Ghid Studii Facultatea Medicină Cluj, spec. Medicină Generală

Supervizori:Prof. dr. Anca Dana BuzoianuProf. dr. Lăcrămioara Perju DumbravăProf. dr. Petru Adrian Mircea

Tehnoredactor:ing. Radu Roman

Tiparit la:S.C. FAST PRINT s.r.l.

Facultatea de Medicină

GHid de Studii ectS

PROGRaMul de Studiu Medicină

anul uniVeRSitaR2010 - 2011

1

Cuprins:

Scurt istoric al Facultăţii de Medicină ................................................................................3Structura Facultăţii de Medicină .........................................................................................5 Conducere Academică ....................................................................................................5 Oferta educaţională .........................................................................................................7 Catedrele Facultăţii ..........................................................................................................9Structura anului universitar 2010-2011.......................................................................... 12Proceduri de înmatriculare a studenţilor la Facultatea de Medicină ...................... 16Studenţii ECTS ..................................................................................................................... 19Structura planului de învăţământ..................................................................................... 24 Structura cursurilor ...................................................................................................... 24 Cursuri opţionale şi facultative .................................................................................. 24 Examenul de licenţă ...................................................................................................... 25Organizarea activităţilor didactice. Examene. Promovarea anului universitar .... 26Regulament de echivalare a studiilor ............................................................................. 29Repartizarea taxă - buget .................................................................................................... 31Plan de învăţământ .............................................................................................................. 33Programe analitice - Fişele disciplinelor ......................................................................... 39 A. Cursuri obligatorii ................................................................................................... 39 Anul I ........................................................................................................................... 39 Anul II ......................................................................................................................... 65 Anul III ........................................................................................................................ 91 Anul IV ......................................................................................................................111 Anul V .......................................................................................................................146 Anul VI ......................................................................................................................173 B. Cursuri opţionale ....................................................................................................202 Metodologia de înscriere la cursurile opţionale

la Facultatea de Medicină......................................................................................202 Cursuri opţionale normate ...................................................................................204 Cursuri opţionale cu plată ....................................................................................207 Cursuri facultative .......................................................................................................207

2

3

SCuRT ISToRIC AL FACuLTăţII De MeDICINă

Întemeiat la Cluj în urmă cu 136 ani în cadrul Universităţii “Franz Josef ”, învă-ţământul superior de medicină din Transilvania are o tradiţie îndelungată şi valoroasă. Facultatea de Medicină clujeană cu limba de predare română a fost înfiinţată în anul 1919, în cadrul “Universităţii Daciei Superioare”.

Primul ei decan a fost Iuliu Haţieganu, cel care a ctitorit şcoala de medicină inter-nă din Transilvania şi a contribuit decisiv la dezvoltarea rapidă a tinerei instituţii acade-mice, în ansamblul său. Facultatea a dobândit rapid o amplă recunoaştere naţională şi renume internaţional prin activitatea unor profesori de mare prestigiu, precum Victor Babeş, Constantin Levaditi, Iacob Iacobovici, Iuliu Moldovan, Victor Papilian, rămaşi în istorie sub numele de „generaţia de aur”. Al doilea deceniu interbelic a fost marcat de personalităţi remarcabile ale medicinei, precum Valeriu Bologa, Leon Daniello, Ion Manta şi Grigore Benetato. Au fost create, pentru prima dată în România, catedrele de Semiologie Medicală sub conducerea lui Ion Goia (1930) şi Balneologie – titular Ma-rius Sturza (1930). Timp de un deceniu (1930 – 1940), Emil Racoviţă – care în acei ani era profesor titular la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Regele Ferdinand” din Cluj – a susţinut cursurile de biologie- genetică pentru studenţii de la Medicină.

Facultatea a trecut printr-o etapă de mare dificultate legată de cel de-al doilea război mondial şi de refugiul Universităţii la Sibiu (1940-1945). Cu toate acestea, prin grija şi competenţa lui Iuliu Haţieganu, rectorul Universităţii (1941 – 1945), a lui Vic-tor Papilian, care îndeplinea funcţia de decan la Medicină (1940-1944) şi cu sprijinul entuziast al cadrelor didactice, activitatea s-a desfăşurat în continuare la aceleaşi înalte standarde de calitate.

După revenirea la Cluj şi în urma reformei învăţământului din 1948, Facultatea de Medicină a fost separată de Universitate şi a fost transformată în Institutul Medico-Farmaceutic. În anii postbelici, în pofida dificultăţilor prin care a trecut întregul sistem de învăţământ superior românesc, Facultatea de Medicină a continuat să producă va-lori. Între aceştia, Octavian Fodor, Aurel Moga, Aurel Chişu, Aurel Nana, Ion Chiricuţă, Constantin Velluda, Victor Preda, Ion Baciu, personalităţi care au influenţat întregul învăţământ medical din România.

4

În anii săi de început, facultatea a preluat tot ceea ce era novator în şcolile de medicină performante din Europa. În perioada lungă a regimului comunist, facultatea a beneficiat de şansa de a avea lideri şi dascăli care au ştiut să păstreze valorile originare ale şcolii de medicină, astfel încât tradiţia performanţei profesionale şi cea umanistă nu s-au pierdut.

Din anul 1990 Institutul Medico-Farmaceutic a fost transformat în Universita-tea de Medicină şi Farmacie, cu trei facultăţi: Medicină, Stomatologie şi Farmacie. Din 1992, universitatea poartă numele ilustrului fondator al şcolii de medicină româneşti de la Cluj, Iuliu Haţieganu. În acei ani marcaţi de entuziasm a fost iniţiat procesul dificil al modernizării Universităţii şi a Facultăţii de Medicină, proces concretizat, în ultimii ani, prin integrarea şi recunoaşterea europeană a învăţământului medical clujean.

5

STRuCTuRA FACuLTăţII

I. CoNDuCeRe ACADeMICă

SenatulConducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” este atribu-

ită Senatului. Preşedintele Senatului este Rectorul Universităţii, ales ca reprezentant şi conducător al întregii instituţii. Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea universităţii, precum şi normele care reglează activitatea comunităţii academice sunt stabilite în Carta Universităţii, adoptată de către Senat. Senatul, Biroul de Senat şi Rec-torul iau decizii cu privire la principalele probleme ale procesului educaţional, decizii bazate pe autonomia universităţii, pe respectarea libertăţii academice şi a prevederilor Ministerului Educaţiei. Senatul este compus din cadre didactice şi 25% studenţi.

Consiliul Facultăţii de Medicină Consiliul este forul superior de conducere al Facultăţii de Medicină şi are în

componenţa sa 31 cadre didactice şi 10 studenţi. La şedinţele Consiliului sunt invitaţi permanenţi reprezentanţii studenţilor străini şi ai medicilor rezidenţi. Consiliul Facul-tătii este prezidat de decanul facultăţii.

Biroul ConsiliuluiAducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului este realizată de către Biroul

Consiliului care se întruneşte, de regulă, săptămânal. Biroului Consilului este format din: decan, prodecani, secretarul ştiinţific, administratorul şef al facultăţii şi reprezen-tantul studenţilor. Decanul are responsabilitatea întregii activităţi din facultate şi repre-zintă facultatea în cadrul universităţii şi în afara ei, coordonează activitatea şi urmăreşte aplicarea hotărârilor Consiliului facultăţii.

Activitatea echipei de conducere academică a facultăţii este susţinută de un corp administrativ de tehnicieni, condus de secretarul şef al facultăţii.

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” şi a Facultă-ţii de Medicină a fost aleasă în ianuarie-februarie 2008 pentru un mandat de patru ani şi este reprezentată de următoarele cadre didactice:

6

Conducerea universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Prof. dr. Constantin Ciuce - Rector Prof. dr. Marius Bojiţă - Preşedinte Prof. dr. Grigore Băciuţ - Prorector învăţământ postuniversitar şi rezidenţiat Prof. dr. Sorin Dudea - Prorector didactic şi evaluare educaţională Conf. dr. Dorin Farcău - Prorector management şi dezvoltare academică Conf. dr. Alexandru Irimie - Prorector cercetare şi evaluare ştiinţifică Prof. dr. Radu Oprean - Prorector evaluare academică şi managementul calităţii

Conducerea Facultăţii de Medicină

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu - Decanul Facultăţii de Medicină Prof. dr. Ioan Ştefan Florian - Prodecan cercetare ştiinţifică-evaluare Conf. dr. Valentin Muntean - Prodecan didactic Conf. dr. Daniel Mureşan - Prodecan responsabil cu programele de studiu Asistenţi medicali şi Moaşe Prof. dr. Dafin Fior Mureşanu - Prodecan responsabil cu programul de studiu Balneofiziokinetoterapie, Laborator clinic, Radiologie şi imagistică Prof. dr. Lăcrămioara Perju- Dumbravă - Secretar ştiinţific

Adresa: FACULTATEA DE MEDICINĂDecanatStr. Victor Babeş nr. 8 et. 1, 400012Cluj-Napoca, RomaniaTel: +40-264-406831Fax: +40264-597267E-mail: [email protected]

7

II. oFeRTA eDuCAţIoNALăA) STuDII uNIVeRSITARe:

XX secţia cu limba de predare românăXX linia de studiu în limba franceză – numai la programul de studiu medicinăXX linia de studiu în limba engleză – numai la programul de studiu medicină

Xy DomeniulXdeXstudiu:XSĂNĂTATEXyy Programulydeystudiu:yMEDICINAy–y360yECTSy

diploma de licenţă în medicină (doctor-medic), studii universitare cu durata de 6 ani.

yy Programulydeystudiu:yMOAŞEy–y240yECTSdiploma de licenţă în specializarea moaşă, studii universitare cu durata de 4 ani.

yy Programulydeystudiu:yASISTENŢĂyMEDICALĂy–y240yECTSdiploma de licenţă în asistenţă medicală (asistent medical licenţiat), studii uni-versitare cu durata de 4 ani.

yy Programulydeystudiu:yRADIOLOGIEyşiyIMAGISTICĂyMEDICALĂy–y180yECTSdiploma de licenţă radiologie şi imagistică (asistent de radiologie şi imagistică), studii universitare cu durata de 3 ani

yy ProgramulydeystudiuyLABORATORyCLINICy–y180yECTSdiploma de asistent laborator clinic (asistent de laborator), studii universitare cu durata de 3 ani.

yy Programulydeystudiu:yBALNEOFIZIOKINETOTERAPIEyŞIyRECUPERAREy–y180yECTSdiploma de balneo-fiziokinetoterapie şi recuperare (asistent de balneo-fiziokine-toterapie şi recuperare), studii universitare cu durata de 3 ani.

B) STuDII PoSTuNIVeRSITARe:yy Masterat

În cadrul Facultăţii de Medicină există un număr de 11 masterate, cu durata studiilor de 1 sau 2 ani.

8

yy DoctoratyDeoarece la studiile de medicină, masterul este considerat a fi inclus în cei 6 ani de studiu, absolvenţii Facultăţii de Medicină se pot inscrie direct la doctorat

C) FoRMAReA De SPeCIALIŞTI ÎN DoMeNIuL MeDICAL, PRIN ReZIDeNţIAT Cu DuRATA STuDIILoR INTRe 3-7 ANI

D) eDuCAţIe MeDICALă CoNTINuă, PRIN NuMeRoASe CuR-SuRI PoSTuNIVeRSITARe, oFeRTA CuPRINZÂND ToATe SPeCIALITăţILe MeDICALe

9

III. CATeDReLe FACuLTăţII De MeDICINăCatedre Discipline componente

Catedra 1 Anatomie şi embriologie Histologie

Catedra 2 Fiziologie Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică

Catedra 3 Biochimie medicală Biofizică medicală Biologie celulară şi moleculară Genetică medicală

Catedra 4 Anatomie patologică Fiziopatologie Imunopatologie

Catedra 5 Igienă Epidemiologie Informatică medicală şi Biostatistică Medicina muncii Sănătate publică şi management Medicina de familie Medicină legală

Catedra 6 Radiologie Imagistică medicală

Catedra 7 Medicală II Medicală IV

Catedra 8 Medicală I – Medicină Internă, Cardiologie şi Gastroenterologie Medicală III Medicală V

Catedra 9 Diabet şi boli de nutriţie Reumatologie Pneumoftiziologie Nefrologie Balneofizioterapie

10

Endocrinologie Dermatologie Geriatrie

Catedra 10 Cardiologie Institutul Inimii Cardiologie Recuperare Chirurgie cardiovasculară şi toracică ATI 1 ATI 2 Medicină de urgenţă

Catedra 11 Oncologie radioterapie Chirurgie oncologică Hematologie

Catedra 12 Chirurgie I Chirurgie II Chirurgie III Chirurgie IV Chirurgie V

Catedra 13 Ortopedie şi traumatologie Chirurgie plastică şi reparatorie Urologie Oftalmologie ORL

Catedra 14 Obstetrică şi Ginecologie I Obstetrică şi Ginecologie II Neonatologie

Catedra 15 Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Chirurgie pediatrică Nursing

Catedra 16 Boli infecţioase Microbiologie

Catedra 17 Neurologie Neurologie pediatrică Neurochirurgie

11

Psihiatrie Psihiatrie pediatrică

Catedra 18 Psihologie medicală Stiinte socio-umaniste Istoria medicinii Limbi moderne Ed. fizică

12

STRuCTuRA ANuLuI uNIVeRSITAR 2010-2011

ÎNVăţăMÂNT LINIAR

MeDICINă – ANII I – IIISeMeSTRuL I

04 octombrie 2010 – 17 decembrie 2010 � activitate didactică (11 săptămâni)18 decembrie 2010 – 02 ianuarie 2011 � vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)03 ianuarie 2011 – 21 ianuarie 2011 � activitate didactică (3 săptămâni)22 ianuarie 2011 – 20 februarie 2011 � sesiune de examene (4 săptămâni)21 februarie 2011 – 27 februarie 2011 � vacanţă de iarnă (o săptămână)

SeMeSTRuL II

28 februarie 2011–10 iunie 2011 � activitate didactică (14 săptămâni + 1 săptămână vacanţa de Paşti; 25 Apri-lie – 01 Mai 2011)

13 iunie 2011– 08 iulie 2011 � sesiune de vară (4 săptămâni)11 iulie 2011– 05 august 2011 � practică de vară ( 4 săptămâni)06 august 2011 – 02 octombrie 2011 � vacanţă de vară03 octombrie 2011 � începutul anului universitar05 septembrie 2011 – 09 septembrie 2011 � sesiune de examene Toamnă I12 septembrie 2011 – 16 septembrie 2011 � sesiune de examene Toamnă II

ÎNVăţăMÂNT MoDuLAR

FACuLTATeA De MeDICINă ANII IV-V(modular 37 săptămâni, din care 28 săptămâni activitate didactică şi 9 săptămâni perioadă de examinare cumulate)

04 octombrie 2010– 17 decembrie 2010 � activitate didactică (11 săptămâni)18 decembrie 2010 – 02 ianuarie 2011 � vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)

13

03 ianuarie 2011– 18 februarie 2011 � activitate didactică (7 săptămâni)19 februarie 2011 – 27 februarie 2011 � vacanţă de iarnă (o săptămână)28 februarie 2011 – 15 iulie 2011 � activitate didactică (19 săptămâni + 1

săptămână vacanţa de Paşti; 25 aprilie – 01 Mai 2010)

18 iulie 2011 – 12 august 2011 � practica de vară (4 săptămâni)13 august 2011 – 02 octombrie 2011 � vacanţa de vară03octombrie 2011 � începutul anului universitar05 septembrie 2011 – 09 septembrie 2011 � sesiune de examene Toamnă I12 septembrie 2011 – 16 septembrie 2011 � sesiune de examene Toamnă II

FACuLTATeA De MeDICINă ANuL VI(modular 36 săptămâni, din care 28 săptămâni activitate didactică şi 8 săptămâni perioadă de examinare cumulate)

04 octombrie 2010– 17 decembrie 2010 � activitate didactică (12 săptămâni)18 decembrie 2010 – 02 ianuarie 2011 � vacanţă de Crăciun (2 săptămâni)03 ianuarie 2011– 18 februarie 2011 � activitate didactică (6 săptămâni)19 februarie 2011 – 27 februarie 2011 � vacanţă de iarnă (o săptămână)28 februarie 2011 – 08 iulie 2011 � activitate didactică (18 săptămâni + 1

săptămână vacanţa de Paşti; 25 aprilie – 01 Mai 2010)

08 iulie 2011 – 29 iulie 2011 � pregătirea examenului de licenţă11 iulie 2011 – 17 iulie 2011 � sesiune de restanţe Toamnă I18 iulie 2011 – 24 iulie 2011 � sesiune de restanţe Toamnă II30 iulie 2011 – 31 august 2011 � vacanţă de vară01 septembrie 2011– 30 septembrie 2011 � pregătirea şi susţinerea examenului de

licenţăoctombrie 2011 � înmânarea diplomelor pentru

absolvenții cetățeni străini

14

ŞCoALA DoCToRALă

STRuCTuRA ANuLuI De ÎNVăţăMÂNT 2010-2011

Principii:XX Activitate didactică 28 săptămâniXX Durata este identică celor 2 forme de doctorat (Fr şi FF)XXMetodologia cercetării se desfăşoară liniarXX Celelalte discipline se studiază modular

Admitere doctorat:13 – 17 septembrie 2010 � înscrierea candidaților22 – 29 septembrie 2010 � concurs de admitere30 septembrie 2010, orele: 08.00 - 11.00 � depunerea contestațiilor30 septembrie 2010, orele: 11.00 - 14.00 � rezolvarea contestațiilor1 octombrie 2010 � înmatricularea doctoranzilor

Testul de limbă se susține la Catedra de Limbi moderne a universității:, str. Avram Iancu nr. 31, după următorul calendarLimba engleză: 14 şi 16 septembrie 2010, de la orele 10.00.Limba franceză: 14 şi 16 septembrie 2010, de la orele 10.00.Limba germană: 16 septembrie 2010, de la orele 10.00.

04 octombrie 2010 – 20 mai 2011 � activităţile de învăţământ ale anului de pregătire universitară avansată

20 decembrie 2010 – 9 ianuarie 2011 � vacanță de Crăciun18 aprilie 2011 – 1 mai 2011 � vacanță de Paşti30 mai 2011 - 11 mai 2011 � sesiune unică de restanțe

Calendarul de susţinere a proiectelor de cercetare pentru doctoranzii care au promovat anul de pregătire universitară avansată:

12 septembrie – 16 septembrie 2011 � depunerea titlurilor proiectelor şi stabilirea comisiei

21 septembrie – 30 septembrie 2011 � susţinerea proiectelor de cercetare03 octombrie 2011 � validarea sau invalidarea proiectelor

de către Consiliul Şcolii Doctorale04 octombrie – 05 octombrie 2011 � perioada de depunere a contestaţiilor

15

06 octombrie 2011 � rezolvarea contestaţiilor10 octombrie – 21 octombrie 2011 � reluarea prezentării proiectului de

cercetare pentru cele neaprobate24 octombrie – 25 octombrie 2011 � comunicarea deciziei de menţinere a

înmatriculării doctorandului27 octombrie 2011 � eventualele contestaţii şi rezolvarea lor01 octombrie 2011 � începerea celor 3 ani de cercetare

exAMeNe ŞI CoNCuRSuRI

20 septembrie 2010 – 24 septembrie 2010 � înscriere la concursul de admitere la studii de masterat

27 septembrie 2010 – 01 octombrie 2010 � examenul de admitere la studii de masterat

13 septembrie 2010 – 17 septembrie 2010 � înscriere la concursul de admitere la studii de doctorat

22 septembrie 2010 – 29 septembrie 2010 � Concursul de admitere la studii de doctorat

noiembrie 2010 � Concursul de Rezidenţiat01 februarie 2011 – 04 februarie 2011 � înscrierea la examenul de licenţă II07 februarie 2011 – 18 februarie 2011 � examen de licentă sesiunea a II- afebruarie – aprilie 2011 � concursul pentru ocuparea posturilor

didactice13 iunie 2011 – 24 iunie 2011 � susţinerea disertaţiei pentru absolvirea

studiilor de masterat – sesiunea Iiunie 2011 � înscriere şi concurs de Admitere în

UMF „Iuliu Haţieganu”septembrie 2011 � înscriere şi concurs de admitere în

UMF „Iuliu Haţieganu”, sesiunea II-a, pe locurile rămase neocupate

01 septembrie 2011 – 12 septembrie 2011 � susţinerea disertaţiei pentru absolvirea studiilor de masterat – sesiunea II – a

ALTe eVeNIMeNTe

23 noiembrie 2010 – 26 noiembrie 2010 � "Zilele Universității"26 noiembrie 2010 � Raportul Rectoruluiiulie 2011 � Festivitatea de Absolvire

16

PRoCeDuRI De ÎNMATRICuLARe A STuDeNţILoR LA FACuLTATeA De MeDICINă

1. Înmatricularea în anul I se face astfel:XX Pentru studenţii declaraţi admişi în urma concursului de admitere, înmatricularea se face pe baza deciziei de înmatriculare emisă de rector. Studenţii cu taxă vor fi înmatriculaţi după achitarea taxei de şcolarizare şi semnarea contractului de studii.XX Pentru studenţii străini, bursieri ai statului român şi pe cont propriu nevalutar, în-matricularea se face pe baza ordinului nominal emis de Ministerul Educației, Cer-cetării, Tineretului şi Sportului, în baza aprobării date de conducerea universităţii şi după semnarea contractului de studii.XX Pentru studenţii străini pe cont propriu valutar, înmatricularea se face în baza dis-poziţiei de înmatriculare provizorii emise de prorectoratul didactic, biroul studenţi străini şi a ordinului MECTS de înmatriculare definitivă, cu condiţia achitării taxei de şcolarizare şi a semnării contractului de studii.XX Dosarul complet, verificat de biroul studenţi străini, va fi predat la decanat după avizarea lui de către MECTS, până la data de 1 decembrie a anului universitar în curs.XX Candidaţii admişi în anul I şi neînscrişi în perioada stabilită de conducerea Univer-sităţii, pierd dreptul de a fi înmatriculaţi.XX Conform ordinului MECTS un student poate urma o singură specializare bugeta-tă. A doua specializare poate fi urmată numai în regim cu taxă.

2. Fiecare student este înscris în registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga durată de şcolarizare în facultate.

3. La înscrierea studentului în facultate, acestuia i se intocmeşte dosarul personal care va cuprinde:

XX diploma de bacalaureat în original. Pentru studenţii care urmează a doua facultate pe locurile cu taxă, se prezintă copie legalizată după diploma de bacalaureat, pre-cum şi o adeverinţă că este student bugetat, eliberată de facultatea unde se află ori-

17

ginalul diplomei de bacalaureat.XX pentru absolvenţii unei facultăţi pe locuri bugetate, care urmează a II- a facultate în regim cu taxă se solicită şi copie legalizată a diplomei de licenţă,XX fişa de înscriere,XX actul de naştere în copie legalizată,XX analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,XX acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,XX patru fotografii tip paşaport

4. Pentru studenţii străini, dosarul personal va cuprinde:XX diploma de bacalaureat în original şi traducerea acesteia într-o limbă de circulaţie internaţională, legalizată şi vizată de Ambasada ţării emitente în România,XX testul de limbă (română, franceză sau engleză), în funcţie de limba de predare a secţiei la care studentul solicită să fie înmatriculat.XX copie după paşaport,XX actul de naştere în copie legalizată,XX ordinul MECTS cuprinzând calitatea de bursier, cont propriu – lei, nevalutar, valutar,XX fişa de înscriere,XX analizele medicale stabilite de conducerea universităţii,XX acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,XX patru fotografii tip paşaport.

Înscrierea la studii a studenţilor străini se face în termen de maximum 15 zile de la începerea anului universitar.

5. La înscrierea în facultăţi, decanatul eliberează fiecărui student un “Carnet de student”. În carnetul de student se înscriu toate notele obţinute la examene sau la cele-lalte forme de verificare a cunoştinţelor, inclusiv notele de la examenele nepromovate. Notele vor fi trecute şi semnate de cadrul didactic examinator. În caz de transfer, între-ruperea studiilor sau exmatriculare, decanatul retrage carnetul de student şi, dacă este cazul, legitimaţia de transport.

6. Înscrierea studentului în anul II şi în următorii ani şi semnarea contractului de studii se face pe baza completării fişei de înscriere. Fişa se completează în primele 15 zile de la începerea anului universitar.

18

Înscrierea se face pe baza rezultatelor profesionale obţinute în anul universitar precedent, cu obligativitatea dobândirii numărului minim de credite necesare pentru promovarea unui an universitar (minimum 45 de credite).

Studenţii declaraţi în an complementar vor fi înscrişi în anul de studiu pe care îl repetă, după achitarea obligaţiilor financiare care le revin pentru anul complementar.

Studenţii străiniStudenţii internaţionali sunt bineveniţi atât în comunitatea academică, cât şi în

comunitatea civică a oraşului nostru. Pe lângă învăţământul medical în limba română, în facultate funcţionează de peste zece ani linii de predare în limbile engleză şi franceză, cu atractivitate crescândă pentru numeroşi studenţi din peste 25 de ţări.

În prezent, aproximativ 30% din studenţii Facultăţii de Medicină sunt studenţi străini, care studiază atât la liniile cu predare în limba engleză şi franceză, cât şi la secţia română.

Studenţii străini sunt admişi la studii în urma unei proceduri de selecţie pe bază de dosar, fără să susţină examen de admitere, pe baza unor criterii stabilite de biroul de consiliu al Facultăţii de Medicină.

Candidaţii trebuie să aibă studiile liceale finalizate cu examenul de bacalaureat sau echivalentul acestuia şi în acelaşi timp trebuie să obţină confirmarea de la Ministe-rul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Toate documentele prezentate trebuie să fie legalizate.

19

STuDeNţII eCTS

Sistemul european de credite transferabile (ECTS) a fost creat cu scopul de a fa-cilita mobilitatea studenţilor de la o universitate la alta. Uniunea Europeană încurajează perioadele de studiu la universităţi partener, iar Declaraţia de la Bologna şi cea de la Berlin afirmă necesitatea înlăturării obstacolelor din calea mobilităţii academice.

Mobilităţile studenţeşti din cadrul programelor Socrates-Erasmus oferă posibi-litatea ca studenţii să înveţe pentru un semestru sau an academic la o altă universitate europeană, urmând ca apoi să revină la universitatea de origine unde termină studiile şi de unde la absolvire vor primi diploma. în felul acesta studentul beneficiază de con-tinuitate a studiilor în condiţii în care are acces la alte viziuni educaţionale şi la un nou mediu academic, cultural, social şi lingvistic.

Principalul obiectiv al creerii acestui sistem a fost susţinerea mobilităţii studenţi-lor pentru a-şi putea desăvârşi formarea adăugând experienţa altor universităţi europe-ne şi în obţinerea recunoaşterii academice totale pentru perioada pe care au petrecut-o departe de instituţia de provenienţă.

Recunoaşterea academică totală se traduce prin înlocuirea unei perioade de stu-diu la universitatea de origine cu o perioadă petrecută la o universitate în străinătate, fără ca studiile în ţara de origine să fie prelungite cu acea perioadă.

Creditele eCTSCreditele ECTS sunt o valoare alocată cursurilor şi activităţilor practice cu sco-

pul de a evalua efortul necesar studenţilor pentru a le acumula noţiunile. Ele reflectă procentul de efort depus pentru absolvirea unui curs, în comparaţie cu efortul total depus pentru a absolvi un an universitar în această instituţie, proces ce implică: cursuri, seminarii, stagii practice, muncă individuală în laborator, bibliotecă şi acasă, examene şi alte tipuri de evaluare.

În sistemul ECTS, 60 de credite reprezintă un an de studiu (munca depusă în acel an); în mod obişnuit, se alocă 30 de credite pentru fiecare semestru.

Creditele ECTS sunt alocate de asemenea stagiilor practice şi pregătirii tezei de licenţă, când acestea fac parte din programul normal de studii atât la instituţia de pro-venienţă, cât şi la instituţia-gazdă.

Fiecare curs are alocat un număr de credite, care vor fi obţinute numai de studen-

20

ţii care promovează integral activităţile în urma susţinerii examenelor sau altor tipuri de evaluare.

Scala de evaluare eCTSÎn general, rezultatele examinării şi evaluării se exprimă în note. Există diverse

sisteme de notare în Europa, motiv pentru care a fost creată o scală de notare ECTS, pentru a echivala notele pe care studenţii le obţin la universitatea-gazdă. Această pro-cedură oferă şi alte informaţii despre munca depusă de student, însă nu înlocuieşte nota pe care studentul o va primi la universitatea de provenienţă.

Cum se aplică scala?Principalele instrumente ECTS menite să faciliteze recunoaşterea academică sunt:

X- Pachetul informaţionalX- Contractul de studii (Learning Agreement)X- Foaia matricolă (Transcript of Records)

Pachetul informaţional este oferit de toate instituţiile care doresc să utilizeze sis-temul ECTS; acesta detaliază cursurile disponibile la acea universitate. De asemenea, sunt oferite informaţii generale despre instituţie, locaţia acesteia, cazarea studenţilor, proceduri administrative necesare înscrierii şi calendarul academic. Acest pachet se actualizează anual.

Contractul de studii (Learning Agreement) descrie programul de studii în străi-nătate şi este completat de student, în colaborare cu cele două instituţii academice, îna-inte ca acesta să ajungă la universitatea-gazdă.

Foaia matricolă (Transcript of Records) detaliază rezultatele educaţionale ale studentului înainte şi după perioada de studii în străinătate. Aceasta conţine, pe lângă creditele ECTS acordate, şi nota primită de student conform sistemului local, precum şi grila de notare ECTS. Combinaţia dintre creditele ECTS şi notele obţinute conform sistemului local descriu din punct de vedere cantitativ şi calitativ activitatea depusă de student în cadrul universităţii-gazdă.

Aceste instrumente sunt apoi utilizate de către coordonatorii departamentali şi in-stituţionali pe probleme administrative şi academice ECTS, desemnaţi de fiecare instituţie.

Prin utilizarea ECTS, se asigură transparenţta curriculei şi a performanţelor aca-demice ale studenţilor, astfel fiind creat, la nivel european, cadrul corect de recunoaş-tere academică.

Cum trebuie să procedeze studenţii în sistem eCTS pentru a obţine o mobilitate?

Să contacteze coordonatorul departamental al instituţiei de care aparţin şi să parcurgă pachetul informaţional al altor instituţii, pentru a alege destinaţia optimă şi a-şi pregăti programul de studii în străinătate.

21

Cum este asigurată recunoaşterea academică?Programul de studii ECTS trebuie să fie aprobat atât de universitatea de origine,

cât şi de cea care primeşte studentul, înainte ca studentul să se deplaseze în ţara respec-tivă. Dacă programul academic descris în contractul de studii este îndeplinit satisfăcă-tor de către student, acesta va fi recunoscut total de către universitatea de provenienţă. Aceasta înseamnă că volumul de studiu acumulat la universitatea-gazdă, transpus în credite ECTS, va fi echivalentul aceluiaşi volum de studiu pe care studentul ar fi trebuit să-l acumuleze la universitatea de origine.

Cum sunt transferate creditele eCTS?Instituţiile academice pregătesc şi îşi transmit una alteia foi matricole pentru fie-

care student care beneficiază de mobilităţi în sistem ETCS. O copie a foii matricole ră-mâne la student şi este verificată de universitatea de provenienţă şi de cea gazdă, înainte şi după desfăşurarea mobilităţii.

este permisă continuarea studiilor în străinătate în sistemul eCTS? Un student care a beneficiat de o mobilitate ECTS poate alege să rămână la uni-

versitatea-gazdă, pentru a-şi încheia acolo studiile sau pentru a colabora cu o a treia instituţie pentru formarea sa. Acest lucru este posibil, cu condiţia ca ambele instituţii să îşi exprime acordul şi ca studentul să accepte condiţiile impuse pentru obţinerea unei diplome sau a unui transfer.

Foaia matricolă oferă un istoric al parcursului academic al studentului; de aceea, ea este documentul pe baza căruia instituţiile partenere iau decizii cu privire la continu-area studiilor în regim de mobilitate ECTS şi la deschiderea europeană spre mobilitatea academică, în general.

Criteriile de evaluare a studenţilor şi scala de notare eCTSCursurile şi modulele de studiu sunt evaluate prin examene scrise şi orale, lucrări

practice, demonstraţii şi alte metode aplicabile. Studenţii primesc informaţiile despre criteriile de evaluare la începutul modulului de studiu.

eCTS Nota în Definiţie România A 10 Excelent = prezentare deosebită, cu unele greşeli minore B 9 Foarte bine = prezentare peste medie, cu unele greşeli C 7 - 8 Bine = prezentare bună în general, cu câteva greşeli considerabile D 6 Satisfăcător = mediu, cu lacune semnificative E 5 Suficient = cunoştinţele minime cerute FX 4 Nepromovat = necesită mai multă muncă pentru a primi creditele F 1 - 3 Nepromovat = este necesară foarte multă muncă suplimentară

22

Pentru informaţii suplimentare privind sistemul de credite ECTS şi aplicarea acestuia în UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, vă rugăm accesaţi regulamentul de aplicare a sistemului european de acumulare şi transfer de credite de studii (ECTS) pe site-ul: http://www.umfcluj.ro/universitate/regulament ects.pdf

Coordonatori eCTSCoordonator ECTS pe Universitate:prorector didactic Prof. dr. Sorin Dudea

Facultatea de Medicină:prodecan didactic Conf. dr. Valentin Muntean

Director departament relaţii internaţionale:Prof. dr. Dan L. Dumitraşcu

Limba de predare

Limba de predare la uMF „Iuliu Haţieganu” este româna.Facultatea de Medicină a Universităţii oferă linii de studiu în limbile engleză şi

franceză.

oportunităţi lingvisticeToţi studenţii Universităţii noastre au posibilitatea de a studia o limbă europeană.

Prin intermediul acestor cursuri, studenţii pot dobândi abilităţi practice – citit, scris, în-ţelegerea limbii. Toate dotările Departamentului de Limbi Moderne le stau la dispoziţie atât studenţilor, cât şi cadrelor didactice ale Universităţii.

BursePeste 40% din studenţii universităţii beneficiază de burse de studii, respectiv de

burse sociale, oferite de MECTS prin Universitate.Aceste tipuri de burse sunt acordate studenţilor cu rezultate profesionale deose-

bite şi, în anumite condiţii, cazurilor sociale.

Cazare şi masă Universitatea deţine propriul campus; cele 9 cămine au o capacitate de 2700 de

locuri. Majoritatea studenţilor români din afara Clujului locuiesc în căminele universi-tăţii. Studenţii străini preferă să locuiască în apartamente închiriate.

Restaurantul Universităţii, amplasat în apropierea campusului, oferă meniuri di-versificate şi are o capacitate de 150 de locuri.

Există, de asemenea, o multitudine de restaurante şi localuri fast-food cu pre-

23

ţuri rezonabile în centrul oraşului şi în apropierea instituţiilor medicale unde au loc cursurile.

Pentru studenţii străini care nu locuiesc în cămine, supermarketurile şi restau-rantele din cartiere sunt o soluţie convenabilă pentru aprovizionare, deoarece preţurile sunt mult mai mici decât în majoritatea statelor europene; costul alimentelor pe o lună poate ajunge la 200-300 EUR.

SănătatePoliclinica studenţească este amplasată în centrul oraşului, în apropierea clădirii

administrative a Universităţii. Aici, studenţii pot beneficia de o gamă largă de servicii medicale gratuite. Farmacia Studenţească oferă medicamente gratuite pe baza reţetelor eliberate de Serviciul Medical Studenţesc.

SportClubul Sportiv Studenţesc, înfiinţat în 1966, deţine un teren şi o sală de sport pe

care studenţii pot practica baschet, volei, fotbal, gimnastică aerobică, tenis etc.

24

STRuCTuRA PLANuLuI De ÎNVăţăMÂNT

STRuCTuRA CuRSuRILoRStructura tuturor programelor de studiu oferite de UMF se bazează pe sistemul

anului academic, împărţit în două semestre.Modul de desfăşurare al învăţământului este:

X- liniar, cu 2 sesiuni de examene, câte una la sfârşitul fiecărui semestru (iarnă şi vară)

X- modular, organizat în blocuri de materii, cu patru sesiuni de examene, câte două pentru fiecare semestru.

Studiile cuprind cursuri teoretice, stagii clinice, seminarii şi lucrări practice, cur-suri opţionale, cursuri facultative şi examenul de licenţă.

Cursurile programului universitar medicină au ca obiectiv familiarizarea stu-denţilor cu principalele aplicaţii ale acestui domeniu profesional şi cu baza teoretică a acestora. După absolvire, studentul trebuie să fie capabil să lucreze independent ca expert în domeniul medical, ca medic sau cercetător.

Studiile lingvistice sunt absolut necesare pentru studenţii români, deoarece obţinerea unui nivel bun de competenţă într-o limbă străină este o condiţie esenţială în desăvârşirea formării şi menţinerea la zi a cunoştinţelor profesionale, precum şi pentru practica medicală, în relaţie cu mobilitatea crescândă a cetăţenilor Uniunii Europene şi ai altor ţări . Studenţii străini trebuie să studieze limba română, deoarece începând cu anul IV stagiile clinice se desfăşoară în limba română.

Cursuri opţionaleFiecărui an universitar i se alocă un număr de cursuri opţionale. Studenţii pot

alege un astfel de curs, care va deveni apoi obligatoriu pentru studiu. Conform progra-mei universitare, fiecărui curs opţional i se alocă 14 ore/semestru şi 2 credite.

Cursuri facultativeÎn fiecare an universitar, cursurilor obligatorii li se adaugă şi un număr de cur-

suri facultative. Acestea au menirea de a aprofunda cunoştinţele acumulate în timpul cursurilor obligatorii.

25

Alegerea acestor cursuri, frecventarea lor şi examinările aferente nu sunt obliga-torii. Cursurile facultative nu sunt creditate.

examenul finalExamenul final la UMF „Iuliu Haţieganu” este examenul de licenţă.Pentru studiile universitare:Examenul de licenţă cuprinde 2 teste:

1. Testul de specialitate – cu 2 componente:

X- test scris – componentă naţională a examenului de licenţă, susţinut de toate universităţile de profil în aceeaşi zi şi pe baza aceleiaşi bibliografii.

X- test practic – specific fiecărei universităţi.

2. Susţinerea lucrării de diplomă

Media minimă pentru promovarea examenului de licenţă este 6 (şase).Sesiuni de licenţă: toamnă (sept.) şi iarnă (ian.-feb.).

26

oRGANIZAReA ACTIVITăţILoR DIDACTICe exAMeNe. PRoMoVAReA ANuLuI uNIVeRSITAR

1. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face prin examene. Aprecierea cunoştinţelor studenţilor se face cu note de la 1 la 10. Nota minimă de promovare este nota 5. Formele finale de examinare sunt reprezentate de: examenul teoretic şi examenul practic. Disciplinele cărora, prin specific, nu le poate fi asociat un examen practic, vor desfăşura, în locul acestuia, un colocviu de evaluare finală. Promovarea exa-menului final este condiţionată de obţinerea notei de promovare (minimum 5) la ambele forme de examinare (atât scris cât şi practic). Prezentarea studenţilor la o singură probă se notează în catalog cu nota 4. La reexaminare studentul susţine doar proba care nu a fost promovată.

2. Studenţii nu vor fi admişi în examen decât pe baza catalogului emis de decanat, ca-talog prin care se atestă oficial calitatea de student şi îndeplinirea la zi a obligaţiilor financiare.

3. La începutul anului universitar catedrele vor afişa modul în care se face evaluarea şi ponderea / procentul alocat fiecărei probe în rezultatul final. Este obligatoriu ca atât proba teoretică, cât şi proba practică să aibă pondere în nota finală a studentului.

