De acelagi autor au ap6rut la Editura Mistica:

Arta adevdratei vindecdri

Pilonul central

ln pregdtire:

Arborele Vieyii

IsRAEL REcARDTE (r9o7-r985) este autorul mai multor ci4i remarcabile despre

magie, care are meritul de a fl indepiftat secretismul excesiv care inviluie ocul-

tismul modem. Nescut in.{nglia, Regardie gi-a petrecut cea mai mare parte a

viegii in Statele Unite. In r9z8 a devenit secretarul lui Aleister Crowley, iar piniin 1932, un invigitor esoteric in adeviratul sens al cuvintului. ln 1933 a intrat inStellaMatutina, un vlistar al Ordinului Ermetic Colden Dawn. in 1937 a publicat

ritualurile ordinului in cartea deveniti clasici The Colden Dawn (zorii aurii).

CHrc crcERo s-ani.scutlaBuffalo, NewYork. Maiintiimuzicianqi ornde afaceri,

Chic a fost magician ceremonial pe parcursul ultimilor treizeci de ani 9i prieten

intim al lui Israel Regardie. Dupi ce a pus bazele unui templu al Golden. Dawn

in:gV, Chic a fost unul dintre oamenii-cheie care l-au ajutat pe Regardie sireinvie, la inceputul anilor r98o, ramura legitimi a ordinului Ermetic.

SaNpna TeserHa CrcERo s-a niscut in Soldiers Crove, Wisconsin. A absolvit

Universitatea din Wisconsin-Milwaukee , licenfiati in Afte Frumoase. Atat Chic,

cit qi Tabatha sunt Adepfi de rangul intAi ai Ordinului Ermetic Golden Dawn'

Israel Regardie

Gridina cu rodiiViziuni despre Arborele Vielii

Edigie revizuiti gi adiugitS.de Chic Cicero gi SandraTabatha Cicero

Traducere din limba enf,ezdRapu SAlowrscu

MISTICA

Figura 3z: Pan

Figura 33: Osiris

Figura 34: MithraFigura 35: Coroana de spiniFigura 36: Cintirirea Sut-Ietului

Figura 37: Horus

Figura 38: Parsifal

Figura39: ErmitulFigura +o: Daniel in groapa cu leiFigura 4r: Un cavaler

Figura 4z: Luna

Figura 43: DioscuriiFigura 44: Viziunea lui Ezechiel

Figura +5: Isis

Figura q6: Regele ArthurFigura 47 : PeVirfut MunteluiFigura 48: HathorFigura 49: Ciutarea AdeviruluiFigura 5o: ThothFigura sr: Copilul DivinFigura 5z: Lumina Divini

CUPRINS

Introducere la cea de-a treia edilieIntroducere la edilia a doua

Prefald

PARTEA ITttAT: GRADINA CU RODII

O prezentare generali a Cabalei.capitolul intii: o perspectivi istorici.Capitolul doi: AbisulCapitolul trei: Sephiroth. .

Capitolul patru: Ciile .

Capitolul cinci: Adam KadmonCapitolul gase: Cabala literaliCapitolul sapte: Cabala literali (continuare) ....Capitolul opt: Scara

713

25

29

31

5o6S

105

L43

r6rL76

199

PARTEA A IIOUA: VIZIUNI DESPRE ARBOREIE VIETIICabala - Manual practic 237

Capitolul noui: Ritualuri gi exercigii cabalistice 49Capitolul zece: Tirimurile inferioare ale arborelui zgg

Capitplul unsprezece: TirXmurile de mijloale arborelui.... ..."...

Capitolul doisprezece : Tirimurile superioareale arborelui .....

