Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Hftlftiiţfaţl Admlalitî*ţi&PIAŢA UBERTAŢEi BRAŞOV
Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru strelnătate 800 le! Anunţuri, reclame, după tarif.
f ondată la 1838 de §emge laiiţhiApare de trei ori pe săptămână
Fără o presă naţională cinstită? şi" democratică, nn popor nn va da nicipdatăi'măsura însuşirilor lui culturale şi politice.! E*ca şi cum ar grăi prin gura streinului.
Simtimintele si credinţele¥ ^
ee ni calănzesc în Connresni de mâineSuntem 2n ajunul congresului
Partidului naţional român, che- [ mat să consfinţească fuziunea cu I Partidul ţărănesc. Momentul j este de Importanţă istorică, cu i urmări ce se vor simţi de-alun- | Ijţgul anilor ce vor venf, pentru
binele şl prosperitatea aceste} r ţâr*.| In acest moment, toate inte-
resele personale au tăcut Ia noi, gândurile noastre fiind reţinute
[ numai de calea ce se deschide I democraţiei româneşti, aşa cum I o Înţeleg popoarele civilizate nu[ cum vreau s’o confunde persoa-
nele politice ce cred că pote prinde definiţia că a guverna gentra popor este democraţie.
Vrem să acceutaăm că ou tre- ■ buie căutate — fiindcă nu se
vor afla — interesele mărunte sau.de partid în acest mare act
[. , al fuziune!, fiindcă punem Întregj X sufletul şl speranţele muncei noa
stre în realizarea coocentrărel i f forţelor democraţiei româneşti,| privind lucrurile prin prisma in-t teresejor neamului şi ale ţârei atât\ de greu Încercate.j Oameni şi grupuri — fie ele [ reprezentativa unei forţe popi*| lare sau a unui mănunchiu de[ personalităţi politice — nu pot
fi scoşi înainte, ci în statorirea principiilor prin fuziune vedem singura preocupare a noastră.
i Aceste principii vor călăuzi *mâine şi alte generaţiuni cari
pot naşte genii politice — deci nu este permis nimănui să ie Îngrădească in persoana sa sau sâ le condiţioneze de manifesta
rea Idolatriei a unul grup po* puiar.
Garanţia respectărel principiilor Înscrise în programul marelui partid naţional-ţărănesc nu ni-o vor da vremelnicii conducă* tori, ci pătrunderea acestor prin. dpii în conştiinţa adepţilor în rândul masselor. Partidele tari, cu viaţă şi cu continuitate lor, în scopurile urmărite prin jertfe şi luptă aprigă, nu se alcătuesc prin satisfacerea am biţi unei personale a conducătorilor, ci prin munca pozitivă a tuturor, iar ceia care are de apărat o credinţă, nn-şi precupeţeşte locul, fie el rămas chiar In rândurile largi ale aderenţilor.
Voinţa unui congres, conceput la aceste cadre, va fi respectată şi hotărârea iui rodnică. Departe dar de*a ni lăsa infiuioţaţi de manifestaţii fire«ti poate în anumite împrejurări şi locuri, dar nu destul de însemnate pentru a da directive unei acţiuni largî, uriaşe, — cum este aceea crelată prin actul fuziune!, poporul românesc din Ardeal reprezentat de Partidul naţional român, merge la Bucureşti cu inima deschisă de frate şi va hotâtî numai astfel cum îi vor dicta principiile programului partidului şi scopul fericit urmărit.
Ori-ce jertfă pentru neam — şi nici o îngăduinţă pentru măruntul interes personal,
In acest spirit fuziunea s’a făcut şi noul partid s’a creiat.
— Interpelarea d-lui dr. Lu p u . — Răspunsul primului ministru şi ministrului de externe.— Moţiunea de neîncredere. —
Ia şedinţa de Joi a Camerei, j d-1 dr. Lupa a oesvoltat interpelarea «a asupra raporturilor noastre cu Rusia, în jurul chestiune! Basarabiei.
D sa a arătat că situaţia grea io care ne găsim astăzi, lipsa de simpatie de care suntem înconjuraţi, imposibilitatea de a găsi utf Împrumut extern, scădere# leului ş l cţi^ş economică ce ne bântuie, toate'au l i bază faptul că n*am rezolvat încă, în înţelegere cu Rusia, chestiunea Basarabiei, care rămâoe deschisă pa o chestie litigioasă capabili să aprindă iaraşi lăzbo- iul. Lumea apuseană, setoasă J p pace, ne priveşte cu ochi /ii, fiindcă v ed e ia noi un f o • car a l unei conflagraţii. ,
Din punctai de vedere inter* oaţional chestiunea Basarabiei rămâne o problemă deschisă. Pentru a o închide definitiv, ar trebui ca Italia şl Japonia sâ ratifice tratatul prio care se re- cunoaşte alipirea Basarabiei şi ca R ula însăşi t& dea recunoaşterea.
Cu Italia, d-1 Vlntiiă Brătianu a tăiat toate posibilităţile de înţelegere« Iar Japonia, priosă în- tr'on conflict grav cu Statele- Unlte, nu va ^avea de ce să-şi atragă, tccma! în asemenea momente, duşmănia republice! sovietelor.
Soluţiile problemei ar fi: înţelegere direct# cu Rnsla sinrăzboia!.
Relaţiile cu Rusia ou permit azi înţelegere directă — iar războiul este absurd în condilinnile grele ce avem.
* *In răspunsul lor, primul mi
nistru şi ministrul de externe au căutat să treacă peste întrebările puse, făcând paradă de demnitate naţională.
Adică, d î dr. Lupu ar vrea un guvern supus influin|elor sovietice. Tema era pusă sumai pentru a avea aclamaţiile msjo- rităţei.
Răspunsul guvernului va fi judecat însă şl în afară de graniţe.
Ceea-ce putem reţine din de-
iîntrunirea organizaţiei judeţene
BrafOfVineri la ora 12 s’au întrunit
membrii comitetului jndeţian şi bărbaţii de încredere ai Partidului naţional român - r Braşov, pentru ratificarea fuziune! şl alegerea delegaţilor pentru congresul extraordinar ce se va ţine la 22 Iunie în Bucureşti.
Întrunirea a fost deschisă de d*l dr. Petre Debu, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, care arată scopul convocărei de azi ş! supune adunărei ratificarea fuziune!.
In aclamaţiile asisl enţei se proclamă unanim marele act istoric înfăptuit 'la 12 Iunie a. c
Se procede apoi la alegerea delegaţilor conform statutelor. Se aleg delegaţi din toate cercurile electorale ale judeţului.
Adunarea adamă apoj pe d l dr. V. Nîţeicu care, într’o însufleţită şi convingătoare cuvântare, arată urmările fuziune! partidelor naţional şt ţărănesc, explicând principiile pe baza cărora s’a înfăptuit marele front democratic. Consideră noul partid naţional- ţărănesc ca nedespărţit de massa mare a ţărel, reprezentând însă şl pe aceea cari s(au ridicat din pătura de jos, intelectualii, înfrăţiţi prin sânge şi legături de interese comune cu ţărănimea.
Exprimă încrederea în puterea mare a noului partid, care va domina de aci înainte întreaga viaţă politică a ţârei.