4. Promovarea unui an universitar necesită obţinerea a minimum 45 de credite din totalul celor 60 de credite alocate unui an de studiu. Se pot transfera într-un an de studiu superior un număr de cel mult 15 credite. Pentru promovarea într-un an de învăţământ superior este necesar ca suma creditelor transferate din anii inferiori să nu depăşescă 15 ECTS. În calculul unităţilor de credit obţinute într-un an uni-versitar nu sunt incluse unităţile de credit obţinute în acel an din credite restante. Pentru creditele transferate se plăteşte o taxă conform Anexei “Taxe şcolare” din Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor.

5. Creditele restante vor fi promovate în maxim 2 ani de la nepromovarea lor, în caz contrar studentul fiind trecut în an complementar.

6. La programul de studii medicină, studenţii au obligaţia ca, la sfârşitul celui de-al treilea an de studii, să acumuleze toate cele 180 de credite aferente primilor trei ani de studii de licenţă.

7. Prezentarea unui student la examen, pentru o materie dată, este admisă de cel mult

27

3 ori, pe parcursul unui an universitar. Planul de învăţământ cuprinde 4 sesiuni de examene (pentru învăţământul liniar: sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi două sesiuni în toamnă). Pentru cea de-a treia prezentare fizică la examen studentul va plăti o taxă conform anexei “Taxe şcolare”. Examenele se susţin doar în timpul sesi-unilor pentru învăţământul cu desfăşurare liniară, sau în timpul modulelor la sfâr-şitul blocurilor (pentru învăţământul modular). Studenţii au obligaţia de a respecta datele de examen stabilite de catedră de comun acord cu reprezentanţii fiecărei se-rii. Neprezentarea la examen la datele stabilite atrage pierderea unei şanse.

8. În cazul învăţământului modular, examenele se susţin obligatoriu la sfârşitul fie-cărui modul parcurs, în săptămânile destinate susţinerii examenelor. Studenţii pot opta doar pentru 3 prezentări fizice la examen, pe parcursul unui an universitar. Dintre acestea, doar 2 prezentări sunt admise în perioada octombrie-iulie (cu seria proprie, respectiv cu o altă serie care face modulul respectiv), iar a 3-a prezentare poate avea loc doar în sesiunile din toamnă.

9. La grupele de catedre la care verificarea cunoştinţelor se va face sub forma exame-nului complex finalizat printr-o singură notă, la examenul scris fiecare disciplină va aloca un număr de întrebări proporţional cu ponderea orelor sale de activitate; examenul practic va fi unic şi va fi susţinut la finele activităţii, iar nota finală se va calcula prin raportul de proporţionalitate între diferitele discipline, după un algo-ritm acceptat şi anunţat din timp

10. Pentru susţinerea examenelor scrise, datele examenelor se vor stabili de comun acord cu reprezentanţii studenţilor, fiecare catedră fiind obligată să prezinte cel pu-ţin două oferte (zile) pentru o serie. În cazul în care susţinerea examenului teoretic se face în aceeaşi zi pentru întreaga serie, examenul practic aferent nu va depăşi durata de 3 zile succesive.

11. Reexaminările pentru modificarea notei se fac cu aprobarea Biroului Consiliului de Facultate, astfel: maxim 6 reexaminări în timpul şcolarităţii şi nu mai mult de 2 reexaminări pe an. Nota obţinută la reexaminare este definitivă. Reexaminarea este susţinută în faţa unei comisii constituită din trei cadre didactice de predare. Nota obţinută intră în calculul mediei pentru obţinerea drepturilor sociale ale studenţilor. Taxa aferentă acestor examene este prevăzută în Anexa “Taxe Şco-lare”. Pentru a putea solicita reexaminarea în vederea măririi notei, un student trebuie să fie integralist.

12. Studentul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi sancţionat. Sanc-ţiunile care pot fi propuse de către Biroul de Consiliul al Facultăţii se regăsesc în Cap. VIII al Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor.

* Toţi studenţii înmatriculaţi în programele de studii în limbi străine, cu excepţia celor care au cetăţenie română, susţin, la sfârşitul anului III de studiu, un test de cunoaştere a limbii române.

28

Testul este organizat la Catedra de Limbi Moderne a Facultăţii de Medici-nă din Universitate.Studenţii pot fi înmatriculaţi în anul IV doar dacă promovează acest test.Studenţii care nu promovează testul sunt înmatriculaţi în an complementar.

29

ReGuLAMeNT De eCHIVALARe A STuDIILoRefectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către studenţii care solicită înmatricularea într-un an universitar diferit de anul I sau VI de studii.

Prevederile acestui Regulament se aplică atât studenţilor străini care solicită înmatricularea cât şi studenţilor români care solicită transfer sau echivalare şi care au efectuat o parte a studiilor intr-o altă instituţie de profil din România.

Nu se echivalează studii pentru anul în care se înmatriculează studentul.Nu se echivalează studiile a căror vechime este mai mare de 6 ani de la data pro-

movării lor.

Pentru echivalarea studiilor sunt obligatorii următoarele condiţii:XX conţinutul materiilor studiate (atestat prin programa analitică) şi durata materiilor studiate (atestată prin Planul de învăţământ) să corespundă cu programul planu-lui de învăţământ echivalent al UMF Cluj Napoca în proporţie de cel puţin 70%;XX suma creditelor transferabile prin lipsa studierii unor materii din Programa ana-litică a Facultăţilor din U.M.F Cluj Napoca (examene de diferenţă) nu poate să depăşească 15 credite. (fără Educaţie fizică şi Limba română).XX Pentru studenţii care au absolvit studii în universităţi acreditate din U.E. se pot echivala şi discipline aferente anului în care vor fi înmatriculaţi cu condiţia ca diferenţa între cre-ditele restante şi creditele recunoscute în plus să nu depăşească numărul de 15 credite.XX Studenţii vor prezenta o adeverinţă oficială din care să rezulte sistemul de notare apli-cat în instituţia unde au studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS.XX Vor fi luate în considerare doar materiile la care solicitantul a promovat examenele în instituţia de învăţământ unde şi-a efectuat studiile.XX Stagiile clinice efectuate, dar care nu au fost urmate şi de promovarea examenului aferent, nu vor fi recunoscute.

Pentru echivalarea studiilor, solicitantul va prezenta următoarele documente în original:

X- dovada de şcolaritate cu rezultatele examenelor susţinuteX- planul de învăţământ

30

X- programa analitică a fiecărei materii pentru care se solicita echivalarea X- nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de în-

văţământ unde a studiat, precum şi corespondenţa acestui sistem cu sistemul ECTS.

X- dosar plic.X- cerere scrisă în care se menţionează materiile pentru care se solicită echivalarea X- solicitare de echivalare a studiilor din partea Prorectoratului Didactic.

Toate documentele prin care se solicită echivalarea studiilor se depun o singură dată. Nu se acceptă completări ulterioare ale dosarelor.

Pot fi echivalate numai studiile absolvite în cadrul unor instituţii de învăţământ superior medical, studii a căror finalitate este obţinerea diplomei de medic. Nu se ac-ceptă echivalarea unor studii efectuate în cadrul facultăţilor de biologie, medicină vete-rinară, asistenţi medicali, colegii medicale sau studii masterale, etc.

Prezentul Regulament este anexă la Contractul de studii.Dosarele de solicitare a echivalării studiilor vor fi depuse la Decanate până cel

târziu la data de 1 octombrie, pentru anul universitar în curs, sau, cu aprobarea Biroului de Senat, până la data limită de înscriere a studenţilor străini în universitatea noastră, dată stabilită de Biroul de Senat în conformitate cu instrucţiunile MECTS.

Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un mem-bru desemnat din Biroul de Consiliu al Facultăţii şi este aprobată prin proces verbal de către Biroul de Consiliu al Facultăţii cu semnătura tuturor membrilor biroului.

Evaluarea dosarului se face în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data primirii acestuia la Decanat.

Biroul de Consiliu al Facultăţii are dreptul de a solicita şi ţine cont de părerea titularilor de curs a acelor discipline pentru care durata studiilor sau/şi conţinutul pro-gramelor analitice nu coincid cu cele ale facultăţilor la care se solicită înmatricularea.

Eventualele contestaţii la decizia Biroului de Consiliu se depun în termen de ma-ximum 48 de ore de la comunicarea deciziei către solicitant.

Contestaţiile sunt discutate de către evaluatorul desemnat al Biroului de Consi-liu şi solicitant.

Decizia luată de către Biroul de Consiliu în urma discutării contestaţiei este fina-lă şi neatacabilă.

31

RePARTIZAReA TAxă - BuGeT

Începând cu anul universitar 2009 – 2010 se aplică repartizarea anuală a locuri-lor bugetate în funcţie de performanţa profesională a studenţilor în procesul didactic.

Repartizarea are loc dupa un regulament care poate fi consultat pe site-ul uni-versităţii: www.umfcluj.ro/universitate/Regulament repartizare.pdf

Criteriul de bază: rezultatele profesionale.

Extras din regulamentul de repartizare taxa-buget.

Metodologia se aplică tuturor studenţilor înmatriculaţi în urma unui concurs scris de admitere, în universitate, începând cu anul universitar 2005 - 2006. Studenţii înmatriculaţi în universitate pe locuri speciale bugetate, pe cont propriu (valutar sau nu), cu taxă prin echivalare de studii, prin ordin sau scrisoare de acceptare a Ministeru-lui Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nu sunt subiectul prezentei hotărâri şi nu beneficiază de prevederile acesteia

1. Standardul de performanţă utilizat pentru repartizarea locurilor bugetate într-un an universitar este situaţia şcolară a studenţilor la sfârşitul sesiunii toamnă I a anului universitar precedent.

2. Media luată în considerare pentru repartizarea locurilor bugetate este media arit-metică între media ponderată a notelor studentului şi media aritmetică a acesto-ra, calculate pentru anul universitar care se încheie.

3. În ambele tipuri de medii (ponderată şi aritmetică a notelor) examenele nepro-movate, indiferent de notele obţinute, vor fi cotate cu 0 (zero).

4. Practica de vară nu este luată în calcul pentru repartizarea locurilor bugetate. În calculul mediei ponderate se reduc, în mod corespunzător, numărul total de cre-dite folosit pentru calculare.

5. Clasificarea se face în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare.6. În caz de egalitate a mediilor de repartizare, criteriile de departajare sunt, în ordi-

ne: media ponderată şi media aritmetică a notelor.7. Rezultatele studenţilor sunt considerate unitar, pe ani de studii şi pe facultăţi, fără

departajări în funcţie de serii.

32

8. Studenţii care nu au credite restante pentru sesiunile de toamnă (integralişti în vară) pot susţine reexaminări pentru mărirea notelor în sesiunea toamnă I.

9. Un student poate susţine cel mult două reexaminări pentru mărirea notei într-un an universitar

10. Clasificarea studenţilor în vederea repartizării locurilor bugetate este efectuată de către personalul secretariatelor fiecărui decanat, verificată de către reprezentanţii desemnaţi ai organizaţiilor de studenţi din fiecare facultate şi certificată, sub sem-nătură, de către decanul fiecărei facultăţi.

11. Clasificarea este anunţată şi afişată la Decanatul fiecărei facultăţi în termen de 15 zile lucrătoare după terminarea sesiunii toamnă I.

12. Studenţii pot contesta clasificarea în termen de 2 zile calendaristice de la afişarea acesteia.

Pentru alte detalii, vă rugăm consultaţi regulamentul disponibil pe site-ul Uni-versităţii: www.umfcluj.ro

33

PLAN De ÎNVăţăMÂNT

ANXIXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 1 12 01 RO Anatomie şi embriologie 56 168 14(7+7) I/II E1, E2

MED 1 1 02 RO Biofizică** 28 28 7 I E1MED 1 1 03 RO Biologie celulară şi moleculară** 28 42 7 I E1

MED 1 1 04 RO Informatică medicală şi biostatistică** 14 28 3 I E1

MED 1 2 05 RO Biochimie descriptivă 28 28 7 II E2MED 1 2 06 RO Fiziologie 28 28 7 II E2MED 1 2 07 RO Prim ajutor 7 14 2 II V2MED 1 1 08 RO Bioetică medicală*** 14 7 2 I V1MED 1 2 09 RO Ştiințele comportamentului*** 14 14 2 II V2MED 1 1 10 RO Istoria medicinei 14 7 2 I V1

MED 1 12 11 RO *Limba modernă (Limba româ-nă la străini) - 56 2 I/II V2

MED 1 12 12 RO Educație Fizică - 42 1 I/II V2Curs opțional 14 - 2 II V2Practică medicală - 90 2 II V2

* Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini.

** Biofizica medicală, Biologia celulară moleculară şi Informatica medicală şi biostatistica se vor desfăşura integral în semestrul I.

*** Bioetica medicală se va desfăşura în oglindă cu Ştiinţele comportamentului.

34

ANXIIXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 2 1 01 RO Anatomie aplicată topografică secţională 28 84 6 I E1

MED 2 1 02 RO Biochimie metabolică 42 42 5 I E1

MED 2 12 03 RO Histologie 56 70 9(4+5) I/II E1, E2

MED 2 12 04 RO Fiziologie specială 84 84 10(5+5) I/II E1, E2

MED 2 12 05 RO Microbiologie generală 56 56 8(4+4) I/II E1, E2

MED 2 12 06 RO Genetică medicală 42 42 5(2+3) I/II V1, E2

MED 2 1 07 RO Psihologie medicală** 14 14 2 I V1

MED 2 2 08 RO Metodologia cercetării ştiințifice*** 28 28 3 II E2

MED 2 2 09 RO Asistența primară a stării de sănătate** 21 21 3 II V2

MED 2 12 10 RO *Limba modernă (Limba româ-nă la străini) - 56 2 I/II V2

MED 2 12 11 RO Educație Fizică - 42 1 I/II V2MED 1 1 11 RO Istoria medicinei**** 14 7 2 II V2

Curs opțional 14 - 2 II V2Practică medicală - 90 2 II V2

* Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini.

** Psihologia medicală se va desfăşura în oglindă cu Asistenţa primară a stării de sănătate.

*** Disciplina Metodologia cercetării ştiinţifice se va desfăşura atât cu studenţii anului II (2010/2011) cât şi cu studenţii anului IV (2010 / 2011).

**** Disciplina Istoria medicinii se va desfăşura atât cu studenţii anului I (2010/2011) cât şi cu studenţii anului II (2010 / 2011).

35

ANXIIIXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 3 12 01 ROMedicină internă – Semiologie**Semiologie neurologică şi psihiatrică

847

1687

15(7+8) I/II E1, E2

MED 3 1 02 RO Chirurgie generală-Semiologie*** 49 70 7 I E1

MED 3 12 03 RO Fiziopatologie 49 49 7(4+3) I/II E1, E2

MED 3 12 04 RO Anatomie patologică 70 70 9(4+5) I/II E1, E2

MED 3 12 05 RO Farmacologie 42 28 7(5+2) I/II E1, E2

MED 3 2 06 RO Microbiologie clinică*** 14 14 2 II V2MED 3 2 07 RO Imunopatologie*** 21 21 3 II V2

MED 3 12 08 RO Igienă 42 42 6(2+4) I/II V1, E2

Curs opțional 14 - 2 I V1Practică medicală - 90 2 II V2Limba română (pentru străini)* - 84 - I/II V2

* Limba română este facultativă pentru studenţii străini. La sfârşitul anului III studenţii de la programele de studiu în limba engleză respectiv franceză vor susţine un test de limba română.

** Se acordă obligatoriu 7 ore curs pentru: - Cardiologie Institutul Inimii (fără seriile în limbă străină) - Cardiologie Recuperare – seriile de limbă engleză - Medicala II – seriile de limbă franceză - 4 ore de curs şi 4 ore de lucrări practice pentru Semiologia neurologică - 3 ore de curs şi 3 ore de lucrări practice pentru Semiologia psihiatrică

*** Seriile 1 şi 2, limba română vor face chirurgia în semestrul I şi Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul II

Seriile 3 şi 4, limba română vor face chirurgia în semestrul II şi Microbiologia clinică respectiv Imunopatologia în semestrul I

.

36

ANXIVXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 4 1 01 ROMedicină internă.Gastroenterologie* Diabet zaharat şi boli de nutriţie

5614

14014 12 I E1

MED 4 1 02 RO Farmacologie clinică* 14 14 3 I E1MED 4 1 03 RO Nefrologie** 21 28 3 I E1MED 4 2 04 RO Urologie** 14 28 2 I E1MED 4 1 05 RO Medicina muncii 14 28 2 I E1

MED 4 1 06 RORadiologie. Aparat locomotor, excretor şi urgenţe**Imagistică

21

14

21

145 I E1

MED 4 1 07 RO Hematologie 21 28 3 I E1

MED 4 2 08 ROChirurgie generală*Chirurgie oncologică Chirurgie cardiovasculară Chirurgie plastică

56777

14014147

12 II E2

MED 4 2 09 RO Chirurgie buco-maxilo-facială* 14 14 2 II E2MED 4 2 10 RO Ortopedie – Traumatologie** 14 28 2 II E2MED 4 2 11 RO Oftalmologie** 14 28 2 II E2MED 4 2 12 RO Biochimie clinică** 14 7 2 I E1MED 4 2 13 RO Endocrinologie** 21 28 3 II E2

MED 2 2 08 RO Metodologia cercetării ştiinţifice*** 28 28 3 II E2

Curs opțional 14 - 2 II V2Practică medicală - 90 2 II V2

* Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen Medicina internă va avea durata stagiului de 3 h / zi; 2 ore stagiu / săptămână (16 h / bloc) - obligatoriu în serviciul de gardă. Stagiile de chirurgie se vor desfăşura 3h / zi. 2 ore stagiu / săptămână. (16 h / bloc) - obli-gatoriu în serviciul de gardă.

** Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

*** Orarul anului IV (2010 / 2011) va cuprinde şi disciplina Metodologia cercetării ştiinţifice cu 28 ore de curs şi 28 ore lucrări practice.

37

ANXVXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 5 1 01 ROMedicină internă.Cardiologie-Institutul inimii Reumatologie*

63-

14

1401414

12 I E1

MED 5 1 02 RO Farmacologie clinică* 21 21 4 I E1

MED 5 1 03 RONeuroştiinţe:Neurologie adulţiNeurologie pediatricăNeurochirurgie

561414

561414

9(5+2 +2)

I E1

MED 5 1 04 RO Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi neurologic** 14 14 2 I E1

MED 5 2 05 RO Pediatrie şi Puericultură** 7014

16814 12 II E2

MED 5 1 06 RO Chirurgie pediatrică* 14 28 2 I E1MED 5 2 07 RO O.R.L.** 28 28 4 II E2MED 5 2 08 RO Oncologie şi radioterapie** 14 28 3 II E2MED 5 2 09 RO Pneumologie** 14 14 2 II E2MED 5 2 10 RO Balneofizioterapie 14 21 2 I E1MED 4 2 13 RO Endocrinologie** 21 28 3 II E2MED 4 2 12 RO Biochimie clinică**** 14 7 1 I E1

Curs opțional 14 - 2 II V2Pregătirea tezei de licență - 60 2*** II V2Practică medicală - 90 2 II V2

* Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen. - 2 ore stagiu / săptămână- obligatoriu în serviciul de gardă. - Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină internă.

** Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen. La modulul de neuroştiinţe examenul este unic (complex) Stagiile de pediatrie sunt de 4 ore / zi; 8 ore de stagiu vor fi obligatoriu in serviciul de gardă.

*** Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate suplimentar.

**** Biochimia clinică se va studia şi de către studenţii anului V (2010 / 2011).

38

ANXVIXX2010X-X2011

Cod curs Disciplina

Ore

curs

Ore

lucr

ări

prac

tice

Cre

dite

Sem

estr

ul

Eval

uare

MED 6 1 01 RO Medicină de familie adulţi şi copii* 42 70 9 I E1

MED 6 1 02 RO Boli infecțioase 42 84 9 I E1MED 6 1 03 RO Epidemiologie 14 14 2 I E1MED 6 1 04 RO Dermatologie 28 28 4 I E1

MED 6 1 05 RO Obstetrică-GinecologieNeonatologie

707

16814 13 I E1

MED 6 2 06 RO PsihiatriePsihiatrie pediatrică

4214

4214 8 II E2

MED 6 1 07 RO ATI** 21 28 3** I E1**MED 6 2 08 RO Medicină de urgență 21 28 4 II E2MED 6 2 09 RO Medicină legală 28 21 4 II E2MED 6 2 10 RO Sănătate publică 28 14 3 II E2MED 6 2 11 RO Geriatrie 14 21 2 I E1

Curs opțional 14 - 2 II V2Pregătirea tezei de licență*** - 60 2*** II V2

Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen. - 2 ore stagiu / săptămână- obligatoriu în serviciul de gardă. - Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină internă.

* 12 ore rotaţie obligatorie în cabinete de medici de familie.

** disciplina ATI se va norma în anul VI doar începând cu anul VI (2012 – 2013)

*** Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate suplimentar.

39

PRoGRAMe ANALITICe FIŞeLe DISCIPLINeLoR

A. CuRSuRI oBLIGAToRII

ANULXIANAToMIe ŞI eMBRIoLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Anatomie generală şi Embriologie, an ITitularul cursului: Prof. dr. Ana Nadia Schmidt, Conf. dr. Bianca Szabo,

Conf. dr. Iulian Opincariu, Conf. dr. Letiţia Banias, Conf. dr. Andreea Seceleanu

Departamentul: 1 - Anatomie și EmbriologieDisciplina: Morfologie și Funcționare normalăCodul cursului: MED 1 12 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului

Cursuri Activități practice Cursuri Activități

practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred

ite Evaluareore / săptămână ore / semestruC LP St C LP St

I Obligatoriu 2 6 - 28 84 - 30 142 7 Ex. scris + ex. practic

II Obligatoriu 2 6 - 28 84 - 30 142 7 Ex. scris + ex. practic

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites) -

obiective generaleXX Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi pe segmente.XX Însuşirea unor echivalenţe intre conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă.

40

XX Construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor noţiuni fundamentale privind morfologia capului, gâtului, trun-chiului şi membrelor.

Conţinutul cursului1. Obiectul anatomiei.2. Etape de vârstă şi caracteristicile lor.3. Morfotipuri umane. Gametogeneza. Fertilizaţia. Anomalii.4. Săptămânile I-IV ale dezvoltării. Anomalii.5. Organogeneza: morfogeneză şi histogeneză, integrarea.6. Anexele embrionare.7. Generalităţi despre: sistemul osos, sistemul articular şi sistemul muscular somatic.8. Dezvoltarea sistemului locomotor.9. Anatomia şi ontogeneza membrelor.

10. Organizarea generală a trunchiului: pereţi, cavitate.11. Dezvoltarea trunchiului şi a diafragmei. Anomalii.12. Generalităţi despre sistemul respirator.13. Aparatul fonator.14. Dezvoltarea sistemului respirator. Anomalii.15. Generalităţi despre sistemul cardiocirculator.16. Dezvoltarea sistemului cardiocirculator. Anomalii.17. Prezentarea generală a toracelui: pereţi, conţinut.18. Generalităţi despre sistemul digestiv.19. Dezvoltarea sistemului digestiv. Anomalii.20. Prezentarea generală a abdomenului: pereţi, conţinut.21. Prezentarea generală a sistemului urinar.22. Dezvoltarea sistemului urinar. Anomalii.23. Pelvisul: pereţi, cavitate pelvină peritoneală, diferenţe legate de sex.24. Organizarea generală a sistemul genital.25. Dezvoltarea sistemului genital. Anomalii.26. Generalităţi privind perineul, diferenţe legate de sex.27. Prezentarea generală a capului şi gâtului.28. Dezvoltarea capului şi gâtului. Anomalii.29. Generalităţi despre sistemul endocrin.

Bibliografie1. PAPILIAN, V.: Anatomia omului, vol. I, – Editura ALL, Bucureşti, 2003;

41

2. PAPILIAN, V.: Anatomia omului, vol. II, – Editura ALL, Bucureşti, 2003;3. ANA NADIA SCHMIDT: Embriologie generală, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu”, 2005;4. ANA NADIA SCHMIDT: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002;5. GRIGORESCU-SIDO, FR: Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii

de Ştiinţă, 2006;6. GIORGIA, R., ANA NADIA SCHMIDT: Anatomia omului. Sistemul nervos cen-

tral, Editura UMF Cluj Napoca, 1993;7. GRIGORESCU- SIDO.FR,: Anatomia omului. Generalităţi. Editura Casa Cărţii de

Ştiință, 2009;8. GRIGORESCU-SIDO, FR., BLIDARU, M., BLIDARU, D.: Neuroanatomie în sche-

me, Editura Casa Cărţii de Ştiință, 2004;9. GRIGORESCU- SIDO.FR, ANDREEA SECELEANU: Anatomie Humaine.

Généralités. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” , 2009;10. BIANCA SZABO – Upper and lower limbs.Topographic Anatomy. Clinical Data.,

Editura Medicală Universitară, 2006, Cluj Napoca;11. BIANCA SZABO, FR. GRIGORESCU SIDO – Anatomy of the human being. Ge-

neralities. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, Cluj Napoca;12. ALBU, I., GIORGIA, R.: Anatomie Clinica, Editura ALL, Bucureşti, 2004.

evaluareXX Examen scris: 60%XX Examen practic: 25%XX Portofoliu de activitate: 15%

42

BIoFIZICă MeDICALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Biofizică, an ITitularul cursului: Conf. dr. Daniela EniuDepartamentul: 3 - Biochimie medicală, Biofizică medicală, Biologie

celulară și moleculară, Genetică medicalăDisciplina: Biofizică medicalăCodul cursului: MED 1 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 2 2 - 28 28 - - 56 7 Ex. scris + ex. practic



obiective generaleXX Însuşirea aplicaţiilor fenomenelor şi mecanismelor fizice în sistemele biologiceXX Studenţii trebuie să utilizeze aplicaţii ale metodelor fizice în analiza calitativă, can-titativă şi funcţională a sistemelor biologice.XX Să înţeleagă aspectele biofizice caracteristice funcţiilor şi structurilor din organism la diferite niveluri de organizare, în condiţii normale şi patologice; noţiuni generale despre procesele fizice implicate în funcţionarea organismului viu.XX Înţelegerea principiilor metodelor şi aparaturii utilizate în cercetarea şi în practica medicală.XX Însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în utilizarea aparaturii, sau în efectuarea unor experimente.

obiective specificeXX Cunoaşterea importanţei tensiunii superficiale, a vâscozităţii sângelui, a capilarită-ţii, a fenomenelor termice şi electrice la nivelul organismului. XX Studenţii să poată explica organismul uman ca un sistem termodinamic şi să aplice conservarea energiei în calculul bilanţului energetic al organismuluiXX Să poată explica pe baze fizice generarea diferenţelor de potenţial la nivelul mem-branelor celulare şi a proprietăţilor de excitabilitate electrică a membranelor

43

XX Cunoaşterea fenomenelor fizico-chimice care stau la baza mecanismelor celulare de transport.XX Evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea corectă a Sistemului Internaţi-onal de unităţi în medicină.XX Să aplice metode biofizice moderne de studiu a membranei şi a proceselor celulare.XX Cunoaşterea principiilor metodelor fizice utilizate în studierea micro- şi macrosco-pică a biosistemelor; impactul factorilor fizici asupra funcţionării biosistemelor.XX Utilizarea radiaţiilor în scop diagnostic şi tratament, precum şi cunoaşterea efecte-lor negative pe care acestea le pot avea. Dozimetria radiaţiilor.XX Cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului, îndeosebi a radiaţiilor ionizante; Mecanismele celulare ale interacţiunii ţesuturilor vii cu radi-aţia electromagnetică.XX Să aplice principiile fizice însuşite în unele metode de investigare. Bazele biofizice ale unor metode neinvazive de diagnostic şi tratament: XX Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare statică şi dinamică.XX Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în medicină.XX Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie computerizată.

X- Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN);X- LASER- principii şi aplicaţii în medicină;X- Lumina polarizată şi aplicaţii medicale;

XX Să poată explica avantajele şi dezavantajele relative ale acestor metode de investigare.XX Studenţii să cunoască bazele fizice ale fenomenelor biologice cu implicaţii în disci-plinele medicale: biologie celulară, fiziologie, fiziopatologie, cardiologie, neurofi-ziologie, oftalmologie, radiodiagnostic şi imagistică medicală, medicină nucleară, radioterapie oncologică, fizioterapie.XX Formarea capacităţilor de aprofundare şi definire a metodologiei necesare structu-rării unui studiu biologic sau clinic pe baza datelor furnizate de experiment, pre-lucrarea şi analizarea rezultatelor experimentale care să permită elaborarea unei lucrări scrise (referat, articol).XX Familiarizarea cu principiile fizice care stau la baza funcţionării aparaturii medi-cale moderne cu scopul de a oferi absolvenţilor alternativa posibilă de a profesa în domenii în care se utilizează aparatură performantă de investigaţii nedistructive medicale şi de terapie.

Conţinutul cursului1. Teoria sistemelor în biologie şi medicină(Elemente de termodinamică biologică.

44

Aplicaţii medicale: determinări calorimetrice).2. Soluţii apoase. Apa şi importanţa ei în lumea vie. Consecinţele structurii dipolare a

apei. Repartizarea apei în organismul uman.3. Soluţii apoase. Proprietăţi coligative ale soluţiilor. Osmoza. Fenomene superficiale).4. Biofizica celulară (Membrane celulare. Transportul pasiv. Filtrarea. Difuzia simplă.

Difuzia facilitată. Aplicaţii biomedicale: lichide biologice. Transportul activ: pompe-le ionice. Potenţiale electrofiziologice. Noţiuni de electrofiziologie clinică).

5. Elemente de radiobiologie (Tipuri de radiaţii. Radioactivitatea naturală şi artifi-cială. Mecanismele fizice ale interacţiunii radiaţiilor cu materia. Caracteristici ale acţiunii radiaţiilor la nivelul structurii vii.

6. Detectarea radiaţiilor ionizante. Mărimi şi unităţi dozimetrice.7. Bazele fizice ale radioterapiei. Radiopatologie. Radioprotecţie).8. Principii fizice utilizate în medicină (Bazele fizice ale imagisticii medicale. Scinti-

grafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare statică şi dinamică.9. Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în medicină.

10. Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie computerizată.11. Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). LASER- principii şi aplicaţii

în medicină. Lumina polarizată şi aplicaţii medicale).

Bibliografie1. Bassaglia, Y., Biologie Cellulare, Ed. Maloine, 2004;2. Benga, Gh., Biologie celulară şi moleculară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982;3. Cristea, Gh., Biofizică cu orientare medicală, vol I, Universitatea de Vest “Vasile

Goldiş” Arad, 2005;4. Dragomirescu, E., Enache, L., Biofizică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;5. Eniu, Daniela., Noţiuni de biofizică, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţiega-

nu”, Cluj-Napoca, 2006;6. Eniu, Daniela., Microsfere radioterapeutice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 20067. Grémy, F., Aurengo, A., Petitclerc, T., Biophisique, 2e edition, Médicine-Sciences

Flammarion, 1982;8. Guyton, Arthur C., Textbook of Medical Physiology, W. B. Saunders Company, 2002;9. Mărgineanu, D.G., Isac, M.I., Tarba, C., Biofizică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1980;10. Simon, V., Biomateriale, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2004.

evaluare XX Examen scris: 70%XX Examen practic: 20%XX Activitate în timpul semestrului: 10 %

45

BIoLoGIe CeLuLARă ŞI MoLeCuLARă

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Biologie celulară şi molecularăTitularul cursului: Conf. dr. Horia Matei, Șef lucr. dr. Adrian Florea, Șef

lucr. dr. Romana VulturarDepartamentul: 3 - Biologie și medicină molecularăDisciplina: Biologie celulară și molecularăCodul cursului: MED 1 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 2 2 - 28 42 - - 70 7

Ex. scris + ex. practic + eval. cu- noștințelor la lucrările practice


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biochimie (sem I); Biofizică.

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional de Biologie celulară şi moleculară.XX Formarea unor deprinderi practice de laborator necesare în anii următori şi în practica medicală.

obiective specificeXX Dobândirea unor competenţe pentru înţelegerea aplicaţiilor medicale ale noţiuni-lor teoretice fundamentale de biologie celulară şi moleculară, având în vedere că ne aflăm în era medicinei celulare şi moleculare.XX Învăţarea tehnicilor de utilizare a microscopului optic.XX Interpretarea imaginilor de microscopie cu accent pe aplicaţiile medicale.XX Noţiuni generale privind tehnicile de biologie celulară şi moleculară cu aplicaţii medicale.

Conţinutul cursului1. Introducere în biologia celulară şi moleculară.

46

2. Noţiuni generale despre celule.3. Bazele moleculare ale organizării chimice a celulei.4. Matricea citoplasmatică, diferenţieri citoplasmatice.5. Bazele moleculare ale motilităţii celulare.6. Biologia moleculară a membranelor celulare.7. Nucleul.8. Cromosomii eucariotici: aspecte de biologie celulară şi moleculară cu aplicaţii

medicale.9. Diviziunea celulară.

10. Reticulul endoplasmic.11. Aparatul Golgi.12. Secreţia celulară.13. Lisosomii.14. Peroxisomii.15. Mitocondriile.16. Matricea extracelulară şi adezivitatea celulară.17. Recunoaşterea celulară.18. Îmbătrânirea şi moartea celulară.19. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.20. Celula malignă şi oncogenele.

Bibliografie1. Gheorghe Benga, Introducere în Biologie Celulară şi Moleculară, Ed. Medicală

Universitară, Cluj-Napoca, 2005;2. Alberts, B., Bray, D., Hopkin, K., Johnson, A., Lewis, J., Raff, M., Roberts, K. and

Walter, P., Essential Cell Biology, second edition, Garland Publishing, Inc., New York, 2003, ISBN – 0815334818;

3. Gheorghe Benga, Biologie celulară şi moleculară, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985;4. Gheorghe Benga (sub redacţia), Îndrumător pentru lucrările practice de biologie

celulară şi moleculară, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1997;

evaluareXX Examen scris: 75%XX Examen practic: 12,5%XX Evaluarea cunoştiinţelor la lucrările practice: 12,5%

47

INFoRMATICă MeDICALă ŞI BIoSTATISTICă

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Informatică medicală şi biostatisticăTitularul cursului: Conf. dr. Tudor DruganDepartamentul: 5 - Informatică medicală şi biostatisticăDisciplina: Informatică medicală şi biostatisticăCodul cursului: MED 1 1 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 2 - 14 28 - 42 84 3Ex. teoretic (grilă) + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet : WWW şi email

obiective generaleXX Se vizează prin curs asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informaţiei cu aplicaţii în domeniul medical (birotica medicală, baze de date, lucrul în reţele de calculatoare, etc.) precum şi a metodelor de bază de modelare statistică şi de prelu-crare a datelor statistice medicale.

obiective specificeXX Se urmăreşte cunoaşterea celor mai uzuale aplicaţii de informatică medicală şi în special evidenţierea impactului lor actual asupra îngrijirii sănătăţii şi cercetării medicale.

Conţinutul cursului XX Introducere în informatica medicală, Obiective, Aplicaţii, Cerinţe, Reglementări, Noţiuni fundamentale.XXMăsurarea informaţiei.XX Structura hard şi soft, Sistemul de operare, Structura reţelelor , Tehnologia actuală din Internet.XX Introducere în statistică, Populaţie statistică, Eşantioane, metode de eşantionare, Variabile, Metode de reprezentare a datelor statistice.

48

XX Statistică descriptivă, Parametrii de centralizare şi dispersie, Probabilităţi, Experi-ment aleator, Definiţia clasică a probabilităţii, Spaţiul fundamental de evenimente, Definiţia axiomatică, Probabilităţi condiţionate, Independenţa a două evenimente, Probabilitate condiţiFonată, Riscul relativ, VPP, VPN, Variabile aleatoare. XX Principalele distribuţii de probabilitate, Variabile aleatoare. XX Principalele distribuţii de probabilitate, Estimarea parametrilor statistici, Teste sta-tistice, Testarea ipotezelor statistice, Paşii unui test statistic, Erori în testarea ipote-zelor statistice, Regiunea critică, Teste statistice, Compararea mediilor, Teste statis-tice, Chi-pătrat.XX Teste corectate, Tabele de contingenţă, Analiza de varianţă ANOVA, Corelaţii şi regresii, Coeficienţii de corelaţie: diagrama de dispersie, suma produselor ecart, covarianţa, coeficient de corelaţie Pearson, Spearman, coeficient de determinare, Testele de semnificaţie ale coeficienţilor Pearson şi Spearman, Aplicaţii de informa-tică medicală, Sisteme expert medicale, Documentarea medicală, Automatizarea laboratoarelor, Aplicaţii de imagistică medicală, Standardul DICOM, Manipularea imaginilor medicale, Tehnologii imagistice 3D, 4D.

Bibliografie1. Metodologia cecetării ştiinţifice medicale, Andrei Achimaş Cadariu, Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu”;2. Aplicaţii medicale ale informaticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2008;3. Aplicaţii medicale ale statisticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2008;4. Biostatistică. Drugan T, Achimaş A, Ţigan Ş, Editura SRIMA. Cluj-Napoca, 2005;5. Aplicaţii de Informatică Medicală şi Biostatistică, Drugan T, Bolboacă S, Călinici T,

Istrate D, Colosi H, Gălătuş R, Bondor C, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan Ş. Editura SRIMA, Cluj-Napoca, 2004;

6. Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, Drugan T, Bondor C, Bol-boacă S, Călinici T, Colosi H, Gălătuş R, Istrate D, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan S. Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002;

7. Prezentări PowerPoint cursuri: http://www.info.umfcluj.ro/8. Teme laborator: http://www.info.umfcluj.ro/9. Biostatistică Medicală, Țigan S., Achimaş A., Drugan T., SRIMA, Cluj, 1999.

evaluareXX Examen teoretic tip grilă: 70%XX Examen pratic: 30%

49

BIoCHIMIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Biochimie descriptivă, an I

Biochimie metabolică, an IITitularul cursului: Prof. dr. Ileana Olteanu, Conf. dr. Luminiţa Diacones-

cu, Conf. dr. Maria Dronca, Conf. dr. Cristina DruganDepartamentul: 3 - Biologie și medicină molecularăDisciplina: Biochimie medicalăCodul cursului: MED 1 2 05 RO; MED 2 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


An Isem. II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 7 Ex. scris +

ex. practicAn IIsem. I Obligatoriu 3 3 - 42 42 - 80 164 6 Ex. scris +

ex. practicC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


obiective generaleXX Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromole-culari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii.XX Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochi-mice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală:

X- structura şi rolul proteinelor importante din organism- implicaţii medicale;X- structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor;X- enzimele biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din organismele vii-

implicaţii medicale;X- vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi consecinţele lor;X- acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea informaţiei

genetice;X- glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism glucidic deficitar;X- lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în metabolismul lipidic;

50

X- aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice;X- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea

informaţiei genetice;

Conţinutul cursului1. Aminoacizi.2. Structura proteinelor.3. Exemple de proteine.4. Enzime.5. Vitamine şi coenzime.6. Receptori.7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici.8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul glicogenului, glicoliza,

gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo- fosfo-rică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor.10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor cetonici, bi-

osinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metaboliza-re a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor.

Bibliografie1. I. Olteanu- Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2001;2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2000;3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. SRIMA, 2001;4. M. Dronca- Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2002;5. Lehninger- Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003;6. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu- Principles et metodes de la Biochimie Medicale, Ed.

SRIMA, Cluj- Napoca, 2003;7. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Notions fondamentales de Biochimie Medicale, Ed.

SRIMA, Cluj- Napoca, 2003;8. J.D. Rawn- Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990;9. D. Voet, Y.G. Voet- Biochemistry, New York, 1995.


51

FIZIoLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Fiziologie, an ITitularul cursului: Conf. dr. Șoimița Suciu, Conf. dr. Simona Clichic

Șef lucr. dr. Adriana Filip, Șef lucr. dr. Adela Joantă,Șef lucr. dr. Irina Chiș, Șef lucr. dr. Ramona Simedrea,

Departamentul: 2 - FiziologieDisciplina: FiziologieCodul cursului: MED 1 2 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biologie celulară, biofizică.

obiective generaleXX Prezentarea principiilor fundamentale ale fiziologiei, necesare aprofundării ulteri-oare a modului complex de funcţionare a aparatelor şi sistemelor.

obiective specificeXX Însuşirea noţiunilor de bază privind homeostazia mediului intern.XX Acumularea de noţiuni referitoare la diferitele categorii de receptori, neuromedia-tori, citokine.XX Înţelegerea principiilor fundamentale de reglare a funcţiilor organismului.XX Explorarea funcţională a aparatului respirator şi a sistemului nervos.

