G.F.Z.O NoRestriction

Tema nr 10. Tulburri de ritm i de conducere. Pag 1383-1410. H Subiect complement simplu. ntrebarea no 1. rspuns b Care dintre urmtoarele afirmaii despre nodul atrioventricular este fals:

a. se afl la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronar

b. irigarea nodului atrioventricular provine n 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare drepte

c. fascicolul His ia natere din nodul atrioventricular d. proprietile electrofiziologice ale nodului constau n conducerea lent a impulsului la

nivel AV e. vagul alungete conducerea la nivelul nodului atrioventricular

Subiect complement simplu. ntrebarea no 2. rspuns c Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul esutului de conducere enumerate mai jos printre care una este fals:

a. crete conducerea impulsurilor la nivel atrial b. crete automatismul la nivelul nodului sinusal c. crete conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal d. reduce perioada refractar a nodului sinusal e. scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular

Subiect complement simplu. ntrebarea no 3. rspuns d Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul esutului de conducere enumerate mai jos printre care una este fals:

a. scade automatismul nodului sinusal b. alungete durata perioadei refractare a esutului din jurul nodului sinusal c. alungete conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular d. crete ntr-un mod neomogen perioada refractar a esutului atrial e. scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial

Subiect complement simplu. ntrebarea no 4. rspuns a,b,c Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:

a. potenialul de aciune al sistemului His-Purkinje are cinci faze care se bazeaz pe curenii ionilor membranari

b. depolarizarea rapid faza 0 este determinat de un influx al ionilor de sodiu intracelular

c. influxul de sodiu este urmat de un eflux de calciu care produce un curent lent spre interior

d. etapele de repolarizare 1 i 3 se bazeaz pe efluxul celular al ionilor de potasiu e. faza a 4-a se numete faza de potenial membranar de repaus

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 5. rspuns a,b,d,e Refractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care definete perioada de recuperare de care celula are nevoie pentru a se reface dup ce anterior a fost descrcat, nainte de a fi reexcitat de un stimul, care poate produce urmtoarele efecte corecte:

a. n perioada refractar absolut un stimul nu poate produce nici un fel de rspuns b. n perioada refractar efectiv stimulul poate produce un rspuns local nepropagat c. perioada refractar relativ se ntinde de la debutul perioadei refractare efective pn n

momentul cnd celula este complet repolarizat

d. stimulul mai intens dect valoarea prag aplicat n perioada refractar relativ produce un rspuns propagat mai lent dect cel normal

e. la nivelul nodului AV recuperarea excitabilitii este complet dup refacerea potenialului de aciune

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 6. rspuns a,c,d,e Cauzele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal sunt:

a. degenerarea fibrelor nodului sinusal la vrstnici b. stenoza mitral reumatismal c. amiloidoza la vrstnici d. infiltrarea miocardului atrial e. ischemia arterei nodului sinusal

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 7. rspuns a,b,d,e Cauzele care pot produce bradicardie sinusal sunt reprezentate de:

a. hipotermia b. hipoxemia sever c. hipotensiunea acut d. hipotiroidismul e. febra tifoid

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 8. rspuns a,b,c Medicamentele care pot produce disfuncii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un pacient cu suspiciune de boal de nod sinusal sunt:

a. glicozidele tonicardiace b. beta-blocantele c. chinidina d. dihidropiridinele e. inhibitorii de serotonin

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 9. rspuns a,b,c,d Manifestrile clinice caracteristice sindromului de sinus bolnav sunt urmtoarele:

a. sincop b. sindrom confuzional c. bradicardie sinusal sever d. bloc sinoatrial e. bloc atrioventricular tranzitor

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 10. rspuns a,b,d,e Care dintre urmtoarele teste noninvazive pot fi folosite pentru evaluarea funciei nodului sinusal:

a. masajul unilateral al nodului sinusal b. manevra Valsalva c. testul cu salbuterol d. testul cu isoprotenerol e. testul la atropin

Subiect complement simplu. ntrebarea no 11. rspuns a Care este durata normal a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu electrofiziologic:

a. sub 550 msec b. sub 650 msec c. sub 750 msec d. sub 850 msec e. sub 950 msec

Subiect complement simplu. ntrebarea no 12. rspuns c Care este durata normal a timpului de conducere sinoatrial evaluat prin studiu electrofiziologic msurat de la rspunsul nodului sinusal la depolarizrile atriale premature sau prin nregistrarea direct pe electrograma nodului sinusal:

a. 50 120 msec b. 55 115 msec c. 45 125 msec d. 40 130 msec e. 55 - 110 msec

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 13. rspuns a,b,c Boala Lev este o afeciune degenerativ care poate produce bloc atrioventricular prin degradarea urmtoarelor structuri cardiace:

a. sclerozarea scheletului cardiac fibros b. calcificarea valvelor aortice c. calcificarea nucleului fibros d. calcificarea tractului de ejecie al ventriculului drept e. defect septal interventricular asociat

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 14. rspuns a,c,d Indicaiile de cardiostimulare permanent la aduli de clas I sunt urmtoarele:

a. bloc AV complet cu insuficien cardiac congestiv b. bloc AV complet fr perioade de asistolie i frecven de sub 55 bti/minut c. bloc AV complet cu postablaie a jonciunii AV d. bloc AV gradul II intermitent cu bradicardie simptomatic e. bloc AV gradul II tip I asimptomatic Subiect complement multiplu. ntrebarea no 15. rspuns a,b,e Indicaiile de cardiostimulare permanent n cazul unui bloc atrioventricular postinfarct sunt urmtoarele:

a. bloc AV complet postinfarct b. bloc AV gradul II avansat postinfarct c. bloc AV gradul I persistent n prezena unui bloc de ramur nedemonstrat

anterior episodului actual d. bloc complet de ramur stng nou aprut e. bloc AV avansat tranzitor asociat cu bloc de ramur

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 16. rspuns a,b,e Care dintre urmtoarele situaii nu prezint indicaie de cardiostimulare permanent:

a. bloc fascicular fr BAV sau asimptomatic a. bloc fascicular asimptomatic b. bloc bifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fr simptome ce pot fi

atribuite blocului

c. bloc trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fr simptome ce pot fi atribuite blocului

d. bloc fascicular cu bloc AV gradul I Subiect complement multiplu. ntrebarea no 17. rspuns b,c Boala de nod sinusal prezint indicaie de cardiostimulare permanent n urmtoarele situaii practice: a. boal de nod sinusal la pacieni asimptomatici cu frecven cardiac sub 40/minut este o consecin a medicaiei pe termen lung b. boal de nod sinusal cu bradicardie simptomatic demonstrat c. boal de nod sinusal cu bradicardie iatrogen la care nu exist alt metod de tratament alternativ d. boal de nod sinusal la pacieni peste 80 ani e. boal de nod sinusal la care s-a dovedit c simptomatologia sugestiv de bardicardie nu este asociat cu rtimuri cardiace rare Subiect complement simplu. ntrebarea no 18. rspuns e Care dintre urmtoarele nu reprezint complicaii ale cardiostimulrii permanente:

a. hemoragia postimplantare b. sindromul de pacemaker c. tahicardia mediat de pacemaker d. infeciile postimplantare e. histerezisul postimplantare

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 19. rspuns a,b,d Sindromul de pacemaker se manifest prin multiple efecte adverse hemodinamice care pot fi explicate prin urmtoarele elemente fiziopatologice:

a. pierderea contraciei atriale la sistola ventricular b. regurgitare venoas pulmonar i sistemic datorate contraciilor atriale impotriva

valvelor atrioventriculare nchise c. endocardita bacterian grafat pe sonda de stimulare d. reflexe vasodepresoare iniiate de undele a ample produse de contraciile atriale

mpotriva valvelor tricuspide nchise e. cardiomiopatia aritmic consecutiv implantrii stimulatorului

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 20. rspuns a,b,d Condiiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare sunt reprezentate de:

a. neomogenitatea electrofiziologic la nivelul a dou sau mai multe regiuni ale cordului legate ntre ele pentru a forma un circuit nchis

b. existena unui bloc unidirecional la nivelul uneia dintre ci c. existena a dou ci rapide de conducere care s intre alternativ n funcie d. reexcitarea cii iniial blocate ducnd la nchiderea circuitului de activare e. existena unui bloc unidirecional la captul circuitului de reintrare

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 21. rspuns a,b,d,e Condiiile necesare pentru realizarea circuitului de reintrare ca mecanism de producere al tahiaritmiilor sunt: a. neomogenitatea electrofiziologic b. existena blocului unidirecional al unei ci

c. existena conducerii lente parasistolice alternative d. diferena de omogenitate a perioadei refractare a dou teritorii diferite e. reexcitarea cii iniial blocate, ducnd la nchiderea circuitului de reintrare Subiect complement multiplu. ntrebarea no 22. rspuns a,b,c,d Care dintre urmtoarele structuri posed proprieti de automatism:

a. nodul sinusal b. atriul drept c. atriul stng d. nodul atroiventriucular e. celulele miocardice de lucru

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 23. rspuns a,b,d,e Apariia unui automatism anormal datorat depolarizrilor pariale ale membranelor n stare de repaus se poate produce consecutiv:

a. tulburri electrolitice b. postmedicamentos c. reducerea indexului cardiac d. creterea catecolaminelor endogene sau exogene e. postischemie miocardic

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 24. rspuns a,b,d Aritmiile datorate activitii declanate (trigger activity) pot fi produse de: a. postdepolarizare precoce produs la nivelul fazei 2 a potenialului de aciune b. postdepolarizare precoce produs la nivelul fazei 3 a potenialului de aciune c. postdepolarizare tradiv produs dup faza a- 2 a potenialului de aciune d. postdepolarizare tardiv produs dup faza a- 3 a potenialului de aciune e. postdepolarizare tardiv produs dup faza a- 4 a potenialului de aciune Subiect complement multiplu. ntrebarea no 25. rspuns a,b,c,d Aritmiile datorate activitii declanate (trigger activity) pot fi consecina urmtoarelor mecanisme:

a. intoxicaie digitalic b. hiperkaliemie c. hipercalcemie d. hipercatecolaminemie e. hipocalcemie

