2
Gramatica Academiei şi Gramatica de bază a limbii române. Ambele lucrari tratează, prin prisma autorilor ,problemele de gramatică si folosire a limbii române curente scrise şi vorbite. Gramatica de bază a limbii române este împarţită în: -Partea I ,destinată gramaticii (morfosintaxei) –claselor lexico- gramaticale(părţi de vorbire). -Partea II , destinată tratării funcţiilor sintactice , aceasta este partea din GBLR care păstrează cea mai mare legătură cu gramatica tradiţională. Partea a III-a, redusă ca întindere, referitoare la fenomenele enunţiative. Se poate face observaţia că fenomene din partea a II-a apar cu anticipaţie în partea I (descrierea sintactică a claselor lexico- gramaticale) iar fenomene enunţiative apar cu anticipaţie în partea I şi a II-a (odată cu descrierea rolului deictic şi anaforic al pronumelor, al adverbelor şi al flexiunii verbale, cu prezentarea conectorilor, a predicatului enunţării etc.). Ca nivel teoretic, Gramatica de bază a limbii române reflectă concepţia din GALR şi păstrează, în multe privinţe, inovaţiile introduse acolo. Totuşi, unele diferenţe în raport cu GALR au fost necesare (atât în ceea ce priveşte teoria generală, cât şi în ce priveşte descrierea de detaliu), diferenţe bazate pe o serie de articole

Gramatica Academiei Şi Gramatica de Bază a Limbii Române

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Gramatica

Citation preview

Gramatica Academiei i Gramatica de baz a limbii romne.

Ambele lucrari trateaz, prin prisma autorilor ,problemele de gramatic si folosire a limbii romne curente scrise i vorbite. Gramatica de baz a limbii romne este mparit n:-Partea I ,destinat gramaticii (morfosintaxei) claselor lexico-gramaticale(pri de vorbire).-Partea II , destinat tratrii funciilor sintactice , aceasta este partea din GBLR care pstreaz cea mai mare legtur cu gramatica tradiional.Partea a III-a, redus ca ntindere, referitoare la fenomenele enuniative.

Se poate face observaia c fenomene din partea a II-a apar cu anticipaie n partea I (descrierea sintactic a claselor lexico-gramaticale) iar fenomene enuniative apar cu anticipaie n partea I i a II-a (odat cu descrierea rolului deictic i anaforic al pronumelor, al adverbelor i al flexiunii verbale, cu prezentarea conectorilor, a predicatului enunrii etc.).

Ca nivel teoretic, Gramatica de baz a limbii romne reflect concepia din GALR i pstreaz, n multe privine, inovaiile introduse acolo.

Totui, unele diferene n raport cu GALR au fost necesare (att n ceea ce privete teoria general, ct i n ce privete descrierea de detaliu), diferene bazate pe o serie de articole i de cri aprute n ultimul timp, fie posterioare lucrului la GALR.

Dintre modificrile nou introduse, cele mai semnificative vizeaz, pe de o parte, perspectiva mai apsat morfosintactic, iar, pe de alt parte, modul de concepere a sintaxei grupului nominal.

GBLR, astfel conceput, vine n sprijinul profesorilor de limba i literatura romn din sistemul preuniversitar care, n activitile lor cu elevii utilizeaz GALR (2005/2008) i care, prin viitoarele programe i manuale de limba romn vor prelucra pentru coal informaia din GALR, studentilor, elevilor din gimnaziu si liceu, publicului larg.

Oricum, aceast lucrare si va pune pecetea asupra pregtirii elevilor, asigurndu-le un mod judicios de lucru, si, de aceea, orecomandm celor interesasi de studiul gramaticii romnesti.

Tonul riguros stiintific al expunerii, abordarea competent a problemelor de limb, ineditul ideilor transmise si vasta informare ne determin s considerm lucrarea Gramatica de baza a limbii romne un succes stiintific real n peisajul lingvisticii romnesti actuale.