Şedinţa s’a închis într’o caldă atmosferă de entusiasm şi încredere în izbândă; numeroşii bărbaţi de încredere aclamând pe conducătorii lor.
ci araţi a ministrului de externe — fiînd'că d-1 Ion Brătianu a vorbit preocupat de politica măruntă internă — este mărturisirea că România vrea stabilirea unor reiaţii normale ca Rasfa. România doreşte pacea pentru a putea sâ se consolideze.
Cât priveşte celelalte declara- {ioni ale ministrului de externe, ele nu interesează decât ca mentalitate, fiindcă nu poate fi vorba de un guvern care va obţine recunoaşterea Basarabiei, ou jertfa demnităţei naţionale — ci, cum a spus d-1 dr. Lupu — ţara cere alt guvern, de legalitate şl condus de principii democratice, care încetând politica de provocare poate obţine reluarea relaţiilor normale cu Rusia.
In replica sa, d-1 dr. Lupu a spus:
Chestia Basarabiei este încă o chestiune pendinte. Da sau B t ?
D-1 D aca. Voi răspunde ia timp.
D-1 dr. Lupu. D-nii Brătianu şi Duca au spus că Rusia cere schimbarea guvernului liberal.
Nu Rusia, c i fara rom ânească ce r e a ceasta .
N ici eu nu pot admite a m estecul Rusiei in treburile noastre interne.
Apoi, am afirmat că e perico l d e război, chestiunea Baia- rabiei fiind deschisă.
in dupăameaza zilei de 2 0 Iunia 1 9 0 9 s’a stâns din viaţă la Braşov unul dibtre cei mai intransigenţi luptători naţionali, fostul director şi proprietar al ziarului „Gazeta Transilvaniei“ , fericitul Aurel Mureşianu.
S ’a stins după o muncă neîntreruptă închinată binelui neamului, luptând până în ultima clipă a vieţii sale cu graiul şi condeinl pentru luminarea poporului şi pentru întărirea conştiinţei naţionale sub regimul opresorilor seculari.
Caracter integru, apostol cu graiul viu şi condeiul, luptător neînfricat şi dârz, ei a fost iubit şi stimat de poporul, căruia şi-a închinat viaţa, şi temute de duşmanii, cari au fost nevoiţi să respecte pe luptătorul, care nu şi-a precupeţit nici odată convingerile sale, pe care le profesa în public, la întruniri, ca şi în coloanele ziarului, pe care l-a condus prin cele mai grele împrejurări, începând cu anali 8 7 8 până în ziua morţii sale.
Activitatea sa politică
Aţi doborât afirmaţia mea? Nn.Pcteţi face război ca Rasia ?
Nn. Pcteţî trata cn Rasia? Nu, Deci na Zinoviev ci noi ţara, datoria d stră cere să plecaţi şi să faceţi loc celor cari ar putea rezolva chestiunea Basarabiei.
S a propus apoi următoarea moţiune de neîncredere :
„Camera deputaţilor constatând că actualul guvern, prin politica lui reacţionară şi prin incapacitatea lui constitue o prim ejdie pentru siguranfa statului român şi pentru p a cea europeană precum şi o piedică pentru rezolvirea complectă a chestiei Basarabiei. în conformitate cu interesul şi aspiraţiile naţionale;
Socotind că o cât mai grabnică retragere a lui dela cârma statului este cea dintâi condi- tiune necesară pentru a asigura României sprijinul lumii civilizate şi a impune guvernului sovietelor o atitudine de bună vecinătate şi respectul drepturilor noastre naţionale, îşi exprim ă neîncrederea in guvern ş i trece la ordinea zilei.
Votul nominal a fost ast*fel: 35 pentru, 136 contra. Partizanii d-lor Iorga-Argetoianu s’au . . . sustras dela vot.
timp de peste 8 0 ani este o carte deschisă iar istoria nepărtinitoare îl va aşeza la loc de frunte între marii luptători naţionali pentru păstrarea [conştiinţei naţionale şi pentru 'pregătirea înfăptuirii idealului naţional» pe care l-a întrevăzut dar pe care nu / i-a fost dat să-l vadă împlinit.
*Impllnindu-se elaltăeri 15 enf
dela moartea fericitului f Aurel Mureşianu, familia a ţinut să comemoreze această aniversare prfntr’un parastas solemn, care a fost oficiat de părintele- protopop Hodârnău, în cimitirul dmf Groaverf, unde este mormântul Iui Aurel Mureşianu.
Văduva d-na Elena Mureşianu, supunându-se zilele acestea la o grea operaţte la clinica din Cluj, neputând lua parte, dea* semenea nici d-şoera Elena Mureşianu şi Aurel A. Mureşlena, fiică şi fiu cari se găsesc le Cluj, a asistat din partea familiei sora regretatului Aurel Mureşianu, venerabila d»nă Sevas- tia Davidescu n. Mureşianu împreună cu soţul d-sale d*t inginer Davidescu, precum şl câteva rude mai îndepărtate. Un public distins a ţinut să ia parte, între cari numeroase doamne din societatea Braşovuului în frunte cu d-na presidentă Mana Baiu le seu, general Butunoiu, comandantul garnizoanei, prefectul judeţului, comitetul jude- deţean şcolar» în frunte cu revizorul şcolar, d-1 lo col.-colonelI. Popoviciu, comandantul Pieţii, administratorul financiar Po- pescu, un grup de eleve dela şcoala normală în frunte cu directorul Orghidan, d-1 şi d na Dr. Tiberiu Bredlceartu, fost şef de resort, o delegaţie mai numeroasă a organizaţiei Partidului Naţional în frunte cu membrii comitetului central Dr, V. Ni- ţescu. Dr. A. Dobrescu şi vicepreşedinţi! organizaţiei d-nii Dr. P. Debu ş! Dr. A. Suciu, redactorii ziarului i„Cazeta Transilvaniei*, o delegaţie a »TipografieiA. Mureşianu, ‘Branisce et. Comp.* etc. etc.
După oficierea parastasului, părintele protopop Hodârnău a rostit următoarea cuvântare:
Discursul protopopului Hodârnău.
Ja ln ică fam ilieJaln ică adunare
Suntem lângă mormântul scumpului vostru soţ şl tată Iubitor! Suntem lângă mormântul lui dr. Aurel cândva Mureşanu, scump nouă tuturor şi ne doare sufletul văzând că împrejurări grele sanitare fac [să lipsească din mijlocul nostru Elena, inobila d-na Elena sofia şi feciorul său Aurel. Suntem însă şl lângă gropile marilor Mureşani Andrei şi Iacob!
Stăm în această grădină sfin-
Pagina 2
tită de D*zeu, unde morţii vorbesc cu vii.
