Georges Ohsawa Nyoiti Sakurazawa Zen Macrobiotic

5/11/2018 Georges Ohsawa Nyoiti Sakurazawa Zen Macrobiotic

1/76

ISBN 973-36-0352-X

GEORGES OHSAWA(NYOITI SAKURAZAWA)

ZEN MACROBIOTICsauArta intineririi ~i a Lonqevitatii

Traducere de Ileana Vajda

EDITURA DE VESTTIMI$OARA, 2002


2/76

- Ge?r~es Ohsawa (Nyoiti Sakurazawa), Le ZenMacroQlOtlqueou tart du rajeunissement et de /alongevite, Librairie Philosophique J. Vrin Paris1993 ' ,

- 2002 - EDITURA DEVEST, TIMI$OARA -.. ..P-ta Sf. Gheorghe nr. 1, ROMANIA.

PROLOG(pentru editia rornaneasca)

. ,Ah, cititorule, daca ei putea, de dimineafa, candte scoli, s a pur pe foc ut : vas emai/at cu jumatate de litrude apa, cu trei sute de grame de cereale complete binespa/ate (orez complet, mei, hrica sau grau inmuiei), cuo lingurita rasa de sere marina i s a Ie fierbi acoperit,pe foc potrivit, timp de a ora... .Oaca ai putea, dupa ce preparatul va fl gata, s aie i din el cete a lingura, ferindu-te de a a rnghifi fmediat,avandrabdare, straduindu-te a 0 pastra in gura cat meimult, mast;cand finitit pana ce boabele vor f i zdrobite,dlluate, totul fiind transformat intr-un lapte, tntr-un fichidomoqen datorita actiunii enzimatice a setive!...Si daca, mai terziu, peste a jumatate de ora,poate, ai lua a alta 1mbucatura, pe care ai dilua-o cueceeesi grija, I tot asa, din cand in cend, pana seara,timp In care (i-ai vedea de treburi, band care a cecuta

. . G U tafea de orz calduta, doar atunci cand ei simti ne-voie... Oaca toate astea le~ai face, ai putea curand ob-serve ca reva dintre schimbarile de care GeorgesOhsawa vorbete in aceasra carte. Ai observe; deexemplu, .cum devii mai calm, cum dispare toamea decarne sau de dulciuri , ei observa cum stresul se reduce. i incepi s a ai un somn minunat, 0 digestie oertecie,putere deconcentrare $i cum dispar uneori, dureri careie chinuieu. S f toate acestea datorita elfminarii treptatea toxlnelor i a tot ceea ce tti incarca organismul.Daca af putea, asa cum autorul rtf recomenoe. s afaci acest lucru timp de zece zile, variind preparatuf i

5


3/76

cantitatea, vei ajunge sa-t i schimbi cu totuf senqele. Velavea un sange curat, nou $; Tntlnerit, datorita acestuialiment hranltor $i purificator: cereala /ichefiata ln gura.ptin mesiicetie.

Dupa ce l-em ascu/tat i I-am Tnsotit pe GeorgesOhsawa timp de 10 ani, cred c a acesta este cel maibun mijloc de-a 1ncepeprocesul macrobiotic de tntineti-re i totodata lectura acestei carti, atat de plina de in-formatii. Dupa aceea vor fi mult mai usc: de abordatprepereiete culinare gastronomice. . .A trai mult $i a remene tineri - este 0 aspJratle/egitima a iuturor. A imbatrani ...a tntineti ... a fi bolnavisau sanato$i - depinde de enmemetie. De aceea,eceeste carte propune 237 de retete culinare bazate pecereale, retete inspirate din expeneme omenirii dintoate timpurile i in special din aceea a Japon/ei trediti-onale. S i asta nu e putin lueru.Nu e putin mai ales pentru ca, dezva/uindu-neefectele miraculoase ale lntineririi, Georges Ohsawa neda eic! i chela. 0 cheie pre t ioasa, care oezveiule me-canismul i modul de tunctionere a tot ceea ce e viu, atot ceea ce exisfa. fnfaifibila i binecunoscuta ... univer-sa/a i inf inita ...aceasta cheie nu este altceva oecetpolaritatea Ying- Yang.lntreaga creeiiun, astrele, atomul, cosmosuf,vegetalul i anima/ul, umanul, corpul nostru, celu/ele $itunciii te noastre - totul cootine, dar se $i manifesta prinjocul permanent a/ contreriior.Suntem cu totul cufundati tn acest joc Yin iYang. A intra in el pentru a obtine schimbarile pe careIe dorim, oricare $i oricum ar fi ele, tnseemne in primul

6

rand a decide cantitatea de Yin;.Yang $i calitatea Yin-Yang a ceea ce bem $; mencem. v A Nu a$teptat; s a fmbatrEmiti, pentru a ramane ti-neri! Aceasta carte ne invata s a distingem caracterulcare domina intr-un aliment ~a/;/altul - mal Yin.~au ,!,a~Yang. Ea ne ofera 0 baza de alimentatie echilibrata ~Isietut! pretioase pentru a asimjla consiient aceste all-mente $i a'deveni ceea ce dorim s a fim. .A ne hrani - devine, astfel, un proces pnn careeciionem pentru a nerecrea pe noi tnsine; a construj: ane reconstrui, a repara, a restaura, a Incama, a decideceea ce vom devenj., . yMetamotioza este fntotdeauna spectaculoasa $1unora Ii se pare de-a dreptul miraculoasa .. ln reali!~te,nu este oece: simplul efect de reinnoire $1de tonitiereprodus prin asimilarea unor alimente c~ core~pund as-teptarilor $i necesifatifor reafe ale o:g~n!smuIUl. . vS f daca bucataria mecrobioiice revolut/Oneaz~modul de alimentatie de jeri $i de astazl, este pentru caea define, pe langa acest principiu de viata simplu $~practic, materia prima alimentara a intineririi, p~ecum $1arta cufinara, de fnalta inspiratie, in care supa $1cerea/asuni un cuplu ideal. .

Putem fi recunoscatori pentru ajutoru/ oteri: prinaceasta carte celor ce vor s a traiasca, tineri, timp tnde-/ungat. Dar ea se adreseaza $i celor ce n-au stiut s~-$ischimbe /a t imp modul de alimentatie, pentru a se elibe-ra de boa/a $i de nefericire; celor sutetinzi, muti/ati in. trup $i in suf/et; celor ce vor sa se eli~ere~e de povar~supersti tiilor, de teama $i de aroganta - smgura boa/acu adevarat grava. Gartea se adreseaza celor ce afegs a traiasca experiente crearii $i a recrearii de sine, ex-7


4/76

penenie unei vieii dep/ine i teticiie, pe care, dupa .Pleton, Ohsawa 0 numesie "macrobiotica".Dupa ce timp de 45 de ani am comunicei ecestmod de elimenteiie /a mii i mii de oameni din lntreaga

fume, Ii multumesc maestrului Ohsawa cu recunotinfa,o intinita recunofinfa pe care i aumneevoestre, cu ei...guranta, 0 vet! lmpartai. .Septembrie, 2001 Rene LevyDirector de Studii Macrobiotice"Cuisine et Sante"31800 SAINT GAUDENS -'Franta,

8

I~

,jl\

II

PREFATA ,Cufoate ca George Ohsawa este deja bfne cunoseutdatorifa jJublicatiilor, a contenmetors! mai ales a vindecarilor

sale, nu ni se pare inutil s a amintiin aici cateva date biografi-ce. S-a nescu: la 18 octombrie 1893, la Kyoto, i a venit pen-tru prima data in Franta lneinte de razboi, facfmdu-i de In-'data un cere de priefeni . Retntots in Jeponi In t impul osti li ta-iilor; a fast lnehis i cbndamnat la moarte, avand lnsa sensede a f i salvat de deberceree emeticenilor. Fara s a aiba nici unfel de mijloace financiare, a reuit totus! s a faca de trei on In-conjurullumii, tmpreuns cu termecetoeree sa sotie, poposindlndelung in Europa i In Statele Unite, unde ide lIe lui au sus-eitat inferes i investiinconskierebile. A tost foarte activ panala varsta de 70 de ani, tnuitumindu-se cu 3-4 ore de somn penoapte, msttune vie a exceleniei principiilor sale.

Teorla lui se bazeaza pe legatura tntre spirit I corp, lucruadmis de mil de ani in religi ile Orientului i descoperit recentde medicina noesire. Pentru tratamentele sale, G . Onsewenu preserie nic! un remediu, cu aWt mai putin produse far-maceutice. ln domeniulfizic, el recomenae ~ schimbare ra-dlcala de regim a/imentar, /a care adauga anumlte plante,pentru cazuri specifiee.Pe plan spiritual, Ohsawa insista asupra unei no; etitu-dini, total dfferite, fata de viata. EI pleaca de la ideea, la careejunsesetii i titosott ca Spinoza seu Tei/hard de Chardin, caomul nu esie 0 entitate separata lnir-un univers creat pentrue-t servi. Dimpottivii, nascut din seva pamanfului, omul nueste decaf ul tima verio, in t imp, a unei ser ii de f iinte cu careel ramane ln simbiczii. Este legat de origini, dar i solidar cusemenii s a i . Noi, oamenii , suntem frat i deopotr iv ii cu veclni i,dar i cu cei de la antfpozi, cu animalele, cu plante/e, supusei elenaterii i tnottii, chiar i cu pietrele, dominate de ace-/eai legi ale fntregului univers.Totul in' lume (un tot format dintr-o infinitate de mici tu- !I9


5/76

cruti comune) este purtat de un suflu ce ne duce spre un telnecunoscut, astfel ca suntem cu toiii 1mbarcati pe eceeesicorabie, de pe care avem iluzia ca putem cobori 0 data cumoartea. ln aceste condifif, de ce sa tuptsm pentru a strange(in detrimentul alfora i, In final, al nostru) nite bunuri pecare oricum le vom pierde? Lumea este 0 unitate in care fie-care creeturii poarta 0 particica de via/a, ceea ce ne face safim analogi i inierdeoendeni'; de aceea, spune Ohsawa,este 0 crima sa tisipim chiar i un singur bob de orez sau samencem prea mult, atunci cend alalia oameni sufera defoame.Acestei noi iuni de dependenta i se adauga aceea de sa-crificiu, ce se affa, i ea, la baza tuturor religiilor: Sacrificiulpamantului care hranete plantele, al plantelor care alimen-teaza animalele, al vieiuiioerelot cu sange tosu, cele maievoluate, care se sacrifica, de asemenea, pentru a pregatiurmetoeree incarnare i venirea a ceea ce Sf . Pavel a numitparusie.Aceasta conceoiie asupra viet ii i a discipline; alimenta-re, propovaduita de Ohsawa i care ne tulbura obiceiurile,are ca scop sa ne asigure fericirea, acea teticire de care aubeneficiat popoarele Asiei timp de mii i mii de ani. Toti ceice au cafatorit in Orient confirma ca, din Birmania pana inJaponia, surssut domina fotul, in ciuda mizene! i a foametei.Chiar i animalele par sa participe la bunavointa generala,temendu-se mai putin de om decaf in Europa. Un popor ga/-ben a fost eel care a inventat praful de puca, dar nu l-e to-losit decaf la facurile de artificii, in timp ce albll au treeutfoarte repede la tolosiree lui in alte seopuri, ajungand in celedin utme la bomba cu hidrogen. Avem nevoie de un ragazpentru a ne revizui principiile i a schimba ceva. Aceasta erai speranta lui Dhsawa, eiunc! cand Ii propaga, fara odihna,ideile in calitate de preedinte a t AsoCfatiei Japoneze pentruGuvernul Mondial.Atacat de tagma medici/or in rata Celei de-a 16 a Came-re Coreciionele a Senei, pentru exercitarea ifega1a a

10

medicinei, Ohsawa a fost achitat, Tribunalul motivendu-sidecizia in felul urmetor (Justice Magazine, august 1960):, "Ohsawa profeseaza un sistem filosofic de origine extrem-orientala, in care omul apare supus unot forte antagoniste numite Yin~i Yang.Pe de a lta par te, scopu l f ifosofiei Ext remulu i Or ient es te ace la de. a permite omului sa atinga fericirea eterna i libertatea.'infiniM; pentruaceasta el trebuie sa practice detaarea, ceea ce imptic obl igaf ia dea darui pana la sacr if ic iu . De aceea, omul t rebu ie s a consume doarhrana strict necesers realizarii echil ibrului sau interior, esc), bunurilede consum f iind In canti ta ti l im ita te , orice exces esre un prejudiciuadus altuia, fiind i contrar notiunii de detaare.

Astfel, Ohsawa a conceput un regim alimentar conform concepti-i lor sale f ilosof ice i morale. lntr-un astfel de sistem, medic ina nu estedecaf 0 ramura a tilosotie! i se contunae cu d ie te ii ce , fara s a sepoata atribui acestor termeni sensul pe care if au in Occident.

