Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul

8/9/2019 Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul

http://slidepdf.com/reader/full/harismele-cuviosului-paisieaghioritul 1/12

Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul

Aveți mai jos un text cutremurător, mai ales pentru cei necredincioși care nu cunosc

puterea lui Dumnezeu și cum binevoiește Acesta întru Sfnții Săi. Sunt enumerate darurile

(arismele! dincolo de fre ale "uviosului #aisie A$ioritul (%&')%&&!. *ulțimea

mărturiilor +ac imposibilă contestarea acestor +apte, mai ales că vorbim de un nevoitor

1



contemporan care acum ' de ani era încă în viață. (-D!

1. Harisma tamaduirilor

Cuviosul Paisie Aghioritul i-a vindecat pe multi oameni care sufereau de boli incurabile:

cancer, leucemie, paralizie, orbire, boli de inima, a dezlegat sterpiciunea multor femei, etc.

Parintele Paisie ii vindeca uneori doar prin cuvintele: “Nu ai nimic, esti bine., alteori ii

insemna pe bolnavi cu !"ntele #oaste si ii ungea cu untdelemn de la candela #aicii$omnului in !emnul !"ntei Cruci, alteori se ruga indelung.

2. Harisma scoaterii si a biruirii diavolilor

Cuviosul Paisie Aghioritul a vindecat multi demonizati, scotand diavolii din ei, si s-a luptat

adesea in coliba sa cu diavolii in persoana, biruindu-i cu desavarsire.

3. Harisma inainte-vederii (a proorociei)

Cuviosul Paisie Aghioritul a spus multor oameni lucruri care li se vor intampla in viitor si a

profetit evolutii viitoare in istoria %reciei.

4. Harisma stravederii (era va!ator cu duhul")

Cuviosul Paisie Aghioritul uneori, cu &arul lui $umnezeu, cunostea cine erau oamenii care

veneau la el sa-l viziteze, cum ii cheama pe "ecare, dispozitia lor, starea lorduhovniceasca, locul de obarsie, trecutul lor, ce gandeau, ce servici aveau, ce probleme ii

preocupau, inainte ca acestia sa ii spuna vreo ceva' de asemenea, smeritul monah Paisie

Aghioritul cunostea inima "ecarui om mult mai adanc si mult mai curat decat cunostea

omul despre sine insusi. Cuviosul Paisie Aghioritul avea propriul sau “televizor

duhovnicesc si vedea chiar si o persoana care era departe de el: ce face, ce gandeste si

cum se simte. Cunostea de asemenea ce scrie intr-o scrisoare pe care i-o trimiteau si

dadea raspunsul fara sa o citeasca, precum cunostea si ce contine un pachet fara sa-l

deschida.

#. Harisma discernamantuluiCuviosul Paisie Aghioritul cunostea in "ecare situatie care era voia lui $umnezeu, precum

si daca trebuia sa o arate sau nu' cunostea care era solutia cea mai buna si mai corecta in

"ecare situatie, chiar si pentru subiecte stiinti"ce, cu toate ca nu terminase decat primele

patru clase primare.

$. Harisma mangaierii

Asa cum soarele alunga ceata si incalzeste, tot astfel si Cuviosul Paisie, prin harisma

mangaierii, alunga mahnirea si mangaia pe orice su(et chinuit care se apropia de el. #ulti

veneau la Parintele Paisie mahniti si plecau usurati su(eteste. Chiar si numai daca il vedea

cineva, primea putere si bucurie. Cuviosul Paisie Aghioritul lua toata durerea si mahnirea

oamenilor si punea in loc bucurie si mangaiere. #ergeau la smeritul Parinte Paisie multi

monahi chinuiti de ganduri si ispite, dar dupa o scurta discutie cu el se simteau usurati,

parca le-ar " crescut aripi, si plecau “zburand. !chimbarea tuturor celor care mergeau la

Parintele Paisie Aghioritul era atat de vadita, incat toti observau lucrul acesta si ii intrebau:

“Nu cumva ai mers la Parintele Paisie)

%. Harisma deosebirii duhurilor

Cuviosul Paisie Aghioritul cunostea cu e*actitate daca un gand sau o intamplare

duhovniceasca era de la $umnezeu sau de la cel viclean +adica de la necuratul, diavolul,

care cauta sa insele si sa indemne la rau.



&. Harisma cuvantului si a teologiei ' cea mai inalta

dintre toate harismele uhului *ant

Cuvantul Cuviosului Paisie Aghioritul era simplu, ca cel al

pescarilor-Apostoli, practic, viu, e*presiv, atragator, bland,

dulce si cadea ca o roua peste su(etele insetate. orbea

adeseori in pilde, dadea e*emple din natura si viata./*primarea sa era limpede, poetica si plina de apoftegme.

Putea vorbi liber toata ziua fara sa se pregateasca, dar cu

toate acestea ascultatorii nu-si puteau dezlipi privirile de la el.