Glosar .......Bibliografietlustriyii' .

cAprrorur iurAr

o pERsprcrlvA rsronlcA

Cabala este un corpus tradifional de infelepciune care susfineci. trateazS. in extensl extraordinareie probleme ale originii gi natu-rii viefii, precum gi ale evolugiei omului gi universului. Cuvintul,,Cabala" provine din ri.dicina ebraici !:p (eBL), care inseamni.,,a primi". Legenda spune ci. aceasti filosofie reprezinti" o cu-noaftere a lucrurilor pe care Demiurgul'a predat-o unui grupselect de inteligenfe spirituale de rang inalt care, dupi Izgonire,au comunicat ordinele ei divine omenirii - care, in realitate,erau ele insele incarnate. Mai este numiti giChokmahNistorah,,,inqelepciunea secreti", pentru ci. a fost transmisi. pe cale oraiide la adept la elev in secretele sanctuare de inigiere. Tradiqiasusqine c5. nicio parte a acestei doctrine nu a fost acceptati. caavind autoritate pini. cind nu a fost supusi. unei severe gi mi-nutioase examiniri ;i investigi.ri prin metode de cercetare prac-tici ce vor fi descrise ulterior.

'Demiourgosin limba greaci pentru ,,lucritor public.,. in platonism gi gnos-ticism, acest terrnen era folosit pentru a denumi un zeu secundar care creeazi9i aranjeazi lumea fi.zici pentru a fi. in conformitate cu un id.eal ragional, etem.

Cridina cu rodii I fr

Din punct de vedere istoric, Cabala este invilitura misticievreiasci ce se ocupi cu interpretarea inigiatici a scripturilorebraice. Este un sistem de fllosofi"e sau teosofle spirituali, folo-

sind acest teflnen cu implicaliitre lui originale de Oeoq xoQtq',

care nu numai c-a exercitat vreme de secole o influen$i asupra

dezvoltirii intelectuale a unui popor atet de subtil gi de perspicace

precum eweii, ci a gi atras atenfia multor vestili ginditori teotrogi

gi fiiosofi,, indeosebi tn sec. aI XVI-Iea gi al XVil-lea. Printre cei

care au studiat teoremele sale s-au numirat Rayrnond Lully, me-

taflzicianut gi alchimistul scoiastic'; Iohn Reuchlin, care a rein-

viat Filosofi,a Orientali in Europa:; iohn tsaptista von Helmont,

medicul gi chimistul care a descoperit hidrogens]+; Baruch

'lheos Sophia sau ,,inqelepciune divini".'Raymond Lully (rz:S-rSrS) a fost un alchimist spaniol s,i cabalist creqtin. in

timpul viegii sale, cabala a devenit populari printre intelectualii evrei care tri-iau in Spania. Unul dintre gelurile lui LuIIy a fost acela de a-i converti pe musu'l-

mani la cregtinism. A scris numeroase lucriri mistice, Literare 9i fi.losofice, dar

tratatele alchimice care i-au fost atribuite sunt considerate falsuri' ln semn de

omagiu fagi de eI, aurul alchimic este citeodatinumit aurum raymundi.s lohannes Reuchlin (rqss-rszz) a fost u.n umanist, consilier politic gi erudit

gerrnan, elev al lui Pico della Mirandola, a cirui aplrare a literaturii evreieqti a

ajutat la entuziasmarea for{elor intelectuale care au precedat R.eforma. Cite-odati este numit pirintele Reformei germane" in r5c,6 a publicat De Rudimentis

Hebraicis, un text care promova studiul ebraicii. Cartea saDe arte Cabbalistica a

reprezentat prima descriere sistematici a Cabalei cregtinizate pentru a fi prezen-

tati unui public european. O operi anterioari, De Verbo Miriltco descria atribu-tele pentagrammatonului, YHShVH, sau numele ebraic al lui Iisus ca o formiextinsi aTetragrammaton-ului, YHVFI. Citeodati era cunoscut sub numele grec

de Capnion sau ,,fum", care era o traducere a numelui siu de familie.4 Helmont (1577-L644), farmacist gi medic, a fost un cabalist care a ciutat si

uniffce feluritele ramuri ale invigiturilor Rosicruciene. Se spune ci flul siu l-afamiliarizat pe fllosoful-matematician Gottfried Wilhelm Leibnitz cu Cabala,

ceea ce a avut drept urmare celebra teorie a lui Leibniz despre monade.