Pentru a-i raspandi invafaturile, Ohsawa a (acut numeroase ca-latorii prin lumea intreaga i, lncepend din 1957. a locui t in mai muliersnaun la Pari s, unde a t inut conferinte. Uni i medic i periz ieni , care seinteresau de dietf!/ica i incercau sa-i largeasca cunotinfefe in ecesidomeniu prin aportul ideilor Extremului Orient, au intrat in legatura cuel, au lucrat cu el In l aboratoare sau In cadrul unor grupuri de stud iu ,i-eu cerut pareri i steiuri.

Aceste faple nu pot fi considerate exerc if iu i lega/ al medic inei ;tntr-edever, nu i se pot repros lui Ohsawa nic i Invatalurile sale, nic iscr ier il e care nu cad sub inciaem legii. Nu i se poate reprose nic i c aa fost de fafa atunci cend un medic Ii examina bolnavi i, caci nu e l in -su~i a facut acest consult , et n m n e n a u - e e l a a- i spune parerea asu-pra reg imului e limenter ce t rebu ia edopie : Facea aeest lueru le cere-rea medicului insuJ~ ee tt convocase in scop pur ti inti fic. Art icolul372, 8/ decretu/ui din 11 mai 1955, care incnmineeze aclele de exer-citare ilega/a a medicinei (acute , nuse retera la interzicerea anumitor coleboreri intreprinse In interesulcereetarii medicale ... "Aceasfa decizie juridica este interesanta i prin aceeaca, pentru prima data, se face 0 delimitare lntre dieteticamedica/a i igiena elimentetii. Se arata aco/o ca Ohsawa a

int~rve.nit dire~t lnir-un singur caz , acela al unui baieta de 4am, micu' Alam H., orb i mut din nestere. EI s-a limitat 1nsala a presctie un regim, dand mamei un text cu 0 !isM de ali-mente, clasate pe grupe, in care Ie sublinia pe cele ce tre-buiau consumate de preferinta. lnstente nu a vezut In1 1


6/76~~--------------~--------------------------------~~-~--~~~--------------------------------------1

aceasra vreun indiciu de vinovafie: "Evident, nu era vorba de atrata 0 dub/a infirmitate congenitala, spun ei, ci doar de. a usure viata unuiinf irm, prin participarea lui la un sistem filosof ic imoral In virfufi le c ii ruieacuzatu/ crede cu tarie".Mama rmcuiulu. boinev, dupa ce I-a hranit, conform sfa-tutitor primite, exclusiv cu ceteete In propotiie de 90% i le-gume In propotiie de 10%, I.,agasit mai calm, rna! vesel, maivioi."Armonizarea fenomenelor antagoniste Yin i Yang constituie, se pa-re, tot secretul unor astfel de ameliorari. WUnele retete date In aceasta carte vor parea multora ciu-date, dar, In'cereul rudelor i pnetenilor mei, am constatat nuo data eficacitatea lor. Mi-a dori ca, datorita ecestei tucriin,macer 0parte dintre oamenii care sutera s a ajunga la 0 viatafericria.

cuv ANT iNAINTECAlLE FERICIRII

Fericirea, telul fiecaruia in aceasta lume, a primit, cu cate-va mii de ani in urrna, de la [nteleptii Orientului, 0 defini1iecare mie rni se pare ~i acum perfect valablla. Dupa ei, un omferieit ar f aceta care:1) - duce 0 viata sanatoasa, lunga ~ieste interesat de toate;2) - nu-si face gri ji in legatura cu banii;3) - stie inst inctiv sa evite accidentele ~i dit icultat ile ce arputea sa duca la rnoartea sa premature:4) - lnteleqe ca universul este ordonat, la toate nivelurilesale;5) - nu nazuieste sa straluceasca in randul lntai (ceea cear duce la caderea sa printre ultimii), ci cauta, sa stearetras pentru a fi, apoi, pentru totdeauna primul.

Fi losofia orientale ne invata cum sa atingem fericirea petoate planuri le: individual, familial , social. Ea nu urrnaresteatat sa ne expliee structura universului, cat mai deqraba ca-uta sa ne arate cum putem realiza practic starea de fericire.Majoritatea oamenilor mari s-au format ei ini~i, putem chiarspune ca educatla scolara este inuti la i am putea renunta laea. Educatia profesionala forrneaza sclavi, iar mentalitateade sclav este incornpatibila eu fericirea.I n aeest ghid am evitat sa vorbesc despre filosofia Yin-Yang a Fericiri i, despre Judecata Suprema lii iCheia I r n p a r a -tieiCerunlor, asa cum au fost ele vazute de Lao-Tseu,Buddha, Song Tseu :? i atatia altii, caci exista deja numeroaselucrari pe aceste teme. 'Intel~gerea la nivel intelectual aaeestor f ilosofii este, de alttel, de prisos, daca nu reusirn .satraim rnacar 0 zi de fericire, din cane in cand ~i din ce in cemai des.Daca va intereseaza conceptia orientala despre fericire,

CAUVET-DUHAMEL

12 13


7/76

incercaf metoda macrobiotica' t imp de eel putin 0 saptarna-na sau doua. V-o recomand, dupa ce am propovaduit-o timpde 48 de ani ~i sunt sigur ca ea este cea mal buna cale sprefericire.Cealalta cale, care consta in a ne cufunda In studii inte-lectuale ~i teoretice, este lunga, dificila ~i plicticoasa.Nu uitati ca filosofia orlentala are un caracter practic.Doar 0 persoana care ignora cu totul baza metodelor medi-cale poate sa-si imagineze ca bunastarea trupului poate fiobtinuta cu ajutorul metodelor farmaceutice, din ce In ce mainumer6ase, ~i prin operant chirurgicale, din ce in ce maicomplicate: Filosofia orientala este 0 disciplina pe care orici-ne 0 poate urrna cu placers, cand ~i unde doreste. Ea resta-ureaza sanatatea, precurn ~i armonia intre corp, spirit ~i su-flet, condltla indispensabilaa unei vieti fericite.

DE LA SANATATE LA PACEToate marile religii s-au nascut in Orient, tara a luminii.Datori ta lor, popoarele orientale, mal ales cele din ExtremulOrient, au trait in pace timp de mii de ani, pana la sosirea

civllizatlei occidentale. Japoniaa fost Tntotdeauna denumitatara longevitatii ~ia pacu. .Dar totul este .supus schimbarf in aceasta lume, tarileAsiei .~i Afr ici i au fost colonizate de civi lizatia occidentale,pacitismul lor i-a ' f acut sa-si abandoneze traditiile ~i saadopte manierele din Vest. Civilizatia importata a devenitdince in ce rnai putemica, razboaiele din ce in ce mai crude o jcivilizatia bazata pe ~tiinta este acum noua religie a umani-tatii. Noi 0 adrnirarn mult, dar putern oare pretinde ca ea safie in armonie cu vechea civilizatie a sanatatij a tibertatii afericirii si a pacii? ' , , , 'Am cautat mult tirnp sa pun de acord aceste doua civili-zatii si cred ca am gasit miilocul de a Ie combina. Eu cred ca,daca occidentalii se straduiesc sa aplice f ilosofia orientals,vor ajunge sa rezolve nu numai numeroase probleme de or-din' stiintific si social, dar ~i marile probleme, ca fericirea ~ilibertatea. . .Primul pas pe aceasta cale consta in a studia alimentatiaorientale, baza a sanatatii ~i a viet ii fer ici te, al irnentatle carein Japonia era considerata 0 arta divina a vieti i. Aceasta artase baza pe numeroase principii,in schimb, 1n Occident eapare sa fie ghidata doar de cautarea placeru, adica demobiluri destul de vulgare. Cei care s-au Infruptat la ceea ce

numim "0 masa pe cinste" arata, prin trasaturile lor, ca suntobositi, daca nu intoxicati, de alimentele prea grele consu-mate. Vorbele lor nu dovsdesc, niciele, lucidttatea inteli-qentei .Ior.. Se vede astfel ea sanatatea 9i judecata, legateintre ele conform adagiului .european"minte sanatoasa lncorp sanatos", sunt influentate dealimentatie a carei im-portanta nu este 'contestata 'de nirneni. Nu v;e~ sa spunem'ca alirnentatla orientals ar fi a priori mai buna decat altele.15

1 Macrobiotica provine din ouvantulg~eo "maoro", oare i~seamna mare, $i"bios", v iata. Este Yorba, deoi, despre "arta dobandini unei adevarats lon-gevita_ti".14

-------------------~__:,;;,,;.- . . . ; . : ;.. : : : . , - ; : ; : ; :.: ; ; . : : ; . . : . ; ; - " . - . . . . . . . . -~--------------------~-----


8/76

Chiar ~i cea oferita de restaurantele japoneze sau chinezedin Europa, unele foarte elegante, adesea nu face apel de-~at.la qandirsa primitiva ~i ne intuneca mai mult sau mai pu-t in judecata suprema". Adevaratil maestri ai bucatariei japo-neze ~i chineze preqatesc feluri de mancare nu numai deli-cioase (pentru cei ale carer papile gustative n-au fost deteri-orate de alcool sau de mancaruri foarte condimentate), ci neotera 0 hrana capabila sa ne intareasca sanatatea sa ducadeci, la tericire, conform principi ilor macrobiot icii .' Regimuirnanastir ilor Zen in Japonia este, de alttel , denumit "SyozinRyori" ceea ce lnseamna "bucatarie care perfect ioneaza ju-decata".Daca industria alimentara din Europa ~i din alte parti arputea sa oroduca hrana maerobiotica, ea ar lnfaptui, in a~estfel, prima revolutis de acest gen ~i ar declansa primul razboitotalimpotriva bolii ~i a mizeriei.

CAPITOLUL IMACROBIOTICA ~I MEDICINAORIENTULUI

Macrobiotica nu este 0 rnedicina ernpirica, de origine po-pulara, nici medicina rnist ica sau asa-zis sti inti fica ~i paliat i-va, ci aplicarea la viata de zi cu zi a principiilor filosofiei ori-entale. Ea este punerea in practica a unei concepti: dialect i-ce asupra universului, veche de 5 000 de ani, care ne aratacalea spre fericire, prin sanatate. Aceasta cale este deschisatuturor, boqati sau saraci, savanti sau ignoranti, ea este sim-pia ~itot i cei care vor sincer sa se elibereze de dif icultati f izi-ce ~i rnintale pot s-o urmeze Tnviata cotidiana. Milioa~e deoameni, in Extremul Orient, au dus 0 existenta tericita si libe-ra, au beneficiat de pace ~i de cultura timp de mii de ani da-torita invatamintelor macrobiotice ale lui Lao-Tseu, SongTseu, Confucius, Buddha, Mahavira, Nagarjuna etc. si, m u t tt imp inaintea lor, a unor intelepti care au elaborat sti inta me-dicala a Indiei.La ora actuala, aceste lnvataminte s-au invechit caci tot.,ce are un inceput are ~i un starsit. Ele s-au incarcat cu su-persti ti i, misticism ~i rut ina profesionala, de aceea va oferimin cele ce urmeaza 0 interpretare noua a acestora.

DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTEV-ati intrebat vreodata de ce In Occident exista atateaspitale ~i sanatorii, atatea droguri ~i medicamente, atatea

~~Ii.fi~ice.~i mintale? De ce exista atatea inchisori, atatia po-"11~tl~I atatea armate? .. Raspunsul este simplu: avem cu totii boli fiziologice ~imintale, ale carer cauze ne sunt lnsa ascunse prin aducatle.Aceasta nu cezvotta in noi mij locele de a deveni liberi ~iferi-citi, dirnpotriva, face din noi tehnicieni adica sclavi irationali, "2 Vezi capitolul IV, Locul judecani supreme in sisternul gimdirii.16 17

-~.--


9/76

cruzi, sirnplisti ~i plini de lacomie.Fericirea ~i nefericirea, boala ~i sanatatea, libertatea ;;isclavia nu depind decat de atitudinea noastra In viata ~i inactivi tati le noastre. Acestea sunt dictate in ultima instants deIntelegerea pe care 0 avem fata de alcatuirea" lumii sl ~ uni-versului, dar nu exlsta scoala sau universitate unde sa pu-tem lnvata a gandi corect. Cuvintele "Libertate, Egalitate ;;iFraternitate" se afiseaza peste tot TnFranta, dar aplicarea loreste mai putin frecventa.Viata este nespus de rninunata. Toate fiintele (eu 0 sin-gura exceptio, omul), pasart, insecte, pesti, mlcrobi ; ;i chiarparaziti, toate traiesc fericite In natura, libere de obliqatii fatade ele fnsele ;;i fata de altii, Noi am trait timp de doi ani injunqla hlndusa i in cea africana, dar n-am vazut niciodatavreo rnaimuta, crococi l, sarpe, insecta sau elefant care sa fienefericiti , bolnavi sau obliga1i sa lucreze pentru alti i, Toatepopoarele primitive ce traiau printre acestea erau si ele fed-cite, Tnainte de a fi aservite de "colonizatorii" lor ;; i dotate cupusti, alcool, ciocolata ;> i reliqie.Unica regula de vlata a acestor primitivi era aceea ca ci-ne nu se arnuza - nu rnananca.Eu sunt singurul ; ;i poate ult imul dintre oamenii de culoa-re care se revolta i ar vrea sa traiasca la fel de fericit castramosii sat. A;; vrea sa restabilesc acea irnparatie In carecei ce nu se arnuza nu primesc de rnancare, unde fiecaretrebuie sa fie fericit , In.caz eontrar dear el este de vina, dupacum spunea Epictet. In aceasta lmparatie IlU ar exista nieipatron, niei lucrator, niei dascal, nici scoala, nici spital, niciuzina tarmaceutica, nici poli tie, nici inchisoare, nici razboi,nici dusmani, totl ar fi buni prieteni, frati ;;i surori, parinti ;;icopi i, nu ar exista rnunca tortata, crime, pedepse, ;;i to f ar fiindependenn.