Cuvantul sau mergea direct la su(etele oamenilor. !unt

uimitoare cunostintele sale din toate domeniile, intelepciunea

sa si memoria sa nemaiintalnita. Povatuia duhovniceste

monahi si manastiri, rezolva problemele mirenilor casatoriti si

necasatoriti, se intretinea cu oameni de stiinta, care se

minunau de cunostintele si agerimea sa. !meritul Parinte

Paisie Aghioritul cobora sau urca la nivelul cultural si la starea duhovniceasca a oamenilor,tinand cont de caracterul, meseria, obarsia si preocuparile lor. $in multele e*periente

duhovnicesti pe care le-a avut cu !"ntii, cu 0ngerii, cu #aica $omnului, dar si cu vederi ale

uminii necreate, devenise un adevarat teolog si cunostea in profunzime tainele lui

$umnezeu. !olutiona in cateva minute neclaritatile teologice adunate in ani de zile ale

profesorilor universitari de la 2acultatea de 3eologie.

+. Harisma depasirii legilor ,rii

0naintea Parintelui Paisie Aghioritul uneori stihiile naturii se plecau, dar si el insusi actiona,

depasind si anuland legile naturale.

4neori, Cuviosul Paisie Aghioritul nu era udat de ploaie 5 desi in 6urul sau ploua, pe el nu ilatingea nicio picatura7 Cand Cuviosul Paisie Aghioritul vroia, se facea nevazut: desi se

a(au oameni in 6urul sau, nu il vedeau7 $e multe ori, Parintele Paisie Aghioritul, in vremea

rugaciunii, se ridica in vazduh si cu trupul' chiar si atunci cand lucra sau mergea, a fost

vazut ca nu calca pe pamant +era ridicat de la pamant cam la vreo treizeci de centimetri.

8riunde mergea, Cuviosul Paisie Aghioritul raspandea peste tot har dumnezeiesc, prin care

ii a6uta pe oameni sa depaseasca legile "rii in diferite situatii' printr-o simpla

binecuvantare, ii umplea pe oameni de har si ii facea sa simta prezenta lui $umnezeu. #ai

mult decat atat, chiar prin simpla sa prezenta, smeritul monah Paisie Aghioritul ii adapa pe

oameni cu bucurie, pace si siguranta dumnezeiasca.

$esi era un om "rav +datorita vietii sale ascetice, Parintele Paisie Aghioritul, dupa ce isi

facea !emnul !"ntei Cruci si se ruga putin, ridica doar cu mainile sale chiar si stancile

peste masura de grele, stanci care nu au putut " ridicate de mai multi oameni 7

Parintele Paisie Aghioritul nu era “prins in fotogra"i sau pe casete audio' datorita

smereniei sale, Cuviosul Paisie evita sa "e fotogra"at, "lmat sau inregistrat' ceda doar in

fata oamenilor sensibili si smeriti, ca sa nu "e raniti de refuzul sau 5 din dragoste isi 6ertfea

chiar si smerenia. #ulti oameni l-au fotogra"at in ascuns, dar fotogra"ile ieseau complet

negre, ca si cum obiectivul ar " fost acoperit cu capacul de protectie, alteori se ardea

"lmul sau se bloca aparatul, sau fotogra"a iesea foarte clar, dar Cuviosul Paisie Aghioritul

nu aparea in poza. Atunci cand unii il inregistrau pe Parintele Paisie in ascuns, uneori

9



caseta nu mergea deloc, sau se derula complet si nu inregistra nimic, sau se inregistrau

toate celelalte sunete +discutii ale altor persoane care erau de fata, ciripitul pasarilor, alte

zgomote, dar vocea Parintelui Paisie lipsea' alteori, casetofoanele inregistrau numai

inainte si dupa discutia cu Parintele Paisie. 0n toate situatiile in care oamenii incercau sa-l

inregistreze pe ascuns, desi ii rugase la inceput sa inchida aparatele, Cuviosul Paisie

Aghioritul stia ca este inregistrat, si uneori le spunea: “Chiar daca nu le veti inchide, nu vorinregistra, lucru care se si intampla.

1. Harisma anularii distantelor

Cuviosul Paisie Aghioritul, uneori, se deplasa cu trupul sau material 5 intr-o fractiune de

secunda 5 din !fantul #unte Athos la 3esalonic, sau in /pir sau in #acedonia. $e

nenumarate ori, Parintele Paisie Aghioritul a salvat de la moarte diferite persoane care se

a(au la mii de ilometri distanta fata de el. $esi nu pleca de la Coliba sa din !fantul #unte

Athos, Cuviosul Paisie Aghioritul se deplasa adeseori foarte departe, pentru a a6uta pe

cineva care se prime6duia sau pentru un alt oarecare motiv. 0n timp ce se ruga in chilia sa,

de multe ori $uhul !fant il ducea pe Parintele Paisie in spitale, in casele oamenilor

indurerati, la oamenii care erau gata sa se sinucida. 4neori Cuviosul Paisie Aghioritul searata si oamenii il vedeau si il auzeau +in vis sau aievea. Alteori, urmarea fara sa "e vazut

ce se intampla unei oarecare persoane, unei familii sau intr-o manastire.

ursa “iata Cuviosului Paisie Aghioritul, scrisa de 0eromonahul 0saac, traducere de Pr.

