GHID INFORMATIV

PENTRU FERMIERII CARE SOLICITĂ SPRIJIN PE SUPRAFAŢĂ

PENTRU MĂSURILE PRIVIND UTILIZAREA DURABILĂ A

TERENURILOR AGRICOLE ÎN ANUL 2013

Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată Codul măsurii: 211

Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană Codul măsurii: 212

Plăţi de Agro- mediu Codul măsurii: 214

VERSIUNEA 4.1

Cod PPS- AG

2

Acronime

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

CE Comisia Europeană

DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu

IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control

LPIS Sistemul de identificare a parcelelor agricole

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă

SMR Cerinţe Legale în materie de gestionare

PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

UVM Unitate Vită Mare

EVOLUŢIA MODIFICĂRILOR GHIDULUI

Versiunea Data

aprobării

Numele şi funcţia persoanei

care a operat modificările

Justificarea modificărilor

1.0 10.09.2009 Anişoara Calea

Mihaela Ochirosi

Iniţială (implementarea procedurilor privind

masura 214 – plati pe agromediu)

2.0 21.01.2010 Anişoara Calea

Mihaela Ochirosi

Completarea manualului cu modelul de caiet de

agromediu pentru pachetele P1,P2,P3 si P4

Actualizarea legislatiei

3.0 Nastasia Stefan

Daniela Cucu

Margareta Floarea

Actualizarea legislatiei

Completarea cu modificari ale cerintelor

specifice pachet P3, P4, model nou caiet

agromediu

Introducerea pachetului 5 conform PNDR 2007-

2013

4.0 Nastasia Stefan

Mihaela Ochirosi

Actualizarea legislatiei

Completarea cu modificari pentru eligibilitatea

P1, P2, P3, pentru cerintele minime, GAEC,

SMR, clauza de revizuire, model nou caiet

agromediu

Introducerea pachetelor 6 si 7 conform PNDR

2007-2013, varianta VIII

4.1 Adriana Străistaru

Radu Ghenea

Actualizarea legislaţiei

S-au introdus măsurile 211 si 212

Au fost eliminate informaţiile referitoare

documentele ce trebuie depuse la depunerea

cererii unice de plata pe suprafaţă

3

Definiţii

Agricultorul/fermierul – reprezintă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau

juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin în temeiul dreptului naţional şi

a cărei exploataţie se află pe teritoriul Comunităţii şi care desfăşoară o activitate agricolă.

Activitatea agricolă – reprezintă acţiunea care vizeză producţia agricolă, cultivarea plantelor agricole,

inclusiv recoltarea, creşterea şi întreţinerea animalelor de producţie şi reproducţie în scopuri agricole sau

menţinerea terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu, conform art. 2(c) din Regulamentul CE nr.

73/2009 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererea unică – reprezintă orice cerere de plăţi directe în cadrul schemei de plată unică şi al altor scheme

de ajutoare pe suprafaţă conform art. 2, alin. 11 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 cu modificările şi

completările ulterioare.

Exploataţia agricolă (ferma) – reprezintă ansamblul de unităţi de producţie gestionate de

agricultori/fermieri şi situate pe teritoriul României.

Plata directă – reprezintă o plată acordată direct agricultorilor în cadrul uneia din schemele de sprijin

pentru venit enumerate în Anexa nr. I din Regulamnetul CE nr. 73/2009.

Axă: un grup coerent de măsuri cu obiective specifice care rezultă direct din punerea în aplicare a acestora

şi contribuie la realizarea unuia sau a mai multor obiective. Axa 2: ameliorarea mediului şi a spaţiului

rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;

Măsură: un ansamblu de operaţiuni care contribuie la punerea în aplicare a unei axe.

Suprafaţa agricolă – reprezintă orice suprafaţă de teren arabil, păşune permanentă sau culturi permanente

conform art. 2, litera (h) din Regulamnetul CE nr. 73/2009. ,,În sensul prezentului titlu, suprafaţa agricolă

utilizată înseamnă suprafaţa totală a terenurilor arabile, a păşunilor permanente, a culturilor permanente şi

a grădinilor familiale, conform definiţiei date de Comisie”- art. 124, alin.1, paragraful din 2.Regulamentul

CE nr. 73/2009.

Măsură pe suprafaţă- înseamnă măsură sau submăsură pentru care ajutorul se bazează pe dimensiunea

suprafeţei declarate. (art. 6, 2, a din Regulamentul CE nr. 65/2011).

Suprafaţă determinată- înseamnă suprafaţa terenurilor sau parcelelor pentru care se solicită ajutorul,

identificată în conformitate cu rezultatele controalelor administrative şi controalelor la faţa locului.

Eco-condiţionalitatea – reprezintă cerinţele legale în materie de gestionare (Art. 5 şi Anexa II a

Regulamentului (CE) nr. 73/2009), bunele condiţii agricole şi de mediu (Art. 6 şi Anexa III a

Regulamentului CE nr. 73/2009) şi cerinţele minime referitoare la utilizarea îngrăşămintelor şi a

produselor de protecţie a plantelor definite la Art. 39 (3) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 (Art. 23

(2) al Regulamentului (CE) nr. 1975/2006).

Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) – reprezintă standardele de eco-condiţionalitate definite

conform art. 4, 6 şi anexei III la Regulamentul CE nr. 73/2009, inclusiv menţinerea suprafeţelor ocupate

cu pajişti permanente. Aceste standarde au ca scop respectarea unor cerinţe minime în domeniul protecţiei

mediului şi solului, care vizează combaterea eroziunii, menţinerea materiei organice, a structurii solului, a

unui nivel minim de întreţinere a solului, protejarea şi gestionarea apelor.

Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) – reprezinta instrumentul tehnic de gestionare şi

control, creat pentru administrarea şi controlul riguros al cererilor unice de plată depuse de fermieri, care

se aplică anumitor scheme de plăţi, în conformitate cu prevederile de instituire a acestora – art. 14 din

Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art.4, alin.1 din OUG nr. 125/2006. Componentele lui sunt: o bază de

date informatizată, un sistem de identificare a parcelelor agricole, cererile de plată, un sistem integrat de

control, un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care a depus cerere de plată, un sistem de

identificare şi înregistrare a drepturilor la plată conform art. 15 din Regulamentul CE nr. 73/2009.

4

Sistemul de identificare al parcelelor agricole (LPIS) - reprezinta componenta Sistemului Integrat de

Administrare şi Control, constituit pe baza ortofotoplanurilor, hărţilor, documentelor cadastrale sau a altor

referinţe cartografice conform art. 17 din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art. 6, alin.1 din Regulamentul

CE nr. 1122/2009.

Parcela de referinţă – reprezintă suprafaţa delimitată geografic, identificată în mod unic în GIS, în

sistemul de identificare al statelor membre menţionat la art. 15 din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi art. 2,

alin. 27 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Romania a decis ca parcela de referinţă să fie blocul fizic.

Blocul fizic- reprezintă suprafaţa continuă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi

fermieri, cu limite liniare naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele

agricole, conform art. 3, alin. 1 din OUG nr. 125/2006.

Parcela agricolă – reprezintă o suprafaţă continuă de pământ, declarată de către un singur

agricultor, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, situată în acelaşi bloc fizic, cu o singură

categorie de folosinţă, ce poate fi constituită din una sau mai multe parcele cadastrale; totuşi, în cazul în

care, în temeiul prezentului regulament, se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe

care face parte dintr-o grupă de culturi, utilizarea specifică respectivă limitează, după caz, ,,parcela

agricolă”; de asemenea, statele membre pot stabili criterii suplimentare pentru delimitarea unei parcele

agricole (conform art. 2(1) din Regulamentul CE nr. 1122/2009 şi art. 3, alin. 1 din OUG nr. 125/2006).

Grupă de culturi- se consideră că suprafeţele declarate de un beneficiar, pentru care acesta primeşte

acelaşi cuantum de ajutor în cadrul unei anumite măsuri pe suprafaţă, constituie o grupă de culturi.

În cazul în care valorile ajutorului sunt descrescătoare, se ia în considerare media acestor valori în raport

cu suprafeţele declarate respective.

Verificări încrucişate – reprezintă controalele administrative în sistem cu scopul detectării neregulilor

privind datele declarate de fermier faţă de datele de referinţă din IACS. Controalele încrucişate au ca scop

evitarea acordării aceluiaşi tip de ajutor de mai multe ori în acelaşi an calendaristic sau an de piaţă şi

pentru a preveni cumularea necorespunzătoare de ajutoare în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă,

verificarea admisibilităţii pentru acordarea sprijinului, verificări între parcelele agricole declarate în

cererea unică şi parcelele de referinţă care figurează în sistemul de identificare a parcelelor agricole, cu

scopul verificării eligibilităţii acordării sprijinului pentru suprafeţe, atâta timp cât acestea coincid,

verificări între parcelele agricole declarate în cadrul cererii unice şi documente constând în contracte şi

declaraţii de cultură care trebuie să fie furnizate, în scopul stabilirii eligibilităţii sprijinului pentru

suprafaţă pentru suprafaţa în discuţie (art. 28 din Regulamentul CE nr. 1122/2009 si art. 20, alin. 1 din

Regulamentul CE nr. 73/2009).

SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) - reprezintă acordarea unei sume stabilite pe hectar,

plătibilă o dată pe an, decuplată total de producţie (necondiţionat de obţinerea de producţie).

Controlul pe teren – reprezinta verificarea la faţa locului a conformităţii cu realitatea, a informaţiilor din

cererea de plată. Controlul pe teren se face pe baza unui plan de eşantionare a fermierilor, elaborat de

APIA. Selectarea cererilor care urmează să fie verificate pe teren se face pe baza analizei de risc şi a

elementelor de reprezentativitate a cererilor de plată depuse.

Terenul arabil – reprezintă terenul cultivat în scopul producţiei de culturi sau menţinut în bune condiţii

agricole şi de mediu, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu acoperit de sere sau de un mijloc de

protecţie fix sau mobil (art. 2, lit. (a) din Regulamentul CE nr. 1120/2009 şi art. 5, alin. 3, punctul (a) din

OUG nr. 125/2006.

Categoria de folosinţă teren arabil (TA) - cuprinde terenul cultivat pentru producţie cu cereale pentru

boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase pentru

nutreţ, legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru

producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil), inclusiv terenurile

de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat, dar menţinut în bune condiţii agricole şi

de mediu - art. 5, alin. 3 din OUG nr. 125/2006;

5

TAn (teren arabil) – reprezinta categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu se

solicită sprijin. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

Categoria de folosinţă pajişte permanentă-păşuni şi fâneţe (PP) – cuprinde terenul utilizat pentru

păşunatul animalelor sau pentru producerea de furaje care nu este inclus pe o perioadă de minim 5 ani în

sistemul de rotaţie a culturilor în cadrul exploataţii.

Păşunea permanentă – reprezintă terenul folosit pentru producţia de iarbă sau de alte erbacee furajere în

mod natural (spontan) sau prin cultivare (însămânţare) care nu au fost incluse timp de 5 ani sau mai mult

în sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie, cu excepţia suprafeţelor scoase din producţia comercială

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2078/1992, a suprafeţelor scoase din producţia comercială în

conformitate cu art. 22, 23, 24 din Regulamentul (CE) nr.1257/1999 şi a suprafeţelor scoase din

producţia comercială în conformitate cu art. 39 din Regulamentul (CE) nr. 1698/1999 – art. 2, literele (c)

şi (d) din Regulamentul CE nr. 1120/2009 cu modificările şi completările ulterioare.

Pajiştile permanente utilizate în comun de mai mulţi fermieri - reprezintă suprafeţele de pajişti în

interiorul cărora nu există nici o delimitare naturală sau artificială, iar animalele păşunează liber sau se

coseşte pe întreaga suprafaţă a pajiştii în cauză.

Pajiştile permanente comunale utilizate individual - reprezintă suprafeţele de pajişti permanente

contractată de la consiliile locale utilizeazate individual.

Pajistile permanente utilizate individual - reprezintă suprafeţele de pajişti permanente care nu sunt

contractate de la consiliile locale şi sunt utilizate individual

Livada tradiţională utilizată extensiv poate fi asimilată cu sistemul agro-pomicol prezentat în literatura

de specilitate. Potrivit acesteia, nu există o simetrie a culturii. În cazul în care pomii sunt plantaţi pe linii

şi rânduri, distanţele între aceştia pot fi mai mari de 12-15 m între rânduri şi 3,5-5 m pe rând. În aceste

livezi se pot cultiva orice specii pomicole, livada putând avea şi o combinaţie de specii. În majoritatea

livezilor extensive se regăsesc specii pomicole locale, cu rezistenţă mare la condiţiile pedoclimatice

specifice şi cu productivităţi reduse, constituind rezervoare genetice la nivel local. Inputurile în cadrul

acestor livezi sunt foarte reduse sau inexistente, producţia rezultată fiind foarte mică comparativ cu

livezile intensive. Densitatea pomilor este scăzută (140-240 pomi/ha), indiferent de specia cultivată,

gradul de acoperire cu pomi al terenului fiind redus. Intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii

furajere perene (utilizate ca pajişti permanente prin cosit sau păşunat) sau în unele cazuri intervelele dintre

rânduri sunt cultivate cu plante furajere, cartof sau alte specii de plante. Eligibile pentru pachetele 1 şi 2

ale Măsurii 214 vor fi numai livezile tradiţionale care sunt utilizate ca pajişti permanente prin cosit şi/sau

păşunat, parcelele eligibile având dimensiunea minimă prezentată în fişa tehnică a măsurii 214 pentru

pachetul 1.