Ne apropiem copleşiţi de e- moţii sfinte în fata mormintelor voastre I Am venit să Vă presarăm pe gropile voastre flori de recunoştinţă; am venit să-Vă cântăm imnuri de mărire pentru binecuvântatele roade, ce te*am cules din îndemnurile voastre m ari! fAm venit să Vă aducem tributul de recunoştinţă vouă, fanatici luptători pentru libertate, căci din scrisul tău la Gazeta Transilvaniei, nobile Aurel; din ştiinja şi educaţia morală şi naţională ce ne* ai dat, învătatule dascăl Iacobe, şi din cântui tău barduie Andrele, precum şi din jertfele voastre Mureşănilor s au plămădit zilele luminoase ş! strălucitoare jpe cari le trăim esiăzil
Calvarul de suferinţe şi împilări de atâtea veacuri s'a stins din amintirea noastră, ca o duioasă frântura dintr'un cântec de jale î ]
Soarele libertăţii scuturătoare de lanţuri a făcut să strălucească astăzi în toată splendoarea epopeelor, marele vis împlinit.
I.Lângă mormântul tău vajnic
luptător şi gazetar Aurei ne oprim o clipă gândul, udând cu lacrimi şi cu aghiasmă sfinţită glia mătăsoasă de pe mormântul tău, din acest ^frumos Panteon al cetăţii Braşov, unde zac atâtea eroi ai neamului.
Chipul tău se desprinde din jărina sfinţită de osemintele voastre de mucenici'ai condeiului românesc şi îmi vine In minte admirabilul tău salut către obştea română, scris din incidentul jubileului de 70 de ani ai Gazetei Transilvaniei, ca directorul ei, unde între altele spui : „Credinţa o-am păzit", căci nimic na ne* au putut abate dela calea, ce ne-a fosi irasă de spiritul desvoltării istorice a neamului nostru românesc, nici a- tacuri, nici ameninţări, nici îpri- goniri, nici seduceri, de-ar fi venit din ori-ce parte, nu ne au opăcit în mersul nostru spre ţinta cea mare ce o urmăream de 70 de an i*!
Tu ai căutat ştiinfa pe* la cele mai vestite Universităţi, ai îmbogăţit sufletul tău cu d zeeştile virtuţi ale ere dinţii celei cu fapte mari şi bune, în viitorul strălucit al neamului,—ale speraetii şi mei pre sus ale iubirii de D zeu, lege şi de-aproape, Tu nu ai fost, cum sunt unii, cari vreau să ştie mult, dar numai ca să ştie— căci asta este o urâtă curiozitate mQfiidam scire uolunt, ut sciant; e i turpis curiositas est",— Alţii vreau să ştie, insă sco< pui cunoştinţelor lor este numai acria, ca sa se facă cunoscuţi şi renumiji înaintea oamenilor, ceea-ce este o vanitate periculoasă: „Qaidam scire oelunt, ut sciantur ipsi; — e i turpis oa- nitas e s t* — Alţii în fine, vreau să ştie, ca să trafice cu ştiinţa lor şi să se Îmbogăţească cu ajutorul ştiinţii, ceea-ce este o ruşinoasă negufătorie: Qaidam scire ooiunt, ut scientiam suam eendant,—et turpis questus est". Nu ! Tu ştiinţa ta ai dat-o cu drag neamului tău I — Tu nu ai lucrat nimic din vanitate, nici din ambiţie ca să te laude lumea, nici din pofta urâtă ca să te îmbogăţeşti, ci ai muncit, ai asudat, numai să poţi învăţa şi îndruma neamul tău spre tot ce este bun, nobil, frumos şi sfânt! — Lucrul la i , săvârşit, credinja ai păzit, D.zeu ie-a încununat cu coroana [neveştejită a nemuririi! iar noi urmaşii tăi privind la faptele tale şi la sfârşitul viefli tale, ni*se cuvine sS-ţi urmăm credinţa.
II.Ochii ni se îndreaptă într’o
pioasă admirare spre mormântul tău, Iacobe Mureşan, strălucit profesor, împreună lucrătorul cu marele învăţat Gheorghe BariJ, carele ia a n ii 1856 trecând prin Braşov într’o escur- sie spre România împreună cu
QAZBÎA PTBAHSHVA1OT____________ __________________________ Nr, 63-1914
I Al V-lea Congresal Uninnii Fem eilor Române, Fede raţia Reuniunilor, şi Societăţilor de fem ei, ţinut în B a ia *M a re , în z i*
lele de 15 şi 16 Iunie,— lapert special. —
profesorat, filologul, canonicul învăţat Timotei CI paria, ambii venind din Blaj, fu chemat ca profesor Ia şcoala română de aci, întemeiată cu 2 ani mai înainte sub conducerea unui macedonean, dar acum fără das căi; şi el primind cu voia epis copului său, lasă catedra de filozofie şi ştiinţele naturale dela liceul Blajului şi lua sarcina grea de* a educa 9 ani şcoala de aici. Peste 69 elevi învaţă dela dânsul să fie români înflăcăraţi, oameni cu frica lui Dzeu — căci Barif era şi teolog — propagatori ai culturii româneşti şi întemeietori ai institutelor culturale, care azi împodobesc Braşovul. — Având lipsă aci de oameni devotaţi la anul 1838 pe tine şi pe Andrei v’au chemat din Blaj la Braşov, ca profesori, gazetari, politici şi îndrumători.
Da, căci lipsind organele de publicitate până în 1838, toată scăparea Românilor era în scrierile literaţilor, în biserică şl în şcolile din Blaj, cari şi au făcut deplin datoria—cum scrie Papiu Ilarian, şi continuă:
„Atunci, când în dieta din 1842 s'a votat legea pentru introducerea limbii maghiare în decurs de 10 an! în şcoli — (a- decă în cele din Blaj, căci altele nu erau) şl In biserici, — Gelu cu consilierii săi, acum o mie de ani, când efiară despre năvălirea lui Tuhutura în Ardeal, n’au putut fi mai alarmaff, de- cum erau românii din Blaj la auzirea acestei veşti, — Simeon Crainic, prepoziiul consistoruluf, vicarul episcopiei şi director al liceului, convoacă îndată la o şedinfă, nu numai pe membrii consistoruluf, ci şi colegiul profesorilor şi formulară împreună puternicul protest, în care zice a : „Că nu în 10 ani, da nici în z e c e s eco le , ba nici odată nu se vor supune unei legi, care pregăteşte perirea naţiunei noastre, căci rău fac legiuitorii tării câ a|â|ă ură între români şi unguri, care şi altfel este destul de mare* — apoi să ştie po* zitiv că la acest protest au luat parte şi au fost prezenţi şi profesorii din Braşov, Bari}, Iacob şi Andrei.
III.In mijlocul acestei asupriri
ai fosi inspirat de geniul nsfiu- nii noastre Tu barduie poet Andrei, şi lai compus sfântul nostru marş naţional „Deşteaptă-te Ro mâne* în care ai cuprins tot sbuciumul neamului Tău din Ardeal şi ai pus toată energia şi manca titanică, ca să răscoleşti conştiinţa naţională îa lupta pentru libertate. De aceea, Te rugăm să ne dai voie să ne a- propiem cu smerenie şi cult sfânt şi de groapa ta !
Lângă mormintele voastre Mu- reşarilor, grăitoare prin veacuri vedem înşiruindu-se şi ceilalţi tovarăşi ai voştri de mari aventuri pentru poporul nostru. Pe Şaguna, Bari), Ciparlu, Şuiu), Bârnuţiu, Papiu Itarian, Trebo- niu Laurean, Buteanu, Baiint, Popea, Axente şi regele munţilor, Iancu al nostru. Cu sufletul sunt aci 2
In fata voastră, umbre măreţe, închinăm steagul visurilor noastre împlinite 1 Prin jertfele voastre aţi eluptat libertatea fiilor şi nepoţilor voştri depe aceste plaiuri. In faţa voastră, mari Mureşeni, ne legăm că vom avea întotdeauna călăuză de viată gândurile voastre iar faptele voastre ne vor sârgul în trudă să le înţelegem şi să le urmăm cu sfinţenie.