Subiect complement simplu. ntrebarea no 26. rspuns e Care dintre urmtoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizrile precoce:

a. ritmul idioventricular accelerat b. tahicardia ventricular indus de efort c. tahicardia atrial post infarct d. tahicardia atrial post intoxicaie digitalic e. torsada vrfurilor

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 27. rspuns c,e Care dintre urmtoarele aritmii au ca mecanism de producere postdepolarizrile tardive: a. ritmul idioventricular accelerat b. tahicardia ventricular indus de efort

c. flutterul atrial tipic d. tahicardia atrial post intoxicaie digitalic e. torsada vrfurilor Subiect complement simplu. ntrebarea no 28. rspuns d Extrasistolele atriale sunt de obicei benigne i asimptomatice i se ntlnesc la adulii normali ntr-un procent de peste: a. 30% b. 40% c. 50% d. 60% e. 70% Subiect complement multiplu. ntrebarea no 29. rspuns a,b Locul de origine al extrasistolelor atriale poate fi la nivelul:

a. atriului stng b. atriului drept c. nodul sinusal d. nodul atrioventricular e. fasciculului His

Subiect complement simplu. ntrebarea no 30. rspuns b De obicei o extrasistol atrial intr i iese din nodul sinusal astfel nct suma intervalelor PP pre i postextrasistolic este mai mic dect suma a dou intervale PP a ritmului sinusal, n acest caz se poate spune c pauza postextrasistolic este:

a. compensatorie b. necompensatorie c. decalant d. fiziologic e. prematur

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 31. rspuns a,b,c,d Efectele adverse care pot apare dup montarea unui pacemaker sunt:

a. fractura de electrod b. sindromul de pacemaker c. hemoragiile postimplantare d. tahicardia mediat de pacemaker e. histerezisul

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 32. rspuns a,c,d,e Elementele fiziopatologice care duc la apariia sindromului de pacemaker sunt urmtoarele:

a. pierderea contribuiei atriale la sistola ventricular b. ruperea sondei de stimulare c. regurgitare venoas sistemic datorit contraciei atriale mpotriva valvei mitrale d. regurgitare venoas pulmonar datorit contraciei atriale mpotriva valvei tricuspide e. reflexe vasodepresoare produse de undele a ample consecina contraciilor atriale

desincronizate Subiect complement multiplu. ntrebarea no 33. rspuns b,c,d

Care dintre urmtoarele afirmaii despre tahicardia mediat de pacemaker sunt adevrate: a. depolarizarea atrial este obligatoriu anterograd b. depolarizarea ventricular este prematur c. repetarea fenomenului de conducere ventriculo-atrial poate conduce la tahicardie d. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare atriale e. fenomenul se poate corecta prin reprogramarea perioadei refractare ventriculare

Subiect complement simplu. ntrebarea no 34. rspuns e Locul de origine al extrasistolelor joncionale este la nivelul:

a. atriului drept bazal b. atriului stng bazal c. poriunii superioare a nodului atrioventricular d. poriunii inferioare a nodului atrioventricular e. fasciculului His

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 35. rspuns a,b,d Recunoaterea pe electrocardiogram a extrasistolelor ventriculare se bazeaz pe urmtoarele argumente:

a. durata complexului extrasistolic peste 0,14 sec b. absena undei P n faa complexului QRS c. aspectul de bloc de ramur dreapt n V1 i de bloc de ramur stng n DI d. pot surveni la un interval relativ fix fa de btaia sinusal precedent e. amplitudinea undei R a complexului QRS extrasistolic este dubl fa de amplitudinea

undei T Subiect complement multiplu. ntrebarea no 36. rspuns b,c,d Extrasistolele ventriculare pot prezenta conducere retrograd spre atrii care se caracterizeaz din punct de vedere electrocardiografic prin:

a. unde P negative n derivaiile V5 i V6 b. unde P negative n derivaiile DII, DIII, aVF c. pauza postextrasistolic produs este mai mic dect cea compensatorie d. alungirea primului intervalului PR postextrasistolic e. alungirea duratei complexului QRS extrasistolic cu 0,04 sec peste durata complexului

ritmului de baz Subiect complement simplu. ntrebarea no 37. rspuns b Care dintre urmtoarele medicamente pot fi utilizate fr risc n tratamentul extrasistoliei ventriculare pentru reducerea mortalitii aritmice:

a. verapamilul b. metoprololul c. flecainida d. encainida e. moricizina

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 38. rspuns a,b,d,e Care dintre urmtoarele reprezint factori de risc n producerea morii subite arirmice la un pacient coronarian:

a. fenomenul R/T b. alungirea intervalului QT

c. existena fenomenului de parasistolie ventricular d. existena extrasistolelor sub form de cuplete e. fracia de ejecie a ventricului stng sub 40%

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 39. rspuns a,b,d Fenomenul de parasistolie se caracterizeaz din punct de vedere electrocardiografic prin:

a. existena unui interval de cuplaj variabil fa de btaia precedent b. reprezint manifestarea unui focar protejat de automatism ventricular anormal c. unda P urmeaz complexului QRS parasistolic d. intervalele interectopice rmn relativ fixe cu variaia lungimii medii a ciclului RR sub 120

msecunde e. doi stimuli parasistolici consecutivi formeaz un cuplet parasistolic

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 40. rspuns a,c,e Care dintre urmtoarele semne clinice sugereaz prezena disociaiei atrioventriculare:

a. intensitate variabil a zgomotului 1 pe fondul unui ritm regulat b. prezena zgomotului de galop presistolic al ventriculului stng c. variaiile de amplitudine ale pulsului arterial carotidian d. pulsaiile neregulate ale pulsului jugular e. prezena undelor a ample intermitente la nivelul pulsului venos jugular

Subiect complement simplu. ntrebarea no 41. rspuns b Compresia de sinus carotidian la un pacient cu tahicardie sinusal produce:

a. discreta reducere a frecvenei i oprirea brusc b. reducerea frecvenei cu revenirea gradat la cea iniial c. creterea frecvenei cu revenirea gradat la cea iniial d. accelerarea frecvenei cu revenirea rapid la cea iniial e. oprirea brusc i reluarea imediat a frecvenei iniial

Subiect complement simplu. ntrebarea no 42. rspuns c La un pacient cu fibrilaie atrial permanent apariia pe ECG a unei tahicardii joncionale poate sugera:

a. apariia unui bloc atrioventricular complet b. creterea gradului de hipertensiune pulmonar c. intoxicaia digitalic d. existena unui infarct miocardic n evoluie e. embolie sistemic sau pulmonar

Subiect complement simplu. ntrebarea no 43. rspuns e n fibrilaia atrial linia izoelectric este nlocuit cu oscilaii de mrime diferit, amplitudine variabil i frecvena cuprins ntre urmtoarele limite:

a. 250-350 bti/minut b. 350-450 bti/minut c. 300-500 bti/minut d. 350-550 bti/minut e. 350-600 bti/minut

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 44. rspuns c,d Frecvena ventricular crescut a unei fibrilaii atriale poate fi cauza producerii:

a. hipertensiune arterial b. infarct miocardic c. congestie pulmonar d. angin pectoral e. embolii sistemice

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 45. rspuns b,c Antiaritmicele din clasa a III, utilizate n conversia la ritm sinusal a fibrilaiei atriale prelungesc durata potenialului de aciune n esuturi cu rspuns rapid al potenialelor de aciune din care fac parte:

a. flecainida b. sotalolul c. amiodarona d. moricizina e. procainamida

Subiect complement simplu. ntrebarea no 46. rspuns d Care dintre urmtoarele afeciuni nu se acompaniaz dect n mod excepional de fibrilaie atrial:

a. stenoz mitral reumatismal b. cardiopatie hipertensiv c. defect septal interatrial d. defect septal interventricular e. tireotoxicoz

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 47. rspuns b,c n cazul n care nu se poate converti la ritm sinusal, controlul frecvenei fibrilaiei atriale se poate face cu urmtoarele medicamente:

a. amiodaron b. metoprolol c. diltiazem d. mexiletina e. adenozina

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 48. rspuns b,d Prevenirea recurenelor fibrilaiei atriale la un pacient n ritm sinusal poate fi efectuat cu:

a. tocainida b. amiodarona c. acenocumarol d. flecainida e. disopiramida

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 49. rspuns a,b,c Care dintre urmtoarele afirmaii despre flutterul atrial sunt adevrate:

a. activitatea atrial are frecvena cuprins ntre 250-350 bti/minut b. derivaiile unde se poate vedea cel mai bine activitatea atrial sunt DII i DIII c. etiologia flutterului are la baz o form de reintrare atrial localizat n atriul drept d. emboliile sistemice sunt mai frecvente n cazul flutterului dect n cazul fibrilaiei e. cel mai eficient tratament n cazul flutterului este chinidina

Subiect complement simplu. ntrebarea no 50. rspuns c Care dintre urmtoarele tahiaritmii este cea mai frecvent ntlnit n prima sptmn la pacienii operai pe cord deschis:

a. tahicardia atrial multifocal b. fibrilaia atrial c. flutterul atrial d. tahicardia prin reintrare atrioventricular e. tahicardia joncional

Subiect complement simplu. ntrebarea no 51. rspuns e Durata tratamentului anticoagulant a pacienilor convertii n ritm sinusal din fibrilaie atrial avnd boal cardiac organic este:

a. 2 sptmni postconversie b. 2 luni postconversie c. 6 luni postconversie d. 2 ani postconversie e. toat viaa

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 52. rspuns a,b,e Prevenirea recurenelor flutterului atrial la un pacient convertit la ritm sinusal poate fi efectuat cu:

a. flecainida b. propafenona c. adenozina d. mexiletina e. amiodarona

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 53. rspuns d,e n absena sindromului de preexcitaie tip WPW mecanismul de producere a peste 90% dintre tahicardiile supraventriculare este prin:

a. focare ectopice atriale b. postpoteniale tardive c. postpoteniale precoce d. reintrare n nodul atrioventricular e. reintrare pe cale accesorie ascuns atrioventricular

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 54. rspuns a,b,d Care dintre afirmaiile despre tahicardia prin reintrare n nodul atrioventricular sunt adevrate:

a. poate fi iniiat i oprit prin extrasistole atriale b. este mai frecvent la femei c. frecvena tahicardiei este cuprins ntre 100-200 bti/minut d. undele P retrograde pot fi absente sau incluse n complexul QRS e. debutul tahicardiei se asociaz aproape constant de scurtarea intervalului PR

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 55. rspuns b,c,d Care dintre urmtoarele medicamente sunt de elecie n tratamentul crizei de tahicardie prin reintrare la nivelul nodului atrioventricular:

a. tonicardiacele digitalice i.v. b. adenozina i.v. c. verapamilul i.v.

d. metoprololul i.v. e. lidocaina i.v.

