Embed Size (px)
Citation preview
Ghidturistic
Muntele Ceahlău
Atracții turistice în Bicaz
Atracții turistice în Bicaz
Ghid turistic
Muntele Ceahlău
Atracţii turistice în zona Bicazului | 02Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş | 04
Cheile Bicazului | 05Peştera Munticelu | 05Peştera Toşorog | 06Valea Tarcăului | 07
Mănăstirea Tarcău | 09Mănăstirea Bisericani | 10Mănăstirea Buhalniţa | 11
Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui” | 12Poiana Teiului | 14Piatra Teiului | 14
Muntele Ceahlău | 15Cascada Duruitoarea | 17
Mănăstirea Durău | 18Ruinele Palatului Cnejilor | 19
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz | 20
Cuprins
2
Atracții turistice în zona Bicazului
Căi de acces:
Rutier: DN12C Gheorgheni - Lacu Roșu - Bicaz, DN15 / E60, E578 Turda - Luduș - Târgu
Mureș - Toplița - Poiana Largului - Bicaz - Piatra Neamț - Bacău
Feroviar: Magistrala 500 București (nord) - Ploiești (sud) - Adjud - Bacău - Pașcani -
Suceava - Vicșani şi Calea ferată secundară 509 Bacău - Piatra Neamț - Bicaz
Aerian: Aeroporturile din Suceava, Iaşi sau Bacău, iar din aceste oraşe cu mijloace rutiere
sau feroviare până în Bicaz
Oraş al judeţului Neamţ, Bicazul este situat la doar 25 km vest de municipiul Piatra Neamţ.
Localitatea este atestată documentar la data de 10 ianuarie 1625 într-un document
al voievodului Radu Mihnea, iar în anul 1855, Bicazul este amintit ca târg. Odată cu începerea lucrărilor de construcţie, în
anul 1951, a barajului de pe lacul „Izvorul Muntelului” sau „Bicaz”, după cum mai este
cunoscut, satul s-a transformat treptat într-un mic oraş cu blocuri, şcoli, bibliotecă şi muzeu.
Astfel, în anul 1960, când sunt finalizate lucrările şi hidrocentrala dată în funcţiune,
Bicazul este declarat oraş, având în prezent patru sate în administraţie: Izvoru Alb, Izvoru
Muntelui, Potoci, Secu.
Oraş „muncitoresc” din anii comunismului, Bicazul s-a format ca şi colonie, mii de oameni fiind aduşi aici pentru a lucra la proiectul gigant
de pe „Izvorul Muntelului”.
Situat într-un cadru natural pitoresc şi principal punct de acces către Muntele Ceahlău şi
celelalte obiective turistice din zonă, Bicazul se poate numi astăzi oraş „turistic”, în detrimentul
vechiului „muncitoresc”.
1. 2. Cheile Bicazului 3. Lebedele negre de la Mănăstirea Buhalnița
4. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș
1
2
3
3
Atracții turistice în Bicaz
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş cu Cheile Bicazului, Muntele Ceahlău, Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”, Poiana Teiului, Valea Tarcăului, Piatra Teiului, Cascada Duruitoarea,
peşterile Toşorog şi Munticelu, precum şi obiective istorice, culturale şi religioase, cum ar fi: Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz, Ruinele Palatului Cnejilor şi mănăstirile Tarcău, Buhalniţa,
Durău şi Bisericani, sunt doar o parte dintre atracţiile turistice ale zonei Bicaz, care abia aşteaptă să fie descoperite.
4
4
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
Căi de acces:
DN 12C Gheorgheni - Lacul Roşu - Bicaz
Arie protejată de interes naţional, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este situat în Munţii Hăşmaş, din grupa centrală a Carpaţilor
Orientali, pe teritoriul judeţelor Harghita şi Neamţ.
Având o suprafaţă de 6575 ha, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş cuprinde mai multe
rezervaţii naturale, cum ar fi: Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Masivul Hăşmaşu Mare-Piatra
Singuratică, Avenul Licaş.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş prezintă interes ştiinţific din punct de vedere
geologic, geomorfologic, paleontologic şi din punct de vedere al biodiversităţii biologice
generate de varietatea condiţiilor geoclimatice.