Şi acum o rugăciune!Umbre mari şi sfinte, veghiaţi
din lăcaşurile veciniciei asupra sortii acestui neam şi rugaţi-vă Părintelui ceresc sa ne ocrotească deapururi neamul întreg între hotarele visate de voi şi înfăptuite acum sub gloriosul Rege Ferdinand, cu spada armatei române — Să vă fie somnul lin, amintirea neuitată din neam în neam. *— Amin.
Termînâado-se discursul s'a eşlt ia mormântul acoperit cu fiori, unde părintele Hodârnăn a cetit rugăciunea de deslegare iar asistenta a intonat „Vecinica pomenire*,
CoiirtMIli) latina]Primim cu mare întârziere
următoarea telegramă dfn Bucureşti :
Membrii comitetului executiv al Partidului Naţional român sunt rugaţi a se prezenta Sâmbătă la 21 Iunie în Bucureşti la Clubul par- tidului, ora 4 , spre a participa la şedinţa plenară premergătoare congresului.
Congresul partidului se va ţinea la 22 Iunie în Bucureşti, în sala Transilvania, ora 10 a. m.
M afii, a 5-a zi de Rusalii, P.0 . D. adm, proiop. el Breşovu- lui I. Hamzea asistat de preoţii1. Zorea (Vlădeni), Dr. P. De» bu şi I Popa (prof.) Braşov, I. Bărbat-Târlungeni, au servit în sobor sf. Liturghie, parastas pentru eroi şi sfinfirea apei, In comuna fruntaşă Ţfnfari.
A predicat după liturghie prof.I. Popa despre finerea Ia credinţa străbună, salvatoarea neamului în trecutul maşter.
tar după parastasul pentru e- roi, a vorbit păr. prof. I. Ham- sea apoteosâod jertfa celor ce şi-au dat toiul pentru fericirea şi viitorul neamului, iar ia sfârşit a vorbit păr. Dr. Debu despre rolul bis., îndeplinit în trecut, importanta el atunci, azi şl în viitor, roiul şcoaiei şl al familiei,. trei locuri sfinte prin chemarea lor.
A făcut apoi apel la toţi, cari slăbind în credinţa strămoşească, s’au abătut dela ea, să se reîntoarcă la sânul cald şi iertător de mamă al bis. noastre, pe care dacă atâtea valuri trecute n’au putut o prăbuşi, nu vor ^putea-o clătina nici undele trecătoare făcute de curentul sectelor vrăşmaşe bisericei şi neamului nostru.
Ne facem numai datoria, când reliefăm astfel de activitate a preoţime! noastre in interesul neamului.
Inaugurarea spitalului de tu&arcuioşi
Dumineci 22 Iunie ora 9 se va inaugura spitalul de tuber- cnloşi din Braşov strada Bălţilor (Spreng) al societăţel pentru profîlexia tuberculozei filiala Braşov.
Comitetul înviiă şi roagă cu insistenţă publicai binevoitor din Braşov, să participe la această inaugurare.
Persoanele cari cu atâta bunăvoinţă şi-au dat obolul pentru ajutorarea bolnavilor de tuberculoză vor avea prilejui să constate cu deplină satisfacţie, câ contribuţiunea lor a servit astfel după cum s‘au aşteptat scopului pentru care s’a făcut apel Ia generozitatea şi solicitudinea lor.
Va fi credem în acelaş timp şi ocaziunea când sentimentele lor le vor dicta ca şi pe viitor să acorde ajutorul lor nefericiţilor lor bolnavi de tuberculoză, care-şi vor găsi alinarea suferinţelor şi îngrijirea medicală ce li se vor da în spitalul la care publicul a contribuit în cea mai largă măsură. După această dată se ^ o r instala bolnavii.
B a tiste pentru dam e şi do»nv9 noutăţi numai la F ra n o isc G ross.341 5—0 S&xonia No. 2278.
Una din cele mai îa semnate manifestaţîuni femenine a avot tac Ia marele congres diu Baia Mare, unde s’a sărbătorit aderarea Societăţilor femeniae şi femeoiite din Moldova şi a Societăţii doamnelor române din Bucovina.
încă din gara Braşov coogre- statele, adunate in mare număr, ae Întâlnesc cu saroriie lor din Moldova, d*nele E ea i Meissner, prezfdenta Federaţiei, Maria dr. Gavrllescc, Eufrosins Vâoătoro, Laura Rol.u, Adeia Vârlănescu, Lu za Stoica, laâad drumul îa vsgon special spre Ba!a*mare. La toate centrele m ii de seamă sosesc congresistele încărcate de flori, se asociază la drum îa cea mai frumoasă şi spontană frăţie, încât toată călătoria este, ca toată depărtarea, cât se pcate de agreabilă.
Ajungem la Baia-mare la z:ut de Sâmbătă la orele 11 a. m. De departe se aude oehestra minerilor, cu care sunt întâmpinate congresistele la descinderea din tren. Pe peronul gătii sunt adunate doamnele comite- tăiai Reuniunii din Baia-mare, în frunte cu prezideata d-na Marta Iepure, apoi autorităţile îu fruate cu d-l primar dr. Cărnii Pop, cercetaşi!, elevii liceului îa fruste cu directorul şi profesorii lor şi un mira număr de public intelectual, cari primesc cu ovaţii pe cocgreslste.
Dzamna Marta Iepure îa cuvinte alese salată pe prezident» Uniuni!, dotmaa Maria B, Bau lescu, cferind o i îs numele Reuniunii, o jerbă de flori. Prezident« Uniunii, adânc mişcată, mulţumeşte în numele ccngre- sisteior, de această primire frumoasă, făcută cu atâta dragoste la margnea hotarelor ţării noa- atre.
Toate congresistele sunt adăpostite în cea mai bună ordine, cu ajutorai cercetaţilor, prin familii ţi ia hotelul „Ştefan Vodă*.
După masă ia orele 6 se Întruneşte la Casică marele comitet central al delegatelor, unde ss dau informaţiam şi se iau dispoziţiile pregătitoare pentru tot mersul cosgresulu1.
In fiecare Sâm bătă a lunilor Iulie şi August dela orele 6—7 seara vor avea loc în Biserica Neagră
Andltli serale bisericeştisub conducerea d-lui director de muzică Victor Bickerich. Se vor executa opere de: Händel, Bach, BeethoWen, Mendelssohn, Brahms, Reger şi alţii, pentru cor, violină, Bratş (violă), Cello şi organe.
Bilete de intrare a 20 lei se poCcumpăra în biroul de concerta Klingsor, Şirul Inului 31 şi seara la casă.
(Reprezentantii-Klingsor).601 1—0
Ţocuri şi tălpi de cauciuc
PALMApoartă eopi şi adulţi, deoarece ele sunt durabile, eftine şi purtarea lor e
plăcut.Lloyd 2533.