:z I cnAotNA cu RoDII

Cridinacurodii I r

Spinoza, fllosoful evreu,,beat-de-Dumnezeu" excomunicatl ; $iDr. Flenry More, fairnosul piatonician de la Cambridge'. Acegtioarneni, ca si nuinirn doar cigiva dintre cei care au fost atragide ideologia cabalisti, dupi ce au cercetat fE.ri odihni o viziuneasupra lumii care se le d"ezviluie adeviratele explicagii ale vietii,au descoperit ci. nS.zuingele din mingile lor au fost micar parfialsatisfAcute de sistemul siu psihologic gi filosofi.c.

fn ziua de azi se presupune adesea ci. iudaismul gi misticis-rnui se situeazi Ia polii opusi ai gindirii gi ci., prin urmare, mis-ticismui. ebnai.c constituie o frapanti. contrad.ictie in termeni.Aceasti eronati. supoziqie se isci. ctin antiteza intre lege si cre-dinfi., a$a cum a fost stabihtA de mentalitatea de a creea proze-ligi a SfHntului Favel (si, intr-o misuri mai mici, de eforturileraqionaliste ale Lui tuIairnonides3 de a pune totui in concordanfi,cu principiile formale aristotelice), conf erind in mod fal.s iuda-isrnului eticheta de religie a legalisrnului auster. Misticismuleste ireconciliabilui dusrnan al legalismului pur religios.

' Cunoscut gi ca Benedict de Spinoza (t@z-t67fl. Un ginditor independent,Spinoza a fost cel mai insemnat exponent al rationalismului din secolul atr

XVII-lea. Filosofi.a sa poate fi" considerati at6.t ca o dezvoltare a fllosoflei luiDescartes, cit gi ca o reacgie la aceasta, Amintim cXteva dintre lucririle sale:Tractatus de Deo ethomine ejusque felicitate (,,Tratat cu privire la Dumnezeu, om;i fericirea sa") liTractatus de Intellecttts Emendatione (1662). in jurul acestei peri-oade el a scris, de asemenea, versiunea geometrici a lucririi principia philoso-phiae a lui Descartes ;i prima carte din Ethlca sa.

'?More a f,ost autorul cirgii Cabrrli.stic Catechism. Lucrarea sa exprima o abor-dare neoplatonici 1a Cabaia.

I Maimonides (Moses ben Maimon, u35-rzo4) a fost un fllosof evreu gi fi.guraintelectuali. de f,runte a iudaismului medieval. Era numit gi R ambam, un nota-riqon al numelui siu. Monu.rnentalul sau cod al legilor evreiegti a fost denumitMoreh Nebuhim (Chidul celui perplex)(rrgo). Contributiile sale la religie, flloso-fi.e gi medicini au influenfat mulgi invi.qaqi evrei ;i neevrei.

Confuzia se datoreazi., totodati, efofturilor acelor teologi dinperioada medievali care, fiind dornici si-gi salveze ignorangiifragi evrei din chinurile torturii gi damnS.rii vegnice in infern,au murdi.rit si au modifi.cat nu numai texteie originale, ci gi inter-pre6rile sectante extreme, pentru a dovedi ci. autorii cirfiiorcabaliste isi doreau ca posteritatea lor evreiascS. s5. devini apo-stagi ai Cregtiniti.gii.

Cabala, luati in forma ei tradigionali. gi literali - a$a cumapare in Sepher Yetzirah, Beth Etohim,, pardes Rimonim si SepherhaZohar -, este in mare nnisuri neinteligibili. sau, la prima ve-d.ere, o aparenti absurditate pentru omul,,logic" de rind. Dar,ca plan de baz5., are cel mai pretios giuvaier al gindirii urnane,acea aranjare geometrici de nume, numere, simboluri;i ideidenumiti. ,,Arborele viegii". E considerat cel mai prefios, pentruci se consideri a fi cel mai convenabil sistem de clasifi.care afenomeneloruniversului gi de inregistrare a relatiiior dintre eledescoperit p5.ni acum. Dovada o reprezinti nelimitatele posibi-litigi de gindire analiticS. gi sintetici ce rezulti, din adoptareaacestei scheme. (Vezi Figuraz, pagina3T).

Din punctul de vedere al publicS.rii textelor exoterice timpurii,istoria Cabalei este nedeflniti;i vagi.. Critica literari, plaseaziS e ph e r Y etzi ra h (scrisi, se presupune, de Rabinul Ak iba), qi S e ph e r

' Beth Elohim (Casa Dumnezeilor). Editati. de rabinul Abraham Cohen Iriradupi doctrinele rabinului Isaac Luria, cartea descrie ingeri, demoni, spirite aleelementelor gi suflete.