Vegetaţia parcului este formată în proporţie de 95% din păduri de molid, însă se întâlnesc şi
păduri de răşinoase cu fag, pajişti montane întinse, vârfuri cu vegetaţie subalpină şi o serie de
specii de plante ocrotite, declarate monumente ale naturii, precum papucul-doamnei, floarea de
colţ, sângele-voinicului, tisa etc.
La fel ca şi vegetaţia, fauna parcului este deosebit de bogată în specii rare, dar şi în
specii caracteristice zonei montane, cum ar fi: lepidopterele, amfibieni şi reptile: broasca cu burta galbenă, broasca mare de lac, tritonul
de munte, tritonul carpatic, tritonul cu creastă, salamandra, broasca râioasă, broasca roşie
de munte, şopârla de munte, vipera comună, şarpele de alun, păsări: fluturaşul de stâncă, ciocănitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocoşul de munte, huhurezul mare,
acvila de munte şi mamifere: cerbul carpatin, capra neagră, ursul, râsul, lupul etc.
Parcul prezintă interes şi din punct de vedere turistic, existând numeroase posibilităţi de agrement. Astfel, trasee turistice, plimbări
1. 2. Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, panoramă
1
2
cu barca pe Lacul Roşu, turism ecvestru, fototurism, excursii cu ghid, excursii
specializate pentru observarea florei si faunei parcului (birdwatching), sunt numai câteva
dintre activităţile cu caracter turistic ce pot fi desfăşurate pe suprafaţa parcului.
Principalele atracţii ale parcului sunt: Staţiunea Lacul Roşu, cu Lacul Roşu, format natural
prin bararea râului Bicaz în anul 1837, Cheile Bicazului, considerate a fi cele mai impresionante chei din România, Masivul
Hăşmaşu Mare-Piatra Singuratică şi cele 18 trasee turistice montane amenajate pentru
iubitorii de drumeţii.
5
Atracții turistice în BicazCheile Bicazului
Peştera Munticelu
Căi de acces:
Căi de acces:
DN 12C Gheorgheni - Lacul Roşu - Bicaz
din Bicaz DN12C în direcţia Lacul Roşu, până în sat Bicazu-Ardelean, com. Bicazu-Ardelean, jud. Neamţ
Formate de râul Bicaz, Cheile Bicazului fac legătura între Transilvania şi Moldova. Parte
a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Cheile Bicazului oferă peisaje spectaculoase
şi posibilităţi multiple de agrement. Cheile sunt asemenea unui defileu săpat în piatră, printre pereţii înalţi de calcar ai muntelui, ce ascund
numeroase peşteri şi avene, cu vegetaţie puţină, suprafeţe surplombate, marmite de
eroziune, lapiezuri etc.
Cheile Bicazului sunt traversate de DN12C care leagă oraşele Gheorgheni şi Bicaz şi se află la aproximativ 20 km de Bicaz. Şoseaua este bine întreţinută, însă se circulă cu viteză redusă din cauza numeroaselor serpentine.
În Cheile Bicazului există locuri care abia aşteaptă să fie descoperite, peisaje sălbatice ascunse de pereţii stâncoşi ce par a se uni în
unele locuri. Aceste locuri încărcate de legendă impresionează prin frumuseţea cadrului natural
şi transformă Cheile Bicazului într-o zonă turistică uimitoare, unică în România.
Situată pe suprafaţa Munţilor Hăşmaş, la intrarea dinspre Bicaz în Cheile Bicazului,
la aproximativ 300 m diferenţă de nivel faţă de şosea, Peştera Munticelu sau Peştera
Ghiocelu’, după cum mai este cunoscută, are la intrare un mic tunel cu ferestre săpate în
stâncă, apoi se găseşte o uşă metalică.
1. 2. Cheile Bicazului
1. Peștera Munticelu, interior
1
1
2
6
Peştera a fost descoperită în anul 1973 de nişte copii plecaţi să culeagă ghiocei, iar în
acelaşi an este cartată şi îi este publicată schiţa şi descrierea.
Accesul către peşteră se face din dreptul km 34 al DN12C cu ajutorul unor scări de beton. Peştera are o lungime de 120 m şi
este compusă din două săli, una mică şi una mare, remarcându-se prin bogăţia fenomenelor
specifice ale peşterilor: stalactite, stalagmite etc.