Ziua întâi.Dimineaţa la orele 9 este fi
xată întrunirea "tuturor congre- sistelor ia primărie, nade soseşte şl principesa \Oiga Sturdza, c« reprezentantă a Societăţilor din Moldova, însoţită de d-na Sanda Fiiitti, d-na Ţiţeica. soţia profesorului universitar îşi d-na Vaiiliu.
Aproape toate doamnele poartă costumul naţional din diferitele localităţi reprezentând cel mai pitoresc corteg u în drumul spre biserică.
Serviciul divin se ţine în frumoasa biserică din Baia-mare, după care d*l protopop Al. Bre- ban ţine o predică foarte înălţătoare în legătură cu misiunea femeilor române adunate in B ia -mare.
După terminarea serviciului divin, congresistele şi un numeros public se adună în frumosul Teatru naţional din Baia- mare, unde se ţine congresul. Pe scenă în jurai mesei prezidenţiale sunt alezate d*nele: MariaB. Baiu' escu, prezideata Uniunii, Elena Hossu-Longin şi Catinca Bâ'seanu, viceprezidente. Elena Sabadeanu, membră fundatoare, Maria iepure, prezidenta locală, Eiena Meissner, prezidenta Federaţiei societăţilor din Moldova, principesa Olga Stardzs, reprezentantele Bucovinei Gaadia dr. Nastssi şi Viorica dr. Găina, d-l generai Gor&ki, d-l primar dr, Camii Pop şi d-l secretar, director l. Pricu.
Congresul ae deschidă cu cuvântarea prezldentel, care exprimă la cuvinte entuziaste bucuria înfrăţire), ce se serbâtore- şte ia acest congres cu societăţile femeilor din Moldova fi Bucovina, prezentând totdeodată un program ^desăvârşit pentru activitatea acestei Federaţii din punct de vedere naţional, religios, cultural, de idei şi principii nouă, de care trebuie sâ fie călăuzită femeia in interesul patriei. Vorbirea o vom publica în întregime.
Văd. Mărie FriedmannBirou do mijlocire
pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivabile şi întreprinderi de fabrici ca şi închirieri locuinţe şi viile pe timpul de rară.B ra ş o v, S tr . Castelului 4 7 .600 2 -0
• o o o o o o o a a a o o o «
o E m m a Vi l l a |9 Pension D r. W . C 9 Konya 2j j T U Ş N A D B A l 00 C o n fo rt. Lu m in ă Q 0 electrică. 0
J PRFŢURI M0DERATE. JO ’ - o Q• n o o o o o o o o o o s
fa rm a c ii d e serviciu. — De ia 21 Iunie până ia 5 Iulie a. c. se va fine serviciu de noapte, de rnniazi şl Duminiceie In farmaciile : „Laursu* Carol Schmidf, Cetate, str. Orfanilor 1 şl la „Sft. Maria* Tuiliu George, str. Principele Carol 36.
Nr 63.—1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pagir** 3
i
iiI
.
* O afaeere de onoare— Dovada s’ a făcut că directorul-pro- prietar al ziarului „Carpaţii” este un calomniator ordinar. —
In No. 221 anul IV al zlaru« . lui »Carpaţii* a apărut un artl- I col, plin de înfurii şl calomnii, la adresa redactorilor „Gazetei Transilvaniei“.
Articolul purta titlul „atitudinea şantaglşlilor dela Gazeta Transilvaniei*.
Pentru ca să puni capăt ac« lianei defăimătoare a ziarului numit, dl V. St. Iosif a sesizat Juriul de onoare al Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, al căzui membru este — cerând ca «aă Iacă dl Tişsescu dovada ce*
- lor afirmate, în acel articol sau sS dovedească, cu ori’ce poate, o umbră din acuzaţiile aduse.
Dl Iosif şi-a însuşit toate răspunderile dacă se va dovedi o singură acuzafiune adusă de ^Carpaţii" redactorilor noştri.
Juriul de onoare, după două amânări la c ererea dini Iosif fi' indcâ di Tissescu întârzia să se
% prezinte, — înir’o a treia şe- - din|ă a judecat cazul.
Di Tissescu ria putut dovedi nimic, cu ţoa le insistentele d epuse d e juriu, deşi a căutat să provoace diversiuni prin pre- zinîaree unei chitanţe a administraţiei noastre, pe baza căreia pretindea c§ dovedeşte şantajul G azetei fejă de clubul înfrăţirea.
Mai mult, dl Tissescu a depus şi un memoriu scris la biroul juriului.
Ceea-ce însă n’a putut face, d sa, cu nici un preţ este dovada afirmaţiilor sale calomnioase, cu toate pretinsele sale documente.
Iatr’adevăr, Jariul de o- noare al Sindicatului ziariştilor cu adresa No. 8 8 din 14 Iunie a. c. ni face cunoscut hotărârea,} în ceea - ce ne priveşte , şi anume » Ju riu l găseşte că acu - zaţiile aduse de z ia ru l „ C arp aţii “ ş i p e c a r i le -a însuşit d irectoru l lu i d l A L lissescu — redacto
r ilo r ziaru lu i „ G azetaT ran silvan iei* , în numele cărora Juriul a fost sezizat de dl V. St. loâif — sâ n t nefundate“.
Ţinem sâ notăm că dl Âl. Tissescu făcuse declaraţia în faţa Juriului că n’a înţeles sâ atace personalpe dl V. St, Iosif,
• * *D ovada calom niei m izerabile s*a jăcut. Di Tissescu e s te pentru oricare om d e onoare un calomniator, ca r e ş i a însuşittn fata Jariiilnl de onoare al sindicatului ziariştilor din Bncnreştlafirmaţiuni defă im ătoare ta a- d resa redactorilor „Gazetei Tfan- allvanfol*, afirmaţiuni publicate d e d -sa ş i p e ca re neputându-le cu nimic dovedi, juriul le d eclară nefandate — ce ea -c e c o respunde cu termenul c e l dămn o i: calomnii ordinare.
Atitudinea p e ca re a înţeles s ’o a ibă a ces t numit ziarist f a ţă d e ziarişti d e p ro fes ie cu un trecut nepătat d e muncă ş i jer t fe — îl arată , a ş a cum e s te : nn calomniator ordinar.
Noi îi aruncăm tn obraz tot dispreţul nostru.
Redacţia.
0 provocare la duel la Braşov
In urma unui incident ivit între d«l căpitan Copăeeanu V. din reg. 89 inf. şi prefectul judeţu- ţui dr. Cîurea Io2chîm — a urmat o provocare la duel.
Ştim că marforii s*au întrunit, că au dresat procese verbale — că a fost vorba de un juriu de onoare.
De-aci, tăcere, cu toate că este vorba de un ofiţer ofensat — fiindcă astfel s’a considerat — şt deşi provocarea a fost afişată public, vorbindu-se de ea chiar şi în ziare.
Saxoni» No. 2521.
E p o v e s t e v e c h e ,că ceeace e In adevăr bun, îşi găseşte curând imitatori. Aşa nici preferatului adaus la cafea „FRANCK*) nu-i merge altfel. Cauza că nici un alt adaus Ia cafea nu-1 ajunge, e excelenta lui par-
1-1
ticularitate atât de evidentă.*) Ca morişca da cafaa.