Conţinutul cursului1. Homeostazia mediului intern. Apa şi compartimentele lichidiene.2. Mecanisme de transport transmembranar.3. Fiziologia aparatului respirator: Rolul funcţional al căilor respiratorii superioa-

re. Mecanica ventilaţiei. Schimburile gazoase la nivel alveolo-capilar. Transportul sangvin al gazelor respiratorii. Reglarea nervoasă şi umorală a respiraţiei.

4. Fiziologia ţesuturilor excitabile.

52

5. Fiziologia sistemului nervos: Somestezia. Ariile somestezice. Durerea. Receptorii pentru durere. Căile de conducere a durerii. Tipuri de durere. Reflexe. Tipuri de reflexe. Reflexe somatice medulare. Şocul spinal. Controlul cortical al motricităţii. Ariile motorii corticale. Funcţiile talamusului. Termoreglarea.

Bibliografie1. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical physiology, Elsevier Saunders, 2005;2. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut, Cluj-Na-

poca, 1992;3. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992;4. Ganong W.F., Review of Medical Physiology, Lange Medical Books/McGraw-Hill,

2005;5. Guyton A.C., John E.Hall, Textbook of Medical physiology. WB Saunders Com-

pany, USA, Sept. 2005;6. Haulica I., Fiziologie umană. Ed. Medicală, Bucureşti, 2007.

evaluareXX Examen scris: 80% din nota finalăXX Examen practic: 10% din nota finalăXX Colocvii: 5% din nota finalăXX Teste săptămânale: 5% din nota finală

53

PRIM AjuToR

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Primul ajutor în urgenţele datorate mediului încon-

jurător, an IDepartamentul: 10 - Anestezie şi Terapie Intensivă şi medicină de

urgențăDisciplina: Anestezie şi Terapie IntensivăTitularul cursului: Conf. dr. Natalia HagăuCodul cursului: MED 1 2 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1 1 - 7 14 - 10 31 2Verificare pe parcursul semestrului



obiective generaleXX Însuşirea unor noţiuni generale privind primul ajutor acordat în urgenţele legate de mediul înconjurător, traumatisme şi intoxicaţii acute.XX Recunoaşterea stopului cardiorespirator şi însuşirea manevrelor de resuscitare îna-fara spitalului sau a serviciilor medicale mobile.

obiective specificeXX Resuscitarea cardiorespiratorie, diagnosticul stopului cardio-respirator, învăţarea suportului vital bazal, dezobstrucţia căilor aeriene superioare, noţiuni legate de si-guranţa salvatorului.XX Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia şi şocul caloric, hipotermia şi de-gerăturile, înecul, avalanşele, răul de înălţime şi de mişcare, recunoaştere şi măsuri de prim ajutor.XXMuşcătura de viperă, de insecte, de animale sălbatice: acordarea primului ajutor.XX Intoxicaţii acute medicamentoase, cu plante toxice, alcool, monoxid de carbon: re-cunoaştere şi măsuri de prim ajutor.XX Traumatismele: evaluare, metode simple de hemostază şi imobilizare.

54

Conţinutul cursului1. Resuscitarea cardiorespiratorie, recunoaşterea stopului cardiac, suportul vital bazal2. Resuscitarea cardiorespiratorie, învăţare pe simulator.3. Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia, hipotermia, avalanşele, înecul,

răul de înălţime şi de mişcare.4. Urgnţele legate de mediul înconjurător: muşcătura de animal sălbatic, de viperă,

înţepăturile de insecte.5. Traumatismele: evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţi moi, metode de

hemostază şi imobilizarea traumatizatului.6. Intoxicaţii acute.7. Demonstraţie practică, trusa de prim ajutor, imobilizarea fracturiloR, toaletă, he-

mostază şi pansamentul plăgilor, tehnica injecţiei subcutanate şi intramusculare.

Bibliografie1. American Heart Association Resuscitation Guideline 2005;2. European Resuscitation Council Guideline 2005;3. Hagău N. Curs de anestezie terapie intensivă şi Caiet de demonstraţii practice pen-

tru studenţii anului IV Medicină Generală. Ed. Medicală universitară UMF Cluj-Napoca, 2008.

4. Chiorean M. Medicină Intensivă (vol II). Editura Prisma, Târgu Mureş, 1998, 399-407.

5. Chiorean M. Managementul bolnavului critic (vol IV). Editura University press, Târgu Mureş, 2006.

6. Reading CJ. Incidence, pathology and treatment of adder (Vipera berus) bites în man. Journal Accidents Emergency Medicine 1996; 13: 346-351.

7. www.emedicine.com/emerg/index.shtml.

evaluareXX Examen scris: 80%XX Examen practic şi portofoliu de activitate: 20%

55

BIoeTICă MeDICALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Bioetică medicală, an ITitularul cursului: Conf. dr. Zanc loan, Conf. dr. Iustin LupuDepartamentul: 18 - Ştiințe socio-umanisteDisciplina: BioeticăCodul cursului: MED 1 1 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 1 - 14 7 - 20 4 2Verificare pe parcursul semestrului


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Studiul disciplinelor biologice şi umaniste din liceu.

obiective generaleXX Asimilarea conceptelor de bază ale eticii medicale şi bioeticii aplicate la contextul medical.

obiective specificeXX Cunoaşterea principiilor fundamentale ale bioeticii, a codurilor eticii medicale şi documentelor internaţionale referitoare la drepturile omului, personalului medical şi pacienţilor. Abordarea unor dileme etice şi studii de caz.

Conţinutul cursului1. Etica şi morala. Valori, virtuţi şi vicii etice.2. Principiile bioeticii medicale:

a) Principiul autonomiei.b) Principiul binefacerii.c) Principiul non-dăunării.d) Echitatea în practica medicală.

3. Coduri ale eticii profesiunii medicale - Jurământul lui Hipocrate, Rugăciunea lui Maimonide, Declaraţia de la Nürnberg, Declaraţia de la Helsinki, Codul Deonto-logic al Colegiului Medicilor din România.

56

4. Eutanasia şi suicidul asistat medical. Dispute pe marginea eutanasiei în lumea me-dicală, religioasă şi laică.

5. Clonarea umană. Argumente pro şi contra clonării umane.

Bibliografie1. Astărăstoaie V., Ortansa Stoica, (2002), Genetică versus bioetică, Iaşi, Editura

Polirom.2. Beauchamp, Tom, James F. Childress, (1989), Principles of biomedical ethics, New

York, Oxford University Press.3. Etchells, Edward, Gilbert Sharpe, Phil Walsh, John R. Williams, Peter Singer, (1996),

Consent, Canadian Medical Association Journal, 155: 177-180.4. Gavrilovici Cristina, (2007), Introducere în bioetică, Iaşi, Ed.Junimea.5. Kleinman, Irwin, Bailys Françoise, Sanda Rodgers, Peter Singer, (1997), Confiden-

tiality, Canadian Medical Association Journal, 156: 521-524.6. Nilstun, Tore, (1997), Paternalism and health behavior, în Gochman David, S., (ed),

Handbook of health behavior research, vol. IV, Relevance for professionals and is-sues for the future, New York, Plenum Press.

7. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, (2006) Bioetică medicală. Principii, dileme, soluţii. Ediţia a III-a revăzută şi completată, Cluj-Napoca, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”.

8. Bioethics, Journal of Medical Ethics, Hastings Center Reports.9. Revista Română de Bioetică.

evaluareXX Test scris - întrebări cu răspunsuri multiple la alegere şi întrebări redacţionale scurte: 80%XX Activitatea la cursuri şi seminarii: 20%

57

ŞTIINţeLe CoMPoRTAMeNTuLuIDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Ştiințele comportamentuluiTitularul cursului: Conf. dr. Gheorghe PopaDepartamentul: 18 - Psihologie medicalăDisciplina: Psihologie clinicăCodul cursului: MED 1 2 09 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 7 35 2 Ex. teoretic (scris)



obiective generaleXX Oferta unui suport teoretic pentru înţelegerea proceselor comportamentale şi sociale.

obiective specificeXX Dezvoltarea cunoştinţelor şi tehnicilor comportamentale care au relevanţă pentru înţelegerea sănătăţii şi bolii, precum şi de aplicarea a acestor cunoştinţe şi tehnici pentru prevenţie, tratament şi reabilitare. Însuşirea unor modele comportamentale care să respecte principiile de bază ale eticii medicale, cu accent asupra înţelegerii actului medical ca un proces complex bio-psiho-social.

Conţinutul cursului1. Introducere în ştiinţele comportamentului. Domeniul ştiinţelor comportamentu-

lui aplicate în sănătate.2. Modele ale asistenţei medicale: modelul biomedical, modelul psihologic, modelul

biopsihosocial.3. Aplicaţii ale principiilor eticii medicale: respectul demnităţii, respectul autonomiei

şi al confidenţialităţii.4. Riscuri diagnostice şi terapeutice: greşeala şi culpa medicală.5. Modele de relaţii medic pacient: modelul paternalist şi modelul autonom.6. Relaţia student-pacient în procesul de învăţământ.

58

7. Aspecte etice ale cercetărilor pe om şi ale noilor descoperiri în genetică.8. Etica transplantului de organe şi ţesuturi.9. Lucrul în echipă: medici, nurse, psihologi, asistenţi sociali, preot, personal tehnic,

paramedici.10. Particularităţi ale îngrijirii bolnavilor cronici.11. Comportamentul bolnavului terminal, comunicarea diagnosticului şi îngrijirile paleative.12. Calitatea vieţii.13. Noţiuni de psihosomatică.14. Comportamentul alimentar, sexual şi fumatul.15. Medicina allopată şi medicina alternativă.

Bibliografie1. Nicolae Miu: Ştiinţele comportamentului, Manual pentru studenţii ciclurilor I, II şi

III de medicină. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2004;2. Dinu M.: Comunicarea. Ed Ştiințifică Bucureşti 1997;

evaluareXX Ex teoretic scris redacţional: 90%XX Portofoliu de activitate şi prezenţa: 10%

ISToRIA MeDICINeIDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Istoria medicineiTitularul cursului: Conf. dr. Cristian BârsuDepartamentul: 18 - Cultură şi sportDisciplina: Istoria medicineiCodul cursului: MED 1 1 10 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 0,5 - 14 7 - 10 31 2Verificare pe parcursul semestrului



59

obiective generaleXX Învăţarea celor mai importante repere ale istoriei diferitelor specialităţi preclinice, medicale şi chirurgicale.XX Oferirea unor exemple celebre de umanism medical.XX Prezentarea unei viziuni generale asupra multiculturalismului în medicina românească.

obiective specificeXX Făurirea cadrului noţional necesar integrării noţiunilor dobândite la diverse discipline.XX Prezentarea evoluţiei anatomiei, histologiei, fiziologiei, anatomiei patologice, bac-teriologiei, chirurgiei şi medicinii interne de-a lungul secolelor.

Conţinutul cursului1. Paleopatologia.2. Medicina în Mesopotamia.3. Medicina în Egiptul antic.4. Medicina în Grecia şi Roma antică.5. Medicina în evul mediu în califatele arabe şi în Europa.6. Renaşterea.7. Fondatorul anatomiei moderne: Vesal.8. Primele etape ale fiziologiei.9. Dezvoltarea chirurgiei.

10. Medicina în secolul al XVII-lea: Wiliamm Harvey şi Thomas Sydenham.11. Primii paşi în microscopie.12. Medicina în secolul al XVIII-lea.13. Bichat şi teoria tisulară.14. Anatomia patologică.15. Chirurgia.16. Metoda anatomo-clinică.17. Medicina în secolul al XIX-lea.18. Cl. Bernard şi medicina experimentală.19. Louis Pasteur fondatorul bacteriologiei ştiinţifice.20. R. Virchow şi anatomia patologică.21. Medicina în secolul al XX-lea.22. Reprezentanţii facultăţilor de medicină din Cluj, Iaşi şi Bucureşti.

Bibliografie1. Bârsu C. – Istoria anatomiei, embriologiei şi histologiei, U.T. Pres, Cluj-Napoca, 2006;

60

2. Bârsu C. – Istoria fiziologiei, biochimiei şi biofizicii, vol. I, U.T. Press, Cluj-Napoca, 2007;3. Bojiţă M., Pascu O., Popescu H., Bârsu C. – Şcoala Clujeană de Medicină şi Farma-

cie, ed. a II-a, Ed. Med. Univ. «I. Haţieganu», Cluj-Napoca, 2004;4. Ionescu C. – Istoria medicinei, Ed. PIM, Iaşi, 2002.5. Ionescu M. – Anatomia umană. Idei, fapte, evoluţie, vol. I, Ed. Scrisul românesc,

Craiova, 1987 şi vol. II, Ed. Dova, Craiova, 1996.6. Porter R. (ed.) – The Cambridge Illustrated History of Medicine, Cambridge Uni-

versity Press, 2001.

evaluareXX Lucrare scrisă: 80%XX Prezenţa la cursuri: 10%XX Test: 10%

LIMBI MoDeRNe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Limba engleză/ franceză/ română, an I-IITitularul cursului: Lector Oana MureșanDepartamentul: 18 - Limbi moderne aplicate în medicinăDisciplina: Limbi moderne aplicate în medicinăCodul cursului: MED 1 12 11 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


IObligatoriu -

2- -

28- 14 84 2

Verificare pe parcursul semestruluiII 2 28


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Cunoaşterea limbii străine la nivel cel puţin intermediar.

obiective generaleXX Dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat;XX Dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic;

61

XX Dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup, clasă;XX Sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic în profesia aleasă, prin lecturi selective

obiective specificeXX La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective:a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi dezacordului în-

tr-o problema medicală; dezbaterea unei probleme controversate;b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru des-

prinderea detaliilor şi informaţiei specifice;c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu

argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezu-mat medical cu structură fixă;

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

Conţinutul cursului1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui Curriculum vitae. 2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic).4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea în vitro, ingineria genetică) - dez-

batere, eseu argumentativ.5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură, redactare.6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare.7. Prezentarea orală.

Bibliografie1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 19992. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English în Medicine, Cambridge University Pre-

ss, 19983. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington,

19954. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 20045. Ancuţa Radu - Langue Française Appliquée en Médecine, Editura Medicală Uni-

versitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-Napoca, 20056. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European, Iaşi, 19997. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj, 2003

evaluare

62

XX Verificare pe parcurs: activitatea din timpul cursului practic + portofoliu: 50%XX Test scris: 25%XX Verificare orală 25%

eDuCAţIe FIZICă ŞI SPoRT

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Educaţie fizică şi sport, an I, IITitularul cursului: Prof. dr. Traian BocuDepartamentul: 18 - Cultură şi sportDisciplina: Educaţie fizică şi sportCodul cursului: MED 1 12 12 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu - 2

1 - - 42 - 42 84 1 Evaluare pe parcurs


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Educaţie fizică şi sport.

obiective generaleXXMenţinerea unei stări optime de sănătate.XX Favorizarea proceselor de creştere şi realizarea unei dezvoltări fizice armonioase.XX Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de sport.XX Formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi şi priceperi motrice (de bază şi utilitar-aplicative sau specifice unor ramuri de sport).XX Formarea capacităţii şi a obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii.XX Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttrau-matice şi a celor cauzate de unele boli.XX Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic şi responsabilităţii sociale.

63

XX Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor prac-tice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor (elaborarea a 10-12 programe-cadru).

obiective specificeXX Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tac-tice specifice sporturilor individuale şi de echipă.XX Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază. XX Efectuarea unor activităţi specifice formării deprinderilor de practicare sistematică şi individuală a activităţilor fizice.XX Diversificarea activităţii de educaţie fizică şi sport în raport cu opţiunile studenţilor, conform configuraţiei biomotrice individuale (condiţia fizică individuală). XX Aplicarea unui program curricular deschis şi liber, efectuat în limitele programei sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.XX Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referi-toare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii unei stări de sănătate optime, sau în scop terapeutic.XX Promovarea tratării individualizate a studenţilor, în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport.XX Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofer-tei (arte marţiale, turism, schi, tir etc.), de către studenţii din anii mari sau absol-venţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport; se preconizează şi în cazul existenţei unui număr mare de opţiuni pentru aceeaşi ofertă.XX Organizarea unor activităţi în sistem comasat (sporturi de iarnă sau sporturi a căror desfăşurare depinde de un anotimp favorabil cum ar fi fotbalul şi turismul).XX Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, coo-perare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară (mobilitatea în cooperare cu facultăţile având alt profil decât cel de educaţie fizică, aflate sub coordonarea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi cu cele ale Universităţii Tehnice).

Conţinutul cursuluiA) Ramuri de sport individuale (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice

M, B şi FB). unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial

64

sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice.XX Atletism (B+F); Aqua Gim (B+F); Badminton (B+F); Culturism-haltere (fitnes) (B+F); Gimnastică aerobică (F); Înot B+F); Karate B+F); Tenis de câmp (B+F); Tenis de masă (B+F); Tir sportiv cu arme de aer comprimat (B+F); Schi + Turism (B+F); Şah (B+F).

B) Ramuri de sport colective (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB).XX Baschet (B+F); Fotbal (B+F); Handbal (B+F); Dans sportiv + Salsa (B+F); Dans Mo-dern + Majorete (F); Volei (B+F).

C) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală minimum 6 luni, după care se continuă cu opţiunea pentru o ramură de sport (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice S şi FS).XX Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor motrice – viteza, co-ordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării ca-lităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.XX Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.

D) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative.XX Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi de recuperare.

e) Activităţi sportive ca alternativă la efortul fizic, pentru studenţii cu C.I. absolute (ramuri de sport amotrice sau care necesită un efort fizic scăzut, recomandate ca alternativă la efort fizic).XX Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne, referate, bibliografie).XX Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: Tenis de masă; Tir cu arma cu aer comprimat; Turism; Şah.

Bibliografie1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Şti-

inţă 2007.2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa

Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008.3. Regulamentele ramurilor sportive practicate, manuale şi cursuri specifice activită-

ţilor de educaţie fizică şi sport.

evaluareXX Evaluare pe parcurs. Sistem punctaj centezimal acordat pe baza de Software SpManager 2008

65

ANULXIIANAToMIe ŞI eMBRIoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Anatomie clinică, topografică şi secţională, an IITitularul cursului: Conf. dr. Letiţia Banias, Conf. dr. Andreea Seceleanu,

Conf. dr. Bianca Szabo, Șef lucr. dr. Dana BlidaruDepartamentul: 1 - Anatomie şi embriologieDisciplina: Anatomie şi embriologieCodul cursului: MED 2 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred





obiective generaleXX Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi pe segmente.XX Însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă.XX Construcţia unor reprezentari ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal.XX Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor date de anatomie topografică şi secţională cu utilitate medico-chirurgicală şi investigativă imagistică.

Conţinutul cursului1. Generalităţi despre sistemul nervos central.2. Dezvoltarea sistemului nervos central. Anomalii.3. Anatomia clinică a măduvei spinării, trunchiului cerebral, cerebelului, diencefalu-

lui, telencefalului, spaţiului subarahnoidian şi a ventriculilor cerebrali.4. Anatomia secţio/nală a sistemului nervos central la adult şi la vârsta fetală.

66

5. Fundamentarea anatomică a metodelor imagistice de investigaţie cranio-cerebrală.6. Anatomia clinică a organelor de simţ. Dezvoltare. Anomalii.7. Anatomia topografică şi secţională a membrelor.8. Anatomia clinică a regiunilor pleuropulmonare.9. Anatomia secţională a mediastinului.

10. Anatomia clinică a peretelui abdominal antero-lateral şi posterior.11. Spaţiul retroperitoneal. Bazele anatomice ale abordului medico chirurgical a cavi-

tăţii abdominale.12. Bazele anatomice ale abordului medico-chirurgical şi investigativ al organelor ge-

nitourinare (pelvis şi perineu).13. Secţiuni anatomice transversale la nivelul gâtului.14. Fundamentarea anatomică a unor tehnici investigative şi curative la nivel cervical

(traheotomie, abord vascular la nivelul gâtului).15. Bazele anatomice ale investigaţiei şi abordului medico- chirurgical al orbitei, a cavi-

tăţilor nazale, a sinusurilor paranazale, a urechii medii şi interne.

Bibliografie1. PAPILIAN, V.: Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucureşti, 2003;2. PAPILIAN, V.:Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucureşti, 2003;3. ANA NADIA SCHMIDT: Embriologie generală, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu”, 2005;4. ANA NADIA SCHMIDT: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002;5. GRIGORESCU-SIDO, FR: Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii

de Ştiintă, 2006;6. GIORGIA, R., ANA NADIA SCHMIDT: Anatomia omului. Sistemul nervos cen-

tral, Editura UMF Cluj Napoca, 1993;7. GRIGORESCU- SIDO.FR.: Anatomia omului. Generalităţi. Editura Casa Cărţii de

Ştiintă, 2009;8. GRIGORESCU-SIDO, FR., BLIDARU, M., BLIDARU, D.: Neuroanatomie în sche-

me, Editura Casa Cărţii de Ştiintă, 2004;9. GRIGORESCU- SIDO.FR, ANDREEA SECELEANU: Anatomie Humaine. Généra-

lités. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu’” 2009;10. BIANCA SZABO – Upper and lower limbs. Topographic Anatomy. Clinical Data.,

Editura Medicală Universitară, 2006, Cluj Napoca;11. BIANCA SZABO, FR. GRIGORESCU SIDO – Anatomy of the human being. Ge-

neralities. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, Cluj Napoca;12. ALBU, I., GIORGIA, R.: Anatomie Clinică, Editura ALL, Bucureşti, 2004;

67


BIoCHIMIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Biochimie descriptivă, an I

Biochimie metabolică, an IITitularul cursului: Prof. dr. Ileana Olteanu, Conf. dr. Luminiţa Diacones-

cu, Conf. dr. Maria Dronca, Conf. dr. Cristina DruganDepartamentul: 3 - Biologie şi medicină molecularăDisciplina: Biochimie medicalăCodul cursului: MED 1 2 05 RO; MED 2 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


An Isem. II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 50 106 7 Ex. scris +

ex. practicAn IIsem. I Obligatoriu 3 3 - 42 42 - 80 164 6 Ex. scris +



obiective generaleXX Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromole-culari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii.XX Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochi-mice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală:

X- structura şi rolul proteinelor importante din organism- implicaţii medicale;X- structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor;

68

X- enzimele biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din organismele vii- implicaţii medicale;

X- vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi consecinţele lor;X- acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea informaţiei

genetice;X- glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism glucidic deficitar;X- lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în metabolismul lipidic;X- aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice;X- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea

informaţiei genetice;

Conţinutul cursului1. Aminoacizi.2. Structura proteinelor.3. Exemple de proteine.4. Enzime.5. Vitamine şi coenzime.6. Receptori.7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici.8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul glicogenului, glicoliza,

gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo- fosfo-rică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor.10. Metabolismul lipidelor: - oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor cetonici, bi-

osinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metaboliza-re a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor.

Bibliografie1. I. Olteanu- Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2001;2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”,

2000;3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Biochimie Metabolică, Ed. SRIMA, 2001;4. M. Dronca- Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, 2002;5. Lehninger- Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003;6. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu- Principles et metodes de la Biochimie Medicale, Ed.

SRIMA, Cluj- Napoca, 2003;

69

7. C. Drugan, Ghe Jebeleanu- Notions fondamentales de Biochimie Medicale, Ed. SRIMA, Cluj- Napoca, 2003;

8. J.D. Rawn- Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990;9. D. Voet, Y.G. Voet- Biochemistry, New York, 1995;


HISToLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Histologie - Țesuturi, an II sem. ITitularul cursului: Conf. dr. Carmen Mihaela Mihu,

Conf. dr. Maria Crișan, Conf. dr. Alina SovreaDepartamentul: 1 - HistologieDisciplina: HistologieCodul cursului: MED 2 12 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 40 96 4Ex. scris + ex. practic (oral)



obiective generaleXX Histologia, alături de anatomie, fiziologie şi morfopatologie, reprezintă una dintre ştiinţele biologice fundamentale care constituie baza învăţământului medical teo-retic şi practic. XX În prima parte a cursului, Histologie-ţesuturi se studiază structura microscopică şi electronomicroscopică a ţesuturilor, în corelaţie cu evoluţia şi histofiziologia lor.

70

obiective specificeXX În cadrul lucrărilor practice studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a dia-gnosticului de ţesut. Noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cu-noştinţe legate de patologie în anii următori de studiu. XX Se acordă importanţă deosebită studiului individual al preparatelor histologice, încercând astfel să oferim studenţilor deprinderi practice atât în ceea ce priveşte lucrul cu microscopul cât şi formarea unei gândiri medicale, insistând pe elemen-tele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.

Conţinutul cursului1. Introducere.2. Ţesuturi epiteliale de acoperire şi glandulare.3. Ţesuturi epiteliale simple, stratificate şi de tip particular.4. Epitelii glandulare exocrine, endocrine şi mixte. 5. Ţesuturi conjunctive. Caractere generale. Clasificarea ţesuturilor conjunctive. Ţesuturi

conjunctive embrionare şi comune (propriu zise). Ţesuturi conjunctive specializate.6. Ţesutul cartilaginos: hialin, elastic, fibros. Discul intervertebral.7. Ţesuturile osoase: compact şi spongios. 8. Ţesuturi musculare. Ţesutul muscular striat scheletal, cardiac şi ţesut muscular neted. 9. Sistemul vascular. Structura histologică a arterelor, venelor şi capilarelor.

10. Sistemul hemoimun. Generalităţi. Definiţie. Măduva hematogenă. Hematopoeza: eritropoeza, granulocitopoeza, trombocitopoeza, limfocitopoeza şi monocitopoeza.

11. Ţesut limfoid. Clasificare, generalităţi, limfocite T şi limfocite B. Timus. Splină. Limfoganglion.

12. Ţesut nervos şi sistem nervos. Neuronul şi nevroglia. Clasificare. Sistem nervos pe-riferic: nervul şi ganglionii spinali şi vegetativi.

Bibliografie1. Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997;2. Henrikson Ray, Histology. Williams and Wilkins 1998;3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. I. Cluj-Napoca: Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu”; 1998;4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. 2. Cluj-Napoca: Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu”; 1999; 5. Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition. Lange Medi-

cal Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division; 2003;6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition, Lipincott,

Williams & Wilkins. 2003;

71

7. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crişan, Alina Sovrea, Mariana Mărginean. Histolo-gie Generală Vol. I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

evaluareXX Examen scris: 50%XX Examen practice: 40%XX Activitatea din timpul semestrului: 10%

HISToLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Histologie - Organe, an II sem. IITitularul cursului: Conf. dr. Carmen Mihaela Mihu,

Conf. dr. Maria Crișan, Conf. dr. Alina SovreaDepartamentul: 1 - HistologieDisciplina: HistologieCodul cursului: MED 2 12 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

IndividualTO

TAL

Cred





obiective generaleXX Histologie –Organe studiază structurile histologice ale organelor, legate pe de o par-te de procesele fiziologice şi patologice la nivel molecular, iar pe de altă parte de mo-dificările structurale datorate vârstei şi stărilor patologice. Aceste noţiuni sunt legate de aspecte clinice, servind astfel ca bază pentru formarea unei gândiri medicale.

obiective specificeXX Studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de organ. Se insistă pe elementele histologice de diagnostic diferenţial.Noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe legate de patologie.

72

XX Studenţii deprind o gândire medicală fiind obişnuiţi cu elementele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.

Conţinutul cursului1. Sistemul digestiv. Cavitatea bucală. Planul general de organizare a tubului digestiv.

Esofag. Stomac. Intestin subţire. Intestin gros. Apendice. Rect. Ficat. Pancreas. 2. Sistem respirator. Fose nazale. Mucoasa olfactivă. Faringe. Laringe. Trahee. Plămân. 3. Sistem renal. Rinichi. Căi urinare: calice, ureter, vezică urinară, uretră. 4. Sistem endocrin. Generalităţi. SED. Hipofiza. Suprarenala. Tiroida. Paratiroidele.

Epifiza. 5. Aparat genital masculin. Testicul. Prostata. Veziculele seminale. Glandele bulbo-uretrale. 6. Aparat genital feminin. Ovar. Trompa uterină. Uter. Modificări ciclice ale endometrului.7. Uterul gravid. Placenta. Glanda mamară, în repaus şi în activitate secretorie. 8. Organe de simţ. Tegumentul şi anexele tegumentare (glande sebacee, sudoripare şi

fanere cutanate). Globul ocular. Urechea internă şi organul lui Corti.

Bibliografie1. Gartner LP, Hiatt JL. Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997; 2. Henrikson Ray, Histology. Williams and Wilkins, 1998;3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. I. Cluj-Napoca: Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 1998;4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV. Histologie. vol. 2. Cluj-Napoca: Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 1999;5. Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition. Lange Medi-

cal Books;Mc. Graw-Hill Medical Publishing Division, 2003;6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W. Histology a Text and Atlas, 4th edition, Lipincott,

Williams & Wilkins, 2003; 7. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crişan, Alina Sovrea, Mariana Mărginean. Histolo-

gie Generală Vol. I, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006.

evaluareXX Examen scris: 50%XX Examen practice: 40%XX Activitatea din timpul semestrului: 10%

73

FIZIoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Fiziologie specială, an IITitularul cursului: Prof. dr. Adriana Mureșan, Prof. dr. Remus OrășanDepartamentul: 2 - FiziologieDisciplina: FiziologieCodul cursului: MED 2 12 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 3

333 - 42

424242 - 120 204 10 Ex. scris +

ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biologie celulară, biofizica, fiziologia I.

obiective generaleXX Studierea proceselor fiziologice complexe, ca bază a înţelegerii mecanismelor pato-genetice şi a conduitei terapeutice.XX Studierea mecanismelor de reglare a funcţiilor vitale.

obiective specificeXX Integrarea funcţiilor de la nivel molecular-celular, la nivel de ţesut-organ, pentru înţelegerea funcţionării diferitelor organe, sisteme şi a interacţiunilor dintre ele. XX Reglarea nervoasă şi umorală a funcţiilor organismului.XX Înţelegerea şi însuşirea unor principii de bază ale examinărilor paraclinice şi de la-borator şi dezvoltarea unor aptitudini practice.

Conţinutul cursului1. Fiziologia sângelui: Funcţiile sângelui. Volemia. Eritrocitul. Eritopoieza. Grupele

sanguine. Leucocitele. Imunitatea. Plachetele sanguine. Hemostaza şi coagularea sângelui. Fibrinoliza.

2. Fiziologia aparatului cardiac: Fiziologia inimii. Proprietăţile miocardului. Ciclul cardiac. Manifestările activităţii cardiace. Consecinţele funcţionale ale activităţii cardiace. Performanţa cardiacă.

74

3. Hemodinamica: Noţiuni generale de hemodinamică. Proprietăţile fiziologice ale sistemului vascular. Presiunea arterială. Reglarea neuro-umorală a presiunii arteri-ale. Pulsul arterial. Circulaţia capilară. Circulaţiile regionale: coronariană, hepatică, cerebrală, pulmonară, renală. Reglarea cardio-vasculară.

4. Fiziologia excreţiei renale: Funcţiile rinichiului în menţinerea homeostaziei mediu-lui intern. Formarea urinii: procese fiziologice glomerulare şi tubulare. Micţiunea.

5. Fiziologia digestiei: Particularităţile morfo-funcţionale ale aparatului digestiv. Digestie (bucală, gastrică, intestinală). Absorbţia la nivelul tractului digestiv. Funcţia motorie a tractului alimentar. Reglarea tractului gastro-intestinal. Reglarea aportului hidric şi alimentar.

6. Fiziologia glandelor endocrine: Mecanismele de acţiune ale hormonilor. Fiziologia glandei hipofize. Fiziologia glandei tiroide. Fiziologia glandelor paratiroide. Fizio-logia glandelor suprarenale. Fiziologia pancreasului endocrin. Fiziologia gonadelor.

Bibliografie1. Anghel I, Dorofteiu M., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-Napoca, 1997;2. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical physiology, Elsevier Saunders, 2005;3. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut, Cluj-Na-

poca, 1992;4. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992;5. Ganong W.F., Review of Medical Physiology, Lange Medical Books/McGraw-Hill, 2005;6. Guyton A.C., John E.Hall, Textbook of Medical physiology. WB Saunders Com-

pany, USA, 2005;7. Haulica I., Fiziologie umană. Ed. Medicală. Bucureşti, 2007.

evaluareXX Examen scris: 70% din nota finalăXX Examen practic: 10% din nota finalăXX Colocvii: 10% din nota finalăXX Teste săptămânale: 10% din nota finală

75

MICRoBIoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Microbiologie generală, an IITitularul cursului: Prof. dr. Monica Junie, Prof. dr. Doina MatincaDepartamentul: 16 -MicrobiologieDisciplina: MicrobiologieCodul cursului: MED 2 12 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 2

222 - 28

282828 - 50

50106106

44

Ex. teoretic + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biologie celulară şi moleculară.

obiective generaleXXMicrobiologie fundamentală. XX Bacteriologie, parazitologie şi micologie fundamentală.XX Virusologie generală şi Virusologie clinică. XX Studiul microoganismelor şi relaţia lor cu gazda umană, mediul biotic şi abiotic.XX Integrarea bacteriologiei, virusologiei, parazitologiei şi micologiei intr-o singură disciplină.

obiective specificeXX Asimilarea cunoştinţelor de bază de microbiologie fundamentală. XX Aplicarea acestor noţiuni în domeniile de bază din medicină: cercetarea medicală, diagnosticul molecular şi epidemiologia infecţiilor. XX Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea şi iden-tificarea microorganismelor. XX Pregătirea studenţilor pentru efectuarea unor tehnici minime de laborator necesare unui medic de medicină generală.

Conţinutul cursului1. Lumea microorganismelor: Definiţie, istoric, taxonomie. Clasificare. Grupe filoge-

76

netice de importanţă medicală.2. Bacteriologie fundamentală: Regnul Procariota. Morfologie bacteriană. Fiziologie

bacteriană. Genetică bacteriană (Evoluţie şi adaptare în lumea bacteriană). Eredi-tatea şi variabilitatea bacteriilor: replicarea, recombinarea ADN, transcrierea infor-maţiei genetice, transfer de material genetic (plasmide, elemente genetice transpo-zabile, bacteriofagi), Chimioterapia antibacteriană (mecanism de acţiune, ţinta de acţiune). Mecanisme moleculare de dobândire a rezistenţei la antibiotice (rezisten-ţa naturală, dobândită, rezistenţa multiplă, selecţia bacteriilor multiplu rezistente la antibiotice în mediul spitalicesc). Infecţia şi patogenitatea microorganismelor.

3. Parazitologie şi micologie fundamentală: Paraziţii unicelulari cu celula eucariotă: Protozoare, Helminti- Caractere generale; Fungi: Caracterele generale.

4. Virusologie generală şi moleculară. Virusuri: Proprietăţi generale, Clasificare, Re-plicarea virusurilor, Genetica şi chimioterapia antivirală.

5. Virusologie clinică: Reprezentanţi, infecţii produse, patogeneza şi diagnosticul de laborator al infecţiilor virale produse de virusurile din fam. Picornaviridae, Ortho-mixiviridae, Paramixoviridae, Adenoviridae, Herpesviridae, Papovaviridae, Poxvi-ridae, virusurile hepatitice, Retroviridae: HIV, Togaviridae, Bunyaviridae, Arenavi-ridae, Filoviridae

Bibliografie1. Monica Junie. Microbiologie fundamentală, Editura U.M.F. „Iuliu Haţieganu” Cluj-

Napoca, 2004, ISBN: 973-693-052-1, 220 pag2. Doina Matinca. Antibiotice. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-

Napoca, 2002.

evaluareXX Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale: 70%XX Teste de verificare pe perioada anului oral/scris: 10%XX Examen practic: 20%

77

GeNeTICă MeDICALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Genetică medicală, an IITitularul cursului: Prof. dr. Pop I. VictorDepartamentul: 3 - Biologie şi medicină molecularăDisciplina: Genetică medicalăCodul cursului: MED 2 12 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 1

212 - 14

281428 - 40

8086

13624

Ex. teoretic + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biochimie medicală; Biologie celulară şi moleculară

obiective generaleXX Înţelegerea legilor eredităţii şi variabilităţii normale şi patologice.XX Înţelegera bazelor moleculare generale ale a patologiei umane.XX Înţelegerea impactului geneticii în medicină.

obiective specifice XX Înţelegerea structurilor, mecanismelor şi legilor de bază ale stocării, transmiterii şi expresiei informaţiei ereditare pentru formarea, dezvoltarea şi funcţionarea orga-nismului uman.XX Înţelegerea rolului important pentru baza conceptuală a medicinii deoarece oferă o nouă perspectivă medicinii moderne, dominată de biologia moleculară a celulei, genetică şi imunologie.

Conţinutul cursului

CuRS 1-a. Genetica medicală şi ştiinţele sănătăţii: genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilită-

ţii; genetica umana (disciplină fundamentală, clinică şi medico socială); importanţa geneticii în medicina modernă.

1-b. Aparatul genetic al celulelor: aparatul genetic; cromosomii umani;anomaliile

78

cromosomiale; clasificarea anomaliilor cromosomiale; consecinţele fenotipice ale anomaliilor cromosomiale; frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromosomiale.

2. Genomul uman: date generale; genomul nuclear; genomul mitocondrial; schiţa secvenţei genomului uman; demonstrarea rolului genetic al ADN; individualitatea genetică şi biologică.

3. Structura genei: Concepţia clasică despre structura genei (gena - unitate de struc-tură a materialului genetic; fenomenele de linkage şi crossing-over); Concepţia actuală despre structura genei (anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune şi gene specifice; gene unice şi familii de gene; elemente genetice mobile.

4. Expresia informaţiei ereditare: concepţia clasică despre funcţia genei; concepţia actuală despre funcţia genei; genele controlează sinteza unor produşi specifici; co-dul genetic.

5. Reglarea expresiei genelor: reglarea pretranscripţională; reglarea transcripţiona-lă; reglarea posttranscripţională; reglarea translaţională, reglarea posttranslaţională (alosteria).

6. Transmiterea informaţiei ereditare: transmiterea informaţiei genetice de la celulă la celulele fiice; transmiterea informaţiei genetice de la părinţi la descendenţi; ere-ditatea monogenică mendeleană (legea segregării, legea asortării independente); ereditatea monogenică non-mendeleană, ereditatea poligenică şi multifactorială

7. Evaluarea cunoştinţelor teoretice = T-1 [Cursurile 1-6]. 8. Variabilitatea informaţiei ereditare: surse de variabilitate ereditară; mutaţiile ge-

nice; tipuri şi mecanisme de producere a mutaţiilor genice; consecinţe genotipice şi fenotipice ale mutaţiilor genice; bazele moleculare şi biochimice ale bolilor mo-nogenice; mutaţii cu pierderea funcţiei; mutaţii cu câştig de funcţie; mutaţii cu do-bândirea unei funcţii noi,mutaţii cu expresie heterocronică sau ectopică, cauzele şi frecvenţa mutaţiilor genice; polimorfismele genetice.

9. Ecogenetica şi farmacogenetica: ecogenetica; farmacogenetica farmacogenetica metabolismului medicamentelor; polimorfisme genetice cu efecte indirecte asupra răspunsului la medicamente; farmacogenomica şi variabilitatea farmacodinamică.

10. Imunogenetica; componentele sistemului imun; mecanismele genetice care stau la baza generării diversităţii imunoglobulinelor (formarea lanţurilor uşoare, formarea lanţurilor grele, mecanismele rearanjării genelor din regiunea variabilă, factori care contribuie la generarea diversităţii imunoglobulinelor, asocierea genei constante şi comutarea de clasă); mecanismele genetice ale diversităţii TCR; complexul major de histocompatibilitate; genele MHC; proprietăţile şi funcţiile sistemului MHC; sistemul HLA şi asocierea cu diverse afecţiuni.