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 56. rspuns a,b,d,e Care dintre urmtoarele afirmaii despre tahicardia prin reintrare atrioventricular sunt adevrate:

a. iniierea tahicardiei printr-o extrasistol ventricular este esenial pentru diagnostic b. alternana complexelor QRS apare la 30% dintre subieci c. undele P se suprapun de obicei peste complexul QRS care este discret deformat d. fascicolul accesor nu poate conduce n sens anterograd n timpul ritmului sinusal e. n timpul tahicardiei secvena activrii iniiale se produce la nivelul atriului stng

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 57. rspuns a,b,d Tahicardia prin reintrare la nivelul nodului sinusal se poate caracteriza prin urmtoarele:

a. este iniiat invariabil de ctre o extrasistol atrial b. apare frecvent n contextul unor boli cardiace organice c. intervalul PR din timpul tahicardiei este scurtat d. morfologia undelor P este identic cu cea a ritmului sinusal e. metoda cea mai eficient de tratament este ablaia prin radiofrecven

Subiect complement multiplu. ntrebarea no 58. rspuns Cauzele de producere ale tahicardiei atriale multifocale sunt urmtoarele:

a. intoxicaie digitalic b. exces de medicaie adrenergic c. hipokaliemie d. hipocalcemie e. hipotermie

Subiect complement simplu. ntrebarea no 59. rspuns b n timpul tahicardiei din sindromul de preexcitaie, impulsul este de obicei supus urmtorului traseu:

a. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd pe calea AV normal b. condus anterograd pe calea AV normal i retrograd pe calea accesorie c. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd pe alt cale accesorie d. condus anterograd pe cale accesorie i retrograd la nivelul fascicolului His e. condus retrograd pe calea accesorie i anterograd pe calea AV normal

Subiect complement simplu. ntrebarea no 60. rspuns Tratamentul crizei de tahicardiei prin reintrare atrioventricular din cadrul sindromului WPW se face cu:

a. digital b. verapamil c. metoprolol d. procainamid e. teofilin

In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol globular; d) cresc si vol plasmatic si globular Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel mai plauzibil raspuns Aspectul normal al qrs inV1 Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic; b)pulmonar; c) mitral; d) tricuspid Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e contrloata de fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ? Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma; b)jugulograma... Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4. Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b) dinspre baza spre varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??.. Rolul functional al capilarelor: a) de schimb Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d) sunturi arterio-venoase Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de tip Ig M si nu depasesc bariera fetoplacentara Hipovolemia policitemica apare in:... Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii.... Zgomotul 2.. ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?) Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare si aglutinare.. Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si volemie ?? Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b) interleukina ??... Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang.. Hexokinaza eritrocitara 2,3 DPG definitia debitului cardiac Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c) tromboxani; d) prostacicline Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b) presiunea in atriul strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d) volum sistolic 90ml Cine infl debitul cardiac..

1.ce rezulta prin activarea sistemului complement 2.unde nu s absoarbe apa 3. ce nu determina formarea d edeme 4.cea mai mare putere d fagocitoza- macrofagul 5. complianta venelor fata d artere- 24 d ori mai mare 6.presiunea sistolica medie 7. raspunsul incorect: pulsul 90 (asta e aiurea nu o intzeleg) 8cine nu action in RIN- limfocite 9.surfactantul 1. Din ce e alcatuita capacitatea vitala CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol. Rezidual) 2. Detresa noului nascut- ce substanta este implicata? Surfactantul 3. Durerea rapid resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de neptur determinat n special de stimuli mecanici sau termici transmis prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s se asociaz cu reflex de retragere, rspuns simpatic, creterea presiunii arteriale i mobilizarea rezervelor energetice ale organismului 4. socul hemoragic - ce se intampla? a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine 5. Ce factor nu este secretat de thrombocite ADP-ul i TxA2 sunt secretate 6. Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer? 7. Efluxul ionilor de calciu in miocard 8. Pompa de calciu e controlata de: corect: fosfolamban 9. Hipoventilatia 10. Organul tendinos Golgi: cand intervine? Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a proteja. 11. Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori? Corect: toate 12. Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL). Corect: axa e la +60 13. ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%) scade sau ramane acelasi in boli restrictive,scade in obstructive 14. in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic? 15. Medulosuprarenala de cine este stimulata? Simpathetic stimulation CNS 16. Numarul lui Reynolds

(Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului) 17. In ce afectiune apare volumul urinar scazut? 18. Indicele de reactivitate bronsica (VEMS/CVF) * 100 19. Unde se absoarbe glucoza Corect: TCP (tub contort proximal) 20. Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba? Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration rate (GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and decreases renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions contribute to reductions in blood volume and therefore central venous pressure (CVP), cardiac output, and arterial blood pressure 21. chemoreceptorii centrali corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica 22. Proteina C are rol anticoagulant 23. Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic actioneaza intracellular. 24. Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea 40mm HG si 120mm HG 25. Presiunea CO2 din sange este mai mare decat cea din aerul alveolar 26. Surfactantul scade tensiunea superficiala 27. VEMS masoara elasticitatea plamanului 28. Secretia de renina inhibata de alcool stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului 29. Celulele Mezangiale au rol in vasoconstrictie 30. Proprietatile circulatiei pulmonare de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa. 1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200 ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna) 2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate) 3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc 4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml 5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de... 6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi 7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect) 8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie 9FNA:scade volemia 10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect 11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente

12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea sistolica, e mai aproape de cea diastolita 13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor 14.CV= VRC+VIR+VER 15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH 16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca 17.secretia de H este insotita de: 1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe etape dintre care cea corecta era faza a 2 a. 2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ... 3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik . 4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm . 5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici. 6.Hipervolemii cand apar. 7.Hiperpolicitemii cand apar. 8.Diureza cand apare. 9.Unde pe EKG. 10.Ce reprezinta intervalul PQ. 11. Idem 10 pt QRS . 12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala. 13.Timpul de sangerare creste in: Atrombocitopenii Bhemofilie A Chemofilie B Deliberare de pro accelerina 14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg 15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate. 16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala. 17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D. 18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH. 19.Reflexul de mictiune este amanat de creier. 20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina. 21.Trombina ce plm face ? 22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza. 23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche. 24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in grila . trebuia sa gesti exceptia. 25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea 26.Complianta distensibilitatea plamanului. 27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore 28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na 29.Formula lui Fick d.p. cu coef de solubilitate . 30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP 31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi.

32.Cresterea diurezei ... 33.Diureza e data de dereglari hormonale 34.Capacitatea reziduala functionala var falsa repr 20 de proc din CT 35.Rezistenta vasculara. 36.Arteriolele 37.Depozit de sange e mare in vene si venule . 38.Unda P dureaza 0,1 ms. 39.In sarcina creste VP si VG 40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l 41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati. 42.Eritropoietina creste in boli resp crionice 43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic 44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal . 45.Hematocrit somatic,splenic 46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele. 1.rezistenta vasc e invers proportionala cu: 2.in urma socului compensator se produce: a) formare de catecolamine b) fm de angiotensina 3.medulosuprarenala:a)este un gg simpatic paravertebral b)secreta preponderant noradrenalina c)sectreta preponderant adrenalina 4.receptorii adrenergici produc: 5.jonctiunea neuromusculara 6. durerea lenta se caracterizeaza prin 7.hipovolemia 8. detresa respiratory= lipsa surfactantului 9.reabsorbtia glu grile- fizio I

1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.

2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)

3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen

4. creste perneabilitatea capilara : histamina

5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile

venelor pulmonare

6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul

cortizolemiei

7. pompa de Ca

8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...

9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de

...mm/s cat e frecventa cardiaca

10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma

11. trombina - activeaza agregarea plachetara

12. unda P

13.intervalul PQ

14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si

bilirubina indirecta

15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e

maxim.....

16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/

cerebral/ muscular/renal

17... eritropoieza...

18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc

transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3

1. sp mort anatomic (150) 2. curba volum presiune rasp correct era ceva cu 5 mm 3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este 4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea 5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este? 0/3 6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi? 7. cresterea conc plasmatice a K 8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30 (100) 9. timpi cale intrinseca 10. presiunea medie 11. scaderea ventilatiei ..cand? 12. edeme 13. derive stg directa (d1) 14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic? ( D2) 15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max? (d1) 16. canale d ca 17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar) aorta 18. reabs max d glu 19. reabs de aa (activa) 20. reabs d proteine 21. cea mai mare capacit d fagocitoza 22. ce secreta macrofagul? 23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia) 24. de ce stim contractia mm laringelui? Nc mij din gr resp ventr 25. Activarea complexului ce genereaza ? anafilatoxine 26. ce nu face parte din RIU especific ? limf 27. care e macrofag tisular specific (microglia) 28. fractia de filtrare varianta incorecta din cele datae d ei (% plasma care devine

filtrat) 29. pompa ce Ca

proteina c ce gen activ compl intervalul de pres intre care nu se modif activ barorec (pres carot 60-80 si pres aorta 90-110) canale de calciu

timpi pe calea intreinseca scadereea ventil reabs max de gl /aa cine inhiba fibrinoliza

1. daca axa inimii este la -30 grade,qrs este echidifazic in:.raspuns d2 2. spatiul mort anatomic 150ml 3. inhiba sistemul fibrinoliotic.streptokinaza 4. cel mai puternic fagocitar..macrofag 5. care este macrofag tisular cu activitate specifica

a. alveolocite b. podocite c. microglia d. neuron

6. macrofagul ,in ce intervine: reglarea eritropoiezei secretia eritropoietinei reglarea complementului

7. PS=125, PD=80 , cat este presiunea medie..raspuns 95 8. ventilatia creste in toate situatiile mai putin:

folosirea unei masti de gaz altitudine hipertermie efort

9. cel pigemtare rol : support,secretie vit a fagociteaza discurile cel bipolare rol in fototransductie