: BIROUL FIRMEI S
IIii Mi SFU$. lig l i• Se află începând cu ziua de •5 azi în Strada Vămii No. II, £• în curte, ia dreapta Etaj I. •f ă 8—3 591 ®
Publicaţiunea 2 .Referitoare la lateemlrea tabla*
arilor despre cetăţenii români.Menfinându-se complect şi
întregindu-se publicajiunea din 26 Mai 1924 N. M. 9627-1924 se mai comunică următoarele:
o) Tofi aceia cari aparţin unei alte comune a României, iar nu de Braşov, însă cari Io* cuesc aici, dacă vor să fie primiţi in tabloul cetăţenilor, tre- bue să trimeată de urgentă, cel mai târziu până Ia sfârşitul lunci Iunie, o cerere comunei lor de apartinere, sau prin prefectura polifieiTocale seu direct acelei comune.
In această cerere, ale cărei de- clarafiuni trebue adeverite oficial, eventual prin prefectura politiei, se va cere natural şi cetăţenia pe seama sofiei şi a copiilor minori.
Jn special trebue să ceară a fi trectlfi in lista cetăţenilor in comuna lor natală to|i servitorii, servitoarele, lucrătorii, ucenicii etc. cari posed apartinere« şi la alte comune ale României. (§ 60 şi 38 din instrucţiuni).
b) Cum s a menţionat deja în publicaţiunea No M. 9627— 1924, tofi aceia cari nu au posedat cetăţenia într'o comună a României de azi la 1 Decemvrie 1918, fiind streini, sau dacă au ! posedat şi au pierdut-o de a- tunci, trebue să ceară natura lizarea ior în România, în ter men de 1 an, dacă doresc să devină cetăţeni români.
in caz că streinul care lo- cueşte aci nu doreşte să obţină cetăţenia română, deoarece vo- eşte să-şi menţină cetăţenia sa originară streină, el poate s ă - tră iască a c i ca strein, însă trebue să poarte la sine totdeauna un paşaport al patriei sale.
Braşov, în 18 Iunie 1924-605 1— 1 Consiliul o răşen esc .
No. 10323-1924.Cons. orăş»
Publicaţiune.Consiliul orăşenesc a 8'dus
în şedinţa sa din 21 Mai 1924, hotărîrea ca tofi proprietarii de motoare, cari au scopul de a răcori cilinderül de motoare cu apă luată din conductul orăşenesc cu legătură directă, să sisteze această legătură până la 1 Iulie 1924, pentru că în caz contrar se va sista luarea apei din conductul orăşenesc adică se va închide ventilui dinaintea casei.
în ce mod se va instala ră- | corirea cilindrului se poate obţinea la administraţia apaduc- tului orăşenesc instrucţiunile necesare.
Braşov, 11 Iunie 1924.604 1— 1 Consiliul o răşen esc .
De vânzaredin 2 camere, pivniţă, şop, curte mare, din mână liberă în Str. Âz.lului No. 14
Se poate ocupa imediat.606 1—3
B Ă R B Ă T E Ş T I Ş I D E D A M E
SZ1M & N PO VKSS T R . N E A G R A No. 51.
20°|„ reducere pentru d-nii funcţionariTELEFON 767.
531 U - 0TELEFON 767.
Are onoare a Vă înştiinţa că fiind / reaprovizlonată cu transporturi noul
de maşini de cusut din fabricilea ■ ■ _____f _
Sucursala Braşov, T g . Boilor No. 7u n d e g ă s i ţ i :
MAŞINI DE CUSUT „S1NGER“ pentru familie, pentru croitori, asm ar), biă- nari şi curelarî, pentru butoniere, a -
jurat şt tamburat.Maşini speciale pentru industrii, pentru cusut tălpi, sandale şi bocanci, pentru ţesut
şi reparat saci etc. etc. ..............Iostalaţiun! de forţe motrice.
Ace, ulei, şl p’ese de schimb pentru maşini de cusut „SINGER“.Aţă de cusut,
mătasă pentru brodat.
Atelier pentru reparaţii.2- s Se vinde şl cu plată în rate.
De vânzarelor, o cesă în fata soarelui, cu mai multe apartamente laterale şi cu curte mare.
Informafiuni se dă de di Ştefan Marko comersant, Str. Mihail Welss No. 30 Braşov. 68i 2—2
TUŞNAD BĂIV I L A K O N Y A
Cam ere-Pension562 6—0
JE=
Vânzare î i fletail: Str. F o i 2 7 . Vânzare u r o s s : S lr .M iilW o is s lG K S O C I
Aduc la binevoitoarea cunoştinţă a onoratului Public, că am deschis Luni în 19 Mai în Str. Porţii No. 27 o
Depozitul bogat l-am înzestrat cu toate stofelele de lână pentru bărbaţi după ul- :*: tima modă pe cari le-am adus din
S T H E I N Ă T A T Eîndeosebi din facricele CEHOSLOVACIEI. — Calitatea mărfurilor precum şi preturile surprinzător de eftine vor satisface pe fiecare cumpărător.
In prăvălia mea mai stau la dispoziţie. FELURITE ARTICOLE NECESARE LA CROITUL HAINELOR.
Cu deosebită stimă
Nr. 6 3 -1 9 2 4 . o * Z E T A r r R A N ^ Y « g g Pagina 4;
l â i a é
é iU U m m ^ Uÿ k • '3
lâinera francezi vestejeşteasasinatei fascist
P aris 20. — Camera franceză a aprobat cu loturile partidelor din stânga in cobiră voturilor din dreapta, 6 moţiune a so- cjalişlilor, în care ^ gcliftl, că este în nidd dureros mişcată de răpire a lut Matteolfi şi reprobi ori-ce crimă politică. Camera fiftnceză adresează cu acest prilej parlamentului italian viile sale simpatii.
' înainte de acest vot d l Herriot a făcut rezervele impuse de ffei£»ectul suveranităţii italiene.
Cercetările asupra asasinăriiIni Matteatti
Rom a 20. — Obiectele găsite în posesia lui Dumini, an fost eri dimineajă supuse unei examinări in camera judecăto* i rnlui de instrucţie. Afară de o pijama care poartă urme de o re- : centă curafare a unor pete« s'a găsit un mic pachet conţinând I câteva Clipe pline de sânge, un cuţit pătat cu sânge, un revolver şl cltevo căiţi de vizită ale Iui Dibuiţii cu inscripţia »Biroul presei din ministerul de interne*. In urma acestor dovezi.se consideră acum ca cert că Dumint, care a tăgăduit că ar fi comis el însuşi fapta, este unul din asasini.
Un deputat fascist a declarat sub jurământ judecătorului de instrucţie, că acum câtva timp, întâlnindu-i pe Dumini/ i’a sfătuit 8& plece în străinătate. »Bagă de seamă, i a spus e), că mai cu* rând sau mai târziu al s ’o păţeşti*. Pumîni i-a răspuns că nu poate, de oarece este cu totul în mâinile acelora cari l’au tocmit pentru crimele ce ie-a comis. Dacă ar îndrăzni să dea înapoi, ei Per omorî.