După intrarea scundă de doar 1,5 - 1 m, urmează un culoar descendent de aproximativ 10 m care ne conduce într-o sală mare, lungă de 30 m şi înaltă de 4 - 5 m, dezvoltată pe o
diaclază înclinată spre est cu 30-40°.
Vizitarea peşterii durează aproximativ 30 minute, se poate face în orice anotimp
şi nu necesită echipamente speologice, ci doar aparate pentru iluminat, deoarece
peştera nu este electrificată.22. Peștera Munticelu, intrare
1. Peştera Toşorog, interior
Peştera Toşorog
Căi de acces:
din Bicaz DN12C în direcţia Lacul Roşu, apoi dreapta pe DJ124A până în satul Telec, com. Bicazu
Ardelean, jud. Neamţ
Cunoscută şi sub denumirea de „Jgheabul cu gaură”, Peştera Toşorog este situată în
nord-estul Munţilor Hăşmaş, la limita vestică a judeţului Neamţ cu judeţul Harghita, la
aproximativ 28 km de oraşul Bicaz.
Arie protejată de interes naţional şi rezervaţie naturală de tip mixt - speologic şi faunistic,
Peştera Toşorog se află la o altitudine de 965 m şi are o lungime de 420 m, fiind
considerată cea mai mare peşteră formată din conglomerate cretacice, având aspectul
unui labirint subteran. Primele două săli ale peşterii sunt uşor accesbile, după care traseul
continuă printr-o gaură de 4 - 5 m unde, 1
7
Atracții turistice în Bicaz
2
2
Valea Tarcăului
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi dreapta pe DC135
Zonă de o frumuseţe aparte, cu peisaje unice şi aer curat, Valea Tarcăului se deschide
spre sud din centrul administrativ al comunei Tarcău, de-a lungul DC135. Printre casele
satelor, apoi prin pădurile umbroase ale comunei şi până în poienile fascinante ale
satului Ardeluţa, terasele pârâului Tarcău se îngustează, iar apele îşi fac cu greu loc printre
copacii deşi, pe o distanţă de 25 km.
datorită umezelii de pe pereţi, se recomandă utilizarea echipamentelor potrivite.
Drumul către peşteră este un traseu marcat şi semnalizat cu panouri de informare.
Peştera nu este electrificată, nu există ghid turistic şi nu dispune de amenajări care ar
putea să faciliteze accesul.
În ceea ce priveşte fauna peşterii, întâlnim o colonie de lilieci aflaţi pe cale de dispariţie, din
cauza faptului că accesul nu se face organizat, mulţi dintre vizitatori distrugând peştera. 2. Peștera Toşorog, intrare
1
8
1. 2. 3. Valea Tarcăului
Valea Tarcăului oferă peisaje memorabile, completate de obiective turistice, cum ar fi Mănăstirea Tarcău.
Valea Tarcăului se remarcă prin Pădurea Goșman, rezervație forestieră aflată
la o altitudine de 742 - 1141 m între Culmea Goșmanu și pârâul cu același
nume, înainte de confluența cu Tarcăul. Rezervaţia are o suprafaţă de 190 ha,
de la 173 ha, cât a avut iniţial.
Aria protejată se remarcă prin arboretul secular de amestec de
rășinoase cu fag și a diversității biologice, adăpostind specii rare de păsări și specii de plante importante
pentru flora zonei. În rezervație se găsesc specii arboricole de molid,
brad și fag.
3
Atracții turistice în BicazMănăstirea Tarcău
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi dreapta pe DC135 până în satul Schitul Tarcău,
com. Tarcău, jud. Neamţ
Situată în inima munţilor şi înconjurată de păduri, Mănăstirea Tarcău poartă hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” şi apare amintită prima dată
într-un document din martie 1832.
Biserica mănăstirii este construită din bârne de lemn de frasin şi are formă de cruce,
cu extremităţile dinspre est şi vest rotunjite, iar absidele laterale bine pronunţate, de formă pentagonală. Acoperişul bisericii este construit
în două ape simple, iar turnul clopotniţă ridicat în anul 1868 este construit tot din bârne de lemn
cu două niveluri şi acoperişul bulbat, puţin obişnuit la bisericile din Moldova.
