile prime sunt variate, dar unele dintre cele mai impor-tante nu mai au rezerve semnificative decat in una sau cateva tdri.Cele mai multe state europene sunt dependente a" i*p"riJ'iu'iii_terii prime, in principal din afara continentului.
- ----r ---'o Industria rHmane variatd, dar cunoaste in ultimele decenii ometamorfozaie continud, in sensur declinului inausiriilor poluan-
te sau demodate, de reguld mari consumatoare de resurse, ln fa-voarea industriilor de aLif.t Celelalte activitdfi eionomice au cunoscutmetamorfo ze (o agri-
culfurd foarte-performantd, cdi de comunicalii diversificate si moder-ne, mijloace de transport cu.viteze sporite. gi nupot,ru,i"jirirp""a"aun model vestic, care s-a extins trepiat gi in resLl .o.rtirrurrtol,ri.
Pe
CarOuni se exploateazd in: Germa-nia, Rusia, Ucraina, petrol in MareaBritanie, Norvegia, Ausia, gaze na_turale in aceleagi state pluJOhnda,mrnereuri de fier in Rusia, Ucraina,.. :Sugdia.'r" '
f.oate ffiq furopei Occidentale _F],pl'.ocesul se accentueazd gi in ce_
le]a.tg - au intrat in ,era po6tinOus_(nata", ceea ce se reflectd gi inealtiib.Uta tot:mai redusd ta ptb.
pdnd,(dupdin re-
25,6 i 2,429,1
" 1,1
f.xplw.tare petroliaa in L{cra Nttriltitti
GEOGRAFIElv#Ew:re
I'l:
/,
l',
.ii' =
.,:;.
t.:
'*Ei6 '=,lE ,(! E e.g := E *EsE n s cE sEE +gl Hs-eE;$€ gg-EEEeg=*E E,* q EEscgEEsE E #EEEEFFE"gEE=
E $ 1, ,,',.,:ri < @ e s f d € E ,f O gg €: S p F € *+)
./, .. E1i
,e.-.:-.i B
Ch:'' "
+,EH/>J
{€j s
qsiE\shH_€ '*
E-- (,+$
r rDffrr3<
€dJ " *-,-
Ig
t
:
{42
v9
&
n*, ','
:':!:,tel
()
F-
{J
It:
3
<C
L!
TJ
O
eq
t{
."eB',-l'E,e
nE",G'
,oo
oo)(,)
o)
EoC)
qUt
-gL
6-o.Ea,{Foz
s
*
€t.B
GEOGR,&FIE
:;'onderea populaliei ocupate in agri-culturd este incd foarte ridicatd inunele !5ri, mai ales in cele foste co-muniste (Albania - peste 50%, Re-publica Moldova - circa 20'h,Bosnia-Her[egovina, RomAnia g.a.);dintre !6rile occidentale doar Portu-galia gi Grecia au o pondere mai ri-dicatd (in jur de 10%).::,r;pt.sfels amenajate pentru irigalii(mil. ha): Rusia (4,6), Spania (3,8), Ro-mAnia (3,1 ; parlial utilizate), llalia (2,7),
Franla (2,6), Ucraina (2,3), Grecia (1,4).
unele |dri europene sunt renumite peplan mondial pentru floriculiurd, cum suntOlanda, cea mai reprezentativd (nu nu-mai lalele, pentru care define suprema-lia mondiald, ci $i pentru alte flori),Bulgaria (pentru trandafiri) g.a.
:, ;.i I 'i 1"1' t ,I ll
Europa se evidenti azd, inansamblu, printr-o agricuiturd intensiv5,caracteristic5 mai putin evidentd insd in jumhtatea rasdriteand. Pe an-samblu sunt prezente, tn proportii aproximativ egale, atAt cultura plan-telor, cAt 9i cregterea animalelor. Degi este continentul care dispune decea mai micd pondere a populafiei ocupate i:r agriculturd (mai ales inEuropa Occidental5), el are producfii semnificative pe plan mondial9i mari producfii la hectar.
In tdrile foste comuniste, procesul firesc de retrocedare a proprie-tdfilor (care a dus ffrsd, ?n muite cazuri,la o f5rdmilare excesi* a lces- :l
tora, ceea ce a fdcut dificile lucrdrile agricole mecanizate) 9i deficitul:'de mijloace tehnice au afectat din plin producfia agricolX.
