Upload
chase
View
843
Download
50
Embed Size (px)
DESCRIPTION
GETO – DACII. “ cei mai viteji si mai drepti ”. Proiect. Scoala cu clasele I-VIII “Nichita Stanescu “ Mereni Aria curriculara Om si Societate Disciplina Istoria Romanilor Clasa a VIII-a An scolar 2009-2010. Material realizat de : Lungu Miruna Roscan Constantin Pislaru Stefan - PowerPoint PPT Presentation
Citation preview
GETO – DACII
“ cei mai viteji si mai drepti ”
ProiectScoala cu clasele I-VIII “Nichita
Stanescu “ MereniAria curriculara Om si Societate
Disciplina Istoria RomanilorClasa a VIII-a
An scolar 2009-2010
Material realizat de : Lungu Miruna Roscan Constantin Pislaru Stefan Teodorescu Sinziana Toader DanielCoordonator : prof. Dobrila Gabriela
Cine au fost geto-dacii ? Cei mai vechi locuitori antici ai
spatiului nostru Indoeuropeni, ramura de nord a
tracilor ( tracii nord – dunareni ) Numiti geti de catre greci si daci
de catre romani Reprezentau un singur popor
vorbitor al unei singure limbi
Care au fost limitele spatiului locuit de geto-
daci ? Teritoriul locuit de geto-
daci era foarte mare In vremea lui Burebista
era limitat la nord de M-tii Carpatii Padurosi, la sud de M-tii Balcani, la est de gurile Bugului si mare, la vest de cursul mijlociu al Dunarii
In vremea lui Decebal, teritoriul era mai restans dar mai puternic politic, militar si economic
Cu ce popoare au intrat in contact geto-dacii?
Grecii – au intemeiat coloniile Histria, Callatis, Tomis
Persii – de la care au imprumutat “pileum”, caciulita aristocratiei geto-dace ( pileati )
Scitii – au stapanit Dobrogea, de unde si denumirea teritoriului in antichitate de Scitia Mica
Celtii ( sau gali ) – au stapanit Transilvania pana in secolul I i.Hr., au ajutat la dezvoltarea metalurgiei geto-dace
Romanii – au cucerit Dobrogea si Dacia in secolul I si respectiv, II d.Hr
“…cei mai viteji si mai drepti…”
Este descrierea pe care o face Herodot getilor – singurii dintre traci care s-au opus in 514 i.Hr. armatei persane condusa de Darius I
Evenimentul reprezinta prima atestare politica si militara a geto-dacilor
Expeditia de o zi a lui Alexandru Macedon
Dorinta de a stapani zona de interes economic si strategic, l-a adus in 335 i.Hr. si pe Alexandru cel Mare in terito- riul getilor
Evenimentul reprezinta prima mentiona- re istorica a getilor nord-dunareni
Bazileul Dromichaites Este conducatorul unei uniuni de
triburi din Campia Munteniei, care intre 300-292 i.Hr. a infrant armatele tracului Lysimachos
Evenimentul, descris de Diodor din Sici- lia, atesta autoritatea regala in cadrul societatii geto-dace
Stapanirea geto-daca A fost realizata de
Burebista (82-44 i.Hr
Acesta a unit sub conducerea sa toate triburile daco-getilor si o parte a teritorii- lor locuite de vecini.
Statul dac Este realizat de
Decebal (87 – 106 d.Hr.)
Statul sau era mai restrans teritorial decat stapanirea lui Burebista, dar mai puternic militar si economic
Numele lui Decebal este legat mai ales de războaiele daco-romane din secolele I-II d.Hr., incheiate cu cucerirea Daciei in 106
Va propunem un test : Geto-dacii sunt … Au fost supranumiti “cei mai viteji si mai
drepti” de … Unirea triburilor geto-dace a fost
realizata de … Statul dac a fost consolidat in timpul
domniei lui … In 106 d.Hr. Dacia a fost cucerita si
transformata in …Succes !
Raspunsurile corecte sunt : Cei mai vechi locuitori/
indoeuropeni, ramura de nord a tracilor
Herodot – parintele istoriei Burebista ( 82-44 i.Hr. ) Decebal ( 87 -106 d.Hr. ) Provincie romana
Ati completat corect? Felicitari!
Nu ati completat corect ? Aprofundati !
Bibliografie Barbulescu, M., Deletant, D, …, Istoria Romaniei,
Ed.Enciclopedica, Bucuresti 1998 Giurescu C.C. ( coord. ) – Istoria Romaniei in date, Ed.
Enciclopedica, Bucuresti, 1972 Oane, S., Ochescu M.- Istorie Romanilor. Manual clasa a
VIII-a, Ed Humanitas Educational, Bucuresti, 2003 Russu, I.I., Etnogeneza romanilor, Ed Enciclopedica,
Bucuresti, 1981 ……, Enciclopedia Arheologiei si Istoriei vechi a Romaniei,
Ed. Enciclopedica, Bucuresti www.wilkipedia http://www.e-altfel.ro/dacica.htm http://www.e-altfel.ro/dacica/Dacia/ decebal.htm