11. Oncogenetica: clase de gene implicate în dezvoltarea cancerului,oncogenele; gene-le supresoare ale creşterii tumorale.anomalii citogenetice în cancer.

12. Genetica dezvoltării şi anomaliile congenitale: genetica dezvoltării; categorii de

79

gene implicate în dezvoltare; procese majore în dezvoltarea embrionară; anomaliile congenitale; clasificarea anomaliilor congenitale; cauzele anomaliilor congenitale; profilaxia anomaliilor congenitale; controlul genetic al sexualizării; retardul mental definiţie, clasificare, prevalenţă; etiologia retardului mental.

13. Genetica populaţiilor şi sănătatea publică: frecvenţa genelor şi genotipurilor în populaţiile umane; factori care influenţează frecvenţa alelică şi genotipică, bolile genetice; clasificarea genetică a bolilor; caracterele generale ale bolilor genetice; im-pactul şi consecinţele bolilor genetice asupra stării de sănătate; abordarea genetică în medicină.

14. Evaluarea cunoştinţelor teoretice = T-2 [Cursurile 8-13]

Lucrări PRACTICe 1. Morfologia cromosomilor umani: elemente morfologice şi funcţionale comune

tuturor cromosomilor (cromatidele, centromerul, telomerele); elemente morfolo-gice comune unor cromosomi (sateliţii, constricţiile secundare, situsurile fragile); benzile cromosomice – elemente specifice fiecărui cromosom; heteromorfismul cromosomilor umani.

2. AnalizaXcromosomilorXumani: metode de obţinere a cromosomilor; tehnici de analiză cromosomială; clasificarea şi nomenclatura cromosomilor umani; aplicaţi-ile medicale ale analizei cromosomiale.

3. DiagnosticulXcitogeneticXantenatal: indicaţiile diagnosticului prenatal; tehni-cile de diagnostic prenatal; analize de laborator efectuate pe celule fetale; avantajele diagnosticului prenatal.

4. DiagnosticulX citogeneticX postnatal: indicaţiile diagnosticului cromosomial; anomaliile cromosomiale numerice; anomaliile cromosomiale structurale; disomii uniparentale.

5. CitogeneticaXmolecularăX-XtehnicileXFISH: principiul tehnicii FISH în analiza anomaliilor cromosomiale; variante ale tehnicii FISH; tipuri de sonde utilizate; in-dicaţii, aplicabilitate, exemple

6. Metode de analiză moleculară a genelor I: tehnicile de bază ale diagnosticului mo-lecular (izolarea ADN genomic, clonarea acelulară a ADN–metoda PCR); secţiona-rea cu enzime de restricţie (analiza RFLP), separarea fragmentelor prin electoforeză în gel, metode directe de diagnostic molecular (metoda ASO, metoda ARMS-PCR)

7. Evaluarea cunoştinţelor practice = P-1 [LP 1-6] 8-a. Metode de analiză moleculară a genelor II: metode de analiză a acizilor nucleici;

analiza secvenţei nucleotidelor din ADN; definiţia, tipurile şi obiectivele genotipă-rii; aplicaţiile medicale ale genotipării.

8-b. Diagnosticul molecular: tipuri şi mecanisme de producere a mutaţiilor genice; nomenclatura mutaţiilor genice.

9. Diagnosticul molecular - aplicatii ale geneticii în medicina legala: polimorfis-

80

mele genetice, markerii genetici; amprenta de ADN: aplicabilitate (stabilirea pater-nitatii, identificarea de persoana). Analiza VNTR. Analiza STR.

10. Caractere ereditare normale şi patologice: caractere fenotipice pur ereditare; caracterele de specie; caracterele ereditare normale şi patologice; caractere deter-minate de interacţiunea ereditate-mediu; caracterele multifactoriale normale şi patologice; relaţia genotip-fenotip-mediu; tipuri de ereditate mendeleană; arborele genealogic

11. Ereditatea monogenică mendeleană I: ereditatea autosomal-dominantă; caracte-ristici şi criterii de transmitere AD; excepţii de la regulile transmiterii AD, expresi-vitatea variabilă.

12. Ereditatea monogenică mendeleană II: ereditatea autosomal-recesivă; caracteris-tici şi criterii de transmitere AR; consangvinitatea în afecţiunile recesive; heterozi-goţii în afecţiunile recesive; heterozigoţii compuşi.

13. Ereditatea monogenică mendeleană III: ereditatea legata de sex; ereditatea X-re-cesivă (criteriile transmiterii recesive legate de X, mutaţii noi, femei afectate de bo-lile recesive legate de X, riscul genetic), ereditatea X-dominantă.

14. Evaluarea cunoştinţelor practice = P-2 [LP 8-13].

Bibliografie1. Genetica Medicală. M.Covic, D. Ştefănescu, I. Sandovici. Editura Polirom, Iaşi 2004.

evaluare XX Examen scris: 50%XX Examen oral: 50%

81

PSIHoLoGIe MeDICALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Psihologie educațională, an IITitularul cursului: Prof. dr. Doina Cozman, Conf. dr. Horia ComanDepartamentul: 18 - PsihologieDisciplina: Psihologie clinicăCodul cursului: MED 2 1 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 14 42 2 Ex. scris


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Ştiinţele comportamentului, Pedagogie medicală.

obiective generaleXX Dobândirea de cunoştinţe despre funcţiile psihologice implicate în procesul educaţional.

obiective specificeXX Strategii de îmbunătăţire a memoriei.XX Identificarea factorilor ce facilitează învăţarea.XX Evaluarea inteligenţei.XX Rolul motivaţiei în procesul educaţional.

Conţinutul cursului1. Sistemul cognitiv uman.2. Memoria.3. Gândirea şi raţionamentul.4. Învăţarea.5. Inteligenţa.6. Dezvoltarea inteligenţei.7. Motivaţia şi voinţa.

Bibliografie1. D. Cosman, C. Stan. (2006). Teoria şi practica evaluării didactice, Ed. Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca.

82

2. D. Cosman. (2002). Pedagogie Medicală, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţiega-nu”, Cluj Napoca.

3. T. Manea, M. Manea. (2006). Elementte de pedagogie didactică şi psihopedagogie, Ed. Universitară Carol Davila Bucureşti.

4. G. Scripcaru, V. Astarastoaie, C. Scripcaru, S.I. Damian. (2009). Elemente de peda-gogie Medicală, Ed. Junimea, Iaşi.

evaluareXX Examen scris tip grilă.

MeToDoLoGIA CeRCeTăRII ŞTIINţIFICeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Metodologia cercetării ştiințificeTitularul cursului: Prof. dr. Andrei Achimaș CădariuDepartamentul: 5 - Informatică medicală şi biostatisticăDisciplina: Metodologia cercetării ştiințificeCodul cursului: MED 2 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 56 112 3Ex. teoretic (grilă) + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet : WWW şi e-mail.XX Cunoaşterea materiei predate în cadrul cursurilor de Informatică Medicală şi Biostatistică.

obiective generaleXX Cercetarea clinică, implică în egală măsură atât producătorul de ştiinţă (designerul şi executantul studiului), cât şi consumatorul de ştiinţă (practicianul doritor să apli-ce rezultatele unui studiu), deci o populaţie largă şi heterogenă.

83

obiective specificeXX Este extrem de important ca medicii, producătorii şi consumatorii de cercetare, să înţeleagă utilizarea şi limitele tehnicilor statistice.

Conţinutul cursului 1. Introducere.2. Strategia cercetării medicale. Etapele unui studiu.3. Documentarea. Culegerea. Variabile.4. Erori sistematice. Descrierea unui fenomen de sănătate.5. Evaluarea unui procedeu diagnostic.6. Punerea în evidenţă a unor factori de risc sau prognostici.7. Analiza datelor de supravieţuire. 8. Trialul clinic.9. Alegerea metodei statistice.

10. Metanaliza. Evidenţe.11. Estimarea şi testarea ipotezelor statistice.12. Prezentarea datelor. Redactarea medicală.13. Etica cercetării medicale.


cală Universitară „Iuliu Haţieganu”2. Aplicaţii medicale ale informaticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 20083. Aplicaţii medicale ale statisticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 20084. Biostatistică. Drugan T, Achimaş A, Ţigan Ş, Editura SRIMA. Cluj-Napoca, 2005.5. Aplicaţii de Informatică Medicală şi Biostatistică, Drugan T, Bolboacă S, Călinici T,

Istrate D, Colosi H, Gălătuş R, Bondor C, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan Ş.. Editura SRIMA, Cluj-Napoca, 2004.

6. Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, Drugan T, Bondor C, Bol-boacă S, Călinici T, Colosi H, Gălătuş R, Istrate D, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan S. Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002.

7. Prezentări PowerPoint cursuri: http://www.info.umfcluj.ro/8. Teme laborator: http://www.info.umfcluj.ro/9. Biostatistica Medicală, Tigan S., Achimas A., Drugan T., SRIMA, Cluj, 1999.


84

ASISTeNţA PRIMARă A STăRII De SăNăTATeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Asistența primară a stării de sănătate, an IITitularul cursului: Prof. dr. Ioan Stelian BocșanDepartamentul: 5 - Medicină comunitară şi de familieDisciplina: EpidemiologieCodul cursului: MED 2 2 09 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 3 3 - 21 21 - 40 82 3 Ex. scris



obiective generaleXX Cunoaşterea principiilor fundamentale – medicale, organizaţionale şi manageriale ale conceptului de asistenţă primară a stării de sănătate şi ale epidemiologiei funda-mentale ca instrumente de evaluare şi decizie în asistenţa primară a stării de sănătate.

obiective specifice1. Cunoaşterea structurii, funcţionalităţii, responsabilităţilor şi managementului sis-

temului de asistenţă a stării de sănătate la nivel naţional şi internaţional.2. Cunoaşterea factorilor condiţionali ai stării de sănătate şi ai factorilor promoţionali

ai sănătăţii la nivel comunitar.3. Epidemiologia fundamentală – istoric, obiective, domenii de aplicare, metode (su-

praveghere, investigaţie, analiză, evaluare).4. Cauzalitatea.5. Epidemiologia clinică.6. Epidemiologia fundamentală a infecţiilor.7. Profilaxia.8. Asistenţa primară a stării de sănătate.

Conţinutul cursuluiCuRS:

1. Introducere în medicina comunitară.a. Noţiunea de sănătate – sănătate individuală şi sănătate comunitară. Factori

85

determinanţi ai sănătaţii. Conceptul de Medicină comunitară şi sănătate co-munitară. Succese şi eşecuri ale sănătăţii publice.

b. Metodele sănătăţii comunitare în promovarea, păstrarea şi refacerea sănătăţii. 2. Epidemiologia. Istoric. Definiţia epidemiologiei ca ştiinţă şi practică. Domenii de

utilizare ale epidemiologiei. Metoda epidemiologică. Raţionamentul epidemiolo-gic. Bazele epidemiologiei practice, relaţii cu alte profesii din sănătatea publică.

3. Supravegherea. Investigarea epidemiologică. Analiza epidemiologică. Evaluarea epidemiologică. Folosirea raţionamentului epidemiologic. Aplicarea epidemiolo-giei în sănătatea publică.

4. Epidemiologia elementară a bolilor infecţioase. Prevenire, control, eliminare, eradicare.

5. Epidemiologia bolilor genetice. 6. Epidemiologie moleculară. 7. Cauzalitatea. 8. Epidemiologia clinică. 9. Profilaxia. Definiţie. Profilaxia primordială, primară, secundară şi terţiară.

10. Asistenţa primară a stării de sănătate: definiţie, istoric, conţinut, management.

PRACTIC: 1. Epidemiologie descriptivă: definiţia noţiunilor de incidenţă, prevalenţă (de mo-

ment, de perioada), interrelaţia dintre ele. Mortalitatea standardizată. Exerciţii practice – Studiul Framingham.

2. Studii epidemiologice: tipuri de studii, prezentare generală, avantaje, dezavantaje. Studii de cohortă şi caz-martor. Noţiunile de risc relativ, OR, riscuri atribuibile. Stu-dii epidemiologice intervenţionale.

3. Exemple de studii epidemiologice. Exerciţiu: Studiul Doll-Hill, fumatul şi cancerul pulmonar.

4. Screening-ul în profilaxie: tipuri, criterii pentru instituirea unui program de scre-ening, calităţile testelor screening (sensibilitate, specificitate, valoarea predictivă). Exerciţii practice: introducerea testului screening pentru diagnosticul infecţiei cu HIV.

5. Miniproiect – cancerul colorectal şi alte exerciţii. 6. Investigaţia unei epidemii – management şi exerciţii. 7. Lectura critică şi interpretarea articolelor medicale.

Bibliografie1. I.S. Bocşan. Epidemiologie practică pentru medicii de familie. Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999.2. Maria Irina Brumboiu: Metode epidemiologice de bază pentru practica medicală

Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2005.

86

3. I.S. Bocşan. Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţiega-nu”, Cluj-Napoca, 2006.

4. Morton R, Hebel JR, McCarter RJ. A study guide to epidemiology and biostatistics- 4th edition. Aspen Publication 1996.

5. Fletcher RH, Fletcher SW, Wagner EH. 2nd edition Clinical epidemiology. Library of Congress 1988.

6. Henneken CH, Buring JE. Epidemiology în medicine 1st edition Library of Con-gress 1987.

evaluareXX Examen scris: 90%XX Portofoliu de activitate: 10%

LIMBI MoDeRNeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Limba engleză/ franceză/ română, an IITitularul cursului: Lector Oana MureșanDepartamentul: 18 - Limbi moderne aplicate în medicinăDisciplina: Limbi moderne aplicate în medicinăCodul cursului: MED 2 12 10 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


IObligatoriu -

2- -

28-

1484 2

Evaluare pe parcursII 2 28 14


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Cunoaşterea limbii străine la nivel cel puţin intermediar.

obiective generalea. Dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat.b. Dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic.c. Dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup, clasă.

87

d. Sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic în profesia aleasă, prin lecturi selective.

obiective specificeXX La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective:a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi dezacordului în-

tr-o problemă medicală; dezbaterea unei probleme controversate.b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru des-

prinderea detaliilor şi informaţiei specifice.c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu

argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezu-mat medical cu structură fixă.

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

Conţinutul cursului1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui Curriculum vitae. 2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic).4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea în vitro, ingineria genetică) - dez-

batere, eseu argumentativ.5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură, redactare.6. Proiect: posterul medical - producere şi prezentare.7. Prezentarea orală.

Bibliografie1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1999.2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English în Medicine, Cambridge University

Press, 1998.3. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington,

1995.4. F. Mourlhon-Dallies – Santé-Médecine.com, CLÉ International, 2004.5. Ancuţa Radu - Langue Française Appliquée en Médecine, Editura Medicală Uni-

versitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2005.6. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European, Iaşi, 1999.7. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-a, Ed. Echinox, Cluj, 2003.8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick, “Moment Mal”

vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.

88

evaluareXX Verificare pe parcurs: activitatea din timpul cursului practic + portofoliu: 50%XX Test scris: 25%XX Verificare orală: 25%

eDuCAţIe FIZICă ŞI SPoRTDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Educație fizică şi sport, an I, IITitularul cursului: Prof dr. Traian BocuDepartamentul: 18 - Cultură şi sportDisciplina: Educație fizică şi sportCodul cursului: MED 2 12 11 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu - 2

1 - - 42 - - 42 1 Evaluare pe parcurs


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Educaţie fizică şi sport

obiective generaleXXMenţinerea unei stări optime de sănătate.XX Favorizarea proceselor de creştere şi realizarea unei dezvoltări fizice armonioaseXX Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de sport.XX Formarea corectă a unui sistem bogat de deprinderi şi priceperi motrice (de bază şi utilitar-aplicative sau specifice unor ramuri de sport).XX Formarea capacităţii şi a obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii.XX Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttrau-matice şi a celor cauzate de unele boli.XX Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic

89

şi responsabilităţii sociale.XX Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor prac-tice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor (elaborarea a 10-12 programe-cadru).

obiective specificeXX Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tac-tice specifice sporturilor individuale şi de echipă.XX Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază. XX Efectuarea unor activităţi specifice formării deprinderilor de practicare sistematică şi individuală a activităţilor fizice.XX Diversificarea activităţii de educaţie fizică şi sport în raport cu opţiunile studenţilor, conform configuraţiei biomotrice individuale (condiţia fizică individuală). XX Aplicarea unui program curricular deschis şi liber, efectuat în limitele programei sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.XX Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referi-toare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii unei stări de sănătate optime, sau în scop terapeutic.XX Promovarea tratării individualizate a studenţilor, în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport.XX Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofer-tei (arte marţiale, turism, schi, tir etc.), de către studenţii din anii mari sau absol-venţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport; se preconizează şi în cazul existenţei unui număr mare de opţiuni pentru aceeaşi ofertă.XX Organizarea unor activităţi în sistem comasat (sporturi de iarnă sau sporturi a căror desfăşurare depinde de un anotimp favorabil cum ar fi fotbalul şi turismul). XX Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, coo-perare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul U.M.F. „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară (mobilitatea în cooperare cu facultăţile având alt profil decât cel de educaţie fizică, aflate sub coordonarea Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi cu cele ale Universităţii Tehnice).

Conţinutul cursuluiA) Ramuri de sport individuale (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice

90

M, B şi FB). unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice:XX Atletism (B+F); Aqua Gim (B+F); Badminton (B+F); Culturism-haltere (fitnes) (B+F); Gimnastică aerobică (F); Înot B+F); Karate B+F); Tenis de câmp (B+F); Tenis de masă (B+F); Tir sportiv cu arme de aer comprimat (B+F); Schi + Turism (B+F); Şah (B+F).

B) Ramuri de sport colective (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice M, B şi FB):XX Baschet (B+F); Fotbal (B+F); Handbal (B+F); Dans sportiv + Salsa (B+F); Dans Mo-dern + Majorete (F); Volei (B+F).

C) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală minimum 6 luni, după care se continuă cu opţiunea pentru o ramură de sport (ofertă pentru practicanţii cu nivelul condiţiei fizice S şi FS):XX Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor motrice – viteza, co-ordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării ca-lităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc.XX Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.

D) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative:XX Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi de recuperare.

e) Activităţi sportive ca alternativă la efortul fizic, pentru studenţii cu C.I. absolute (ramuri de sport amotrice sau care necesită un efort fizic scăzut, recomandate ca alternativă la efort fizic):XX Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne, referate, bibliografie).XX Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: Tenis de masă; Tir cu arma cu aer comprimat; Turism; Şah.

Bibliografie1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Şti-

inţă 2007.2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa

Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2008.3. Regulamentele ramurilor sportive practicate, manuale şi cursuri specifice activită-

ţilor de educaţie fizică şi sport.

evaluareXX Evaluare pe parcurs. Sistem punctaj centezimal acordat pe baza de Software SpManager 2008

91

ANULXIIIMeDICINă INTeRNă - SeMIoLoGIe MeDICALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Semiologie medicală, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Mihai Lucian Rusu, Prof. dr. Dan Dumitrașcu,

Conf. dr. Adriana Albu, Conf. dr. Dana Fodor, Conf. dr. Dorel Sâmpelean

Departamentul: 7 - Medicală IIDisciplina: Medicină internăCodul cursului: MED 3 12 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


IObligatoriu

3-

6 42-

84 50338

7 Ex. scris + ex. practicII 3 6 42 84 50 8


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Fiziologia.

obiective generaleXX Însuşirea abilităţilor de a întocmi o anamneză.XX Însuşirea deprinderilor examenului obiectiv general şi pe aparate şi sisteme.XX Învăţarea şi dezvoltarea principiilor logicii şi demersului diagnostic, a logicii solici-tărilor şi interpretărilor explorărilor paraclinice.XX Cunoaşterea principalelor sindroame din medicina internă.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în întocmirea anamnezei.XX Cunoaşterea unor principii de bază ale relaţiei psihologice de comunicare medic-pacient.XX Examenul obiectiv general şi pe aparate (respirator, cardiovascular, digestiv, renal, hematoformator etc).XX Ierarhizarea investigaţiilor paraclinice – Cunoaşterea indicaţiilor şi contraindicaţi-ilor investigatiilor cerute.

92

XX Deprinderea unor manopere diagnostice şi terapeutice, ca de exemplu- puncţia ve-noasă, pleurală, tuşeul rectal etc.XX Evaluarea prognosticului de boală.XX Stabilirea unor diagnostice pozitive la nivel de sindrom.

Conţinutul cursului1. Anamneza: tehnica şi metodologia anamnezei.2. Relaţia medic-pacient, psihologia omului suferind.3. Semiologie generală- starea de conştientă, atitudinea, febra, faciesul, tulburările ne-

urologice şi psihice.4. Semiologia fanerelor, a ţesutului celular subcutanat şi leziunilor mucocutanate.5. Semiologia ganglionilor.6. Semiologia musculo-articulară7. Semiologia aparatului respirator, sindroame respiratorii.8. Semiologia sânului şi a regiunii cervicale (tiroida).9. Semiologia aparatului cardiovascular, semiologia cordului şi a vaselor (artere,

vene). Sindroamele cardiace, vasculare, arteriale şi venoase.10. Semiologia aparatului renal. Sindroamele reno-urinare.11. Semiologia urgentelor medicale majore.12. Semiologia aparatului digestiv, a ficatului, pancreasului.13. Sindroamele digestive (eso-gastro- duodenale, intestinale, hepatobiliare, pancrea-

tice etc).14. Semiologia aparatului hematoformator.15. Sindroamele hematologice.16. Semiologia tulburarilor metabolice.17. Sindroamele din diabetul zaharat.

Bibliografie1. Bolosiu H.D.- Semiologie Medicală, Ed. Medex Cluj 1996.2. Gligore V.- Semiologie Medicală, Ed. Medicală Bucureşti 1970.3. Goia I.- Propedeutica Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1970.4. Dutu Al. şi colab. Curs de semiologie şi propedeutică Medicală vol. I,II,III. Litogra-

fia IMF, Cluj 1984.5. Bruckner I. – Semiologie Medicală, Ed. Medicală Bucureşti 1984.6. Georgescu M. – Semiologie Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2003.7. Harrison - Principiile medicinei interne ediţia XIV, Ed. Teora Bucureşti 2004.8. Rusu M.L. - Sindroame respiratorii, cardiovasculare şi renale, Ed. Napoca Star Cluj

2003.

93

evaluareXX Examen scris: 40%XX Examen practic: 50%XX Activitate la stagiu şi teste de control: 10 %

CHIRuRGIe GeNeRALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Semiologie şi patologie chirurgicală, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Aurel Mironiuc, Conf. dr. Alexandru Irimie,

Conf. dr. Rancea Alin, Conf. dr. Mihai Mureșan,Conf. dr. Valentin Muntean

Departamentul: 11 - Chirurgie oncologicăDisciplina: Chirurgie generalăCodul cursului: MED 3 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 3,5 - 5 49 - 70 56 175 7

Ex. scris (test grilă)+ ex. teoretic oral + ex. practic



obiective generaleXX Însuşirea cunoştinţelor de bază privind noţiunile de propedeutică şi semiologie chirurgicală. XX Însuşirea cunoştinţelor de patologie chirurgicală în traumatologie, infecţiile chi-rurgicale, afecţiunile peretelui abdominal, afecţiunile vasculare periferice, glandei tiroide şi mamare, corelaţii fizio şi morfopatologice cu aspecte clinico-terapeutice în şoc, elemente de diagnostic şi tratament în tumorile de părţi moi.

obiective specificeXX Însuşirea principiilor de bază în chirurgie.

94

XX Locul şi importanţa traumatismelor în chirurgie.XX Particularităţi ale producerii şi vindecării plăgilor.XX Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile chirurgica-le cu germeni aerobi.XX Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile chirurgica-le cu germeni anaerobi şi specifici.XX Însuşirea noţiunilor cu impact chirurgical în anumite tipuri de şoc.XX Importanţa semiologiei şi diagnosticului tumorilor de părţi moi.XX Recunoaşterea semiologiei şi patologiei tiroidiane.XX Recunoaşterea semiologiei şi patologiei mamare.XX Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie arterială periferică.XX Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie venoase şi limfatice periferice

Conţinutul cursului1. Introducere în chirurgie.2. Traumatisme – generalităţi.3. Contuzii superficiale.4. Contuzii profunde.5. Tipuri particulare de plăgi.6. Biologia vindecarii plăgilor.7. Tratamentul plăgilor.8. Traumatisme toracice.9. Traumatisme abdominale.

10. Infecţii chirurgicale: etiologie, patogenie, clasificare, etape evolutive, semne clinice. 11. Infecţii chirurgicale: stafilostreptocociile acute localizate.12. Infecţii acute ale mâinii şi degetelor.13. Infecţii chirurgicale: anaerobe şi cronice.14. Şocul: generalităţi, fiziopatologie, clasificare clinică.15. Arsuri.16. Degerături, electrocutări, arsuri chimice, înec.17. Patologia tiroidiană.18. Patologia glandei mamare.19. Hernii.20. Tumori de părţi moi.21. Sindromul de ischemie cronică a membrelor.22. Sindromul de ischemie acută a membrelor.23. Traumatisme arteriale.24. Boala varicoasă.

95

25. Boala trombembolică.26. Patologia limfatică.

Bibliografie1. A. Kaufmann (sub red.), 1990 - Propedeutica, semiologie şi patologie chirurgicală.

Ed.U.M.F. Cluj-Napoca.2. Pavel Simici, 1983 - Elemente de semiologie clinică chirurgicală. Ed. Medicală

Bucureşti.3. Petre Rădulescu, 1980 - Elemente de patologie şi terapeutică chirurgicală, Ed. Di-

dactică şi Pedagogică Bucureşti.4. A. Andercou, 1993 -Urgenţe chirurgicale traumatologice, Ed. Dacia Cluj-Napoca.5. A. Andercou, 1994 - Traumatisme abdominale, Ed.U.M.F.Cluj-Napoca.6. Ion Aurel Mironiuc (sub Red), 2008 - Ischemia critică aterosclerotică a membrelor

inferioare. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 7. A. Mironiuc, Ş. Rădulescu, A. Molnar, 2002 - Arteriopatia cronică a membrelor

inferioare, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca8. N. Angelescu (sub red.), 2001 – Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală Bucureşti.9. Schwartz, 2005 – Principiile chirurgiei, Vol.I şi II, Ed. Teora Bucureşti.

10. A. Andercou, O. Andercou, 2006 - Flebolimfologie practică, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea.

11. Rădulescu S., Molnar A., Scridon T., Andercou O, 1999 - Bolile venelor. Ghid de diagnostic şi tratament pentru medicul practician. Ed. Infomedica, Bucureşti.

12. N. Angelescu (sub red.), 1998 - Propedeutica şi semiologie chirurgicală, Bucureşti 2001.

evaluareXX Examen scris test grilă: 30%XX Examen teoretic oral: 30%XX Examen practic: 30%XX Portofoliu de activitate: 10%

96

FIZIoPAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Fiziopatologie generală, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Luminiţa Pleșca Manea, Conf. dr. Mihai Blida-

ru, Conf. dr. Adriana Bulboacă, Conf. dr. Alina Pârvu, Conf. dr. Liana Mărginean

Departamentul: 4 - FiziopatologieDisciplina: FiziopatologieCodul cursului: MED 3 12 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 2

1,52

1,5 - 49 49 - 30 128 7 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Fiziologie, Biochimie, Biologie celulară şi moleculară.

obiective generaleXX Creşterea calităţii învăţământului medical fundamental.XX Respectarea normelor europene şi internaţionale ce vizează o medicină modernă, bazată pe dovezi.XX Creşterea indicatorilor de performanţă în viaţa universitară medicală, în care fizio-patologia este indispensabilă în modelarea gândirii complexe medicale.

obiective specificeXX Promovarea unei înţelegeri clare a noţiunilor esenţiale de fiziopatologie, asigurată de o prezentare în progresie logică a conceptelor medicale.XX Însuşirea în dinamică a noţiunilor fundamentale în descrierea fiziopatologiei boli-lor principalelor sisteme funcţionale.XX Facilitarea înţelegerii de către studenţi a mecanismelor complexe, integrative, in-sistând asupra corelării dintre modificările sistemelor funcţionale şi reflexia lor în modificările mecanismelor molecular-biochimice.XX Stabilirea diagnosticului patogenetic prin elaborarea unui algoritm complex de ex-plorare a tulburărilor funcţionale şi lezionale prin scenarii clinice şi/sau prin de-monstraţii pe modele experimentale.

97

XX Înţelegerea principiilor fiziopatologice ale corectării dezechilibrelor funcţionale (baza fiziopatologică a terapiilor).

Conţinutul cursului1. Introducere - istoricul şi importanţa fiziopatologiei.2. Categorii ale fiziopatologiei generale - boala, etiologia şi patogenia generală.3. Fiziopatologia reacţiei inflamatorii.4. Reacţia febrilă şi tulburările homeostaziei termice.5. Fiziopatologia hemostazei.6. Fiziopatologia metabolismelor intermediare.

a. Fiziopatologia metabolismului proteic.b. Fiziopatologia metabolismului glucidic.c. Fiziopatologia metabolismului lipidic.d. Fiziopatologia aterosclerozei şi obezităţii.

7. Fiziopatologia echilibrului hidroelectrolitic.8. Fiziopatologia echilibrului acidobazic.9. Fiziopatologia aparatului respirator.

10. Fiziopatologia aparatului cardiovascular.a. Fiziopatologia insuficienţei cardiace.b. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice.c. Fiziopatologia tulburărilor homeostaziei tensionale.d. Fiziopatologia şocului.

11. Fiziopatologia seriei eritrocitare.a. Fiziopatologia stărilor de anemie.b. Fiziopatologia poliglobuliilor.

12. Fiziopatologia digestiei.a. Fiziopatologia bolii ulceroase.b. Fiziopatologia sindromului de malabsorbţie.c. Fiziopatologia insuficienţei hepatice. Patogeneza ascitei, hipertensiunii portale şi icterelor.d. Fiziopatologia insuficienţei pancreatice

13. Fiziopatologia excreţiei.a. Fiziopatologia disfuncţiei renale acute.b. Fiziopatologia disfuncţiei renale cronice.

14. Fiziopatologia sistemului nervos.a. Fiziopatologia disfuncţiilor centrale (tulburări de perfuzie cerebrală, sindro-mul de hipertensiune intracraniană).b. Fiziopatologia disfuncţiilor periferice. Durerea.c. Fiziopatologia disfuncţiilor sistemului nervos vegetativ.

98

15. Fiziopatologia sistemului endocrin.a. Fiziopatologia disfuncţiilor hipofizare.b. Fiziopatologia disfuncţiilor tiroidiene.c. Fiziopatologia disfuncţiilor paratiroidiene.d. Fiziopatologia disfuncţiilor suprarenaliene.

Bibliografie1. Fauci Anthony S., Braunwald Eugene, Kasper Dennis L., Hauser Stephen L.,

Harrison’s Principles of Internal Medicine, 17th Edition 2008.2. Fontaine Jean-Paul,Physiopathologie & terminologie médicale, 2005.3. Goldman Lee, Ausiello Dennis Arthur, Arend William, Armitage James O., Cecil

Medicine, 2007.4. Goldman Lee, Ausiello Dennis, Arend William, Cecil Medicine, 2008.5. Kasper Dennis L., Braunwald Eugene, Fauci Anthony S., Hauser Stephen L., Harri-

son: Principes de Médecine Interne, 2006.6. McPhee Stephen J., Lingappa Vishwanath R., Ganong William F., Pathophysiology

of Disease: An Introduction to Clinical Medicine, 2006.7. Pârvu Alina Elena – General Pathophysiology Vol.I. Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţiega-

nu” Cluj-Napoca, 2003.8. Pârvu Alina Elena - Systemic Pathophysiology Vol.I. Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţiega-

nu” Cluj-Napoca, 2004.9. Pleşca-Manea Luminiţa - Patofiziologie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţiega-

nu” Cluj-Napoca, 1998.10. Pleşca-Manea Luminiţa, Cucuianu M., Crâsnic I., Brudaşcă Ioana - Biochimie cli-

nică – fundamentare fiziopatologică, ed.3, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2003.11. Silbernagl St., Lang, Silbernagl Florian, Atlas de poche de physiopathologie, 2000.12. Silbernagl Stefan, Lang Silbernagl, Florian, Color Atlas of Pathophysiology, 2000.


99

ANAToMIe PAToLoGICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Anatomie patologică generală, an IIITitularul cursului: Conf. dr. Doiniţa Crișan, Conf. dr. Renata Vasiu, Conf.

dr. Mihaela Mera, Șef lucrări dr. Dan Gheban, Șef lucrări dr. Carmen Georgiu

Departamentul: 4 - Anatomie patologicăDisciplina: Anatomie patologicăCodul cursului: MED 3 12 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 2,5

2,52,52,5 - 35

353535 - 35

35105105

45

Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Histologie.

obiective generaleXX Dobândirea de noţiuni generale de anatomie patologică – trăsăturile macroscopi-ce şi microscopice ale diferitelor categorii de procese patologice (tulburări de cir-culaţie, tulburări de metabolism, inflamaţii, tumori) şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor acumulate în cadrul altor specialităţi, privind etiologia, patogeneza, diagnosticul, evoluţia şi complicaţiile acestora.

obiective specificeXX La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi:

X- folosirea unui limbaj specific anatomiei patologice;X- recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri de autopsie;X- recunoaşterea leziunilor microscopice: fotografii.;X- stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomopato-

logice ale bolilor;X- interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi patologice

specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale.

100

Conţinutul cursuluiI. TULBURĂRI DE CIRCULAŢIE.

1. Hiperemia.2. Hemoragia.3. Ischemia.4. Tromboza.5. Embolia.6. Infarctul.7. Coagularea intravasculară diseminată.8. Şocul.9. Edemul.

10. Tulburările circulaţiei limfatice. II. TULBURĂRI DE METABOLISM.

1. Procese adaptative (Hipertrofia. Hiperplazia. Atrofia. Metaplazia).2. Injuria şi moartea celulară (Intumescenţa celulară. Steatoza. Moartea celulară

– apoptoza, necroza).3. Patologia matricei extracelulare (Substanţa fundamentală. Fibrele elastice. Co-

lagenul. Amiloidul. Hialinul.).4. Acumulări intracelulare (Lipide. Proteine. Glicogen. Mucopolizaharide. Pig-

menţi – melanina, hemosiderina, cuprul, bilirubina).5. Calcificarea patologică. Litiaza. Distrofii cheratinice.

III. INFLAMAŢIILE ȘI VINDECAREA.1. Inflamaţiile: Trăsături generale.2. Inflamaţii acute (seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică, necrotizantă). In-

flamaţii cronice (virale, bacteriene, fungice, parazitare).3. Vindecarea: Regenerarea. Repararea.

IV. TUMORI.1. Etiopatogeneză.2. Biologie tumorală.3. Trăsături generale ale tumorilor benigne şi maligne.4. Invazia tumorală şi metastazarea.5. Tumori epiteliale benigne şi maligne: papilomul, adenomul, carcinoamele.6. Tumorile benigne şi maligne ale ţesuturilor moi.7. Tumori melanocitare benigne şi maligne.

Bibliografie1. Notele de curs (inclusiv în format electronic).2. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, vol I, Fundaţia Academia Civică Cluj,

Cluj-Napoca, 2006.

101

3. Kumar V, Fausto N, Abbas A, Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease, 7th ed, 2004.

4. Underwood JCE, General and Systematic Pathology: With Student Consult Online Access, Churchill Livingstone, 4th ed., 2004 .

5. http://library.med.utah.edu/WebPath/webpath.html.6. http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/intro.htm.

evaluareXX Examen teoretic scris: 80%XX Examen practic: 20%

FARMACoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Farmacologie, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Vlaicu Sandor, Conf. dr. Dana Goșa, Șef lucr.

dr. Krausz TiborDepartamentul: 2 - Farmacologie şi toxicologieDisciplina: FarmacologieCodul cursului: MED 3 12 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 2

111 - 42 28 - 35 105 7

(5+2)Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Cunoaşterea fiziologiei semnalizării prin molecule endogene.XX Cunoştinţe esenţiale de microbiologie.

obiective generaleXX Aspecte legate de medicament, reglementările în vigoare pe plan naţional şi inter-naţional, aspecte generale de farmacocinetică, farmacodinamie, farmacoeconomie şi farmacoepidemiologie; medicamentele ce reglează funcţiile de bază ale organis-mului; chimioterapia

102

obiective specificeXX Importanţa stabilirii criteriilor majore de eficacitate a medicamentelor şi a raportului beneficiu/riscXX Cunoaşterea modelului farmacocinetic-farmacodinamicXX Stabilirea unor criterii de selectare a medicamentelor în functie de obiectivul terapeuticXX Cunoaşterea principiilor de strategie terapeutică în tratamentul cu antibiotice, anti-virusale şi alte medicamente specifice

Conţinutul cursului1. Farmacologie generală.2. Farmacocinetica generală.3. Farmacodinamie generală.4. Farmacoepidemiologie.5. Farmacovigilenţa. 6. Mediatori (neurotransmiţători) şi modulatori chimici.7. Sistemul nervos colinergic.8. Sistemul nervos adrenergic.9. Serotonina.

10. Antiserotoninicele.11. Histamina.12. Antihistaminicele.13. Aminoacizii ca mediatori chimici.14. Opioizi.15. Sistemul renină-angiotensiogen-angiotensină.16. Kinine plasmatice.17. Sistemul nervos purinergic (Adenozina şi ATP).18. Eicosanoizi (Prostaglandine, prostacicline, tromboxani, leucotriene).19. PAF.20. Factori vasculari de origine endotelială.21. Sistemul nitritergic (oxidul nitric).22. Endoteline.23. Vitamine.24. Enzimele ca medicament.25. Farmacologia ionilor şi a canalelor ionice.26. Citokine şi factori de crestere. 27. Hormonii steroizi.28. Hormonii tiroidieni.29. Hormonii proteici.

103

30. Tratamentul diabetului.31. Antidiabetice orale.32. Insulinele. 33. Anticanceroase.34. Chimioterapice utilizate în bolile infecţioase.35. Antiseptice şi dezinfectante.36. Antivirusale.37. Antibacteriene.38. Strategia utilizării chimioterapicelor antibacteriene.

Bibliografie1. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001;2. I. Fulga. Farmacologie, Ed Medicală, Bucureşti, 20043. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie vol. 1. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţi-

eganu”, Cluj-Napoca, 2002.4. Dana Goşa. Farmacologie, Ed Dacia, Cluj Napoca 2002.5. C.H. Bear, BR Williams. Clinical Pharmacology and Nursing – 3rd edition, Sprin-

ghouse 1996.6. Goodman and Gillman’s – The Pharmacological Basis of Therapetics (11th ed.).

McGraw Hill Publishing 2005. 7. R.A. Harvey, P.C. Champe, M.J. Mycek – Pharmacology 2nd edition. Lippincott

Williams and Wilkins 2000.


104

MICRoBIoLoGIe CLINICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Microbiologie clinică, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Monica JunieDepartamentul: 16 - MicrobiologieDisciplina: MicrobiologieCodul cursului: MED 3 2 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 20 48 2 Ex. teoretic + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XXMicrobiologie fundamentală.

obiective generaleXX Bacteriologie Medicală, Parazitologie şi Micologie MedicalăXX Relevarea importanţei bacteriilor şi paraziţilor ca şi agenţi etiologici ai diferitelor entităţi clinice infecţioase.XX Cunoaşterea genurilor bacteriene, parazitare (protozoare, helminti), fungice (Can-dida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis carinii), pentru înţelegerea rolului lor în patologia umană.

obiective specificeXX Etiologia, patogeneza şi diagnosticul de laborator al bolilor infecţioase bacteriene, parazitare, micoticeXX Cunoaşterea metodelor, principiilor şi interpretarea rezultatelor diagnosticului microbiologic.