Iarba şi alte plante furajere erbacee – reprezintă toate plantele erbacee perene care se găsesc în mod

natural pe păşuni şi fâneţe sau sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi

supraînsămânţări, din familiile de graminee şi leguminoase utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore,

pe baza cărora se calculează valoarea nutriţională a păşunii permanente şi încărcătura optimă de animale

pentru păşunat.

Fâneţele – reprezintă pajiştile permanente care, conform practicii agricole locale, sunt recunoscute ca

fiind destinate recoltării de furaje pentru bovine, ovine, caprine şi ecvidee. Totuşi, acest lucru nu exclude

utilizarea mixtă a terenurilor în decursul aceluiaşi an (păşune, fân şi fân însilozat).

PP n (pajiştea permanentă) – reprezintă categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu

se solicită sprijin de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

VIn (vie) – reprezintă categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu se solicită sprijin

de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

Categoria de folosinţă cultură permanentă (CP) – cuprinde terenul plantat cu livezi, arbuşti fructiferi,

hamei, pepiniere pomicole, viticole şi forestiere şi alte culturi permanente (terenuri în pregătire pentru vii,

livezi şi altele).

6

CPn (cultură permanentă) – reprezinta categoria de folosinţă aferentă parcelelor agricole pentru care nu

se solicită sprijin de către fermier. Aceste parcele se menţin în bune condiţii agricole şi de mediu.

Terenul necultivat - reprezintă terenul arabil care nu mai este exploatat în scopul producţiei dar menţinut

în bune condiţii agricole şi de mediu. Conform art. 2 al Regulamentul CE nr. 73/2009, menţinerea

terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu este considerată activitate agricolă. Conform OUG nr.

125/2006, terenul arabil este terenul cultivat pentru producţie cu cereale pentru boabe, plante leguminoase

pentru boabe, plante industriale, cartof, sfeclă de zahăr, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete,

pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi

seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi

terenul lăsat necultivat în mod deliberat, dar menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu.

Terenul necultivat (atribuit doar categoriei de folosinţă TA) este eligibil numai pentru plata SAPS, dacă

este îndeplinită condiţia minimă de eligibilitate a suprafeţei parcelei (0,3 ha) şi dacă sunt respectate bunele

condiţii agricole şi de mediu, conform art. 124, alin. 1, paragraful 3 din Regulamentul CE nr. 73/2009 din

Regulamentul CE nr. 73/2009; ,,Pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema de plată

unică pe suprafaţă reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizată a acestor state care este menţinută în

bune condiţii agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare, ajustată în conformitate cu criteriile

obiective şi nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România, după aprobarea

Comisiei”.

Atenţie! Terenul necultivat nu reprezintă aceeaşi categorie ca Terenul nesolicitat (suprafeţe pentru care

nu se solicită sprijin şi pentru care fermierul înscrie categoria de folosinţă-TAn/PPn/VIn/CPn/Gn).

Terenul posibil abandonat / TPA – reprezintă terenul ce cuprinde modificări de peisaj: construcţii nou

apărute, depozite de moloz, vegetaţie lemnificată, suprafeţe pe care nu se vede intervenţia fermierului

pentru păstrarea şi întreţinerea terenului în bune condiţii agricole şi de mediu.

Irigaţiile - reprezintă o completare absolut necesară precipitaţiilor în vederea diminuării deficitului de apa

din sol pentru a asigura condiţii optime de dezvoltare a culturilor, reprezentând, de asemenea, o verigă

tehnologică în creşterea producţiei agricole.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) - reprezintă contribuţia financiară

comunitară pentru sprijinirea dezvoltării rurale, destinată finanţării programelor de dezvoltare rurală

derulate în conformitate cu legislaţia comunitară.

Fondul European pentru Garantare în Agricultura (FEGA) – este destinat finanţării măsurilor de

piaţă, restituirilor la export, plăţi directe către fermieri, conform Regulamentului CE nr. 1290/2005 cu

modificarile si completarile ulterioare.

Agenţiile de plăţi – reprezintă autorităţile şi organismele menţionate la art. 8, alin.1 din Regulamentul CE

nr. 1290/2005.

Zone defavorizate- reprezintă zonele montane caracterizate printr-o limitare considerabilă a

posibilităţilor de utilizare a terenului şi printr-o creştere apreciabilă a costurilor exploatării lor, zonele

unde există pericolul ca terenurile să fie lăsate în paragină şi unde este necesară conservarea spaţiului

natural (sol cu productivitate scăzută, cultivare dificilă, populaţie scăzută sau în scădere, dependentă în cea

mai mare parte de activitatea agricolă) şi alte zone afectate de dificultăţi specifice, în care agricultura ar

trebui continuată şi supusă, dacă este necesar, unor anumite condiţii, pentru a conserva sau îmbunătăţi

calitatea mediului, pentru a întreţine spaţiul natural.

7

CADRUL LEGISLATIV

LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea X, decembrie 2012;

Acordul cadru de delegare nr. P 74 pentru implementarea Măsurilor privind plăţile compensatorii

cuprinse în Axa II din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) încheiat între

APDRP şi APIA în data de 13.10.2010;

Ordinul MADR/MMP nr. 30/147/2010, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea

GAEC în Romania

Ordinul MADR/MMP nr.187/2155/42/2011 privind aprobarea Cerinţelor Legale în materie de

gestionare Ordinul MADR nr. 32/2013 pentru aprobarea Formularului de cerere unică de plată pe suprafaţă 2013;

Ordinul M.A.D.R. nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul Unic de

Identificare în vederea accesării măsurilor reglementate de Politica Agricolă Comună;

O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe

complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din

Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată prin

Legea nr. 139/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a

criţeriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare

în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate cu

modificarile ulterioare;

Ordinul MAPDR nr. 118/2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului MADR nr. 246/2008 privind

stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea

schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea

sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;

Ordinul MAPDR nr. 653/2008 pentru modificarea alin. 4 art. 10 din Ordinul MADR nr. 246/2008 privind

stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea

schemelor de plăţi directe naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului

aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate;

Ordinul MAAP nr. 226/2003 pentru aprobarea strategiei privind organizarea activităţii de îmbunătăţire şi

exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor

forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,

precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul MADR nr. 541/2009 pentru modificarea şi completarea Strategiei privind organizarea activităţii

de îmbunatăţire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung, aprobată prin Ordinul

ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 226/235/2003

H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul

European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2007- 2013 cu modificările şi completările

ulterioare;

8

Ordinul MADR nr. .../2013 pentru aprobarea sistemului de sancţiuni pentru Măsurile 211 – „Sprijin

pentru zona montană defavorizată”, 212 – “Sprijin pentru zone defavorizate - altele decât zona montană” şi

„Plăţi de agro-mediu” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013

Ordinul M.A.D.R nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura

ecologică, cu modificările şi completările ulterioare;

Protocolul de colaborare A.P.I.A. - Garda Naţională de Mediu nr. 14/18.09.2009 privind necesitatea

unor intervenţii comune în materia prevenirii constatării şi sancţionării prevederilor legale privind

respectarea unor cerinţe cuprinse în GAEC şi în cerinţele minime pentru măsura de plăţi pe agromediu;

Protocolul de colaborare A.P.I.A. - Agenţia Naţională Fitosanitară nr. 11/18.08.2009 privind

asigurarea informaţiilor necesare verificărilor încrucişate referitoare la cerinţele minime de utilizare a

produselor de protecţie a plantelor pentru măsura 214 din PNDR;

Ordinul nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de

identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor;

Ordin M.A.D.R., M.M.P., A.N.S.V.S.A. nr. 187/2155/42/2011 pentru aprobarea cerinţelor legale în

materie de gestionare (S.M.R.) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul

schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori în România;

Ordinul M.A.D.R nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi

certificare în agricultura ecologică;

Ordinul M.A.D.R. nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a

criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe

complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone

defavorizate, cu modificările prevăzute în Ordinul nr. 31/25.02.2013;

LEGISLAŢIA COMUNITARĂ

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru

agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori,

de modificare a Regulamentelor CE nr. 1290/2005, CE nr. 247/2006, CE nr. 378/2007 şi de abrogare a

Regulamentului CE nr. 1782/2003 cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1120/2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică prevăzute

în titlul III din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul CE nr. 1121/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 73/2009 în

ceea ce priveşte schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile IV şi V din Regulamentul

respectiv (abrogă de la 1 ianuarie 2010 Regulamentul CE nr. 1973/2004) cu modificările şi completările

ulterioare;

Regulamentul CE nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 73/2009 în

ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul

schemelor de ajutor direct pentru agricultură (abrogă de la 1 ianuarie 2010 Regulamentul CE nr.

796/2004) cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanţarea politicii agricole comune cu modificările şi

completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 stabilind regulile detaliate pentru aplicarea Regulamentului CE

nr.1698/2005 privind susţinerea pentru dezvoltare rurală de către Fondul Agricol European pentru

Dezvoltare Rurală cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 65/2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.

1685/2005 al Consililului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a

ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, cu modificările ulterioare;

9

SCOPUL GHIDULUI

România a elaborat, în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare, Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007–2013, care respectă liniile strategice de dezvoltare rurală ale

Uniunii Europene ce guvernează acest domeniu, precum si realităţile şi nevoile identificate în spaţiul

rural românesc. Prin acest Program s-a avut în vedere îmbunătăţirea echilibrului dintre

dezvoltarea economică şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, menţinerea şi creşterea

atractivităţii zonelor rurale – ca elemente de bază în diversificarea activităţilor economice .

Prin intermediul acestui document, România a creat baza legală pentru a oferi plăţi pe suprafaţă

pentru zonele defavorizate şi plăţi de agro-mediu.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) implementează schemele de sprijin pentru

fermieri finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură – FEGA, incluzând Schema de

Plată Unică pe Suprafaţă - SAPS ca plată directă în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, precum şi

măsuri de sprijin pentru dezvoltare rurală finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală - FEADR şi bugetul naţional. În cadrul Axei 2 din PNDR 2007-2013 sunt prevăzute

măsuri cu finanţare FEADR (măsurile 211, 212, 214) ce vizează acordarea de plăţi compensatorii pentru

pierderile de venituri şi cheltuielile suplimentare înregistrate de utilizatorii de terenuri agricole situate în

zone defavorizate sau datorate angajamentelor în favoarea protecţiei mediului.

În vederea administrării şi controlului sprijinului acordat fermierilor în cadrul APIA a fost creat un

instrument denumit Sistem Integrat de Administrare şi Control - IACS. Componentele IACS

gestionează cererile de plată înaintate de către fermieri şi asigură corectitudinea informaţiilor declarate de

aceştia şi respectarea cerinţelor în cadrul schemelor de plată şi a măsurilor de sprijin. Acest control se

realizează prin compararea datelor declarate de fermier în cererea de plată cu o serie de date de referinţă,

stocate în baza de date a sistemului.

Prezentul ghid se adresează fermierilor în scopul informării acestora cu privire la:

Măsurile de sprijin pentru zonele defavorizate (LFA)

Informaţii privind măsurile 211 şi 212

Informaţii privind măsura 214-Plati de agromediu

Pachetele de agro-mediu disponibile în cadrul Măsurii 214;

Condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească în vederea obţinerii plăţilor de agro-

mediu;

Cerinţele de eco-condiţionalitate, GAEC si SMR, care trebuie respectate pe toată suprafata exploataţiei

(standardele obligatorii);

Modalitatea de completare şi depunere a cererii de plată unică pe suprafaţă în campania 2013 privind

măsurile 211 şi 212 şi măsura 214; Termenele pe care fermierii trebuie să le respecte pentru depunerea

cererii şi a documentelor anexate la cerere, în vederea obţinerii sprijinului financiar solicitat în campania

2013. Accesarea clauzei de revizuire pentru măsurile 211, 212 şi măsura 214;

Cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu;

ANEXE: Coduri de cultură pentru suprafeţele de pajişti permanente;

10

Modele Caiete de agro-mediu;

Anexă la certificatul de conformitate pentru agricultura ecologică;

Înştiinţare cu privire la suprafeţele şi culturile agricole afectate de un dezastru natural

sever/expropriere/intervenţie temporară;

Lista culturilor acceptate pentru pachetul 5 agricultura ecologică.

În cadrul Axei 2 a PNDR- Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, pentru perioada 2007-2013, sunt

prevăzute măsuri cu finanţare din FEADR, ce vizează acordarea de plăţi compensatorii pe suprafaţă

pentru utilizatorii de terenuri agricole, în cadrul următoarelor măsuri:

-Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate – ZMD

-Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ defavorizate din punct de vedere

natural – ZSD şi ZDS

-Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu cuprinde următoarele pachete:

pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală

pachetul 2 - practici agricole tradiţionale

pachetul 3 - pajişti importante pentru păsări

pachetul 4 - culturi verzi

pachetul 5 – agricultură ecologică

pachetul 6 - pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

pachetul 7 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta

ruficollis).

Sprijinul acordat prin intermediul măsurilor 211 şi 212 este menit să contribuie în zona montană

defavorizată şi în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor

agricole, menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se

activităţile agricole durabile.

Măsura 211 este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone

unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ din cauza unor condiţii naturale induse

de altitudine şi pantă.

Măsura 212 este un instrument prin care se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole

situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii

naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi

condiţiile naturale.

Plăţile de agro-mediu ale măsurii 214 sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor

rurale şi pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu.