Intrarea în biserică se face prin uşa din sud, protejată de un pridvor închis, adăugat abia
în anul 1936. Interiorul bisericii este împărţit în altar, naos şi pronaos printr-o arcadă din bârne de lemn. Catapeteasma este din lemn de tei şi
prezintă cinci rânduri de icoane, fiind zugrăvită în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
După anul 1990 s-au finalizat construcţiile pentru chiliile noi şi cele pentru noul paraclis, iar începând cu anul 1991, schitul redevine
mănăstire, fiind inclusă, în acelaşi timp, şi în lista monumentelor istorice.
1. Mănăstirea Tarcău, detaliu troiţă2. Ansamblul Mănăstirii Tarcău
3. Mănăstirea Tarcău, foişor4. Mănăstirea Tarcău, troiţă
1
2
4
3
10
laterale de formă rectangulară şi una centrală de formă poligonală, a altarului, purtând
amprenta modificărilor realizate de domnitorul Petru Rareş în anul 1535. În perioada 1626
- 1631, biserica este înconjurată de ziduri groase cu turnuri de apărare, îmbunătăţiri şi
modificări aduse de Miron Barnovschi-Movilă. Între anii 1637 - 1638, Vasile Lupu este cel care construieşte un turn clopotniţă şi ridică
numeroase chilii.
În timp, construcţiile se degradează, biserica fiind refăcută din temelii între anii 1780 - 1786,
păstrându-se însă pronaosul din anul 1637. Tot atunci, se construiesc şi chiliile din cărămidă,
paraclisul şi casele stăreţiei, sub atenta coordonare a domnitorului Dimitrie Moruzi.
În secolul al XX-lea, între anii 1959 - 1991, biserica poartă rolul de schit al Mănăstirii
Bistriţa, abia în anul 1991, redevenind mănăstire şi primind autonomie.
Mănăstirea Bisericani
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Piatra Neamţ, apoi stânga pe DJ157C până în satul Bisericani, com.
Alexandru cel Bun, jud. Neamţ
Situată în apropierea Muntelui Pietrosu, Mănăstirea Bisericani a „concurat”, din punct
de vedere al bogăţiei spirituale, timp de aproape trei secole cu Mănăstirea Bistriţa -
una din mănăstirile reprezentative ale Moldovei, ctitorie a lui Alexandru cel Bun.
Conform tradiţiei, Mănăstirea Bisericani, a fost ctitorită de către Ştefan cel Mare, ce se ştie
însă sigur, este faptul că nepotul voievodului, Ştefăniţă Vodă (1517 - 1527) a ridicat biserica
din piatră, biserică reconstruită de Petru Rareş, urmaşul la tron al lui Ştefăniţă.
În secolul al XVII-lea, ansamblul bisericesc se dezvoltă puternic, fiind recunoscut ca
„mănăstire” şi ajungând să se numere printre cei mai mari proprietari funciari de pe Valea Bistriţei.
La începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Bisericani figurează pe harta realizată de
Dimitrie Cantemir, fiind printre puţinele obiective consemnate de pe Valea Bistriţei.
Biserica mănăstirii poartă hramul „Buna Vestire” şi prezintă un plan triconc, cu două abside
1. Mănăstirea Bisericani 2. Mănăstirea Bisericani, icoană pictată pe lemn
1
2
11
Atracții turistice în BicazMănăstirea Buhalniţa
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, până în satul Buhalniţa, com. Hangu, jud. Neamţ
Construită în anul 1629 de către voievodul Miron Barnovschi-Movilă, Mănăstirea Buhalniţa
a fost vreme îndelungată cunoscută sub denumirea de Mănăstirea Hangu, după numele
meleagurilor unde este situată.
Istoria mănăstirii începe în anul 1458, fiind atestată documentar ca şi ctitorie a lui Ştefan
cel Mare care a dăruit-o Mănăstirii Neamţ, iar în anul 1629, voievodul Miron Barnovschi-Movilă
este cel care construieşte biserica de zid cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”,
în semn de evlavie pentru călugării din sihăstria Buhalniţei.
După anul 1630, mănăstirea beneficiază de contribuţiile mai multor voievozi care îi oferă
moşii, mori etc. În anul 1715 începe o perioadă grea pentru mănăstire din cauza faptului că
voievodul Nicolae Mavrocordat a oferit Patriarhiei Alexandriei, mănăstirea şi moşiile ei, iar în timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, Mănăstirea
Buhalniţa devine biserică parohială.