Conţinutul cursului1. Principalele genuri şi specii bacteriene patogene pentru om: reprezentanţi, factori

de patogenitate, infecţii produse, diagnostic de laborator.2. Bacterii: Coci Gram pozitivi: Genurile Staphylococcus, Streptococcus. Coci Gram

negativi: Genul Neisseria; Bacili Gram pozitivi: Genul Corynebacterium, Bacillus, Clostridium; Bacili Gram negativi: Genul Escherichia, Salmonella, Shigella, Pseu-

105

domonas, Vibrio; Genul Mycobacterium.3. Cocobacili Gram negativi: Genul Haemophylus, Bordetella, Brucella; Genurile

Treponema, Leptospira, Ricketsia, Chlamydia, Mycoplasma.4. Paraziţi: Protozoare: Giardia, Trichomonas, Entamoeba, Plasmodium, Toxoplas-

ma, Criptosporidium; Helminti: Fasciola, Tenia, Diphylobotrium, Echinococcus, Ascaris, Enterobius, Trichuris, Trichinella, Strongiloides. Ankylostoma.

5. Fungi: Candida, Aspergillus, Criptococcus, Pneumocystis.

Bibliografie1. Monica Junie. Microbiologie Medicală vol. I (Infecţie, Patogenitate, Apărare anti-

infecţioasă, Virusologie), Editura U.M.F. „Iuliu Haţieganu” ISBN: 973-693-102-1 Cluj-Napoca, 2005, 203 pag.

2. Monica Junie. Microbiologie Medicală II (Parazitologie Medicală), Editura U.M.F. „Iuliu Haţieganu” ISBN: 973-693-102-1, Cluj-Napoca, 2005, nr. pag. 255.

3. Monica Junie. Infecţii bacteriene, virale, parazitare. Editura U.M.F. „Iuliu Haţiega-nu” Cluj-Napoca, 2007, ISBN: 293 pag.

evaluareXX Examen teoretic scris: 60%XX Teste de verificare pe perioada anului oral /scris: 10%XX Examen practic: 30%

IMuNoPAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Imunopatologie, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Victor Cristea, Prof. dr. Diana DeleanuDepartamentul: 4 - ImunopatoogieDisciplina: ImunopatologieCodul cursului: MED 3 2 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1,5 1,5 - 21 21 - - 42 3 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

106

Condiţii preliminare (pre-requisites)XXMicrobiologie, Fiziologia sângelui.

obiective generaleXX Însuşirea de informaţii despre funcţionarea sistemului imunitar în condiţii norma-le şi patologice.XX Abilitarea studenţilor să recunoască tabloul clinic al principalelor boli autoimune, alergice, imunodeficienţe şi a principiilor terapiei care se aplică în aceste entităţi patologice.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază de imunologie normală şi patologică.

X- cunoaşterea organelor şi celulelor cu abilităţi de răspuns imunitar din organism;X- cunoaşterea unor molecule implicate în răspunsul imunitar (antigene, anticorpi,

citokine, molecule de adeziune, complement);X- cunoaşterea interrelaţiilor care se stabilesc între celulele şi moleculele de mai sus

pentru a edifica un răspuns imunitar;X- cunoaşterea deviaţiilor celulare şi moleculare care apar în bolile cu substrat imunitar;X- cunoaşterea tablourilor clinice ale principalelor clase de boli cu substrat imuni-

tar: alergii, boli autoimmune, imunodeficienţe;X- cunoaşterea principiilor terapiei care se aplică în bolile enumerate mai sus;X- cunoaşterea unor aspecte particulare legate de starea sistemului imunitar: imu-

nitatea de transplant, imunologia tumorilor;

Conţinutul cursului1. Modalităţi de apărare a organismului.2. Organele limfoide, celulele sistemului imun.3. Imunitate specifică.4. Antigene.5. Anticorpi – imunoglobuline.6. Complexul major de histocompstibilitate.7. Sistemul complementului.8. Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celule.9. Mediatori moleculari ai răspunsului imun.

10. Hipersensibilităţi.11. Imunodeficienţe.12. Boli autoimune.13. Boli alergice.14. Imunologia transplantului şi imunologia tumorilor.

107

Bibliografie1. CRISTEA V. CRIŞAN M.: Imunologie Fundamentala, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţi-

eganu”. Cluj Napoca, 2004.2. CRISTEA V. CRISAN M.: Esenţialul în imunologie, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţiega-

nu”. Cluj Napoca, 2004.3. CRISTEA V. CRIŞAN M.: Imunologie Clinică, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002.4. DUMITRAŞCU D. Bolile atopice, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca,

2002.5. DORU DEJICA Tratat de imunoterapie, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006.

evaluareXX Aprecierea cadrului didactic: 30%XX Examinare scrisă: 70%

IGIeNăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Igienă, an IIITitularul cursului: Prof. dr. Monica Popa, Conf. dr. Dana Sârbu, Conf. dr.

Daniela CurșeuDepartamentul: 5 - Medicină comunitarăDisciplina: IgienăCodul cursului: MED 3 12 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


III Obligatoriu 1

212 - 42 42 - 50 134 6 Ex. scris +



obiective generaleXX Identificarea pericolelor curente din mediu pentru sănătatea umană şi încadrarea lor în categoria corectă (pericole fizice, chimice, biologice, de iradiere). XX Evaluare critică a relaţiei complexe dintre poluarea mediului ambiant şi sănătatea

108

populaţiei expuse pentru stabilirea unei posibile legături între expunere şi efect.XX Identificarea recomandărilor la nivel individual/populaţional pentru minimaliza-rea riscului asupra sănătăţii.XX Demonstrarea de cunoştinţe solide de nutriţie umană (în termeni de dietă, alimen-te şi stare de sănătate).XX Selectarea şi aplicarea de tehnici / metode folosite în igienă (determinări antropo-metrice, chestionare, analize statistice, metode de laborator).XX Sintetizarea şi interpretarea datelor de evaluare a statusului nutriţional la grupuri şi subgrupuri populaţionale.XX Identificarea celor mai adecvate strategii profilactice / intervenţionale pentru pro-bleme nutriţionale specifice la o populaţie.

obiective specifice

I. IGIENA MEDIULUI

XX Caracterizarea surselor majore de poluare fizică, chimică şi biologică a apei, aerului, solului. XX Demonstrarea şi înţelegerea mecanismelor de bază prin care poluanţii/contami-nanţii din mediu au efecte asupra organismului uman.XX Definirea şi caracterizarea pericolelor fizice în relaţie cu starea de sănătate.XX Caracterizarea habitatului uman: identificarea efectelor asupra sănătăţii date de ur-banizare, de condiţiile de locuit şi de poluarea aerului interior; analiza riscului în punctele critice de control în diferite categorii de spaţii (unităţi medico-sanitare, unităţi alimentare).XX Descrierea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor fizice, chimice, biologice din mediul înconjurător.XX Culegere de date şi informaţii privind recunoaşterea, evaluarea, managementul şi controlul pericolelor din mediu.XX Cunoaşterea şi aplicarea strategiilor profilactice şi intervenţionale pentru comuni-tăţile la risc sau potenţial afectate.

II. IGIENA ALIMENTAŢIEI

XX Cunoaşterea noţiunilor de bază în interpretarea şi aplicarea cerinţelor nutritive ale omului sănătos şi ale necesarului de alimente la diferite grupe populaţionale.XX Demonstrarea modificării necesarului de nutrienţi pe parcursul etapelor ciclului de viaţă. Selecţia şi aplicarea adecvată a metodelor de evaluare a statusului nutriţio-nal în vederea identificării problemelor nutriţionale la populaţii ţintă.

109

XX Cunoaşterea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi siguranţa produse-lor alimentare.XX Identificarea pericolelor chimice/biologice rezultate din consumul de alimente contaminate sau ca urmare a tehnicilor de gastrotehnie şi stabilirea riscurilor pen-tru sănătatea consumatorilor.XX Stabilirea măsurilor profilactice şi intervenţionale adecvate, consecutive unor eva-luări simple de risc în colectivităţi.XX Demonstrare de abilităţi pentru realizarea şi diseminarea măsurilor de educaţie în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei la populaţii ţintă.

III. IGIENA ȘCOLARĂ

XX Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de investigare a creşterii şi dezvoltării copiilor şi tinerilor, la nivelul asistenţei primare a stării de sănătate.XX Analiza şi interpretarea datelor de dezvoltare fizică în relaţie cu ergonomia şcolară.XX Demonstrare de abilităţi în organizarea şi desfăşurarea controlului dezvoltării fizice în colectivităţile şcolare.

Conţinutul cursului1. Obiectul şi rolul sănătăţii mediului. Evaluarea riscului pentru sănătate generat de

mediu.2. Radiaţii ionizante şi neionizante. Poluarea aerului atmosferic, efecte directe/indi-

recte asupra stării de sănătate.3. Igiena habitatului uman în relaţie cu sănătatea umană: poluarea interioară, polua-

rea solului, deşeuri solide şi periculoase.4. Nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor, modul de acoperire, criteriile de

calitate ale apei potabile.5. Elemente de patologie hidrică infecţioasă şi neinfecţioasă.6. Dezvoltarea fizică - indicator al stării de sănătate la copii şi tineri.7. Raţia calorică individuală. Macro şi micronutienţi. Valoarea nutritivă a alimentelor

de origine animală şi vegetală.8. Riscuri de contaminare a alimentelor.9. Conservarea alimentelor în relaţie cu sănătatea.

10. Evaluarea stării de nutriţie.11. Modalităţi particulare de alimentaţie.

Bibliografie1. Ionuţ Carmen, Popa Monica, Laza Valeria, Sîrbu Dana, Curseu Daniela, Ionuţ R. -

„Compendiu de igienă”, Editura Medicală Universitară „I. Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004.

110

2. Popa Monica „Concepte şi tendinţe privind poluarea mediului înconjurător - note de curs”, Ed. QuoVadis Cluj-Napoca, 2001.

3. Curşeu Daniela – „Curs de igienă spitalicească”, Editura Medicală Universitară „Iu-liu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.

4. Popa Monica – „Poluarea interioară şi sănătatea umană – expunere, efecte, control”, Editura Quo Vadis Cluj-Napoca, 2000.

5. Popa Monica – „Apele reziduale din unităţi medico-sanitare – ghid metodologic”, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.

6. Sîrbu Dana – „Siguranţa alimentelor şi sănătatea umană”, Editura Medicală Univer-sitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.

7. Curşeu Daniela, “Mediul şi sănătatea – optimism sau pesimism?” Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.

evaluareXX Examen scris: 70 %XX Examen practic: 30 %

111

ANULXIVMeDICINă INTeRNăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicină internă - patologia aparatului digestiv şi

patologie metabolică, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Monica Acalovschi, Prof. dr. Vasile Andreica,

Prof. dr. Petru Adrian Mircea, Conf. dr. Lavinia Co-mes, Conf. dr. Marcel Tanţău, Conf. dr. Simona Vălean, Conf. dr. Zeno Spârchez

Departamentul: 8 - Medicală I şi IIIDisciplina: Medicină internăCodul cursului: MED 4 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 6 - 15 56 140 - 75* 271 12Ex. practic (caz) + ex. teoretic (scris)

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii *1,5 ore/zi x 5 zile/săpt. x 10 săpt. = 75ore

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Morfopatologie generală, Semiologie.

obiective generaleXX A oferi suportul teoretic şi a cultiva aptitudinile, deprinderile şi atitudinile indis-pensabile practicării medicinei în domeniul patologiei organelor interne.

obiective specificeXX Cunoaşterea abordării patologiei aparatului digestiv şi a unor boli metabolice (hiperuricemii):X- noţiuni de epidemiologie, etiopatogeneză, patologie, diagnostic pozitiv şi dife-

renţial, complicaţii, evoluţie, prognostic şi terapeutică medicală individualizată.XX Competenţe şi atitudini pe care studenţii trebuie să le aibă după parcurgerea modu-lului de medicină internă - patologie digestivă şi metabolică.XX Realizarea practică a tuturor etapelor obligatorii formulării diagnosticului: anam-neza, ex. fizic, interpretarea datelor clinice (formularea diagnosticului clinic), indi-

112

carea şi interpretarea explorărilor, formularea diagnosticului.XX Realizarea practică a planului terapeutic, cunoaşterea criteriilor de monitorizare a tratamentului. XX Abilităţi de comunicare cu pacientul.

Conţinutul cursului1. Patologia esofagului.2. Gastrite.3. Ulcer gastric şi duodenal.4. Stomac operat.5. Sd. Zollinger-Ellison.6. Patologia neulceroasă a duodenului.7. Tumori gastrice benigne şi maligne.8. Sindrom de malabsorbţie.9. Enteropatii.

10. Parazitoze intestinale.11. Boli inflamatorii intestinale.12. Recto-colita hemoragică.13. Boala Crohn.14. Tumorile benigne şi maligne ale colonului.15. Patologie gastrointestinală funcţională (dispepsia funcţională, constipaţia, sindro-

mul de intestin iritabil).16. Sindroame în patologia hepato-biliară.17. Bolile colecistului şi căilor biliare.18. Hepatite cronice.19. Ciroze hepatice.20. Patologia tumorală biliară şi hepatică.21. Pancreatite acute.22. Pancreatite cronice.23. Patologia tumorală pancreatică exocrină şi endocrină.24. Hiperuricemii.25. Guta.26. Porfirii.

Bibliografie1. O. Pascu (sub red.) Curs de Medicina Internă, Gastroenterologie I-II (curs univer-

sitar). Tipografia UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj 2003.2. O. Pascu şi col. Esenţialul în gastroenterologie şi hepatologie. Ed. Naţional 2003.3. O. Pascu, M. Grigorescu, M. Acalovschi, V. Andreica (sub red). Gastroenterologie.

Hepatologie. Bazele practicii clinice. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţiega-

113

nu” Cluj 2008.4. M. Grigorescu (ed.) Tratat de gastroenterologie. Ed. Medicală Naţională 2002.5. M. Grigorescu (ed). Tratat de Hepatologie. Ed. Medicală Naţională 2004.

evaluareXX Examen practic oral: Caz clinic: 50% Portofoliu de activitate: 10%XX Examen teoretic scris: 40%

DIABeT ŞI BoLI De NuTRIţIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Diabet, nutriţie, boli metabolice, an IVTitularul cursului: Conf. dr. loan Vereșiu, Conf. dr. Gabriela Roman,

Șef lucr. dr. Cornelia BalaDepartamentul: 9 - Diabet, Nutriție şi boli metaboliceDisciplina: Diabet, Nutriție şi boli metaboliceCodul cursului: MED 4 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 2 - 2 14 - 14 10 35 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


obiective generaleXX Însuşirea de noţiuni de bază în domeniul patologiei metabolico-nutriţionale: dia-bet zaharat, obezitate, dislipidemii, sindrom metabolic.

obiective specificeXX Însuşirea principiilor de bază ale abordării globale a pacienţilor cu diabet zaharat: screening, diagnostic, clasificare, evaluare, tratament.XX Cunoaşterea de noţiuni generale despre complicaţiile acute şi cronice ale diabetului zaharat: screening, diagnostic, evaluare, tratament.

114

XX Cunoaşterea abordării persoanelor cu obezitate, dislipidemii, sindrom metabolic: screening, diagnostic, evaluare, tratament.

Conţinutul cursului1. Diabetul zaharat: screening/grupe de risc, criterii de diagnostic, clasificare, eva-

luarea globală, principii de tratament (optimizarea stilului de viaţă, terapie orală, insulinoterapie).

2. Complicaţiile acute şi cronice ale diabetului zaharat: screening, diagnostic, evalua-re, principii de tratament.

3. Obezitatea, dislipidemiile, sindromul metabolic: screening, diagnostic, evaluare, principii de tratament.

Bibliografie1. Cornelia Bala, Adriana Fodor, N. Hâncu, Cristina Niţă, Gabriela Roman, Ioan A.

Vereşiu- Diabetul zaharat, nutriţia, bolile metabolice- Curs pentru studenţi, Editu-ra Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009.

2. N. Hâncu (coordonator). Farmacoterapia diabetului zaharat. Editura Echinox Cluj-Napoca, 2008.

3. Vereşiu I.A., Hâncu N, Roman G. Insulina şi tratamentul cu insulină. Editura Echi-nox Cluj-Napoca, 2004.

4. Nathan DM, Buse JB, Davidson MB, et al Medical management of hyperglycemia în type 2 diabetes: a consensus algorithm for the initiation and adjustment of thera-py: a consensus statement of the American Diabetes Association and the European Association for the Study of Diabetes. Diabetes Care 2009, 32(1):193-203.

5. American Diabetes Association. Standards of Medical Care în Diabetes—2009. Di-abetes Care 2009;32:S14-S56.

6. International Diabetes Association. Global Guideline for Type 2 Diabetes. Brussels, 2005: http://www.idf.org/webdata.

evaluareXX Examen scris (inclus în examenul de medicină internă)

115

FARMACoLoGIe CLINICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Farmacologie clinică, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Anca Dana BuzoianuDepartamentul: 2 - FarmacologieDisciplina: Farmacologie clinică an IVCodul cursului: MED 4 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Farmacologia generală.

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind – farmacologia aparatelor şi a sistemelor.XX Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică:

X- principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei medicamentoase;X- prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al intercţiuni-

lor medicamentoase; X- aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic;X- vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în pediatrie, la

femeile însărcinate şi care alăptează;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu insuficienţa

hepatică şi renală;X- principii de tratament al intoxicaţiilor acute;X- prevenirea erorilor de prescripţie medicală;


116

1. Antiulceroase.2. Antisecretoriile gastrice.3. Protectoare ale mucoasei gastrice.4. Medicamente active pe Helicobacter pylori.5. Prokinetice.6. Antivomitive.7. Antispastice.8. Antidiareice.9. Laxative şi purgative.

10. Stimulantele şi substituentele secreţiei gastrice.11. Fermenţii pancreatici.12. Antiinflamatoarele intestinale.13. Coleretice.14. Antilitiazice biliare.15. Medicaţia bolilor hepatice.16. Antivirale utilizate în hepatitele cronice17. Farmacologia sângelui: Antianemice. Stimulatori ai hemopoiezei. Medicaţia anti-

coagulantă. Antiagregante plachetare. Hemostatice şi coagulante.18. Farmacologia metabolică: Medicamentele hipolipemiante. Antidiabetice orale19. Farmacologia durerii: Opioidele; antiinflamatoarele nesteroidiene; co-analgezicele.20. Diuretice.

Bibliografie1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2006.2. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2003.3. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 20014. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 2nd edition. Lippincott Wil-

liams and Wilkins, 2000.5. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw Hill, 20076. Goodman and Gillman’s. The Pharmacological Basis of Therapeutics (11th editi-

on). McGraw Hill Publishing, 2005


117

NeFRoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: NefrologieTitularul cursului: Prof. dr. Mirela Gherman Căprioară,

Prof. dr. Dan Vlăduţiu, Conf. dr. Costel SpânuDepartamentul: 9 - Medicină internăDisciplina: NefrologieCodul cursului: MED 4 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1,5 - 2 21 - 28 21 70 3 Ex. scris + ex. practic



obiective generaleXX Transmiterea noţiunilor de bază, teoretice şi practice privind metodele de substitu-ţie ale funcţiei renale.

obiective specifice

Conţinutul cursului1. Istoric.2. Indicaţiile dializei,3. Hemodializa (principii fizice, tehnică, accesul vascular, eficienţă, complicaţii legate

de tehnică),4. Dializa peritoneală (tehnică, acces peritoneal, complicaţii legate de tehnică).5. Alte tehnici de afereză (hemofiltrare, hemodiafiltrare, plasmafereză, hemoperfuzie).6. Patologia pacientului dializat.7. Transplantul renal.

Bibliografie1. Gherman Căprioară M: Nefrologie, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu”

Cluj Napoca, 1998.2. Vlăduţiu DS, Spânu C,I Dulău-Florea: Nefrologie pentru examenele de licenţă şi

rezidenţiat, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1999:99-118.

118

3. Vladuţiu DS: Nefrologie- Teme esenţiale în actualitate I, ed. Medicală Universitară ”Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2004:134-162.

4. Harrison – Principii de Medicină Internă – Ediția XIV, XV, XVI.5. Daugirdas John T: Handbook of Dialysis, Ltlle brown, Boston, 1988.


uRoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Urologie, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Mihai Lucan, Prof. dr. loan ComanDepartamentul: 13 - Institutul de urologie şi transplant renalDisciplina: UrologieCodul cursului: MED 4 2 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 2 14 - 28 20 62 2 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Anatomia aparatului urinar.

obiective generaleXX Implementarea noţiunilor elementare de semiologie şi patologie a aparatului uri-nar la ambele sexe şi a aparatului genital masculin. XX Implementarea abordului modern de diagnostic şi tratament în patologia urologică. XX Însuşirea de catre studenţi a deprinderilor practice de efectuare a manevrelor uro-logice de bază şi pentru asistenţa de urgenţă. XX Formarea raţionamentelor clinice pe bază de algoritmi.

119

obiective specificeXX Conducerea în mod profesionist a anamnezei la pacientul urologic.XX Însuşirea deprinderilor practice de efectuare a examenului obiectiv al aparatului urogenital, tuşeul rectal sau/şi vaginal.XX Interpretarea de filme radiologice şi alte examinari imagistice şi integrarea lor în contextul clinic.XX Însuşirea tehnicilor de bază pentru asistenţa urologică de urgenţă: sondajul uretro- vezical, cistostomia percutană, infiltraţia de cordon spermatic, reducere manuală parafimoza.

Conţinutul cursului1. Entitati patologice urologice: progrese tehnologice, chirurgie de varf, tratamente

minim invazive.2. Litiaza urinara.3. Adenomul şi cancerul de prostată4. Infecţiile tractului urinar- nespecifice şi specifice.5. Malformatii congenitale ale aparatului uro-genital. 6. Tumorile uroteliale joase şi înalte. 7. Tumorile parenchimului renal. 8. Urgenţe şi traumatisme ale aparatului urogenital.

Bibliografie1. Tratat de chirurgie, sub Redacţia Prof. Dr. Irinel Popescu, Vol. 1: Urologie, Coordo-

nator Prof. Dr. Mihai Lucan, Editura Academiei Române, 2008.2. „Bazele Urologiei”, L. Ghervan, C. Lucan, Editura Medicală Universitară „Iuliu Ha-

ţieganu” Cluj- Napoca.3. Caiet de lucrări practice pentru studenţi, Litografia UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj,

1998.4. Campbell’s Urology, IXth edition, 2007.5. Tratat de Tehnici chirurgicale Urologice, Editura Infomedica, 2001.

evaluareXX Examen scris- test grilă: 50%XX Examen oral: 50%

120

MeDICINA MuNCIIDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicina muncii, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Marilena Oargă, Conf. dr. Lucian TefasDepartamentul: 5 - Medicina munciiDisciplina: Medicina munciiCodul cursului: MED 4 1 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 2 14 - 28 - 42 2 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind relaţia dintre locul de muncă şi starea de sănătate.XX Dobândirea unor cunoştinţele de bază în recunoaşterea principalelor afecţiuni profesionale şi a celor mai importante principii terapeutice şi profilactice.

obiective specificeXX Transmiterea către studentul în medicină, a informaţiilor absolut necesare în do-meniul patologiei profesionale, respectiv a bolilor generate de factori ai locului de muncă. Noţiunile teoretice despre bolile profesionale şi cele legate de profesiune sunt aprofundate în cadrul orelor de stagiu clinic prin prezentare de cazuri de bol-navi internaţi cu boli profesionale, prezentare de materiale filmate cu diverse con-diţii de muncă generatoare de afecţiuni profesionale, modalităţi concrete de dia-gnostic pozitiv a unei boli profesionale.

Conţinutul cursului1. Sănătatea ocupaţională, medicina muncii: definiţie şi rolul ei în supravegherea

sănătăţii.2. Boli profesionale respiratorii.3. Toxicologie profesională.4. Patologie profesională determinată de factori fizici.

121

5. Subcapitole: Boala profesională şi bolile legate de profesiune.6. Astmul bronşic profesional.7. Pneumoconiozele (silicoza, pneumoconioza minerului la cărbune, azbestoza).8. Mezoteliomul pleural şi peritoneal.9. Cancerul profesional.

10. Toxice profesionale (intoxicaţiile profesionale cu: plumb, mercur, crom, cadmiu, mangan, arsen, solvenţi organici, benzen, nitro şi aminoderivaţi ai hidrocarburilor aromatice policiclice, compuşi cianici, alcool metilic).

11. Patologia profesională determinată de zgomot.12. Patologia profesională determinată de vibraţii.13. Patologia profesională determinată de condiţii nefavorabile de microclimat.

Bibliografie1. Cazamian P., Traite d’ Ergonomie., Ed. Octares Entreprises, Marseille, 1987.2. Cocârlă A., Medicina Ocupaţională, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2009.3. Cocârlă A., Tefas L., Petran Marilena, Manual de Medicina Muncii, Ed. Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.4. Cocârlă A., Bronhopneumopatiile cronice în mediul industrial, vol. I-II, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1984.5. Dessoile H., Scherrer J., Truhaut R., Precis de Medecine du Travail., Ed. Masson,

Paris, 1984.6. La Dou Joseph, Occupational Medicine., Ed. Appleton & Lange, Norwalk, Con-

necticut, 1990.7. Lauwerys R. Robert, Toxicologie industrielle et intoxications professionnelles, Ed.

Massson, Troisieme edition, 2 tirage, Paris, 1992.8. Manu P., Niculescu T., Practica Medicinii Muncii, Ed. Medicală, Bucureşti. 1978.9. Merchant James A., Occupational Respiratory Diseases., US Dept. of Health & Hu-

man Services, Washington, 1986.10. Oargă Marilena, Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2006.11. Parkes Raymond W., Occupational Lung Disorders., Butterworths, London, 1974.12. Rom William N., Environmental and Occupational Medicine., Ed. Little, Brown &

Co, Boston, 1992.13. Zenz Carl, Occupational Medicine. Principles and Practical Applications., Ed. Year

Book Medical Publishers, INC, Chicago, 1988.

evaluareXX Examen scris: 70%XX Examen practic: 30%

122

RADIoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Radiologie, aparat locomotor, excretor şi urgenţe, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Silviu Sfrângeu, Prof. dr. Sorin Dudea, Conf.

dr. Stelian Petcu, Șef lucr. dr. Anca ButnariuDepartamentul: 6 - Radiologie şi imagistică medicalăDisciplina: RadiologieCodul cursului: MED 4 1 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1,5 1,5 - 21 21 - 42 84 3 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologie medicală.XXMorfopatologie generală.

obiective generaleXX Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nuclea-ră, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi prin-cipiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.XX Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (con-venţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (con-venţional şi imagistic).XX Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.

obiective specificeXX Recunoaşterea metodei de examinare.XX Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor.XX Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea semnificaţiilor lor.XX Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice.XX Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată.XX Schiţarea unui buletin radiologic .

123

Conţinutul cursului1. Noţiuni elementare de fizică şi tehnică: Structura atomului; Radiaţii corpusculare şi

electromagnetice: clasificare, proprietăţi; Razele X: mecanisme de producere, pro-prietăţi; Tubul de raze X. Structura unui aparat de radiodiagnostic; Tehnici de exa-minare radiologică convenţională (radioscopie, radioscopie televizata (fluorosco-pie), radiografie, tehnici speciale tomografie plană, incidente speciale, angiografie).

2. Noţiuni de fizică şi tehnică a aparaturii imagistice: Imaginea radiologică (scopică şi grafică), imaginea digitală; Ecografia: principii fizice noţiuni principale.; Compu-ter tomografia: principii fizice - noţiuni principale; Rezonanţa magentică nucleară: principii fizice - noţiuni principale; Planul de examinare a unei imagini radiologice.

3. Noţiuni de radiobiologie: Iradierea naturală şi artificială; Efecte biologice ale radia-ţiilor ionizante; Boala acută de iradiere noţiuni generale.

4. Noţiunie radioprotecţie: Noţiuni de dozimetrie în S.I.; Iradierea utilă şi inutilă; No-ţiuni principale de radioprotecţie populaţională şi profesională; legislaţie.

5. Aparat renal: Tehnici de examinare (UIV, ecografie, CT). Anatomie normală radio-imagistică. Sindroame: rinichi mic, rinichi mare, masa renală, obstrucţie, litiaza, malformaţii.

6. Explorare imagistică în patologia unor organe retroperitoneale şi a micului bazin (suprarenale, adenopatii); Explorarea radioimagistică a vezicii urinare; Explorarea radioimagistică a organelor genitale interne.

7. Aparat locomotor: tehnici de examinare (RX, ecografie, CT, RM); Anatomia radio-imagistică a aparatului locomotor; Semiologie radiologică elementară în patologia aparatului locomotor.

8. Semiologie imagistică elementară în patologia aparatului locomotor. Noţiuni ele-mentare despre patologia infecţioasă şi tumorală a aparatului locomotor.

9. Noţiuni elementare despre patologia inflamatorie poliarticulară. Procese degene-rative ale aparatului locomotor. Patologie locomotorie specifică varstei copilului (rahitism, DDS).

10. Urgenţe medico-chirurgicale: abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; ex-tremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; e) corpi straini.

11. Noţiuni recapitulative şi de integrare prin algoritmi de indicaţii a tehnicilor de exa-minare radio-imagistice.

Bibliografie1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983. 2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomagraphy. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed. University

Press, 2006.

124

5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.

evaluareXX Examen scris: 50%XX Examen practic: 50% din care: Recunoaştere de imagini patologice, scris 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic 20%

IMAGISTICă MeDICALă

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Imagistica medicală -Tub digestiv şi glande anexe, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Radu BadeaDepartamentul: 6 - Radiologie şi imagistică medicală, Biostatistică şi

informatică medicalăDisciplina: Imagistică medicalăCodul cursului: MED 4 1 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologie medicală, Morfopatologie generală.

obiective generaleXX Informarea şi familiarizarea studenţilor cu mijloacele de diagnostic imagistic mo-dern, folosite pentru depistarea precoce, caracterizarea, evaluarea afecţiunilor acu-te şi cronice ale abdomenului.XX Inducerea modului de gândire integrat clinic-imagistic.XX Înţelegerea indicaţiilor individuale şi colective a diferitelor tehnici diagnostice. În-ţelegerea modului de discriminare a diferitelor tehnici imagistice, în funcţie de par-ticularităţile fiecăreia.

125

XX Înţelegerea noutăţilor tehnologice în domeniul imagistic şi a perspectivelor dia-gnosticului imagistic.

obiective specificeXX La sfârşitul cursului studenţii vor trebui să cunoască:

X- principalele tehnici imagistice utilizate în practica medicală;X- indicaţiile şi limitările acestora;X- riscurile la care sunt expuşi pacienţii în momentul efectuării procedurilor specifice;X- criterii clinice pe baza cărora se vor indica procedurile diagnostice, cu imagini;X- criterii şi modalităţi de selectare a metodei de diagnostic, în raport cu specificul

şi severitatea suferinţei;X- modalităţi de combinare a metodelor imagistice pentru a ajunge la diagnosticul

corect;X- importanţa folosirii imagisticii în raport de acuzele pacientului,valoarea şi

limitele;X- importanţa folosirii metodelor imagistice în urmărirea afecţiunilor cronice şi

detectarea fazelor acute. X- pregătirea pacientului pentru realizarea în bune condiţii a investigaţiei, şi ce ma-

teriale consumabile sunt necesare pentru atingerea scopului propus;

Conţinutul cursului1. Radiologia convenţională a tubului digestiv. Tehnici şi proceduri. Boala ulceroasă.

Tumori digestive. Boli inflamatorii intestinale.2. Ecografia ficatului şi căilor biliare. Proceduri de examinare. Ecografie normală.

Sindroame ecografice. Hepatopatii difuze (acute, cronice). Sindromul de hiperten-siune portală. Tumori hepatice (primare, metastatice, benigne, maligne). Abcesul hepatic. Boala litiazică (veziculară, a căilor biliare). Colecistita acută. Sindromul icteric. Alte afecţiuni biliare (colecistoze, tumori biliare).

3. Ecografia tubului digestiv şi a seroasei peritoneale. Ecografia normală (extern, eco-endoscopic). Tumori ale tubului digestiv. Inflamaţii (apendicita acută, boli inflama-torii intestinale). Urgenţe digestive (ocluzii, infarct intestino– mezenteric).

4. Ecografia pancreasului. Aspect normal. Pancreatita acută. Pancreatita cronică. Tu-mori pancreatice (chistice, solide).

5. Ecografia peritoneului. Aspect normal. Colecţii difuze şi circumscrise. Ascita. 6. Tomografia computerizată în patologia abdominală. Aspect normal. Proceduri

specifice de examinare. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor bili-are (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită).

7. Rezonanţa magnetică în patologia abdominală. Proceduri de examinare. Aspect nor-mal. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori),

126

pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită). 8. Medicina nucleară. Generalităţi: radioizotopi, aparatura de explorare scintigrafică,

formarea imaginii, tehnici de achiziţie.9. Medicina nucleară. Aplicaţii în patologia abdominală: explorarea tubului digestiv

şi a glandelor anexe - scintigrafia hepato-splenică, a glandelor salivare, esofagiană, tumori, explorarea sângerărilor intestinale şi a diverticulilor Meckel.

Bibliografie1. Badea R, Mircea PA, Dudea SM, Stamatian F. (sub red.) Tratat de ultrasonografie

clinică (vol. I). Ed. Medicală, Bucureşti, 20002. Badea R. Explorarea imagistică a pancreasului. în: Tratat de de Gastroenterologie,

Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2001, M. Grigorescu (sub red). p. 714 – 7273. Badea R. Explorarea CT şi RMN a tubului digestive.. In: Tratat de de Gastroenterolo-

gie, Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2001, M. Grigorescu (sub red). p. 710 - 714.4. Badea R, Socaciu M. Imagistica tumorilor hepatice. în: „Gastroenterologie. Hepa-

tologie – Bazele practicii clinice”. Pascu O, Grigorescu M, Acalovschi M, Andreica V. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2008, p. 423 – 432.

5. Andries G şi colab., Ghid de utilizare a tehnicilor scintigrafice, Ed.Medicală Uni-versitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2006, ISBN 973 – 693 –175 -7.

6. Codorean I, Imagistica scintigrafică, Ed.Militară 2001 ISBN 973 –32 –0594 -x.7. Cotul S, Scintigrafia secvenţială în gastroenterologie, Ed. Dacia, 1983.8. Codorean I.., Imaginea scintigrafică în practica clinică, Ed. Militară, Bucureşti 1985.9. gamma.wustl.edu/home.html.


127

HeMAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Hematologie, an IVTitularul cursului: Conf. dr. Anca Bojan, Conf. dr. Andrei CucuianuDepartamentul: 11 - HematologieDisciplina: HematologieCodul cursului: MED 4 1 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Fiziologie, Genetică, Biologie celulară, Semiologie.

obiective generaleXX Orientare diagnostică în cadrul marilor sindroame hematologice: anemic, hemora-gipar, splenomegalic, ganglionar, etc.XX Ounoaşterea etiopatogenezei, diagnosticului, complicaţiilor şi tratamentului celor mai întâlnite afecţiuni hematologice.

obiective specificeXX Precizarea particularităţilor examenului clinic şi de laborator pentru pacienţii cu afecţiuni hematologice.XX Prezentarea sindroamelor mieloproliferative cu problemele de diagnostic şi tratament.XX Prezentarea sindroamelor limfoproliferative.XX Orientarea diagnostică în cadrul sindromului anemic, hemoragipar.XX Cunoaşterea problemelor legate de transfuzia de sânge şi produse de sânge.XX Cunoaşterea sindroamelor mielodisplazice şi a aplaziei medulare.XX Cunoaşterea unor aspecte generale legate de transplantul medular.

Conţinutul cursului1. Noţiuni de semiologie hematologică.2. Investigaţii hematologice.3. Bolile mieloproliferative cronice: Leucemia granulocitară cronică, Policitemia vera,

128

Trombocitemia esenţială, Metaplazia mieloidă cu mielofibroza.4. Leucemiile acute.5. Anemia aplastică.6. Sindromul mielodisplazic.7. Leucemiile limfoide cronice.8. Gamapatiile monoclonale.9. Limfoamele maligne.

10. Sindroamele hemoragice.11. Sindromul anemic.12. Noţiuni de transfuziologie.13. Transplantul medular.

Bibliografie1. L. Petrov, A. Cucuianu, Anca Ghiurt - Manual de hematologie clinica, Ed. Casa

Cărții de Ştiință, ediția 1996, 1997, 1998, 2000.2. Prof. Dr. D. Colita - Medicină internă - Hematologie clinică, vol. I sub Redacţia

Radu Păun, Editura Medicală, Buc. 1998.3. M. Wintrobe - Clinical Hematology, Lea & Feboiger, Philadelphia, London, 1999.4. Andrei Cucuianu, Mihnea Zdrenghea, Steve Johnson, Mariana Patiu, Călin Col-

dea, Bogdan Fetica – Manual of Clinical Hematology. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2008.


129

CHIRuRGIe GeNeRALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Chirurgie generală, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Constantin Ciuce, Prof. dr. Nicolae Constan-

tea, Prof. dr. Liviu Vlad, Conf. dr. Cornel Iancu, Conf.dr. Valentin Muntean

Departamentul: 12 - Chirurgie I, II şi IVDisciplina: Chirurgie generalăCodul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 6 - 16 56 - 140 128 316 12 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Interne – gastroenterologie.XX Anatomie.

obiective generaleXX Însuşirea noţiunilor de bază pentru înţelegerea patogeniei bolilor chirurgicale digestive.XX Cunoaşterea noţiunilor utile în diagnosticul chirurgical.XX Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor şi metodelor tratamentului chirurgical al bolilor digestive.

obiective specificeXX Cunoaşterea istoricului şi principalelor evoluţii în chirurgia digestivă.XX Caracterizarea epidemiologică a afecţiunilor studiate. XX Însuşirea noţiunilor de patogenie şi morfopatologie a acestor afecţiuni.XX Deprinderea algoritmilor de diagnostic. XX Prezentarea principiilor de tactică chirurgicală utilizate în tratamentul bolilor digestive.XX Însuşirea terminologiei şi cunoaşterea schematică a principalelor operaţii efectuate pentru tratamentul bolilor digestive.XX Prezentarea stadiului actual al rezultatelor.

130

Conţinutul cursului1. Sindroamele abdomenului acut.2. Peritonitele.3. Ocluziile.4. Apendicita acută.5. Litiaza veziculara şi colecistita litiazică.6. Litiaza CBP; Angiocolite.7. Cancerul căilor biliare.8. Chistul hidatic hepatic.9. Abcese hidatice.

10. Tumori hepatice benigne şi maligne şi indicaţiile transplantului hepatic.11. Patologia benignă şi malignă a esofagului.12. Patologia benignă şi malignă a stomacului.13. Patologia benignă şi malignă a pancreasului.14. Proctologie.15. Boala Crohn şi rectocolita hemoragică.16. Cancerul colorectal.17. Boala diverticulară.18. Indicaţiile splenectomiei.19. Infarctul enteromezenteric şi hipertensiunea portală.20. Chirurgie digestivă prin recurs la suturi mecanice.21. Stomiile digestive - chirurgie şi ingrijire.22. Aplicaţii clinice ale microchirurgiei reconstructive.23. Noţiuni fundamentale în diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor chirurgicale

Bibliografie1. Funariu Gh. - Chirurgia abdominală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.2. Vlad L. - Patologie chirurgicală, Ed. Med. Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Na-

poca, 2003.3. Schwartz – Principiile chirurgiei, ediţia a 7-a, Editura Teora 2005.4. e-Medicine ( http://emedicine.medscape.com).5. *** note de curs ale catedrei.

evaluareXX Examen practic: 70%XX Examen scris: 15%XX Evaluarea de către asistentul de grupă: 15%

131

CHIRuRGIe oNCoLoGICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Chirurgie oncologicăTitularul cursului: Conf. dr. Alexandru Irimie, Conf. dr. Mihai Mureșan,

Conf. dr. Rancea AlinDepartamentul: 11 - OncologieDisciplina: Chirurgie oncologicăCodul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 0,5 - 1 7 - 14 10 31Ex. scris (test grilă) + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Anatomie, Fiziologie.

obiective generaleXX Însuşirea noţiunilor şi principiilor de Propedeutică şi Semiologie chirurgicală; in-troducerea noţiunilor fundamentale de patologie chirurgicală.XX Corelarea tematicii cursului de Propedeutică, Semiologie şi Patologie chirurgicală cu noţiunile şi temele predate la disciplinele introductive clinice aferente anului III: Fiziopatologie, Semiologie medicală şi Imunopatologie.XX Introducerea noţiunilor de conduită terapeutică şi investigaţii paraclinice necesare înţelegerii noţiunilor de Patologie chirurgicală.XX Observarea şi exemplificarea noţiunilor de Semiologie şi Patologie chirurgicală prin Studii de caz şi exerciţii de tipul „Problem-based-learning”.XX Formarea unui vocabular medico-chirurgical clinic şi orientat.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii şi noţiuni de bază în specialităţile chirurgicale.XX Cunoaşterea principiilor corecte de asepsie şi antispepsie .XX Cunoaşterea particularităţilor infecţiilor specifice şi nespecifice, tratabile chirurgical.