10. in raspuns imun nespecific intervine : limfocite pmn eozinofile macrofag

11. reflexul miotatic se declanseaza la nivelul: fb.intrafusale fb. Extrafusale TNL Ap.golgi

12. in timpul P.A. in ce etapa are lok transport ionic masiv: 1 2 3 4

13. diatanta intre doua varfuri RR de pe un ECG este de 3mm ,viteza este de 50m/sec,care este frecventa cardiaca:

75batai/min 60 120 100

14. ph=7,09 ;conc CO2=50 ;conc HCO3=15 :ce avem :

acidoza respiratoire compensata acidoza metabolica compensata acidoza respiratorie decompensata acidoza mixta

15. apa se reabsorbe pasiv in afara de : AH ascendenta AH descendenta TCP

16. unde se absoarbe glucoza ? 17. prin activarea complementului rezulta :

anticorpi anafilatoxine

18. trombocitul nu secreta : plasmina FVW Fbn

19. PCR are urmatoarele actiunii in afara : Asigura fluiditatea Inhiba fact V Inhiba fact VIII Stimuleaza plasmina

20. afecteaza excretia de proteine: afectarea mb glomerulare effort fizic variatia proteinelor plasmatice

21. ce valva este deschisa cel mai putin timp: mitrala tricuspida aorta pulmonara

22. ventilatia alveolara este mare cand ; ventilatia respiratorie este 400 si frecventa este de 15 20020. 30015

23. limfocitele T cu memorie,exceptia : au durata de viatza mare

receptori putini au avut activarea prelabila cu APC afinitate mica AG

24.contractia muschiului scheletic :

ca cheama ca canale ca voltaj dependente

25.fractia de filtrare frp/rgf ??? 15-20% din debit renal Variaza cu p intre 80-150

26.FNA exceptia +reab de Na -vasopresina -angiotensina -renina adh

27.derivatie directa stanga D1 D3 aVL V5

28.valorile normale la adultul sanatos PS pulmonara este de 25mmHg

29. diagrama volum presiune pt ventriculul stg VTD=90 VTS=55 P ejectia rapida =90 Umplerea rapida 5mai mult.

30.curent de leziune subepicardic stang 31. baroreceptori din carotida sunt stimulati la variatia de impuls :

30-50 .. 120-150

32.po2 este ct,p CO2 este crescuta ,ph ct Receptori j +directa a GRD Transformarea Co2 in H la nivel de LCR Baroreceptori pulmonari

33. hemofilia a Nu este corectata prin ser plasmatic

34. ce timp nu apare in coagularea intrinseca Timp de recalcifiere Timp de cefalina

TH TT

35.QRS este la -30,unde este amplitudinea maxima..?? 36.unde se reabsorb aa ? 37.ce se intampla cand conc k creste

Renina Creste aldosteron

38.ADH este stimulat de toti ,exceptie : Nicotina P osm

39.pompa de ca din sarcolema reglata de fosfolamban 40.ca in fb miocardica 41.aldosteronul

Ingestie de sare Ingestie de apa

42.bronhiolele sunt contractate cand B adrenergici Scade o2 alveolar Creste co2 PGE2

43.urina este ,exceptia TCP este izoton AH hipoton TCD izoton

TC hipo hiperton Intrebari grila vara 2006

1 Care este frecventa cardiaca daca R-R=30mm, v de derulare a hartiei=50mm/sec Raspuns correct=100batai/min 2 Prin care din urmat. Orif. Se inregistreaza flux minim de sg : mitrala, tricuspidiana,

aortica, pulmonara 3 Sa stii sa deosebesti derivatii directe, indirecte, unipolare, bipolare, stg si dr(una din

intrebari era : Care din urmatoarele este der stg?) 4 Sa stii sa calculezi axa electrica a inimii si vect electric al depolarizarii ventric.Ex: In

caz EKG cu axa electrica a inimii la 90 vect electric al depolarizariiva avea val cea mai marein derivatia:a AVF, b dI, c DII, d AVL

Sau: In cond norm., in cazul unui complex echibifazic pe deriv aVF, axa electrica va fi orient la :90, 30,etc(erau vreo 2 intrebari de genul asta in grille) 5 Care din urm reprezinta macrofage tisulare specifice? Neuron, microglie, podocit, alveolocit 6 P in aa pulmonara este: 25 mmHg 7 Care din urmat. investigatii nu se face in explorarea coagularii pe cale

intrinseca(rasp e TQ) 8 Ceva de complementmajoritatea comp sale sunt secretate de macrophage,

macrofagul are recept pt complement 9 Ceva de prot C(vezi complex anticoagulare)

10 Peptidul atrial natriuretic( nu mai stiu ce ne cerea) 11 RIU secundar sau primar-erau mai multe var si tu trebuia sa o gasesti pe cea

incorecta 12 Care din urmatoarele are cea mai mare de fagocitare:macrofagele(clar asta e

correct), neutrofilele, etc 13 Ceva de VEMS 14 Iti dadea niste conditii sit u trebuia sa vezi daca e vb de disfunctie ventilatorie

obstuctiva sau restrictive 15 Surfactantul: scade tensiunea superf 16 Spatiu mort anatomic? Rasp:150ml 17 Sa stii P care intervin in producerea unui edem(vezi forte Starling:D) 18 Ce se intampla cu VC si frecventa respiratory in cazul utilizarii mastii de protectie

cu aer 19 Hemostaza primara:ce nu se intampla 20 In care din fazele PA se inregistreaza flux max de ioni? 21 Capacit vitala 22 Cand creste flux renal? 23 Filtrarea glomerulara 24 Fractia dde filtrare 25 Sa stii in ce segm se realiz reabs glucoza, apa, Na, etc 26 Secr de H din tubul proximal este cuplata cu 27 Unde se realiz reflex miotatic?var: fb intrafusale, fb extrafusale, TNL, Golgi 28 Sa stii pe ce recept actioneaza A si Na si unde se gasesc acestia 29 Rolul epit celulelor pigmentare 30 Durerea rapida

1. Din ce e alcatuita capacitatea vitala CV = VIR(volum inspirator de rezerva) + VER(Vol. exp. rez.) + VR(Vol. Rezidual) 2. Detresa noului nascut- ce substanta este implicata? Surfactantul 3. Durerea rapid resimit la 0,1 secunde de la aplicarea stimulului; are caracter de neptur determinat n special de stimuli mecanici sau termici transmis prin fibre tip A delta cu viteze de 6-30 m/s se asociaz cu reflex de retragere, rspuns simpatic, creterea presiunii arteriale i mobilizarea rezervelor energetice ale organismului 4. socul hemoragic - ce se intampla? a. gresit!!! vasoconstrictie cerebrala b. gresit!!! vasoconstrictie cardiaca c. corect!!! creste nivelul circulant de catecholamine 5. Ce factor nu este secretat de thrombocite ADP-ul i TxA2 sunt secretate 6. Ce nu se regaseste pe toata lungimea tubului urinifer? 7. Efluxul ionilor de calciu in miocard 8. Pompa de calciu e controlata de: corect: fosfolamban 9. Hipoventilatia 10. Organul tendinos Golgi: cand intervine? Supracontractie. se activeaza la suprasolicitarea muschiului pentru a proteja. 11. Prin cate straturi trece lumina ca sa ajunga la receptori? Corect: toate 12. Complexul QRS este echidifazic in aVR(posibil aVL).

Corect: axa e la +60 13. ce e VEMS?(volum expirator maxim pe secunda,val normala 75-80%) creste in boli restrictive,scade in obstructive 14. in ce faza a PA miocardic se face cel mai mare transport ionic? 15. Medulosuprarenala de cine este stimulata? Simpathetic stimulation CNS 16. Numarul lui Reynolds (Diametru*densitate)/ eta = 1000 reprezinta trecerea de la curgerea laminara la curgerea turbulenta(perpendiculara pe peretii vasului) 17. In ce afectiune apare volumul urinar scazut? 18. Indicele de reactivitate bronsica (VEMS/CVF) * 100 19. Unde se absoarbe glucoza Corect: TCP (tub contort proximal) 20. Peptidul natriuretic atrial ce stimuleaza/inhiba? Natriuretic peptides are involved in the long-term regulation of sodium and water balance, blood volume and arterial pressure. This hormone decreases aldosterone release by the adrenal cortex, increases glomerular filtration rate (GFR), produces natriuresis and diuresis (potassium sparing), and decreases renin release thereby decreasing angiotensin II. These actions contribute to reductions in blood volume and therefore central venous pressure (CVP), cardiac output, and arterial blood pressure 21. chemoreceptorii centrali corect: au capacitatea de a se adapta la hipercapnie cronica 22. Proteina C are rol anticoagulant 23. Mecanismul fosfoproteic in echilibrul acidobazic actioneaza intracellular. ??? 24. Presiunea telediastolica si telesistolica pe diagrama PV a ventricului au valoarea

120mm HG si 40mm HG 25. Presiunea CO2 din sange este mai mare decat cea din aerul alveolar 26. Surfactantul scade tensiunea superficiala 27. VEMS masoara elasticitatea plamanului 28. Secretia de renina inhibata de alcool stimulata de scaderea sodiului si cresterea potassiului 29. Celulele Mezangiale au rol in vasoconstrictie 30. Proprietatile circulatiei pulmonare de tip terminal. Posibile anastomoze. Contaminare venoasa. 31. NU TOATE RASPUNSURILE SUNT CORECTE!!! SA NU VI LE SCHIMBE!!!