1. Mănăstirea Buhalniţa, scaun bisericesc2. Mănăstirea Buhalniţa
1
2
În anul 1958, datorită construcţiei de pe lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”, satele din zonă au fost strămutate, iar biserica a fost
demolată cu grijă şi reconstruită în locul unde se află şi astăzi. Din punct de vedere arhitectual,
biserica mănăstirii prezintă un plan simplu, dreptunghiular, cu absida altarului semicirculară şi faţada vestică poligonală. Biserica se împarte
în altar, naos şi pronaos, compartimentarea acesteia fiind realizată prin cele două
coloane masive pe care se sprijină arcadele despărţitoare dintre naos şi pronaos.
Acoperişul este construit în două ape şi este străpuns de o turlă, ce conferă locaşului mai
multă supleţe. Uşa de la intrare a păstrat chenarul original de piatră, iar catapeteasma a
fost adusă în anul 1859 din Alexandria.
12
Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului
Cunoscut şi sub numele de „Lacul Bicaz”, Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui” este
cel mai mare lac artificial amenajat pe râurile interioare din România.
Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului
hidroenergetic din care se alimentează hidrocentrala „Bicaz-Stejaru”.
Lacul are o lungime de 40 km, un perimetru de 71 km, o suprafaţă de 33 km² și un volum
maxim de apă de 1250 milioane m³.
Barajul a fost construit în perioada 1950 - 1960, după planurile lui Dimitrie Leonida, are o înălţime de 127 m, o lungime de 435 m şi
o lăţime maximă la bază de 119 m, pentru ridicarea acestuia folosindu-se 1652000 m³
de beton. Pentru realizarea construcției au fost strămutate aproape 20 de sate, dintre care două au dispărut în totalitate (Răpciunița și
Cârnu) şi au fost strămutați peste 18000 de locuitori din aproape 2300 de gospodării.
1. 2. 3. 4. Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, panoramă
1
13
Atracții turistice în Bicaz
Denumit iniţial „Vladimir Ilici Lenin”, Barajul Bicaz - denumirea sub care este
cunoscut de cei mai mulţi, are denumirea oficială „Izvorul Muntelui”.
De pe baraj, se poate admira peisajul impresionant către Muntele Ceahlău sau către
Valea Bistriţei, iar în timpul sezonului turistic, din portul amenajat în vecinătatea barajului se
pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria bărci şi hidrobiciclete.
4
3
2
14
Poiana Teiului
Piatra Teiului
Căi de acces:
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi DN17B până în com. Poiana Teiului, jud. Neamţ
din Bicaz DN15 / E60, apoi DN17B până în com. Poiana Teiului, jud. Neamţ
Aşezare tipic montană, din partea de nord-vest a judeţului Neamţ, comuna Poiana Teiului este
situată într-un peisaj pitoresc în apropierea Lacului de acumulare „Izvorul Muntelui”.
Atestată documentar în jurul anului 1500 de către domnitorul Ştefan cel Mare, prin
documentele emise la Piatra Neamţ şi Iaşi, precum şi în harta flamandului Abraham Oertil,
dar ceva mai târziu, în anul 1590, Poiana Teiului s-a format în apropierea cursurilor de apă, odată
cu primele aşezări omeneşti. Viaţa în această zonă nu a fost uşoară, atât invaziile popoarelor migratoare, cât şi cele două războaie mondiale şi-au pus puternic amprenta asupra localităţii şi
locuitorilor acesteia.
Situată în coada lacului de acumulare „Izvorul Muntelui”, Piatra Teiului a fost declarată
monument al naturii în anul 1951, având în momentul de faţă statut de rezervaţie geologică.
Piatra Teiului are o înălţime de 23 m, fiind amplasată pe o terasă mai înaltă cu doar
câţiva metri decât nivelul Bistriţei. Aria protejată are o suprafaţă de 0,2 ha.