'Alfabetul rabinului Akibd este o operi mistici ce ,,trateazi. alternativ desprefi.ecare literi a alfabetului ebraic ca reprezentind o idee sau o prescurtare a unuicuvdnt (notariqon) qi un simbol al unui anurnit sentiment, in conformitate cuforma sa specifi.ci, pentru a atafa acestor litere nogiuni morale, teoantropice,angelogice gi mistice" (Cinsburg, The Kabbalah: Its Doctrines, Development andLiterature, r84).

Dupi Aryeh Kaplan, ,,nu este surprinzitor ci mai multe surse ii atribuierabinului Akiba patemitatea scrierii sepher yetzirah. Majodtatea textelor talmudice

:+ | cnAntNA cu R.oDrr Cridinacurodii I rS

haZohar (de Rabinul Simeon ben Yochai)', textul siu principal,prin secolul al VIII-lea in primul caz, si secolul al lltr-lea sau al Vl-lead.Hr., in cel de-al doilea. Unii istorici su.sfin ci. Cabala derivi dinsurse pithagoreice, gnostice si neoplatonice, aceasti. ultimi. vari-anti flind, indeosebi, opinia lui Christian D. Cinsburg.,

Marele istoric eweu Craetz3 susfine, de asernenea, opinia anis-torici potrivit cireia rnisticismul eweu reprezinti o excrescenfe

tirnpurii au fost opera rabinului Akiba, care le-a transmis pe cale orali. intr-oformi bine definiti. Cu toate ci aceste ci4i nu au fost fi.xate in formi. scri.si,ele au fost rostite de citre rabinul Akiba, iar rostirea sa a fost cea care a fosttransmisi. pe cale orali... Se poate ca rabinul Akiba si fi, produs, de asernenea,un text oral al lui SepherYetzirah, pentru a fl rnemorat de citre studiogii lui indomeniul cunoagterii rnistice" (Kaplan, Sepher Yetzir ah, xvii).

' Moses de Le6n (rz5o-r3o5) este presupusul autor al Zohar-ului. El i-a martu-risit colegului siu cabaList, Isaac ben Samuel din,A,cre, ci posedl manuscrisuloiginaLalZohar-ului, despre care se spunea ci arfi. fost scris de catre invigitorulrabinic palestinian Sirneon ben Yohai, un reputat ficitor de miracole care a triitin secolul al ll-lea d,Hr. Dupi moaftea lui Moses, Isaac a auzit zvonuri conforrnci.rora sofia lui Moses a negat existenta acestui manuscris gi a pretins ci. insugiMoses era autorul lui Sepher Zohar.

Scris intr-un stil pseudoaramaicn Zohar reprezinti in primul rind o serie decornentarii mistice la cele Cinci Cirgi ale lui Moise (Pentateuchul). Amplasatintr-o Palestini imaginari, Zohar-ul descrie o sbrie de dialoguri intre SimeonlrenYohai si discipolii sii referitoare lacei zece Sephiroth-i. Zohar-uLarati, influ-enga neoplatonismului, precum gi influenfa lui Joseph Cikatilia, un cabalist medi-eval spaniol ;i prieten cu Moses de Le6n. in anii din urmi, invigagii secoluluial XX-lea au fost capabili si dernonstreze ci Moses de Le6n a fost adevi.ratul autoralZahar-ulai (Scholem, Kabbalah, 57-6r). Cu toate acestea, mulgi invigagi tradigio-nali rimin in continuare de pi.rere ci Sirneon benYohai a scris Zohar-ul.

, Cinsburg a fost autorul a doui eseuri intitulateme Essefles giThe Kabbalah(186:). Vezi Bibliografi.a.