Filipelii şi Naldtfoştii directori ai zîarelor»Corr!ere Italiano* şi »Tempo*, sunt atacaţi de ziare ca aventurieri. Fiiipelli era acum un an un mic achizitor dă anuhduri, iar azi ei are mai multe case şi patru automobile. NaldÎ era un cunoscut politician veros.
Teatru la0 dramă originală : »Vocea şefie* tulnl* de generai A* Balnnoin*
Aseară s'a reprezentat la teatrul R duta de către amatori, în scop cultura', drama oiigtaaîă „Vocea Sufletului* de general Andrei Batanota, comandantul gWPÎiOSH-ci Braşov.
Subledcb pieţei H reproducem după program':
„Cu 24 ani înaintea războiului, Locotenentul Arbore îşi pierde un copil de 3 ani într’un naufragiu. In război găsim pe fostul Tocotonent, ca general la Tecuci unde este şi un spital al crucei roşi, care are ca soră de caritate pe Lenuţa fiica generalului. La ^Tecuci soseşte un convoi de prizoneri. IntrVnoapte Căpitanul Müller fost ataşat militar la Bucureşti, care se afla acum printre prizonieri vroeşte să fugă ; şi e zărit de o sentinelă, care trage şi-l răneşte grav. E dus la spital şi îngrijit de D-ra fArbore, care prinde simpatie de el mai cu seamă că-1 cunoscuse înainte de raz boi, căci acum ştie că după ce va fi vindecat va merge la Curtea Marjială unde va fi judecat şi desigur condamnat^pentru că cl mai fusese odată prins, *scă- pase de sub pază şi acum fusese prins luptând din nou în contra noastră.
In adevăr pentru acest motiv prizonierul a fost condamnat la moarte, ce<eâ-ce măreşte şi mai mult simpatia" D-rei Arbore pentru el. »
D-ra Arbore merge [jla generalul şi-l {roagă să nu semneze sentinţa. Generalul Arbore, crezând că fiica lui este îndrăgostită de un duşman al ţărei, cu toate că fiica lui îi arată că nu este dragoste, ci un sentiment pe care nu-1 poate defini ; semnează sentinţa şi prizonierul este împuşcat.
Imediat după aceasta D-ra Arbore primeşte o scrisoare trimisă de prizonier înainte de execuţie ; în care*i mulţumeşte pentru îngrijirea ce i*a dat în spital şi îi oferă o cruciuliţă ce o avea la gât. După această cruciuliţă să descoperă, că fostul
generalului Arbore pe care îl pierduse în naufragiu şi care fusese găsit pe o barcă şi a- doptat de o familie din Triest.
D-ra Arbore înnebuneşte de durere, iar generalul când descoperă şi el acest lucru, vrea să se sinucidă; când însă vine unofiţer şi-i aminteşte că trebue să înceapă un atac ordonai chiar de generalul şi ’este aşteptat la postul de comandă. Generalul îşi revine şi pleacă la datorie pentru ţară*.
*• •Ca realizare artistică credem
că actul 1. şl al il-iea puteau f . contopite, ca să dea un act bun de expoziţie — mai alrs că ac teie al Hl-lea şl al IV-lea au o vie acţiune şi bine condusă.
Aplauzele asistenţei au fost binemeritste — subliniind sufletul cald al autorului pus In a- ccas!ă dramă cu tendinţi, foarte
. potrivită educat unei militare,Intre «matarii cari au jucat
cu talent şt sârguînţă cităm: d na Virginia Staicsr fi d-nil Alex. Mîulescu, lt. S. Miuoîesc», căplt. Staînar, Martas Economii, G. Ziharia şi Lt, G. Popesca Chopin.
Lăcustele distrug sem ănăturile în Ardeal. In arma ploilor recente cari au lăzut în judeţ şl în central Ardealului, asupra mai multor localităţi din judeţele Murâş-Turda, Cejocna şi Turda-Arieş, s’a abătut un adevărat potop de lăcuste. Au fost distruse semănăturile tn judeţul Cojocna în apropiere de Huedin, în judeţul Turda Arîeş pe o distanţă dd 10 km; între comunele Cevădlslea şi Petridul şt în judeţul Mufăş^Turda pe valea Mureşului.
Furtuni şi grindină.Pagube en eim
Circnlaţla iatrenptă.O furtună împreunată cu grin
dină s’a abătut alaltăeri, Joi, după amtazt asupra unei părţi a judeţului Braşov şl Trefscaune.
Furtuna a durat o oră întreagă începând după ora 2 d. a. iar grindina, care a căzut a nimicit partea cea mai mare a recoltei comunelor Bod şi Feldiorra, şi o parte a recoltei de pe teritoriul comunelor HSlchiu, H5r- man, Ariuşd, ArpStac şi alte comune.
Terenuri întinse de spicoase ca şi de lucernă, sfeclă au fost distruse în cea mai bine lucrată parte a judeţelor Braşov şi Treiscaune. După 24 ore grindina avea încă o înălţime de o şchioapă pe câmpurile distruse.
Eri d. a. s’a abătut o nouă furtună asupra judeţului nostrh. Amănunte n-avem încă. Oamenii sunt desperaţi, căci îşi văd distrus rodul muncei unui an.
•In urma ploilor de alaltăeri
ş i ; cri trenurile de pe linia Te!u$ Braşov au fost eri oprite ia Sighişoara din cauza trasa- meatului slăbit şl al unui pod, care ameninţa cu prăbuşire.
In gara Braşov-suburbfu au deraiat două vagoane încărcate cu cărbuni.
Sinucideri tn m ossâ . Din Vi- ena se anunţă: Epidemia de sinucideri ccntlruS. Dela 1— 15 Iunie s’su semntlit 61 cazări de sinucidere nu încercări de sinucidere. Alaltăeri, intr’o singură zi, s-au sinucis 4 per sos nr.
Dela 1 Mai a. c. până la 15 Iunie s-au înregistrat 406 cazuri de sinucidere. Cauza este mizeria.
1 ~
! INFORH&TIDSIJOC. Societatea »Junilor Bă
trâni, neputând ţinea jocul strămoşesc obicinuit a doua zi de Rozalii din cauza plosiei il va ţine mâne, Duminecă, 22 Iunie, lângă Crucea din Pajiştea cea mare de pe Tocile. Din venitul acestui joc o parte se va da pentru reperarea Crucei, iar o parte pentru procurarea unui drapel naţional pe seama societăţii. — Comitetul.
*în cheierea cnului şco ias lic la
şcoa la pro fesion ală a Reuniuneifemeiior române, va avea loc Duminecă în 22 Iunie ora 4 p. m. în Internatul Reuniunei- Comitetul are onoaro a invita pe toti membrii, pe părinţii şi pe toţi prot^gătorii acestei şcoale la aceasta serbare.
•Expoziţia d e desem n artistic
şl liniar a elevilor dela liceul »Andreiu Şaguna* s’a deschis în 1? I. c. dela orele 10—1 a. m şi va rămânea deschisă până la 29 Iunie a. c. în sala de desemn din etajul 11.
capitan Muller era 'chiar fiul
K X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X ^X Lloyd 2180. x
j j Adr- ,e,e9r: „E G H O ” J X TA"g este marca color mai bane8 G H E T Ex FRAŢII R iH E R S 4 . FABRICA DE PIELĂRIE S. A.) ( 325 14 —31
TIPOGRAFIA a . MUREŞIANU BRAMsCE & COMP. BRAŞOV.