Denumită iniţial „Piatra Dracului”, datorită legedelor cu privire la apariţia ei, stânca a
primit actuala denumire după ce pe vârful ei a crescut un tei. Despre această stâncă există
numeroase legende; localnicii cred că această stâncă este blestemată, deoarece de-a lungul
1. Poiana Teiului
1. Piatra Teiului
1
1
Casele aşezate pe versanţii munţilor, de-o parte şi de alta a râului Bistriţa, munţii acoperiţi cu
păduri de conifere, păşuni şi fâneţe, apa curată de munte, Culmea Bistriţei ce se ridică în partea
dreaptă a râului până la altitudinea de 1600 m şi Culmea Stânişoarei care atinge 1400 m, pe
malul stâng al Bistriţei, creează un peisaj rustic, pitoresc care te invită să descoperi frumuseţea
ruralului, a simplităţii şi a naturii.
anilor de la înălţimea ei impresionantă s-au aruncat sau au căzut zeci de oameni, dovadă
fiind cele câteva cruci de fier ridicate în vârf sau în jurul stâncii. Stânca a stârnit şi imaginaţia
localnicilor care au inventat o serie de legende cu privire la apariţia ei.
15
Atracții turistice în BicazMuntele Ceahlău
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi stânga pe DJ155F până la masiv
Cel mai înalt masiv al Munţilor Bistriţei, Muntele Ceahlău este totodată şi unul dintre munţii cei
mai importanţi din punct de vedere turistic. Bătrânul rege al Carpaţilor Moldovei, după cum a fost supranumit, considerat de daci
sălaş al zeului Zalmoxis, neîntrecut în frumuseţi peisagistice şi floristice, muntele este format din roci sedimentare, cu un relief în trepte ca
un amfiteatru, cu păduri de molid şi fag.
Situat pe teritoriul judeţului Neamţ, în apropiere de oraşul Bicaz şi de lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”, Masivul Ceahlău este
înconjurat de Valea Bistricioarei la nord, Valea Bistriţei la est, Valea Bicazului la sud şi văile
Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest.
Operă a unei îndelungate şi complexe evoluţii geologice, Masivul Ceahlău se încadrează, în aria flişului cretacic intern, exceptând sectorul
sud-estic care face parte din flişul extern.
1. 2. Muntele Ceahlău
1
2
16
3
Constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, cu altitudini ce variază între 1000 - 1300
m care converg către cele două puncte mai înalte: Vf. Ocolaşul Mare (1907 m) şi Vf. Toaca
(1904 m), Ceahlăul este unul dintre puţinele masive care păstrează intactă frumuseţea cadrului natural, motiv pentru care, în anul
1955, a devenit „Parcul Naţional Ceahlău”, în cadrul căruia sunt incluse mai multe arii
protejate: Rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşul Mare”, Rezervaţia natural-botanică „Poliţa cu Crini” şi
monumentele naturii: „Cascada Duruitoarea” şi „Avenul Mare”.
Suprafaţa Muntelui Ceahlău este de 290 km², din care Parcul Naţional Ceahlău ocupă 77,43
km² (26,7% din suprafaţa masivului).
3. Muntele Ceahlău4. Panoramă de pe Muntele Ceahlău4
17
Atracții turistice în Bicaz
2
Cascada Duruitoarea
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi stânga pe DJ155F până în satul Durău,
com. Ceahlău, jud. Neamţ, iar de aici accesul se poate face prin trei trasee turistice marcate, în
aproximativ 2 ore.• Traseu cruce roşie: Durău - Poiana Viezuri -
Cascada Duruitoarea (grad mediu de dificultate)• Traseu triunghi galben: Fântânele - Poiana Viezuri -
Cascada Duruitoarea (grad mic de dificultate)• Traseu cruce albastră: Durău - Pârâul Rupturilor -
Cascada Duruitoarea (grad mediu de dificultate)
Monument al naturii, cu regim de arie protejată de interes naţional şi rezervaţie naturală de
tip peisagistic, Cascada Duruitoarea se află în Muntele Ceahlău şi este parte a Parcului
Naţional Ceahlău. Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 1 ha.
Denumirea cascadei provine de la zgomotul puternic pe care îl face apa la cădere atunci
când are apă multă. Zgomotul cel mai puternic este pe vreme ploioasă, când debitul pârâului
Rupturii este crescut. Căderea de apă măsoară 25 m şi este despărţită în două părţi distincte:
pragul superior care are 20 m, unde apele pârâului au săpat prin eroziune marmite fluviale,
şi pragul inferior care răsfiră apa în evantai peste stâncă, de la o înălţime de 5 m.
