Niorba Loredana

Cls. a II- a AGonartroza- referat -

Boala artrozic este un reumatism degenerativ si se defineste prin degenerarea cartilajului

articular asociat cu reacii osoase ( eroziune, condensare si formarea de osteofite).

Gonartroza este artroza genunchiului. Este o maladie degenerativ-distrofic a articulaiei

genunchiului i se caracterizeaz prin distrofia, uzura progresiv a cartilajului articular i deformarea articulaiei. Este o patologie foarte frecvent i adesea i invalidant, indeosebi la sexul feminin.

Gonartroza este o raritate la persoanele de pan la 35 ani, pe cand la persoanele de dup 70 de ani, schimbri radiografice se constat in 2040% din cazuri, cu manifestri clinice in 30%. La femei, incidena gonartrozaei este de 2 ori mai mare inalt la brbai. Dup gradul de destrucie articular i dup invalidizare, gonartroza se situeaz pe locul II, dup coxartroz.

Principalele manifestri sunt:

- durerea articular apare dup efort fizic, e agravat de frig si umezeal si se atenueaz in repaus.

- redoarea articular limitare temporar a miscrilor articulare ce apare dup repaus prelungit si dispare dup 15 minute de la mobilizare

- mrirea volumului articulaiei

- deformarea articulaiei

- cracmente articulare zgomote specifice ce apar la palparea articulatiei, i la flectarea genunchiului, uneori

Patologia incepe cu apariia durerilor in articulaia genunchiului. Ele pot aprea treptat, dar progresiv. Durerea apare sau se inteete la urcarea i coborarea scrilor, la mers indelungat, in ortostatism prelungit. Cu timpul, intensitatea durerilor crete, apar durerile de start: in repaus, durerile se calmeaz, iar la reinceperea micrilor, durerile devin puternice, ca apoi, dup 510 pai, s diminueze puin. Durerile pe faa intern a genunchiului, in spaiul poplitean, subrotulian cu iradieri in gamb, sunt specifice pentru gonartroz. Micrile se reduc in volum, bolnavul chiopteaz. Micrile sunt insoite de cracmente. Treptat se produce dezaxarea gambei in varum, mai rar in valgum, limitarea micrilor in extensie (1015), dar mai sever se limiteaz progresiv flexia gambei. Se limiteaz i devine dureroas mobilitatea lateral a rotulei.

Etiopatogenie

Boala artrozic predomin la sexul feminin, avand inciden maxim la varste cuprinse

intre 55 si 75 de ani.

In producerea bolii sunt implicai mai muli factori:

- predispoziia genetic

- suprasolicitrile mecanice repetate, traumatismele

- inflamaiile articulare

- bolile metabolice (diabetul, guta, obezitatea)

- varsta

- modificrile biochimice ale cartilajului.

Cauza principal in declanarea gonartrozei, ca i in alte forme de artroz, o constituie dezechilibrul funcional dintre presiunea mecanic inalt asupra cartilajului articular i capacitile

biologice ale cartilajului, cu ulterioara lui degenerare i destrucie.

In mod normal, greutatea corpului se transmite articulaiei genunchiului de-a lungul axei membrului pelvin (centrul capului femural, centrul articulaiei genunchiului i a gleznei) i acioneaz asupra suprafeelor articulare cartilaginoase cu o presiune de 26 kg/cm2. i patela, prin contracia muchiului cvadriceps femoris, acioneaz ca factor de compresiune asupra propriului cartilaj i a suprafeei articulare anterioare a femurului cu o for de pan la 75 kg/cm2. Acest echilibru fiziologic poate fi intrerupt atat prin creterea supranormal a presiunilor articulare, cat i prin diminuarea rezistenei structurilor articulare, in primul rand a cartilajului hialinic.

Scderea rezistenei cartilajului articular poate fi rezultatul unor factori genetici, neurohormonali, metabolici i de circulaie sangvin, dereglrii metabolismului proteoglicanilor prin deficitul sintezei lor. De regul, aceste fenomene au loc in cartilajul mai multor articulaii i au un caracter de poliartroz. In aceste situaii, gonartroza este primar. Favorizeaz declanarea gonartrozei primare hipotiroidismul i menopauza, prin scderea estrogenilor ce protejeaz cartilajul hialinic.

