Vetre madanice: Madstiri

romanegticu hramul

Adormkea Maicii Domnului

Dialoguri duhovnice$i:Ur(utul monastic

al starqei losefina Giosanu

Reportaj: PrazniculAdomirii . '

MaiciiDomnului

6 de pe Muntele Mislinilor 4

Evocid: curajosul preot grec

care a sdvArtit sfinta Liturqhie in

'lntelriu: Jonathan Jacl6on,

un crettin la Hollywood 66

Viala Biseridi: Dosarele

Afiiepiscopiei Sucevei 74

Amintiri esenliale: Farmecul

Franta creQtina pare fortati sd abdice! Oatrnosfera de ostilitate pluteEte in jurul bise-ricilor catolice din provincie, in jurul marilorcatedrale, in jurul persoanei preo{ilor Totul aculminat cu incendiul (incendierea?) de 1a No-tre-Dame din aprilie 201 9, dar acesta a fost doaxvdrfill aisbergului. Caci pe teriroriul &ancez aufost incendiate, devastate, pangerib 9i mutila-te zeci de biserici. capele, cimiti-re. E un leno-men de masA deja. Autorii? in general. presaqi autoritdlile pun aceste acte batbare pe sea-ma unor dereglali psihic. ,,Un nebun, dom'le!Ce si-i mai faci?!" aqa vor si ne convingi ceicare anehel:eazA cdzL[ile: cE avem de-a lace cupsihopali in toata regula. Bun, de acord, darde ce aceqti psihopali alacla numai bisericilecreqtine? De ce nu atacd stadioanele, mallu-rile, teatrele ori muzeele? Sau moscheile? Sidaci tot a venit vorba despre moschei: ele sr,rrjt,pe teritoriul francez, in numdr de 2200, la carevin sI se roage aproape cinci milioane de mu-sulmani. Reline! cI in 1976 erau doar 150 demoschei, iar,,necesarul" ar fi de 4400, conformdeclaraliilor lui Dalil Boubakeur, PreledinteleConsiliului Francez al culhrlui musulman.

Iar daca lot vorbim despre musulmani, in-cendiul care a gocat (din nou, dar nu suficient)lumea - cel de la catedrala goticl din Nantes,de acum cdteva zile - a fost provocat de unbirbat rwandez, agadar un emigrant de alt6 re-ligie, provenit din alta culturA. PanA la urme,Christian Churches Mqtter? Dal

$i, pentru a temina demonstra{ia cu ci1}e,iatdle: numai in 2018-2020 au ars 1 I bisericicatolice. cele mai multe vechi gi foane r.echi.Vinovalii? ln general nu s-au prea gasit, iar ceiidentiflcali au fost considerali ,,nebuni".

Estimp, Sfenta Sofia a fost tmnsforrnatA inmoschee. Protestele au fost vagi, formale, pepalier cultural (INESCO), politice - dar mior-laite din partea ttE ti SUA. Moscova: nici un

Jww]um6a.r6diht i-.dm

cuvinlel din paxtea lui Putin, apdratorul Orto-doxiei mondiale, un protest formal din padeaPatriarhului Kiril. Nimic de substanfd, care s6-idea^de gendit neo-sultanului Erdopan.

Inchei cu cele ceteva gdnduri de mareaiste{e, provocate la aflarea veqtii, scrise la cald:lnplepciunea slEna. divini. staruar-a pe vecie inpiatrd. bronz;i mozaic va fi acompaniati cdr decurdnd de muezini Ei imami, va fi asediati demormanele de papuci qi glapi ldsali la intlare,pe lespezile firmos liiare de bizanrini.

