Hidrografia Europei

HIDROGRAFIA EUROPEIEuropa dispune de importante resurse de ap, aparinnd unor tipuri variate, neuniform distribuite spaial.

Factorii care influeneaz hidrografia Europei:

poziia geografic prin caracteristicile elementelor climatice caracteristicile cantitative i calitative ale circuitului apei n natur; configuraia rmurilor; relieful; solurile, ntinderea continentului

Componentele hidrografiei Europei:

a. Apele subterane

sunt prezente mai ales n formaiunile sedimentare contribuie, n funcie de climat, cu 10-25% la volumul de ap ce se scurge pe ruri

b. Oceane i mri

- Oceanul Atlantic influeneaz Europa prin intermediul Curentului Atlanticului de Nord modific elementele climatice climat temperat oceanic precipitaii bogate debit bogat al rurilor din Vestul Europei

- Oceanul Artic

- mri N: Marea Nordului, Marea Norvegiei, Marea Baltic, Marea Barents S: Marea Caspic, Marea Neagr, Marea Mediteran

c. Fluvii i ruri

caracteristicile climei influeneaz debitele rurilor i tipul de scurgere:

ruri care curg n regiuni cu climat temperat oceanic debite bogate tot timpul anului, cu un maxim iarna: Sena, Tamisa, Rin, Elba; ruri care curg n regiuni cu climat continental nghea iarna, au debite bogate primvara: Volga, Don, Ural. ruri care curg n regiuni cu climat mediteranean debite bogate iarna, dar i primvara pentru cele care izvorsc din Munii Alpi- Rhonul, Padul; debite mici vara i toamna cnd unele ruri seac

sisteme de alimentare a rurilor:

pluvial - din ploi pluvionival n sectorul montan din ploi si zapezi subteran din ape subterane gheari lacuri

bazine hidrografice diferite ca suprafa, orientate spre spaiile nconjurtoare:

- spre Oceanul Arctic sunt orientate fluviile: Peciora, Dvina de Nord, Dvina de Vest, Vistula, Oder, Elba, Rhin, spre mrile din sudul continentului: Ural, Volga, Don, Nipru, Bug, Nistru, Dunre, Maria, Pad, Ron, Ebro spre Oceanul Atlantic i Marea Mnecii: Sena, Guadalqivir

Principalele artere hidrografice:

Fluviul Volga izvoraste din pod.Volgai (300m),strabate Podisul Central Rusesc,Depres Caspica si se varsa in Marea Caspica printr-o delta digitata in dreptul orasului Astrahan; este cel mai mare fluviu al Europei: lungime=3700km, debitul=6500m/s, suprafata bazinului hidrografic=1.8 mil km; primeste numerosi afluenti cu izvoarele in muntii Ural: Kama, cu care se uneste in dreptul orasului Nijni Novgorod;este navigabil aproape in intreaga lungime,iar prin sistemul de canale este legat de Marea Baltica si Oceanul Arctic.Fluviul Dunarea este al doilea fluviu din Europa dar cel mai important din punct de vedere economic, lungime=2860km,debitul=5500m/s, suprafata bazinului hidrografic=803500km; izvoraste din muntii Padurea Neagra(de la 690m) prin unirea a doi afluenti mai mici:Brigh si Brigagh; strabate 10 tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Serbia,Romania, Bulgaria,Rep.Moldova,Ucraina) si 4 capitale(Viena,Bratislava,Budapesta,Belgrad.De la izvor la varsare,Dunarea prezinta 3 mari sectoare:A)Sectorul superior/Dunarea Alpina:de la izvor pana la poarta Devin(Austria).In cadrul acestui sector,are un debit mic dar panta mare,primeste un numar foarte mare de afluenti cu izvoare in Alpi,Carpati:Inn,Isar,Lech.B)Sectorul mijlociu/Dunare Panonica:de la Devin pana pe teritoriul Romaniei,la Bazias; in acest sector Dunarea isi schimba cursul reorientandu-se de la N la S; strabate vasta Depresiune Panonica formand un defileu in nordul Ungariei; primeste un numar mare de afluenti pe teritoriul Serbiei:Drava,Sava,Morava,Tisa.C)Sectorul inferior/Carpato-Balcanic:de la Bazias pana la Sulina; este cel mai lung sector Dunarean(1075km/38%).Prezinta 4 subsectoare:-Bazias-Portile de Fier/de defileu: formeaza cel mai lung defileu de 144km; strabate sudul muntilor Banat(Alnaj,Locvei); numar mare de afluenti cu debite mici:Nera,Cerna.-Portile de fier-Calarasi/de lunca:este al doilea subsector ,cel mai lung,cu un numar mare de afluenti cu izvoare in Balcani si Carpati -Calarasi-Braila/sectorul baltilor: in amonte de Calarasi ,Dunarea se ramifica in Dunarea Veche si Borcea,apoi se unesc in apropiere de Harsova inchinzand Balta Ialomitei -Braila-varsare/Dunarea maritima: de la Braila-Sulina,are cel mai mare debit=6000m/s; in dreptul localitatii Patlageanca Dunarea se ramifica in Bratul Chilia si Tulcea,iar acesta din urma in Sulina si Sf Gheorghe.Delta fluviului Dunarea este cea mai mare rezervatie naturala din Europa. In anul 1991 a dobandit recunoasterea internationala, si a fost inscrisa in Patrimoniului Natural Mondial. Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii cuprinde :1. Delta Dunarii;2. Complexul lagunar Razim-Sinoe;3. Litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pana la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m inclusiv;