: Heinrich Graetz (r8r7-r89r) a fost autorul lucri.rii in unsprezece volumeCeschichte der Iudenvon den iiltestenZeitenbis auf die Cegenwart (Istoria evreilor dincele mai vechi timpuri $ pdnd tn prezent) . O versiune in sase volume, condensati,a fost publicati sub titlul History ofthelews. Aceasti lucrare, care prezenta in-treaga istorie a poporului evreu, era concentrati asupra eroismului evreilor, a

morbida gi tArzie, striini geniului religios al lui Israel gi ci igiare origineain speculafiile unui anurne Isaac cei Orb'din Spania,undeva intre sec. al Xl-lea gi aI XII{.ea. Craetz socote;te Cabala,Zohar-al,indeosebi, drept o ,,falsi doctrini care, degi noui, s-aautointitulat adevirata invigitura a lui Israel" (uistory of the

I ewsllstoria Evreilor, Vol" Iil, p, S6S.)Aceast5 afirmagie este, de fapt, complet lipsiti de temei, cici

o lecturi atenti a ci"rgilor Vechiului Testament, a Taknud.ului,gi a altor cronici rabinice bine-cunoscute care s-au pistrat piniin zina de azi indici faptul ci acolo pot fi glsite bazel.e monu-mentale aie Cabalei. tntr-adevir, doctrina cabalistici nu esteexpliciti acolo, dar analiza dezvi.lui.e ci aceasta este asumata inmod tacit, iar numeroasele remarci criptice ale multora dintrerabinii rnai importanti nu pot avea niciun fel de infeles fE.ri sub-infeiegereaunei filosofi.i mistice preguite gi venerate in inirnilelor ;i care influenqeazi. intreaga lor invi.gituri..

suferingelor 1or gi a ambiqiilor lor nafionaliste. A devenit un model rnajor, care

a avut o puternici influengi asupra istoricilor ulteriori.'Isaac ben Abraham, cunoscut.gi sub numele de Isaac cel Orb (1235), a fost

primul cabalist care gi-a dedicat opera in intregime misticismului. Cabaligtiispanioli din secolul al XIII-lea il numeau ,,Hassidul". Dupi unii, Abraham a fostdenurnit ,,Pirintele Cabalei" (Cinsburg, The Rabbalah: Its Doctrines, Development

andLiterature, r89). lsaac a dezvoltat un sistem de misticism care punea accentpe comuniunea cu Dumnezeu prin meditafia asupra celor zece Sephiroth-i giasupra hcvoyot sau esenfe celeste. La Abrahab gisim unele dintre cele mai tim-purii instrucfiuni referitoare la meditaqiile gi rugiciuniie cabalistice.

" Talmudul reprezinti" o colecgie de vectri scrieri rabinice, alcituiti din Mish-nah (o colecgie de interpretiri orale timpurii ale scripturilor, compilate pe laanul zoo d.Hr.) s.i Gemara (cea de-a doua parte aTalmudului, alcituiti in pri-mul rind din comentarii la Mishnah), care constituie baza autoritigii religioasein iudaismul ortodox. Cuvintul talnrud insea.mnS" ,,invigituri. " Termenul pro-vine dintr-un cuvint care inseamni ,,repetifie"" in tirnp ce cuvintulgemarain-seamni ,,implinire". tn general, Talmudul este un compendiu rabinic de legi,cunoa$tere gi comentarii.

36 I CRADINA cu RoDil

Eigura z" Arborele vietii

Pilenulcentral

in remarcabiiul si.u eseu ,,The origin of Letters and NurneralsAccording to the sephe ryetsirah", phineas Mord.ell sustine ci Fito-soflaNumerelorpittragoriciani (cea rnai mare enigmi d.intre toatesisternele fiiosofice ale Antichi€+ii) este identici, cu cea din sepherYetzirah si ci, se pare, filosofia sa a emanat dintr-una din scolileprofetice evreiegti. trn cele din urn'li, Mordeli se aventureazi sisusfini. cE" sepher yetzirah reprezinti. fragmente autentice din phi-lolaus, cel dintii care a fbcut publici fi.losofia pithagoreici.'gi cr.acesta pare a corespunde in foarte curioase privinEe cuJoseph benuziel', cel care a scris Sepher yetzirah. Daci aceasti. ultimi. teoriese poate sustine, putem pretinde cisepheryetzirah are o originepre-Talmudici * probabil secolul II inainte de era crestin5.