Plăţile acordate prin această măsură trebuie să încurajeze fermierii să deservească societatea ca întreg prin

introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi

îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a resurselor naturale, a solului şi a diversităţii

genetice.

Măsurile de sprijin pentru zonele defavorizate (LFA)

Măsura 211 - Sprijin pentru fermierii din zonele montane defavorizate - ZMD

Se acordă pentru fermierii persoane fizice/juridice care desfăşoară activitate agricolă în:

unităţile administrativ teritoriale (U.A.T.) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m,

limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste UAT-uri.

11

unităţile administrativ teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie

egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice care aparţin de aceste

UAT-uri.

Obiectiv specific: să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole,

menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se

activităţile agricole durabile.

Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în

Zona Montană Defavorizată. UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură se regăsesc în

Anexa 4A din PNDR 2007-2013.

Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării

primei plăţi aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC) şi

Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata

angajamentului.

Criterii de eligibilitate:

● Sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,3 hectare, iar suprafaţa agricolă

aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 hectare, trebuie să fie de minim 1 hectar. În

cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor

fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

● Sprijinul financiar oferit pentru suprafeţe utilizate în comun de către mai mulţi fermieri pentru păşunatul

animalelor se poate acorda fiecărui fermier proporţional cu dreptul de utilizare sau se acordă unui

reprezentant al fermierilor.

Astfel, în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale, dreptul de utilizare al fermierilor este dat de

încheierea unui contract* între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd

alocarea de suprafeţe de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru

care fermierii solicită păşunat) / suprafaţă de păşunat. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o

suprafaţă de păşunat, suprafaţă pentru care se pot primi plăţi compensatorii în mod individual de către

fiecare fermier. De asemenea, aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plăţi

compensatorii.

● În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate, membrii acestora

pot aplica pentru suprafeţele pentru care deţin drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care poate

aplica în numele lor.

* Conform, art. 5 din OMADR nr. 246/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dovada dreptului

de folosinţă a pajiştilor permanente comunale se face pe baza contractelor de concesiune sau de închiriere

încheiate între consiliile locale şi crescătorii de animale, din care să reiasă suprafaţa folosită, iar dovada

utilizării pajiştilor se face pe baza adeverinţei eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul

agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a ordinului 246 modificat şi completat, având

ca obiect utilizarea pajiştilor comunale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării de drept.

Beneficiarii trebuie:

- să depună în termen la A.P.I.A cererea unică de plată pe suprafaţă 2013

- să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente

acestei măsuri prin semnarea părţii III.1 Angajamente şi Declaraţii din formularul de cerere unică de plată

pe suprafaţă

- să respecte cerinţele de eco-condiţionalitate (G.A.E.C. şi S.M.R.) pe toată suprafaţa agricolă a fermei,

pe toată durata angajamentului.

12

- să utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură conform

Anexei 4A din PNDR 2007-2013.

Măsura 212 - Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane

Se acordă pentru fermierii care desfăşoară activitate agricolă în:

- zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii naturale şi

unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile

naturale. Sprijinul financiar acordat compensează diferenţele faţă de condiţiile naturale prezente în alte

zone, care nu sunt defavorizate. Acest sprijin reprezintă în acelaşi timp o acţiune menită să contracareze

procesul de depopulare şi să menţină potenţialul turistic al acestor zone.

Zonele defavorizate - altele decât zona montană sunt determinate conform criteriilor prezente în

Anexa 4 din P.N.D.R 2007-2013 şi sunt clasificate în două categorii:

A. Zona Semnificativ Defavorizată - ZSD - cuprinde acele UAT-uri care se suprapun în totalitate sau

parţial cu Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, unde productivitatea agricolă este limitată datorită calităţii

reduse a solului, climatului nefavorabil, condiţiilor de relief şi de umiditate a solului şi ca urmare nota de

bonitare are o valoare medie ponderată de 16 puncte. De asemenea, această zonă prezintă valori mici de

densitate a populaţiei şi un grad mare de dependenţă a populaţiei faţă de activităţile agricole.

B. Zonele Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice - ZDS - cuprind acele areale continue unde nota

de bonitare nu depăşeşte valoarea de 28 de puncte şi care prezintă caracteristici naturale particulare.

Aceste areale trebuie să fie formate din cel puţin 3 UAT şi nici un UAT nu trebuie să aibe o notă de

bonitare a terenurilor agricole mai mare de valoarea 30.

Obiectiv specific: să contribuie în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a

terenurilor agricole, menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi de asemenea, menţinându-se şi

susţinându-se activităţile agricole durabile.

Beneficiarii Beneficiarii acestei măsuri sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în

Zonele defavorizate- altele decât zona montană. UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această

măsură se regăsesc în Anexa 4A din PNDR 2007-2013.

Beneficiarii trebuie să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării

primei plăţi aferente acestei măsuri şi că vor respecta Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu(GAEC) şi

Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata

angajamentului.

Criterii de eligibilitate:

● Sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,3 hectare, iar suprafaţa agricolă

aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 hectare, trebuie să fie de minim 1 hectar. În

cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor

fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

● Sprijinul financiar oferit pentru suprafeţe utilizate în comun de către mai mulţi fermieri pentru

păşunatul animalelor se poate acorda fiecărui fermier proporţional cu dreptul de utilizare sau se acordă

unui reprezentant al fermierilor.

Astfel, în cazul utilizării în comun a păşunilor comunale, dreptul de utilizare al fermierilor este dat de

încheierea unui contract* între fermieri şi administratorii păşunilor comunale. Aceste contracte prevăd

alocarea de suprafeţe de păşunat fermierilor conform unui raport UVM (calculat în baza animalelor pentru

care fermierii solicită păşunat) / suprafaţă de păşunat. În acest fel Consiliile Locale atribuie fermierilor o

suprafaţă de păşunat, suprafaţă pentru care se pot primi plăţi compensatorii în mod individual de către

fiecare fermier. De asemenea, aceşti fermieri pot împuternici un reprezentant pentru a solicita plăţi

compensatorii.

13

● În cazul utilizării în comun a păşunilor aferente unor forme asociative de proprietate, membrii

acestora pot aplica pentru suprafeţele pentru care deţin drept de utilizare sau pot numi un reprezentant care

poate aplica în numele lor.

* Conform, art. 5 din OMADR nr. 246/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dovada dreptului

de folosinţă a pajiştilor permanente comunale se face pe baza contractelor de concesiune sau de închiriere

încheiate între consiliile locale şi crescătorii de animale, din care să reiasă suprafaţa folosită, iar dovada

utilizării pajiştilor se face pe baza adeverinţei eliberate de primărie conform înscrisurilor din registrul

agricol. Orice contract încheiat înainte de intrarea în vigoare a ordinului 246 modificat şi completat, având

ca obiect utilizarea pajiştilor comunale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării de drept.

Beneficiarii trebuie:

- să depună în termen la A.P.I.A cererea unică de plată pe suprafaţă 2013

- să se angajeze că vor continua activităţile agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente

acestei măsuri prin semnarea părţii III.1 Angajamente şi Declaraţii din formularul de cerere unică de plată

pe suprafaţă

- să respecte cerinţele de eco-condiţionalitate (G.A.E.C. şi S.M.R.) pe toată suprafaţa agricolă a fermei,

pe toată durata angajamentului.

- să utilizeze cel puţin o parcelă în UAT-urile delimitate ca fiind eligibile pentru această măsură conform

Anexei 4A din PNDR 2007-2013.

Valoarea sprijinului anual

Tipul de Zonă Defavorizată Valoarea Plăţii eur/ha

Zone Montane Defavorizate ZMD 107 euro

Zone Semnificativ Defavorizate ZSD 94 euro

Zone Defavorizate de condiţii naturale

Specifice ZDS

80 euro

Informaţii privind măsurile 211 şi 212

● Angajamentele asumate pe o perioadă de 5 ani nu sunt condiţionate de menţinerea aceleeaşi

suprafeţe pe durata celor 5 ani.

Suprafeţele pentru care se solicită anual sprijin pot varia ca dimensiune sau localizare, plăţile

efectuându-se în funcţie de suprafaţa pentru care se aplică anual, cu condiţia amplasării într-o

zonă defavorizată, desemnată în cadrul PNDR.

● Obligativitatea respectării angajamentului pe durata a 5 ani se referă la :

● Solicitarea pentru plată se realizează anual, prin aplicarea unei bife la rubricile: „Sprijin pentru zona

montană defavorizată” (ZMD), „Sprijin pentru zonele defavorizate altele decât zona montană (zona

semnificativ defavorizată-ZSD şi zona defavorizată de condiţii naturale specifice-ZDS)” pe cererea unică

de plată pe suprafaţă 2013, în căsuţe separate pentru fiecare măsură. În lipsa bifei se va consideră că

solicitantul nu doreşte sprijinul aferent schemei/măsurilor pe anul în curs.

● Fermierii trebuie să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau

nu sunt eligibile pentru sprijin şi trebuie să respecte G.A.E.C. şi cerinţele S.M.R. pe suprafaţa întregii

exploataţii.

● LaCentrele judeţene/locale APIA fermierii vor fi informaţi asupra UAT- urilor eligibile pentru zonele

defavorizate.

● Angajamentul pentru zonele defavorizate este în vigoare atat timp cât fermierul desfăşoară

activitate agricolă pe terenuri agricole situate în respectivele zone.

Degresivitatea sprijinului financiar la nivel de fermă

14

În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe

agricole care depăşesc această valoare, conform tabelului de mai jos:

Suprafaţa

(HA)

Valoarea plăţii

(Euro/Ha)

1-50 100% din valoarea plăţii pentru fiecare

hectar

50,01-100 75% din plată

100,01-300 50% din plată

peste 300 35% din plată

Schimbări survenite în legislatia naţională şi în cea comunitară Dacă schimbările nu sunt acceptate de către beneficiari, angajamentele vor fi anulate fără a fi solicitată

rambursarea plăţilor efectuate pentru perioada anterioară schimbărilor legislative, în care angajamentele

au fost în vigoare.

Reducerea sau anularea plăţilor

Când beneficiarii acestei măsuri nu respectă pe întreaga suprafaţă a fermei GAEC şi S.M.R. sau nu

continuă activitatea agricolă în zonele defavorizate timp de 5 ani de la primirea primei plăţi, ca urmare a

unei acţiuni sau a unei omisiuni care le este direct imputabilă, plata pentru anul în care nu s-au respectat

aceste condiţii poate fi micşorată sau anulată.

Măsura 214- Plăţi de agro-mediu

Obiectiv specific

Obiectivul specific al Măsurii 214 îl reprezintă dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea

utilizatorilor de terenuri să introducă sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu

protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a biodiversităţii, apei, solului, peisajului rural.

Plăţile de agro- mediu vor fi acordate fermierilor care îşi asumă, în mod voluntar, angajamente de agro-

mediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării angajamentului. Plăţile de agro-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerinţele minime evidenţiate în

continuare, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru

elaborarea plăţilor compensatorii de agro-mediu.

Aceste plăţi compensatorii sunt sume fixe stabilite prin fişa tehnică a măsurii 214 din cadrul PNDR 2007-

2013, acordate pe suprafaţa de teren agricol utilizată, situată într-o zonă eligibilă, pe care fermierul le

poate obţine anual.

Sumele acordate în cadrul măsuriii 214 se cumulează, acolo unde este cazul, cu celelalte tipuri de

plăţi pe suprafaţă acordate de A.P.I.A. (plăţile directe pe suprafaţă – SAPS, plăţile naţionale

directe complementare – CNDP, plăţi pentru zone defavorizate – LFA, Schema de sprijin pentru

orez din zonele defavorizate altele decât zona montană ).

Cele 7 pachete de agro-mediu prevăzute a fi remunerate în PNDR 2007- 2013 au obiectivele

operaţionale, se aplică pe categoriile de folosinţă a terenului , în zonele şi în cuantumurile prezentate

în tabelul următor :

Denumire

pachet

Obiective

operaţionale

Categorie de

folosinţă

teren

Delimitare teritorială Cuan

tum

plată/

pache

t

15

(euro/

ha)

1- Pajişti cu

înaltă valoare

naturală

Menţinerea

pajiştilor cu înaltă

valoare naturală

Pajişti

permanente

Livezi

tradiţionale

utilizate

extensiv ca

pajişti

UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din

PNDR 2007- 2013

124

2- Practici

agricole

tradiţionale

Menţinerea

biodiversităţii prin

aplicarea practicilor

agricole tradiţionale

Pajişti

permanente

Livezi

tradiţionale

utilizate

extensiv ca

pajişti

UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din

PNDR 2007- 2013

58

3- Pajişti

importante

pentru păsări

3.1 – Crex crex

3.2– Lanius

minor şi Falco

vespertinus

Managementul

adecvat al pajiştilor

importante pentru

păsări

Pajişti

permanente

UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din

PNDR 2007- 2013

3.1-

209

3.2-

101

4- Culturi verzi Asigurarea

protecţiei apei şi a

solului

Teren arabil

Terenuri arabile situate pe

teritoriul întregii ţări

130

5- Agricultură

ecologică

5.1-1Culturi

agricole pe

terenuri

arabile(inclusiv

plante de nutreţ)

5.2-

Legume(inclusiv

ciuperci şi

cartofi)

5.3- Livezi

5.4- Vii

5.5- Plante

medicinale şi

aromatice

Asigurarea protejării

resurselor naturale

prin încurajarea

practicilor

agriculturii

ecologice

Teren arabil

Vii

Culturi

permanente-

Livezi şi

plantaţii de

arbuşti

fructiferi

Terenuri agricole certificate în

agricultura ecologică

5.1-

162

5.2-

335

5.3-

393

5.4-

393

5.5-

270

7- Terenuri

arabile

importante ca

zone de hrănire

pentru gâsca cu

gât roşu (Branta

ruficollis)

Asigurarea unui

management

adecvat protecţiei

terernurilor arabile

importante ca zone

de hrănire pentru

gâsca cu gât roşu

Teren arabil

UAT eligibile cf. Anexa 4B2 din

PNDR 2007- 2013

171

Condiţiile de eligibilitate care trebuie îndeplinite în vederea obţinerii plăţilor de agro-mediu

Plăţile de agromediu pot fi acordate dacă beneficiarul îndeplineşte următoarele criterii de

eligibilitate:

● este utilizatorul unei suprafeţe agricole localizată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul

Integrat de Administrare şi Control, cu o suprafaţă minimă de 1 ha iar parcelele eligibile au dimensiunea

minimă de 0,3 ha (0,1 ha pentru vii şi livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere pomicole şi viticole);

16

● se angajează să menţină angajamentul de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării

acestuia;

● se angajează să respecte cerinţele minime relevante pe suprafaţa întregii ferme; (în Anexa 4B a PNDR

sunt prezentate cerinţele minime relevante stabilite pentru pachetele de agro-mediu).