!tefan Nutescu, /ditura /vanghelismos, ;ucuresti, <<= via http:>>cuviosul-paisie-

aghioritul.blogspot.ro>

/oto 0coan? a Cuviosului Paisie Aghioritul, 0conar /leni $adi +sus,

Chilia Panaguda +ce apar@ine de #?n. Cutlumu, locul unde a vie@uit o bun? vreme

Cuviosul Paisie Aghioritul +6os B auren@iu $umitru

About these ads

http://cuviosul-paisie-aghioritul.blogspot.ro/


http://wordpress.com/about-these-ads/



http://wordpress.com/about-these-ads/



Athos ' bucurii ale unui pelerina0 deosebitPro*. niv. r. Constantin Cuco

A5 21

Posted bD 6auren7iu umitruPreambul

Nu-mi mai amintesc cEnd mi-a venit ideea de a

vizita Athosul. 8ricum, nu de prea mult?

vreme, poate de vreo opt ani de cEnd m? tot

anim? doruri regresive, de cunoatere i

recuperare a ceea ce a fost cEndva la nivelul

lumii din care fac parte dar i Fn mine Fnsumi.

#i-l imaginam ca pe un t?rEm rupt de lume,

departe de lumea civilizat?, ca pe un fel de

Gcomun? primitiv? a cretinismului, un Gpunct zero al ortodo*iei. A fost i aa ceva, am

descoperit i multe alteleH

Am a6uns la 8uranopolis, unul dintre porturile care duc spre Athos, dup? un periplu pe

drumurile ;ulgariei, o @ar? ce Fmi r?mEne stranie prin contrastul dintre natura darnic?,

promi@?toare i modestia satelor, a caselor ce par Fncremenite Fntr-un alt ev 5 dac? e s? ne

gEndim la ambi@ia de @ar? european? a acestui @inut. Ii tot ca o interoga@ie Fmi r?mEne i

pu@in?tatea sau chiar lipsa bisericilor din sate sau din micile orae pe care le-am

str?b?tut, Fn compara@ie cu ceea ce putem vedea pe meleagurile noastre sau Fn %recia. #-

a frapat, de asemenea, absurditatea unor semne de circula@ie ce impuneau restric@ii de

vitez? f?r? nicio noim? +6udec asta dup? cultura i legisla@ia noastr? rutier?H dar ifrecven@a apari@iei unor echipa6e de poli@ie Fn locuri strategice i care au dat impresia unui

stat poli@ienesc, a(at Fn stare de asediu +cel pu@in < la dus i la FntorsH. Jn rest, oameni

simpatici i afabili, cum pot " FntElni@i, de multe ori, i la noi.

Drumul către mănăstire

aporul care ne duce de la 8uranopolis spre $aphne este Fn@esat de lume b?rb?teasc?, de

multe na@ii, tineri dar i b?trEni, laici dar i persoane consacrate +preo@i, c?lug?ri, studen@i

studioi dar i pensionari, oameni singuri dar i grupuri de prieteni ori ta@i cu feciorii lor,

oameni Fnst?ri@i dar i destul de modeti 5 cei mai mul@i "ind, dup? limba ce o desluesc,

greci, rui, romEni, sErbi, englezi 5 i al@ii, al c?ror grai ori c? nu mi-a a6uns la ureche, ori c?

nu-l cunosc. Atmosfera este una de pelerina6, de bun? cuviin@?, de t?cere i ateptare a

unei FntElniri de e*cep@ie. #area este de un albastru indescriptibil, soarele este triumf?tor

dar nu sever, @?rmurile Fi las? descoperite din cEnd Fn cEnd locuri frumoase de r?gaz i

popas duhovnicesc.

Jnso@itorul meu, un tEn?r diacon care a mai fost prin aceste locuri, Fmi arat? la o vreme

vErful muntelui, Aton, ce se desluea Fn zarea i cea@a dimine@ii. 2ace poze Fntr-un mod

care mie mi se pare profesionist i reuete s? "e un bun companion. /ste Fmbr?cat Fn

reverend?, dar pe cap are o apc? alb?, Gde "rm?, ceea ce m? duce cu gEndul la faptul c?

tEn?ra genera@ie de clerici reuete s? reduc? tot mai mult distan@a arti"cial? ce a e*istat

atEta vreme Fntre societate i tagma preo@easc?.