132

XX Cunoaşterea modalităţilor de tratare şi vindecare a plăgilor în traumatismele cuta-nate, ale mâinii, arsuri şi degeraturi, traumatisme abdominale şi toracice.XX Recunoaşterea clinică a herniilor şi diferenţierea lor de eventraţii; tratament chirurgical.XX Implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: cutanate şi a ţesuturilor moi.XX Cunoaşterea tabloului clinic în patologia vasculară (arterială, venoasă şi limfatică) şi a tratamentului său chirurgical.XX Recunoaşterea diverselor tablouri clinice îm patologia glandei mamare şi tiroide; diagnostic diferenţial şi tratament.XX Introducere în chirurgia laparoscopică şi în chirurgia transplantelor .

Conţinutul cursului1. Istoricul chirurgiei.2. Asepsia şi antisepsia în chirurgie.3. Infecţiile în chirurgie.4. Hemoragia şi hemostaza - Patologia hemostazei.5. Traumatismele ţesuturilor moi - Contuzii şi plăgi; vindecarea şi îngrijirea plăgilor.6. Traumatismele toracelui.7. Traumatismele abdomenului.8. Traumatisme termice, chimice, electrice; Arsurile.9. Politraumatismele.

10. Noţiuni de prim-ajutor în traumatisme.11. Hernii, eventraţii, evisceraţii.12. Tumorile - Principii de oncologie chirurgicală.13. Patologia arterială.14. Patologia venoasă.15. Patologia limfatică.16. Tumorile cutanate.17. Tumorile ţesuturilor moi.18. Semiologia şi patologia glandei mamare.19. Semiologia şi patologia glandei tiroide.20. Semiologia şi patologia mâinii.21. Principii de chirurgie laparoscopică.22. Principii de biologie şi chirurgie a transplantelor de organe

Bibliografie1. Lazăr Ş. L, Mureşan M. A., Rancea A. C., Eniu D.T, Semiologie şi Patologie Chirur-

gicală (vol. I, II), ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1997.2. Andercou A., Galea F., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Ciuce C., Gherman I., Strâmbu

133

C., Pintea D., Demco D., Mircioiu D., Propedeutică Chirurgicală, ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2000.

3. Popescu I. (sub redacţia), Tratat de Chirurgie – vol. 8 – partea 1a şi 1b, ed. Acade-miei Române, Bucureşti, 2008.

4. Andercou A., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Galea F., Semiologie şi patologie chirurgi-cală, Editura Medicală universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2009.

5. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Principles Of Surgery – 7th edition, McGraw-Hill, New York, 2004.

evaluareXX Test grilă: 60% din nota finalăXX Examen practic: 40% din nota finală

CHIRuRGIe PLASTICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Chirurgie plastică, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Alexandru GeorgescuDepartamentul: 13 - ChirurgieDisciplina: Chirurgie plastică - Microchirurgie reconstructivăCodul cursului: MED 4 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 7 - 7 7 - 7 20 34 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Promovat anatomie, fiziopatologie, ortopedie, chirurgie generală, eventual radiologie.

obiective generaleXX Studenţii trebuie să ştie complexitatea patologiei de chirurgie plastică, care reuneşte traumatologie, chirurgia mâinii, malformaţii, arsuri, tumori, patologie neurologică, etc, pentru a putea să o recunoască, să acorde primul ajutor în urgenţă, fără să facă gesturi contraindicate şi să poată direcţiona corect cazul către specialist.

134

obiective specificeXX principii de tratament în traumatologie;XX principii de tratament în chirurgia mâinii;XX principii de pansament şi atelare;XX principii de tratament în replantare/revascularizare;XX principii de tratament în arsuri, degerături;XX principii de microchirurgie;XX principii de chirurgie estetică;

Conţinutul cursului1. Pielea şi vascularizaţia cutanată.2. Cicatrizarea.3. Tratamentul plăgilor simple.4. Tratamentul plăgilor complexe, cu lezarea structurilor anatomice majore şi defecte

de părți moi +/- os.5. Modalităţi de acoperire a defectelor simple şi complexe de părţi moi.6. Grefele de piele.7. Lambourile locale, regionale, la distanţă, libere.8. Lambourile musculare.9. Lambourile pe perforante.

10. Replantări.11. Revascularizări.12. Arsurile: etiologie, fiziopatologie, estimarea suprafeţei arse, estimarea profunzimii

arsurii, tratamentul general şi local al arsurilor; arsurile chimice; arsurile electrice.13. Degerăturile

Bibliografie1. A. V. Georgescu - Lambourile în chirurgia reconstructivă – vol. I, Ed. Quo Vadis,

Cluj Napoca, 1999.2. A. V. Georgescu - Lambourile în chirurgia reconstructivă – vol. II, Ed. Echinox,

Cluj Napoca, 2002.3. Green D., Hotchkiss RN., Pederson WC - Green’s Operative Hand Surgery –Ed.

Churchill Livingstone.4. Georgescu A, Matei I, Ardelean F, Capota I. Microsurgical nonmicrovascular flaps

în forearm and hand reconstruction. Microsurgery 2007;27(5):384-394.5. Blondeel PN, Morris SF, Hallock GG, Neligan PC, editors. Perforator flaps: Ana-

tomy, technique & clinical applications. St. Louis, Missouri: Quality Medical Publi-shing, Inc; 2006.

135

6. Taylor GI, Palmer JH. The vascular territories (angiosomes) of the body: ex-perimental study and clinical applications. British Journal of Plastic Surgery 1987;40:113-141.

7. Papilian V. - Anatomia omului, vol. I, II, ed. a 6-a, Ed. Didactică şi Pedagogică Buc., 1982.

8. Ranga V. - Anatomia omului. Membrele, Ed. Cerna Buc. 1993.9. N. Angelescu - Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Buc. 2001.

evaluareXX Examen scris

CHIRuRGIe MAxILo-FACIALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Chirurgie maxilo-facialăTitularul cursului: Conf. dr. Lucia HurubeanuDepartamentul: Chirurgie cranio-maxilo-facială, Chirurgie cervico-

facială şi implantologieDisciplina: Chirurgie maxilo-facialăCodul cursului: MED 4 2 09 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2 2 - 14 14 - - 28 2 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiții preliminareXX Cunoaşterea anatomiei şi fiziologiei corpului uman.

obiective generaleXX Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă.XX Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice ale diagnosticului şi terapiei în rezolvarea diferitelor urgenţe.

obiective specificeXX Însuşirea cunoştinţelor despre patologia din sfera orală şi maxilo-facială. XX Dobândirea de aptitudini necesare pentru stabilirea diagnosticelor şi a mijloacelor

136

terapeutice aplicabile în patologia orală şi maxilo-facială.

Conţinutul cursuluiTEMATICA (pe capitole majore):

1. Examenul obiectiv în chirurgia maxilo-facială.2. Patologia erupţiei dentare.3. Traumatismele dento-maxilo-faciale.4. Infecţiile oro-maxilo-faciale.5. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar.6. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.7. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial.8. Patologia glandelor salivare.9. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale.

10. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare şi nevralgia trigeminală.

Defalcat pe subcapitole:1. Particularitaţile examenului obiectiv în chirurgia maxilo-facială. Patologia erupţiei

dentare.2. Traumatismele dento-maxilo-faciale: plăgile părţilor moi oro-faciale; traumatis-

mele dento-parodontale; fracturile masivului facial; politraumatisme.3. Infecţiile oro-maxilo-faciale: infecţiile părţilor moi perimaxilare, abcesele lojilor su-

perficiale şi a celor profunde; infecţiile nespecifice şi specifice ale oaselor maxilare.4. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. Etiopatogenie, semne clinice, di-

ag-nostic şi tratament.5. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-facial. Aspect clinic,

conduita terapeutică. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxi-lo-facial. Aspect clinic, conduita terapeutică.

6. Patologia glandelor salivare. Metode de investigare ale glandelor salivare. Plăgile şi fistulele glandelor salivare. Litiaza salivară. Tumorile glandelor salivare. Sialoze.

7. Malformaţiile cranio-maxilo-faciale. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare şi nevralgia trigeminală.

Bibliografie1. Burlibaşa Corneliu, CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILOFACIALĂ, Editura Medi-

cală, Bucuresti, 1999;2. Alexandra Rotaru, Grigore Băciuţ, Horaţiu Rotaru, CHIRURGIE MAXILO-FA-

CIALĂ, Vol. I şi II, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj- Napoca, 2003.

3. Lucia Hurubeanu, STOMATOLOGIE ŞI CHIRURGIE ORO– MAXILO-FACI-ALĂ. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj - Napoca 2002, ISBN

137

973-8385-01-64. Bucur A. & all, „Compendiu de Chirurgie oro-maxilo-facială” vol. IQ Med Publi-

shing, 2009

evaluareXX Examen scris 100%

oRToPeDIe-TRAuMAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Ortopedie şi traumatologie, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Dan Lucaciu, Conf. dr. Gh.TomoaiaDepartamentul: 13 - Ortopedie şi traumatologieDisciplina: Ortopedie şi traumatologieCodul cursului: MED 4 2 10 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Anatomie, semiologie.

obiective generaleXX Însuşirea unor noţiuni teoretice şi practice asupra patologiei traumatice şi netrau-matice ale aparatului locomotor.

obiective specificeXX Acumularea unor principii de bază în recunoaşterea şi tratarea afecţiunilor ortopedice.XX Acumularea de noţiuni teoretice şi practice în vederea rezolvării celor mai frecvente le-ziuni traumatice ale sistemului osteo-articular (entorse de gleznă, luxaţii de umăr etc).XX Stabilirea conduitei terapeutice de urmat în cazul fracturilor deschise sau a pacien-ţilor politraumatizaţi.XX Cunoaşterea patologiei inflamatorii şi tumorale a aparatului osteoarticular precum şi principii de tratament.

138

Conţinutul cursului1. Istoricul disciplinei.2. Formarea calusului.3. Noţiuni generale de traumatologie osteo-articulară: fracturi, fractura deschisă, lu-

xaţii, entorse, plăgi articulare, sindromul compartimental şi contractura ischemică Volkmann, algoneurodistrofia.

4. Traumatologia centurii scapulare şi a braţului.5. Traumatologia cotului, antebraţului şi mâinii.6. Traumatologia coloanei vertebrale, bazinului şi şoldului.7. Traumatologia coapsei şi genunchiului.8. Traumatologia gambei şi piciorului.9. Tumorile osoase şi infecţiile aparatului osteoarticular.

10. Artrozele.

Bibliografie1. Campbell’s Operative Orthopedics, Canale TS (ed,), Mosby Year Book, St.Louis, 1998.2. Clinical Orthopedic Examination, McRae R, Churchill Livingstone, New York, 1990.3. Curs de traumatologie osteoarticulară, Tomoaia Gheorghe, Editura Medicală Uni-

versitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 1999.4. Ortopedie – curs pentru studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Lucaciu D, Cluj-Napoca, 2000.5. Ortopedie şi traumatologie – caiet de lucrări practice pentru studenţi, Lucaciu D,

Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.6. Ortopedie, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Na-

poca, 2000.7. Skeletal Trauma, Browner BD, Jupiter JB, Levine AM, Trafton PG, W.B.Saunders

Company, Philadelphia 1992.8. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.9. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.10. Traumatologie osteoarticulară, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2000.


139

oFTALMoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Oftalmologie, an IVTitularul cursului: Prof. dr. Cristina Vlăduţiu, Conf. dr. Cristina Stan,

Conf. dr. Cristina Nicula, Conf. dr. Simona TăluDepartamentul: 13 - OftalmologieDisciplina: OftalmologieCodul cursului: MED 4 2 11 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1 - 2 14 - 28 30 72 2

Ex. scris + ex. practic + evaluarea activității la lucrările practice



obiective generaleXX Dobândirea noţiunilor fundamentale legate de analizatorul vizual, demonstrarea importanţei cunoştinţelor oftalmologice pentru patologia generală.

obiective specificeXX Demonstrarea manevrelor care pot fi utile medicului generalist: examenul globului ocular la lumina zilei, instilaţia de picături, utilizarea unguentelor, eversarea pleoa-pelor, extracţia de corpi străini corneeni şi conjunctivali, măsurarea acuităţii vizua-le, examenul fundului de ochi, discuţia patologiei oculare care poate fi întâlnită mai frecvent de către medicul generalist (orjelet, conjunctivite, traumatisme minore).

Conţinutul cursului1. Fiziologia analizatorului vizual2. Funcţia vizuală.3. Refracţia oculară.4. Vederea binoculară.5. Patologia anexelor oculare.6. Orbita, pleoapa.

140

7. Aparatul lacrimal, conjunctiva.8. Patologia globului ocular.9. Corneea, uveea.

10. Cristalinul, retina.11. Nervul optic, glaucomul.12. Traumatismele oculare.

Bibliografie1. Oftalmologie sub redacţia Mihai Călugăru, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-

Napoca 2002.2. Simona-Delia Ţălu: Cours pratique d’ophtalmologie – deuxième édition, Editura

Mega, ISBN 978-973-1868-17-2, 166 pg., Cluj-Napoca, 2008.3. Simona-Delia Ţălu: Ophtalmologie – travaux pratiques, Editura Medicală Univer-

sitară „Iuliu Haţieganu”, ISBN 973 – 693 – 108 – 0, 55 pg., Cluj-Napoca, 2005.4. J. Olver, L.Cassidy: Ophthalmology at a Glance, Blackwell Science Ltd, USA, ISBN-

13: 978-0-632-06473-1, 2005.

evaluareXX Examen scris: 30%XX Examen practic (oral): 60% XX Activitatea la lucrările practice: 10%

BIoCHIMIe CLINICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Biochimie clinică, an IVTitularul cursului: Conf. dr. Ioana Brudașcă, Conf. dr. Alexandra CrăciunDepartamentul: 3 - Biologie şi medicină molecularăDisciplina: Biochimie clinicăCodul cursului: MED 4 2 12 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 0,5 - 14 7 - 20 31 2 Ex. scris + ex. practic


141

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Biochimie generală, fiziologie, fizipatologie

obiective generaleXX Formarea unor deprinderi logice în solicitarea şi interpretarea raţională a testelor de laborator în corelaţie cu contextul clinic.

obiective specificeXX Cunoaşterea factorilor preanalitici (legaţi de pacient, recoltare, transport al probe-lor) care pot influenţa rezultatele de laborator.XX Înţelegerea mecanismelor patogenetice care determină modificări ale parametrilor de laborator în diverse boli.XX Dobândirea capacităţii de a indica teste de laborator şi de a justifica indicaţiile por-nind de la un context clinic.XX Dobândirea capacităţii de a interpreta un buletin de analize.

Conţinutul cursului1. Proteine plasmatice – tipuri de disproteinemii, deficite ale unor proteine plasmatice.2. Semnificaţia diagnostică a modificărilor enzimelor serice.3. Explorări de laborator în patologia ficatului şi a tractului gastrointestinal. Fierul şi

metabolismul hemoglobinei.4. Explorări de laborator în carenţa şi supraîncărcarea cu fier.5. Perturbări ale metabolismului cuprului şi explorări de laborator.6. Perturbări ale metabolismului calciului, osforului şi magneziului.7. Explorări de laborator în boli osoase şi articulare.8. Lipide şi lipoproteine – transport, explorări de laborator în metabolismul lipidic.9. Dislipidemii primare şi secundare – diagnostic de laborator.

10. Semnificaţia testelor de laborator în anomaliile metabolismului carbohidraţilor şi acidului uric.

Bibliografie1. Alexandra Crăciun. Compendiu de biochimie clinică şi explorări de laborator. Edi-

tura Dacia Cluj Napoca, 2006.2. Ioana Brudaşcă, Anca Cristea. Ghid de laborator, Editura Medicală Universitară

Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2005.3. Sub redacţia Luminiţa Pleşca Manea, M. Cucuianu, I. Crîsnic, Ioana Brudaşcă, Bio-

chimie clinică. Fundamentare fiziopatologică, Editura Argonaut Cluj Napoca 2003.4. Cucuianu M., Trif I., Cucuianu A. Hemostaza. Biochimie, fundamentare fiziopato-

logică, Editura Dacia Cluj Napoca, 1994.

142

5. Bishop M.L, Duben Engelkirk J. L., Fody E.P. Clinical chemistry. Principles, proce-dures, correlations J. B. Lipincott (Eds), Philadelphia, New York, London, Hager-stown, 1992.

6. Marshall W. J. Clinical chemistry Mosby, London, 1995.7. Gaw A., Cowan R., O’Reilly D., Stewart M., Shepherd J. Biochimie clinique, Elsevier

2004.8. http//www.specialtylabs.com/books.9. www.medramo.ac.ma/fmp/docm/bio.pdf.

evaluareXX Examen scris: 70%XX Examen practic – interpretare buletine de analize de laborator: 30%

eNDoCRINoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: EndocrinologieTitularul cursului: Prof. dr. Ileana Duncea, Conf. dr. Carmen Georgescu,

Conf. dr. Cristina GhervanDepartamentul: 9 - EndocrinologieDisciplina: EndocrinologieCodul cursului: MED 4 2 13 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred





obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind endocrinologia clinică.XX Dobândirea de către studenţia competenţei în diagnosticarea clinică şi monitoriza-rea tratamentului cronic al bolilor endocrine.

143

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în endocrinologia clinică:

X- particularităţile examenului clinic endocrin;X- semiologie clinică endocrinologică;X- noţiuni de fiziopatologie endocrină;X- metode de evaluare paraclinică în patologia endocrină: dozări hormonale baza-

le, teste de stimulare şi inhibiţie, dozări imunologice;X- însuşirea metodelor de examinare imagistică în patologia endocrină;X- principii de prevenire şi management a bolilor endocrine;X- principii de monitorizare a terapiei medicamentoase;X- principii şi management al interacţiunilor medicamentoase şi alimentare;X- vârsta şi sexul ca variabile ale răspunsului terapeutic;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, femei însărcinate;

Conţinutul cursului1. Patologia hipotalamo-hipofizară (diabet insipid; sindrom tumoral hipofizar; gi-

gantism; acromegalie; prolactinom; insuficienţa hipofizară a adultului; insuficienţa hipofizară a copilului).

2. Patologia tiroidiană (guşa endemică tireopată, hipotiroidism; hipertiroidism; tiro-idite; cancerul tiroidian).

3. Patologia endocrină a metabolismului calcic (reglarea hormonală a homeostaziei calciului; hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism; hiperparatiroidism primar şi secundar).

4. Patologia corticosuprarenaliană (insuficienţa corticosuprarenaliană cronică şi acu-tă; sindrom Cushing; sindromul suprarenogenital).

5. Patologia diferenţierii sexuale (disgenezii gonadale; sindromul Klinefelter; sindro-mul Turner; hermafroditismul adevărat).

6. Patologia gonadelor (insuficienţa ovariană periferică; insuficienţă ovariană centra-lă; hipogonadism masculin periferic şi central; climacteriul feminin; infertilitatea de cauză endocrină).

7. Osteoporoza.

Bibliografie1. Duncea I. Endocrinologie. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-

Napoca, 2006.2. Duncea I. Endocrinologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-

Napoca, 2000.3. Duncea I. Explorări paraclinice în bolile endocrine, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2000.

144

4. Dumitrache C. Endocrinologie. Editura Medicală Bucureşti. 2000.


MeToDoLoGIA CeRCeTăRII ŞTIINţIFICeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Metodologia cercetării ştiințificeTitularul cursului: Prof. dr. Andrei Achimaș CădariuDepartamentul: 5 - Informatică medicală şi biostatisticăDisciplina: Metodologia cercetării ştiințificeCodul cursului: MED 2 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2 2 - 28 28 - 56 112 3Ex. teoretic (grilă) + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet : WWW şi e-mail.XX Cunoaşterea materiei predate în cadrul cursurilor de Informatică Medicală şi Biostatistică.

obiective generaleXX Cercetarea clinică, implică în egală măsură atât producătorul de ştiinţă (designerul şi executantul studiului), cât şi consumatorul de ştiinţă (practicianul doritor să apli-ce rezultatele unui studiu), deci o populaţie largă şi heterogenă.

obiective specificeXX Este extrem de important ca medicii, producătorii şi consumatorii de cercetare, să înţeleagă utilizarea şi limitele tehnicilor statistice.

Conţinutul cursului 1. Introducere.

145

2. Strategia cercetării medicale. Etapele unui studiu.3. Documentarea. Culegerea. Variabile.4. Erori sistematice. Descrierea unui fenomen de sănătate.5. Evaluarea unui procedeu diagnostic.6. Punerea în evidenţă a unor factori de risc sau prognostici.7. Analiza datelor de supravieţuire. 8. Trialul clinic.9. Alegerea metodei statistice.

10. Metanaliza. Evidenţe.11. Estimarea şi testarea ipotezelor statistice.12. Prezentarea datelor. Redactarea medicală.13. Etica cercetării medicale.


cală Universitară „Iuliu Haţieganu”2. Aplicaţii medicale ale informaticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 20083. Aplicaţii medicale ale statisticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan. -

Cluj-Napoca : Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 20084. Biostatistică. Drugan T, Achimaş A, Ţigan Ş, Editura SRIMA. Cluj-Napoca, 2005.5. Aplicaţii de Informatică Medicală şi Biostatistică, Drugan T, Bolboacă S, Călinici T,

Istrate D, Colosi H, Gălătuş R, Bondor C, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan Ş.. Editura SRIMA, Cluj-Napoca, 2004.

6. Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, Drugan T, Bondor C, Bol-boacă S, Călinici T, Colosi H, Gălătuş R, Istrate D, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan S. Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2002.

7. Prezentări PowerPoint cursuri: http://www.info.umfcluj.ro/8. Teme laborator: http://www.info.umfcluj.ro/9. Biostatistica Medicală, Tigan S., Achimas A., Drugan T., SRIMA, Cluj, 1999.


146

ANULXVMeDICINă INTeRNăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicină internă - patologia aparatului respirator şi

a aparatului cardiovascular, an VTitularul cursului: Prof. dr. Sorin Blaga, Prof. dr. Luminiţa Vida-Simiti,

Prof. dr. Dumitru Zdrenghea, Conf. dr. Sorin Crișan,Conf. dr. Lavinia Comes, Conf. dr. Dan Olinic, Conf.dr. Dan Rădulescu

Departamentul: 10 - Cardiologie RecuperareDisciplina: Medicină internăCodul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 6 - 15 63 - 140 83* 276 12Ex. practic (caz) + ex. teoretic scris

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii *1,5 ore/zi x 5 zile/săpt. x 11 săpt. = 83ore

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Fiziologie, Fiziopatologie, Morfopatologie generală, Semiologie.

obiective generaleXX A oferi suportul teoretic şi a cultiva aptitudinile, deprinderile şi atitudinile indis-pensabile practicării medicinei în domeniul patologiei organelor interne.

obiective specificeXX Cunoaşterea abordării patologiei aparatului respirator şi cardiovascular.XX Noţiuni de epidemiologie, etiopatogeneză, patologie, dg. pozitiv şi diferenţial, com-plicaţii, evoluţie, prognostic şi terapeutică medicală individualizată.XX Competenţe şi atitudini pe care studenţii trebuie să le aibă după parcurgerea modu-lului de medicină internă - patologia aparatului respirator şi cardiovascular.XX Realizarea practică a tuturor etapelor obligatorii formularii diagnosticului: anam-neza, ex. fizic, interpretarea datelor clinice (formularea diagnosticului clinic), indi-carea şi interpretarea explorărilor, formularea diagnosticului.

147

XX Realizarea practică a planului terapeutic, cunoaşterea criteriilor de monitorizare a tratamentului. XX Abilităţi de comunicare cu pacientul.

Conţinutul cursului1. Insuficienţa respiratorie.2. Supuraţii bronhopulmonare.3. Tumori bronhopulmonare.4. Traheo-bronşite acute.5. BPCO.6. Cordul pulmonar cronic de cauză respiratorie.7. Astmul bronşic.8. Pneumonii.9. Pneumonii interstiţiale fibrozante.

10. Pleurezii. 11. Reumatism articular acut.12. Valvulopatii (generalităţi).13. Endocardite infecţioase.14. Principii de diagnostic în stările de şoc.15. Şocul cardiogen.16. Lipotimia.17. Sincopa.18. Moartea subită cardiacă.19. Valvulopatii mitrale.20. Valvulopatii aortice.21. Ateroscleroza.22. Bolile aortei şi ale arterelor periferice.23. Hipertensiunea arterială.24. Cardiomiopatii.25. Cardiopatia ischemică.26. Pericardite.27. Insuficienţa cardiacă.28. Cardiopatii congenitale.29. Aritmii cardiace.30. Tromboza venoasă.31. Embolia pulmonară.32. Cordul pulmonar acut

Bibliografie1. Harrison’s Principles of Internal Medicine, 16th ed. Mc Graw Hill, 2005.2. N. Olinic (sub red.). Cardiologie. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” 2002.3. S Blaga. Esenţialul în urgenţe cardio-vasculare. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu” Cluj 2003.4. Luminiţa Vida-Simiti. Esenţial în electrocardiografia clinică. Casa Cărţii de Stiinţă

148

Cluj 2003.5. Ghidurile Societăţii Europene de Cardiologie 2005-2007.6. Global Initiative for Asthma (GINA), National Heart Lung and Blood Institute

(NHLBI), 2006.7. GOLD – The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease- Updated de-

cember 2007; www.goldcopd.com/GuidelinesResurces.8. PA Mircea, SN Blaga, L.Vida-Simiti, L.Comes, D.Olinic, S.Vălean. Patologia apara-

tului respirator. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” 2005.

evaluareXX Examen practic oral: 50% caz clinic + 10% portofoliu de activitateXX Examen teoretic scris: 40%

ReuMAToLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Reumatologie, an VTitularul cursului: Prof. dr. Simona RednicDepartamentul: 9 - Medicină internă / ReumatologieDisciplina: ReumatologieCodul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 1 14 - 14 14 42 EseuC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologie.XXMedicină internă an IV.

obiective generaleXX „Sensibilizarea” studenţilor în legatură cu epidemiologia, tipurile, importanţa şi im-pactul social al bolilor reumatologice şi musculoscheletale.

149

XX Deprinderea principiilor examenului clinic musculoscheletal şi evaluarea activita-tii bolilor articulare.XX Învăţarea principalelor investigaţii paraclinice utilizate în reumatologie şi a semni-ficaţiei acestora.XX Recunoaşterea unei boli musculoscheletale şi indrumarea corectă a acestora.XX Recapitularea principalelor clase de medicamente utilizate în tratamentul reumatologic.

obiective specificeXX Recunoaşterea poliartitei reumatoide şi diferenţierea ei de alte boli articulare, prin-cipii de diagnostic şi tratament, monitorizarea şi evaluarea articulară şi funcţională, utilizarea scorurilor de activitate, indrumarea la reumatolog.XX Identificarea grupului colagenozelor şi încadrarea afecţiunilor în acest grup, Condiţiile indrumării la specialistul reumatolog, monitorizarea şi urmărirea colagenozelor.XX Recunoaşterea unei spondilartropatii seronegative ca boală interdisciplinară, cola-borarea cu alţi specialişti în diagnosticul şi urmărirea unei spondilartropatii.XX Recunoaşterea şi încadrarea durerii lombare cu evaluarea şi investigarea acesteia, examenul coloanei vertebrale, principii de tratament al lombalgiei.XX Discutarea pe marginea unor cazuri clinice şi a unor scenarii clinice integratoare cu evaluarea deprinderilor obţinute

Conţinutul cursului1. Date generale despre reumatologie: examen clinic, tratament, evaluare.2. Poliartrita reumatoidă.3. Spondilartropatiile seronegative.4. Colagenozele.

Bibliografie1. Harris E et al “Kelley’s Textbook of Rheumatology”, ed. Elsevier Saunders, 2005. 2. Ciurea P “Reumatologie”, ed Medicală Universitară Craiova 2007.3. Ionescu R “Esentialul în reumatologie”, ed Almatea 2006 .4. Klippel J H et al “Primer on the Rheumatic Diseases”, ed. Springer 2008.

evaluareXX Eseu – temă la alegere la începutul stagiului .

150

FARMACoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Farmacologie clinică, an VTitularul cursului: Prof. dr. Anca Dana BuzoianuDepartamentul: 2 - FarmacologieDisciplina: FarmacologieCodul cursului: MED 5 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 12,5 2,5 - 21 21 - 20 62 4 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Farmacologia generală

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind – farmacologia aparatului cardiovas-cular şi a sistemului nervos centralXX Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.

Obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică:

X- principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei medicamentoase;X- prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al intercţiuni-

lor medicamentoase;X- aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic;X- vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în pediatrie, la

femeile însărcinate şi care alăptează;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu insuficienţa

hepatică şi renală;X- principii de tratament al intoxicaţiilor acute;X- prevenirea erorilor de prescripţie medicală;

151

Conţinutul cursului1. Farmacologia aparatului cardiovascular.

X- Medicamente antianginoase.X- Vasodilatatoare antiischemice.X- Medicamente antiaritmice.X- Medicamente antihipertensive.X- Medicamente utilizate in tratamentul insuficientei cardiace.

2. Farmacologia aparatului respiratorX- Medicamente utilizate in astmul bronsic, BPOC si rinita alergica

3. Farmacologia sistemului nervosX- Medicamente hinotice, sedative, anxiolitice.X- Medicamente neuroleptice, antidepresive.X- Medicamente utilizate in boala Parkinson, antiepileptice.X- Miorelaxante centrale.

4. Medicamente şi substanţe chimice utilizate abuziv. (Dependenţa medicamentoasă).

Bibliografie1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2006.2. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,

Cluj-Napoca, 2003.3. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 20014. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 2nd edition. Lippincott Wil-

liams and Wilkins, 2000.5. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) - McGraw Hill, 20076. Goodman and Gillman’s. The Pharmacological Basis of Therapeutics (11th editi-

on). McGraw Hill Publishing, 20057. Rang & Dale’s Pharmacology, 6th ed, Churchill Livingstone, 2007


152

NeuRoŞTIINȚeNeuRoLoGIe ADuLȚIDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Neurologie adulțiTitularul cursului: Prof. dr. loan Mărginean, Prof. dr. Angelo Bulboacă,

Prof. dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă, Prof. dr.Dafin Mureșan

Departamentul: 17 - NeuroştiințeDisciplina: NeurologieCodul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 3 - 4 56 - 56 - 112 9(5+2+2)

Ex. scris + ex. practic

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii *neurologie + neurologie pediatrică + neurochirurgie

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Noţiuni de anatomie, fiziologie şi fiziopatologie a sistemului nervos central şi peri-feric, noţiuni de semiologie, noţiuni de farmacologie generală.

obiective generaleXX Nucleul informaţionalXX Dobândirea deprinderilor practice de examinare neurologică completate cu inves-tigaţiile paraclinice.XX Competenţa unui management terapeutic complex.

obiective specificeXX Dobândirea cunoştiinţelor sistematice teoretice şi de practică clinică directă pe 3 paliere succesive:X- semiologia neurologică;X- sindromologia neurologică;X- patologia neurologică;

Conţinutul cursului1. Semiologie neurologică.

153

2. Simptomele clinice din afecţiunile neurologice.3. Patologia neurologică.

A) Afecţiuni ale sistemului nervos central (SNC).B) Afecţiuni ale sistemului nervos periferic (SNP).

4. Afecţiuni musculare şi ale joncţiunii neuromusculare.5. Afecţiuni neurologice în bolile sistemice.6. Afecţiuni ale sistemului nervos vegetativ (autonomic) (SNV).

Bibliografie1. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol 1, Casa Cărţii de Ştiinţă,

1997.2. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol II, Casa Cărţii de Ştiinţă,

1997.3. Lăcrămioara Perju-Dumbravă, Ştefania Kory-Calomfirescu, St. Florian: Neurolo-

gie - curs pentru studenţi, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002.4. A. Bulboacă: Principii de diagnostic clinic neurologic, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj

2000.5. C. Popa: Neurologie, Editura Naţională, 1997.6. Harrison’s Neurology în Clinical Medicine, Dervied from Harrison’s Principles of

Internal Medicine, 16th Edition, McGraw-Hill, 20067. Adams R. D. and Victor M.: Principles of Neurology, ed 7, New-York, McGraw-

Hill, 20018. G. Fuller: Examinarea clinică neurologică - ediţia a treia, Editura Calisto.

evaluareXX Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note finale cal-culataă dupa formula: Nota finală = (examen scris neurologie /2 + examen scris neurochirurgie / 4 + examen scris neurologie pediatrică / 4) x 70/100 + examen practic neurologie x 30/100

154

NeuRoLoGIe PeDIATRICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Neurologie pediatrică, an VTitularul cursului: Conf. dr. Alexandru CristeaDepartamentul: 17 - NeuroştiințeDisciplina: Neurologie pediatricăCodul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 1 14 - 14 14 42 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites) -obiective generaleXX Obiectivul disciplinei este acela de a sensibiliza viitorul medic de familie cu recu-noşterea suferinţelor neurologice de la vârsta de nou-născut până la vârsta adoles-cenţei. În acest sens este prezentat examenul neurologic mai ales la vârsta sugaru-lui şi a copilului mic şi particularităţile examenului la vârsta copilăriei mari. Sunt prezentate tulburările de dezvoltare, în vederea cunoaşterii şi diagnosticării lor cât mai precoce posibil, precum şi cele mai frecvente suferinţe neurologice la vârsta copilăriei, cu protocoalele de diagnostic, terapie şi dispensarizare.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în neurologia pediatrică:XX Evaluarea dezvoltării normale – percepţie, motilitate grosieră şi fină, limbaj recep-tiv şi expresiv, dezvoltare socială în perioada infantilă şi a copilăriei mici. Deviaţii de la normalitate a acestor parametrii în diferite afecţiuni neurologice.XX Diagnosticul neurologic al tulburărilor de dezvoltare ale sistemului nervos şi tul-burărilor de coordonare centrală. Tehnici speciale de management prin terapie ki-nesiologică, fizioterapie şi stimulare multisenzorială. XX Paraliziile cerebrale (encefalopatia statică – encefalopatia infantilă sechelară) – di-agnostic prin evidenţierea manifestărilor clinice, investigaţii pentru identificarea patologiei embrionare şi fetale. XX Forme de paralizii cerebrale – spastică (diplegia, hemiplegia, tetraplegia); extrapirami-dală, ataxică. Evaluare clinică, investigaţii paraclinice necesare, management, consiliere

155

educaţională şi profesională, dispensarizarea acestor pacienţi, terapia comorbidităţilor. XX Crizele epileptice, sindroamele epileptice şi epilepsiile. Prezentare video a tipuri-lor de crize epileptice în relaţie cu localizarea anatomică şi substratul fiziopatologic subiacent. Managementul, dispensarizarea, îndrumarea şcolară şi profesională a copiilor cu sindroame epileptice.

Conţinutul cursului1. Examenul neurologic, din perioada neonatală până la vârsta de 3 ani.2. Malformaţii ale sistemului nervos central: tulburări de închidere ale tubului neural

– encefalocel, meningocel, mielomeningocel, spina bifidă ocultă; craniosinostoze-le, hidrocefalia, microcefalia.

3. Patologia neurologică în perioada neonatală. Hemoragia intracraniană în perioada neonatală: hemoragia subdurală, hemoragia intracerebeloasă, hemoragia intrapa-renchimatoasă, hemoragia subarahnoidiană, hemoragia intr-periventriculară.

4. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Fracturile craniene. Leziuni ale mă-duvei spinării prin traumatism obstetrical. Leziuni ale nervilor periferici, leziuni radiculare, leziuni de plexuri nervoase prin traumatism obstetrical.

5. Embriofetopatiile. Infecţii congenitale – citomegalovirus, rubeola, herpes simplex, toxoplasma, varicella-zoster, HIV, lues. Tulburări vasculare şi ale circulaţiei fetale.

6. Afecţiuni toxice exogene şi endogene. Patologia imunologică în perioada fetală. Naşterea prematură, tulburări de creştere şi dezvoltare intrauterină.

7. Paraliziile cerebrale. Hemiplegia spastică, tetraplegia spastică, diplegia spastică. Pa-ralizia cerebrală – forma extrapiramidală: paralizia cerebrală dischientică, paralizia cerebrală distonică. Paralizia cerebrală – forma hipotonă. Paralizia cerebrală – for-ma ataxică. Paralizia cerebrală mixtă. Managementul paraliziilor cerebrale, princi-pii generale de terapie şi dispensarizare.

8. Crizele epileptice, sindroamele epileptice şi epilepsia. Crize epileptice – generaliza-te, parţiale. Epilepsii şi sindroame epileptice. Statusul epileptic. Principii generale de terapie în epilepsie la vârsta copilăriei, terapia antiepileptică la copil. Probleme comportamentale, cognitive şi sociale la copilul cu epilepsie.

Bibliografie1. Suport de curs .2. Ileana Benga – Introducere în neurologia pediatrică. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.3. Ileana Benga – Îndrumător pentru stagiul de neurologie pediatrică. Litografia

U.M.F. Cluj Napoca, 1994.4. Ileana Benga – Tratat elementar de neurologie pediatrică, vol. 1: Epilepsia şi crizele

neepileptice. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2003. 5. Ileana Benga, Alexandru Cristea – Evaluarea neurologică a copilului. Editura Na-

poca STAR. Cluj Napoca, 2005.

156

evaluareXX Examen scris: 100%

NeuRoCHIRuRGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Neurochirurgie, an VTitularul cursului: Prof. dr. Florian Ioan ȘtefanDepartamentul: 17 - NeuroştiințeDisciplina: NeurochirurgieCodul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 1 14 - 14 20 48 Test grilăC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Neurologie generală.

obiective generaleXX Însuşirea anumitor tehnici elementare de neurochirurgie.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în neurochirurgie.XX Cunoaşterea patologiei neurochirurgicale.XX Însuşirea aspectelor particulare privind metodele de investigare în patologia neu-rochirurgicală şi corelarea lor cu indicaţia neurochirurgicală.XX Aspecte particulare ale asistării pacienţilor anterior internării (traumatismele cra-nio-cerebrale, traumatismele vertebro-medulare, accidente vasculare hemoragice).XX Principii de tratament în neurochirurgie (tratament medicamentos sau neurochirurgical).XX Descrierea unor tehnici elementare în neurochirurgie.XX Principii de prevenire şi tratament al complicaţiilor postoperatorii.

157

XX Îngrijirea şi tratamentul postoperator al pacienţilor cu deficite neurologice.

Conţinutul cursului1. Introducere în neurochirurgie.2. Traumatismele cranio-cerebrale.3. Traumatismele vertebro-medulare.4. Tumorile cerebrale generalităţi şi particularităţi.5. Compresiunile medulare.6. Accidentele cerebrale hemoragice.7. Neurochirurgie pediatrică.