Car[t*ra g:]a*till*r. Continentul dispune de un important fond fun- ,ciar (circa 300 mil. ha) gi de o insemnatd suprafalX amenajatd pentruirigalii, mai ales in ldri care se confrunti cu un considerabil deficitde umiditate in perioada de vegetalie. :t,
Europa este, de mai multd vreme, cel mai mare producdtor mon-dial la anumite culturi: :,,
o Dinke cereale,define supremalia mondiald la secar5 (aceasta cul-,:'tivAndu-se aproape exclusiv pe continentul nostru), orzgiovdz (toa-,r.,
te acestea rnai ales in jumdtatea esticd), dar 9i grAul ocupH un locimportant (asigurd circa 1./3 din produclia mondiald, gralie contri-,,::bu!ieiRusiei,Fran!ei,Germaniei,Ucraineig.a.);
e Plantele industriale: mai ales la doud culturi tradifionale europe-ne, cum sunt sfecla de zahdr (4/5 din produclia mondiald; Ruiia,IJcraina, Franla,Germania, Polonia p.a.) ;i floarea-soarelui (peste ju-i:;m5tate;Rusia,IJcraina,RomAnia,Fta$a,Ungaria,Spaniag.a');
. Cartofii: necunosculi pe continentul european inainte de (re)de$iicoperirea Americii, de unde provin, sunt astdzi caracteristici Euro-:-pei, care asigurH aproape jumatate din produc,tia mondialS (Rusia,I.Jcraina,Polonia,Germania,Be1arus,olanda9.a.);
Continenful european este 9i un mare producdtor de fructe, deii-n6nd supremalia mondial5 la misline 9i struguri, itrdeosebi datoritd!ldrilor mediteraneene, impun6ndu-se Italia, Spania gi Grecia, h mes.i;line,Italia, Franfa, Spania, Portugalia, Rom6nia,la struguri. De;ine, de:asemenea/ supremalia la prune (2/5 dir. produclia mondiald, datori&td unor ldri ca Serbia, RomAnia, Germania 9i Franfa) si are o produc-lie semnificativd de pere (circa t/3;ltaLia, Spania, Germania, Franp){]
fxepter*a animalel*r. Aceastd ocupatie, de asemenea cu vechi tra-*di1ii, are ir:r prezent un caracter preponderent intensiv, industrial, mat;{::ales in Europa Occidental5; formele de cregtere tradifionald, pastora-ld (a ovinelor; in principal, urmate de bovine), pe pdguni naturale se;i;,:
intAh:resc mai ales in Europa RdsdriteanX gi regiunea mediteraneand.,Efectivele de animale nu sunt foatre mari la nivel mondial (circa_,
1 / 5 Laporcine, 1 / 7 Ia ovine si L / 10 la bovine), dar calitatea 1o1, in mare,parte datoratd ameliordrilor indelungate, este superioard. Se rema$c5, i:r acest sens mai ales, ldri ca Danemarca, Olanda, Eivefia, Snel'dia, Germania. Astfel se explicd faptul ce, fu"r ciuda ponderii redusq'-in geptelul mondial, Europa domind in domeniul laptelui gi produff;selor lactate, asigurAnd mai mult de jumdtate din produclia mondiafiid de brAnzeturi 9i peste o treime din cea de lapte gi unt. g
Pe ansamblul Europei, patru tdri delin cele mai mari efective (Fran-
!a, Germania, Marea Britanie, Rusia - menlionate in ordinea alf.afi.
ticattranrtul al
E erenprafe!mutt d
Varielde maddqiuplAntq
apoi,turatrd
tOAfe
Lan de grAu
Podgorie ht Eranla
va,
Itlultd vreme, specificul agriculturii ro-
mdnesti a fost dat de pdstorit, prac-
ticat sub mai multe forme, inclusiv cel
transhumant. incepAnd insd cu seco-
lulal XIX-lea, dupd Pacea de la Adria'
nopole, PrinciPatele romdnegti 9i,apbi, RomAnia se remarcd Prin cul-
tura si exportul cerealelor, Iara noas-
tra iiinci suPranumitd ,,grAnarulturopel-.
ierenurile arabile delin 40% din su-prafata tdrii, iar fondul forestier, mai
inult de un sfert din intinderea ldrii.
-b."arietatea culturilor este insd desiulde mare, influenlele de climd mai cal-
da si umedd permilAnd gi cultura unorplante ca orezul, sorgul, tutunul,piersicul, caisul 9.a.
{voliitit; ih,Seneral, nefavorabild aprodlrljiel.:de':ceie€lle din ultimiiio.:t€.,',,'ittli *i,irscvenla crescAndd aihtiirvalelor :Secetoase au fdcut caRomAnia sd fie, in unii ani, importa-toattirini'd0meniu.
beticd), dar ordinea dlterd,locul intAi fiind delinut la bovine de Ru-sia,1a ovine de Marea Britanie, iar la porcine de Germania.