Examenul fizic al genunchiului localizeaz durerea la genunchi si n compartimentul specific afectat.

Amplitudinea miscrilor soldului trebuie s fie evaluat pentru a elimina durerea reflectat de la nivelul soldului. Amplitudinea normal a miscrilor n articulaia genunchiului se evalueaz prin goniometrie. Se apreciaz n principal valoarea flexiei active si pasive a genunchiului. Stabilitatea ligamentar este cercetat n plan mediolateral si anteroposterior

Axa genunchiului (varus sau valgus) trebuie evaluat n ortostatism. Aceast evaluare se face printr-un bilan clinic si radiologic al membrului inferior n ntregime (ortopangonogoram). Ea permite msurarea axelor femuro-tibiale. Amplitudinea miscrilor genunchiului este msurat si orice deficit de extensie este notat. Compartimentele medial si lateral sunt testate n varus si respectiv valgus pentru a provoca apariia durerii de cauz artrozic n fiecare compartiment. Trebuie cercetat existena durerii n articulaia femuropatelar ca si crepitaiile la presiunea rotulei n timpul miscrilor de fiexie-extensie ale genunchiului.

Evoluia gonartrozei, precum i a altor forme de osteoartroze, parcurge 5 stadii.

Stadiul I lezarea primar a cartilajului hialinic; se caracterizeaz prin discordan intre fibrilele de colagen i substana fundamental a cartilajului. Suprafaa articular nu mai este neted ca in norm; condrocitele degenereaz i devin de culoare galben, ii pierd funcia normal.

Stadiul II apariia fisurilor in stratul cartilaginos, aprofundarea lor pan la stratul osos subcondral; apar fragmente de cartilaj care excit capsula sinovial a articulaiei pan la inflamarea ei (sinovit).

Stadiul III apariia hiperplaziei marginale compensatorii (osteofitoz, scleroz subcondral, dispariia cartilajului in zonele de maxim presiune).

Stadiul IV destrucia osului subcondral, formarea chisturilor, osteofitozei, ingroarea capsulei.

Stadiul V formarea esutului granulos in zonele de defect osos, deformarea sever a suprafeelor articulare, cu modificarea intregii articulaii, proliferarea sinovitei, esutului fibrocartilaginos intraarticular.

Tratamentul

Scopul tratamentului: prevenirea progresrii degenerrii cartilajului articular i pstrarea maxim posibil a funciei articulaiei genunchiului.

Tratamentul trebuie s includ metode, procedee asupra procesului local in articulaie, in esuturile paraarticulare, precum i asupra intregului organism.

Tratamentul medicamentos poate include preparate pe baz de iod, sulf, antiinflamatoare nonsteroide, extrase din cartilaje i din mduva osoas, i altele.

Infiltraii periarticulare si intraarticulare.

aciune favorabil in gonartroze are dexalgina (Berlin-Chemie), diclofenacul, piroxicamul, indometacina in doze optime i prin diverse forme de administrare (intramuscular, enteral, prin supozitoare). In ultimul timp, se utilizeaz pe larg alflutop-condroprotector, care stimuleaz sinteza acidului hialuronic i stopeaz activitatea hialuronidazei. Injectarea intraarticular cate 2 ml la fiecare 3 zile (56 proceduri) sau intramuscular cate 1 ml/timp de 20 zile asigur rezultate satisfctoare in peste 90% din cazuri.

Tratamentul fizioterapeutic al gonartrozei este pe larg utilizat:

bi calde in bazin, aplicarea termofoarelor (electric, pungi cu ap cald), aplicaii de parafin, ozocherit, nmol.

Masajul, gimnastica curativ favorizeaz relaxarea muscular, pstrarea volumului de micri i, mcar pentru o perioad, creterea volumului lor.

Ultrasunete, infraroii.

Favorizeaz tratamentul decompresia articular, traciunea de 35 kg, mersul in carje, cu limitarea poverii pe piciorul cu articulaia genunchiului bolnav, folosirea bastonului in mana de partea opus genunchiului afectat.

Tratamentul chirurgical are scopul de a preveni evoluia patologiei i de a reface articulaia bolnav artroplastii, extirparea osteofitelor

PAGE 1