Atestari istorico-geogrefice despre Delta Dunarii apar in numeroase texte si harti inca din antichitate. De pilda, Herodot (secolul al-V- lea i.Cr.)indica un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, iar Strabo indica sapte brate ,intre care se aflau insule , idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu s.a Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, n timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane mpletite pe trunchiurile copacilor n padurile de stejar pana la nuferi.

Delta Dunarii are o suprafata de 4340 km. Cele 3 brate sunt deltei sunt: - Bratul Chilia situat in nord care transporta 60% din volumul de apa si aluviuni- Bratul Sulina situata in mijlocul Deltei are un curs rectiliniu.Pe acest brat pot naviga navele de mare tonaj. Anual 18 % din volumul de apa si aluviuni este transportat de acest brat.- Bratul Sf. Gheorghe este orientat spre sud, sud-est cu un curs relativ slinuos, transporta 22 % din volumul de apa. Fluviul Nipru izvoraste din Carpatii Padurosi si se varsa indirect in Marea Neagra printr-un liman (limanul Niprului);este al treilea fluviu din Europa (2300km lungime),bazinul hidrografic=0.5 mil km,debit=4500m/s.Fluviul Rin izvoraste din muntii Alpi,strabate teritoriul Germaniei,Olandei si se varsa in Marea Nordului printr-o delta.Cel mai mare afluent: Rhur(de dreapta) il primeste pe teritoriul Germaniei.Fluviul Pad izvoraste din Alpi,strabate Campia Padului(de la V la E) si se varsa printr-o delta in Golful Venetiei impreuna cu raul Adigea; are o lungime de 600km;primeste foarte multi afluenti cu izvoarele in Apenini si Alpi.Raul Tajo izvoraste din muntii Castiliei,strabate Meseta Spaniola,campia Lisabonei si se varsa printr-un estuar in dreptul orasului Lisabona;are un debit scazut 1000m/s si nu este navigabil.Raul Guadalquivir izvoraste din Campia Betica,strabate Cordoba,Sevilla.Raul Ebru izvoraste din muntii Cantabrici,strabate Campia Aragonului si se varsa printr-o delta in Marea Mediterana.Raul Tibru izvoraste din Apenini,strabate Campia Tireniana,trece prin Roma si se varsa in Marea Tireniana.Raul Rhon izvoraste din Alpi,trece prin lacul Geneva,formeaza un culoar intre Masivul Central Francez si Alpi si se varsa in Marea MediteranaRaul Sena se varsa in Marea ManeciiRaul Tamisa se varsa tot in Marea ManeciiAlte artere hidrografice importante sunt: Vistula,Oderul,Vaserul, Dvina de Nord, Peciora, Nistru, Don, Bug, etc.Artere hidrografice care se varsa prin delte:- Dunrea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul, Rhinul, Vistula;

Artere hidrografice care se varsa prin estuare: Elba, Tamisa.

d. LacurileEuropa are cele mai multe lacuri impartite dupa geneza in:

I. Lacuri naturale; (90%)

II. Lacuri antropice. (10%)

Lacurile naturale s-au format datorita actiunii agentilor interni (miscarile epirogenetice, manifestari vulcanice) dar si externi(actiunea ghetarilor,apelor curgatoare,vantului).-lacurile glaciare s-au format datorita actiunii ghetarilor montani/de calota,sunt cele mai numeroase,localizate in zona Circumbaltica si Circumalpina.