Ridicatd inte continente iii intrc Iumi, in-tre mdri gi brizele lor, intre rase qi tradigii, in-tre oameni 5i ingeri- Slinta So^fia are un aernepdmdntesc qi jenal. tolodatd. I mpopo!onatdcu minarete, spoitd cu var, prdduitd $i agre-sati in fel qi chip, bftrana doarnnA a catedra-lelor i5i duce lenr maniriul prin veacuri cao IestoasA frrA urmasi - uitara de timp prinarhipelaguri pustii. Cdci pe Sfinta Sofia ni-meni nu o mai iubegte cu adevArat, cdci ni-meni nu o mai poate avea in deplindtatea eicultic6, liturgicd. Chiar Ei muzeu, ea vorbeadoar mecanic, prin pereli nu mai vibra, nuera cutie de rezonanta pentru rugAciuni infl5-clrate qi cantdri sfinte, nu mai gdzduia volute-le ingerilor in timpul Epiclezei. Era doar o bd-tlana doarnna scoasi la cerEit de citre noii eistipeni turci - Filanfopica de Bosfor

Acum, Erdolan ne aratd faJa dintotdeau-na a 1or, a noilor cuceritori. Deqi islamul (qtimde la cursul scurt de neomarxism!) este religiapdcii. iar mahomedanii au un duh jrenic ne-ostoit, totuqi aceasti decizie pare ci ar veni incontradictie cu multiculturalitatea, cu armo-nia religioasd in dimensiunea cdreia europeniivor sd vadd realitate4 cu drepturile omului etc.$i cu orice formi de dorinla de inlelegere cuceilal;i. in alara de pozigiile autorirare. Pe care,iati, s-a situat noul sultan, noul cuceritor soy',prin ,,lege" secular5, al Sfintei Sofia...

LtjtlEA CIREDIN ftl /.ugusr2020 3

tl

tnd

cu

' i-r,:::;:a Liricll ):r'r:rl:ll! e!:a aea ll;i ireclt 5;!'ilalaraier : ' ,r'l:r.:l:: !iirl:i f gi.llrrc \.4tf:r' Es:a a:trie g:lu si

\ rt ,',f ie lt;:tr;: il l::all l,-:'::llirila a.],a aiJ iasij . ri , ., . r-.,,r..alrl lian;ii; ;ie illil ll ]'i.]li]al:, lllcl,r;eniri-la.i.ri(: ,riir , I r, . 1 tr.tlli'r le llll;'tia dinlre llle atl: fa!1a:tl:siivilarar;ta:ii I r' lr r,:' i '';.r":lli ,lti*ri-iliiea Ma;aii Dl.ll:.'i;i.

VETRT MARIAI.IICE

fu]l1il]il:rilll e-,a li:i , l,l:,r

ManAstirea Nicula esteloc ales de rug6ciune Ei isto-rie. fiind una dintre m6nisti-rile reprezentative ale romd-nilor. LAcaEul de o jlumuseleaparte se afld la cdliva kilo-rrlctri (listanti dc ora$ul Gher-lrr rlirr iLrtlclrrl ( luj.

lVlrirrrsl ir r'rr cslc ctrttosctt-lrr ..r L rr rrrtttl rlirrlte celc tllllivcellr rlc:zirrlitllc tttottaltitlcclin spa!iul ronrlincsc.

Mdnistirea Nicula este celmai ciutat loc de pelerinaj, in

fiecare an, pe data de 15 au-gust, la sarbatoarea Adonni-rii Maicii Domnului. Atuncicand man[stirea iqi serbeazdhramul. la Nicula se strdngmii de pelerini din intrea-ga tarA, cu toli unindu-se innevoin{i qi rugdciune timp decdtcva zile.