● se angajează să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu pentru care aplică;

● se angajează să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-

mediu;

● declară pe propria răspundere că nu a utilizat fertilizanţi chimici şi/sau pesticide în ultimii 5 ani pe

suprafeţele pe care intenţionează să aplice pachetul 1 „Pajişti cu înaltă valoare naturală” şi/sau pachetul 6

„pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)”. În situaţia în care fermierul utilizează acele suprafeţe

de mai puţin de 5 ani, declaraţia va avea aplicabilitate doar pentru perioada anterioară în care fermierul a

utilizat efectiv acele suprafeţe. Acest criteriu de eligibilitate este aplicabil numai în cazul pachetelor 1 şi 6.

Pentru încadrarea în criteriile de eligibilitate enumerate anterior, fermierul va avea în vedere următoarele

aspecte:

● trebuie să ţină o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu

(Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu

APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activităţi legate de angajamentul

de agromediu asumat. Fermierul trebuie să păstreze acest caiet cu înregistrările făcute, pe toată perioada

angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 ani după

încheierea acestuia. In cazul unui control din partea A.P.I.A. dar şi a altor organisme de control abilitate

fermierul trebuie să prezinte acest caiet. Conform O.M.A.D.R. nr. 161/2012, lipsa Caietului de agro-

mediu (pe anul în curs şi anii precedenţi), dar şi necompletarea totală sau parţială a acestuia, atrage după

sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe

pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori.

● Angajamentele pentru pachetele 1,2,3,5,6 şi 7 se aplică şi se urmăresc la nivel de parcelă agricolă.

● Angajamentul pentru pachetul 4 se aplică şi se urmăreşte la nivel de suprafaţă totală angajată.

●.Intr-un an de cerere nu poate exista pe o parcelă decât un singur angajament în desfăşurare. Excepţie

face combinaţia Pachetelor 1 cu 2, pentru care pot exista două angajamente la nivel de parcelă şi Pachetul

4 care poate fi combinat pe aceeaşi suprafaţă de teren arabil cu variantele 5.1-culturi agricole pe teren

arabil (inclusiv plante de nutreţ) sau 5.2 legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) ale P 5.

● Fermierii trebuie să declare toate parcelele agricole pe care le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau

nu sunt eligibile pentru sprijin şi trebuie să respecte GAEC., S.M.R precum şi cerinţele minime relevante

pentru măsurile de agro-mediu la nivel de exploataţie agricolă.

● Fermierii trebuie să încheie un angajament de agro-mediu pe o perioadă de 5 ani. Angajamentele din

primul an sunt considerate contracte care se încheie între fermieri şi APIA, motiv pentru care acestea

trebuie să fie semnate în dublu exemplar (o copie fiind destinată fermierului) şi originalul rămâne arhivat

la APIA pe toată perioada de 5 ani la dosarul fizic al fermierului întocmit din primul an de angajament. Pe

parcursul următorilor ani, solicitantul trebuie să reînnoiască cererea unică de plată anual, prin aplicarea

,,bifelor” în câmpul de pe cerere, corespunzător măsurii şi înscrierea pachetului corespunzător în dreptul

fiecărei parcele.

● Solicitarea plăţii pentru pachetele de agromediu se realizează prin aplicarea unei bife pentru “plăţi de

agro-mediu” pe formularul de cerere unică de plată pe suprafaţă. Lipsa bifei pe formularul de cerere de

plată implică nesolicitarea măsurii, respectiv pachetului de agro-mediu, în anul respectiv.

● Comasările parcelelor aflate sub angajament de agromediu nu sunt permise.

● La o parcelă aflată sub angajament de agro- mediu din anii anteriori se poate alipi o suprafaţă

care nu se afla sub angajament din anii anteriori, cu excepţia parcelelor aflate sub angajament de

pachet 5.

● Divizarea parcelelor într- o exploataţie agricolă: Parcelele aflate sub angajament se pot diviza numai

ca urmare a actualizării LPIS; parcelele rezultate din divizare nu pot fi mărite prin comasarea cu alte

parcele cu sau fără angajament de AM până la sfârşitul perioadei de angajament.

17

ATENŢIE!!! Pe suprafeţele de teren pe care se desfăşoară activităţi agricole pentru care se acordă

plăţi compensatorii în cadrul măsurii 214 nu se pot desfăşura şi alte tipuri de activităţi. În vederea

realizării unor investiţii în scop neagricol, inclusiv instalaţii de energii regenerabile, pe terenurile

agricole, „terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit

legii”,-cf. art. 23 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,

republicată,cu modificările şi completările ulterioare.

Cerinţele de eco-condiţionalitate (GAEC şi SMR) care trebuie respectate pe toată

suprafaţa exploataţiei (standardele obligatorii)*

Bunele condiţii agricole şi de mediu ( GAEC) şi cerinţele legale în materie de gestionare ( SMR)

sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de teren agricol care solicită sprijin în cadrul schemelor de

plată şi măsurilor de sprijin pe suprafaţă. Aceste condiţii sunt obligatorii pentru toate parcelele

agricole din cadrul exploataţiei (atât cele eligibile, cât şi cele neeligibile, solicitate si nesolicitate),

indiferent dacă fermierul solicită sprijin numai pentru o parte dintre ele. Conform Ordinului nr. 187/2155/42/2011, încadrarea normelor de eco-condiţionalitate pe domenii este

următoarea**:

a) în domeniul ”mediu”, se vor respecta cerinţele legale în materie de gestionare de la SMR 1 la

SMR 5 şi cerinţele minime pentru îngrăşăminte

b) în domeniul ”sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor” se vor respecta

cerinţele legale în materie de gestionare de la SMR 6 la SMR 8 şi cerinţele minime pentru produse

fitosanitare

c) în domeniul ”bune condiţii agricole şi de mediu” se vor respecta Bunele condiţii agricole şi

de mediu

Pentru controlul respectării cerinţelor privind eco- condiţionalitatea, A.P.I.A. a încheiat Protocoale de

colaborare cu Agenţia Naţională Fitosanitară şi cu Garda de mediu, în vederea utilizării informaţiilor

primite din partea acestora în scopul verificării, prevenirii, constatării şi sancţionării încălcărilor

prevederilor legale privind respectarea unor cerinţe cuprinse în G.A.E.C. şi în cerinţele minime şi

obligatorii relevante.

Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC)

I.Standarde pentru evitarea eroziunii solului GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână

nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăsitoare,

inclusiv semănatul, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.

GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

II.Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol

GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv.

GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.

III.Standarde pentru menţinerea structurii solului GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.

IV.Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole

GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha

şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an, evidenţiate în registrul activităţilor desfăşurate pe pajiştile

permanente, completat la zi, conform modelului aprobat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură.

GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pe pajiştile permanente.

18

GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile

agricole.

GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu

sunt folosite în scopul producţiei.

V.Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor GAEC 11. Respectarea prevederilor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

GAEC 12. Nu este permisă aplicarea îngrășămintelor de orice fel pe suprafeţele de teren care se

constituie în fâşii de protecţie în vecinătatea apelor de suprafață, a căror lăţime minimă este de 1 m pe

terenurile situate în blocurile fizice cu panta medie de până la 12% și de 3 m pe terenurile situate în

blocurile fizice cu panta medie mai mare de 12%.

Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, identificarea şi înregistrarea

animalelor

MEDIU:

SMR 1 Conservarea păsărilor sălbatice

SMR 2 Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase

SMR 3 Protecţia mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură

SMR 4 Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

SMR 5 Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică

SĂNĂTATEA PUBLICĂ, SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI A PLANTELOR:

SMR 6 Identificarea şi înregistrarea porcinelor

SMR 7 Identificarea şi înregistrarea bovinelor

SMR 8 Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină.

* pentru Măsura 214 cerinţele de eco- condiţionalitate conţin şi celelalte cerinţe obligatorii

corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea

produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi

silvicultură. (Anexa 4B1 PNDR 2007- 2013, col. Legislaţie şi prezentate în Ghid la cap. Cerinţele minime

şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu ).

** pentru detalii, vă recomandăm să consultaţi Ghidul fermierului privind eco- condiţionalitatea 2013.

Unde şi când se solicită plăţile de agro- mediu; Completarea şi depunerea cererii de

plată unică pe suprafaţă în campania 2013 privind măsura 214-Plaţi de agro-mediu;

majorare, retragere; restricţii privind UVM şi îngrăşămintele naturale

Beneficiarii plăţilor de agromediu completează şi depun cererea unică de plată în termenul şi forma

prevăzute în OMADR nr. 32/2013.

Solicitarea plăţii pentru pachetele de agromediu se realizează prin aplicarea unei bife pentru “plăţi de

agro-mediu” pe formularul de cerere unică de plată pe suprafaţă.

Lipsa bifei pe formularul de cerere de plată implică nesolicitarea măsurii, respectiv pachetului de

agro-mediu, în anul respectiv.

Fermierii depun cererea unică de plată în anul 2013 la acelaşi centru judeţean/local A.P.I.A. la care au

aplicat în 2012. Fermierii care depun pentru prima dată cerere unică de plată, se vor prezenta la centrul

judeţean/local A.P.I.A. pe raza căruia utilizează parcelele agricole sau pe raza căruia domiciliază. Cererile

de plată sunt gestionate la centrul APIA la care au fost depuse. În cazul în care fermierii utilizează parcele

agricole în mai multe localităţi (UAT diferite), depun cererea unică de plată la centrul A.P.I.A. pe raza

căruia se situează majoritatea parcelelor agricole.

Perioadele de depunere a cererii unice de plată în anul 2013 sunt:

19

1 martie - 15 mai 2013 inclusiv (fără penalităţi) şi

16 mai - 10 iunie 2013,inclusiv (cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere). Cererile depuse începând cu data de 11 iunie 2013 sunt considerate inadmisibile, fiind respinse de la plată.

Solicitanţii care depun cerere unică de plată pentru prima dată şi solicită plată pentru agromediu, trebuie să

verifice dacă terenurile agricole pe care le utilizează se află în unităţile administrativ-teritoriale (UAT)

eligibile. Această verificare se poate face la: sediul centrelor locale şi judeţene APIA; primării, Direcţiile

Agricole Judeţene, pe site-ul MADR, în PNDR 2007-2013 (anexa 4B2).

Cererile de sprijin se depun la Centrele Judetene / Locale ale APIA, se aplică „bifele” în câmpurile de pe

cerere corespunzătoare măsurii, se semnează angajamentul, iar în declaraţia de suprafaţă, în dreptul

parcelelor pentru care se solicită plata pentru agro-mediu, trebuie aplicat codul pachetului de agro-mediu

solicitat.

Dacă un fermier are un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi dacă doreşte majorarea

suprafeţei sub angajament cu mai mult de 50% sau cu 1 ha faţă de suprafaţa angajată în primul an,

trebuie să semneze un nou angajament care va începe din acest an pentru suprafaţa majorată şi se va

derula pe o nouă perioadă de 5 ani.

Dacă pe o parcelă există angajament în desfăşurare din anii anteriori pentru pachetul 1 şi în anul

curent de cerere se solicită şi pachetul 2 pe aceeaşi parcelă, fermierul trebuie să semneze un nou

angajament de 5 ani , pentru pachetul 1.2.

Dacă un fermier care a solicitat sprijin financiar pentru agromediu, este în primul an de angajament şi

doreşte să retragă total sau parţial suprafaţa pentru care a făcut solicitarea, o poate face în orice

moment (până la emiterea deciziei de plată), cu excepţia cazului în care fermierul a fost înştiinţat despre

neregulile pe care le conţine cererea de plată (inclusiv notificarea fermierului pentru supradeclarare) sau a

fost înştiinţat cu privire la intenţia agenţiei de a întreprinde un control la faţa locului, sau dacă în urma

controlului pe teren au fost identificate nereguli pe toate sau o parte a parcelelor selectate/aflate sub

angajament.