Ini Gheorghe Lazăr la Cinj.Luni dimineaţa, s’a desvelit,
cu deosebită solemnitate, bustul vestitului dascăl ardelean Gheorghe Lazăr, in fata «Casei Învăţătorilor*.
Toate şcolile din Cluj înfrunte cu drapelele lor, cu profesorii lor au asistat la această solemnitate.
Guvernul a fost reprezentat prin ministrul cultelor şi artelor dl Al. Lăpedatu, Episcopul Clujului şi Feleacului, Ivan, asistat de întreg clerul ortodox din Ciuj, a oficiat serviciul divin.
Răspunsurile le-a dat corul Episcopiei.
Episcopul Nfculae Ivan, a ţinut apoi 6 scurtă cuvântare, a- rătând că e un frumos prinos de recunoştinţă ce-1 aduce As6- ciaţia învăţătorilor din Ardeal, inaugurând im bust în marmoră patronului ef.
A arătat cum şcoala lui Lazăr a contribuit şi la dezvoltarea generaţiei române dela 1848 şi a generaţiei din 1918, cate a înfăptuit idealul naţional şi a făcut un cald apel către învăţători, ca să scoată poporul din robia economică.
Ministrul cultelor, d. Lepădata, In discursul d-Sale, a spus, că actul acesta de pietate, în memoria lui Gheorghe Lazăr, este un act simbolic, prin care învăţători mea transcarpatină ţine să afirme ia înţelege să fie chiar de acum, artera şi legătura prin şcoală, pentru realizarea misiunii culturale a poporului român în patria sa reîntregită.
Au mai vorbit, dnii: revizor şcolar Wjlt, profesorii Vasile Lazăr, Dragnea, Bogdan şi Tra- ian Suteu, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor.
Taxele comunale după valoarea locativă a hotelurilor, a localurilor, a magazinelor, taxele pentru firme, pentru trăsuri, căruţe, cai, automobile, autocamioane de speculă şl la particulari sunt a se plăti până inel. 30 Iunie a. c. la oficiul taxelor comunale fost perceptor&t, în caz contrar se vor încasa prin execuţie socotindu-se şt interese.
•
Atelier d e reparat locom otive şi tendere caută lucrători pentru maşini de găurit, frezat etc* ajustoii, monteuri, cazangii« lăcătuşi şi un turnător de bronz. A se indica referinţe şi salariul pretins* A se adresa „Franco- Română* Societate de material de drum de fer, Brăila, Str. Ra-hovei Nr* 260. 5—7
•Matal. Societatea Junilor Bra-
şovecheni, «duce la cunoştinţ» oo. public, că din cauza timpului ploios fi fiind prea umed îşi «mâaâ excursiunea obicnuită pe Duminecă în 29 Iunie 1924 tot in Ştejeriş. Plecarea va fi ia ora 9 *. ra. dela Vătaful, str. Bălţilor, în frunte cu muzica militară. — Comitetul.
•Se caută Contabil industria
la atelierul de reparat locomo- tive cunoscând româna, franceza şi germana* A se indica etatea,,referinţe Şi salariul pretins. A se adresa : Societatea »Franco- Româna“ de Material de drum de fer Str. Rahovei260 Brăila. 5 - 7•
Şefi d e ateliere, contramaişirii se caută pentru atelierele de reparat locomotive. A se indica etatea, referinţe şi salariul pretins. A se adresa: Societatea #Franco_Română* de material de drum de fer, Str. Rahovei
5—7
0 punere la punctDe când apare la Braşov
ziarul »Carpaţii* n a făcut a singură faptă de recunoştinţă pentru marii luptători ai Ardealului românesc, ci dimpotrivă le-a aruncat numai insulte.
in numărul din urmă — sub îrtfluinţa directă a d-lui Aure) A. Mureşienu care a dat clişeele şi manuscrise de ele marelui dispărut — »Carpaţii* apar totuşi în număr special comemorativ pentru 15 ani dela moartea lui Aurel Mureşianu, — număr pus în vânzare cu 5 lei.
Dar nici în momentul de reculegere, acest ziar nu-ş) poete stăpâni patfma politică şt .găseşte cu cale să etaleze . incultura conducătorului lui, — care fără să cunoască trecutul d e luptă al Partidului Naţional român şi nici istoria Ardealului — îşi permite să semneze ^afirma- ţiuni lipsite de ori-ce control.
Sânt luci uri, locuri şi oameni de cari nu se pot atinge aceia» cari au încă s a ş i controleze propriul suflet şi cinstea lor profesiouală. A te amesteca, In» luptele istorice ale unut neam, cu competinta unui cismar îrt
1 Istorie, înseamnă nu numai lipsă« de simt critic ci inconştienţă şl tementaie.
»Carpaţii* nu este ziarul care să poată comemora pe Aure! Mureşianu — ci cel mult în astfel de zile, cari trec peste patimile politice, trebuie să-şi pună cenuşă în cap. Dacă a scos numărul comemorativ, trebuia să se mulţumească cit« ceea*ce îngăduinţa targa a d-lui A. Mureşianu îi acordase, nu, să încerce a face, în câte-va rânduri abia scrise, critica istorică a unor evenimente ce trec de priceperea şi înţelegerea iui.
Am jinut să punem la punct atitudinea acestui ziar şi in a* ceastă comemorare, pe care n’o înţelege deşi încearcă să se îmbrace în faldurile steagului românismului.
Bătaia la Poliţia BraşovCei mai degradator act pen
tru usi poliţist este să bată pe arestat, chiar când acesta esîe vinovat. Dar să arestezi — la banul plac — şi aă baţi oameni cari du s pe placai entârui protejat—de sigur că este o crimă.
De pildă, Joi dimineaţa a fost arestat un roşi rp!utooier de jandarmi — care avusese o ceartă cu uu muncitor — a fost pus în lanţuri şi bătut. Apoi, după câteva ore de arest, l’aa liberat.
Cu ce drept se fac csifel de acte de sălbătăcit şl de ce se tolerează călcarea de lege?
Supunem cazul d-iai prefect de poliţfe şH cerem să domolească zdui.poliţiştilor cari cred că bătaia şl arestarea la bunul plac este un apanaj al funcţiune! lor.
La poliţia diu Braşov nu s-a bătut şi nici nu j f â a schingiuit oamenii. Cu toate acestea, siguranţa cetăţenilor şi averea lor erau păzite. Ţine oare cineva să Introducă mijloacele barbare în organizaţia poliţiei noastre?
In cazul de care vorbim a- veitizâm că vom veghea să nu se întâmple , răzbunarea — ca care sunt ameninţaţi de obicela aceia ce au avut de suferit pe arma bătăiei la Poliţie, dacă a- ceştia îndrăsneac să se plârgă cuiva.
Instrucţie în T E N IS si A T L E T I C A U Ş O A R A dâ
N- ?60 Rr«îlfl. 5—7 D E H L , S t r . O rfa n ilo r 4Redactor responzabilt lOAN BROTE