Gestionarea resurselor de apa din

comuna Frumusita

Impact socio-economic

I.Frumusita si apele sale:Prut si Chineja 1.Localizare-Frumusita

Situata la 12 km nord-est de Galati,Frumusita este sediul

administrativ al comunei omonime,care administreaza trei

state:Frumusita,Ijdileni si Tamaoani. Comuna se intinde pe o suprafata de

10.891 ha,plasata in sud-estul judetului Galati,in bazinul hidrografic

al Prutului,principalele ape care ii traverseaza teritoriul fiind Prutul si

Chineja.

2.Calitatea apei Prutului

In ,,Descriptio Moldaviae”,Dimitrie Cantemir scria ca Prutul ,,are cea mai usoara si mai

sanatoasa apa dintre toate pe care le cunosc,chiar daca din pricina nisipului pe care il transporta cu el,apare mai tulbure”

Rîul Prut era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus iar sciții îl numeau Porata,

adică apă furtunoasă. În cursul său superior este un rîu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar

în albie se întîlnesc multe praguri.

II.Utilizarea terenului si utilizarea apei

Apele judetului Galati prezinta o importanta deosebita pentru om.Apa lor este folosita in scopuri diferite:pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei,folosinte industriale,in agricultura(irigatii),in transport si pentru pescuit.Apele Fluviale din zonele de locuinţe şi dotări social-culturale şi economice sunt dirijate spre pârâurile Frumuşiţa, Ijdileni şi Chineja, prin rigole şi şanţuri amplasate de-a lungul străzilor. Ţinând seama de etapizarea lucrărilor de alimentare cu apă în sistem centralizat, în primă etapă nu se propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apei menajere, aceasta necontravenind legislaţiei în vigoare.În acest sens se propune realizarea unui colector principal între calea ferată şi pârâul Chineja, iar staţia de tratare a apelor uzate se va amplasa pe partea stângă a pârâului Chineja, cu deversarea apei spre emisar.

III. Parcul National ,,Lunca Joasa a Prutului” 1.Scurta descriere

Lunca rîului este parțial înmlăștnită. Încă în prima jumătate a sec. XX-lea o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți,

mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere).

Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii.

2.Localizare

Lunca Prutului se intinde de la limita de nord a judetului,pana la confluenta Prutului cu Dunarea.Valea este alcatuita dintr-o succesiune de ingustari si largiri,cuprinse intre 3 si 10 km

3.Hidrografie

Prutul curge pe o distanta de 134 km pe teritoriul judetului Galati si este ultimul afluent important al

Dunarii. Prutul are afluenti

mici.Cel mai important este

Horincea,cu afluentii sai,Oarba si Liscov.

4.Vegetatie

Multumita umezelii persistente din lunca,apare o vegetatie diferita,specifica exclusiv terenurilor cu exces de umiditate.

Astfel,in lunca Prutului apar pajisti de iarba moale,coada vulpii,pir,numite zavoaie. Zavoaiele sunt formate din plopi,pe terenurile mai inalte,mai rar inundate si din salcii,in zonele joase.Alaturi de acestea intalnim rachita si

arinul.

5.FaunaApele Prutului gazduiesc salau,stiuca si somn

6.PescuitulPescuitul a fost o indeletnicire straveche a locuitorilor

zonei Frumusita. Dupa cum marturisesc documentele istorice,Galatiul s-

a format ,,ca un stat de pescari”,tocmai in acest nod hidrografic-Prut,Siret,Dunare,Brates.

IV.Chineja-Biodiversitate 1.Hidrografie

Paraul Chineja,curgand pe un brat parasit al Prutului,aduna apele vailor: Baneasa(16

km),Covurluiului(28 km),Frumusita(10 km),Ijdileni(9 km) si Sliva (23 km)

Apele Chinejei se varsa in lacul Brates,dar sunt dirijate spre Prut printr-o statie de pompare.

2.Fauna

In apele Chinejei intalnim cleanul si bibanul

V.Probleme,actiuni si solutionare. Degradarea habitatului

In ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit

terenuri agricole.În 1976 lîngă localitățile Stînca și Costești, Republica Moldova

împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală.

Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului.

Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mîlul mănos adus de apele rîului în timpul inundațiilor și viiturilor,

fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate.

Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților,

mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze.

Actiuni pentru solutionare

Ø Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi plantarea lor.

Ø Pentru depozitarea organizată a deşeurilor menajere (nepericuloase) se propune amenajarea platformelor astfel încât să respecte prevederile O .U .G. nr.78/2000 privind regimul deşeurilor şi ale H .G. nr.162/2002, privind depozitarea deşeurilor. Gropile pot fi umplute cu pământ tasat sau pot fi profilate uniform sub formă ascuţită. Deşeurile din afara gropii sau haldei de deşeuri vor fi folosite la profilare. Ele trebuie compactate , fapt pentru care se va trece cu buldozerul de 3-5 ori peste ele. Bateriile,automobilele vechi, motoarele, frigiderele, sobele, resturile de mobilă, aparatele electrice, se vor colecta şi elimina separat. Suprafaţa profilată trebuie acoperită uniform cu pământ în strat cu grosimea de aproximativ 30 cm. Pe întreaga suprafaţă, se va însămânţa uniform iarbă, care se va întreţine timp de 2 ani.

VI. Evaluarea socio-economică a Parcului Natural Lunca Joasă a

Prutului şi evaluarea impactului activităţilor antropice din zonă.

Având în vedere că extravilanul comunei se suprapune peste Lunca joasă a Prutului, activităţile antropice prin specificul lor (dimensiune, grad de utilizare a resurselor naturale, producerea de deşeuri, introducerea de elemente alohtone în sistemele naturale )pot genera mutaţii semnificative la nivelul structurii şi funcţionalităţii zonei umede. De altfel, zonele umede se încadrează în categoria zonelor fragile ecologic, dinamica lor fiind influenţată preponderent de caracteristicile calitative şi cantitative ale apei din bazinul hidrografic în care se extind. Din acest motiv, masurile de conservare promovate în aceste spații, trebuie sa fie dublate de un control strict al activitatilor/ amenajarilor antropice care utilizeaza apa pentru diferite folosinte sau ca mediu de descarcare a unor deseuri.

10 pasi pentru un mediu mai sanatos

1. Reciclare2. Refolosire3. Reducere (econimisirea resurselor finite)4. Evitarea poluarii5. Strangerea gunoiului lasat de altii (sunt necesare sacrificii dar asta e)6. Reducerea despaduritului (limitarea taierii copacilor)7. Vanatul si pesuitul cu o anumita masura8. Protejarea animalelor si ale plantelor ocrotite prin lege9. Utilizarea cosurilor speciale pentru fabrici, combinate si uzine10. Nu calcati spatiul verde (in zonele protejate)

Indiguirea

O îndiguire reprezintă un complex de lucrări hidrotehnice constând în general din diguri și alte lucrări anexă având de obicei scopul de a proteja

anumite zone împotriva inundațiilor. Îndiguirile cuprind și lucrările de punere în valoare a

terenurilor apărate precum și lucrările necesare pentru eliminarea efectelor negative pe care le pot avea digurile prin întreruperea scurgerii naturale a

apei de pe versanți în spre cursurile de apă.

VII.Potential pentru turism si recreere

Principalele activități sunt cele legate de pescuitul recreativ și cel sportiv.

Vizitarea se poate face doar dupa achitarea unei taxe, iar pentru pescuit trebuie sa existe un permis emis de

Asociația Pescarilor SportiviExistă vestigii ce datează din paleoliticul final și urme ale

diverselor culturi (Monteoru, Gumelnița, Folțesti- Usatovo) precum și vestigii sau biserici din perioada medievală,

modernă și contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localitățile din proximitatea Parcului au fost ridicate dupa unirea Moldovei cu Țara Românească din

1859 și până la 1918. Cea mai veche biserica este cea din Comănești - comuna Cavadinești - datata 1796. O alta biserică veche construită în 1828 din vălătuci, se află în

satul Chiraftei - comuna Măstăcani.

Profesor coordonator: Dragan Aurelia

Realizatori: Basa Oana

Potirniche Marina