1Flux limfatic (erau mai multe variante printer care si asta si inca una fara kg corp 200 ml/min/kg corp. Nu stiu care era buna) 2VEMS pt ce se determina (pt complianta, elasticitate) 3Ap Golgi intervine in: insertia muschiului pe os , etc 4Curba vol-presiune:rasp corect vol telediastolic 120ml 5Hipoventilaria duce la: bronhoconstrictie, bronhodilatatie, secr de... 6In repaus, fluxul maxim se inregistreaza in: creier, muschi, rinichi 7Chemoreceptorii centrali sunt stimulati de: conc H din LCR (asta e corect) 8Vasodilatatia se produce cu exceptia:hipoxie, alcaloza, hipercapnie, hipertermie 9FNA:scade volemia 10.QRS echidifazic in AVR, D3 negativ, axul este la:-60 rasp corect 11.Creste fluxul renal cu exceptia: vasodil arteriolei aferente/ eferente 12.Presiunea medie: media artim a pres sistolica si diastolita, e mai aproape de cea sistolica, e mai aproape de cea diastolita 13.ceva cu cel mesangiale , ceva legat de contractia lor 14.CV= VRC+VIR+VER 15. glucoza este reabsorbita total in: TCD,TCP+TCD, TCP, TCP+AH 16. lumina strabate urmatoarele straturi ale retinei pana ajunge sa nush ce sa faca 17.secretia de H este insotita de:

1. prag de sensibilitate cel mai mic: kinina 2. Ca2+ se reabs la niv pol bazal in TP 3. Ald det reabs de Na 4. hipercapnie cronica e reglata prin mecanoreceptori periferici 5. reflexul miotatic intindere intrafusala 6. depolarizarea fb musculare e datorata activarii can de Ca2+ 7. difuziunea O2 - 21 ml/min 8. fractia de filtrare RFG.habar n-am ce inseamna 9. reabs activa a apei in ansa henle asc 10. aa se reabs in TCP 11. cel pigmentare au rol de support, macrophage pt conuri si bast, deposit

vit A 12. veg bronhoconstrictie (asa scrie pe foaie) 13. Ach- creste rezistenta 14. emfizemul creste CVF 15. ceva de complianta 16. F de recul de cine nu este data 17. Hipertermia activeaza centrii resp din hipotalamus 18. inulina- raspuns ceva cu filtr glomerular 19. raportul V/Q cum creste sau scade nu mai stie 20. P CO2 in aerul expirat este mica decat in alveole 21. Mb Hamburger este implicate in schmburile tisulare 22. cine stimuleaza renina? E cu semn de intrebare pe foaie in privinta

raspuns: scaderea Cl in TCD sau hypoxia 23. CO2 stimuleaza chemoreceptorii centrali prin transf in H+ 24. undfe ai filtrate hiper si hipoton 25. gata asta este de la seria 3 dar nu mi-a dat decat sem 2

1.Cantitatea cea mai mare de Ca 2+ care intra in citosol se realizeaza...dadea mai multe etape dintre care cea corecta era faza a 2 a. 2.Lumina cand ajunge la celulele fotoreceptoare determina hiperpolarizare cu eliberare de glutamat .Mai erau variante cu GABA alea nu aveau cum sa fie ... 3.Calcularea presiunii medii cand ti se da sistolik si diastolik . 4.Calcularea frecventei cardiace cand ti se dadea lungimea intervalului R-R in mm . 5.Canale ionice neselective ce fac , erau multe variante ...nush aici. 6.Hipervolemii cand apar. 7.Hiperpolicitemii cand apar. 8.Diureza cand apare. 9.Unde pe EKG. 10.Ce reprezinta intervalul PQ. 11. Idem 10 pt QRS . 12.Prin ce se caracterizeaza sinapsa electrik? E bidirectionala. 13.Timpul de sangerare creste in: Atrombocitopenii Bhemofilie A Chemofilie B Deliberare de pro accelerina 14.Pco 2 in artera pulmonara ...care e? 46 mmHg 15.Cum se poate calcula conc co2 cand stim pco2 ?cu ajut coef de solubilitate. 16.De ce nu depinde coeficientul de solubilitate al uni gaz ?de presiunea lui partiala. 17.Ce nu e opsonina? Rasp pe grila era Ig D. 18.Antigenele t dependente caracteristici .Induc raspunsul imun dep de LTH. 19.Reflexul de mictiune este amanat de creier. 20.Unde are centrul primar mictiunea? In maduva pelvina. 21.Trombina ce plm face ? 22.Clereance-ul inulinei nu e infl de diureza. 23.Atenuarea zgomotelor reflexul de atenuare , asta era pe undeva pe la ureche. 24.Corpusculul Pacini avea primul nod Ranvier in interiorul sau nu in exterior cum era in grila . trebuia sa gesti exceptia. 25.Acuitatea vizuala maxima se gaseste in macula lutea 26.Complianta distensibilitatea plamanului. 27.Diureza eliminarea urinei pe 24 de ore 28.Cum este secretat ionul H in TCP in antiport cu Na 29.Formula lui Fick d.p. cu coef de solubilitate . 30.Absorbtia apei in abs ADH se face in....TCP 31.Stimularea SNS ce face pe vezica nu mai face pipi. 32.Cresterea diurezei ... 33.Diureza e data de dereglari hormonale 34.Capacitatea reziduala functionala var falsa repr 20 de proc din CT 35.Rezistenta vasculara. 36.Arteriolele 37.Depozit de sange e mare in vene si venule . 38.Unda P dureaza 0,1 ms. 39.In sarcina creste VP si VG

40.Debitul cardiac var gresita dadea val de 2,5 l 41.Baroreceptorii intre ce variatii de presiune sunt excitati. 42.Eritropoietina creste in boli resp crionice 43.Cand are loc cea mai mare extractie tisulara de O2 in efort fizic 44.Irigatia cea mai mare e la nivel renal . 45.Hematocrit somatic,splenic 46 Relaxare izovolumik ce struct sunt deschise pulmonarele.

1. FNA creste diureza 2. Absenta actiunii ADH-apa se reabsoarbe cel mai bine in TCP 3. In TCP protonii se secreta in principal prin: antiport cu sodiu 4. Centrii primari ai mictiunii sunt in maduva 5. Mictiunea poate fi amanata prin : control cortical 6. Diureza este : urina/24 ore 7. alfa (coef de solubilitate) nu dep de : pp gaz, solvent, Temp (correct e

solvent) 8. difuzuiunea este direct proportionala cu coef de solub 9. corp. Pacini :se adpteaza usor 10. reflexul de atenuare apare cand creste frecventa sunetului 11. sinapsa electica- e bidirectionala 12. cum se calc conc. CO2 stiind ppCO2 : conc.=ppCO2*alfa 13. complianta masoara: grad de distensibilitate a plam 14. F de recul elastic: cand creste ,cand scade? 15. CRF afirmatia incorecta: ca repr 20 % din CPT 16. CRF dep de elasticitatea plam 17. P CO2 in a pulmonara: 46 18. simpaticul : scade diureza 19. cresteri ale cantit de urina: hormonale 20. in hipervolemii : creste ultrafitr 21. vasoconstrictie pe a eferenta:creste filtr glomerul 22. Clerance de inulina: nu infl diureza 23. lumina la niv fotoreceptorilor face hiperpolarizare 24. canale fara poarta ; Aquaporine

urm sunt din sem I 25. rezistenta cea mai mare este in arteriole 26. scaderea p puls in : cresterea rezistentei periferice 27. p venoasa centrala: se modifica cu fazele ciclului cardiac 28. teritoriul vascular in care vol sanguine e cel mai mare : vene si venule 29. hipervolemia policitemica : boli respiratorii cornice 30. hemoragia acuta de debut: hipovolemie normocitemica 31. care este organul in care DC maxim : rinichi 32. qrs se suprapune cu repol atriala 33. segm pq este intre und p si q 34. unda r lungime 35. sa se calc frecv cardiaca daca se stie dist intre 2 u R=20 mm deci 20*0.04

=0.8;60/0.8=75 36. se da pres sistolica sic ea diastolica sa se calc pres medie 37. care nu-s opsonine: IgDIgG4 C3b io cred ca IgD

38. in sarcina creste volemia si vol globular 39. in effort creste extractia de O2 40. niste timpi quick ,tromb,de sangerare daca stie cineva sa-mi zica si mie 41. cam atat bafta sisper sapice macar unele k la seria 3 au fost cam diferite

de seria 2,astea sunt de la seria 2

grile- fizio I

1.presiunea sistolica=. presiunea diastolica=, Cat e presiunea medie?.

2. Ag H. (are un radical terminal de L fucoza/ ag natural/)

3. cel dendritice- cel prezentatorare de antigen

4. creste perneabilitatea capilara : histamina

5. in timpul relaxarii izovolumetrice sg curge prin : orificiile

venelor pulmonare

6. imunitatea innascuta nespecifica e asigurata de : nivelul

cortizolemiei

7. pompa de Ca

8. fosfofructokinaza stimulata si inhibata de ...

9. daca lungimea intervalului R-R =.. mm, la o viteza a penitei de

...mm/s cat e frecventa cardiaca

10. Sistola atriala corespunde... undei a pe jugulograma

11. trombina - activeaza agregarea plachetara

12. unda P

13.intervalul PQ

14. in hemoliza intravasculara posttransfuzionala cresc LDH si

bilirubina indirecta

15. intervalul de presiune la care raspunsul baroreceptorilor e

maxim.....

16. cel mai mare debit local in conditii de repaus este coronarian/

cerebral/ muscular/renal

17... eritropoieza...