Eu, totusi, nu sunt revolutionar, nu am intentia sa resta-

bi lesc un imperiu mondial vizibi l, as dori doar s a invit catevapersoane sa traiasca T n tara mea rninunata, in care avem365 de Craciunuri pe an, Tnloc de unul singur, 0 tara pe careSamuel Butler a numit-o Erewhon.Accesul e liber si gratuit, nu trebuie decat sa adoptati re-gimul macrobiotic.

I'

FILOSOFIA EXTREMULUI ORIENTA fost cdata un o m liber, pe nume .Fou-i", care gasi 0cheie din piatra pentru a deschide poarta invizlbi la a lrnpara-tiei Cerurilor, altfel nurnlta Erewhon sau Moni-Kodo. Fou-itraia pe un platou Ina I t, undeva, In inima unui vechi conti-nent, foarte cald ziua, foarte rece noaptea. Traia fara arme,fara unelte, fara vesrninte sau lncaltarninte, n-avea nici casa,nici bueati de hart le numite "bani", nici farmacie. EI se bucurainsa de viata, ca toti tovarasi i sai: pasari, pesti , f luturi ; ;i toateanimalele preistorice. Nu existau nici legi, nici factori de con-

stranqere, nu existau dictatori, hoti, ziaristi sau doctori. Fou-inu cunostea teletonul, pasapoartele, vizele, controalele, im-pozitele. EI nu avea, deci, nici 0 grija. Au trecut milioane deani, s-a format societatea, apoi civil izat ia. Au aparut dascal iisi proeesul de educatie, care a produs specialisti, Acestiafabricara de indata imitati i ale acelei eurioase chei. pe care 0vandura la mare pret, ea piatra pretioasa, cab fiecare voia s-o ai~a. Acest cornert Tnflori t imp de mii de ani.In ee ma priveste, lmi propun sa distribui gratuit aceastacheie a Irnparatiei libertatii, fericirii ;;,idreptatii, chiar ;;i unuinumar foarte limitat de persoane. Contrar dascalilor profesi-onisti, eu ma bucur din plin de viata in calitate de cetatean alacestei Tmparatii si nu rna simt leg~t de bunuri sau de bani.De aceea, ma exprim intr-un limbaj copilaresc, ce poatefi Inteles nurnai de cei ce menta sa paseasca ln aceasta Im-paratie, un loc usor de recunoscut, caci cei care II in1eleg T;;,ivor fI reqasit i sanatatea fizica ;;i cea morals. Numescaceasta imparatie "filosofia Extremului Orient", user de inte-3 Autoru l se retera la teor ia sp irale i logar itmice, pe care a expus-o in car-tea Filosofia Medicinei Extremufui Orient, publ ica ta la Vrin .sub numele deNyoiti Sakurazawa. ' 19

18

I


10/76

les pentru cei fara prea multa carte, dar foarte dit icila pentrucei lalt l. Va ofer aceasta cheie a [rnparatiei Ceruri lor sub for-ma unui Tndrumar, ln care va interpretez filosofia noastra,veche de 5 000 de ani. Interpretarea mea e absolut noua,deoarece vechea scoala a fest complet talsiticata :;;idistorsi-onata de catre cei care se numeau "profesionisti", iar dascaliide azi continua aceasta mutilate.Filosofia mea sau noua mea interpretare, data vechii f ilo-sofii , se spri jina pe medicina Extremului Orient, care nu estealtceva decat apl icarea la viata curenta a filosofiei preistori-ce. Aceasta din urma sta nu numai la baza medicinei, ci :;;iacelor cinci mari rel igi i ale urnanitati i. De aceea, Isus vindecaatat bolnavi fizici, cat :;;ipsihici. Daca mediciila nu ar vindecadecat boli fizice, ea n-ar fi decat 0 proasta maqiciana sau 0satana care ne-ar face :;; imai nefericlt i, dar de fapt a vindecanumai fizicul este imposibil. Adevaratul infern, asa cum arataSartre ln piesa Huis-Clos (Cu uile inchise), este de ordinpsihic, iar microbul sau n-a fost Inca descoperit, ln ciudaperfectronarii microscopului; el decurge din mentalitatea ce-lor care ignora alcatuirea universului :;;ilegile sale,Eu sunt din ce In ce mai convins de eficacitatea :;;ide su-periori tatea rnetodei mele. M-am vindecat de tuberculoza ide alte bol i atunci cand medicii nu-mi mai dadeau nici 0 san-sa, inainte de a fi implinit 20 de ani, De atunci, am vazut miide vindecan uluitoare, ale unor oameni disperati care rni-auaplicat principi ile In Asia, Afr ica, Europa, S-au vindecat cu totatata u!iiurin~a ca !iii pasarile cerului, pestii din mare si ani-malele din padure,Am abandonat Japonia mea natala acum 7 ani, pentru avizita toate \arile lumii i pentru a cauta acolo prieteni capa-

bili sa-rni adopte filosofia i sa restabileasca imparatla ferici-rii ln lume 0 data pentru totdeauna.Baza acestei filosofii este foarte sirnpla: ea consta in di-alect ica Yin-Yang, adica In ambivalenta f iecarui lucru a fie-carei situatii, a fiscarei stari de spirit. Altfel spus, fiecare lu-cru are doi poli i confine In el contrariul sau opusul sau: zi-

noapte, barbat-terneie, razooi-pace etc, Aceasta este !iiicon-cluzia la care a ajuns, dupa multe cercetarl. istoricul englezToynbee, Putem aplica acest principiu In toate momentelevietii de zi cu zi, in relatiile noastre familiale in casatorie In1 I I ~vista sociala ! ii ipol it ics, deoarece el este fundamentul exis-tentei noastre, este in natura lucrurilor -ipoate servi ca nor-ma universals.Metoda mea nu consta doar In a suprima simptomele cuoriee pret, prin violenta, prin chimie, f izica, sau prin influen-tarea psihicului, ci intr-un procedeu simplu, care duce nunumai la vindecare (eliminarea simptomelor) sau stapanireasanatapl, ci si la pacea sufletului, la libertate !i ii dreptate. Eaeste mai revolutionara decat descoperirea energiei atom icei a bombei cu hidrogen, bulversand toate valorile, toatefilosofiile i toata tehnica rnoderna,

20 21


11/76

-CAPITOLUL II

TERAPEUTICA MEA etc., vindecate T n 10 zile sau in cateva saptarnani prin macrobi-otica, astfel incat sunt convins ca nu ar mai exista boli incura-bile daca am adopta cu tot ii aceasta metoda.Tn medicina Extremului-Orient, se spune ca nu exista mij-

loace terapeutice, caci Natura, mama a tot ce este viu in Uni-vers, este marea vmdecatoare. Boala si nefencirea, precum ~icrima ~i pedeapsa, rezulta dintr-o condulta gre~ita, din aceaconduits care violeaza legile Universului.

Tratamentul nostru este, deci, unul foarte simplu. Oriceboala trebuie sa se vindeee complet In 10 zile,~i lata de ce:boala vine de la sanqe; noi eliminam 0 zecime din celulele san-gelui in f iecare zi; in consecinta putem, printr-o alirnentatie con-venabila , sa ne reinnoim sanqele ln decurs de 10 zile.

Aceasta teorie este sirnpla, dar aplicarea ei e delicata sipoate fi chiar cornpllcata. 0 teorie fara aportul prac ticii este inu-tila; 0 termlca fara 0 teorie simpla ~i c lara poate f i per iculoasa.lata de ce terapeutiea noastra este foarte usor de aplicat: eaconsta din folosirea unor alimente naturale ~i abandonareamedicamentelor, a operaf iilor, a curelor de odihna. De fapt, estefoarte greu sa gasim la ora actuala alimente !?i bauturi care sanu fie contratacute, dar, daca ati lnteles principiul unic al alca-tui rii universului , n imic nu va mai poate tulbura.

TREI TERAPEUTICIDupa parerea mea, exista tre i felur i de terapeutic i:1. Cea a simptornelor. : respectiv d istrugerea simptomelor

prin paliative fizice tot mai violente. Aceasta este medicinasimptomatica, animala sau mecanica.

2. Cea a educate! urmarino dezvoltarea judecath, carepermite omului sa-~i stapaneasca sanatatea. Aceasta este me-dicina umaria.

3. Cea creativa sau spirnuala, constand in a trai fara griji ~itemeri, in deplina libertate ~i dreptate, a lt fe l spus, reatizandu-nepropriul nostru "eu". Este medicina spiritului, a corpului ~i a su-fletului luate irnpreuna.

Daca nu doriti cu orice pret s-o adoptati pe aceasta din ur-rna, este inutil sa continuati lectura acestei cartl, deoarece 0, ,puteti aplica pe prima prin medicina oficiala !?i pe a doua, panala un anumit punct, pr in tr -o metoda spi rituals sau psiholoqica.

Pentru Dumnezeu, Creatorul Universului, nu exista bali in-curabile; nu exists boli incurabile In Impara'tia libertatii ~i adreptatii .

Exista insa oameni pe care nu-i putem vindeca, sau pe ca-.re nu-i putem invata cum sa se vindece. Acestia sunt aroqant ii,care refuza, ln primul rand, sa vada ~i sa inteleaga alcatuireauniversului ~i prineipiul sau unic ~i care neaqa credinta ce poatemuta ~i muntii din loe. "

Daca nu avef vointa sa traiti simplu ~ i cu putin, dupa vechi-ul adagiu vivere parvo (a t rai modest), cheie de aur a sanatat ii,nu ve1i putea si nu vet i merita sa va vindecat i.

Auzim zicandu-se uneori ca cineva vrea sa se vindece, caare vointa de a se elibera cu tot dinadinsul de raul ce l-a cu-.prins, dar la unii aceasta vointa nu este decat dorinta de a seret rage in sine, altfel spus, este defetism. Mult i vor sa fie vinde-

NEFERICIRE J BOALA. ~I CRIMA.Asa cum arata Toynbee, imperi ile mondiale - ic iv il izat ii le lor

au fest dist ruse de viciile interne; in acelasi fel, toate nenoroci-rile ~i t oate bolile omului, inclusiv crirna, yin de la el insusi, de lafaptul ca ignora, aproape cu buna ~tiinta, legile naturii. Ca Printal creatiunii, omul s-a nascut intr-o fericire celesta, unde nu de-pindea ~i nu depinde decat de el ca sa rarnana.

BOll INCURABILENu exista boli incurabile. Am vazut mii de pretinse bali in-'

curabile, ca diabetul, paral izii de tot felul , lepra, epilepsie, astm22

23


12/76

CAPITOLUL IITERAPEUTICA MEA

In medicina Extremului-Orient, se spune ca nu exista mij-loace terapeutice, cac Natura, mama a tot ce este viu In Uni-vers, este marea vindecatoare. Boala ~i nefericirea, precum ~icrima ~i pedeapsa, rezulta dintr-o conduits gre~ita, din aceaconduita care violeaza legile Universului.Tratamentul nostru este, deei, unul foarte simplu. Orieeboala 1rebuie sa se vindeee complet in 10 zile, ~i tata de ce:boala vine de la sanqe; noi eliminarn 0 zecime din celulele san-gelui in fiecare zi; In consecinta putem, printr-o alimentatie con-venabila, sa ne reinnoim sanqele In decurs de 10zile.Aceasta teorie este sirnpla, dar aplicarea ei e delicate ~ipoate fi chiar complicata 0 teorie fara aportul practici i este inu-tila; 0 tebnica fara 0 teorie simpla ciclara poate fi periculoasalata de ce terapeutica noastra este foarte user de aplicat: eaconsta din folosirea unor alimente naturale ~i abandonareamedicamentelor, a operatiilor, a curelor de odihna. De fapt, estefoarte greu sa gasim la ora actuala alimente ~i bauturi care sanu fie contratacute, dar, daca ati lnteles principiul unic al alca-tuirii universului, nimic nu va mai poate tulbura.

NEFERICIRE, SOALA $1 CRIMAAsa cum arata Toynbee, imperiile mondiale si civilizatiile lorau fest distruse de vicii le interne; In acelasi fel, toate nenoroci-rile ~itoate bolile omului, inclusiv crima, yin de la el insusi, de lafaptul ca ignora, aproape cu buna tiinta, legile naturii. Ca Printal creafunii, omul s-a nascut intr-o fericire celesta, unde nu de-pindea ~i nu depinde decat de el ea sa ramana, .