Bibliografie1. Neurochirurgie – curs pentru studenţi, Florian Ioan Ştefan, Editura Didatică Uni-

versiară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 215 pag, 2003.2. Handbook of Neurosurgery” by Mark S. Greenberg, Thieme Medical Publishers,

New York, 2006.3. Atlas of Neurosurgical Techniques, Brain, editors L.N.Shekar, R.G.Fessler, Thieme

2006.

evaluareXX Test grilă: 25% din nota de la Neurologie

158

RADIoLoGIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi

neurologieTitularul cursului: Prof. dr. Silviu Sfrângeu, Prof. dr. Sorin Dudea, Conf.

dr. Stelian Petcu, Șef lucr. dr. Anca Butnariu, Șef lucr.dr. Angelica Chiorean, Șef lucr. dr. Anca Ciurea

Departamentul: 6 - Radiologie şi imagistică medicalăDisciplina: RadiologieCodul cursului: MED 5 1 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologie MedicalăXXMorfopatologie generală.XX Radiologie an IV.

obiective generaleXX Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nuclea-ră, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi prin-cipiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.XX Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (con-venţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (con-venţional şi imagistic).XX Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.

obiective specificeXX Recunoaşterea metodei de examinare.XX Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor.

159

XX Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea semnificaţiilor lor.XX Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice.XX E laborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată.XX Schiţarea unui buletin radiologic.

Conţinutul cursului1. Plamânul: anatomie şi tehnici de examinare. Semiologie radiologică pulmonară

(opacităţi, hipertransparenţe, imagini mixte). 2. Sindroame pulmonare: parietal, pleural, de umplere alveolară, bronşic, interstiţial,

(aspecte RX şi CT). 3. Cancerul pulmonar. Patologia mediastinului (aspecte RX şi CT). 4. Tehnici radio-imagistice de examinare a cordului: Substanţe de contrast utilizate

în radiologie şi imagistică: clasificare, indicaţii, contraindicaţii, riscuri, tratament; Tehnici radioimagistice de explorare vasculara (angiografie, ecografie, RM, angi-oCT); Anatomia radiografica a cordului (PA şi TS); Noţiuni de anatomie ecocardi-ografica şi RM a cordului; Semiologie radiografica elementara a cordului. Sindro-mul de marire a cavitatilor cardiace.

5. Sindromul vascular pulmonar (modificările vascularizaţiei pulmonare). Aspectul radiografic al cordului în principalele valvulopatii. Sindromul miocardic şi pericar-dic. Modificări elementare întâlnite în arterioaptiile şi venopatiile periferice. Noţi-uni elementare de radiologie intervenţională vasculară.

6. Tehnici radio-imagistice de examinare a encefalului şi măduvei: Aspecte CT şi RM cerebral în: AVC, tumori, traumatisme; Aspecte RM în patologia medulară (hernie de disc, tumori, etc.); Alte indicaţii şi aplicaţii specifice ale RM (SM, leziune medu-lara traumatică).

7. Urgenţe medico-chirurgicale: Cap-Gât: traumatisme, AVC; Torace: traumatisme, embolia pulmonară, pneumotorax, edemul pulmonar, tamponada; Abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; Extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; Corpi străini.

Bibliografie1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983. 2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomography. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed. University

Press, 2006.5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie clinică, Vol.I,

Ed. Medicală Bucureşti, 2000. 6. Indra Mihăiţă, Ligia Opris – IRM vertebro-medular, Centrul de imagistică ME-

160

DINST, 2004. 7. Ligia Opriş – Imagistica cerebrală prin rezonanţă magnetică, Ed. Solness, 2004.

evaluareXX Examen scris: 50%XX Examen practic: 50% din care: Recunoaştere de imagini patologice, scris: 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic: 20%

PeDIATRIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Pediatrie-Puericultură, an VTitularul cursului: Prof. dr. Mariana Andreica, Conf. dr. Rodica Manasia,

Conf. dr. Angela Butnariu, Conf. dr. Sorin ManDepartamentul: 15 - PediatrieDisciplina: PediatrieCodul cursului: MED 5 2 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminareXX Studenţii trebuie sa aiba cunostinte pentru diagnosticul şi tratamentul celor mai frecvente afecţiuni pediatrice.

obiective generaleXX Există 3 obiective generale în predarea Pediatriei:

1. Nucleul informaţional constă în predarea patologiei pe aparate şi sisteme specifice diferitelor vârste ale copilului;

2. Formarea deprinderilor de îngrijire, alimentaţie şi administrare a medicamentelor la copil;

3. Dobândirea competenţei de aplicare în practică a cunoştinţelor învăţate, a formării

161

gândirii medicale în formularea unui diagnostic şi a unei scheme terapeutice c

obiective specificeXX Dobândirea noţiunilor de creştere şi dezvoltare a copilului; cunoaşterea patologiei la copil şi a particularităţilor acesteia; însuşirea principalelor medicamente folosite în practica pediatrică şi modul lor de administrare.

Conţinutul cursuluiPuericultură:

1. Perioadele copilăriei, creşterea şi dezvoltarea, nou născutul, prematurul, dismatu-rul, sugarul şi copilul.

2. Alimentaţia (nevoi nutritive, alimentaţia: naturală; artificială; mixtă; diversificată; a copilului mic; a preşcolarului şi şcolarului) PeDIATRIe:

1. Bolile aparatului respirator la copil: Insuficienţa respiratorie acută, Rinofaringita acu-tă, Adenoidita acut, Faringoamigdalita acută, Laringita acută, Bronşita acută, Bronşi-olita acută, Bronhopneumonia, pneumonia acută, Astmul bronşic., Fibroza chistică.

2. Bolile aparatului digestiv la copil: Gastro-enterocolita acută, Duodenite, Ulcer gas-tro-duodenal, Sindromul de deshidratare acută, Sindromul de malabsorbţie (clasi-ficare, fiziopatologie, explorare), Enterocolita trenantă, Sindromul carenţei de diza-haridaze, Alergia la proteinele din laptele de vacă, Enteropatia glutenică, Sindromul de vărsături (stenoza hipertrofică de pilor, spasmul piloric, reflux gastro esofagian, Icterele sugarului şi copilului mic (hemolitice, hepatocelulare, colestatice), Hepatita cronică; ciroza hepatică.

3. Bolile aparatului renourinar şi genital la copil: Glomerulonefritele acute, persistente şi progresive, Sindromul nefrotic, Infecţiile urinare, Insuficienţa renală acută şi cronică;

4. Bolile aparatului cardio-vascular la copil: Cardiopatiile congenitale, Endocarditele, miocarditele şi pericarditele nereumatice, Hipertensiunea arterială, Tulburări de ritm cardiac, Insuficienţa cardiacă, Insuficienţa circulatorie periferică acută.

5. Artrita reumatoidă juvenilă. Reumatismul articular acut.6. Boli de nutriţie şi metabolism: Rahitismul carenţial. Rahitismele necarenţiale, Diabe-

tul zaharat, Obezitatea, Hipotiroidismul congenital, Distrofia sugarului, Statura mică;7. Boli condiţionate prenatal: Cromozomopatii (autozomale, gonozomale, numerice

şi structurale), Boli monogenice (galactozemia, fenilcetonuria, boala Gaucher, mu-copolizaharidozele, deficitul de 21-hidroxilază, etc.), Embriofetopatii. Boli multi-factoriale. Profilaxia bolilor condiţionate prenatal.

8. Boli hematologice: Anemiile copilului, Tulburări de hemostază (vasopatii, trombo-patii, coagulopatii), Leucemii şi alte malignităţi la copil.

9. Deficite imune (genetice şi dobândite).

162

10. Colagenoze11. Urgenţe în pediatrie (aspecte neincluse în tratarea pe aparate): Come, Convulsii,

Intoxicaţii acute accidentale.

Bibliografie1. Cursul predat la catedră în anul universitar 2008/20092. Voichiţa Hurgoiu – Puericultură – curs, Litografia UMF, 19933. Paula Grigorescu-Sido şi colab..: Pediatrie, vol.I, II, III şi IV (1995-2000)4. Ciofu E., Ciofu C.: Esenţialul în Pediatrie, Ed.Med.Amaltea, Buc., ed. II-a, 20025. Ciofu E. (sub redacţia): Pediatrie. Tratat, ed. I. Ed. Med. Buc., 20016. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B.: Nelson - Textbook of Pediatrics, 17th

ed., W.B.Saunders Co., Philadelphia 20047. Miu Nicolae: Pediatrie vol. I, II, III – curs Litogr. UMF Cluj (1993-1994)8. Nanulescu M.: Pediatrie vol. I, II, III – curs Litogr. UMF Cluj

evaluareXX Teste scrise pe parcursul modului de Pediatrie.XX Examenul final este alcatuit din: Examen teoretic – scris: 60% Examen practic – oral: 40%

CHIRuRGIe PeDIATRICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Chirurgie şi ortopedie pediatricăTitularul cursului: Conf. dr. Dana VasilescuDepartamentul: 15 - PediatrieDisciplina: Chirurgie pediatrică şi ortopedieCodul cursului: MED 5 1 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




163

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Chirurgie, Pediatrie Puericultură, Radiologie şi imagistică medicală.

obiective generaleXX Familiarizarea cu cele mai frecvente afecţiuni chirurgicale şi ortopedice ale copilu-lui; recunoaşterea precoce a afecţiunilor specifice, pentru dirijare în timp util către specialist.XX Însuşirea algoritmilor terapeutici în principalele afecţiuni chirurgicale şi ortopedi-ce ale vârstelor pediatrice.

obiective specificeXX Cunoaşterea particularitătilor chirurgiei şi ortopediei pediatrice.XX Patologia pediatrică chirurgicală şi ortopedică pe grupe de vârstă.XX Explicarea şi interpretarea noţiunilor teoretice şi practice.XX Însuşirea noţiunilor de patologie chirurgicală pediatrică.

Conţinutul cursuluiCHIRURGIE PEDIATRICĂ:

1. Malformaţiile tubului digestiv: atrezia esofagiană, stenoza hipertrofică de pilor, malformaţii duodenale, malformaţii intestinale, megacolonul congenital, malfor-maţii ano-rectale.

2. Celosomii: hernia diafragmatică, medii – omfalocel, laparoschizis, hernia ombili-cală şi granulomul ombilical, distale – hernii şi patologia canalului peritoneo-vagi-nal, extrofia de vezică urinară, epispadias.

3. Malformaţii reno-ureterale: rinichi polichistic, sindrom de joncţiune, hidronefro-za, refluxul vezico-ureteral, hipospadias.

4. Patologia dobândită: abdomenul acut chirurgical la copil - apendicita acută la copil, invaginaţia intestinală, diverticulul Meckel, corpi străini.

5. Sindromul ocluziv la copil: patologia malformativă, patologia dobândită, diagnos-tic clinic şi paraclinic.

6. Traumatismele abdominale şi hemoragia internă.

ORTOPEDIE PEDIATRICĂ:1. Particularităţile morfofuncţionale ale aparatului locomotor la copil.2. Traumatismele aparatului locomotor la copil: Fracturi – generalităţi, Fracturile ob-

stetricale, Fracturile membrului superior, Fracturile membrului inferior.3. Sindromul Volkmann, Pronaţia dureroasă de cot.4. Malformaţii congenitale: Malformaţii congenitale ale membrului superior, Malfor-

maţii congenitale ale membrului inferior, Piciorul strâmb congenital varus equin

164

idiopatic, Displazia de dezvoltare a şoldului.5. Afecţiunile coloanei vertebrale: Scolioza idiopatică, Cifoscolioza juvenilă.6. Îngrijirea aparatelor gipsate şi a dispozitivelor de fixare externă.7. Proteze, orteze, şi mijloace de susţinere cu utilizarea lor.

Bibliografie1. Părăian I. Chirurgie Pediatrică, Editura Iuliu Haţieganu Cluj, 2007.2. Vasilescu Dana et al. Ortopedie Pediatrică, Editura Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu” Cluj, 2003.3. Aschcraft K.W. et al, Pediatric Surgery ed. IV, 2005.4. Herring. Tachdjian’s pediatric orthopaedics, 2008.


oTo-RINo-LARINGoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Oto-Rino-LaringologieTitularul cursului: Prof. dr. Marcel CosgareaDepartamentul: 13 - Oto-Rino-LaringologieDisciplina: Oto-Rino-LaringologieCodul cursului: MED 5 2 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2 - 2 28 - 28 - 56 4 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Cunoştinţe de anatomie a capului şi gâtului.

obiective generaleXX Însuşirea unor cunoştinţe generale privind patologia din sfera ORL.

165

XX Studenţii trebuie să aibă competenţa recunoaşterii unor semne clinice specifice pa-tologiei ORL, după efectuarea examenului clinic general al pacientului.

obiective specificeXX Patologia din sfera ORL: ureche, nas, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, arbore traheobronşic.XX Patologie cervicală.XXManevre aplicabile în sfera otorinolaringologie.XX Reabilitarea auzului.

Conţinutul cursului1. Patologia din sfera capului, gâtului.2. Manevre aplicabile în sfera otorinolaringologie.

Bibliografie1. Cursul ORL al clinicii2. Caiet lucrări practice în ORL

evaluareXX Proba practică – manevre cliniceXX Recunoaşterea patologiei ORL(diapozitiv)XX Proba scrisă

oNCoLoGIe-RADIoTeRAPIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Oncologie şi radioterapie, an VTitularul cursului: Prof. dr. Viorica Nagy, Conf. dr. Tudor CiuleanuDepartamentul: 11 - OncologieDisciplina: Oncologie - RadioterapieCodul cursului: MED 5 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




166

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Cunoştinţe de bază de medicină internă, imagistică, anatomie patologică

obiective generaleXX Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice de bază necesare pentru înţelegerea si-tuaţiei şi locului cancerului în comunitate

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în oncologia clinică:

X- situaţia cancerului şi tendinţele sale de evoluţie în ţara noastră şi în lume;X- cuoaşterea factorilor etiologici ai cancerului, mecanismele cancerogenezei;X- histogeneza tumorilor maligne şi a leziunilor precanceroase;X- principii generale de diagnostic, bilanţ preteraopeutic, stadializare;X- principiile generale ale tratamentului oncologic;X- urmărirea postterapeutică;X- noţiuni de profilaxie, identificarea factorilor de risc cancerigeni individuali;X- recunoaşterea, descrierea şi interpretarea leziunilor caracteristice localizărilor tu-

morale cele mai frecvente în ţara noastră accesibile unui examen clinic obişnuit;X- indicarea şi interpretarea examinărilor complementare necesare precizării dia-

gnosticului, monitorizării tratamentului şi urmăririi postterapeutice;X- evaluarea prognosticului individual;

Conţinutul cursului1. Epidemiologia şi etiologia cancerului.2. Cancerogeneza.3. Celula tumorală.4. Fenotipul tumoral.5. Diagnosticul de malignitate.6. Bilanţ preterapeutic.7. Stadializare.8. Decizia terapeutică.9. Metode terapeutice oncologice: chirurgia, radioterapia, chimioterapia, hormono-

terapia, tratamente biologice.10. Principiile tratamentelor multidisciplinare.11. Evaluarea rezultatelor terapeutice.12. Precursori tumorali şi grupe de risc.13. Profilaxia cancerului.14. Urgenţe oncologice şi terapia durerii.

167

Bibliografie1. Viorica Nagy şi colab: Principii de oncologie generală. Curs pentru studenţi. Ed.

Medicală Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2007.2. Viorica Nagy şi colab: Propedeutică Oncologică. Ed. Medicală Univ. „Iuliu Haţie-

ganu” Cluj-Napoca, 2008.3. Pazdur R, Coia LR, Cancer Management: A Multidisciplinary Approach. Medical,

Surgical & Radiation Oncology, 4th Ed, CMP Healthcare Media, 2004.4. DeVita VT, Lawrence TS, Rosenberg SA: Cancer- Principles& Practice of Oncolo-

gy. 8th Ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2008.5. Schmoll HJ: Handbook of cancer diagnosis and treatment evaluation. ESMO. Ed.

Iforma Healthcare USA. 2009.


PNeuMoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: PneumologieTitularul cursului: Prof. dr. Monica Pop, Conf. dr. Doina TodeaDepartamentul: 9 - PneumologieDisciplina: PneumologieCodul cursului: MED 5 2 09 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologia.

obiective generaleXX Fiziopatologia tuberculozei, diagnosticul pozitiv al tuberculozei, principii de tra-

168

tament, ancheta epidemiologică în focarul de tuberculoză, prevenţia şi profilaxia tuberculozei.

obiective specificeXX Istoric, morfologia Mycobacterium tuberculosis, patogenia tuberculozei, fenome-nul Koch, surse, transmitere.XX Condiţii favorizante de îmbolnăvire de tuberculoză, primoinfecţia tuberculoasă, fti-zia, diagnostic pozitiv, tratament, ancheta epidemiologică, dispensarizare, profilaxia, focarul de tuberculoză, dezinfecţia în focarul de tuberculoză, diagnosticul diferenţial.

Conţinutul cursului1. Bacilul tuberculozei. Nomenclatura. Clasificare. Morfologia mocroscopică. Dezvolta-

rea pe medii de cultură. Structura biochimică. Rezistenţa faţă de agenţii fizici şi chimici.2. Diagnosticul bacteriologic al tuberculozei. Surse de infecţie, căile de pătrundere a

bacililor şi mecanismul contaminării.3. Comportarea macroorganismului faţă de infecţia tuberculoasă. Patogenitate. Vi-

rulenţa şi incidenţa. Tuberculoza experimentală şi fenomenulul Koch. Răspunsul imunologic în tuberculoză. Morfopatologia generală a tuberculozei.

4. Evoluția infecţiei tuberculoase. Rolul terenului şi factorilor de mediu. Ciclul infecției tuberculoase la om. Infecţie şi imbolnăvire.

5. Rolul caracterelor infecţiei. Rolul factorilor de teren (mediu intern). Rolul factori-lor de mediu ambiant.

6. Tuberculoza primară (primoinfecţia). Concepţiile despre primoinfecţie. Formele clinice ale tuberculozei primare (primoinfecţiei): primoinfecţia ocultă, primoinfec-ţia manifestă (adenopatia traheo-bronşică, primoinfecţia extensivă inflamatorie).

7. Primoinfecţia extensiv cazeoasă (pneumonia şi bronho-pneumonia cazeoasă): tu-berculozele miliare. Meningita tuberculoasă. Pleurezia tuberculoasă. Diagnosticul diferenţial al tuberculozelor primare.

8. Tuberculoza (ftizia). Ftiziogeneza. Formele clinice ale tuberculozei secundare: tuberculoza în focare nodulare, tuberculoza infiltrativă, tuberculoza cazeoasă circumscrisă.

9. Tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară. hemoptizia. Aspecte clinico-radiologice şi evolutive prognostice. Tuberculoza cronică şi hipercronică. Tuberculozele fibroase.

10. Tuberculoza traheo-bronsică. Forme clinice particulare ale ftiziei. Tuberculoza aso-ciată cu alte afecţiuni. Diagnosticul diferenţial al tuberculozelor secundare.

11. Tratamentul tuberculozei. Bazele experimentale şi clinice ale chimioterapiei tuber-culozei. Bactericidie şi bacteriostaza. Fenomenul de supravieţuire bacilară. Poste-fectul antibacilar. Medicamente antituberculoase. Efecte adverse.

12. Regimurile terapeutice în chimioterapia tuberculozei. Principiile şi tehnica apli-

169

cării. Tratamentul tuberculozei primare. Tratamentul iniţial al tuberculozei se-cundare. Tratamentul eşecurilor imediate şi tardive ale chimioterapiei tuberculo-zei. Tratamente adjuvante în tuberculoză. Tratamentul pleureziei serofibrinoase tuberculoase.

13. Noţiuni epidemiologice. Endemia de tuberculoză şi indicatorii epidemiometrici de evaluare a acesteia. Situaţia şi caracteristicile actuale ale endemiei de tuberculoză pe plan mondial şi în ţara noastră.

14. Metode de depistare a tuberculozei: testarea tuberculinică; examenul bacteriologic al simptomaticilor respiratorii. Examinările radiofotografice (RF). Ancheta epide-miologică de filiaţiune.

15. Metode de profilaxie a tuberculozei. Chimioterapia standardizată strict suprave-gheată. Chimioprofilaxia. Lupta în focar. Educaţia sanitară.

16. Programul naţional de luptă anituberculoasă: organizare, dispensarizare, rolul insti-tuţiilor sanitare antituberculoase. Integrarea în asistenţa medico-sanitară generală.

Bibliografie1. Monica Pop, Sinteze în pneumologie, Ed.Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu”

Cluj Napoca, 2006.2. Monica Pop, Atlas de patologie toraco-pleuro-pulmonară, Editura Medicală Uni-

versitară „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2004.3. Monica Pop, Ghid de ftiziologie pentru medicii de familie, Editura Medicală Uni-

versitară „Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2003.4. Tuberculoza – curs pentru studenţi,The Global Fund Everest, Bucureşti, 2004 ( co-

lectiv UMF Cluj Monica Pop).5. C.D.Zamora, Monica Pop, Insuficienţa respiratorie cronică – clinică, tratament,

Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2004.6. Monica Pop, Algoritm – semne şi simptome, vol.1, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2002.7. Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere în masă.8. Epidemiologia astmului bronşic (Cap scris op),. 41-72. Editura Curtea Veche. Bu-

cureşti, 2000, 193(31).9. Murray – Textbook of pneumology, 4th Ed, 2006.

evaluareXX Examen scris: 75%XX Examen practic (portofoliu de activitate): 25%

170

BALNeoFIZIoTeRAPIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Balneofizioterapie şi recuperare medicalăTitularul cursului: Prof. dr. Liviu Vladimir Pop, Conf. dr. loan OnacDepartamentul: 9 - BalneofizioterapieDisciplina: Balneofizioterapie şi recuperare medicalăCodul cursului: MED 5 2 10 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 1,5 14 - 21 20 55 2 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


obiective generaleXX Însuşirea unor noţiuni de bază privind tratamentul prin agenţi fizici şi de recupe-rare medicală.XX Însuşirea principalelor noţiuni de fizioterapie şi balneoclimatologie, a conceptelor moderne de recuperare medicală.

obiective specificeXX Cunoaşterea noţiunilor de bază în recuperare:

X- conceptul cibernetic în recuperare;X- definiţia noţiunilor de disfuncţionalitate, dizabilitate, handicap;X- tratamentul prin agenţi fizici naturali şi principalele indicaţii terapeutice;X- tratamentul prin agenţi fizici artificiali şi principalele indicaţii terapeutice;

Conţinutul cursului1. Definiţia balneofizioterapiei şi a recuperării.2. Ramurile balneofizioterapiei.3. Prescrierea tratamentelor balneofizioterapice.4. Mecanismele de acţiune ale agenţilor fizici şi strategiile de aplicare.5. Stabilizarea şi optimizarea homeostatică.6. Infirmitate.7. Dizabilitate.8. Handicap.

171

9. Principalele proceduri de electroterapie, hidrotermoterapie şi kinetoterapie.10. Principalele categorii de ape minerale, gaze terapeutice şi bioclimate din România

cu principalele efecte terapeutice, mecanisme de acţiune, indicaţii şi contraindicaţii.11. Principalele tehnici de masaj- indicaţii şi contraindicaţii.12. Aerosoli- efecte terapeutice, principalele ape minerale utilizate, indicaţii.

Bibliografie1. L. Pop - Curs de balneofizioterapie şi recuperare medicală, Cluj - Napoca, 1994.2. L. Pop, L. Irsay - Textbook of physiotherapy, Cluj-Napoca, 2006.3. L. Pop - Evaluare clinică articulară şi musculară, Cluj- Napoca, 2002.4. Adriana Nica - Recuperare medicală, Bucureşti 2003.5. I. Kiss - Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului loco-

motor, Bucureşti, 2002.


eNDoCRINoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: EndocrinologieTitularul cursului: Prof. dr. Ileana Duncea, Conf. dr. Carmen Georgescu,

Conf. dr. Cristina GhervanDepartamentul: 9 - Medicină internăDisciplina: EndocrinologieCodul cursului: MED 4 2 13 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred





172

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind endocrinologia clinică.XX Dobândirea de către studenţia competenţei în diagnosticarea clinică şi monitoriza-rea tratamentului cronic al bolilor endocrine.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în endocrinologia clinică:

X- particularităţile examenului clinic endocrin;X- semiologie clinică endocrinologică;X- noţiuni de fiziopatologie endocrină;X- metode de evaluare paraclinică în patologia endocrină: dozări hormonale baza-

le, teste de stimulare şi inhibiţie, dozări imunologice;X- însuşirea metodelor de examinare imagistică în patologia endocrină;X- principii de prevenire şi management a bolilor endocrine;X- principii de monitorizare a terapiei medicamentoase;X- principii şi management al interacţiunilor medicamentoase şi alimentare;X- vârsta şi sexul ca variabile ale răspunsului terapeutic;X- aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, femei însărcinate;

Conţinutul cursului1. Patologia hipotalamo-hipofizară (diabet insipid; sindrom tumoral hipofizar; gi-

gantism; acromegalie; prolactinom; insuficienţa hipofizară a adultului; insuficienţa hipofizară a copilului).

2. Patologia tiroidiană (guşa endemică tireopată, hipotiroidism; hipertiroidism; tiro-idite; cancerul tiroidian).

3. Patologia endocrină a metabolismului calcic (reglarea hormonală a homeostaziei calciului; hipoparatiroidism, pseudohipoparatiroidism; hiperparatiroidism primar şi secundar).

4. Patologia corticosuprarenaliană (insuficienţa corticosuprarenaliană cronică şi acu-tă; sindrom Cushing; sindromul suprarenogenital).

5. Patologia diferenţierii sexuale (disgenezii gonadale; sindromul Klinefelter; sindro-mul Turner; hermafroditismul adevărat).

6. Patologia gonadelor (insuficienţa ovariană periferică; insuficienţă ovariană centra-lă; hipogonadism masculin periferic şi central; climacteriul feminin; infertilitatea de cauză endocrină).

7. Osteoporoza.

Bibliografie1. Duncea I. Endocrinologie. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-

173

Napoca, 2006.2. Duncea I. Endocrinologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-

Napoca, 2000.3. Duncea I. Explorări paraclinice în bolile endocrine, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2000.4. Dumitrache C. Endocrinologie. Editura Medicală Bucureşti. 2000.


ANULXVIMeDICINă De FAMILIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicină de familie, an VITitularul cursului: Prof. dr. Oprea Sabin, Prof. dr. Madeleine GhermanDepartamentul: 5 - Medicină de familieDisciplina: Medicină de familieCodul cursului: MED 6 1 01 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XXMedicină internă. Pediatrie.

obiective generaleXX Înţelegerea conţinutului, rolului şi locului medicinei de familie în cadrul sistemu-lui de sănătate, conştientizarea importanţei specialităţii şi a complexităţii pregătirii pentru această specialitate.XX Însuşirea deprinderilor clinice şi a atitudinilor de bază necesare pentru practicarea

174

specialităţii (abordare holistică, centrarea pe pacient şi familie, importanţa aspecte-lor psihosociale, economice şi educaţionale).XX Asimilarea cunoştinţelor şi dobândirea competenţelor necesare pentru rezolvarea problemelor curente de patologie întâlnite în practica medicului de familie.

obiective specificeXX Obiectivele pregătirii teoretice (cursuri) –studenţii trebuie:

X- să definească medicina de familie, să prezinte conţinutul, principiile şi funcţiile medicinei de familie, organizarea şi managementul cabinetului medicului de fa-milie, relaţiile acestuia cu alţi specialişti şi cu CAS;

X- să enumere particularităţile profilaxiei în medicina de familie; -să prezinte con-ţinutul examenelor de bilanţ la diferite vârste şi consilierea efectuată în scopul promovării stării de sănătate, inclusiv supravegherea activă a copilului sănătos, gravidei şi bolnavilor cronici;

X- să descrie activitatea de depistare precoce a principalelor probleme de sănătate ale copilului şi adultului; -să prezinte strategia investigaţiilor paraclinice în me-dicina de familie.

X- să elaboreze raţionamente clinice (de tip algoritmic) în principalele sindroame întâlnite în practica medicinei de familie la adult şi copil;

X- să elaboreze un diagnostic clinic, pozitiv şi diferenţial şi să prezinte strategii tera-peutice în cele mai frecvente afecţiuni din practica medicului de familie.

XX Pregătire practică (stagii)X- studenţii trebuie: să efectueze, înregistreze şi interpreteze examene de bilanţ

la pacienţii de diferite vârste şi să le ofere consiliere în funcţie de problemele constatate;

X- să aplice strategii de reducere a riscului prin: screening, depistare precoce, imu-nizări şi consiliere; să demonstreze însuşirea competenţelor privind: comunica-rea eficientă cu bolnavul, obţinerea unui istoric exact şi înregistrarea lui comple-tă şi ordonată în documentele medicale, efectuarea şi înregistrarea unui examen fizic complet, aplicarea gândirii clinice în interpretarea datelor obţinute prin anamneză şi examen obiectiv, utilizarea adecvată a mijloacelor de investigaţie paraclinică, conceperea şi aplicarea unui plan de tratament şi urmărire a pacien-tului pentru cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în practica medicinei de fami-lie, dezvoltarea unor programe de îngrijire şi supraveghere pentru pacienţii cu boli cronice, recunoaşterea momentului oportun în care medicul de familie tre-buie să apeleze la alţi medici specialişti, completarea unor documente medicale.

Conţinutul cursului1. Medicina de familie: definiţie; funcţii; metodologia de lucru; obiective specifice; în-

175

datoririle profesionale ale medicului de familie.2. Principiile medicinei de familie: asistenţa medicală de prim contact, asistenţa pe

durata vieţii, asistenţa axată pe persoană, asistenţa medicală a familiei şi comunită-ţii, abordarea ecologică a patologiei umane.

3. Aspecte particulare în asistenţa medicală primară: particularităţi ale consultaţiei, diagnosticului, tratamentului, sinteza diagnostică şi terapeutică, asistenţa la domi-ciliu, probleme manageriale.

4. Relaţia medic-pacient în Medicina de Familie.5. Principii de profilaxie şi dispensarizare în asistenţa primară: profilaxia primară

(individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia secundară; terţiară; controlul periodic al stării de sănătate; principii de dispensarizare.

6. Locul medicului de familie în sistemul modern de sănătate: definirea unui sistem de sănătate, locul medicului de familie în comunitatea medicală, medicina bazată pe dovezi, medicina holistică; relaţia cu CAS.

7. Constituirea unui cabinet de M.F.: echipa de lucru, circuitul informaţiei, cooperarea M.F. cu specialiştii din linia I; din ambulatorii de specialitate şi specialiştii din spitale.

8. Structura şi funcţiile familiei: familia ca unitate socială; ciclul de viaţă şi de familie, rolul medicului de familie în sanogeneza familiei.

9. Patologia iatrogenă – erori de diagnostic.10. Probleme de geriatrie: diagnosticul geriatric; particularităţi terapeutice.11. Îngrijirea la domiciliu a pacienţilor aflaţi în stadiu terminal.12. Strategia investigaţiilor paraclinice.13. Abuzul de toxice - atitudinea medicului de familie; posibilităţi de combatere a con-

sumului de tutun şi alcool.14. Abordarea unor simptome comune în cabinetul medicului de familie: astenia, sin-

dromul febril.15. Boli şi sindroame mai frecvent întîlnite în practica medicinei de familie: dispneea,

cefaleea, durerea toracică, durerea în extremităţi.16. Supravegherea activă a copilului sănătos. Componentele vizitei active: istoric, exa-

men fizic, imunizări, ghid anticipativ, prevenirea accidentelor. Conţinutul vizitelor active (examenul de bilanţ) la diferite etape de vârstă: nou-născut, sugar, copil mic, preşcolar, şcolar şi adolescent.

17. Alimentaţia copilului sănătos. Prevenirea tulburărilor stării de nutriţie. 18. Depistare şi diagnostic precoce: tulburările de dezvoltare staturo-ponderală, tulbu-

rările de dezvoltare neuropsihică, deficienţele senzoriale, scolioza idiopatică, dis-plazia de şold, rahitismul carenţial.

19. Sindromul anemic la copil. 20. Durerea abdominală acută şi recurentă la copil.

176

Bibliografie1. Maria Condor, Sorina Domniţa – Supravegherea activă a copilului în practica me-

dicului de familie, Editura Mediamira, 2004.2. Mariana Iancau – Pediatrie pentru Medicina de familie, Editura Medicală Univer-

sitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2001.3. Maria Condor – Pediatria în ambulatoriu, Tipografia U.M.F., 1996.4. Gherman Madeleine, Oprea S. – Practica Medicinei Interne în Ambulator. Ed.Dacia

Cluj-Napoca, 1997.5. Oprea S., Gherman Madeleine – Probleme curente în practica medicului de fami-

lie. Tipografia U.M.F. „Iuliu Haţieganu”, 1998.6. Oprea S. sub redactie – Ghidul practicii de vară pentru studenţii din anii I şi V. Ti-

pografia U.M.F. „Iuliu Haţieganu” 2008.7. Rackel R.E.. - Textbook of family practice. 5th edition, 1995.8. Van Es. J. C. - Medicul de familie şi pacientul său. Ed. Libra Bucureşti. 1997.9. Bukman R. “ Communication în palliative care – a practical guide”, în Oxford Text

book of Palliative Medicine, Oxford Medical Publication, 240-316, 2002. 10. Kevin Clifford “ Family Practice- Common Presenting Problems”,44 -113,2000.11. Pieper SJ., Stanton MS. ”Concise Review for Primary Care Physicians”, Mayo Clin

Proc. 70: 371, 2000.12. Legea nr. 65 Monitorul Oficial nr.372 din 28.04.2006 Ordonanța 124/1998 privind

organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

evaluareXX Examen scris adulți: 30%XX Examen scris pediatrie: 30 %XX Examen practic: 30%XX Portofoliu de activitate: 10%

177

BoLI INFeCţIoASe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Boli infecțioase, an VITitularul cursului: Prof. dr. Virginia Zanc, Prof. dr. Doina ȚățulescuDepartamentul: 16 - Boli infecțioaseDisciplina: Boli infecțioaseCodul cursului: MED 6 1 02 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Semiologie clinică. Microbiologie. Farmacologie generală. Fiziopatologie.

obiective generaleXX Studierea şi cunoaşterea bolilor infecţioase – cauze majore de morbiditate şi mor-talitate pe plan mondial.XX Necesitatea coroborării datelor epidemiologice, clinice şi de laborator în stabilirea diagnosticului pozitiv de boală infecţioasă şi pentru adoptarea conduitei terapeu-tice adecvate.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor aspecte ale bolilor infecţioase referitoare la:

X- etiopatogenie, în condiţiile emergenţei şi re-emergenţei unor agenţi patogeni epidemiologie, ca urmare a intensificării traficului internaţional;

X- tablou clinic, forme clinice, complicaţii şi evoluţie clinică, influenţate de modifi-cările apărute în rezistenţa şi reactivitatea organismului-gazdă (prelungirea du-ratei de viaţă, numeroase cauze de imunosupresie etc.);

X- diagnosticul pozitiv stabilit pe baza datelor epidemiologice, clinice şi a exa-minărilor de laborator (uzuale, microbiologice, serologice, complementare) şi diagnosticul diferenţial complex cu numeroase alte afecţiuni (infecţioase/neinfecţioase);

X- conduita terapeutică (tratament etiologic, patogenetic, simptomatic) în condiţi-

178

ile apariţiei rezistenţei la chimioterapice a numeroşi germeni patogeni;


PARTEA GENERALĂ:

1. Infecţie, boală infecţioasă.2. Etio-patogenia bolilor infecţioase.3. Diagnosticul şi tratamentul bolilor infecţioase.4. Principii ale terapiei antiinfecţioase, indicaţii terapeutice şi profilactice, reacţii

adverse.5. Antibiotice: betalactamine (peniciline, cefalosporine, carbapeneme), aminoglico-

zide, macrolide, lincosamide, ketolide, glicopeptide, rifamicine, cicline, fenicoli, po-lipeptide ciclice, oxazolidinone, sulfamide, chinolone, benzimidazoli, nitrofurani.

6. Chimioterapice antivirale (altele decât antiretrovirale).7. Chimioterapice antifungice sistemice.8. Terapia cu seruri imune, interferoni, imunglobuline, glucocorticoizi, imunomodulatoare.

PARTEA SPECIALĂ:

1. Angine acute; bacteriene, virale, infecţii mixte cu aerobi/anaerobi.2. Infecţii streptococice (scarlatina, erizipelul), sindrom de şoc toxic streptococic.3. Meningite acute virale şi bacteriene.4. Encefalite acute infecţioase.5. Rujeola.6. Rubeola.7. Infecţii cu virusul varicelo-zosterian (varicela, herpes zoster).8. Gripa.9. Mononucleoza infecţioasă.

10. Infecţia urliană.11. Difteria.12. Tusea convulsivă.13. Pneumonii acute virale şi bacteriene.14. Dizenteria bacteriană.15. Toxiinfecţii alimentare.16. Botulism.17. Holera.18. Trichineloza.19. Hepatite virale acute.20. Endocardite infecţioase.21. Tetanos.22. Cărbune (Antrax).

179

23. Rabia.24. Sepsis şi şoc septic.25. Leptospiroze.26. Boala Lyme.27. Infecţia HIV.

Bibliografie1. Chiotan M. – Boli Infecţioase. Editura Medicală Naţională, Bucureşti, 2002.2. Cupşa A. – Boli infecţioase transmisibile. Ed. Medicală Universitară Craiova 2007.3. Ileana Rebedea – Boli Infecţioase. Editura Medicală, Bucureşti, 2000.4. Voiculescu M.Gh. – Boli Infecţioase, vol I, II. Ed. Med. Bucureşti, 1989, 1990.

evaluareXX Examen scris: 60%XX Examen practic: 30%XX Activitate stagiu clinic: 10%

ePIDeMIoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Epidemiologia, profilaxia şi controlul principalelor

grupe de boli infecţioase şi neinfecţioaseTitularul cursului: Prof. dr. loan Stelian BocșanDepartamentul: 5 - Medicină comunitară şi de familieDisciplina: EpidemiologieCodul cursului: MED 6 1 03 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 1 - 14 14 - 20 48 2 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


obiective generaleXX Cunoaşterea principalelor aspecte de epidemiologie, prevenire şi control ale princi-palelor boli infecţioase şi neinfecţioase prioritare ca probleme de sănătate publică.

180

obiective specificeXX Cunoaşterea principalelor aspecte de epidemiologie, prevenire şi control ale bolilor infecţioase aerogene, digestive, ale hepatitelor acute virale şi infecţiei HIV/SIDA.XX Epidemiologia, profilaxia şi controlul bolilor comportamentale şi cardio-vasculare.XX Elemente aplicative de profilaxie şi control a infecţiilor nosocomiale.XX Noţiuni de epidemiologie moleculară.

Conţinutul cursului1. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor infecţioase transmise aerian. 2. Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor infecţioase transmise digestiv3. Epidemiologia infecţiilor nosocomiale4. Epidemiologia, prevenirea şi controlul hepatitelor acute virale. 5. Epidemiologia, prevenirea şi controlul infecţiei HIV/SIDA. 6. Epidemiologia comportamentală. 7. Epidemiologia afecţiunilor cardio-vasculare8. Epidemiologie moleculară.

PRACTIC:1. Imunoprofilaxia bolilor infecţioase (activă şi pasivă). 2. Imunoprofilaxia bolilor infecţioase – aplicaţii pe calculator.3. Boli emergente şi prevenibile prin vaccinare – exerciţii. 4. Activităţile antiepidemice. 5. Chimioprofilaxia. 6. Precauţii universale şi exerciţii de control în infecţiile nosocomiale.

Bibliografie1. I. S. Bocşan. Epidemiologie practică pentru medicii de familie. Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 1999.2. Maria Irina Brumboiu, Ioan Stelian Bocşan. Vaccinuri şi vaccinări în practica me-

dicală. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2005.3. Maria Irina Brumboiu, I. S. Bocşan: Metode epidemiologice de prevenire şi control a

bolilor infecţioase. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca 2006.

evaluareXX Examen scris: 90%XX Portofoliu de activitate: 10%.