=Ladoga(18000km), Onega

= in Finlanda sunt cele mai multe(100000):Paijanne,Saimaa;

=in Pen Scandinava: Vaner,Vattern,Malaren.

= in Alpi,Pirinei,Carpati: Bode/Constantz( granite Germaniei cu Austria),Genova, Zurich, Lacul celor 4 cantoane,Maggiore,Como,Garda,Biseo, Bucura,Zanoaga,Galcescu, Parang,Balea,Capra,Podragu Mare,Avrig,Urlea,Lala,Buhaescu.-lacurile tectonice s-au format prin acumularea apei in depresiunile tectonice rezultate in urma scufundarii uscatului: ex Ohrid(cel mai vechi) in pen Balcanica, Prespav,Balaton(Ungaria), Loch Ness(Scotia), Loch Nech in Irlanda de N, Peipous,Pskov.-lacurile vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi: in Masivul Central Francez(Nemi), Italia (Albano,Trasimeno); Romania (Zanelor din Gutai si Sf Ana din Ciomatu Mare).-lacurile carstice s-au format prin acumularea apei in depresiunile carstice(doline,polii,uvale); sunt localizate in Pod Carst din NV Pen Balcanice,in Italia:Braccian,Borsena.

=in Romania: in Apuseni:Varasoaia,Zaton,Ighin.-lacurile eoliene s-au format prin acumularea apei intre Dunare fixate din regiunile nisipoase, in sudul Frantei,campii din Europa de est.

=in Romania: campia Olteniei(zona Calafat),campia Carei.

-lagunele s-au format prin bararea unui golf marin :pe litoralul sudic al Marii Baltice ( Gdansk), sudul Frantei, estul Pen Iberice, V si N Marii Negre.

=in Romania: complexul lagunar Razim-Sinoe(800km): Ceamurlia,Smeica,Siutghiol,Mamaia,Razim.

-limanele maritime s-au format in urma bararii gurii de varsare a unor rauri in mare:Nistru,Bug.

=in Romania:Babadag,Tasaul,Techirghiol,Tatlageacul Mare,Mangalia.-limanele fluviatile s-au format prin bararea confluentei dintre 2 rauri:in campie unde luncile au extindere mare,in Lunca Dunarii:Mistret,Mostistea,Calmatui,Calarasi,Brates,Bugeac,Oltina,Vederoasa,Bazalac etc.-lacurile de tasare s-au format prin acumularea apei ce a tasat loess-ul: in Europa C si de E (crovuri,gavane,padine); ex:Sarat,Amara,Plopu,Movila Miresii.

-lacurile de baraj natural s-au format in urma bararii unui rau; exista in toate sistemele montane din Europa;

=in Romania: Lacul Rosu( prin bararea Bicazului) si Lacul Vulturul in Carpatii Curburii.-lacuri in masive de sare s-au format prin acumularea apei in foste mine de sare care s-au transformat in excavatiuni ca urmare a prabusirii plafonului: in Germania,Austria, Romania (Ocna Costiui,Sugatag,Ocnele Mari).

Lacurile antropice s-au format in urma actiunilor directe sau indirecte ale omului:-de baraj antropic in scop hidroenergetic: Kiev,Volgograd,in Pen Iberica,Alpi, Carpati (Portile de Fier I,II, Izvorul Muntelui).

-iazurile si helesteele s-au format in regiunile de campie,cu scop agricol pentru irigatii sau pentru adapatul animalelor,in locurile unde precipitatiile sunt putine:C.Panonica, Europa de est,Dunarea inferioara,C Moldovei (Dracsani).-lacurile de agrement au fost amenajate in scop turistic in jurul marilor orase sau capitale: Herastrau,Fundeni,Cernica,Tei.