18, in timpul potentialului de actiune cardiac, in ce etapa are loc

transportul maxim de ioni raspuns : 0 sau 3

1.viteza de 25mm/s si distanta dintre 2 varfuri RR 25mm - frecventa de 60 batai/min 2.Care din urmatoarele afirmatii este incorecta: R - urina este izotona in ansa Henle 3. Mastocitul - secreta Histamina 4.Factor ce se opune aderarii plachetare prostaciclina 5. Pentru ce este util fen de membrana Hamburger - pentru transport CO2 6.glucoza este absorbita in TCP 7. Ce valva este deschisa cel mai mult timp Aorta 8. In expir de CO2 - presiunea CO2 expirat(atmosferic)

Multiubiti colegi: in urma pisalogelii mele si a apelarii in mod repetat la memoria dumneavoastra de scurta durata, in timpul zilei de ieri am reusit inegalabila performanta de a strange cele 25 de grile de la seriile 1 si 3; majoritatea sunt fara variante de raspuns dar ata ete, grila de dar nu se cauta de raspunsuri..oricum astept completari!!

voila:

1. In timpul sarcinii: a) creste volemia; b) creste vol plasmatic; c) creste vol globular; d) cresc si vol plasmatic si globular

2. Cauza edemului : aici nu am retinut decat blocajul limfatic care parea cel mai plauzibil raspuns

3. Aspectul normal al qrs inV1 4. Care dintre urmatoarele 4 orificii este deschis cel mai putin timp :a) aortic;

b)pulmonar; c) mitral; d) tricuspid 5. Pompa de Ca sarcolemala: a)depinde de concentratia Ca din citosol; b)e

contrloata de fosfolambam; c) are actiune antagonica pompei Na/Ca; d) ? 6. Unde este cel mai bine reprezentat PEVS: a) carotidograma;

b)jugulograma... 7. Eflux maxim de ioni are loc in fazele a)1; b)2; c)3; d)4. 8. Depolarizarea ventriculara : a) se face de la endocard spre epicard; b)

dinspre baza spre varf; c) intai la dreapta si apoi la stanga; d) ??.. 9. Rolul functional al capilarelor: a) de schimb 10. Fluxul sanguin local e contrloat de: a)arteriole; b)capilare; c)venule; d)

sunturi arterio-venoase 11. Ag Rh sunt: a) naturali; b)glicolipide; c) rezultati in urma imunizarii; d) de

tip Ig M si nu depasesc bariera fetoplacentara 12. Hipovolemia policitemica apare in:... 13. Nivelul de eritropoietina creste in: a) insuficienta renala b)boli respiratorii.... 14. Zgomotul 2.. 15. ce influenteaza pompa de Ca (la naiba aici putea fi orice..voi ce va amintiti?) 16. Hemostaza secundara cuprinde: a) coagulare; b) vasoconstrictie...c)aderare

si aglutinare.. 17. Hemaoragia acuta la debut se caracterizeaza prin .. ceva cu hematocrit si

volemie ?? 18. Factorii care stimuleaza coloniile de geanulocite-monocite: a) interferon; b)

interleukina ??... 19. Ceva cu aspectul curbei vol-presiune a ventriculului stang.. 20. Hexokinaza eritrocitara 21. 2,3 DPG 22. definitia debitului cardiac 23. Agregarea plachetara e inhibata de a) fibriniogen; b) trombina; c)

tromboxani; d) prostacicline 24. Valori fiziologice? al om normal a) presiunea in atriu dr 8mmHg; b)

presiunea in atriul strg 10 mmHg; c)55 mmHG in artera pulmonara; d) volum sistolic 90ml

25. Cine infl debitul cardiac..

cam atat am putut descifra din ce am scris ieri..

poate face cineva rost si de ceva grile de la alte serii ...

spor si bafta celor 10 noo celorlalti pace si vacanta placuta

Completari la grile: 1.la grila cu hipovolemia policitemica,variantele pe kre mi le aduc aminte erau:a)in boli resp cronice , b)in insuf renala cronica 2.la cea cu Zg II-rasp era -dedublat fiziologic in inspir 3.la cea cu hemoragia acuta-caract prin Ht normal si volemie scazuta cred.. 4.la factorul ce infl coloniile granulo-mono,mai era o varianta cu Beta nuj ce factor transormant:-s, dar nu cred k era rasp bun:|

1. sp mort anatomic 2. curba volum presiune rasp correct era ceva cu 5 mm 3. ph=0.9 hco3= 15 co2 = 50 ...c fel d acidoza este 4. leziune subepicardica... dar nu mai stiu ce cerea 5. cel mai mare flux d ioni..in ce faza a pot d act este? 6. reflexul miotatic...unde: fb intrafusale/extrafusale/TNL/Golgi? 7. cresterea conc plasmatice a K 8. determ frecv cardiaca dak v=50m/s si dist RR = 30 9. timpi cale intrinseca 10. presiunea medie 11. scaderea ventilatiei ..cand? 12. edeme 13. derive stg directa 14. dak axa e la -30 in ce derive e echidifazic? 15. dak axa e la -30 in ce deriv vect d depolariz e max? 16. canale d ca 17. perioada cea mai scurta de deschidere (aortic, mitral, tricuspid, pulmonar) 18. reabs max d glu 19. reabs de aa (activa) 20. reabs d proteine 21. cea mai mare capacit d fagocitoza 22. ce secreta macrofagul? 23. proteina c (nijte variante tu tre s alegi exceptia) 24. de ce stim contractia mm laringelui? 25. Activarea complexului ce genereaza ? 26. ce nu face parte din RIU especific ? 27. care e macrofag tisular specific 28. fractia de filtrare varianta incorecta din cele datae d ei 29. pompa ce Ca 30. CEL MAI IMPORTANT: sa nu vi le schimbe!!!










13. diatanta intre doua varfuri RR de pe un ECG este de 3mm ,viteza este de

50m/sec,care este frecventa cardiaca: 75batai/min 60 120

100

14. ph=7,09 ;conc CO2=50 ;conc HCO3=15 :ce avem : acidoza respiratoire compensata acidoza metabolica compensata acidoza respiratorie decompensata acidoza mixta









23. limfocitele T cu memorie,exceptia : au durata de viatza mare receptori putini au avut activarea prelabila cu APC afinitate mica AG


ca cheama ca canale ca voltaj dependente

25.fractia de filtrare frp/rgf ??? 15-20% din debit renal Variaza cu p intre 80-150

26.FNA exceptia +reab de Na -vasopresina -angiotensina -renina adh

27.derivatie directa stanga D1 D3 aVL V5

28.valorile normale la adultul sanatos PS pulmonara este de 25mmHg

29. diagrama volum presiune pt ventriculul stg VTD=90 VTS=55 P ejectia rapida =90 Umplerea rapida 5mai mult.


30-50 .. 120-150

32.po2 este ct,p CO2 este crescuta ,ph ct Receptori j +directa a GRD Transformarea Co2 in H la nivel de LCR Baroreceptori pulmonari

33. hemofilia a Nu este corectata prin ser plasmatic

34. ce timp nu apare in coagularea intrinseca Timp de recalcifiere Timp de cefalina TH TT


Renina Creste aldosteron

38.ADH este stimulat de toti ,exceptie : Nicotina P osm

39.pompa de ca din sarcolema reglata de fosfolamban 40.ca in fb miocardica 41.aldosteronul

Ingestie de sare Ingestie de apa

42.bronhiolele sunt contractate cand B adrenergici Scade o2 alveolar Creste co2 PGE2

43.urina este ,exceptia TCP este izoton AH hipoton TCD izoton TC hipo hiperton










13. diatanta intre doua varfuri RR de pe un ECG este de 3mm ,viteza este de

50m/sec,care este frecventa cardiaca: 75batai/min 60 120

100

14. ph=7,09 ;conc CO2=50 ;conc HCO3=15 :ce avem : acidoza respiratoire compensata acidoza metabolica compensata acidoza respiratorie decompensata acidoza mixta









23. limfocitele T cu memorie,exceptia : au durata de viatza mare receptori putini au avut activarea prelabila cu APC afinitate mica AG


1 ca cheama ca

2 canale ca voltaj dependente 25.fractia de filtrare

1 frp/rgf ??? 2 15-20% din debit renal 3 Variaza cu p intre 80-150

26.FNA exceptia 1 +reab de Na 2 -vasopresina 3 -angiotensina 4 -renina adh

27.derivatie directa stanga 1 D1 2 D3 3 aVL 4 V5

28.valorile normale la adultul sanatos 1 PS pulmonara este de 25mmHg

29. diagrama volum presiune pt ventriculul stg 2 VTD=90 3 VTS=55 4 P ejectia rapida =90 5 Umplerea rapida 5mai mult.


1 30-50 2 .. 3 4 120-150

32.po2 este ct,p CO2 este crescuta ,ph ct 1 Receptori j 2 +directa a GRD 3 Transformarea Co2 in H la nivel de LCR 4 Baroreceptori pulmonari

33. hemofilia a 1 Nu este corectata prin ser plasmatic

34. ce timp nu apare in coagularea intrinseca 2 Timp de recalcifiere 3 Timp de cefalina 4 TH 5 TT


1 Renina 2 Creste aldosteron

38.ADH este stimulat de toti ,exceptie : 1 Nicotina

2 P osm 39.pompa de ca din sarcolema reglata de fosfolamban 40.ca in fb miocardica 41.aldosteronul

1 Ingestie de sare 2 Ingestie de apa

42.bronhiolele sunt contractate cand 1 B adrenergici 2 Scade o2 alveolar 3 Creste co2 4 PGE2

43.urina este ,exceptia 1 TCP este izoton 2 AH hipoton 3 TCD izoton 4 TC hipo hiperton

1.Unda T-cum e?-asimetrica 2.Complex echidifazic in D1-unde e axa?-+/-90 3.Hemoliza acuta intravasc -knd apare?-posttransfuzie 4.Ce det Ca?---nu mai stiu exact unde cerea 5.|Cum e transp Ca in fb miocardica?-mec Ca cheama Ca-gradient electric 6.Calc frecv cardiace-prea usor sa mai scriu 7.Ce repr r in V1?-depolariz septala 8.Ce repr s in D2?oare are rost sa scriu?----depolariz bazei VS 9.Ce contine ramura alba(probabil comunicanta)-n.preggl Simpatic 10.CV=4000,|CI(ideala)=6000(nuj ce e asta:|),VEMS=1900.Se corecteaza VEMS la 3000.Ce e?obstructiva/restrictiva/IBR crescut-habar n am 11.Abs Na in TCP-cik sg varianta era cotransport 12.Ce det FNA?-nu mai are rost sa scriu 13.|Cu cine se combina H in TCD?-NH3 14.Ceva cu circulatia pulm 15.Sinapsa electrica-2D 16.Zona West2-atentie k erau 2 variante corecte! 17.Ce face eozinofilu?-CIK secretie de arilsulfataza si histaminaza:| 18.Ceva cu MHC 19.Cel mezangiale-secretoare de citokine 20.Caz cu acidoza,ph uri...prea usor sa l mai scriu 21.|Ce masoara VEMS?- randament sau permeabilitate. 22.Ce stimuleaza chemoreceptorii centrali--tare intrbarea asta:D..astept sa va vad 23.Ce face surfactantul?--D'oooooh 24.|Ce determina hiperpotasemia?-hiperaldosteronism 25.Diureza crescuta-produsa de modif hormonale 26.Mictiunea automata-prod de taiere in zona sacrala 27.Ce inseamna P50 crescut?-acidoza 28.PFK-inhibaata de ATP 29.Amoniogeneza-TCP,TCD,TC 30.Imunitatea innascuta nespecifica-cortizolemia crescuta 31.Receptorii plachetari-ce natura au?-nu f sigur,dar park Lipoproteica 32.Trombina-ce activeaza?(Fact V) 33.MAstocit:| 34.Eritrocit:| 35.IL2:|

CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI 1. Volumul sanguin total (volemia), din greutatea corporala reprezinta:

a) 7,5 8,4%; b) 6,2 6,4%; c) 6,9 7,4%; d) 10,2 10,4%; e) 9,2 9,5%.