ATENŢIE !!! Pentru fermierii care au accesat măsura de agromediu 214 în anul 2008, ultimul an de

angajament a fost 2012; fermierii care, în intervalul 2009- 2012, au mărit suprafaţa angajată cu mai

mult de 1 ha sau 50% au semnat un nou angajament aşa încât în anul de cerere 2013 trebuie să

reînnoiască cererea unică de plată, prin aplicarea ,,bifelor” în câmpul de pe cerere, corespunzător

măsurii şi să înscrie pachetul corespunzător în dreptul fiecărei parcele.

Fermierii care au închis angajamentul de AM în anul 2012 şi care doresc să beneficieze în

continuare de plăţile compensatorii din măsura 214, vor semna un nou angajament pe o durată de 5

ani la depunerea cererii unice de plată.

Ce înseamnă UVM/HA?

UVM/ha reprezintă numărul de animale aflate la păşunat raportat la suprafaţa determinată de pajişti

permanente (păşune /fâneaţă /utilizare mixtă) la nivel de exploataţie, de-a lungul unei perioade de

păşunat. În baza datelor preluate de la ANSVSA şi ANARZ, după calculul numărului mediu de animale

pentru fiecare categorie în parte pentru fiecare fermier, se realizează conversia acestora în unităţi vită mare

(UVM). Această conversie se realizează în baza tabelului următor, conform Regulamentului (CE) nr.

1974/2006 al Comisiei din 2006 :

TABELUL DE CONVERSIE A ANIMALELOR ÎN UNITATE VITĂ MARE (UVM)

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de doi

ani, ecvidee de mai mult de şase luni

1,0 UVM

Bovine între şase luni şi doi ani 0,6 UVM

Bovine de mai puţin de şase luni 0,4 UVM

Ovine 0,15 UVM

Caprine 0,15 UVM

20

Scroafe reproducătoare > 50 kg 0,5 UVM

Alte porcine 0,3 UVM

Pentru a calcula încărcătura de animale pe hectar se va proceda astfel:

Se înmulţeşte numărul de animale pe care le deţine fermierul cu coeficientul prezentat în tabelul anterior,

iar produsul se împarte la numărul de hectare de teren utilizat ca pajişte permanentă (păşune / fâneaţă /

utilizare mixtă).

Exemplu: 10 ovine * 0.15=1,5 UVM. Pentru a putea respecta cerinţa conform căreia maximul admis este

de 1 UVM/ha, fermierul trebuie să deţină pentru cele 10 ovine o suprafaţă de minim 1,5 ha.

În cazul depăşirii incărcăturii de animale specificată în fişa măsurii corespunzatoare fiecărui pachet,

fermierul va trebui să facă dovada repartizării animalelor pe suprafaţa de păşunat. Această dovadă constă

într-o declaraţie pe proprie răspundere asupra efectivului de animale deţinut, repartizarea acestora pe

suprafaţa de pajişte permanentă şi la modul de utilizare al gunoiului de grajd, care rezultă de la

animalele care depăşesc încărcătura maximă admisă de UVM/ha pentru plata de agromediu.

In cazul în care fermierul face dovada repartizării corecte a efectivului de animale pe parcelele de

pajişte permanentă, conform tabelului de conversie UVM/ha, nu va fi sancţionat. În cazul în care un fermier deţine suprafeţe de pajişti, dar nu deţine animale, poate depune solicitare

pentru pachetele de agromediu 1, 2, 3 şi 6, cu condiţia de respectare a cerinţei specifice impuse de

măsură, referitoare la data începerii cositului şi termenul de strângere a masei vegetale. Este evident că

respectivul fermier nu trebuie să utilizeze, pe perioada angajamentului, pajiştea pentru păşunatul

animalelor, sub rezerva aplicării de sancţiuni. În anul de angajament în care va dori să practice păşunatul

animalelor, va face declaraţia corespunzătoare în cererea unică de plată.

Incărcătura UVM/ha se calculează la nivelul supafeţei totale de pajişti existente în exploataţie.

Verificarea respectării cerinţelor:

- utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N

s.a./ha

( P 1, P1.2) şi

- îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe

1 ha de teren agricol ( P 1, P1.2 , P3, P 4, P 5, P6, P 7).

se realizează prin folosirea următorului tabel de conversie

CONVERSIA GUNOIULUI DE GRAJD ÎN AZOT SUBSTANŢĂ ACTIVĂ

Pentru a putea calcula daca aţi aplicat o cantitate corespunzătoare cu cerinţele impuse de fiecare

pachet vă prezentăm compoziţia chimică a gunoiului de grajd de diferite provenienţe:

Tipul de gunoi Compoziţia chimică (% din masa proaspată)

Azot (N) Apă Materii organice

Gunoi de cabaline 0,58 71 25

Gunoi de bovine 0,45 77 20

Gunoi de ovine 0,83 64 31

Gunoi fermentat 3-4 luni 0, 55 77 17

Gunoi fermentat

complet (mranită) 0,98 79 14

Exemplu: fiecare 1000 Kg gunoi fermentat 3-4 luni conţine aproximativ 5 Kg N s.a.

Doza maximă care poate fi aplicată:

Tipul de gunoi de grajd Tone maxime aplicabile pe hectar pentru limita de 30 Kg N s.a./ha

21

Gunoi de cabaline 5.16

Gunoi de bovine 6.67

Gunoi de ovine 3.60

Gunoi fermentat 3-4 luni 5.45

Gunoi fermentat

complet (mranită) 3.00

Documente care se prezintă la depunerea cererii şi pe durata anului de angajament

Fermierii trebuie să prezinte, la cererea APIA, documente legale şi valabile care dovedesc dreptul de

folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea. Pentru terenul agricol

pentru care solicită sprijin, fermierii nu pot prezenta titluri de proprietate care aparţin altor persoane şi

asupra căruia nu au drept de folosinţă reglementat legal (este cazul proprietarilor de teren agricol a cărui

utilizare a fost cedată cu forme legale).

În situaţia în care fermierii declară în cereri că utilizează suprafeţe mai mari faţă de suprafaţa determinată

în campania anterioară, trebuie să prezinte documente doveditoare ale dreptului de utilizare. *

Fermierii care deţin animale şi accesează măsuri de sprijin pe suprafaţă în care este implicată deţinerea de

animale (ex; pachetele 1, 2, 3, 6) iar păşunatul este restricţionat la un anumit nivel de UVM/ha, au

obligaţia de a deţine şi prezenta documente specifice în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 40 din

2010 al ANSVSA (procesul de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor) şi

ale H.G. nr. 834 din 2010 – ANARZ (evidenţa ecvideelor).

O situaţie deosebită apare în cazul accesării pachetului 5- agricultură ecologică, pentru care trebuie

anexate următoarele documente care constituie condiţie de eligibilitate pentru acest pachet:

Copia contractului încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi beneficiar pentru inspecţie şi

certificare în agricultura ecologică- se prezintă în perioada de depunere a cererii;

Copia fişei de înregistrare la Direcţia Agricolă (DAJ) a beneficiarului în agricultura ecologică, emisă

în anul de cerere- se prezintă în perioada de depunere a cererii;

Până la data de 15 octombrie 2013 inclusiv, copia certificatului de conformitate/master certificat

împreună cu anexa care trebuie să fie identică cu anexa prezentă în Ordinul nr. 181/2012 pentru

aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare.

În cazul în care fermierii sunt reprezentaţi la depunerea cererii de către un împuternicit, acesta va prezenta

documentul de împuternicire valid (procura notarială de împuternicire pentru persoanele fizice şi delegaţia

de împuternicire pentru persoanele juridice) şi copia sa după CI/BI. De asemenea, se va depune la dosarul

cererii şi copia după CI/BI a titularului de cerere. Împuternicitul înlocuieşte titularul doar în scopul şi

pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea.

* Informaţii complete asupra documentelor necesare privind dreptul de proprietate/folosinţă şi dovada

utilizării terenurilor agricole pentru care se solicită sprijin precum şi alte documente solicitate în scopul

determinării eligi, atât la momentul depunerii cererii unice de plată cât şi pe durata îndeplinirii

angajamentului, se găsesc în Ghidul de informare privind plăţile pe suprafaţă 2013.

Cerinţele minime şi cerinţele specifice ale pachetelor de agro-mediu; 1- Cerinţele minime care trebuie respectate pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei

(preluate din Anexa 4B1 a PNDR 2007- 2013)

Cod

cerinţă Cerinţa minimă Cod pachet

1

Este permisă utilizarea numai a acelor produse de

protecţie a plantelor care au fost autorizate pentru vânzare

şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare.

P 1, P1.2 , P3 P 5 P6 P

7

22

2

Persoanele care folosesc produsele de protecţie a

plantelor trebuie să fie calificate (să aibă o atestare

profesională).

P 1, P1.2 , P3 P 7

3

Persoanele care folosesc produsele de protecţie a

plantelor clasificate ca având “toxicitate ridicată” sau ca

“toxice” trebuie să fie înregistrate la serviciul special din

cadrul poliţiei judeţene din raza de activitate. De

asemenea, trebuie să fie înregistrate la unitatea sanitar-

veterinară sau la inspectoratul judeţean pentru siguranţa

muncii.

P 1, P1.2 , P3 P 7

4

Folosirea produselor de protecţie a plantelor poate fi

realizată doar pentru scopul în care aceste produse au fost

omologate doar conform instrucţiunilor de utilizare.

P 1, P1.2 , P3 P 7

5

Tratamentele cu produse de protecţie a plantelor nu sunt

permise în zonele de protecţie a apelor, în zonele

protejate, în zonele de protecţie sanitară, zonele de

protecţie ecologică, precum şi în alte zone protejate

stabilite de autorităţile competente.

P 1, P1.2 , P3 P 7

6

Îngrăşămintele naturale aplicate nu pot conţine mai mult

de 170 kg de azot (N) ca ingredient pur pe 1 ha de teren

agricol.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5

P6 P 7

7 Fermierii trebuie să respecte perioadele în care aplicarea

fertilizatorilor este interzisă.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5

P6 P 7

8

Aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile cu pante abrupte

trebuie realizată prin încorporarea îngrăşămintelor în sol

şi luarea în considerare a condiţiilor meteorologice.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P

7

9

Nici un tip de îngrăşământ nu poate fi aplicat pe terenuri

acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe

terenuri îngheţate.

P 1, P1.2 , P3 P6 P 7

10 Nu vor fi folosiţi fertilizatori în apropierea resurselor de

apă în conformitate cu următoarele indicaţii: Fertilizator

solid – nu mai aproape de 6 m de apă. Fertilizator lichid –

nu mai aproape de 30 m de apă. În apropierea staţiilor de

captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de

fertilizator la o distanţă mai mică de 100 m faţă de staţia

de captare a apei.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P

7

11 Fermierii trebuie să se asigure că îngrăşămintele sunt

distribuite uniform.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P6 P

7

12 Fermierii trebuie să urmeze un plan de fertilizare. P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5

P6 P 7

13 Interzicerea folosirii fertilizatorilor neautorizaţi pentru

vânzare.

P 1, P1.2 , P3 P 4 P 5 P

7

14 Fermierii care produc produsele ecologice au obligaţia de

a-şi înregistra această activitate la MADR, prin

compartimentul de specialitate, şi de a se supune

controlului unui organism de inspecţie şi certificare

aprobat.

P 5

15 În vederea protejarii speciilor de pasari migratoare este

interzisă uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent

de metoda utilizată.

P 7

23

ATENŢIE !!! Parcela pe care nu se respectă cerinţa minimă relevantă se exclude de la plată pentru

măsura de agro-mediu.

2- Cerinţele specifice fiecărui pachet

Pachetul 1: Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală (HNV)

vizează pajiştile cu Înaltă Valoare Naturală, precum şi suprafeţele acoperite cu livezi tradiţionale

utilizate extensiv ca pajişti prin cosit şi/sau păşunat (incepând cu anul 2012). Delimitarea este făcută la

nivel de unităţi administrativ teritoriale (UAT).

Pentru a primi plăţi prin pachetul 1, fermierii utilizatori de pajişti (păşuni şi fâneţe) trebuie să respecte

următoarele cerinţe:

utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă,

utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha,

utilizarea pesticidelor este interzisă,

cositul poate începe doar după data de 1 iulie,

masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la

efectuarea cositului,

păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar,

păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament,

nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din

flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.

24

Pachetul 2: Practici agricole tradiţionale

este aplicabil în aceleaşi unităţi administrativ teritoriale ca şi pachetul 1.

Acest pachet se poate aplica numai suplimentar primului pachet, cerinţele specifice fiind identice. În plus,

lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor precum şi a suprafeţelor acoperite cu

livezi tradiţionale utilizate extensiv ca pajişti prin cosit şi/sau păşunat.aflate sub angajament cu excepţia

celor operate cu forţă animală. Pe suprafeţele de pajişti se poate folosi orice metodă de întreţinere prin

utilizare (cosit/păşunat/mixt).

Pachetul 3 Pajişti Importante Pentru Păsări (IBA)

Este un pachet pilot care îşi propune să introducă în România viitoarele plăţi pentru speciile şi habitatele

protejate la nivel european prin intermediul reţelei Natura 2000. Cele două variante pentru care se poate

aplica în cadrul acestui pachet sunt Varianta 3.1 – Crex Crex şi Varianta 3.2 – Lanius minor, Falco

vespertinus, fiind eligibile 154 unităţi administrativ teritoriale.

Varianta 3.1 Crex Crex (Ariile Importante pentru Păsări - Confluenţa Jiu Dunăre, Valea Râului Negru

(începând cu anul 2008) şi Câmpia Nirului – Valea Ierului, Lunca Mureşului Inferior, Lunca Timişului,

Lunca Turului Inferior, Valea Fizeşului (începând cu anul 2012).