1. 2. Cascada Duruitoarea
1
Cascada, situată la altitudinea de 1270 m este formată pe Valea Pârâului Rupturii care izvorăşte din golul alpin, între abrupturile coborâte dinspre
Piatra Ciobanului în est și Piciorul Șchiop în vest. Pentru cei pasionaţi de alpinism, trasee
turistice montane, peisaje spectaculoase şi nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre
cele mai frumoase, interesante şi „zgomotoase” monumente ale naturii.
18
la fel ca şi pronaosul. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei aurit şi a fost
pictată la Constantinopol în anul 1835. Biserica prezintă trei turle oarbe, cu formă octogonală, câte una pe altar, pronaos şi pridvorul de zid.
Situat la aproximativ 40 m nord de altar, turnul clopotniţă este o construcţie masivă din zid, cu
trei niveluri, pe un plan pătrat. La primul etaj al turnului se află paraclisul, unde se găseşte o
expoziţie permanentă de artă religioasă.
Altarul, naosul şi pronaosul au fost pictate abia în anul 1935 de studenţi şi absolvenţi
ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, printre care şi Corneliu Baba, îndrumaţi de
Nicolae Tonitza. Se remarcă ilustrarea Naşterii Mântuitorului, unde la Pruncul Iisus se pot vedea ochii de copil specifici picturii lui Nicolae Tonitza.
Locaşul a atras de-a lungul timpului o serie de personalităţi, Emil Gârleanu, Alexandru Vlahuţă,
Barbu Ştefănescu Delavrancea, I.L. Caragiale şi Mihail Sadoveanu, fiind doar câţiva din cei
care şi-au găsit liniştea sufletească aici.
Mănăstirea Durău
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi stânga pe DJ155F până în satul Durău, com.
Ceahlău, jud. Neamţ
Situată în staţiunea balneoclimaterică Durău, la 5 km de Cascada Duruitoarea, Mănăstirea Durău este una dintre cele mai izolate edificii
religioase din Moldova.
Biserica actuală a mănăstirii a fost ridicată pe locul unui vechi schit de maici care exista
aici de la începutul secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XIX-lea, aşezarea
monahală a fost transformată în schit de călugări. În anul 1959, mănăstirea este
desfiinţată şi devine biserică de mir şi abia după anul 1989, se reînfiinţează ca schit de călugări,
iar din 1991 devine mănăstire de maici.
Construcţia bisericii actuale a avut loc între anii 1830 - 1835, biserica primind atunci
hramul „Buna Vestire”. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea în jurul bisericii
s-au construit mai multe case călugăreşti, însă acestea au fost demolate după anul 1970, ca
urmare a construirii staţiunii.
Biserica mănăstirii este din piatră şi cărămidă şi îmbină elemente tradiţional-moldoveneşti
cu elemente împrumutate de la monumente laice. Planul bisericii este în formă de cruce,
cu două abside laterale uşor pronunţate şi o a treia la altar, în prelungirea căruia se află naosul, pronaosul şi pridvorul. Pridvorul este
de zid, închis şi pictat, pictură realizată în anul 1835 de doi pictori amatori. Din pridvor se intră
în pronaos printr-o uşă mare de lemn, întărită metalic în interior. Există şi un al doilea pridvor
de lemn, închis, adăugat mai târziu, având intrarea prin nord. Naosul prezintă absidele largi
şi profunde şi se delimitează de pronaos prin doi stâlpi laterali cuprinşi în ziduri, fiind luminat
de două ferestre, una la sud şi alta la nord,
1
1. Mănăstirea Durău
19
Atracții turistice în Bicaz
Perioada de glorie a palatului este între anii 1840 - 1952, când găzduieşte personalităţi
remarcabile ale vremurilor respective, precum Wilhelm von Kotzebue sau Alexandre Dumas.
Cheltuind excesiv pentru a păstra un ritm de viaţă nobiliar, Cantacuzinii îşi pierd proprietăţile,
iar Palatul Cnejilor, scos la licitaţie, este cumpărat de Smaranda Sturdza. Cei trei fraţi
Cantacuzino s-au închis în incinta palatului, refuzând să îl predea noilor proprietari, şi au
fost asediaţi. După o rezistenţă de câteva zile, unul dintre fraţi se sinucide, iar ceilalţi doi sunt capturaţi şi deportaţi în Rusia. Membrii familiei
Sturza nu au locuit niciodată în palat, lăsându-l să se degradeze, rămânând astfel doar ruinele,
istoria şi legendele lui.