BOll INCURABILENu exista boli incurabile. Am vazut mii de pretinse boli in-

curabile, ca diabetul, paralizii de tot felul, lepra, epilepsie, astm

etc., vindecate in 10 zile sau In cateva saptarnani prin macrobi-otlca, astfellneat sunt convins ca nu ar mal exista bali incura-bile daca am adopta cu totii aceasta metoda.TREI TERAPEUTICI

Dupa parerea mea, exista trei feluri de terapeutici:1. Cea a simptomelor,: respectiv distrugerea simptomelorprin paliative fiziee tot mai violente. Aceasta este medicinasimptornatica, animals sau mecanica.2. Cea a educanei, urmarind dezvoltarea judeca1ii, carepermite omului sa-si stapaneasca sanatatea. Aceasta este me-dicina urnana.3. Cea crsativa sau spirituala, constand in a trai fara griji itemeri, In deplina libertate ~i dreptate, altfel spus, realizandu-nepropriul nostru "eu", Este medicina spiritului, a corpului ~i a su-fletului luate irnpreuna.Daca nu dorif cu orice pret s-o adoptati pe aceasta din ur-rna, este inutil sa eontinuati lectura acestei carti, deoarece 0,puten aplica pe prima prin medicina oticiala ~i pe a doua, panala un anumit punet, printr-o metoda sprituala sau psihoioqica.Pentru Dumnezeu, Creatorul Universului, nu exista bali in-curabile; nu exista bali incurabile In Impara1ia liberta~ii !?i adreptatii. ,Exista lnsa oameni pe care nu-i putem vindeca, sau pe ca-.re nu-i putem lnvata cum sa se vindece. Acesfia sunt aroqantil,care refuza, In primul rand, sa vada s!'sa Inteleaga alcatuireauniversului ~iprincipiul sau unic !?icare neaga credinta ce poatemuta ~i rnuntii din loc. 'Daca nu avef vointa sa trait i simplu ~i cu putin, dupa vechi-ul adagiu v ivere parvo (a trai modest), cheie de aur a sanatatii,nu veti putea !?inu vef merita sa va vlndecan.Auzirn zicandu-se uneori ca cineva vrea sa se vindece, caare vointa de a se elibera cu tot dinadinsul de raul ce I-a cu-prins, dar .Iaunii aceasta vointa nu este decat dorinta de a seretraqe In sine, altfel spus, est~ defetism. Multi vor s~ fie vinde-


13/76

cati de altii sau de un anume instrument, fara sa-si faca meaculpa, far~ sa inoeparteze qreseala care este adevarata cauzaa raului, Acest ia sunt descendentii rasei viperelor, de care vor-bea lsus, ~i ei nu pot !?i nici nu trebuie vindecati, caci nu 0 m~-rita, asa cum nu menta nici sa castiqe Imparaiia Cereasca.Vointa de a trai incepe prin determinarea eauzei tuturor neno-rOcirilor bolilor, nedreptat i lor, pentru a Ie depas i fara violenta,fara in~trumente a n u r n e . ci conform normelor universului, intimp ce dorin ta de a vindeca simptome sau de a stapani sa-natatea nu este decat 0 manifestare a exclusivismului, a ego-ismului unui individ care nu tine cont de legile universului sauvrea sa se arate super ior acestora.

SATORISatari inseamna convingerea profunda, aproape fiziologi-c a, ajuns In imparatia l ibertati i, a fer ic ir ii !?i a dreptatii , atat tn

corp cat, si In spirit. Nu este vorba niei de ocultism, nici de mis-ticism.

Daca drumul spre starea de satori vi se pare infin!t de lung_;inseamna ca punetul vostru de plecare este gre!?it. Inseamnaca aplicaf formula "nu sum, nu vom sti niciodata", formula dejasuqerata de oameni de ~tiinia ca Henri Poincare. Toate cerce-tari le filosofice ~i stiintitice ale Occidentului, care in prezent do-mina. lumea, sunt supuse aeeste i idei.Daca vref sa atinqef starea de Satori, trebuie In primulrand sa studiat i f ilosof ia noastra, care e baza solida a tuturorreligiilor, !?isa pract icat i zilnic, eu str ictete metoda rnacrobiot ica.Trebuie, In primul rand, sa intelegeii minunata alcatuire a uni-versului ~idreptatea ei .Pentru a deveni un sofer sau un pilot bun, trebuie sa ince-peti prin a invata mecanismul !?i funcnonarea vehiculului, iarpentru a fi medicul propriului vostru corp, trebuie sa studiaf ~isa examinati cu atentie reactiile lui. Schimburile de pareri cuprietenii, care au fac~t sau fac aceeasi experienta ea !?i voi,sunt !?iele pline de Tnvataminte.

24

CURAJ, CINSTE, DREPTATECel ce are fa i rna de curajos ignora curajul, eel care e per-

fect cinstit ignora einstea, eel ce e drept ignora dreptatea, eeleare e sanatos ignora sanatatea. Cunoasterea este ?artea deidentitate a unei lumi limitate ~i i luzorii, !?i nu cea a imparaiieiinfinite al cerurilor ..

Daca sunteti siguri pe aptitudinile voastre, pe calitatile !?icunos tmte le voastre, pe bogatia voastra, insearnna c a suntetiprizonierul aces te i lumi limitate. Daca ~tit i ce este curaju l, cin-stea, dreptatea, rabdarea, sanatatea, nu suntef modest 9i ra-rnaneti strain aeestor calitati Acestea nu va pot fi date de catrea l t c i neva : t rebuie sa Ie trai ti voi in!?iva i, daca ele depind de alti isau de unele condlt i i , ele sunt imprumutate, deci nu sunt alevoastre. Daca cineva va garanteaza libertatea, Ti r amanef cuea datori; ~i astfel, cu cat sunt mai mari dreptatea !?i fericireaoferite de altii cu atat va este mai mare datoria. Fericirea, li-bertatea i d~~ptatea trebuie sa f ie inf in ite !?inecondi tionate; a Iecau ta la altii i n s ea m n a a duce 0 vlata de sclav., ' ,

TOLERANTA ,Daca lnvatarn sa fim toleranti, insearnna c a nu suntem.

Totusi, nu exl~ta nimic intolerabil' In aceasta lume, totul estetolerabil. Un om liber accepts totul: vremea rea, ca !?i p e ceabuna; dif icultatile, ca ~i lucrurile placute, moartea s i viata, ~i petoate Ie a c c ep t s cu bucurie. Nu exists proteste, nici obiect l l InNatura, totul este perfect echil ibrat

D a c a gasi1i un c a t de mic l u c ru intolerabil in. aceas ta lume,inseamna ca voi In!?iva sunten intoleranf i excluslvisf si, dacanu pu te t i alunga sau distruge ceea ce cons idera t i intolerabil,traiti in infem.

'Daea "a fi tolerant" este deviza voastra, insearnna ca vo inu suntef asa, ~i toate devizele de acest gen sunt doar recu-n o as te r e a l n vo lu n ta r a a limitelor voastre.

Acela care accepta totul cu placers ignora sensul cuvantu-lui toleranta.

25


14/76

CAPITOLUL IIICELE ~APTE CONDITII. . . , . . . . - . . . . . . ,ALE SANATATII ~I FERICIRII

lnainte de a incepe sa aplicati directivele noastre In ma-terie de regim alimentar, este bine sa va exarninati starea desanatate, ghidandu-va dupa cele sapte norme redate In celece urmeaza.Primele trei sunt de ordin fiziologic. Daca Ie lndepliniti,vef avea 15 puncte, 5 pentru fiecare. Pentru a patra ~i acincea, puteti avea cats 10 puncte, pentru a sasea tot 10puncte, iar pentru a saptea, cea mal importanta, 55 depuncte. Daca din start aveti mai mult de 40 de puncte, In-searnna ca sunteti in forma destul de buna si, daca veti ca~-tiga 60 de puncte in trei luni, va fi un mare succes. Dar ince-peti prin a face acest auto-consult lnainte de a Incepe regi-mul macrobiotic. La inceputul f iecarei luni va veti af la intr-unprogres, mai mare sau mai mic, in functie de rigoarea cu ca-re apllcati regimul. Incercati sa facef acest test pe prieteniivostri , ~i veti f i surprinsl sa constatati ca uni i, care arata bine,stau in reali tate prost cu sanatatea ..

1. Abs~nta obose/ii (5 puncte)Nu trebuie sa va simtiti obosin. Daca faceti un guturai,Insearnna ca organismur vostru a fost obosit timp de maimulti ani. Chiar daca nu facem guturai decat 0 data la zeceani, este semn rau, cac: animalele sunt total scutite de a~a-

ceva, chiar ~i in tarile reci. [nseamna ca radacina raului vos-tru este adanca. Daca, din cane in cane, va vine sa spunet i ;asta e prea greu, sau asta este imposibil sau eu nu sunt instare sa fac asa ceva, nu tacef decat s a va rnanitestati gra-dul de oboseala, cad, daca sunteti cu adevarat sanatosi,trebuie sa putef depasi dificultati le una dupa alta, cu acelasielan cu care un caine alearoa dupa un iepure. Daca nu ca-26

utati sa depa-iti dif icultati din ce ln ce mai mari, mseamna casuntet i defetist. Trebuie sa va aventurati in necunoscut si, cucat e~te mai mare dificultatea, cu atat va fi mai mare place-rea. Aceasta atitudine este semnul absentei oboselii, adeva-rata cauza a tuturor bolilor, i va puteti foarte user vindecade oboseala fara medicamente, daca practicati corect meto-da rnacrobiotica, de lntinerire i de atingere a rbngevitatii.

2. Un apetit ssnetos (5 puncte)Daca nu puteti manca orice aliment natural cu placers ~icu recunostlnta pentru Creator, lnsearnna ca va lipsesteapetitul . Daca gasit i foarte apetisanta 0 simpla bucata depaine neaqra sau un bol de orez complet, insearnna ca ape-titul e bun ~i stomacul e in regula. Un bun apetit, mseamnasanatate: el include ~iapetitul sexual.Apetitul sexual ~i satisfacerea lui cu bucurie este unadintre condit ii le sanatati i. Daca un barbat ! ii i0 femeie nu au

apetit sexual ~i nici placere, insearnna ca unul dintre ei sauarnandoi sunt straini de legi le vieti i, de dialectica Yin-Yang.Violarea acestei legi, din iqnoranta, nu poate duce decat laboala i la deficients mintale. Puritanii sunt lmpotenti ~i deaceea urasc sexuali tatea; tot i cei care sunt acrif ! ii inernultu-miti , interior sau exterior, nuvor intra nicicdata in lrnparatiaCerurilor.3. Somnprofund (5 puncte)Daca vorbiti in somn sau daca aveti vise, lnseamna casomnul vostru nu este bun. Dlmpotriva, daca patru pana lasase ore de somn va satisfac pe deplin, Inseamna ca dorrnit ibine. Daca nu reusiti sa adorrnln ln trei sau patru minute du-pa ce atl pus capul pe pema, Tnorice moment al zilei, in ori-ce Tmprejurare, Inseamna ca spiritul vostru nu este lipsit denelinisti. Daca nu va puteti trezi la ora la care v-ati propuslnainte de-a adormi, lnsearnna ca somnul e inca imperfect.