2. Volumul globular reprezinta: a) 55 % din volemie; b) 40 % din volemie; c) 50 % din volemie; d) 45 % din volemie; e) 42 % din volemie; 3. Valoarea hematocritului la femei este de: a) 45%; b) 40%; c) 46.5%; d) 55%; e) 42%. 4. Valoarea hematocritului la barbati este de: a) 46,5%; b) 45%; c) 50%; d) 55%; e) 42%. 5. Hematocritul ( Ht ) scade in : a) boli respiratorii cronice; b) anemii; c) poliglobulii; d) deshidratare celulara; e) boli cardiace. 6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin: a) prin funcia circulatorie sngele contribuie la meninerea i reglarea presiunii sanguine; b) funcia de termoreglare reprezint un element de baz al homeostaziei generale, condiionnd viteza i randamentul reaciilor metabolice; c) sngele reprezint, un mijloc de asigurare a simultaneitii de aciune a organelor i sistemelor, simultaneitate ce conioneaz adaptarea la condiiile mediului ambiant. d) prin functia nutritiva sangele este principalul transportor al cataboliilor de la nivel tisular la nivel de organe excretoare; e) funcia de aprare se realizeaz prin intermediul unor proteine specifice (anticorpi), precum i prin intermediul elementelor figurate specializate (leucocitele).

7. Densitatea sngelui are valoarea: a) 1055 g/l b) 1025 g/l. c) 1020g/l d) 1050 g/l. e) 1045 g/l.

8. Valoarea presiunii coloidosmotic (oncotic) este de: a) 32 mmHg; b) 300 osm/litru;

c) 280 osm/litru; d) 28 mmHg; e) 30 mmHg. 9. Ph-ul sanguin are valoarea cuprins ntre: a) 7,00 7,10; b) 8,38 8,42; c) 7,38 7,42 ; d) 9,38 9,42; e) 6,38 6,42. 10. Gruparea hem este constituita din: a) lipide (0,7%), proteine (10%), glucide (0,5%); b) dou lanuri alfa, cu cte 141 de aminoacizi; c) dou lanuri beta, cu cte 164 de aminoacizi; d) dintr-o grupare polipeptidic; e) dintr-un atom de fier (Fe2+) fixat n centrul unui nucleu tetrapirolic.

11. Reacia de fixare a O2 la Hb este: a) o reacie de oxidare; b) o reacie de oxigenare; c) o reacie de esterificare; d) o reacie de hidrolizare; e) o reacie de condensare.

12. O molecul de Hb poate transporta atunci cand este saturata: a) 2 molecule de O2; b) 6 molecule de O2; c) 4 molecule de O2; d) 8 molecule de O2; e) 10 molecule de O2. 13. Eritronul este un sistem format din: a) totalitatea eritrocitelor si trombocitelor; b) totalitatea eritrocitelor si leucocitelor; c) totalitatea leucocitelor si trombocitelor; d) totalitatea eritrocitelor si eozinofilelor; e) totalitatea celulelor eritropoietice i a eritrocitelor adulte.

14. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin: a) sediul eritropoiezei este n mduva roie (hematogen din oase); b) sediul distrugerii lor (hemoliza fiziologic) se afl n sistemul monocitomacrofagic din splin, ficat, circulaie general; c) grupa AB poate primi de la grupele 0, A si B; d) 85% din populaie mai prezint pe hematii nc un antigen denumit Rh; e) grupa O poate dona la toate grupele (donator universal), dar nu poa-te primi dect de la grupa O.

15. Dup aspectul nucleului, leucocitele se clasific n: a) limfocite si monocite; b) neutrofile si eozinofile; c) monocite si mononucleare; d) polinucleare si bazofile e) polinucleare si mononucleare. 16. Leucocitele mononucleare sunt: a) limfocite, neutrofile si bazofile; b) limfocite si monocite; c) monocite, eozinofile si bazofile;

d) neutrofile, eozinofile si bazofile; e) limfocite si neutrofile. 17. Leucocitele polinucleare sunt: a) limfocite si neutrofile; b) monocite si eozinofile; c) eozinofile, bazofile si limfocite; d) neutrofile, eozinofile, bazofile; e) neutrofile, monocite, mastocite. 18. Urmatoarea afirmatie este adevarata: a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza; b) granulocitelor bazofile detin funcia secretoare a leucocitelor n cursul inflamaiei; c) granulocitelor bazofile au rol metabolic; d) granulocitelor bazofile au functie secretoare; e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate n stocarea i eliberarea de histamin

19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din: a) limfocite si grupul macrofagelor fixe; b) monocite si grupul macrofagelor fixe; c) neutrofile si monocite; d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe; e) monocite si eozinofile. 20. Macrofagele au urmatoarele functii: a) fagocitar, secretoare, eliberarea de histamin; b) eliberarea de histamin, imunitar, metabolic; c) fagocitar, secretoare, imunitar si metabolic; d) eliberarea de histamin, secretoare, imunitar, metabolic; e) fagocitar, stocarea de histamin, imunitar, metabolic. 21. Opsoninele sunt: a) sistemul complement, anticorpii si antigenele; b) proteina C reactiv, antigenele si anticorpii; c) proteina C reactiv, sistemul complement si antigenele; d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii; e) proteina C reactiv, sistemul complement si anticorpii.

22. Durata de viata a trombocitelor este de : a) 8 zile; b) 120 zile; c) 1-4 zile d) 2 zile e) 14 zile 23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste : a) 150000/mm3 b) 360000/mm3 c) 500000/mm3 d) 400000/mm3 e) 180000/mm3

24. Hemostaza fiziologic, spontan se desfoar n: a) 6 timpi b) 5 timpi c) 2 timpi d) 4 timpi e) 3 timpi

25. Timpul parietal reprezinta : a) formarea trombusului alb; b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micoreaz; c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfoar n decurs de 3 5 min. de la producerea leziunii vasculare; d) procesul ce apare dup 7 zile cnd trombusul de fibrin este distrus prin procesul de fibrinoliz; e) procesul fiziologic prin care spaiile formate sunt imediat ocupate de fibroblati, care secret colagen, determinnd fibroza i nchiderea definitiv a vasului lezat. 26. Coagularea sangelui se desfasoara in : a) patru faze; b) doua faze; c) trei faze; d) sase faze; e) cinci faze. 27. Faza a III-a de formarea fibrinei: a) are o durata de 10 sec; b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca; c) tromboplastina transform protrombina n trombin; d) trombina desface, din fibrinogen, nite monomeri de fibrin, care polimerizeaz spontan; e) dureaza 4 8 min.

28. Urmatoarea afirmatie este adevarata: a) timpul trombocitar reprezint ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micoreaz; b) timpul plasmatic reprezint formarea trombusului alb care nchide lumenul vascular deja contractat; c) hemostaza definitiv, apare dup 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea i metamorfoza vscoas a acestora ducnd la oprirea hemoragiei; d) timpul parietal reprezint ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfoar n decurs de 3 5 min. de la producerea leziunii vasculare; e) trombusul de fibrin apare ca urmare a transformrii fibrinogenului n fibrin sub influena trombinei.

29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca: a) volumul plasmatic reprezint cca 4 5% din greutatea corporal; b) plasma conine 90% ap i 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substane organice i anorganice; c) substanele organice neazotate reprezint 1% din reziduul uscat al plasmei i sunt constituite din: cloruri, sulfai, fosfai de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.; d) substanele organice neproteice sunt: ureea acidul uric, creatina i creatinina, amoniacul, aminoacizii i polipeptidele; e) substanele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenii biliari, urobilinogenii.

30. Substanele organice neazotate plasmatice sunt: a) corpii cetonici, pigmenii biliari, urobilinogenii; b) glucoz, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric; c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor i al lipoproteinelor; d) fosfolipide; gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber i esterificat; acizii grai si produi finali ai catabolismului proteic; e) aminoacizii, polipeptidele, glucoz, acid lactic, acid fumaric.

CURS 2 - FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. INIMA 1. Inima este organul propulsor ce asigur deplasarea sngelui n: a) circulaia sistemic asigur deplasarea sngelui din ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept; b) circulaia pulmonar asigur deplasarea sngelui din atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare; c) circuitul nchis al marii i micii circulaii;

d) mica circulaie asigur deplasarea sngelui din ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul drept prin venele pulmonare; e) circuitul deschis al marii i micii circulaii. 2. Marea circulaie (circulaia sistemic) asigur deplasarea sngelui din: a) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare; b) atriul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept; c) ventriculul stang la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul drept prin venele pulmonare; d) ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n atriul drept; e) ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept. 3. Mica circulaie (circulaia pulmonar) asigur deplasarea sngelui din: a) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n ventriculul stng prin venele pulmonare; b) ventriculul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare; c) atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n ventriculul stng prin venele pulmonare ; d) atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare; e) ventriculul stang la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare. 4. Inima este situat n: a) mediastin; b) spatiul 5 intercostal stang; c) diafragm; d) spatial intercostal drept; e) hipocondru. 5. Vrful inimii orientat n jos i spre stnga este situat n: a) spaiul 4 intercostal stng, paasternal; b) spaiul 5 intercostal stng pe linia axilara anterioara; c) spaiul 4 intercostal stng pe linia medioclaviculara stanga; d) spaiul 5 intercostal stng, parasternal; e) spaiul 5 intercostal stng pe linia medioclaviculara stng. 6. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin: a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin; b) circulaia pulmonar asigur deplasarea sngelui din atriul drept la plmn prin arterele pulmonare i apoi n atriul stng prin venele pulmonare; c) atriul stng comunic cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonar. d) ventriculul stng comunic cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonar e) marea circulaie asigur deplasarea sngelui din ventriculul stng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungnd n ventriculul drept 7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin: a) inima este alctuit din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard, endocard; b) pericardul seros se afl n interiorul pericardului fibros i este format din dou foie: una intern (visceral), epicardul, care cptuete suprafaa interna a miocardului; una extern (parietal), care tapeteaz suprafaa externa a pericardului fibros; c) miocardul este alctuit din miocardul contractil i din miocardul embrionar ; d) intre cele dou foie ale pericardului seros se afl cavitatea pericardic, ce conine o cantitate mic de lichid pericardic; e) pericardul seros se afl n interiorul pericardului fibros i este format din dou foie: una intern (visceral), epicardul, care cptuete suprafaa extern a miocardului; una extern (parietal), care tapeteaz suprafaa intern a pericardului fibros. 8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre: a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara; b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara; c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta; d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta; e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.