e. Gheari i banchiz

gheari continentali: (de calot): n Ioslanda, Svalbard, Novaia Zemlea; banchiza: n mrile Oceanului Arctic (n Marea Alb) gheari montani: n Munii Alpi, Pirinei, Alpii Scandinavici, Uralul de NordHIDROGRAFIA ROMNIEIComponenteele ale hidrografiei Romniei sunt : fluviul Dunrea, rurile interioare, apele subterane, lacurile i Marea Neagra. Rurile interioare bazinele hidrografice sunt inegale ca suprafa rurile interioare in cea mai mare proportie se vars direct sau indirect n DunreGrupele teritoriale de rauri ale Romaniei sunt :

- Grupa de vest de la Vieu la Bega (Tur, Some, Barcu, Criul Repede, Criul Negru, Criul Alb, Mureul); rurile sunt colectate de Tisa - Grupa de sud- vest- Timi, Brzava, Cara, Nera, Cerna- se vars direct n Dunre - Grupa de sud ntre Bahna i Clmui (Bahna, Blahnia, Desnui, Jiu, Olt, Clmui, Vedea, Arge, Mostitea, Ialomia, Clmui); rurile sunt colectate de Dunre - Grupa de est ruri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Milcov, Rmnicu Srat, Buzu, Brlad) i Prut (Baeu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunre - Grupa rurilor dobrogene- se vars n Marea Neagr, prin limanuri sau lagune (Telia, Taia, Slava, Casimcea)- Ierarhizarea rurilor dup lungimea cursului: Mure, Olt, Prut, Siret, Ialomia, Some, Arge, Jiu- Ierarhizarea rurilor dup debit: Siret, Olt, Mure, Jiu, Prut, Argeb. Lacurile- ocup 1,1% din suprafaa rii- 3.400 lacuri- diversitate a originii cuvetei lacustre Tipuri de lacuri, dup origine (mod de formare): naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime (Techirgiol, Tatlageac), lacuri de lunc (Blile Dunrii), lacuri n depresiuni de tasare (crovuri) n Brgan, lacuri n masive de sare (Cotiui, Slnic, Ocnele Meri, Turda, Ocna Sibiului), lacuri carstice (Vroaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura, Znoaga, Blea, Glcescu, Podragul, Lala), lac de baraj natural (Lacul Rou); antropice: lacuri hidroenergetice (Porile de Fier I i II, Vidraru), iazuri n Cmpia Transilvaniei (Zau de Cmpie, aga), Cmpia Moldovei (Negreni, Vldeni, Podu Iloaie), Cmpia de Vest (Cefa, Tmada, Marihaz), lacuri de agrement(Cldruani, Snagov)

Tipuri de lacuri, dup treapta de relief: de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri carstice de deal i podi: lacuri n masive de sare, iazuri de cmpie i lunc: lacuri n depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de lunc, limane maritimec. Apele subterane- ape freatice- ape de adncime- ape geotermale- izvoare mineraled. Marea Neagr- Marea Neagr reprezint un rest din Marea Sarmatic (ce se ntindea de la bazinul Vienei pn la Marea Caspic);

- are o suprafata de 423488 km

- volumul de apa este de 537.000 km - a fost numit de greci Pontus Euxinus (mare primitoare)- a avut dintotdeauna un important rol geopolitic pentru rile dunrene, vecine sau apropiate, pe care le-a legat maritim cu Marea Mediteran i Oceanul Planetar- reprezint o turnant a comerului europeano-asiatic

- legtura cu Oceanul Planetar se face prin intermediul strmtorilor Bosfor (spre Marea Marmara), Dardanele (spre Marea Egee i Marea Mediteran), Gibraltar (spre Oceanul Atlantic)- mareea este redus (sub 10 cm)- bilan hidrologic pozitiv , datorit aportului adus de fluvii i precipitaii- are dou straturi de ap i de salinitate- este lipsita de cureni vertical, are curenti circulari determinati de vant- are platforma continental extins- salinitatea este redus (16-17%)- la adncimi exist H2S (hidrogen sulfurat) Relieful Mrii Negre: platforma continental (0200 m)- aspect de cmpie submarin cu nclinare slab abruptul continental (-200 -2000 m) bazinul Mrii Negre (situat la adncimi mai mari de 2000 m-cmpie submarin ntins i neted Litoralul romnesc al Mrii Negre:- lungime 244 Km se desfoar ntre Sulina i Vama Veche- rm jos, n nord, de la Sulina la Capul Midia,rm deltaic, cu lagune, plaje, cordoane de nisip- rm nalt, cu falez, n sud, de la Capul Midia la Vama Veche.