27


15/76

4. 0 bunii memorie (10 punete)Daca nu uitati nimic din ceea ce vedeti sau auziti In-seamna ca avet( memorie buna. Capacitatea de a ~~~inecreste cu varsta. Am fi foarte nefericiti daca am pierde amin-tirea celor care ne-au ajutat odata si, fara 0 buna memorie,in domenii foarte variate, noi n-arn fi nimie altceva decalniste rnaslni cibernetice. Fara 0 buna memorie, nu putemavea 0 judecata sanatoasa si nu putem decat sa recresarn.Memoria este factorul cel mai important al vieti i noastre,deoareee ea se afla la baza personalitatii. Yoghinii, Budhistii,Crestinli au Intotdeauna 0 memorie buna. Unii ajung chiarsa-~i arninteasca vietile anterioare.Datorita macrobioticii, va dezvoltati memoria la infinit.Puteti constata acest lucru la un diabetic pe care boala I-afacut sa-si piarda memoria. Urrnand regimul nostru, bolnavulT~iva recapata memoria foarte rapid. Lucrul nu este valabil

numai la diabetici, deoarece chiar ~i neurastenicii, idiotii siimbecilii T~i pot recupera memoria. Am cunoscut 0 frantu-zoaica, D-na L., profesor de filosofie, care, lrnpreuna cu sotul~i cei patru copii, a urmat regimul macrobiotic timp de treiani, pentru a-~i ameliora memoria, 0 data cu sanatatea. Sprestupefactia tuturor, fiica cea mai mare, considerate putinanormala de catre Invatatorii ei, a devenit premianta clasei.5. Bunii-dispozitie (10 punete)Eliberati-va de marne: Un om sanatos, adica fara anxie-tati, fara boli, este vesel ~i amabil in toate irnprejurarne. Un

astfel de om va fi cu atat mai fericit si entuziast, cu cat difi-cultati le din viata lui vor f i mai mario Pozit ia corpului, vocea,comportamentul vostru, ba chiar ~i cri ticile voastre trebuie saprovoaee gratitudinea tuturor celor care va Inconjoara. Fie-care verba pe care 0 rost it i t rebuie sa exprime bucuria ~i re-cunostinta, ca $i cantecul pasarilor $i zurnzaitul insectelor dinpoemul lui Tagore. Stelele, soarele, rnunti i, rauri le ~i rnarfteparticipa la bucuria naturii; deci, cum am putea trai fara sa28

fim $i noi fericiti? Ar trebui sa fim fericiti, ca ~i copiii atuncic~lI1dprimesc daruri . Daca nu suntem, lnsearnna ca sanata-tea noastra schioapata. Un om sanatos nu se lasa niciodataprada rnaniei.Cati prieteni intimi aveti? Existenta unui mare nurnar deprieteni buni, de toate felurile, dovedeste 0 lnteleqere larga$i profunda a lumii. Nu-i nurnar aici pe parinti, frati $i surori.Un prieten este un om pe care II iubif ;;i II adrnirati, care varaspunds la fel $i este gata sa va ajute a va realiza visele cuonce pret, chiar $i fara sa i-a cereti.Cati prieteni de inima aveti? Daca aveti putini, inseamnaca sunteti un exclusivist sau un trist del incvent. Nu aveti suf i-,cienta buna dispozitie ca sa-i facef pe ceilalti fericiti. Dacaaveti mai mult de doua bilioane de prieteni intimi, puteti spu-ne ea sunteti prieten cu toata omenirea. Dar nu este indea-juns sa-l nurnarati printre prieteni numai pe oameni, mortisau vii . Trebuie sa adrnirat i ~i sa iubit i toate f lintele, toate lu-crurile, chiar $i un fir de iarba, firele de nisip, picaturile deploaie. lata ce tnsearnna buna-dispozit ie. Trebuie sa putet ispune, ~i uni i chiar reusesc acest lucru, ca nu atl intalnit Incaun om pe care sa nu-I puteti iubi. Daca nu va puteti face pri-eteni intimi din sotia ~i copiii vostri, insearnna ca suntetifoarte bolnavi. Daca nu sunteti veseli ln orice Tmprejurare,sernanati cu orbii, care nu vad nimic din minuni le lumii.Daca aveti cea mai mica planqere de formulat despre or-dinea sociala, eel mai bine e sa va retraqeti In camera voas-tra, ca un melc in cochilia sa, exprirnandu-va resentimenteledoar catre voi In~iva. Daca nu aveti prieteni intimi, urmati-rnisfatul ~i luati 0 l ingurita de gomasio (trei sferturi boabe desusan prajte ~i macinate cu un sfert sare dura) pentru a vaneutraliza aeiditatea sanqelui. Puteti verifica acest procedeupe copiii vostr i: incetat i de a Ie mai da zahar, miere, ciocolataetc., care aciditica sanqele $i, lntr-o saptamana sau doua, uncopil foarte Yin va deveni foarte Yang, adica pi in de voiosie.Uleiul de susan continut ln gomasio inveleste sarea $i anu-leaza setea. Sarea patrunde In circuitul sangvin ~i anuleaza

29


16/76

aciditatea sanqelui Nu uitati ca un exces de acid este 0 pri-mejdie de moarte.Rareori se tntalnesc oameni agreabi li , cacl marea majo-ritate a barbatilor l?i femeilor sunt bolnavi; ei nu pot fi con-darnnati, deoarece nustiu cum pot ajunge la buna-dispozitie.Daca suntet i constienf de alcatuirea minunata a universuluinostru, trebuie sa fiti plini de bucurie l?i gratitudine, senti-mente pe care nu vef lntarzia sa Ie irnpartasiti si altora. Da-ruit i buna-dispozit ie, suradeti ; ;i spuneti cu 0 voce placutacuvantul cel mai simplu "multumesc", in toate lrnprejurari le;;i cat mai des posibil. In Occident se spune "dati si luati"( gi ve a .n d t a. ke ), dar noi va spunem "dati, dati ;;i iarasi da,i,atat cat puteti", Nu veti fi niciodata In pierdere, deoarece atiprimit viata ii totul In aceasta lume fara sa cheltuiti nimi~.Sunteti fiii unici ai Universului infinit, care creeaza. anima,distruge l?irecreeaza tot ceea ce va trebule. Daca !?ti tiacestlucru, totul va va veni din abundenta. Daca, practicand gene-rozitatea, va este teama ca va pierdeti banii sau proprieta-tea, inseamna ca sunteti bolnav ;;i nefericit, iar judecatavoastra suprema este part ial sau total rntunecata. Nu vedetiordinea grandioasa a universului. 'Orbirea spiri tului este mult mai prirnejdioasa decat orbi-rea fizica. Trebuie vindecata cat mai repede, pentru a puteabeneficia de magnifica ordonare a naturii. Daca va este tea-ma ca v a pierdeti bunuri le, sunteti victima uitarii , ati pierdutcomplet din vedere originea averii l?ia vietii voastre.Daca va daruit i doar 0 parte, mai mare sau mai mica, dinavere, inseamna ca nu actionati conform maximei orientale"dati l?i iaral?i dati", ci conform teoriei economistllor occiden-tali, teo!i~ in~en~ata c!l mijloc d~ justificare a colonizani iiexploataru prrn vtolenta a oarnenilor de culoare. Darul orien-tal este un sacrificiu, 0 expresie a gratitudinii infinite, a lnte-legerii faptului ca ne eliberarn de toate datoril le. A ne sacrif i-ca, inseamna a da partea cea mai mare si mal buna din ce-ea ce posedarn. Sacri ficiul este 0 ofranda adusa dragosteieterne, l ibertat ii infini te l?idreptat ii absolute. Adevaratul sa-

30

crificiu consta in a ne darui cu bucurie viata sau Insal?i prin-cipiul vietii noastre, omniscient, omnipotent si omniprezent:Satori. Aeeasta este eliberarea.Mama noastra, Parnantul, se daruie fara Tneetare pentrua hrani iarba, iarba se daruie pentru a hraoi animalele. Ani-rnalele insufletesc aceasta lume cu veselia lor ;;i singuranota discordanta este adusa de om, care ucide !?id istruge.De ce omul nu se daruieste altora? In natura, moartea esteurmata de 0 viata noua, in asa fel lncat ernul, la randul sau,ar trebui sa se daruiasca, pentru a realiza eel mai uimitor mi-racol al creatiei ; ;i sa gaseasca l ibertatea inf lnita, eterna feri-cire l?idreptatea absoluta. Cei ce nu inteleg acest lucru suntselavii, bolnavii sau nerozii.Daca sunteti vesel tn orice lrnprejurare, daruind fara In-cetare ceva celorlaltl , daruind chiar l?i cei mai minunat lucrudin lurne, veti f iubit de toti ;;i vef f i foarte fericl t. Puteti faceacest lucru daca Imi u r m a u sfaturile l?igasiti noile orizonturiale tararnului la care viseaza omul, asa cum spune Toynbee,de mai mult de 0 suta de mii de ani. Medicina este Tnreali-tate un fel de tampa a lui Aladin sau un covor zburator. Ina-inte de toate trebuie sa va restabiliti sanatatea, In asa fel in-cat sa ca;;tigati cel puiln 60 de puncte din cele sapte conoitiiale Sanata1ii ;;i Fericirii.

6. Vitezadegfmdire $i deexecutie (10 puncte)Un om sanatos trebuie sa alba capacitatea de a gandi l?ide a action a coreet, rapid l?i cu eleganta. Rapiditatea esteexpresia libeJiatji. Oamenii care fac totul prompt ;;i precis,precum !iiicei gata sa raspunda la orice apel sau provocare

sunt ln fprma buna. Ei se disting prin capacitatealor de apune ordine peste tot, ln viata lor de zi cu zi. Acest lucru sepoate constata In lumea animalelor l? i plantelor. Frumuseteaformei sau a aetiunii este semnul intelegerii ordinii Univer-sului. Sanatatea si fericirea sunt, ! ii iele, manitestari ale ordi-nii Universului e;xprimate ln viata cotidiana, asa cum este siseninatatea. De altfel viata, sanatatea, divinitatea l?i eterni-31


17/76

tatea sunt un singur tot.Este imposibil sa reallzarn aceste conditil ale sanata~ii,

fara sa respsctam regimul macrobiotic, regim simplu !?i u serde aplicat, esen ta a unei filosofii vechi de 5 000 de ani, caree simpla oiusoara. Deveniti astfel creatorul propriei voastreviet i, al sanatat ii oial fericirii. Va puteti vindeca nu numai bo-lile fizice, dar ~i deficientele psihice. Daca cunoasteti 0 me-toda mai buna, indicati-mi-o !?i mie !?i voi abandona drumulspre fericire pe care merg de 48 de ani, pentru a-I adopta peal vostru.

7. Dreptatea (5 5 puncte)A saptea conditie a sanatati i este dreptatea. Da c a nu ln -

telegem asta, ceea ce stirn despre rnacrobiotica devine unpacat ! Doar 0 persoana din zece mii sau dintr-un milion Tn-teleqe dreptatea, iata de ce nefericirea este atat de raspan-dita.

Cel bolnav sau nefericit este un mincinos care nu arevointa de a trai dreptatea pana la capat.Nici rnacar Franklin sau Gandhi nu cunosteau dreptatea!

Dreptatea de care vorbesc eu este foarte sirnpla. Este unalt nume dat ordinii universului. lata de ce acela care traiestebazandu-se pe dreptate dobandeste fericirea eterna ~i liber-tatea intinita. Cum s-o utilizarn pentru a vindeca boala? Esteextrem de usor .

Cel care inteleqe ordinea universului, cel ce 0 asimilsaza,si-c lnsuseste !?i0 practica nu are deloc nevoie sa se cufundeIn diverse studii. Legea este mai presus de probleme.

In Ext remul Orient, cuvantul Bontoki itu i nseam na : toatelegile se unitica Intr-una. Este un cuvant care probabil nuexista in Occident, dar sunt totusi sigur ca, pretutindeni inlume, oameni i II cauta Tn bezna. Ceea ce stirn despre asaptea conditis a sanatatii se poate exprima dupa cum ur-m ea za :

sa nu mintim niciodata pentru a ne proteja;sa f im precisi ;

32

sa iubim int reaga lurne:sa cautarn Intotdeauna dificultatile, sa Ie gasim, sa Iecornbatem, sa Ie rezolvarn !?i sa Ie cucerm- cu toatafor tade care dispunem;sa 'fim din ce Tn ce mai fericiti,sa i rnprastiern luminaln Tntreaga lurn e : ~ . .sa nu avern niclcdata dubii, sa transformam neferici-rea In fericire.Singurul lucru pe care trebuie sa-l facem, pentr.u ~ :.ealiza

aceste sase puncte, este sa u r rn a rn c a ie a macroblotl~lI. Dar,.pentru a explicanotiu~eade ~reptate, _a~ avea ne~ole de 0carte Tntreaga. La fel In ce priveste sanatatea !?I llbertatea.Aici m a voi rezuma, deci, la a spune: .. . .. " Totul'Tn aceasta lurne este inventie sauiluzie, nu e rurmcadevarat , sinqurul.adevar 11putern gasi iubind principiul unic -i macrobiotica, cu 0 d.ragoste netarmurit~. Sa. v:en:, ~ con-vinge pe toata uimea de aceasta, altfel e irnposibil sa fim fe-riciti ... ". .

33


18/76

CAPITOLUL IVCU CREDINTA, NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL

Toata filosofia Orientului se bazeaza pe cunoasterea al-catuiru Universului inf init - numit ~i Imparatia Ceruri lor, stu-diata ~i sub denumirile de Jainism, Budhism, Hinduism,Judaism, Cristianism, Islam, Taoism, Shintoism etc. Singurul1ela l acestor religii este acela de a-I Invata pe om sa doban-deasca, pentru el ~i prin el, fericirea, libertatea ~i sanatatea.Principiul acestor religii este dialectic, paradoxal ~i dificil,dar eu I-am simplif icat In asa rnasura, lncat el poate f i In~elesde tot i i aplicat in toate circurnstantele. Con cep t ra desprelume ~i viata, alcatuirea universului sunt transpuse in planbiologic. Teate religiile insista asupra importantei unei ali-rnen tatn corecte. Una din cele mai stravechi culegeri de legi,cea a lui Manu, ne arata, i ea, calea de a cuceri fericirea ~ipacea. Religi ile au, aproape toate, regul i str icte In domeniulalimentar. Fara sa respectarn aceste regul i este imposibi l sane dezvoltarn judecata suprema ~j, ln consecinta, sa urrnarno religie. Acest lucru pare sa fie ignorat de teologii ~i cleruldin Occident.