181

DeRMAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Dermatologie, an VITitularul cursului: Prof. dr. Rodica Cosgarea, Prof. dr. Alexandru TătaruDepartamentul: 9 - DermatologieDisciplina: DermatologieCodul cursului: MED 6 1 04 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Histologie.XX Anatomie Patologică.

obiective generaleXX Dobândirea de cunoştinţe legate de patologia cutanată.XX Integrarea cunoştinţelor teoretice şi practice acumulate în anii de studiu anteriori în profilul disciplinei.

obiective specificeXX Recunoaşterea leziunilor cutanate elementare.XX Posibilitatea realizării diagnosticului în principalele afecţiuni dermatologice.XX Însuşirea noţiunilor de terapie pentru principalele dermatoze incluse în tematica cursului de dermatologie.

Conţinutul cursului1. Noţiuni generale de dermatologie: Structura şi funcţiile pielii.2. Afecţiuni virale.3. Afecţiuni bacteriene.4. Afecţiuni micotice.5. Afecţiuni parazitare.6. Urticaria.7. Eczema.

182

8. Vasculitele şi alte dermatoze eritematoase reactive.9. Psoriazisul şi alte afecţiuni eritemato- papulo- scuamoase.

10. Afecţiuni buloase.11. Afecţiuni ale ţesutului conjunctiv.12. Afecţiuni ale glandelor sebacee.13. Ulcerul de gambă.14. Tumori cutanate.15. Infecţii cu transmitere sexuală.

Bibliografie1. Rodica Cosgarea, Dermato-Venerologie Clinică, Editura Medicală Universitară

„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2003;2. Alexandru Tătaru, Curs de Dermato-Venerologie, Editura Dacia Cluj-Napoca, 2003; 3. Book’s Textbook of Dermatology, Vol. I-IV, 7th edition, Editura Blackwell Publi-

shing 2004;4. J.L. Bolognia, J.L. Jorizzo, R.P. Rapini Dermatology, Vol. I-II, 2th edition, Editura

Mosby 2003;5. O. Braun-Falco, G. Plewig, H.H. Wolff, W.H.C. Burgdorf Dermatology, Editura

Springer 2008

evaluareXX Examen scris: 60%XX Examen practic 20%XX Activitatea în timpul stagiului: 20%

183

oBSTeTRICă - GINeCoLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Obstetrică-Ginecologie, an VITitularul cursului: Prof. dr. Florin Stamatian, Conf. dr. Dan MihuDepartamentul: 14 - Obstetrică-ginecologieDisciplina: Obstetrică şi ginecologieCodul cursului: MED 6 1 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 4 - 7,5 70 - 168 129 367 13 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Anatomie, fiziologie.

obiective generaleXX Obţinerea noţiunilor de bază teoretice şi practice în domeniul obstetricii şi gineco-logiei necesare pregătirii ca medic şi utile prezentării la examenele de rezidenţiat.

obiective specificeXX Dobândirea unor cunoştinţe practice şi teoretice a căror aplicare constituie un obiectiv major în pregătirea medicală, deoarece urgenţele obstetricale şi ginecolo-gice pot surprinde orice categorie de medic indiferent de specialitate astfel încât o pregătire de bază o considerăm absolut necesară pentru desfăşurarea unui act me-dical de calitate.

Conţinutul cursului1. Noţiuni de anatomie.2. Bazinul osos, bazinul moale.3. Ciclul hipotalamo-hipofizo-ovarian, ciclul uterin, ciclul vaginal, ciclul mamar.4. Hormonii sexuali şi corelaţiile neuro-hormonale.5. Spermatogeneza, ovogeneza.6. Fecundaţia. Nidaţia. Embriogeneza. Organogeneza.7. Morfologia placentei.8. Lichidul amniotic. Cordonul ombilical.

184

9. Modificările funcţionale ale organismului matern în cursul sarcinii.â10. Diagnosticul de sarcină.11. Dispensarizarea gravidei.12. Consultaţia prenatală.13. Gravida cu risc obstetrical.14. Şcoala mamei şi metodele psihoprofilactice.15. Medicaţia în sarcină.16. Perioadele clinice ale naşterii.17. Fiziologia travaliului, determinismul naşterii.18. Fenomenele active şi pasive ale naşterii în prezentaţia craniană flectată şi deflectată.19. Asistenţa la naştere.20. Perioada de expulzie a placentei şi perioada a IV-a a naşterii fiziologice.21. Complicaţiile perioadei III şi IV ale naşterii.22. Traumatismele mecanice ale fătului.23. Travaliul patologic – distocii materne (dinamice, mecanice, de părţi moi), distocii

de origine fetală. Proba de travaliu.24. Prezentaţia pelviană – diagnostic, conduită. Aşezarea transversă, diagnostic,

conduită.25. Sarcina gemelară.26. Hemoragiile din prima jumatate a sarcinii.27. Hemoragiile din a doua jumătate a sarcinii.28. Naşterea prematură. Ruptura prematură de membrane.29. Preeclampsia – eclampsia. HTA cronică asociată sarcinii.30. Bolile asociate sarcinii.31. Izoimunizarea Rh, ABO.32. Diabetul zaharat şi sarcina.33. Sarcina prelungită.34. Inducerea artificială a travaliului.35. Suferinţa fetală acută şi cronică.36. Insuficienţa placentară.37. Hipotrofia fetală.38. Etapele fiziologice ale femeii – copilăria, pubertatea şi menopauza.39. Tulburări de flux menstrual – amenoreea.40. Tulburări de ciclu menstrual – menoragii, metroragii.41. Dismenoreea.42. Patologia vulvo-vaginală.43. Tulburări de statică pelviană. IUE.44. Malformaţii ale organelor genitale45. Boala inflamatorie pelviană.

185

46. TBC genital.47. Tumorile trompei.48. Sterilitatea conjugală.49. Contracepţie şi Planificare familială.50. Patologia ovarului.51. Patologia corpului uterin.52. Patologia colului uterin.

Bibliografie1. Florin Stamatian - Obstetrica şi Ginecologia, Editura Echinox, 2003;2. Ancăr V, Ionescu CA – Obstetrică, Editura Naţională, 2000; 3. Ancăr V, Ionescu CA – Ginecologie, Editura Naţională, 1999;4. Sălăgean V, Titieni D, Costin N – Obstetrica fiziologică, Ed. Dacia, 1998;5. Ioan Vasile Surcel – Obstetrică şi Ginecologie, Editura Dacia, 2005;6. Ghiduri Clinice de Obstetrică şi Ginecologie -disponibile pe site-ul www.sogr.ro;

evaluareXX Examen scris: 40%XX Examen practic: 50%XX Nota de la neonatologie: 10%

NeoNAToLoGIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Neonatologie, an VITitularul cursului: Prof. dr. Gabriela ZaharieDepartamentul: 14 - Obstetrică-ginecologie şi NeonatologieDisciplina: NeonatologieCodul cursului: MED 6 1 05 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 0,5 - 1 7 - 14 14 42 Ex. scris + ex. practic


186

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Pediatrie generală

obiective generaleXX Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice legate de nou născutul la termen sănătos, nou născutul cu restricţie de creştere intrauterină precum şi a noţiunilor teoretice legate de principalele entităţi ale patologiei neonatale.XX Dobândirea manoperelor necesare reanimării neonatale.

obiective specificeXX Dobândirea noţiunilor teoretice legate de patologia specifică nou nascutului:

X- nou-născutul la termen;X- sindromul de detresă respiratorie;X- hiperbilirubinemia nou născutului;X- asfixia neonatală;X- reanimarea neonatală la Sala de Naştere;X- infecţii în perioada neonatală;X- complicaţiile specifice ale nou născutului cu restricţie de creştere intrauterină;

XX Prezentarea pe manechine, a manoperelor specifice utilizate în reanimarea neonatală: ventilaţie la mască şi balon, intubaţie orotraheală, masaj cardiac extern, administrarea medicaţiei. Prezentarea manoperelor din neonatologie utilizând filme video.

Conţinutul Cursului1. Clasificarea nou-născutului; Tranziţia şi adaptarea la viaţa extrauterină; Tabloul cli-

nic şi evaluarea al nou-născutului la termen; Îngrijirea nou-născutului; Alimentaţia nou-născutului;

2. Boala membranelor hialine (BMH); Tahipneea Tranzitorie a Nou-Născutului (TTN); Sindromul de Aspiraţie Meconială (SAM);

3. Hiperbilirubinemia prin incompatibilitate Rh (izoimunizarea Rh); Boala hemoli-tică prin incompatibilitate sanguină de grup ABO; Hiperbilirubinemiile cu biliru-bină conjugată;

4. Factori de risc; Manifestări ale injuriei organelor în asfixie; Diagnosticul asfixiei neonatale; Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei neonatale; Convulsii ca formă de manifestare a EHI; Neuroimagistica utilizată în EHI; Principii generale de trata-ment. Noţiuni de etică.

5. Apneea primară şi secundară; Principii de reanimare; Medicaţia utilizată în reanimare;

6. Colonizarea nou-născutului normal; Prevenirea infecţiei; Factori predispozanţi

187

pentru infecţia neonatală; Semnele clinice de sepsis bacterian. Clasificarea infecţii-lor neonatale; Diagnosticul de sepsis; Principiile de tratament în infecţia neonatală

7. Definiţie; Etiopatogenie. Dezvoltarea fetală; Diagnostic; Complicaţii ale nou-născutului.

Bibliografie1. Gabriela Zaharie, Neonatologie, Editura Didactica şi Pedagogica, R.A.Medicală

20072. Antonia Popescu, Neonatologie-noţiuni fundamentale Editura Medicală Universi-

tară „Iuliu Haţieganu”Cluj-Napoca 20033. Janet M Rennie, Roberton’s Textbook of Neonatology, Ed. Elsevier, 20054. Gomella TL, Cunningham MD, Eyal FG, Zenk KE, Neonatology:Management,

Procedures, On-Call Problems Diseases, and Drugs, 5th edition, Ed. McGraw-Hill, 2004

5. F. Gold, C. Lionnet, M.-H. Blond Pediatrie en maternite reanimation en salle de naissance, Mason Paris 1997

6. John P. Cloherty, Ann R. Stark Manual of neonatal care, Lippincott Raven 1998


188

PSIHIATRIeDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Psihiatrie adulți, an VITitularul cursului: Prof. dr. Liana Fodoreanu, Prof. dr. Ioana MicluțiaDepartamentul: 17 - NeuroştiințeDisciplina: PsihiatrieCodul cursului: MED 6 2 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2,5 - 3 42 - 42 80 164 8 Ex. scris + ex. practic



obiective generaleXX Obţinerea de noţiuni necesare integrării psihiatriei între specialităţile medicinei.XX Deprinderea cunoştinţelor necesare stabilirii unui diagnostic de boală psihică.

obiective specifice XX Dobândirea competenţei de a conduce interviul psihiatric.XX Învăţarea sistematizării simptomelor psihiatrice în sindroame.XX Achiziţionarea noţiunilor elementare privind cele mai obişnuite tulburări psihiatrice.XX Deprinderea metodologiei de elaborare a diagnosticului psihiatric.XX Alcătuirea de scheme terapeutice pentru principalele boli psihice.XX Însuşirea principiilor care stau la baza recuperării bolnavului psihic.

Conţinutul cursului1. Noţiuni introductive, istoricul psihiatriei.2. Noţiuni de semiologie psihiatrică.3. Sindroamele principale psihiatrice.4. Tulburările nevrotice.5. Tulburările de personalitate.6. Tulburări ale controlului impulsurilor.7. Tulburări de gen şi ale sexualităţii.

189

8. Tulburările induse de consumul de alcool şi droguri.9. Tulburări afective.

10. Schizofrenia şi tulburările delirante persistente. 11. Demenţele.12. Terapii medicamentoase şi biologice.13. Noţiuni de psihoterapie.14. Metode de reabilitare ale bolilor psihice.15. Noţiuni de expertiză medico-legala psihiatrică, legislaţie.16. Evaluarea capacităţii de muncă a bolnavului cu afecţiuni psihiatrice.

Bibliografie1. Gelder Michael. Concise Oxford Textbook of psychiatry, Oxford, Oxford Univer-

sity press, 1994.2. Constantin Gorgos (sub Redacţia), Vademecum în psihiatrie, Ghid de lucrări prac-

tice, Bucureşti, InfoMedica, 2002.3. Fodoreanu Liana, Elemente de diagnostic şi tratament în psihiatrie, Editura Medi-

cală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2006.4. ICD-10, Clasificarea tulburarilor mentale şi de comportament. Simptomatologie şi

diagnostic clinic, Editura All Bucureşti, 1998.5. DSM-IV-TR. Manual de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale, Asoc.Psih.

Liberi Rom., Bucureşti, 2003.6. Micluţia Ioana, Psihiatrie: curs, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”

Cluj-Napoca, 2002.7. Sadock Benjamin J., Sadock Virginia A., Kaplan&Sadock’s Comprehensive Text-

book of Psychiatry vol. 1.Philadelphia: Lippincott Williams &Wilkins, 2005.8. Sadock Benjamin J., Sadock Virginia A., Kaplan&Sadock’s Comprehensive Text-

book of Psychiatry, vol. 2, Philadelphia: Lippincott Williams &Wilkins, 2005.9. Tudose F., Catalina Tudose. Abordarea pacientului în psihiatrie. Ghid de lucrări

practice, Bucureşti, InfoMedica, 2002.


190

PSIHIATRIe PeDIATRICăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Psihiatrie pediatricăTitularul cursului: Conf. dr. Viorel LupuDepartamentul: 17 - NeuroştiințeDisciplina: Psihiatrie pediatricăCodul cursului: MED 6 2 06 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 1 - 1 14 - 14 20 48Ex. scris împreună cu psihiatrie adulți


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Psihologie medicală, Neurologie pediatrică.

obiective generaleXX Însuşirea unui nucleu informaţional privind psihiatria pediatrică.XX Studenţii trebuie să aibă competenţe asupra examenului psihic la copii şi adoles-cenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau să îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului.

obiective specificeXX Parcurgerea cursului asigură:

X- familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului;

X- învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi;

X- învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice;

X- familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic, inclusiv familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu;


191

1. Normalitate, boală psihică, nedezvoltare, dezorganizare. Principiile psihiatriei pe-diatrice. Examenul psihic la copil şi adolescent.

2. Particularităţile psihopatologiei pe etape de vârstă. ADHA (Tulburarea hiperkine-tică cu deficit atenţional).

3. Întârzierile în dezvoltarea mintală. Tulburările nevrotice la copii şi adolescenţi - particularităţi.

4. Tulburările de conduită la copii şi adolescenţi. Dezvoltările dizarmonice de perso-nalitate. Delicvenţa juvenilă.

5. Ipsaţia (Maasturbaţia). Ticurile. Balbismul. Enurezisul şi encoprezisul. Tulburările de somn. Tulburările de alimentaţie (Anorexia mentală şi Bulimia).

6. Tulburările psihotice la copii şi adolescenţi. Autismul infantil şi alte tulburări din spectrul autist.

7. Schizofrenia la copii şi adolescenţi. Particularităţile tulburării bipolare la copii şi adolescenţi.

8. Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor.9. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.

Bibliografie1. Iftene Felicia - Psihiatria copilului şi adolescentului. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca, 1999.2. Iftene Felicia - Relaţia părinte-copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-

socială. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2003.3. Lupu V. - Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv comportamentală

a copilului şi adolescentului. Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2003.4. Lupu V. - Jocul patologic de noroc la adolescenţi. Editura Risoprint, Cluj-Napoca,

2008.

evaluare.XX Examen scris împreună cu Psihiatrie adulţi: 25% din nota finală.

192

ANeSTeZIe ŞI TeRAPIe INTeNSIVă***Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Anestezie şi terapie intensivăTitularul cursului: Conf. dr. Natalia Hagău, Conf. dr. Călin MitreDepartamentul: 10 - AT I 1 şi 2Disciplina: Anestezie şi terapie intensivăCodul cursului: MED 6 1 07 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




*** disciplina A.T.I. se va norma în anul VI doar începând cu anul VI (2012 - 2013)

Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Fiziologie, Fiziopatologie, Farmacologie, Semiologie, Medicină internă

obiective generaleXX Însuşirea unor elemente esenţiale şi specifice privind conduita terapeutică a pa-cientului critic, conduita în resuscitarea cardiorespiratorie avansată, elemente de bază din practica anestezică.

obiective specificeXX Cunoaşterea unor principii de bază în conduita terapeutică a pacientului critic.XX Cunoaşterea principiilor generale şi tehnici simple de anestezie loco-regională şi ge-nerală, cunoştinţe generale de farmacologie a anestezicelor şi a echipamentului de anestezie.XX Cunoaşterea detaileată a protocoalelor de resuscitare cardiocirculatorie, a modifi-cărilor fiziopatologice şi a conduitei clinice din stopul cardiocirculator.XX Cunoştinţe generale despre etiologia, fiziopatologia, tabloul clinic şi tratamentul insuficienţei respiratorii acute, cunoştinţe generale despre ventilaţia artificială şi oxigenoterapie la pacientul critic, situaţii particulare –ARDS.XX Cunoştinţe clinice despre stările de şoc ( hipovolemic, hemoragic, septic, cardio-gen, anafilactic, neurogen).XX Etiologia, tabloul clinic şi tratamentul stărilor de comă, diagnosticul de moarte ce-

193

rebrală, pregătirea şi susţinerea donorului de organe în vederea transplantului.XX Principalele modificări ale echilibrului acido-bazic şi electrolitic, semnificaţia lor clinică.XX Prezentarea protocoalelor de administrare de lichide şi preparate de sânge.XX Elemente generale despre necesarul caloric şi proteic al pacientului critic chirurgi-cal, modalităţi de administrare, necesarul de vitamine.

Conţinutul cursului1. Principii generale de anestezie.2. Resuscitarea cardiorespiratorie – suportul vital avansat şi prelungit.3. Insuficienţa respiratorie acută (ARDS).4. Şocul.5. Tulburările acute ale stării de conştienţă – Moartea cerebrală.6. Tulburările echilibrului acido-bazic şi electrolitic.7. Transfuzia şi terapia lichidiană.8. Nutriţia pacientului critic chirurgical.

Bibliografie1. Acalovschi I. Manuel de Anesthésie et de Thérapie Intensive, Ed. Clusium 2002.2. Mitre C. Notions de l’anesthésie et soins intensifs,Ed. “IuliuHaţieganu” 2003.3. Miller R. Miller’s Anesthesia 6th edition, Elsevier Churchll Livingstone, 2005.4. Bersten AD, Oh’s Intensive Care 5th edition Butterworth/Heinemann 2003.5. IrwinRS. Rippe J M Manual of intensive care medicine, 4th Edition: 4, Lippincott

Williams & Wilkins, 2005.6. Nolan J. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005.

evaluareXX Examen scris: 40%XX Examene practice: 60%XX Portofoliu de activitate: 10%

194

MeDICINă De uRGeNţăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicină de urgență, an VITitularul cursului: Șef lucrări dr. Raed ArafatDepartamentul: 10 - Anestezie şi terapie intensivă şi Medicină de

urgențăDisciplina: Medicină de urgențăCodul cursului: MED 6 2 08 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XXmedicină internă, chirurgie, cardiologie, imagistică.

obiective generaleXX Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă.XX Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice de management diagnostico-terapeutic în urgenţele de diferite grade.

obiective specificeXX Cunoaşterea principiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă: noţiunea de triaj şi activitate în echipă, particularităţi diagnostico-terapeutice.XX Recunoaşterea pacientului în stare critică, a stopului cardiorespirator (SCR) şi a sindroamelor ce determină SCR. XX Însuşirea tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie de bază şi avansată la adult şi copil.XX Implementarea conceptelor de triaj şi management diagnostico-terapeutic de ur-genţă în urgenţele medicale cu risc vital: tulburări de ritm/conducere, infarct mio-cardic, şoc, insuficienţă respiratorie acută, comă, intoxicaţii.XX Însuşirea principiilor de evaluarea primară/secundară şi a metodelor de terapie de urgenţă a bolnavului politraumatizat în prespital şi unităţile de primiri urgenţe.

Conţinutul cursului1. Organizarea unui serviciu de urgenţă prespitalicesc şi spitalicesc. Conceptul de ma-

195

nagement de echipă în urgenţă. Noţiuni de triaj. Recunoaşterea pacientului critic (SCR, comă, insuficienţă respiratorie acută, sindrom coronarian acut) şi algoritmi de management terapeutic în urgenţă.

2. Cauzele stopului cardiorespirator. Resuscitarea cardiorespiratorie de bază. Resus-citarea cardiorespiratorie avansată: căile de administrare şi medicamentele utilizate în resuscitarea cardio-respiratorie avansată, terapia electrica(cardioversie/defibri-lare, pace maker).

3. Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: algoritme de resuscitare cardio-respirato-rie. Resuscitarea în diferite situaţii speciale (gravida, intoxicaţii, electrocutat, poli-traumatizat, spânzurat, hipotermic, înecat).

4. Particularităţi ale resuscitării la copil.5. Tulburări de ritm şi conducere: evaluare în urgenţă, algoritmi de terapie de urgenţă.6. Atitudine de urgenţă în faţa pacientului intoxicat: evaluare, terapie de urgenţă (sus-

ţinere hemodinamică şi respiratorie, antidoturi).7. Pacientul politraumatizat. Mecanismul producerii traumei. Evaluarea primară şi

secundară a pacientului politraumatizat. Noţiunea de şoc hipovolemic şi şoc tra-umatic. Mobilizarea/imobilizarea şi transportul pacienţilor politraumatizaţi. T raumatisme craniocerebrale, faciale şi ale coloanei vertebrale: evaluare, terapie de urgenţă. Traumatisme toraco-abdominale şi pelviene: evaluare, terapie de urgenţă.

Bibliografie1. Jim Holliman, Raed Arafat, Cristian Boeriu: Asistenţa de Urgenţă a Pacientului

Traumatizat- ISBN 973-9087-69-8, Casa de Editură Mureş 2004.2. Mircea Chiorean, Sanda Copotoiu, Leonard Azamfirei: Managementul bolnavului

critic, vol.I, Univerity Press Târgu Mureş, 1999.3. Protocoale de resuscitare cardiopulmonară conform recomandărilor Consiliului Eu-

ropean de Resuscitare: http://www.erc.edu/index.php/guidelines_download/, 2005.4. Judith E. Tintinalli, Medicină de Urgenţă:Ghid pentru studiu comprehensiv, prima

ediţie în limba română/ediţia a şasea, vol.I, II, editura MD Alpha, 20085. Marx Rosen, Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 6th ed., Mosby,

2006


196

MeDICINă LeGALăDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Medicină legală, an VITitularul cursului: Conf. dr. Radu Vieru Socaciu, Conf. dr. Dan PerjuDepartamentul: 5 - Medicină legalăDisciplina: Medicină legalăCodul cursului: MED 6 2 09 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


II Obligatoriu 2 1,5 - 28 21 - 30 79 4 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Chirurgie generală, medicină internă, anatomie patologică, obstetrică ginecologie.

obiective generaleXX Introducerea studenţilor în studiul principalelor aspecte din teoria şi practica medico-legalăXX Însuşirea unor noţiuni elementare juridice.

obiective specificeXX Cunoaşterea noţiunilor de bază privind tanatologia medico-legală, traumatologia mecanică medico-legală (agenţi traumatici mecanici, leziuni traumatice primare, leziuni traumatice sistemice, traumatologie topografică, modalităţi de producere a traumatismelor mecanice, raportul de cauzalitate), traumatologie fizică, toxicolo-gie medico-legală, răspundere medicală.

Conţinutul cursului1. Traumatologie mecanică: Generalităţi, Clasificarea şi descrierea agenţilor trauma-

tici mecanici, Leziuni traumatice primare, Leziuni traumatice sistemice, Raportul de cauzalitate în tanatogeneza traumatismelor mecanice, Traumatologie topogra-fică: Tramatismele cranio-cerebrale, Traumatismele buco-maxilo-faciale, Trauma-tismele vertebro-medulare, Traumatismele gâtului, Traumatismele toraco-abdomi-nale, Modalităţi şi împrejurări de producere a traumatismelor mecanice: Căderea şi precipitarea, Accidentele de circulaţie, Leziunile şi moartea prin arme de foc, Asfi-xii mecanice.

197

2. Pruncuciderea3. Examinări medico-legale referitoare la persoane în viaţă: Aspecte legislative, Ex-

pertiza medico-legală traumatologică, Expertiza medico-legală psihiatrică, Exper-tiza medico-legală a capacităţii de muncă, Expertiza medico-legală a filiaţiei, Ex-pertiza medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei privative de libertate pe motive medicale.

4. Aspecte de sexologie medico-legală: Virginitatea, Violul, Sexualitatea aberantă5. Elemente de deontologie şi responsabilitate medicală6. Leziunile şi moartea prin agenţi fizici: Leziunile şi moartea prin temperaturi înalte,

Leziunile şi moartea prin frig, Leziunile şi moartea prin electricitate.7. Toxicologie medico-legală: Generalităţi, Intoxicaţii medicamentoase ( hipnotice,

tranchilizante, neuroleptice, psihoanaleptice ), Intoxicaţii cu stupefiante, Intoxica-ţia cu oxid de carbon, Intoxicaţii cu alcooli şi glicoli ( alcool etilic şi metilic, eti-lenglicol), Intoxicaţii cu pesticide, Toxici caustici ( acizi corozivi şi baze caustice), Intoxicaţia cu stricnină, Intoxicaţia cu acid cianhidric şi derivaţii săi.

Bibliografie1. Suportul de curs al catedrei revizuit la începutul fiecărui an universitar.2. Vieru-Socaciu R.-Teorie şi practică medico-legală în contextul legislaţiei actuale,

Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2002.3. Vieru-Socaciu R., Perju-Dumbravă D., Avram A.- Medicină legală, Ed. Risoprint

Cluj-Napoca, 1997.4. Beliş V.- Medicină legală, Ed. Teora Bucureşti, 1992.5. Beliş V.- Medicină legală, curs pentru facultăţile de ştiinţe juridice, Ed. Odeon Bu-

cureşti, 1999.6. Beliş V.- Tratat de medicină legală,, Ed. Medicală Bucureşti, 1995.7. Dermengiu D şi colab.- Curs de medicină legală, Editura Tehnoplast Company

SRL, Bucureşti 2005


198

SăNăTATe PuBLICă ŞI MANAGeMeNTDomeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Sănătate publică şi management, an VITitularul cursului: Prof. dr. Cristina Borzan, Prof. dr. Floarea MoceanDepartamentul: 5 - Sănătate publică şi managementDisciplina: Politica de sănătate şi legislațieCodul cursului: MED 6 2 10 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred




Condiţii preliminare (pre-requisites)XX Asistenţa primară a stării de sănătate.XXMedicină de familie.XX Legislaţie.XX Psihiatrie.XX Oncologie.XX Sănătatea mediului.XX Epidemiologie.XXMedicină legală.XX Ştiinţele comportamentului.

obiective generaleXX Înţelegerea conţinutului sănătăţii publice.XX Introducere în managementul serviciilor de sănătate.

obiective specificeXX Definirea stării de sănătate şi a factorilor care o condiţionează.XXMăsurarea stării de sănătate.XX Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori asociaţi.XX Înţelegerea principalelor tendinţe în probleme de populaţie.XX Definirea principalelor evenimente şi fenomene demografice.

199

XX Utilizarea informaţiilor demografice în măsurarea fenomenelor.XX Descrierea principalelor caracteristici ale fenomenelor demografice.XX Înţelegerea relaţiilor existente între demografie şi Sănătate Publică.XX Identificarea factorilor care influenţează reproducerea populaţiei.XXMăsurarea, descrierea şi analiza comparativă a mortalităţii şi identificarea princi-palelor caracteristici ale mortalităţii şi a posibilităţilor de control.XX Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie. XX Demonstrarea avantajelor şi a limitelor diferitelor strategii preventive.XX Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la nivel primar privind principalele probleme de sănătate.XX Definirea conceptului de promovare a sănătăţii şi a celui de educaţie pentru sănăta-te şi delimitarea obiectivelor celor două concepte.XX Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi de comportament în domeniul sănătăţiiXX Identificarea etapelor de programare şi de evaluare a educaţiei pentru sănătate.XX Înţelegerea importanţei medico-sociale a populaţiei vârstnice.XX Descrierea unor fenomene demografice legate de îmbătrânirea populaţiei.XX Descrierea impactului tranziţiei demografice asupra sănătăţii populaţiei.XX Identificarea rolurilor, funcţiilor, atributelor manageriale.XX Descrierea culturii organizaţionale şi dezvoltarea gândirii sistemice în sănătate.XX Înţelegerea conceptului de marketing medico-social.XX Importanţa şi etapele managementului proiectelor.

Conţinutul cursului1. Obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în secolul XXI,.2. Sănătate Publică şi sănătate individuală.3. Starea de sănătate a populaţiei şi factori care o condiţionează.4. Indicatori de măsurare a stării de sănătate.5. Principalele evenimente şi fenomene demografice.6. Tranziţia demografică.7. Reproducerea populaţiei.8. Bolile cronice ca problemă de sănătate publică.9. Strategii preventive, promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

10. Regimul toxicelor şi stupefiantelor în sănătate.11. Introducere în Managementul serviciilor de sănătate, marketing medico-social şi

managementul proiectelor.12. Sisteme de îngrijiri de sănătate, asigurări sociale de sănătate.13. Comunicare în serviciile de sănătate.

200

Bibliografie1. Borzan C. - Noi abordări ale Sănătăţii Publice şi Managementului în Regiunea Eu-

ropeană a Oranizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Editura Medicală Universitară „I. Haţi-eganu”, Cluj-Napoca, 2007.

2. Borzan C., Mocean F., - Sănătate Publică, Editura Medicală Universitară „I. Haţie-ganu”, Cluj-Napoca, 2002.

3. Enăchescu D., Marcu M.Gr., Sănătate publică şi management sanitar, Editura All, Bucureşti, 1997.

4. Marcu M.G., Mincă D., Sănătate publică şi management sanitar, Editura Universi-tară ”Carol Davila”, Bucureşti, 2003.

5. Mureşan P., Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Editura medicală, Bucureşti, 1989.

6. O.M.S. – Health 21 – Health for all în the 21st century, European Health for All, Series no. 5, Copenhaga, 1996.

7. Trebici V., Demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.8. Trebici V., Populaţia Terrei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.9. Vlădescu C. (coord.), Managementul serviciilor de sănătate, Editura Expert, Bucu-

reşti, 2000.


201

GeRIATRIe

Domeniul de studiu: MedicinăProgramul de studiu: MedicinăCurs: Gerontologie şi geriatrie, an VITitularul cursului: Șef lucrări dr. Valer DoncaDepartamentul: 9 - GeriatrieDisciplina: GeriatrieCodul cursului: MED 6 2 11 RO

Sem

estru

l

Tipul cursului


practiceStudiu

Individual

TOTA

L

Cred


I Obligatoriu 1 - 1 14 - 21 20 55 2 Ex. scrisC = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


obiective generaleXX Distincţia dintre aşa numita îmbătrânire normală şi modificările patologice din îmbătrânire; evitarea atât a interpretării patologiei curabile ca simplă manifestare a îmbătrânirii, cât şi a încercării de a trata procesele naturale ale îmbătrânirii ca şi cum ar fi boli.

obiective specificeXX Cunoaşterea modificărilor fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în procesul de îmbătrânire.XX Identificarea şi managementul problemelor speciale ale pacientului vârstnic.

Conţinutul cursului1. Istoria geriatriei.2. Date demografice.3. Teoriile îmbătrânirii: teoria uzurii, teoria legăturilor intercatenare, teoria radicalilor

liberi, teoria erorilor catastrofale, teoria mitocondrială, teoria acumulărilor, teoria neuroendocrină.

4. Modificări fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în îmbătrânire: organe de simţ, aparat respirator, aparat cardiovascular, aparat renourinar, aparat digestiv, sistem endocrin, sistem nervos.

5. Evaluarea geriatrică: medicală, funcţională, cognitivă, afectivă, nutriţională, socio-economică.

202

6. Probleme speciale în practica geriatrică: nutriţia, deshidratarea, constipaţia, incon-tinenţa urinară, delirul, tremorul, escarele, instabilitatea şi căderile, hipotermia, imobilizarea, tulburările de somn.

7. Farmacoterapia vârstnicului. Indicatorii de calitate în farmacoterapia vârstnicului (ACOVE - Assessing Care of Vulnerable Elders). Criteriile Beers pentru evitarea utilizării improprii a medicaţiei la vârstnici.

Bibliografie1. Donca V. Gerontologie şi Geriatrie, Ed. Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj Napoca, 2008.2. Bălăceanu-Stolnici C. Geriatrie practică. Ed. Amaltea, Bucureşti, 1998.3. Tallis R, Fillit HM. Brocklehurst’s Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology,

Churchill Livingstone, 2002.

evaluare XX Examen scris: 90%XX Portofoliu de activitate: 10%

B. CuRSuRI oPţIoNALe

MeToDoLoGIA De ÎNSCRIeRe LA CuRSuRILe oPţIoNALe LA FACuLTATeA De MeDICINă

Anul universitar 2010-2011Prezenta Metodologie este destinată organizării modului de alegere a opţiona-

lelor de către studenţii Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.1. Până la data de 22 martie, toate catedrele care doresc să susţină cursuri opţionale

vor trimite la Decanatul Facultăţii de Medicină următoarele informaţii despre cur-sul opţional propus:X- titlul cursului;X- titularul cursului;X- scurtă descriere a cursului (tematica cursului; modalitatea de evaluare);X- locul şi perioada de desfăşurare;

2. După aprobarea în cadrul Consiliului Facultăţii de Medicină din 29 martie 2010 a opţionalelor propuse, acestea vor fi aduse la cunoştinţa studenţilor prin:

a) publicarea pe site-ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi”. b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină Generală. c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină Generală.

203

3. Pe baza informaţiilor disponibile, fiecare student al Facultăţii de Medicină îşi va alege cursul dorit şi se va inscrie în perioada 15 Aprilie-21 Mai 2010.

4. Înscrierea se va face on – line pe adresa http://curriculum.medicina.umfcluj.ro/optionale/

5. Odată completat şi semnat, formularul reprezintă un angajament din partea stu-dentului pentru participarea la un anumit curs opţional, iar studenţii îşi asumă fap-tul că odată ales, un curs opţional devine obligatoriu.

6. Pentru a fi organizate opţionale normate (gratuite pentru studenţi), este necesară în-scrierea a minim 60 de studenţi. Numărul maxim de participanţi la un opţional va fi de 80.

7. Opţionalele la care s-au înscris un număr de studenţi cuprins între 15 şi 60 vor fi organizate în regim cu taxă, (20 RON).

8. După data limită de înscriere, studenţii care nu s-au înscris pentru opţionale vor fi distribuiţi la opţionalele cu locuri libere.

9. Cursurile opţionale vor primi calificativul admis / respins.10. Studenţii care doresc să participe la mai multe opţionale, o pot face în limita locuri-

lor libere, după perioada de înscriere şi distribuirea studenţilor neînscrişi.11. Lista finală a repartiţiei studenţilor la cursurile opţionale, va fi adusă la cunostinţa

cadrelor didactice şi a studenţilor până la sfârşitul lunii iunie 2010.12. Pentru studenţii anului I, în anul universitar 2010-2011, inscrierea la opţionale se

va face în luna octombrie 2010.13. După aprobarea prezentei Metodologii, aceasta va fi adusă la cunoştinţa studenti-

lor Facultăţii de Medicină Generală prin: a) publicarea pe site-ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi” b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină Generală c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină

DECAN, Prof. dr. Anca Dana Buzoianu

204

CuRSuRI oPţIoNALe NoRMATe

PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII DE MEDICINĂ ANUL UNIVERSITAR 2010-2011

ANULXI

Nr. Curs DisciplinăCursuri cu predare în limba română

1 Introducere în chirurgia experimentală Chirurgie I2 Prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale Epidemiologie3 Comunicare medicală Medicală II4 Sociologie medicală Ştiințe socio-umaniste

Cursuri cu predare în limba engleză1 Introduction to experimental surgery Chirurgie I

Cursuri cu predare în limba franceză1 Pathologie moléculaire Biochimie

ANULXII


1 Explorări cardio-circulatorii Cardiologie Recuperare2 Droguri şi dependențe Farmacologie şi toxicologie3 Pedagogie medicală Psihologie clinică4 Utilizarea celulelor stem în terapia celulară şi ingi-

neria tisularăHistologie

Cursuri cu predare în limba engleză1 Cardio-circulatory explorations Cardiologie Recuperare

Cursuri cu predare în limba franceză1 Explorations Cardio-circulatoire Cardiologie Recuperare2 Drogues et dépendances Farmacologie şi toxicologie

205

ANULXIII


1 Sinteze de fiziologie clinică Fiziologie2 Examenul neurologic în urgențele medicale Neurologie3 Chirurgie vasculară periferică Chirurgie II4 Fiziopatologie aplicată Fiziopatologie

Cursuri cu predare în limba engleză1 Psyhosomatic Medicine Medicala II2 Neurologic examination in Medical Emergencies Neurology

Cursuri cu predare în limba franceză1 Syntheses de physiologie clinique Physiologie2 Examination neurologique en urgencies medicales Neurologie

ANULXIV


1 Alimentația în boli de nutriție şi metabolism Diabet şi boli de nutriție2 Ecografia în urgențe medico-chirurgicale Imagistică medicală3 Oncologie chirurgicală Chirurgie oncologică4 Psihologie educațională Psihologie clinică5 Manifestări oculare în patologia generală Oftalmologie

Cursuri cu predare în limba engleză1 The role of Ultrasonography in Clinical and

Surgical EmergenciesImagistică medicală şi Medicină de urgență

Cursuri cu predare în limba franceză1 Oncologie Chirurgicale Chirurgie oncologică

206

ANULXV


1 Psihologie oncologică Chirurgie oncologică2 Urgențe cardiace majore Cardiologie Institutul Inimii3 Chirurgie plastică şi microchirurgie

reconstructivăChirurgie plastică şi reparatorie

4 Psihologia şi psihopatologia comunicării Psihiatrie5 Psihologia personalității Psihologie clinică

Cursuri cu predare în limba engleză1 Present, write and publish your work as medical

studentOncologie Radioterapie

ANULXVI


1 Malpraxis şi jurisprudența în practica medicală Medicină legală2 Sexologie Psihiatrie3 Aplicaţii ale examenului ecografic in obstetrică-

ginecologie + Consultaţia prenatală. Gravida cu risc obstetrical.

Obstetrică-Ginecologie II

4 Ginecologie oncologică Chirurgie oncologică5 Cardiologie intervențională Cardiologie Institutul Inimii

Cursuri cu predare în limba engleză şi franceză1 Parazitologie tropicală Boli infecțioase

207

CuRSuRI oPȚIoNALe Cu PLATă

pentru studenții Facultății de Medicină, anul universitar 2010 – 2011

Nr. Curs Disciplină An

1 Nutriție profilactică Diabet şi boli de nutriție I2 Biotehnologii medicale Imunologie II English3 Drugs and Addictions Farmacologie şi toxicologie II English4 Medicină psihosomatică Medicală II III5 Endoscopie digestivă şi intervențională Medicală III IV6 Integrarea clinică a explorărilor moder-

ne în gastroenterologieMedicală I IV

7 Introducere în chirurgia laparoscopică Chirurgie III IV8 Notiuni introductive de ecografie gene-

rală - aplicații cliniceMedicală V IV

9 Prevenția şi diagnosticul precoce al cancerului

Oncologie radioterapie IV

10 Creier, interculturalitate, managementul intercultural

Neurologie V English

11 Cardiologie specială – explorări cardio-vasculare moderne

Medicală I V

12 Medicină sportivă Medicală IV V13 Tehnici elementare în neurochirurgie Neurochirurgie V14 Rolul educativ al Artei in medicină Reumatologie VI

CuRSuRI FACuLTATIVe

pentru studenții Facultății de Medicină, anul universitar 2010 – 2011

Nr. Curs Disciplină An

1 Metodica predării Chirurgie IV IV, V, VI2 Practica pedagogică Chirurgie IV IV, V, VI

208

Documents

Ghid Studii Facultatea Medicină Cluj, spec. Medicină Generală