Zahar*u.1, dac5. este cu adevi.rat opera rui sirneon ben yochai,n-a fost niciodati consemnat in scris la vremea aceea, ci a fosttransmis pe cale orali cle ci"tre rnembrii intrunirilor sfinte, fiindin cele din urm5. scris de citre rarrinul tuIoses ben Le6n in secolu"tralXIII-iea. Ivladarne Blavatsky inclriznegte si. fnainteze ipoteeacdzohar-ul a$a cum il avern noi azi, a fost aranjat si reeditat clecitre Moses de Le6n dupi. ce a fost modificat intr-o mi.suri consi-derabiii de c5.tre rabinii evrei gi ecleziagtii cre;tini inainte de seco-iu"l al xIII-lea. in Kabb alah sa, cinsburg inainteazi citeva rnotivepentru care zohar-ul trebuie si. fl fost scris in secolul al XIII-lea.

'Philolaus (+zs i.Hr.) a fost un fi.losof si elev al scolii pitagoreice, denurnitedupi matematicianur si misricur. grec piragora (5go-5'o i.Hr.), care a subli-niat importanga grupirilornumerice. pitagora a fost intrigat d.e proprietitileinerente ciliei zece, totalul primelor patru r:.umere. Asti.zi, insi, opinia con-fbr-rn ci.reia Philolaus a fost primul care a sistematizat filosofia pitagoreicieste arnplu disputati.

'Joseph ben {Jziel se spune ci a fost un discipol al profetului leremia. ccln-fon"n lui A.E. waite, la Biblioteca Bodleiani. de la oxfbrd existi un manuscrisintitu"lat Mishnct, scris de c;,tre uziel, care a fost catalngat drept urr comentariula sepher Yetzirah, dar se spune ci reprezinti un supliment al insugi textului(Waite, The Hoty Kabb alah, rrt) .

cRAtima cu RoDrr:8 1

Cridina cu rodii i ts

Argumenteie lui insi., degi interesante din rnulte puncte devedere, nu iau in considerare faptul ci intotd.eauna a existat o

tradigie orali. in voiumul siu amplu gi in rnulte privinte com-petent intitulat The Qabalah', Isaac Meyer anaLizeazi cu mult5.atenfie aceste obiecgii formulate de citre Cinsburg gi allii gi mi.simt nevoit si mirturisesc ci rispunsurile lui, ad seriatim, rcs-ping aceasti teorie a originii in secolul al Xlfi-lea aZohar-uIui.Dr. S "M. Schilier-szinessy, pe vremuri conferenqiar in iiteraturS"rabinicS. gi talmudici Ia Cambridge, afirmi: ,,Nucleul" cirqii se

afl5. in perioada Mischnic5.'. R.abinul Simeon ben Yochai a fostautorulZohsr-ului in acelasi sens in care rabinulYohanan a fostautorul Talmud-ului paiestinian:; cu alte cuvinte , el a dat primulimpuls compunerii cartii"; gi gS.sesc c5. in lucrarea sa clasici gieruditi, The Holy Kabb al ah, in care examineazi maj oritatea argu-mentelor referitoare ia originea gi istoria Cdr{ii Splendorii, ArthurEdward Waite inclini citre opinia de mai sus, pistrind o pozi-

lie de mijloc, considerind ci, degi o mare parte din ea apartineepocii Lui ben Le6n, clr toate acestea o gi mai mare parte poartain rnod permanent peceteaAntichidfii. Cu sigurangS. ci nu estecomplet improbabilcaZohar-ul - cu doctrinele sale mistice com-parabile, ba nu, identice in aproape fiecare detatriu cu alte rasedin alte clime - si fi fost compus la origine de c*tre Simeon benYochai sau de un altul dintre asociatii sau elevii sii apropiagi,in secolul al Il-lea, dar sA nu fl fost asternut in scris de citre Mosescle Le6n decit in secolul ai XIII-trea.+

1 Isaac Myer, Qabb al ah, New York, Samuel Weis er, LgZ 4.

'Secolele al ll-lea gi al III-lea d.Hr.3 Talmudul palestinian, cunoscut gi sub numele de TalmudYerushalmi, vna

dintre cele doui colecfii de inviqituri gi cornentarii religioase evreiegti care aufost transmise oral vreme de secole inainte de a fl agtemute in scris de citreinvigagii evrei din Palestina.

4 Vezi nota despre Moses de Le6n.