In Budhism, si in special In Budhismu! Zen, regulile die-tetice sunt severe. Se publica la ora actuala In Occident nu-meroase lucrari despre Budhismul Zen ~i fi losofia hindusa,dar nici una nu da expllcatli complete asupra importantei ~isuoertoritat ll acestui principiu .de baza. De aceea filosofiaVedantei, a Taoismului, a Budhismului etc. nu poate fi Inte-leasa In Occident. De altfel , daca toate rel igi ile si-au pierdutautoritatea, este din cauza ca au neglijat sau au ignorataceste idei fundamentale. $i de aceea pacea, l ibertatea, sa-natatea ~ifericirea dispar treptat din lume.isus a spus (Matei, cap. XVII, verset 20 ~i 21): "Daca atiavea credinta doar cat un bob de mustar, ati spune acestuimunte: , ~i el s-ar muta, nimicnu v-ar fi imposibil".

34

Daca aveti credinla, nimic nu va este imp~sibil, .i~da~~ceva vi se pare imposlbi llnseamna ~a nu.aveti ~r~dl.nta rue:cat un bob de rnustar. Crimele, razboalel~: ~ara.cla, rea-vointa, "bolile incurabile", toate se ~atoreaza lipsei de cre-dinta. Fericirea si nenorocirea depln~ de e~mportamentulnostru, care la randul lui este dictat ~e J.udec~ta~ .Care este raportul intre judecata ~I credinta? C~ed~n~taeudecatoru1. Judecata care ~chiopateaza este cea Ilps.lta deJcredinta. Credinta este judecata ln infinit, ~i nu 0 put~tl aveadaca nu va este'mereu prezenta In minte ord~ne.amaiestuoa-sa a universului. Daca aveti incredere doar In instrumenteleoamenilor, cum ar f i legile, puterea,~tiinta, banii , d:o~unle,medicamentele, insearnna ca nu aveti inc~edere.d~ecatIn ee-ea ce e relativ si nu In infinit. Orice judecata rela~va este~tra.n-zitorie ~ifara valoare. lnainte de t~ate, trebuie ~a ne straduirna lua in considerare ordinea eterna a umversulul. ~A~ fi foarte fericit daca ati putea u!iliza a~easta carte .eape un pasaport spre fericire, eh.iarda.ca.numal pentru 10 ~lle.Daca vreti sa va simtit i fer ici t, liber ~I plin de vigoare urr:;andaceste regul i veehi de eincizeci de seeole, putet i lua legaturaeu mine oricand si oriunde. Raspund la telefonul cu numele"Crsdinta". .In Imparatia Viet ii , f iecare trebuie sa Inveje totu. l s:ng~r..Pentru aceste cunostinte nu sxista nici scoala sp~c~ala, nl~1universitate. Universul este scoala sterna. Nu exista da~scalcaci fiecare trebuie sa lnvete despre toate :? i de .Ia t~ata lu-mea, zi ~i noapte, ~imai ales de la ~u~m~n~i cei r : n al puter-niei si cruzi; fara lupta devenim lenesi, slab! ? I pro~tl.. .

Acest indreptar pentru viata va este mal mult decat sufi-cient tn marea scoala a vietil. Nam scris niciod~ta 0 cartecare sa raspunda la atatea tntrebari, cu toate ca~am scnsdeja mai mult de 300 In japoneza. In Orient: d~scalul puneintrebari, dar nu raspunde niciodata, el tortlfica astfel Jude-cata elevilor sai. . ~ ~ ~In marea scoala a fericiri i ~i l ibertat ii , sinqura I~~ataturaeste practica, teoria nefiind decat un produs al gandlrll.

35


19/76

CAPITOLUL IVCU CREDINTA, NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL

Toata filosofia Orientului se bazeaza pe cunoastersa al-catuirii Universului infinit - numit ~i lrnparatia Cerurilor, stu-diata ~j sub denumirile de Jainism, Budhism, Hinduism,Judaism, Cristianism, Islam, Taoism, Shintoism etc. Singurultel al acestor religii este acela de a-l invata pe am sa doban-deasca, pentru el ~i prin el, fericirea, libertatea ~j sanatatea.Principiul acestor religii este dialectic, paradoxal ~i dificil,dar eu l-am simplificat in asa rnasura, lncat el poate f intelesde toti ~i aplicat In toate circumstantele. Conceptia desprelume ~i via~a, alcatuirea universului sunt transpuse In planbiologic. Toate religiile insists asupra irnportantei unei ali-rnentatli corecte. Una din cele mai stravechi culegeri de legi,cea a lui Manu, ne arata, ~iea, calea de a cuceri fericirea ~ipacea. Religiile au, aproape toate, reguli stricte In domeniulalimentar ..Fara s a respectarn aceste reguli este imposibil sane dezvoltam judeeata suprema ~i, in consecinta, sa urmarno religie. Acest lucru pare sa fie ignorat de teologii ~i eleruldin Occident.T n Budhism, ~i in special in Budhismul Zen, regulile die-tetice.suntsevere. Se publica la ora actuala in Occident nu-meroase lucrart despre Budhismul Zen ~i filosofia hindusa,dar nici una nu da explicatii complete asupra importantei sisuperioritatil acestui principiu .de baza, De aceea filosofiaVedantei, a Taoismului, a Budhismului etc. nu poate fj Inte-leasa 'in Occident. De altfel, daca toate religlile si-au pierdutautoritatea, este din cauza ca au neglijat sau au ignorataeeste idei fundamentale. $i de aceea pacea, libertatea, sa-natatea ~ifericirea dispar treptat din lume.Isus a spus (Matei, cap. XVII, verset 20 si 21): "Daca atiavea credinta doar cat un bob de mustar, ati spune acestuimunte: . ~i el s-ar muta, nimicnu v-ar fi imposibil".

Daca ave~i credinta, nimic nu va este imp~sibil, .~i~da~~ceva vi se pare imposibil tnsearnna ~a nu.aveti ~I'~dl.nta mCIcat un bob de mustar. Crimele, razboalel~, ~ara.cla, rea-inta "bolile incurabile" toate se datoreaza lipsei de cre-VO l , , '. t Idin~a. Fericirea !?i nen?rocire~ depln~ de c~mportamen unostru, care la randul lUI este dlctat ge ~udec~ta~ .Care este raportul Tntre judecata I credinta? C~ed~nJae. decatorul. Judecata care schiopateaza este cea IIps.lta de~redinta. Credinta este judecata T.nin~init, ~i nu a put~tl aveadaca nu va este mereu prezenta In minte ord~ne.arnalestuoa-sa a universului. Daca aveti incredere ~oar In In.~trument~leoamenilor, cum ar fi legile, puterea, stiinta, banii, droqurile,medicamentele, inseamna ca nu aveti inc~edere.d~ecatIn ce-ea ce e relativ ~i nu in.infinit. orlce judecata ~ela~va este

ytra.n-

zitorie ~ifara valoare. Inainte de t~ate, t:ebule ~a ne straduima lua Tnconsiderare ordinea etema a um ve rsu lu i, ~A~ fi foarte ferieit daca ati putea u!iliza aceasta carte cape un pasaport spre fericir~,. chiar da.ca.numal pentru 10 :lle.Daca vref sa va slmtiti tartcit, l iber ~I piIn de vigoare urr:;andaceste reguli vechi de cincizeci de secole, puteti lua legaturacu mine oricand ~i oriunde. Raspund la telefonul cu numele"Credinta". .I n f~paratia Vietll , f iecare t~eb_uie.~a Inveje totul s~ng~r..Pentru aceste cuncstinte nu exista nlCI ~:oala spec~ala, nll::1universitate. Universul este scoala eterna. Nu exista da~scalcac : fiecare trebuie sa fnvete despre toate ~i de la toata lu-mea, zi ~i noapte, ~i mai al~s de la du~m~n~i cei ~ai puter-nici ~i cruzi: fara lupta devenirn lenesi, slabi ~I prosti. . " .Acest Indreptar pentru via\a va este ~al .n:ult d~cat sufi-cient in marea scoala a viett i. N-am scns nlclod~ta 0 ca~ecare sa raspunda la atatea Intre~b~ri, c~ toate cayam scnsdeja mai mult de 300 In japoneza. ~nOnent: .d~scalul punelntrebari, dar nu raspunde niciodata, el tortit ica astfel Jude-cata elevilor sal. ~ ~ ~. In marea scoala a fericirii !?i l ibertatii, sinqura i~~ataturaeste practica, teoria nefi ind decat un produs al gandlrll.


20/76

AR TREBUI sA AVETI LlBERTATE INFINITA.Daca omul este superior animalelor, ar trebui sa stie s'ase ingrijeasca rnai bine ca orice animal. Un .orn care nupoate sa se vindeee 'l?inu-si 'poategasipropria libertate, pro"pria sa fericire l?idreptate, prin forte propri i, fara ajutorul ce"

lorlalti sau al unor instrumente fabricate', este facut s,af ie ex" _ploatat l?idevorat de altii, pentru ahrani viermii ~i rnicrobii. EInu are nevoie sa rnearqa.Inintern dupa rnoarte, caci se afladeja acolo. ,Qriee om s-a nascut fericit. Daca nuests fericit, e numaidin cauza lui. Insearnna ca a violat ~i continua sa violeze Ie"gile universului. Daca vreti sa traiii Q viata tericlta, inters-santa, vesela l?i lunga, trebuie sava dezvoltati inteliqenta ~ijudecata consurnand alimehte naturale, conform preceptelortuturor oamenilor liberi, asa cum arata cartile sacre: Biblia,Canonul lmparafului Gelben, I-King, Teo-te, Baghavad Gita,Charak-Samita etc.lata un alt test al fericirii: daca exista in aceasta lume 0singura persoana sau un singur lucru pe care nu-I puteti iubi,nu Yeti fi niciodata fericiti si, daca nu sunteti fericitl, suntetibolnavi, In corp l?i In spirit. Daca sunteti bolnavi, trebuie sava vindecati voi- lns.va: daca asteptat i ca alt ii sa va vindece,vindecarea va fi incompleta, caci va pierdeti independents ~ilibertatea.Fericirea !ii i l ibertatea trebuie sa fie a voastra 100%. Sa-natatea ~i fericirea venite de la altii va creeaza 0 obliqatiecare, mai devreme sau mai tarziu, trebuie platita. Cei ee serezurna la un sirnplu "multurnesc" sau ehiar la un "multumescmult ' sunt bolnavi ln spirit pana la ultima lor suflare, pentruca viata lor este un lung sir de datorii.In fapt nu putef da Inapoi tot ceea ce datorati In aceastaviata, pentru ca nu avef decat ceea ce datorati, dar v a vetielibera daca raspanditi bucuria ~i rscunostinta in jurul vostru.Veti arata astfel adevarata voastra lnteleqere asupra ordini iuniversului ~i a [ustetli lui, Pamantul da 10 000 de boabe

36

\

dintr-unul singur, "unul pentru 10 000" este legea acesteilurni, iar mizerabilul care violeaza aceasta lege nu poate traifericit, el se afla Inchis In aceasta Tnchisoare lnvlzibila nurnita80ala, Mizerie, Diticultati.TREBUIE sA FITI PROPRIUL VOSTRU MEDICMedicina rnacrobiotica va preqateste pentru 0 viata lun-gaoEa este extrem de sirnpla ! ii ieconomica Poate fi aplicataortcand, oriunde !i ii la orice varsta. Este mai deqraba educa-t i'va, decat curativa, ~i se spri jina in intregime pe inteliqenta!?ipe vointa voastra. Prin macrobiot ica, studiati calea ee du-ce la Satori, la realizarea de sine, la el iberare, acesta f iind undrum pe care trebuie sa"1parcurqeti singuri.Arta int inerir ii iia lonqevitatii este praqrnatica, adica ba-zata pe experienta ~i in special pe experienta personala, saupe cea care va invit s-o dobandit' , Pentru inceput, respectati

Tntocmai, timp de numai zece zile regulile fundamentale cese afla expuse In capitolul VI, dar, pentru a Ie Tntelege maibine, este nevoie sa va vorbesc putin despre principiul Yin"Yang.

37


21/76

GAPITOLULVYIN $1 YANG

Lumea este dominate de doua forte antagoniste, darcomplementare, pe care orientalii Ie numesc Yin si Yang.Acest lucrueste difici l de lnteles pentru occidentali , de. ace-ea, in aceasta lucrare, am simplificat teoria ~i va cer numaisa-m' urmati sfaturile, asa cum profesorulHerrigel le-a urrnatpe cele ale rnaestrului Awa4, Acest moddea ne alimenta nu .este la fel de dificil ca un post; puteti manca oricat coriti, da-ca masticati bine.lata, deci, 0 privire rezurnatlva asupra teoriei Yin-Yang:Conform filosofiei noastre,nimic nu exista In aceasta lu-me In afara fortelor Yin ~i Yang, torta centrituqa ~i forta cen:;tripeta. Forta centripeta este constrictoaresi produce sune-tele, caldura, lumina; torta centrifuqa lnsearnna expansiune,ea este sursa de liniste, frig ~i obscuritate. Urrnatoarele fe-nomene fizice sunt diferite rnanitestan ale acestor forte: .FENOMENE FIZICE YIN YANGTendlnta Expansiune CoiltractiePozitie Exterior InteriorStructura Spatiu TimpDirectie Ascendenta DescendentsGuloare Violet RO$uTemperatura FriQ C ald :Greutate Usor GreuElemente Apa FocAtom Electron ProtonElemente chimice Potasiu SbdtuOxigen HidrogenCalciu, Azot . .Carbon, MagneziuS,P,Si,Fe,Gu,Gu, As, Li , Hg, UrMn,Zn,F,SrPbetc.4 Vezi: Zen $i tragerea cu ercui, de HerrigeL

38 .