=

https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2013/01/21/athos-bucurii-ale-unui-pelerinaj-deosebit-prof-univ-dr-constantin-cucos/

https://sfantulmunteathos.wordpress.com/author/cinematograffiti/

https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2013/01/21/athos-bucurii-ale-unui-pelerinaj-deosebit-prof-univ-dr-constantin-cucos/

https://sfantulmunteathos.wordpress.com/author/cinematograffiti/



#?n?stirea la care avem Fndrituire s? ad?st?m,

atopedi, este situat? de partea cealalt? a

muntelui Fn raport cu ultimul port din sudul

peninsulei +$aphne. CoborEm Fntr-o lume

devansat? tehnic, cu drumuri de piatr? i mult

praf, cu microbuze sau autobuze de mi6loc desecol KK, ce au dezvoltat un mers cam leg?nat,

cu zdruncin?turi cum de mult nu a mai Fndurat

coloana mea. Ce m-a impresionat: gri6a

oferilor ca to@i pelerinii s? ocupe un loc cEt de

cEt confortabil, nimeni s? nu stea Fn picioare, "ecare s? se simt? c? este luat Fn seam?

+printre oferi, unii erau romEni. $up? vreo or? de mers, a6ungem Fntr-un or?el, LarDes,

considerat a " capitala Athosului. $e6a apar prime imagini speci"ce locului: c?lug?ri gr?bi@i

s? fac? ultime cump?r?turi Fnainte de a se Fntoarce Fn m?n?stirile lor 5 pete, sare, zah?r i

alte chestii de la b?c?nie, monahi conducEnd diferite vehicule ce asigur? lucrul

p?mEntului, pisici plictisite de soarele amiezii ateptEnd s? treac? timpul, peleriniinteresEndu-se ce autobuz merge spre o m?n?stire sau alta. $up? circa o or? de r?gaz i

observare a locului, lu?m un nou microbuz care ne duce spre #?n?stirea atopedi.

Intrarea

Jn drum spre acest loca trecem prin dreptul unei gherete, un fel de vam?, unde suntem

veri"ca@i 5 de un nene cam plictisit, dar tiind prea bine ce face 5 de acte i dac? "gur?m

pe lista pelerinilor ce trebuie s? intre Fn m?n?stire Fn respectiva zi. Jn ciuda unei aparente

indetermin?ri, totul este controlat, nimeni nu ar putea intra Fn aceste locauri dac? nu

arediamonitirionul +permisul de acces Fn !fEntul #unte ob@inut dinainte de la birourile

specializate i paaportul obinuit. Acelai lucru se petrece i la poarta m?n?stirii, unde unc?lug?r, binevoitor i r?bd?tor la toate Fntreb?rile noastre, veri"c? i

re@ine diamonitirioanele i ne d? primele Fndrum?ri. $in nou, observ?m c? tie cEte

persoane, de unde i cine trebuie s? vin? la m?n?stire Fn acea zi.

Ne-am adunat Fn aceast? zi i Fn acest loc cam

zece pelerini, de diferite na@ii, i ne Fndrept?m

paii prin curtea m?n?stirii spre arhondaric,

locul de primire al oaspe@ilor. !untem

FntEmpina@i cu deosebit? c?ldur?, curtoazie i

zEmbete de doi c?lug?ri tineri ce ne Fndeamn?,

Fnainte de toate, s? degust?m cEte un p?h?ru@

de ouzo, un aperitiv binecunoscut aici, cEteva

buc?@ele de rahat, din acela veritabil, i cEte

un pahar de ap? rece. ;inevenite toate, dup?

mai multe ore de mers pe mare, pe uscat, pu@in tensiona@i de propriile Fntreb?ri i

atept?ri. 8spitalitatea monahal? nu se dezminte, simultan cu e*plicarea principalelor

reguli, Fn greac? i englez? +a"ate vizibil, de altfel, Fn mai multe limbi, inclusiv Fn romEn?,

pe care trebuie s? le respect?m pe durata prezen@ei noastre aici: folosirea unei

Fmbr?c?minte decente, interzicerea fotogra"atului i "lmatului, respectarea orelor de

linite a c?lug?rilor, participarea la slu6bele religioase, Fnscrierea Fn ritmul i temporalitatea

M



locului. 8ricum, unele reguli i tipicuri le-am descoperit pe parcurs. Jn circa 6um?tate de

or? suntem repartiza@i Fn camer?, casa noastr? primitoare pe intervalul de 6oi pEn?

duminic? +un popas duhovnicesc normal nu poate dura mai mult de trei zile. Probabil c?

recomand?rile de la 0ai ne-au facilitat nite condi@ii mai mult decEt optime: ne-am dat

seama mai tErziu c? ocupasem un spa@iu rezervat oaspe@ilor de cinste.

$up? o necesar? odihn? la prEnz, ne facem prezen@a ner?bd?tori la vecernia de la oracinci, dornici de a pregusta din cele mai mari bun?t?@i ale locului. $oar un b?trEn c?lug?r

este Fnaintea noastr? pe care Fl lu?m drept model, ateptEnd Fn t?cere, ca i el, pe prispele

de piatr? r?coroas?, momentul deschiderii uilor bisericii. Admir?m frumoasele picturi, de

secole, ce acoper? zidul e*terior al cl?dirii i uile bisericii, vechi de peste 1<<< de ani.