Una dintre tendinlele recente este cregterea animalelor de blanH,cum sunt vulpile albe gi argintii, hermeiinele, marmotele etc.
u ,,,t . ,:, t ;l ll.:'r ,
Fe an-plan-
deln
mondial
a a aces-tul
fun-
mon-
ceasta cul-(toa-
locbontri-
Gralie pozifei geografice, precurn gi reliefuluivariat, fara noastrddispune de un fond funciar bun la nivel european, chiar si mondiafcu o pondere ridicatd a terenurilor ar*iLe, a fondului forestier 9i in-semnate intinderi cu p59uni gi fAnele naturale. Relieful, varrirat gi dis-pus in mai multe trepte, 9i clima temperat continentald sturt favorabilepracticdrii unor culturi foarte importante pentruhrana populaliei gipen-tru export sau utilizabile ca materii prime ttr industria prelucr5toare.
Dezafectarea celei mai mari pdrii din vastele sisteme de irigalie adus ia scdderea drasticd a suprafefelor irigate; i:r ultimii ani are locun proces de refacere rapid6, a instalafiilor respective, suprafala tri-gatH fiind in prezent de circa 1,5 mil. ha.
Cultura eerenJel*t:. Degi, mai ales dupH cel de al Doilea Rdzboi Mon-dial, cultura plantelor a cunoscut o mare diversificare, cerealele atrd-mas predominante, fir principal grdu qiporumb. Primr-rl se cultivd inregiunile joase, irdeosebi in CAmpia RomAnH, Dobrogea (centrald gi desud) gi CAmpia Moldovei, porurnbul are o extensiune mai mare, addu-gdndu-se Podigul Getic, Podigul Transilvaniei, intregul Podig al Mol-dovei, C6mpia de Vest, unele depresiuni montane, Lunca Dundrii 9.a.
RomAnia deline, de regul[, in ierarhia european5, locul8la cerea-le in ansamblu, fiind al doilea produc5tor enropean de porumb ,drydFranla, gi al noudlea pe Glob.
Unele plante industriale se cultivd din vremuri strdvechi, precumcknepa giinul (atAt pentru ulei, cAt 9i pentru fuior), dar tn ultima vre-me ocupf, suprafele tot mai restrAnse.In schimb, altele, intrate multrnaitdrzis in culturd inlara noastrd, ocupd astdzi suprafele insem-nate 9i plaseazd,RomAnia pe locuri importante, ca de pilddfloarea-soa-relui (locul3 in Europa 9i 8 pe Glob) qi sfecla de zahdr, arnbele fiindprezente doar de un secol si ceva pe aceste rneleaguri. Se cultivd as-idzi, gralie aclimatizdrii, in bund mdsurd in CAmpia RomAnH, Podi-gul Moldovei, CAmpia de Vest, Podigul Dobrogei; sfecla de zahdr secultivd gi in Depresiunea Colinard a Transilvaniei. La rAnduLsdu., car-toful, degiintrodus inlaranoastrd doar ir:r urmd cu doud sute de ani,s-a aclimatizatbine, astdziRomAnia fiind unul dintre principalii pro-ducdtori europeni (locurile 8-10) 9i chiar mondiali (locurile12-14).
Factorii naturali foarte favorabili au favorizat aiticultura, aceastapracticAndu-se incd din Antichitate. Astdzi, RomAnia se inscrie prin-tre primii producdtori mondiali de struguri gi, implicit, de vin (locu-rile 8-L0 pe Glob). Efstd multe podgorii renumite, cum suntPanciu-Odobegti, Dealu Mare, Cotnari, Iagi, Hugi, Murfatlal, Jidvei,Alba-Iulia, Recaq, Pdncota, Teremia Mare, Sadova, Greaca.
La r6ndul ei, pomiuLltura este prachcatd.,la fel ca viticultur4 din ve-chime, ir:r principal in regiunile colinare 9i de podig. Speciile dominan-te sunt prunul (cu suprafete in descregtere continud) 9i mdrul (cu otendinld inversd). Cea mai intinsA regiune pomicol5 se desfdgoar5 dinVrancea pAnd in Mehedinli. Alte bazine pomicole: Hafeg,Iagi, BaiaMare, Bistrila Sibiu, FHlticeni-Rdddgeni, Domasnea gi altele.
Din celelalte specii, suprafele mai mari ocupd piersicul, cu marilivezi indeosebi in Dobrogea, pdrttl, ciregul gi viginui (mai ales in su-du19i vestul1tuii).
Eine, deiiald, datori;f
I::;ilaii trai::, mal:rir
t t.ir.#or,tr mare.E
F, s".+::redusq:1,
Anadd'de meri