Cerinţele pentru Varianta 3.1 – Crex Crex sunt:

25

Utilizarea fertilizanţilor este interzisă.

Utilizarea pesticidelor este interzisă.

Cositul se poate efectua doar după data de 31 iulie.

Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia.

O bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi

cosită după data de 1 septembrie.

Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la

efectuarea cositului.

Păşunatul se va efectua cu maximum 0,7 UVM pe hectar.

Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.

Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din

flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental.

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament, cu

excepţia celor operate cu forţă animală

Varianta 3.2 Lanius minor şi Falco vespertinus (Ariile Importante pentru Păsări - Aliman - Adamclisi,

Câmpia Crişurilor, Delta Dunării, Dunărea Veche – Bratul Măcin, Eleşteele Jijiei şi Miletinului,

Hunedoara Timişeana, Kogălniceanu - Gura Ialomiţei, Lunca Barcăului, Stepa Casimcea, Saraiu Horea,

Cursul Mijlociu al Someşului, Defileul Inferior al Mureşului, Allah Bahir – Capidava, Cheile Dobrogei,

Dumbraveni, Pădurea Hagieni (începând cu anul 2008) si Bistret, Calafat,Ciuperceni Dunăre, Confluneţa

Olt Dunăre, Gruia – Gârla Mare, Suhaia (incepand cu anul 2012).

Cerinţele pentru Varianta 3.2 – Lanius minor, Falco vespertinus sunt:

Utilizarea fertilizanţilor este interzisă.

Utilizarea pesticidelor este interzisă.

Cositul trebuie efectuat cel mai târziu până la data de 1 iulie.

Cositul se va efectua în etape.

O bandă necosită, lată de 3 metri, va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi

cosită după data de 1 septembrie.

Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la

efectuarea cositului.

Păşunatul se va efectua cu maximum 1 UVM pe hectar.

Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.

Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din

flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental.

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu

excepţia celor operate cu forţă animală.

Pachetul 4 Culturi verzi (acest pachet este aplicabil pentru terenul arabil la nivelul întregii ţări )

Cerinţele pentru Pachetul 4 Culturi verzi sunt:

Semănarea culturilor verzi trebuie realizată in perioada 01 august – 30 septembrie. Plantele ce pot fi

utilizate ca şi culturi verzi sunt: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul, sulfina;

Doar fertilizanţii organici pot fi utilizaţi înaintea înfiinţării culturilor verzi. Utilizarea fertilizanţilor

chimici pentru culturile verzi este interzisă;

Biomasa formată trebuie să fie incorporată în sol in perioada 15 februarie - 31martie.

26

●Lucrările agricole necesare pentru următoarea cultură pot începe doar după ce s-a realizat această

acţiune; Nu este permis aratul pajiştilor existente în fermă pe toata durata angajamentului;

●Aplicanţii pot schimba anual suprafaţa pentru care aplică acest pachet cu alte suprafeţe localizate în

cadrul aceleiaşi ferme, dar cu condiţia menţinerii valorii de suprafaţă angajată în cadrul acestui pachet în

primul an de angajament.

Cerinţa cuprinsă în GAEC specifică faptul că: „pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu,

culturi de toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel puţin 20% din suprafaţa de teren arabil a fermei”. Pentru a

se evita orice suprapunere cu acest GAEC acest pachet se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de

teren arabil aparţinând unei ferme.

ATENŢIE ! Suprafeţele unde se respectă standardul GAEC 1 nu sunt considerate ca suprafeţe pe

care s-au respectat cerinţele Pachetului 4.

În condiţiile în care un fermier a solicitat Pachetul 4 numai pe o parte din suprafaţa de teren arabil a

exploataţiei, pentru a primi plată compensatorie aferentă acestei suprafeţe, trebuie să asigure respectarea

GAEC1 pe o altă suprafaţă de teren arabil existentă în fermă. Nu va primi plată pe întreaga suprafaţă

semănată cu Pachet 4, dacă nu va avea asigurată respectarea GAEC1 pe alte suprafeţe de teren arabil

existente în fermă. Aşadar, suprafaţa care face obiectul pachetului 4 trebuie să fie diferită de cea pe care

este obligatorie respectarea GAEC1.

Schimbarea parcelei aflată sub angajament de pachet 4

●,,Aplicanţii pot schimba anual suprafaţa pentru care aplică pachetul 4 cu alte suprafeţe localizate

în cadrul aceleiaşi ferme, dar cu condiţia menţinerii suprafeţei declarate în primul an de

angajament.”

Aceasta înseamnă că la depunerea cererii, în declaraţia de suprafaţă se pot schimba parcelele pe

care se înfiinţează cultura verde cu condiţia păstrării suprafeţei angajate în primul an.

- se poate fracţiona parcela nouă pe care se înfiinţează pentru păstrarea suprafeţei totale iniţial

angajate. cu condiţia ca aceasta să nu fie solicitată şi pentru pachetul 5.

Având în vedere faptul că prin PNDR s-a dat posibilitatea efectuării rotaţiei culturilor pentru P4 – culturi

verzi, începând cu campania 2010 fermierul poate accesa P4 pe o parte din parcelă respectând următoarea

regulă: partea de parcelă pe care se accesează P4 se scoate din parcela iniţială şi devine parcelă de sine

stătătoare, cu număr nou imediat următor ultimei parcele solicitate.

Exemple:

1- dacă avem o parcelă cu suprafaţă de 10 ha pentru SAPS/CNDP1, iar culturi verzi se vor cultiva numai

pe 5 ha, suprafaţa solicitată pentru cele 5 ha aferente pachetului 4 va constitui o altă parcelă.

2- dacă nu se mai păstrează aceeaşi parcelă din anul 2012 şi în anul 2013 pentru pachetul 4 se va

proceda conform exemplului de mai jos.

în campania 2011 fermierul deţine o exploataţie formată din 3 parcele:

1 a =5ha

2a =10ha

3a =9ha

In campania 2012 pe parcela 2a se accesează pachet 4 agromediu doar pe 4ha; în această situaţie

parcela 2a se divide astfel: parcela 2a = 6ha fară pachet 4 şi se declară o nouă parcelă 4a = 4ha şi

pachet 4.

In campania 2013 fermierul accesează pachetul 4 pe o parte din parcela 3a. Parcela 2a şi 4a se

comasează devenind o singură parcelă 2a de 10ha . Parcela 3a se divide în 3 a=5ha şi 5a =4ha cu

pachet 4.

● Înfiinţarea pachetului 4 pe altă parcelă decât cea declarată iniţial:

In cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în

cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice cu privire la acest aspect în termen de 10

zile de la înfiinţare, dar nu mai târziu de 30 septembrie, în caz contrar fiind exclusă de la plată

suprafaţa respectivă. Aceasta prevedere este valabilă pentru toţi fermierii care solicită P4,

indiferent dacă sunt selectaţi la controlul pe teren sau nu.

27

- se declară pe parcelă întreagă, nu se admite fracţionarea parcelei chiar dacă suprafaţa parcelei pe

care se înfiinţează este mai mare decât cea iniţială.

În cazul în care fermierul nu poate să încorporeze în sol în perioada 15 februarie – 31 martie biomasa

formată, datorită zapezii sau băltirii apei, acesta are obligaţia de a notifica APIA de acest fapt până la data

de 31 martie şi va încorpora biomasa imediat ce factorii climatici îi vor permite, dar nu mai târziu de 15

aprilie. După încorpoarea biomasei în sol fermierul va notifica APIA de efectuarea acestei lucrări, iar

APIA va controla efectuarea lucrării. În caz de nerespectare, in baza raportului de control pe teren,

fermierul va fi sanctionat.

Pachetul 5 agricultură ecologică

Se acordă pentru categoriile de folosinţă: teren arabil, vii, livezi şi plantaţii de arbuşti fructiferi.

Plăţile pentru angajamentele încheiate în cadrul acestui pachet vizează terenurile agricole certificate în

agricultura ecologică, existând următoarele variante/sub-pachete:

Varianta 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ)

Varianta 5.2 Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi)

Varianta 5.3 Livezi şi plantaţii de arbuşti fructiferi

Varianta 5.4 Vii

Varianta 5.5 Plante medicinale şi aromatice

Variantele pentru pachetul 5 nu pot fi combinate între ele pe aceleaşi parcele de teren.

Cerinţele pentru Pachetul 5 agricultură ecologică sunt:

Terenurile agricole pentru care se încheie angajamente trebuie să fie înregistrate ca terenuri certificate în

sistem ecologic de către un organism de inspecţie şi certificare autorizat, în conformitate cu Regulamentul

834/2007 (cu modificările ulterioare).

Suprafeţele pentru care se încheie angajamente în cadrul acestui pachet trebuie să continue să fie

înregistrate de către un organism de inspecţie şi certificare pe toată perioada angajamentului şi să continue

să fie utilizat conform metodelor de producţie ecologice în conformitate cu legislaţia naţională relevantă şi

cu Regulamentul CE Nr. 834/2007 şi regulamentele care îl amendează.

Nu este permis aratul pajiştilor existente în fermă pe toată durata angajamentului. Această cerinţă se aplică

la toate parcelele agricole utilizate ca pajişti permanente, inclusiv cele care nu fac obiectul unui

angajament de agro-mediu.

Informaţii importante pentru pachetul 5 !

- Plăţile pentru angajamentele încheiate în cadrul acestui pachet vizează terenurile agricole certificate în

agricultura ecologică. Pachetul 5 se accesează numai la nivel de parcelă; dacă,in primul an de

angajament se doreşte accesarea pe o suprafaţă mai mică de teren din cadrul parcelei aceasta se va divide

şi suprafaţa cu pachet 5 va deveni parcelă nouă cu număr imediat următor ultimului număr de parcelă.

Parcela pe care s-a accesat o variantă a pachetului 5 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare pe

toată perioada angajamentului şi pe aceeaşi parcelă nu pot fi schimbate variantele timp de 5 ani.

- Atenţie la bife! Pentru pachetul 5 se aplică şi bifele corespunzătoare câmpului 7 - Plăţi de agro-mediu

din pagina de „documente ataşate”: copie contract încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi

beneficiar (se depune odată cu cererea); copie fişă de înregistrare DAJ a beneficiarului în agricultura

ecologică (se depune odată cu cererea).

Nedepunerea copiilor după fişa de înregistrare actualizată anual şi după contractul valabil încheiat în

perioada de depunere a cererii, conduce la respingerea de la plată a pachetului.

Solicitarea plăţii şi indicarea pachetului şi variantei/variantelor pentru care aplică, se realizează anual prin

aplicarea bifei corespunzătoare în formularul de cerere.

28

- Anexa la certificatul /master certificatul de agricultură ecologică adus la APIA trebuie să fie

identică cu anexa prezentă în Ordinul nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea

sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de

supraveghere a activităţii organismelor de control.

Certificatul /master certificatul împreună cu anexa trebuie emise în fiecare an de cerere.

Fermierul este obligat să solicite Organismului de inspecţie şi certificare, modificarea anexei la

certificatul de conformitate/master în următoarele situaţii:

- la controlul pe teren se constată că blocul fizic în care se află situată parcela cu pachet 5 este altul decât

cel declarat, fără ca amplasamentul parcelei să fi fost modificat.

- parcela cu pachet 5 se divizează în urma actualizării LPIS.

- Parcela pe care s-a accesat pachetul 5 trebuie sa ramână parcelă de sine statatoare pe toată perioada

angajamentului.

-Suprafeţele pentru care se încheie angajamente în cadrul acestui pachet trebuie să continue să fie

înregistrate de către un organism de inspecţie şi certificare pe toată perioada angajamentului.

Nerespectarea acestei cerinţe duce la excluderea de la plată a fermierului pentru suprafaţa parcelei

necertificate precum şi recuperarea sumelor primite în campaniile anterioare pe acea parcelă cu aplicarea

sancţiunilor de supradeclarare.

-Dacă există un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi în anul următor o nouă suprafaţă este

certificată ecologic, va trebui să fie înregistrată în campania respectivă ca parcelă/parcele distinctă/e cu

număr nou.

- Nu se acceptă transferul angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul P 5. Se poate

transfera P5 doar prin transfer total de exploataţie.

- In Anexe este prezentată lista culturilor acceptatate în agricultura ecologică.

Următoarele documente se prezintă în copie şi se depun odată cu cererea unică de sprijin:

Copia contractului încheiat între organismul de inspecţie şi certificare şi beneficiar pentru inspecţie şi

certificare în agricultura ecologică,

Copia fişei de înregistrare la DAJ a beneficiarului în agricultura ecologică.

Până la data de 15 octombrie 2013 inclusiv, se depune certificatul de conformitate sau master certificat în

copie, împreună cu anexa care trebuie să fie identică cu anexa prezentată în Ordinul nr. 181/2012 pentru

aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare.

Prin excepţie, organismele de inspecţie şi certificare pot elibera anexa la certificatul de

conformitate/master până la data de 15 decembrie, în cazul încheierii contractelor cu fermieri aflaţi

în sistemul de inspecţie şi certificare al altui organism căruia i-a fost retrasă aprobarea, în decursul

anului respectiv.

Atenţionare specială!:

● În conformitate cu legislaţia comunitară şi naţională, în mod obligatoriu, trecerea de la

agricultură convenţională la cea ecologică se face printr-o perioadă numită CONVERSIE. Pe durata

acestei perioade operatorul aplică regulile din agricultura ecologică, dar produsele recoltate nu pot fi

comercializate cu declaraţia de produs ecologic.