Arhitectonica este una de factur? bizantin?, sobr?, distins?, la care s-au mai ad?ugat Fn

timp unele in(e*iuni suplimentare, romane i chiar renascentiste.

Slujbele

0nteriorul bisericii se descoper? treptat, pe m?sur? ce lumina candelelor care se aprind

iradiaz? Fn 6ur iar ochiul nostru se obinuiete cu diferitele trepte de luminozitate. $ar i

razele soarelui, strecurate prin ferestrele Fnguste, ne a6ut? s? percepem frumuse@ea dininterior. 3otul eman? echilibru, vechime, bun gust. Piatr?, lemn, metale argintate sau

aurite, miros de ulei, de cear?, de t?mEie. Nu (ori din plastic, nici lumin? electric?, nici

broderii de duzin?H ocurile se ocup? treptat, atEt cele din stran? dar i scaunele din

naos, preg?tite pentru pelerini. Iiruri de trupuri s"oase, indistincte, Fn negru, trec i s?rut?

icoanele dup? un traseu prestabilit, aerul din biseric? este pus Fn micare de faldurile

vetmintele largi ale monahilor. #iros de mir, de t?mEie i cur?@ie. $esluesc din cEnd Fn

cEnd fe@e calme, Fn@elepte, ca din picturile vechi, chipuri trans"gurate de rug?ciune, de

post i bun? aezare Fn lumea de aici i, probabil, Fn cea de dincolo.

!lu6bele sunt o"ciate Fn greac? i au savoarea binecunoscut? ethosului ortodo*. #?impresioneaz? cu totul aparte r?spunsurile cEnt?re@ilor din stran? i interven@ia corului Fn

momentele prev?zute din economia ceremoniei. ecit?rile precum i in(e*iunile tonale

predispun la interiorizare, la profund? medita@ie, la alunecare Fntr-un alt ev i mod de a ".

!im@i cum transcendentul se strecoar? la nivelul acestor gesturi umane unindu-se, pentru

o vreme, cu "rescul "rilor prezente la acest ceremonial, c?zute dar i c?l?uzite spre

Fn?l@are de un nev?zut i tainic "or, de o adEnc? i nedesluit? chemare.

Ne asum?m Fncet-Fncet ritmul lumii Fn care am intrat i intensit?@i din ce Fn ce mai sporite

ale tr?irilor generate de dimensiunile Gmateriale ale ceremoniilor dar, mai ales, de ceea

ce nu se poate percepe i descrie i care str?fulger? chipurile, orchestreaz? gesticula@ii,

deschide su(et c?tre su(et sau c?tre $umnezeu. Aici am FntElnit rug?ciune pur?, biseric?

adev?rat?, oaz? de adev?r i Fn@elepciune. 8 not? aparte a creat un grup coral din iban,

care a participat la privegherea de sEmb?t? noaptea i liturghia de a doua zi. 4n cor care a

adus un plus de s?rb?toare i care a complementat fericit, printr-un balans melodic

meteugit, celebrul cor al m?n?stirii athonite.

3e pierzi Fn negura timpului, te aliezi pas cu pas

cu e*presiile cele mai pure ale tradi@iei religiei

tale, te lepezi de tot ce este patim?

omeneasc?, ui@i de tine, de metehne de tot

felul, te desc?rnezi, te puri"ci. 3e identi"ci cu

O



lucrurile din 6ur, devii una cu ele, nu mai ai dureri, nu mai ai patimi. J@i sim@i doar su(ul i

su(etul, ml?diate de incanta@ii, rugi i invoca@ii, care se bucur? de participarea la un mister

unic, reiterabil la in"nit, cel al Fntrup?rii #Entuitorului Fn pEinea i vinul puse Fnainte, la

!fEnta iturghie.

8ra patru diminea@a. 4mbre negre str?bat i Fntretaie curtea interioar? Fn drum c?tre

biseric?. 0ntru printre primii Fn sfEntul loca, dornic de a participa la utrenie dar i de aocupa un loc mai Fn fa@?. 2onet de mic?ri de Fnchinare la icoane, Fn lumina palid? a celor

cEtorva candele ce tocmai au fost aprinse. #ici sclipiri pot " percepute Fn spa@iul

aez?mEntului, ca nite stele str?vezii, acestea "ind re(e*e ale luminii candelelor pe

policandre sau icoanele metalice. !e aprind pu@ine lumEn?ri, dou?-trei, i acelea se sting

din cEnd Fn cEnd. Jn cEteva minute biserica se umple de monahi i al@i participan@i. !unet

de toac?, dang?t scurt de clopot, rug?ciuni, psalmi, cEnt?ri, recit?ri, t?mEieri. Canonarhul,

un tEn?r monah, Fns?rcinat cu gestionarea coralelor, cu mantie neagr? legat? peste umeri,

precum un (uture negru, se mic? sprinten de la o stran? la alta, intonEnd i f?cEnd

trecerea la urm?torul episod melodic. !tai Fn picioare, apoi aezat, din nou Fn picioare, din

nou aezat, te lup@i s? nu a@ipeti, nevolnicule ce eti, miti din mEini ca s? dovedeti c?eti treaz, reziti, mai faci o cruce, te Fnchini la icoane 5 FntEi monahii, apoi tu i ceilal@i.