9. Legatura anatomica si functionala dintre atrii si ventricule este realizata de: a) reeaua subendocardic Purkinje; b) esutul embrionar; c) valvulele atrioventriculare; d) valvulele semilunare; e) valva mitrala. 10. Tesutul nodal este constituit din: a) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reeaua subendocardic Purkinje; b) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, reeaua subendocardic Purkinje, valvele semilunare; c) fasciculul His, valvele atrioventriculare, reeaua subendocardic Purkinje; d) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, nodul atrioventricular Aschoff-Tawara si valvele mitrale; e) nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, fasciculul His, reeaua subendocardic Purkinje; 11. Urmatoarea afirmatie despre nodulul Aschoff-Tawara este adevarata: a) este situat in ventriculul stang in apropierea varsarii venelor pulmonare; b) este situat in atriul drept in apropierea aortei; c) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interatrial; d) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei cave superioare; e) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interventricular. 12.Urmatoarea afirmatie despre nodul sinoatrial este adevarata: a) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interventricular b) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei cave superioare; c) este situat subendocardic n partea dreapt i posterioar a marginii inferioare a septului interatrial; d) este situat n atriul drept, n vecintatea vrsrii venei pulmonare; e) este situat n atriul stang, n vecintatea vrsrii venei cave superioare; 13. Despre endocard putem spune ca: a) intre foitele endocardului se afla o cantitate mica de lichid; b) tapeteaz cavitile inimii si este alcatuit dintr-un sac dublu:fibros si seros; c) din punct de vedere morfologic este un muchi striat; d) tapeteaz cavitile inimii i este alctuit din trei straturi (extern, mijlociu i intern); e) din punct de vedere funcional are proprietile muchiului neted. 14. Sistemul valvular cardiac: a) este constituit din fibre musculare striate; b) este acoperit de endoteliu endocardic; c) este constituit din fibre musculare netede; d) este constituit din tesut nodal; e) este constituit din tesut embrionar. 15. Automatismul reprezinta: a) proprietate miocardului de a pstra o anumit tensiune i n timpul diastolei; b) perioada rspunsului local gradat care urmeaz imediat perioadei refractare absolute; c) capacitatea celulelor cardiace de a genera spontan impulsuri; d) capacitatea miocardului n repaus de a rspunde la diferii excitani prin apariia potenialului de aciune; e) capacitatea miocardului de a rspunde la excitani cu valoare supraliminar. 16. Perioada refractara totala este formata din: a) perioada de revenire, perioada refractar relativ, perioada refractar absolut; b) perioada refractar absolut, perioada supranormal, perioada refractar relativ; c) perioada rspunsului local gradat, perioada refractar relativ, perioada supranormal; d) perioada refractar absolut, perioada rspunsului local gradat, perioada refractar relativ; e) perioada refractar absolut, perioada refractar relativ, perioada de revenire.

17. Extrasistola poate apare in inima normala, dar mai putin: a) reflexe abdominal; b) stimulri cerebrale; c) exces de cafea, fumat, alcool; d) anxietate, oboseal excesiv, diferite droguri; e) la jumtate intervalului dintre dou depolarizri. 18. Frecventa de descarcare a nodului sinoatrial este de: a) 40 60/min b) 70 80/min c) 20 40/min d) 8090/min e) 80100/min 19. Sursa principala de ATP este: a) acidul lactic din snge; b) acizi grai liberi ; c) glucoza din snge; d) mono- si dizaharidele; e) fosforilarea oxidativ mitocondrial. 20. Componenta extrinseca a tonicitatii cardiace este reprezentata de: a) miofilamentele de actin i miozin; b) influenele nervoase vegetative, n special de tonusul simpatic; c) mitocondrii; d) reticulul sarco-plasmic i sistemul T de tuburi; e) tensiunea elementelor contractile i elastice. 21. Reticulul sarco-plasmic i sistemul T de tuburi la nivelul miocardului reprezinta: a) component intrinsec ce asigura tonusul miocardului; b) sistemul energogen; c) component extrinsec a miocardului; d) sistemul de cuplare al excitaiei cu contracia; e) sistemul contractil. 22. Despre sistola atriala putem afirma, mai putin: a) dureaz 0,1 0,15 sec, determin umplerea complet a ventriculelor; b) valvulele atrioventriculare in timpul sistolei atriale plutesc ntr-o poziie intermediar; c) durata diastolei atriale cca 0,7 sec; d) pe electrocardiogram este evidentiata ca unda P; e) presiunea din atriul stng crete cu 6 8 mmHg, iar n atriul drept, cu 4 6 mmHg. 23. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin: a) diastola atriala dureaz cca 0,7 sec; b) sistola atrial determin umplerea complet a ventriculelor, contribuind cu cca 70% din volumul ventricular; c) unda R de pe ECG reprezinta momentul n care depolarizarea a cuprins vrful inimii si ncepe contracia ventricular; d) faza de ejecie lent dureaz cca 0,15 0,30 sec, si ncheie sistola ventricular; e) repolarizarea ventriculara pe ECG, reprezinta unda T. 24. Sistola atrial dureaz: a) 0,1 0,15 sec; b) 0,7 sec; c) 0,27 0,3 sec ; d) 0,5 sec; e) 0,05 sec. 25. Faza izovolumetric se caracterizeaza prin:

a) presiunea de120 140 mmHg n aort i de 20 25 mmHg n artera pulmonar; b) presiunea aortic de 40 50 mmHg i de 10 12 mmHg n artera pulmonar c) presiunea aortic de140 160 mmHg n aort i de 60 75 mmHg n artera pulmonar; d) presiunea aortic de 60 70 mmHg i de 10 12 mmHg n artera pulmonar; e) presiunea de100 120 mmHg n aort i de 40 45 mmHg n artera pulmonar. 26. Volumul postsistolic reprezinta: a) 10 30% din volumul total (presistolic) de snge neevacuat n timpul sistolei ventriculare; b) 20 30% din volumul sngelui care ajunge n ventricule; c) 30 50% din volumul total (presistolic) de snge neevacuat n timpul sistolei ventriculare; d) 30 50% din volumul sngelui care ajunge n ventricule; e) 10 30% din volumul sngelui care ajunge n ventricule. 27. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin: a) relaxarea peretelui ventricular determin nceperea scderii presiunii intraventriculare i dureaz 0,020,04 sec; b) umplerea ventricular lent, dureaz 0,12 0,20 sec care ncepe din momentul n care presiunile din atrii i ventricule s-au egalat; c) umplerea ventricular rapid, care dureaz 0,20 sec; d) contraciile atriilor sunt rspunztoare pentru cca 10 15% din volumul sngelui care ajunge n ventricule; e) segment izoelectric ST pe ECG reprezinta inceputul repolarizrii ventriculare. 28. La fiecare sistol, din fiecare ventricul, inima pompeaz: a) 140 180 ml snge; b) 170 190 ml snge; c) aproximativ 70 90 ml snge; d) 30 45 ml snge; e) aproximativ 70 90 ml snge. 29. Ritmul sinusal normal: a) este de 40 contracii/minut; b) este de 35 contracii/minut; c) se datoreaza nodulului atrioventricular; d) este de 70 contracii/minut; e) este determinat de reteaua Purkinje. 30. Pentru fiecare litru de O2 consumat suplimentar, debitul cardiac crete cu: a) 30 litri de snge b) 5 6 litri de snge c) 30 40 litri de snge d) 20 litri de snge e) 1-2 litri de snge.

CURS 3 FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR. SISTEMUL VASCULAR

1. La nivelul arterelor mari i mijlocii, presiunea arterial atinge n diastol valori de:

a) 120 140 mmHg; b) 30 35 mmHg; c) 50 60 mmHg; d) 70 90 mmHg; e) 35 40 mmHg. 2. Presiunea la captul arterial al capilarelor este de: a) cca 30 mmHg; b) cca 10 mmHg; c) cca 20 mmHg;

d) cca 40 mmHg; e) cca 60 mmHg. 3. Rezistena capilar, comparativ cu rezistena arteriolar este de: a) 1/5; b) 1/6; c) 2/5; d) 3/5; e) 5/6. 4. Presiunea la nivelul atriului drept este de: a) 10 mmHg ; b) 5 mmHg ; c) 1 mmHg ; d) 2 mmHg ; e) 2 mmHg.

5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, mai putin: a) viteza sngelui este maxim n centrul vasului i scade spre periferie; b) scderea mare a presiunii la nivelul venelor este determinat de rezistena sczut a venelor; c) dac viteza de scurgere crete (ex. eforturi fizice), sau vscozitatea scade (ex. anemii) turbulena poate s apar n toate arterele mari; d) viteza de curgere a lichidelor este direct proporional cu debitul i invers proporional cu suprafaa de curgere; e) presiunea la nceputul sistemului venos, deci al venulelor, este de cca 10 mmHg. 6. Viteza curgerii sangelui de cca 10 cm/sec o intalnim in: a) capilare; b) venule; c) arteriole; d) venele mari; e) arterele mari. 7. Despre viteza curgerii sangelui putem afirma, exceptand: a) viteza curgerii sngelui n vene crete progresiv de la venule spre venele mari, unde atinge viteza de cca 10 cm/sec; b) viteza de curgere prezint o valoare mai ridicat n timpul sistolei comparativ cu diastola; c) viteza la nivelul venei cave superioare este de cca 0,4 0,5 m/sec, n diastol scade la 0,2 m/sec; d) creterea treptat a vitezei sngelui n vene se datoreaz diminurii treptate a suprafeei totale de curgere a sngelui;

Documents

G.F.Z.O NoRestriction