Ruinele Palatului Cnejilor
Căi de acces:
din Bicaz DN15 / E60 în direcţia Poiana Largului, apoi stânga pe DJ155F până în satul Ceahlău,
com. Ceahlău, jud. Neamţ
Chiar dacă astăzi doar nişte ruine mai amintesc de acest frumos şi impunător monument,
Palatul Cnejilor reprezintă unul dintre simbolurile comunei Ceahlău şi ale judeţului Neamţ.
Loc de desfăşurare a numeroase evenimente istorice şi remarcabil ansamblu arhitectural,
Palatul Cnejilor ni se arată sub forma unor ruine înconjurate de legendă.
Istoria acestui palat începe în secolul al XIII-lea când pe acest loc exista un schit care aparţinea de Mănăstirea Neamţ. Schitul a
primit mai târziu denumirea de „Mănăstirea Pionul”, iar apoi va fi cunoscut sub numele de „Schitul Hangu”, în anul 1639 fiind ridicată pe locul acestuia o biserică de piatră care a fost
înzestrată cu numeroase moşii.
Evenimentele politice ale vremurilor de atunci alungă călugării, biserica fiind transformată de cnejii Cantacuzini într-o adevărată curte
boierească fortificată, fiind construite noi clădiri şi zidul de incintă.
1
2
1. 2. Ruinele Palatului Cnejilor
20
din anul 1939, despre participarea locuitorilor din această zonă la cel de-al Doilea Război
Mondial şi acte ce au aparţinut Prof. Ing. Dimitrie Leonida, cel care a proiectat
barajul hidroenergetic de la Bicaz.
Al doilea sector al muzeului prezintă evoluţia colectivităţilor umane relativ recente, de pe
Valea Bistriţei, precum şi elemente definitorii pentru etnografia acestei zone, fiind ilustrate cu succes ocupaţiile de bază ale locuitorilor:
vânătoarea, pescuitul, culesul fructelor de pădure, păstoritul, agricultura etc. De remarcat,
sunt şi ţesăturile, portul popular, mobilierul ţărănesc, precum şi obiceiurile zonei.
A treia parte a muzeului este destinată colecţiilor temporare de artă plastică,
istorie şi nu numai.
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz
Căi de acces:
Str. Barajului nr. 2, oraşul Bicaz, jud. Neamţ
Constituit în anul 1958, Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz funcţionează, începând cu anul 1966, în clădirea fostului Teatru sătesc
„Ion Kalinderu”.
Muzeul este împărţit în trei sectoare. Primul sector este destinat istoriei monografice a
Văii Bistriţei şi comunităţilor care au trăit aici de-a lungul miilor de ani. De la comunitatea
paleolitică, la triburile cucuteniene din eneolitic şi aşezările daco-carpice din secolele II-III d.Hr., la bogatele vestigii medievale şi acte domneşti, aspecte cu privire la bisericile medievale de pe
Valea Bistriţei, despre participarea localnicilor la războiul de independenţă şi la războiul de reîntregire naţională, vor fi descoperite în această primă secţiune a muzeului. De
asemenea, mai sunt prezentate documente cu privire la vizita preşedintelui Poloniei la Bicaz
1
1. Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz
Atracții turistice în Bicaz
Muzeul de istorie şi etnografie Bicaz
Legendă
CĂTRE VATRA DORNEICĂTRE TÂRGU NEAMȚ
CĂTRE PIATRA NEAMȚ
CĂTRE LACUL ROȘU ȘI GHEORGHENI
CĂTRE BORSEC ȘI TOPLIȚA
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației PubliceAutoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional
Str. Apolodor nr. 17, sector 5, BucureștiTel.: 0372 111 409, E-mail: [email protected]
www.inforegio.ro / www.mdrap.ro
Autoritatea Naţională pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism prin
Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismBd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti
Tel.: 0372 144 000, Fax: 0372 144 001
Asociaţia de Devoltare Rurală „RUROM” Sediu social: Sat Olteni, com. Teişani, jud. PrahovaSucursala: Str. Horaţiu nr. 8-10, sector 1, Bucureşti
E-mail: [email protected]
Cheile Bicazului
www.zonabicaz.ro
Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Atracții turistice în BicazAsociația de Dezvoltare Rurală “RUROM“
August 2014Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Protejăm naturaMaterial gratuit
Copyright © 2014 RUROM