!fEritul utreniei. #utare Fn paraclisul din centrul cur@ii, unde va avea loc liturghia. 4na

scurt?, de circa o or?, Fncheiat? prin Fmp?rt?ania celor spovedi@i i luarea de anafor? de

c?tre restul.

Masa

Jn m?n?stirea atopedi, masa se servete de dou? ori pe zi: diminea@a, dup? liturghie, Fn

6urul orei :9< i seara, dup? vecernie, pe la 1:9<. 3rapeza este situat? vizavi de biseric?

iar intrarea se face la un anumit semnal al clopotelor. $e altfel, Fntreaga activitate din zi

sau din noapte, de rug?ciune sau de munc? este speci"cat? Fntr-un fel anume prinsonorit?@ile i tempoul clopotelor. 0ntr?m Fntr-o sal? mare sub form? de cruce, cu mese i

scaune s?pate Fn piatr?, din por"r, vechi de peste o mie de ani. A(?m Fntr-un tErziu c?

aceste mese sunt recuperate i aduse aici de la celebra #?n?stire !tudion, din

Constantinopol. Pe pere@i, frumoase i vechi fresce biblice ce men@in o atmosfer? tonic?,

de identi"care i respect fa@? de un trecut care ne-a determinat pe noi, cei prezen@i, s? "m

acum la un loc. !unt cam o sut? de monahi i cam to@i atE@ia pelerini, avEnd "ecare cEte

un loc la mas?. Cum spuneam, Fn ciuda unei aparente desf?ur?ri FntEmpl?toare, toate

aspectele unei bune primiri i convie@uiri sunt sub un atent control. Amplasarea se face Fn

conformitate cu o regul? pe care o ghicim la fa@a locului: Fnspre susul crucii se aeaz?

stare@ul al?turi de al@i monahi sau invita@i de vaz?, apoi vin monahii de rEnd i pelerinii

preo@i dup? care, spre baza de G6os a crucii, sunt aeza@i pelerinii laici orEndui@i dup? nici

un fel de criteriu. 2iecare se aeaz? unde este un loc liber, f?r? s? caute rela@ii de

pro*imitate de vreun fel sau altul, cu atEt mai mult cu cEt la masa 5 ce nu dureaz? mai

mult de < de minute 5 nu se vorbete sau se transmit amabilit?@i, ci se m?nEnc?. #esele

sunt de6a aran6ate, pline de bucate, "ecare mesean avEnd la dispozi@ie farfuria, paharul i

setul de tacEm 5 toate din ino*. $up? rostirea rug?ciunii i a binecuvEnt?rii, lu?m loc i ne

Fnfrupt?m din rodul p?mEntului, al locului. CE@iva monahi vegheaz? printre meseni ca to@i

s? aib? ceea ce le trebuie. Jn tot timpul agapei fr?@eti, de la un frumos amvon, un p?rinte

citete ceva dintr-o carte, din care nu Fn@eleg nimic +pentru c? e Fn grecete, dac? e s? m?



restrEng la gl?suire, dar Fn@eleg totul cEnd m? raportez la conte*t, la gestic?, la

metalimba6.

Cam ce se m?nEnc? pe aici) 3ot ce h?r?zete darnica natur?, mai pu@in produse animaliere

i derivate ale acestora. Jn special, legume i fructe proaspete, cultivate la fa@a locului.

4neori pete sau fructe de mare, de obicei la s?rb?tori. &rana este aezat? toat?, dintru

Fnceput, pe Fntinderea mesei. Avem parte de o mEncare principal?, aezat? Fntr-un platoumare, iar Fn 6ur stau laolalt? m?sline 5 de un gust unic, roii, castrave@i, ardei grai sau

lungi, ceap?, pEine de cas?, diferite fructe, ap?, o sticl? de vin +diminea@a. Pe cEt de

pl?cut? e mEncarea, pe atEt e de su"cient? i Fndestul?toare. 3rupul nu este obidit prin

insu"cien@a hranei, cum s-ar crede. 3ocana de vinete, agrementat? cu roii, ceap?, ulei de

m?sline i nu tiu ce mirodenii, care ni s-a pus Fn fa@? de dou? ori, Fn cele cEteva zile de

ad?stat aici, este cea mai bun? pe care am mEncat-o vreodat?. Cine m?nEnc? aa ceva nu

mai poftete c?rnuri de nici un fel.