Pentru perioada de conversie se poate beneficia numai de plata ajutorului specific pentru

îmbunătăţirea calităţii produselor în sectorul de agricultură ecologică, în condiţiile stipulate în HG

759/2010, nu şi de plăţi în cadrul pachetului 5 de agro-mediu.

● Numai fermierii care au încheiat perioada de conversie se califică pentru acordarea sprijinului în

cadrul pachetului 5 de agricultură ecologică, cu condiţia obţinerii şi depunerii la APIA a

certificatului de conformitate/master certificat ( nu certificat de confirmare a conversiei) până la

15.octombrie din anul de cerere.

Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru o parcelă sau mai multe aflate în ultimul an de

conversie la data depunerii cererii unice de sprijin (1 martie- 10 iunie a.c.), îşi asumă riscul ca

parcela/parcelele respective să nu fie certificate de OIC şi să nu se regăsească în anexa la certificatul

de conformitate emis până la 15 octombrie a.c.

29

Dacă parcelele declarate şi solicitate la APIA pentru pachetul 5, aflate în ultimul an de conversie, nu vor

fi certificate în anul de cerere în care sunt solicitate, fermierul va fi sancţionat atât pentru supradeclarare

cât şi pentru nerespectarea cerinţei specifice privind certificarea.

● Variantele 5.1-culturi agricole pe teren arabil (inclusiv plante de nutreţ) şi 5.2-legume (inclusiv

ciuperci şi cartofi) ale pachetului 5 pot fi combinate pe aceeaşi parcelă de teren arabil cu Pachetul 4

culturi verzi..

Astfel, o suprafaţă de teren arabil pe care se aplică ambele pachete va trebui să îndeplinească cumulativ:

- să fie întotdeauna declarată ca parcelă de sine stătătoare în scopul pachetului 5 (aceasta implică

menţinerea amplasamentului şi a suprafeţei).

- parcela cu pachet 5 nu se poate diviza, deci pachetul 4 se acceseză pe toată parcela.

- parcela declarată cu pachet 5 la depunerea cererii de plată poate sau nu să fie confirmată integral de

Organismul de Inspecţie şi Certificare în Anexa 5 la certificatul de conformitate (ceea ce presupune

aplicarea de sancţiuni), astfel încât în anul următor de angajament vor fi declarate, prin divizare, 2 parcele.

- pachetul 4 se poate accesa pe o parte din parcelă numai cu divizarea parcelei iniţiale în două parcele

(atenţie!- cu suprafeţe eligibile, min. 0,3 ha fiecare parcelă) şi cu condiţia ca aceasta să nu fie solicitată şi

pentru pachetul 5.

● Codurile care se atribuie combinaţiei de P 4 şi P 5 sunt:

- P 4.5.1. pentru combinaţia culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) + culturi

verzi

- P 4.5.2. pentru combinaţia legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) + culturi verzi

● Nu se solicită pachet 5 pe parcele cu teren necultivat - cod 970.

● Pentru varianta 5.2 - Legume (inclusiv ciuperci şi cartofi) categoria de folosinţă a terenului este

numai TA (fără categoria de folosinţă Grădini ).

● Dacă există un angajament de agro-mediu în desfăşurare şi în anul următor o nouă suprafaţă este

certificată ecologic, va trebui să fie înregistrată în campania respectivă ca parcelă/parcele distinctă/e cu

număr nou.

● Fiecare variantă de pachet este înregistrată ca parcelă distinctă (5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5).

- Variantele pentru pachetul 5 nu pot fi combinate între ele pe aceleaşi parcele de teren.

- Nu este permisă aplicarea mai multor variante de pachet 5 pe aceeaşi parcelă (ex. pe parcela 3a-cu

grâu şi 3b cu mentă nu se poate aplica varianta 5.1 pentru 3a şi varianta 5.5 pentru 3b).

- Variantele de pachet 5 aplicate pe o parcelă trebuie menţinute pe toată durata angajamentului şi

nu pot fi schimbate în decursul celor 5 ani de angajament. Se pot modifica numai culturile din cadrul

aceleiaşi variante de pachet, sau se pot înfiinţa mai multe culturi aparţinând aceleiaşi variante.

(Ex.1 dacă în 2012 pe parcela 1a a fost accesată varianta 5.1, în 2013 nu se poate înscrie pe parcela 1a

niciuna din celelalte variante 5.5.

Ex 2 dacă în 2012 pe parcela 1a s-a aplicat varianta 5.1 cultura grâu, în 2013 se poate aplica

secară,deci o altă cultură , dar tot din cadrul aceleiaşi variante 5.1

Ex 3 dacă în 2012 pe parcela 1a s-a aplicat varianta 5.1 cultura grâu, în 2013 se poate aplica: 1a grâu,

1b floarea soarelui, 1c secară, etc.)

● Nu se acceptă transferul angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul pachetul 5. Se poate

transfera pachetul 5 numai prin transfer total de exploataţie.

Pachetul 6 pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

30

Cerinţele pentru Pachetul 6 pajişti importante pentru fluturi sunt:

Utilizarea fertilizanţilor chimici este interzisă.

Utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg . N

s.a./ha.

Utilizarea pesticidelor este interzisă.

Cositul poate începe doar după data de 25 august.

Cositul se poate efectua manual sau cu utilaje mecanizate de mică capacitate, fiind interzisă folosirea

utilajelor grele. .*

Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafaţa pajiştii nu mai târziu de două săptămâni de la

efectuarea cositului.

Păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM pe hectar.

Păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor.

Este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament.

Nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din

flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte degradează sau sunt afectate accidental.

Sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea drenajului natural al pajiştilor aflate sub

angajament.**

.*Pentru ca utilajele folosite pentru cosit să nu inducă un impact negativ, se vor folosi utilaje cu o masă

redusă de până la 400 Kg, iar lăţimea lamei nu trebuie să fie mai mare de 1,2 m.

.**Acţiunile care contribuie la accelerarea drenajului natural al solurilor cu exces de umiditate sunt

constituite din oricare din soluţiile tehnice care au ca rezultat drenajul artificial la suprafaţă ( prin reţele de

canale deschise de colectare şi evacuare a apei, prin lucrări de nivelare în pantă sau de modelare a terenului,

prin drenaje de tip cirtiţă, prin adâncirea reţelei hidrografice de colectare a apelor sau prin oricare alte

lucrari agrotehnice specifice) şi drenajul artificial de adâncime (drenaje orizontale, drenaje verticale sau

drenaje mixte).

Pachetul 7 terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) Pachetul se aplică la nivel de parcelă agricolă utilizată ca teren arabil, bazându-se pe o un sistem de rotaţie a

culturilor pe toată perioada de derulare a angajamentelor, dar şi pe un sistem de culturi succesive în anumiţi

ani de angajament. Astfel, cultura principală pentru asigurarea obiectivelor pachetului (cea însămânţată pe

timpul iernii), poate fi urmată de o altă cultură pe timpul verii, înfiinţarea culturii de toamnă fiind

obligatorie în fiecare an în cadrul angajamentelor.

31

Cerinţele pentru Pachetul 7 terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu sunt:

în fiecare an de angajament, după data de 15 septembrie, trebuie înfiinţată o cultură de cereale de

toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau de rapiţă,

însămânţarea cerealelor de toamnă (grâu, orz, secară, triticale) sau a rapiţei trebuie finalizată înainte de

data de 15 octombrie,

parcelele angajate vor putea fi însămânţate cu porumb, dar nu mai târziu de data de 15 mai, iar porumbul

nu va fi recoltat înainte de data de 15 septembrie,

la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă de minim 5% nerecoltată sau în situaţia în care nu

este înfiinţată o cultură de porumb, în anul respectiv de angajament fermierul este obligat să asigure o

cantitate de 100 kg de porumb boabe pe hectar, în cel puţin un punct de hrănire situat pe suprafaţa fiecărei

parcele angajate,

în situaţia în care se înfiinţează o cultură de porumb, în anul respectiv, pe parcela angajată, cultura de

toamnă este încorporată în sol până cel târziu la finalul lunii martie,

pe perioada de 5 ani a angajamentelor este obligatorie înfiinţarea în cel puţin 2 ani a culturii de porumb

pe timpul verii,

pesticidele şi fitostimulatorii (ingrăşămintele naturale) nu pot fi folosite în perioada cuprinsă între

însămânţarea culturii de toamnă şi 15 martie;

se interzic lucrările agricole în perioada 15 octombrie – 15 martie;

este interzisă folosirea metodelor de alungare şi/sau utilizarea otrăvurilor în perioada cuprinsă între 15

octombrie şi 31 martie;

păsunatul este interzis în perioada începând cu 15 octombrie, până în 15 martie pe parcelele aflate sub

angajament,

este interzis aratul sau discuitul pajiştilor din cadrul fermei.

Având în vedere cerinţa GAEC1: „pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de

toamnă sau să fie lăsat nelucrat pe cel putin 20% din suprafata de teren arabil a fermei”, pentru a se evita

orice suprapunere cu acest GAEC, P7 se poate aplica pe maximum 80% din suprafata de teren arabil

aparţinând unei ferme. Aşadar, luând în considerare că Bunele condiţii agricole şi de mediu sunt

obligatorii pentru toate exploataţiile, indiferent de schema de plată solicitată, nu trebuie considerat

că acolo unde există P7, GAEC 1 este parte componentă a acestuia (suprafaţa care face obiectul P7

trebuie să fie diferită de cea pe care este obligatorie respectarea GAEC 1).

Informaţii importante pentru pachetul 7 !

● Culturile definite ca obligatorii de înfiinţat pe perioada de 5 ani sunt: culturi de toamnă (grâu,

secară, orz, triticale şi rapiţă), respectiv porumb.

● Cultura de toamnă se înfiinţează în fiecare an din cei cinci pe toate parcelele angajate.

32

● Cultura de porumb se înfiinţează în cel puţin doi ani din cei cinci ani de angajament pe toată

suprafaţa parcelei (nu se accesează pe aceaşi parcelă cu pachet 7 mai multe culturi eligibile din

pachetul 7).

● În situaţia în care în anul 2012 pe parcela cu P7 a fost înfiinţată cultura de porumb şi este

respectată cerinţa specifică “la recoltarea culturii de porumb este lăsată o suprafaţă de minim 5 % si

maxim 10% nerecoltată ”, în anul 2013 parcela va fi declarată după cum urmează:

- în anul de cerere 2012 pe parcela 1a de 10 ha, având cultura porumb, s-a accesat pachetul 7.

- în toamna 2012 se recoltează porumbul de pe suprafaţa de 9.5 ha şi se însămânţează (obligatoriu!)

cultura de toamnă (de ex. grâu), ramânând nerecoltată suprafaţa de 0.5 ha.

- în anul de cerere 2013 se declară parcela 1 cu pachet 7 cu suprafaţa totală de 10 ha astfel:

1a = 9.5 ha grâu şi

1b = 0,5 ha orice cultură specifică terenului arabil; parcela va începe să fie lucrată la 15 martie şi

cultura va fi recoltată începând cu 15 septembrie, ulterior înfiinţându- se cultura obligatorie de

toamnă, până la data de 15 octombrie.

Transferul de suprafeţe agricole aflate sub angajament de agromediu

● În cazul în care, în cursul perioadei de îndeplinire a unui angajament luat ca o condiţie de acordare a

unui sprijin, exploataţia unui beneficiar este transferată, în totalitate sau parţial, unei alte persoane,

aceasta poate prelua angajamentul pentru perioada rămasă. În cazul în care angajamentul nu este

preluat, beneficiarul trebuie să ramburseze ajutorul primit.

● Transferul de exploataţie reprezintă operaţiunea de vânzare-cumpărare, arendare sau orice alt tip de

tranzacţie similară, care are drept obiect exploataţia agricolă în cauză.

● Angajamentul de agromediu se poate transfera şi odată cu întreaga exploataţie.

● Pentru beneficiarii măsurii 214 "Plăţi de agromediu", în cazul pierderii dreptului de utilizare prin

transferul suprafeţei care face obiectul angajamentului, sau a unei părţi a acesteia, fermierul va

proceda diferit, după cum urmează:

a) nu returnează plăţile primite, în situaţia în care noul utilizator al suprafeţei în cauză acceptă să preia

angajamentul existent;

b) returnează plăţile efectuate până la acea dată pentru respectiva suprafaţă, în situaţia în care noul

utilizator nu acceptă preluarea angajamentului existent.

● În cazul pachetelor 1, 2, 3, 6 şi 7 se poate efectua transfer parţial, adică la nivel de parcelă.

● În cazul pachetului 4 – Culturi verzi, se acceptă doar transferul total al angajamentului aferent

suprafeţei care face obiectul acestui pachet cu obligaţia ca fermierul care preia angajamentul să se

asigure că în urma transferului poate asigura pe suprafaţa de teren arabil pe care o deţine la nivel de

exploataţie respectarea cerinţei GAEC 1 şi menţinerea suprafeţei de P 4 preluat prin transfer.

Dacă nu se respectă cerinţa de a avea suprafaţa de teren pe care trebuie respectat GAEC1

fermierul care preia angajamentul va fi sancţionat pentru nerespectarea angajamentului.

● Pentru pachetul 5 nu se acceptă decât transferul total de exploataţie.

