15
GRIPA DIN 1918

Gripa Din 1918

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Referat despre epidemia de gripa din 1918

Citation preview

  • NOTE:

    To change the

    image on this

    slide, select

    the picture and

    delete it. Then

    click the

    Pictures icon in

    the placeholder

    to insert your

    own image.

    GRIPA DIN 1918

  • Gripa din 1918 (sau gripa spaniola) a fost cea mai

    devastatoare epidemie din istoria umanitatii, lasnd n urma sa mai multe victime dect toate valurile de ciuma

    din perioada medievala.

    Spre deosebire de celelalte tulpini virale de gripa, care au secerat n special vietile batrnilor, ale copiilor si ale

    persoanelor cu sanatatea precara, cumplita gripa spaniola de la nceputul secolului trecut si-a luat tributul de vieti

    omenesti din rndul adultilor tineri si sanatosi

  • NOTE:

    To change the

    image on this

    slide, select

    the picture and

    delete it. Then

    click the

    Pictures icon in

    the placeholder

    to insert your

    own image.

    Cunoscuta si sub denumirile generice de Gripa Spaniola, Spanish Lady, Febra de trei Zile, Bronsita Purulenta, Sandfly Fever si Blitz Katarrh, focarul initial al pandemiei ramane pana in prezent cu neputinta de a fi precizat cu exactitate. Cumplita epidemie si-a primit numele cel mai cunoscut dupa perceptia publica a severitatii

    virusului pe teritoriul spaniol. Unii istorici sustin ca virusul ar fi venit din China, altii ca ar fi aparut n decursul lunii ianuarie 1918 n Haskel

    County, un obscur orasel din Kansas. Cel mai bine documentat caz ramne, totusi, cel din Fort Riley, tot n statul Kansas: pe data de 4 martie 1918, bucatarul de campanie Albert Glitchel avea sa fie rapus de virusul de cosmar. Avea sa fie prima victima a gripei spaniole documentata n analele istoriei medicinei. Aveau sa urmeze alti 522 dintre camarazii sai,

    secerati de virus n zilele urmatoare.

    Unde a aparut?

  • Gripa Spaniola a patruns in Europa prin Franta, prin intermediul trupelor americane care au adus in mod involuntar cu ele si virusul gripei. Cu o viteza neanticipata nici de catre cei mai pesimisti medici, virusul s-a raspndit n aproape fiecare tara europeana. Extrem de contagioasa, gripa spaniola a atins cu o viteza record Rusia, China, India,

    Japonia, Africa si chiar ndepartatele Insule Tahiti si Samoa, unde, n doar doua luni, a ucis circa 20% din bastinasi.

    Cum s-a raspandit?

  • NOTE:

    To change the

    image on this

    slide, select

    the picture and

    delete it. Then

    click the

    Pictures icon in

    the placeholder

    to insert your

    own image.

    Victimele virusului gripei spaniole din anul 1918 aveau sa sufere teribil. La doar cteva ore de la declansarea primelor simtome specifice, caracterizate prin stare de slabiciune extrema, oboseala generalizata, febra si dureri de cap, culoarea pielii victimelor capata o ciudata

    culoare albastrie. Cteodata, neobisnuita culoare albastra a pielii devenea att de pronuntata, nct medicilor le era imposibil sa determine culoarea initiala a pielii pacientului. Gripa provoca accese de tuse att de puternice, nct unii pacienti sufereau rupturi ale muschilor abdominali. La fiecare tusitura, o spuma rosiatica din snge si saliva tsnea pur si simplu din gura si nasul

    celor infestati. Spre final, pacientii ncepeau sa sngereze si din urechi, vomitau tot mai frecvent, iar n unele

    cazuri se instala si incontinenta urinara.

    Cum se manifesta boala?

  • NOTE:

    To change the

    image on this

    slide, select

    the picture and

    delete it. Then

    click the

    Pictures icon in

    the placeholder

    to insert your

    own image.

    Gripa spaniola a lovit omenirea mai puternic dect orice alta catastrofa anterioara. Mai mult dect att, virusul gripal a generat si valul de encefalita letargica din anul

    1920. Pandemia s-a ncheiat oficial n decembrie 1920. Acoperise aproape toata planeta, de la Arctica la insulele izolate din Pacific. Nu se cunoaste cu exactitate numarul

    victimelor, dar cercetatorii estimeaza ca a secerat ntre 50-100 milioane vieti, posibil chiar mai multe, tinnd cont ca multe victime nu au fost raportate.

    Virusul a infestat circa 500 milioane persoane, adica o treime din populatia totala a planetei.

  • BIBLIOGRAFIE