Momente de socializare

0eirea din trapez? Fi are tElcul ei. CEnd zgomotele tacEmurilor s-au mai linitit, survine

rug?ciunea de mul@umire de la sfErit. #ai FntEi, ies cei GFnal@i, urma@i de monahi, depreo@i i, pe urm?, de pelerinii ce s-au aezat mai FntEi. Numai c? GFnal@ii stau la ieire i

binecuvEnteaz? pe mesenii ce ies din trapez?, Fn semn de pre@uire i smerenie fa@? de

norodul ospe@it. / o onoare s? "i binecuvEntat, la ieire, de stare@ul m?n?stirii, /frem, un

b?trEnel mic de statur?, cu barb? de vechi patriarh, din a c?rui privire r?zbate Fng?duin@?,

hot?rEre, pricepere la oameni i bun? cunoatere a toate cEte sunt.

#omentul urm?tor se desf?oar? Fn pia@eta delimitat? de biseric? i trapez?, dureaz?

cEteva zeci de minute i se constituie Fntr-o ocazie de socializare cu cei din prea6m?. !e

adun? mai multe persoane la un loc, se fac cunotin@e, se Fntind mEini, se recunosc

persoane chiar din zona din care provii, se lanseaz? mici dezbateri ad-hoc, se schimb?opinii, puncte de vedere. Ne Fntre@inem pre@ de cEteva minute cu doi tineri rui, din

#oscova, un student Fn psihologie i un doctorand Fn pedagogie, pro"lat pe educa@ia

copiilor cu nevoi speciale. e spunem de unde suntem 5 din vechea capital? a #oldovei,

cea Fntreag? 5 dar par a nu Fn@elege c? a e*istat aa ceva, continu? s? cread? pe mai

departe c? @inutul cu pricina e un fost teritoriu sovietic, ne l?s?m p?gubai Fn a da

e*plica@ii suplimentare, ce mai conteaz? aici astfel de detalii istorice i geostrategiceH

#onahii nu sunt rup@i de lume. $in unele discu@ii Fmi dau seama c?, privitor la esen@e i ce

este mai relevant, ei sunt la curent cu toate i cu tot. Chiar dac? nu citesc 6urnale, nu au

acces la internet, au o vedere mai bun? asupra evolu@iei lumii i a evenimentelor. Cine

crede c? informa@ia veritabil? e de g?sit pe toate c?r?rile 5 se Fneal?. Chiar dac?

tehnologiile actuale fac aparente minuni +Fn ce privete imediatitatea i ubicuitatea

tirilor, ideile transmise din gur? Fn gur?, din minte c?tre minte, de la su(et la su(et sunt

mai autentice i mai apropiate de realitate. Pentru c? realitatea Fntru care se tr?iete aici

este una a perenit?@ii valorilor, a validit?@ii e*perien@elor de secole, a unei pregustate i

Fnvecinate venicii.

Norodul din curte p?trunde din nou Fn biseric?, este grupat pe na@ii, "ecare grup

bene"ciind de e*plica@ii Fn propria limb? de la c?lug?ri ce provin din @?rile respective i

care de@in o impresionant? e*pertiz? cultural-istoric?. !untem invita@i mai apoi s? ne

Fnchin?m la s"ntele odoare ale bisericii i la icoanele cu statut deosebit. Jn #?n?stirea

Q



atopedi pelerinii pot g?si mai multe icoane considerate f?c?toare de minuni i s"nte

moate precum brEul #aicii $omnului, de culoare neagr?, dou? cruci de la Fmp?ratul

Constantin, f?cute dup? modelul care i s-a ar?tat pe cer, Fnainte de a Fncepe lupta cu

iciniu, capul !fEntului Apostol Andrei, cel FntEi chemat, paharul +Raspis oferit de #anuel

Comneanul-Paleologul, un deget al !fEntului 0oan ;otez?torul, mEna !fEntului %rigorie

$ecapolitul, d?ruit? de doamna #aria, so@ia lui Ierban Cantacuzino. ;iblioteca dinatopedi este cea mai bogat? din !fEntul #unte. Pe lEng? c?r@i teologice sunt si multe

manuscrise de mare valoare istoric? si arheologic? +M9 manuscrise greceti 5 dintre care

cam 6um?tate pe pergament, 1=< cu cEnt?ri bisericeti si o serie de manuscrise Fn limba

slavon?.

Alte secvențe

u?m seama c? sunt mul@i romEni pe aici,

pelerini dar i monahi. A(?m de la un teolog

ieean, absolvent de master, c? Fn prea6ma

m?n?stirii, la cE@iva ilometri, Fn inima

mun@ilor, str?6uiete o chilie romEneasc?, cea a!fEntul 0patie, care @ine, administrativ vorbind,

de atopedi. Chilia dureaz? de prin veacul al

K-lea i a fost locuit? permanent de vie@uitori

romEni. $up? !fEnta iturghie de a doua zi,

pornim la drum, cu rucsacul Fn spate, prin cele

drumuri i poteci, printre arbori i stEnci spre locul cu pricina. Admir?m pe drum

planta@iile de meri, peri, m?slini i ce or mai " fost i nu ne vine s? credem de minunea ce