● În cazul transferului de angajament, fermierii semnează o declaraţie privind transmiterea/preluarea

dreptului de proprietate/folosinţă asupra unei/unor parcele din declaraţia de suprafaţă pentru care s-au

solicitat plăţi de agromediu. Ambii fermieri trebuie sa se prezinte la APIA si sa semneze aceasta

declaratie

Declaraţia poate fi înregistrată până la data de 10 iunie 2013 inclusiv. Incepând cu 11 iunie 2013,

documentul este considerat inadmisibil, parcelele în cauză figurând ca netransferate şi având ca efect

inchiderea angajamentului pentru nerespectare, şi recuperare sume necuvenite din anii anteriori

pentru fermierul care a cedat. ● Fermierul care preia angajamentul se angajează să preia dreptul de proprietate/folosinţă asupra unei/unor

parcelele care fac obiectul declaraţiei, împreună cu plăţile de agromediu şi toate angajamentele aferente

campaniei curente. Fermierul care preia angajamentul declară de asemenea, că şi-a însuşit şi cunoaşte

33

angajamentele generale şi specifice plăţilor de agromediu, prevăzute în anexa ataşată declaraţiei, şi preia şi

obligaţiile ce revin din perioada de angajament anterioară momentului preluării.

ATENŢIE! În cazul în care după efectuarea transferului se constată nerespectări ale

angajamentului care necesită recuperarea sumelor primite în anii anteriori, aceste sume vor fi

recuperate de la fermierul care a preluat angajamentul

Transferul total de exploataţie se poate realiza oricând, până la momentul emiterii deciziei de plată,

acesta trebuind să fie anunţat în scris la APIA în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la producerea lui.

În cazul în care fermierul care a preluat un angajament de agromediu prin transfer odată cu

preluarea angajamentului să preia de la cedent şi caietul de agromediu completat de la începutul

angajamentului.

În cazul în care fermierul care a preluat un angajament de agromediu prin transfer deţine şi un

angajament propriu anterior, cele două angajamentele vor continua să se deruleze distinct.

Alte situaţii în care angajamentul încetează înainte de expirarea termenului de 5 ani de la semnarea

sa şi consecinţele încetării

● În cazul în care beneficiarul se găseşte în imposibilitatea de a continua să-şi onoreze angajamentele

aferente măsurilor de dezvoltare rurală luate deoarece exploataţia face obiectul unei comasări sau a unor

măsuri de amenajare funciară decise sau aprobate de autorităţile publice competente, autorităţile

competente iau măsurile necesare pentru a permite adaptarea angajamentelor la noua situaţie a

exploataţiei. În cazul în care adaptarea se dovedeşte imposibil de realizat, angajamentul încetează fără a

se solicita o rambursare pentru perioada în care angajamentul a fost efectiv.

● În cazul în care exploataţia unui beneficiar este transferată, în întregime sau parţial, unei organizaţii

care are drept obiectiv principal gestionarea resurselor naturale în vederea conservării mediului, cu

condiţia ca transferul să vizeze utilizarea permanentă a terenului în scopul conservării naturii şi să fie

asociat unui beneficiu ecologic semnificativ.

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale

Statele membre pot recunoaşte, în special, următoarele categorii de cazuri de forţă majoră sau de

împrejurări excepţionale, în care nu vor solicita rambursarea unei părţi sau a întregului ajutor primit de

către beneficiar:

În conformitate cu art. 47 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, sunt considerate cazuri de forţă majoră

sau împrejurări excepţionale următoarele evenimente:

(a) decesul beneficiarului;

(b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;

(c) exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, în cazul în care această expropriere nu era previzibilă

la data subscrierii la respectivul angajament;

(d) catastrofă naturală gravă, cu efecte notabile asupra terenurilor exploataţiei;

(e) distrugerea accidentală a construcţiilor destinate creşterii animalelor din exploataţie;

(f) o epizootie care afectează o parte sau întregul efectiv de animale al agricultorului.

(2) Beneficiarul sau succesorul său în drepturi notifică în scris autorităţii competente cazurile de forţă

majoră sau împrejurările excepţionale, în termen de 10 zile lucrătoare de la data în care aceştia sunt în

măsură să facă acest lucru şi anexează, la cererea autorităţii competente, documentele justificative

corespunzătoare.

34

Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale menţionate anterior (cu excepţia decesului

agricultorului şi a incapacităţii profesionale de lungă durată a agricultorului) trebuie aduse la cunoştinţa

APIA de către fermier printr-o Înştiinţare, iar documentele doveditoare ale fenomenului invocat trebuie să

fie prezentate de către fermier Centrelor Locale/Centrelor Judeţene/Centrului APIA al Municipiului

Bucureşti în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care acesta este în măsură să facă acest lucru. În

cazurile de deces al agricultorului şi de incapacitate profesională de lungă durată a acestuia, înştiinţarea

constă într-o declaraţie scrisă însoţită de documentele doveditoare. Documentele doveditoare ale

cazurilor de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale sunt următoarele: - în cazul decesului fermierului:

o certificatul de deces al agricultorului, în original;

o certificatul de calitate de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat de notarul public,

o declaraţia de împuternicire a moştenitorului desemnat sã preia exploataţia agricolã, în cazul în care

existã mai mulţi moştenitori,

o acte de identitate, în copie şi original.

- în cazul incapacităţii profesionale de lungă durată a agricultorului:

o certificat medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă

durată a agricultorului/adeverinţă medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a

agricultorului/scrisoare medicală/bilet de externare din spital. Aceste documente trebuie să acopere

perioada invocată de agricultor prin declaraţia proprie privind incapacitatea profesională de lungă durată şi

perioada în care agricultorul nu s-a achitat de obligaţiile prevăzute de legislaţie privind cererea unică de

plată depusă.

- în cazul unui dezastru natural sever care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei,

distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe teritoriul exploataţiei, o

epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul agricultorului:

o procesul verbal de constatare eliberat de primărie/procesul verbal de constatare emis de către

autorităţile competente pentru dezastre naturale severe şi distrugerea accidentală a clădirilor exploataţiei.

- în cazul exproprierii unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data

la care a fost depusă cererea unică de plată şi/sau data la care angajamentul de agromediu/LFA a fost

semnat:

o decizie de expropriere însoţită de extrasul din anexa la decizie cu indicarea poziţiei la care

agricultorul se regăseşte. Aceste documente sunt afişate la sediul consiliului local de pe raza localităţii

unde se desfăşoară lucrările.

- intervenţiile temporare prin lucrări de reparaţii/întreţinere la reţelele de transport

apă/canal/gaze/electricitate/drumuri/poduri/lucrări de îmbunătăţiri funciare efectuate pe suprafeţele

declarate la APIA la o dată ulterioară depunerii cererii şi/sau semnării angajamentului de

agromediu/LFA, neprevizionată de fermier, constituie circumstanţe excepţionale şi se procedează la fel ca

în situaţiile de forţă majoră expuse mai sus (fermierul completează Anexa 37 şi prezintă documente

doveditoare emise de instituţia Documentele doveditoare pot fi: convenţii/adeverinţe/procese verbale, etc.

încheiate între fermier şi agentul economic care efectuează lucrările de intervenţie. Toate documentele

doveditoare trebuie prezentate de fermieri în original în termen de 10 zile lucrătoare de la data

emiterii. La dosarul cererii de plată se păstrează copia documentului doveditor pe care funcţionarul

APIA înscrie „conform cu originalul” şi semnează. Ulterior, copia documentului este datată,

ştampilată şi înregistrată de funcţionarul APIA în Registrul de intrări-ieşiri.

Clauza de revizuire pentru măsura 214

Clauza de revizuire este necesară pentru angajamentele de agro-mediu pentru a asigura ajustarea acestora

în cazul amendării standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor stabilite în conformitate cu

prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr.73/2009 si cu anexele sale II şi III, şi totodată, pentru

cerinţele minime pentru fertilizanţi şi produse folosite pentru protecţia plantelor şi a altor cerinţe

obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională.

35

Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar,

angajamentul va fi anulat însă nu se va cere rambursarea plăţilor efectuate pâna la acea dată,

respectând astfel perioada în care angajamentul a fost în vigoare. ( extras din PNDR 2007- 2013).

Pentru a accesa clauza de revizuire, fermierii care au semnat un angajament de agro-mediu trebuie sa

completeze si să depună o Declaraţia de revizuire a angajamentului.

Clauza de revizuire se poate aplica numai în anul de cerere la care se referă modificarea legislativă, în

perioada de depunere a cererii unice de plată.

NOTĂ:

La acest moment, clauza de revizuire nu poate fi accesată pentru anul de cerere 2013.

Recapitulare pentru Agro- mediu:

Suprafaţa determinată în urma tuturor controalelor, eligibilă, din primul an de angajament este

considerată suprafaţa aflată sub angajament de agromediu. Valoarea acestei suprafaţe angajate

iniţial trebuie menţinută (la nivel de parcelă sau la nivel de suprafaţă totală, în funcţie de pachetul

accesat) pe toată perioada de 5 ani.

Fermierii care se află sub angajament de agromediu vor ţine seama de următoarele (pentru

obţinerea la nivel maxim a plăţilor compensatorii):

-! trebuie să depună în fiecare an din intervalul de 5 ani cererea unică de plată şi să aplice bife în

câmpurile dedicate (a se verifica cu atenţie la depunere cerere şi declaraţie de suprafaţă în aplicaţia

IPA on line);

- ! nedepunerea cererii poate conduce la sancţiuni de diferite intensităţi;

-! întreruperea voluntară a angajamentului poate conduce, în anumite condiţii, la recuperarea

tuturor sumelor aferente plătite anterior.

De asemenea, pentru obţinerea integrală a plăţilor compensatorii pentru unul sau mai multe pachete de

agromediu din cele prezentate, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare

rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prevede că

beneficiarul trebuie

să respecte

● standardele obligatorii stabilite în conformitate cu articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr.

1782/2003 şi cu anexele III şi IV la regulamentul menţionat:

- Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) şi

- Cerinţele legale în materie de gestionare privind mediul, identificarea şi înregistrarea

animalelor (SMR) şi

● cerinţele minime pentru îngrăşăminte şi produse fitosanitare şi

● celelalte cerinţe obligatorii corespunzătoare stabilite în legislaţia naţională şi indicate în

program (PNDR),

acesta fiind nivelul de referinţă neremunerat (se respectă pe toată suprafaţa agricolă a

exploataţiei, pe toate parcelele solicitate şi nesolicitate cu şi fără angajament şi primeşte numai

subvenţia SAPS)

şi

să îşi asume voluntar angajamentul de agromediu, care se remunerează prin plata

compensatorie. Angajamentul de agromediu conţine cerinţele de management/specifice fiecărui

pachet.

Constatarea de către funcţionarii APIA în cadrul controalelor administrative sau a controalelor efectuate

pe teren, a nerespectării condiţiilor de eligibilitate şi a cerinţelor de eco-condiţionalitate-(cerinţe

GAEC, SMR, cerinţe minime, alte cerinţe obligatorii) atrage aplicarea unor reduceri sau excluderi de la

plată asupra pachetului sau întregii măsuri, pentru unul sau mai mulţi ani de cerere. Neconformităţile

36

constatate şi nivelul sancţiunilor sunt evaluate în funcţie de gravitatea, amploarea, persistenţa şi repetarea

acestora şi din punct de vedere al neglijenţei sau intenţiei.

În cazul în care beneficiarii sau reprezentanţii acestora împiedică efectuarea controalelor, cererile

de ajutor se resping. Orice sume deja plătite pentru operaţiunea în cauză se recuperează.

ATENŢIE!!!

În cazul angajamentelor multianuale, reducerile, excluderile şi recuperările se aplică, de asemenea,

sumelor deja plătite în anii precedenţi pentru angajamentul respectiv.

Dar, în condiţiile respectării cerinţelor prezentate, se pot obţine cuantumuri superioare la ha pentru

fiecare pachet aplicat:

182 euro/ha pentru pachetele 1 şi 2 combinate pe aceeaşi parcelă sau

292 euro/ha pentru pachetele 4 şi 5.1 combinate pe aceeaşi parcelă sau

465 euro/ha pentru pachetele 4 şi 5.2 combinate combinate pe aceeaşi parcelă,

fiecare însoţită de plata unică pe suprafaţă SAPS.

NOTĂ

Pe parcursul prezentării au fost făcute referiri la diverse tipuri de documente- contracte, certificate,

declaraţii, notificări,clarificări, înştiinţări, adeverinţe etc.- care trebuie depuse în diferite situaţii şi

la anumite termene la APIA; dintre acestea numai câteva, considerate ca fiind strict necesare

(d.p.d.v. al formei şi/sau conţinutului) susţinerii explicării situaţiilor care le generează, sunt ataşate

în ANEXA acestui ghid. Informaţii complete privind toate tipurile de documente solicitate pentru

buna gestionare a cererilor unice de sprijin pentru schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă vă

vor fi furnizate de funcţionarii APIA de la Centrele locale/judeţene la care aţi aplicat. De asemenea,

vă vor fi oferite spre completare şi depunere exemplarele pretipărite ale documentelor elaborate în

baza procedurilor interne ale Agenţiei privind aceeaşi corectă gestionare a cererilor dvs.

Stimaţi fermieri,

Pentru o informare coerentă şi exhaustivă privind posibilităţile de accesare a plăţilor pentru

schemele şi măsurile de sprijin pe suprafaţă din fondurile europene gestionate de APIA , vă

invităm să consultaţi deopotrivă, ghidurile de informare privind plăţile pe suprafaţă şi de informare

asupra cerinţelor de ecocondiţionalitate (postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro) şi informaţiile

relevante din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (postat pe site-ul MADR www.madr.ro).