DOMENIUL YIN YANGBIOLOGICv r a t a Regnul veaetal Heqnul animalVeaetale Salate CerealeSistem nervos Ortosimpatic ParasimpaticMi$care In ios InsusGust lute, acru, dulce Sarat, amar, alcalinVitamine C,B2,B12,Pp, B1, D,K,E,AB6Cateva cazuri In care Yin produce Yang ~i Yang produce Yin

YIN YANGTinut Rece TropicalAnotimp . lama VaraSex" r . Feminin Masculin . ,Yang ~i Yin derlva unul din celalalt :Tlnuturite reci, care sunt Yin, produc animale ~i vegetale

Yang; ~i invers, .animalele si vegetalele care s-au nascut inregiuni Yang , deci calde, sunt Yin. In acelasi mod, ovululprodus de sexul feminin Yin este Yang, in timp cespermato-zoidul, produs de sexul mascul in Yang, este Yin.Va intrebati,' de,sigur,;ce trebuie sa mancaf si, de ass-menea, daca esie' bine sau nu sa fiti vegetarieni saufrutarisni. Lasarn declzia asta pentru mai tarziu, dar gandit i-va totusi lei asta, inca' de pe acum. Numai reflectand vetilnteleqe si veti ajunqe la un rezultat. A reflecta insearnna a~antari totul In acesti termeni, Yin ~i Yang, care sunt cheile

Imparatiei Cerurilor. Pentru cei care cunosc energiile Yin ~iYang stiind sa IeeChil ibreze, universul ~ivlata constituie ceamai mare scoala C E l poateexista. Pentru eel care nu cunosc.acest principiu Yin-Yang, viata este un inferno

5 Ovulul este Yang si spermatozoidul este Yin.39


22/76

TABELUL ALiMENTELORclasate in ordine rnerqand de la Yin V la Yang fj,

.r

CEREALE ,V'VV' G erm e n i d e c ere ale { I. O r e zV' P o r u m b M e i .S ec a ra GrauO rz M HriscaOvaz

LEGUMEV''i1'i1 Vinete varza ve rdeT om ate A PapadieCarto f i , , S al at a v e rd eArde i Fet icaBo b AndiveFasole (c u e xc e ptia fasolii azuki) V arza c re ataCast ravet i NautSoaran qhe l R id ic h iMacr i~_ NapiSpanac ceaoa .,Anghinar ie PatrunjelDo v lec e i H a s ma tuc h il.a sta ri d e b am b us {I.{I.DovleacC iupe r c i MorcoviV'V'Y' Mazare Salsif[Sfec la . Fuk iTel ina Brus tureUsturo i . Cres o nY' V ar za r os ie

,R ad ac in a d e p ap ao ieConopida S em in te d e d ovle ac pra jite

V arz a a lba AM Ain en joLin te

40

PE~TEY' Stridi i L im ba de m areP a lo u rd e ( sc oi ci c o m e s ti bi le ) Doradacaracatlta To nTipar 11 S o m o nCrap Lanuust ineM ou le s (sc o ic i c om estib ile ) C re ve tiMer la n H o m a rMer luc iu Her ingR a c i Sardine 'r-past rav Sardele$tiuca {I . { I .Cavia r

l CARNEV'V' Melc i OaieBroa!?te A P orum be lPorc PotarnicheV i t e l RataV ita C urc anC al M Q u a ( fe c u nd at e )le pu re de c asa 1 1M F azanle pu re de c am pV' Pu i

Puii, ootemicnite i fazanii trebuie sa fie hraniti cu graunte.PRODUSE LACTATE

VVV laur t LapteBran za de vae i C a m a m b e r tS ma n ta n a Cascava lcrerna de b ran za {I. Roque for tMargar ina 11{1.Bran za de c apraU nt

41


23/76

FRUCTEvvv Ananas MigdalePapaya ArahideManoo Nuc iGrapefrui t l.ubenitaPortocale


24/76

contau printre eeremaniile eelemaiimportante. fiind cons ide-rate creatore pentru via1a ~i gandire. Sa nu uitam importantadescoperirii focului, care a dlferent lat omul de animale.

lata un meniu pentru a saptarnana, printre multe altele:Micul dejun Pranz Cina

crerna de orez Orez complet sau Chapati , supa ruseascapaine, nituke demarcovi, ridichi

orema de ovaz Ksshe, n it uke de Macaroane de hriscacressonCrerna de hrica Orez gomoko Supa cu faina de po-rumbCrerna de orez Orez camplet, Supa de zarzavaturi,misoni, morcovi, paine Ohsawa

cectQaPaine neaqra cu Orez camplet, Hricamise ;;i yannoh Tenpura cu sos de -soia

Crema de ovaz Orez prajit, nituke I 'SUpa de dovleac, painede morcovi neaqraHrisca prajita, paine Orez completneau ra , cafe aOhsawa

Puteti folosi intotdeauna la masa gomasio ~i 50S de so-ia.

Ceaiul verde natural eu sos de soia (syo-ban) este reea-mandat 7nainte ~ i dupa rnasa.

Ceaiul Mu este recomandat celor care vor sa se"yanghizeze" cat mai repede: el trebuie folosit I n timpul me-sei sau dupa-arniaza.

Soia, miso, tekka, crema de mise etc. trebuie sa inlocu-iasca untul ~i branza.

44

CAPITOLUL VIBucArA.RIA MACROBIOTICA.SAU CELE ZECE MODURIDEA NE ALiMENTA CONVENABIL

Exista zece moduride a manes ;;i a bea care va permitsa dobanditi 0 buna sanatate prin realizarea echilibrului Yin-Yang. Oaf, chiar daca nu intelegeti teoria,. puteti alege unuldin regimurile indicate In tabelul de mai jos, adevarate calspre fericire, urmandu-l cu atentle. .

Nr . ce - Legu'- Supe Car- Sala- Oeser- Bauturiregim reate me n e te turi7 100%6 90% 10%5 80% 20%4 70% 20% 10% Cat mai3 60% 30% 10% putin2 50% 30% 10% 10% posibil1 40% 30% 10% 20%'-1 30% 30% 10% 20% 10%-2 20% 30% 1 0 ' ' ' 1 0 25% 10% 5%-3 10% 30% 10% 30% 15% 5%Puteti incepe doar prin a lnlocui carnea cu f ructele oisa-

lata, devenind astfel vegetarian.Daca, lnsa, nu ajungeti la starea pe care v-a doriti, Tncer-

catl regimul imediat superior. Regimul cu nu 7 este eel rnai~~or de urmat; ultimul de jos este eel mal dificil de echilibratlncercati deci regimul cel mal simplu, timp de 10 zile, res-Peetand urmatoarals reguli: .

1. Nu consumati produse ale lndustriei alimentare, cazahar, bauturi, alimente colorate chirnic, oua. nefecundate, conserve.

2. Gatiti conform principiilor macrobiotice.vadica In ulei45


25/76

vegetal sau in apa. Sarati cu sare marina nerafinatai nelrnboqatita. Folosit i de preferinta recipiente dinlut ars, pirex sau tonta emailata.3. Pe masura ee conditia fizica i psihica vi se amelio-reaza ;;i intelegeti mai bine principiul Yin-Yang, putetitrece la regimuri situate mai jos pe tabel, dar cu mareprudenta, Regimuri le situate mal sus de nr. 3 Ie putet iaplica oricand ~i oncat de mult timp, fara nici un peri-col dar, daca nu va este mai bine (va puteti controlastarea, din cand In cand, pe baza celor sapte conditiiale sanatat ii date in capitolul I ll ), revenif la regimul 7t imp de 0 septarnana sau doua i chiar mai mult.4. Nu consumati nici fructe, nici legume cultivate cu ln -graaminte chimice sau protejate cu insecticide.5. Nu consumati alimente provenitedin regiuni inde-partate de cele in care traiii (cu mici excepti i, totusi).6. Nu consumati legume in afara sezonului lor normal.7. Evitati pe cat posibil legumele cele mai Yin, ca to-matele, cartofii, vinetele.

8. Nu folositi condimente, nici ingrediente chimice, cuexceptia sarii naturale, a sosurilor macrobiotice i apastel de soia (miso) (vezi 20) pe care Ie gasiti lamagazinele specializate.9. Cafeaua este interzisa. Nu folcsit i ceaiul care continecoloranti caneerigenL Doar ceaiul natural de China ~ieel Japonez sunt permise.10. Aproape toate alimentele provenind de la animaledomestiee, ea untul, branza, laptele, carnea de pui,porc sau vita etc. au fost tratate cu produse chimiee,in timp ee marea majoritate a animalelor salbatice,pasari, rnoluste, sunt Inca pure.ALiMENTE RECOMANDABILE

Toate cerealele ca orezul complet, hrisca, graul, porum-bul, orzul, meiul sunt excelente. Le putef consuma crudesau gatite cu sau fara apa, prajite, coapte la cuptor sau sub46

forma de crerna, in orice canti tate, cu conditia sa Ie rnasticatibine.puteti de asemenea consuma toate legumele de sezon(cu exceptia celor rnentionate mai sus) cum ar fi: morcovi,ceapa, dovleac, ridichi, varza, conopida, creson, salata ver-de. Printre plantele salbatice puteti consuma papadie, pod-bal, brusture, traista ciobanului, creson etc.

MASTICATIATrebuie masticate fiecare lrnbucatura de cel putin 50 deori si, daca vreti sa asirnilati cat mai repede metoda ma-erobiotica, rnasticati de 100-150 de ori. "Trebuie sa meste-cati bautura i sa beti mancarea", spunea Gandhi. lrnbucatu-ra cea mai delicioasa devine cu atat mai buna cu cat 0masticati mai bine. Incercati cu 0 friptura la gratar~ prin mas-ncatls, acesta I~i va pierde foarte repede gustul, caci numaialimentele cu adevarat bune ~i indispensabile se ameliorea-

za prin rnasticatie, In asa masura incat, daca va obisnuif samasticati bine, nu vef mai putea renunta cat t imp veti trai.MAl PUTIN L1CHID

Este dificil sa ne oblsnuim sa bem mai putin, este maigreu decat sa ajungem sa rnancarn mai putin i mai simplu.Corpul nostru este in mare parte compus din apa, dar ce-realele f ierte contin 60-70% apa, iar legumele intro 80-89%,astfel ca band In plus multe lichide, absorbim automat preamulta apa, care este Yin. Daca veti sa accelerat i rezultatelec~rei macrobiotice, trebuie sa beti rna: putin, astfel incat saunnali doar de 2 ori pe zi - femeile, ~i de 3 ori - barbatii.Formula "beti cat vreti" nu este 0 buna recomandare iarauto~ul ei ignora' desigur 'minunea metabolismului renal $i inSpecial eel al glomerulelor lui Malpighi.

47


26/76

BucATARIA MACROBIOTICA CAPITOLUL VIIBucataria macrobiotica este deticioasa dar trebuie sa ne-o tacern singuri. Asta 0 sa ne ia ceva tirnp, caci pentru acestt ip de bucatarie trebuie sa fim creatori, adrca sa lnvatarn artade a combina Yin cu Yang. Din pacate in educatia modems

capacitatea creatoare este neglijata, uneori chiar anihilata.Viata este creatoare a trai insearnna a crea si nu putemtrai far~ sa cream: zi de' zi, prin alirnentatie, noi ne tabricamsanqele care apoi ne hraneste organismul. Puterea noastrade adaptare se datoreaza acestei capacitat l creatoare ~i vi-ata este expresia acestei capacitati, care depinde in marem'asura de dozarea ~i prepararea elementelor Yin ~i Yang inalimentele ~i bauturile noastre.La inceput, ne stiind nimic despre bucataria macrobiot i-ca, mancarurile voastre vor fi mai putin gustoase, dar astanu are importanta. Daca nu sunt atat de gustoase, veti man-ca mai putin, spre marele avantaj al stomacului ~i lntestine-lor, care cu siquranta ca sunt mai mult sau mai putin obosite.Oricum, rneritati de pe acum felicitarile mele. .Studiind in acelasi t imp practica si teoria, va yeti dezvoltajudecata ~i, mai devreme sau mai tarziu, veti deveni expertin dozarea Yin-Yang a felurilor de rnancare, 0 arta de ceamai mare importanta pentru viata voastra.