o vedem: atEta rod bogat Fntr-un @inut atEt de sterp. P?durile Athosului nu sunt atEt de

pitice, cum s-ar crede, ci destul de umbroase cu arbori Fntr-adev?r mediteraneeni, printrecare i chiparoi, dar Fnal@i i destul de stufoi, plini de liane i aduc?tori de r?coare, mai

ales dac? se asociaz? i cu un rEura, cum a fost i Fn cazul nostru. A6ungem la acest schit

care este un fel de ansamblu gospod?resc, cu biserica integrat? Fntre mai multe od?i, de

altfel bine Fntre@inute, ce d? o not? de intimitate i tihn? +de altfel, c?lug?rii erau Fn orele

de linite, de dup? mas?. $up? ce ne Fnchin?m la icoanele din bisericu@?, ne primete i

ne omenete stare@ul acestui aez?mEnt, p?rintele 0gnatie, un tEn?r c?lug?r cu leg?turi

puternice fa@? de 0ai i care nu a p?r?sit !fEntul munte de cel pu@in treisprezece ani. Jn

timp ce pregust?m Fn cerdac ouzo-ul i gustosul rahat tradi@ional, admir?m frumoasa

gr?din? cu vii, roii, castrave@i i alte legume, ivit?, prin rEvna celor cE@iva monahi, Fn

inima p?durii. 3recem Fn revist? fapte, FntEmpl?ri, oameni care sunt sau au trecut pe aici

sau tr?iesc la mare distan@?, Fn @ar?. Jnc? o dat? ne d?m seam? cEt de bine este informat

i ce detalii semni"cative de@ine despre lume, despre sine, despre al@ii. Ne desp?r@im nu

dup? ce ne Fnfrupt?m cu cEte o can? de ap? rece din Gizvorul cu dar, al !fEntului 0patie,

str?6uit de stEnci, arbori i c?lug?ri rug?tori.

!unt pe un vas absurd, un fel de schelet alc?tuit din "are Fntortocheate i ruginite, ce se

confrunt? cu valuri i cu ape. !cripe@i, pErghii i rotative smuncite fac ca main?ria s?

trepideze, s? pluteasc? cEnd la suprafa@?, cEnd pe sub ape. ume mult?, necunoscut?, dar

i un prieten drag, ce se preval? i Fl Fnghit apele. / slab i neputincios, chiar dac? p?rea,

pEn? Fn acel moment, c? tia a Fnota, bravEnd destul de mult. Jl @in sub observa@ie i nu

1<



vreau s? Fl Fnghit? valurile. Poate c? de aceia m? reped, Fl prind, i Fncerc s?-l @in la

suprafa@?, s? Fi dau puteri. / Fntre via@? i moarte, dar nu m? las. Jl Fmbr?@iez i Fncerc s? Fi

dau din ultimele mele for@e. 4rmeaz? un zvEcnet dureros, venit parc? din iadul cel mai

adEnc al chinurilor lumii, pentru c? nu mai realizez dac? el i eu mai suntem Fn via@?H #?

trezesc. Jn semiFntunericul camerei Fmi dau seama c? realitatea e alta i m? bucur nespus

pentru asta. Companionul meu doarme linitit, cu fa@a Fn sus, pe patul de al?turi. !lav?$omnului, nu a fost decEt un vis7 Alunec domol, mai apoi, Fn somnul meu.

Ieșirea

Jntoarcerea se face Fn aceeai bun? ordine i

tocmeal? i pe aceleai c?i ca i venirea. Ji

studiezi pe pelerinii din vapor i Fncerc s?

desluesc ceva semne de primenire. Nu sesizez

aceeai efervescen@? pe care ar " avut-o nite

turiti de rEnd care au bifat Fnc? un punct Fn

palmaresul lor umbl?tor. / o atmosfer? calm?,

interiorizat?, aezat?, uor vibrant?, fapt ce m?duce cu gEndul c? valorile veritabile nu se

adaug? instantaneu i nu se declam? pe fa@?.

Cu siguran@? c? ceea ce s-a FntEmplat cu

"ecare Fn aceste zile se va aeza treptat i va dospi mai mult? vreme pEn? ce fapte i

comportamente individuale vor " reanalizate i trans"gurate de e*perien@a tocmai avut?.

#? uit la companionul meu care are aceeai verv? de a re@ine Fn aparatul de fotogra"at, de

aceast? dat?, 6ocul zglobiu i inteligent al del"nilor ce Fnso@esc de la o vreme nava. 8bserv

la el, Fn plus, c? poart? cu mEndrie centura athonit? i culionul ce tocmai i le-a

achizi@ionat de pe peninsul?. 0ar eu sunt Fnc? tulbur i nu Fndr?znesc s? fac o evaluareH$rept pentru care eu, nevrednicul pelerin, pun punct acestor modeste consemn?ri,

neavEnd altceva a mai ad?uga, deocamdat?.

Pr. Pro*. r. Constantin Cuco

11



1

Documents

Harismele Cuviosului Paisie Aghioritul