ALiMENTE PRINCIPALEDupa parerea mea, lucrul cel mai ciudat in Occident esteabsen~a unor minime notiuni asupra principiilor aJimentare,

acestea nefacand obiectul nici unor programe de studiu in~coala. Odinioara aceste studi i erau considerate de cea maimare importanta i,.la inceputurile istoriei noastre, principa-lele alimente erau chiar zeificate. Textele Upanlsad spun caintelepiii, in cautarea lui Dumnezeu, credeau ca el este re-prezentat pe parnant prin qrau si, tot in aceasta traditie, fa-mil ii le brahmane ortodoxe din sudul Indiei inalta Inca ~i acumo ruqaciune orezului, inainte de a-l .consuma. Cred caaceasta asimilare a graului cu Dumnezeu este conceptia ceamai irnportanta a omenirii. Ea a avut 0 influerita enorma, cai cea a descoperiri i tocului. Ajungand insa in aceasta partea lumii, mi-am dat seama ca aceste notiuni au fost completpierdute.Putem, desigur, sa traim mancand tot ceea ce este peplacul simturilor noastre ~i tot ce ne permite buzunarul, daracest gen de alimentatie are intotdeauna limite, iar primaconseclnta este pierderea fericiri i i aparit ia dificultat ilor detot felul, boli, crime, razboaie.Facand distinctia intre alimentele principale si cele se-c~ndare, popoarele din Orient au dus 0 viata libera i fericitapana la venirea stralucitei civi lizati i occidentale mai mult sau,mai putln violente, eu maslnariile ei stiintifice i industriale. Eu am experimentat acest impact pe propria mea piele.In copi larie, acum cca 60 de ani, eram fericit , traind eu hranai bautunla traditionale. Spre sfarsitul copilanei civi lizatiaoccidentala a patruns in familia mea i a distrus-o. Am asis-tat la moartea celor doua surori, a rnarnei, la 30 de ani, i afratelui mai mic. Apoi a fost randul meu sa ma lmbolnavesc,din fericire Insa am fost nevoit s a renunt la alimentele oiba-

48 49


27/76

uturile straine si la orice medicamente, fiind prea==pent~uami Ie putea cumpara. La 16 ani eram pe moarte, caci continu-am sa consum mari cantitati de zahar rafinat ~i bomboane.La 18 ani, am descoperit medicina .ancestrala. care ~-avindeeat eomplet. De atunei nu am mai fast bolnav decat 0sinqura data, cand mi-am provocat cu b~na ~tiinta 0 boala i~,-grozHoare ~i " lncurabila" nurni ta In Afnca "ulee!'e tropl~ale .Faceam pe atunei cercetari la spita lu l doctorului S~~welt:er . .Timp de 48 de ani n-am incetat sa propag a~easta Iglena ~Inu am vazut inca nici un bolnav care, respectand cu stricteteregimul recomandat de mine, sa nu-si amelioreze. starea. Ce~iee nu pot intelege f ilosofia si conceptia despre un.lv~rs ee stala baza aeestei terapeutici nu pot, desigur, nu pot f vindecati.lata 0 usta de alimente care trebuie sa const ituie eel putin

60% din alimentatia voastra (3 din cele 10 moduri de a nehrani, prezentate in capitolul precedent) ~i difer itele moduride a Ie prepara.

OREZ1. Orez cornplet fiert ~Spalam orezul cu apa rece, adauqarn 2-3 v?lu.m~ d~eap~~i 0 priza de sare. Cand incep sa cloeoteasca, I I la:am. s~fiarba Incet, pe tlacara foarte mica, mai mult de 0 ora, panace, pe fundul crati te i este putin rumenit. pa~ea ac~a.sta esteeea mai Yang, eea mai buna, fiind eea mal bogata In rrune-rale ~i cea mai hranltoare De aceea, este deosebit de efica-

ee pentru persoanele ~i bolnavii eu predorninanta Yin. . ~Daca folosim 0 cratita eu presiune, punem mal putinaapa ?i nu lasam sa fiarba', de cand a I~e~put ~a cloc~te~sea,decat 20-25 min. Oprim apoi foeul ?I lasam sa stea Inca 10-20 min.

2. Orez sakuraAdauqam la orez 5-10% 50S japonez (taman) ~i lasam safiarba ca in re\eta de mai sus.

50

3. Orez azukiPregatim orezul ea la Reteta 1 ~i adauqam fasole azuki( fasole eu bob foarte rnic, rosu) f iarta partial , saram ~i lasamsa fiarba incet. Daca folosirn oala eu presiune, putem adau-ga fasolea cruda de la inceput.Bun pentru rinichi, splina ~i pancreas,

4. Orez gomokoAmestecam in orezul fiert 5-10% legume fierte (vezi cap, VIII).5. Orez sahahan 1Adaugam la orezul f iert legume preparate nituke (inabu-

site Tn sueul lor propriu), ea si la Reteta 4, sl prajim totul lnputin ulei vegetal.6. Orez sahahan 2Punem legumele nituke lntr-o tigaie, adauqarn orezul fiert

~i lasam sa se Inabuse impreuna. Sararn user.7. Crochete de orezArnestecam legume nituke eu orezul fiert ~i adauqarn unpic de faina. Amestecarn eu foarte p~Aina apa, facem galu~-te, Ie aplatizarn ~iIe praj im In baie de ulei.8. Galuste de erezfnmuiem mana stanga lntr-o solutie de ap a cu sare 5% lu-am doua l inguri mad de orez f iert, presarn cu mana dreapta


28/76

12.Galu~te cu susan . ..Adaugam 20% susan prajit ~i pu,ina sare la orezul fiert Ifacem galu~te.

13.GaJu~te de orez-azuklFacem galute cu orezul preqati t ca In Re~eta 3.14. Galuste cu alge nori (laptuca de mare)[nfasuram galutele in alge nori praj ite. Este un preparatfoarte practic pentru picnicuri.15. Galu!}te cu alge tororo .Tavalim galu~tele in alge tororo sau oboro pisate.16. Orez cu prune sarate de trei ani (nu sunt aceleasi

cu prunele utnebosi; ~", ~ . vOaca punem 0 astfel de pruna In rnijlocul fiscarei galu:e,nu numai ca vor avea un gust mult mai bun, dar se vor pas-tra mult mai bine, chiar ~i vara.

16b. Orez complet "kayu"Fierbem orez in 5-7 pa~i de apa sl saram. ACe.asta man-care este excelenta pentru bolnavii fara pofta de mancare.17. Orez rulat In alge nori (laptuca de mare)Prajim user algele, Ie asezarn pe un platou, lntindemorez ln grosime de cca 2 cm. Asezam deasupra legume

nituke i rularn. Taiern apoi in fel ii de 3-4 cm I servim.18.Canapea gomoko .Asezam frumos, intr-o cutie !~ctan.gul~~a,v=.morcov~inabu!?i~i, doua radacini de lotus.ta~ate fin ~I inabusite, douaoua batute ~i praiite in putin ulei l creson tocat. Pe d~asu~pra punem orezul fiert intr-un strat de cca 6 cm, presam ~Irasturnarn pe un platou. Taiem in fel ii .19.Orez cu castaneFierbem castane (decojite) in apa ! completarn fierbereacu orez. Oaca folosim oala cu presiune, arnestecarn de la

52

inceput castanele crude cu orezul i fierbem impreuna.castanele sa fie cca 10-20% din orez.20. Miso "zosui"Preparam orez kayu (16 b) i adaugam 0 lingurita de m i-so diluat (pasta de soia). Putem face aceasta i cu orez fiertla cuptor peste care turnarn apa cu miso sau supa miso.Preparatul devine delicios daca ii adaugam 0 bucata de ga-

leta de orez prajita.21. Cuscus de orezFierbem orezul ca de obicei, adauqandu-i naut i ceapa.22 8. Crema de orezPrajim orez pana cane devine roscat, apoi il rnacinarn.Adaugam 3 pahare de ap a la 4 linguri de faina de orez, la-sam sa fiarba 25 de minute, adauqand inca apa necesara.Saram dupa gust.22 b. OmedetoPrajim 190 gr de orez, adauqarn 60 gr de azuki i fier-bem cu 12 pa~i apa timp de eea 0 ora. La oala cu presiunesunt suficiente 5-6 part i de apa. Este un excelent desert.23. Supa de orezOesfacem faina de orez cu apa, fierbem, servim cucrutoane de paine ~i patrunjel tocat.24. Galu!}te din faina de orezAdaugam 0 priza de sare la faina de orez i suficientaapa pentru a forma galute. Le prejim apoi in ulei.

HRI$cA25. KasaPrajim user 0 ceasca de hrica lntr-o lingurita de ulei,adaugam doua cesti de apa ~iputlna sare. Se fierbe Tncet, laf lacara mica. Servim cu legume nituke, cu crerna miso (20)etc.

53


29/76

26. CrocheteLa kaa adauqam morcovi rasi, ceapa etc., faina, putinaapa ~i sare. Arnestecarn totul, facem galu~te, pe care Ie pra-jim in ulei.

27. Ka~a prajita .Arnestecarn kaa t iarta cu putina taina, ceapa tocata, sa-re ~i apa. Frigem in ulei, turnand cate 0 l ingura din aceastapasta in tigaie.

28. Ka~a gratinataPunem intr-un graten kaa tiarta o i 0 lasarn in cuptor pa-n a ce se rumen es te .

29. Hrisca kakiPunem la fiert un volum de hrlsca in doua volume ~i ju-rnatate de apa ~i amestecarn pana ce fierbe. Servim cu sosde soia.

30. Crerna de hri~caPrajim doua linguri de faina de hrisca intr-plingurita deulei, pana ce se rurneneste. Desfacem cu 1-2 cesti de apa,fierbem pana se Ingroa~a o i saram dupa gust. Servim cucrutoane.

31. Hrlsca prajita (1)Desfacem faina de hrisca intr-un volum si jurnatate deapa, fierbem pana se lnqroasa, adaugam putina sare i pra-jim in baie de ulei.

32. Hrisca prajita (2)La amestecul de mai sus adauqarn si 0 ceapa tocata,inainte de a praji .

33. Hrisca gratinata[nabusim in ulei ceapa, morcevi, conopida, Ie fierbem Inputina apa i saram. Punem totul Tntr-un graten, turnam unstrat subtire de hrica ~idam la cuptor.

34. Paste de hri~ca "tusi" sau "zaru"Desfacem 500 gr faina de hrlsca cu putina apa, adauqarnun ou si sare. Framantarn acest aluat, ilTntindem in grosimede caliva milimetri , rularn ~i taiem in fel ii cat mai f ine. Punemapa cu sare la clocotit i fierbem aceste paste. Cand suntgata, Ie ctatim cu apa rece. Nu aruncarn apa in care au fiert.Ea peate fi consumata ca atare sau se pet fierbe in ea legu-m e . Este bogata in proteine pure.

35. Sos pentru hrisca, "mori"rocarn 0 ceapa mica sl 0 inabusirn intr-o lingurita de ulei,adaugam doua cesti de apa, 12 cm alga kombu uscata (al-ge lungi recoltate la adanclrne de 20 m) ~i lasam sa fiarbajncet. Scoatem alga, adauqarn 0 lingurita de sare ~i 5 linguride tamari ~i luarn de pe foc dupa primul clocot. Sosul trebuiesa alba gust usor sarat,

36. Hrlsca "kake"Punem taitei de hrisca teucrv intr-o strecuratoare si tur-n am deasupra apa clocotita. Servim in boluri in care adau-gam sos pentru hrisca.37. Hrisca "tenpura" (vezi Reteta 69)Incalzim taite: de hrica teucbi ~i servim in boluri . Adau-gam crevetl sau legume tenpura i turnarn deasupra sospentru hrisca.38. Hrisca "Kitune"Incalzim taitei de hrica teucbl ~i ii servim In boluri. Pesteei punem fasole verde Inabu~ita, arpagic f iert etc. apoi aco-perim cu sos pentru hrisoa.~9.Hrisca "yaki"lncalzim taitei de hrica teuchi ~i Ii servim In boluri. Ina-bu~im In ulei cepe mici, morcovi, varza etc., adauqam sospentru hrisca, apoi un pic de faina desfacuta cu apa. Fier-bem totul pana la consistenta dorita ~i apoi turnam acestamestec peste taitei.

55


30/76

40. Hrisca "ankake" ., .. yPraj im taitei de hri~ca teuchi In putin ulel, II asezarn peun platou ~i acoperim cu legume ankake.41. Hrlsca cu 50S mise ' .Pregatim un sos miso (vezi 20) cu tahm (unt de susan),

pe care II turnarn peste taitei i de hrisca.42. Hrisca gratinata . . v V lnabusirn In ulei ceapa, morCOVI,conopida etc. P~~g~tlmun sos alb ~i II arnestecarn cu legumele. ~u~em taitei dehrica tntr-un graten, turnam peste el sosul ~I dam la cuptor.43. Paste din faina de grclu inteqralaLe fierbem, Ie strecuram ~i clatirn cu apa rece. Toateacestea pot f i preqati te ca ~i pastele de hrica.

ALTE CEREALE44. Meilnabusirn 0 ceases de mei In doua linguri de ulei, adau-gam putina sare ~i patru volume de apa. Ca.nd

yclocoteste,facem focul mic si lasam sa fiarba incet, pana este de-abinelea moale. Servim cu crerna de miso, legume nituke saumiso. Meiul poate f i folosit ~i pentru a face crochete ameste-

cate cu kes sau

Documents

Georges Ohsawa Nyoiti Sakurazawa Zen Macrobiotic