Aceasta este malAstireain junrl c[reia s-a creat unultlintr.e ccle nai mari pelerina-

-jc din jari, avAnd ca motiv alevlaviei qi inchindrii icoanaficitoare de minuni a Maicii

Don'nului. Aceasta a lost re-alizatd pe scindurd din brad,intarita cu doub cingAtoare debrad qi are o grosime de doicentimetri, fiind zugrdviti inanul 1691 de preotul Luca dinIclod. Nu se Etie prin ce im-prejurdri, icoana a ajuns inposesia nobilului roman IoanCupEa, care a cumparat-o dela preotul Luca ii a donat-omdnastirii. Potrir it mdduri-ilor unor militari austrieci,icoana Maicii Domnului a

lacrimat continuu intre 15

mult{i

|j ti;! [

hrai lltr li [l

nesti,l 'a

-,!l [ '

lebruarie qi 12 martre 1699.In ajunul praznicului Ador-mirii Maicii Domnului, icoa-na ftcatoale de minuni estescoasd din bisericd, in tim-pul slujbei Prohodului Mai-cii Domnului, qi se face in-conjurul bisericii.

Maica Domnului a deve-nit pentru tolii romanii nddej-dea izbdvirii din robie, boli 9inevoi, credinciogii obignuin-du-se a veni in pelerinaj, ande an, pejos. cu prapuri, cdn-tand: ,,Am venit, M6iculi, sAne mai vedem, sa-ti spunemnecazul care-l mai avem!".

.ri

[,lr Mritrrstirelr l)oLrt Ilrltr()flcc l)r'rv c sc I ns(.1ll l t(.ltzir 5i olicc susl)in (lcviue lii-cere. l-u|nina [a$[e$te dintre

MAn:stirea Nicula la hram

augu*2020/ I t-\1! \ iilll i)t\ !l l .l \lf.\ 1 li:.1)J\l l /aoEust2O2O

VETRE MARIANICE

nrunti, rdmanand un Petic deccr. cirre iti dezviluie o lumeru rrrgiciLrnii, departe de toa-tir elcrvcscenla lumii coti-,licrrc. Acrul proasp5t, cu iz,l( ()llct. tc primeneEte in-trrr plosl'tcfinrc gi dulce bine-euviintare a n]unfilor, motiv|cntlu carc fascinatia acestuiIt 'c este rntregita de un decormirific, nebdnuit de prin.ritorsi tAcut.' in curtea interioarl a

mdndstirii se intra Printr-opoarta masiva, straJtrita deo clopotnita la fel de rna-siv6, ridicati in vrerrea lttiConstartin Br 6ncovean u.

Biserica mdnistirii este zidi-td in stil bizantin, iar Pridvo-rul, sustinut pe opt coloanede piafa, este foane generos.puidnd amprenta aceluiaqi stilbrancovenesc.

O legbturd tainicd gi Pu-temici s-a creat inhe ldcagulde cult $i Regina Mada, care

,,zugrave$te" intr-un mod a-parte biserica ti pictura aces-teia in scrierile care au ur-mat deselor sale PoPasuri laMandstirea Polovragi. Par-ticuladtatea picturald a bi-sericii man6stirii constd infiumuselea gi unicitatea celordoua fresce situate de o partegi de alta a intrdrii in Pridvor,reprezentiri picturale unice1a noi in lari ale mdndstirilorromdneqti inchinate Sfdntu-lui Munte. Tot aici, deasuPrau$ii de la intrare. este zugr5-vitd icoana cu hramul bise-ricii mAn5stirii: AdormireaMaicii Domnului.

;l,rdnistir€a Viritti,i:

Cdnd ajungi la Vira-tic, te trezeEti pur Ei simplu

intr-o mare de flori, pestecare picurd duh din dr,rhuimoldav. Biserica Adormi-rea Maicii Domnului tro-neazd precum o mireasd, fi-ind o 1'ericitd ingemdnare astilului moldovenesc cu ele-mente noi apdrute in Mol-dova in preajma secolelor al18-lea si al 1g-lea. Aceastase afld in centrul cu(ii inte-rioare a mdnistirii, albi gizvelt5, fiind zidita din piatrdde rdu gi cdrimidi. Tabloulcare intruchipeazi vesniciaeste intregit de statuia debronz a Saftei Brdlcovea-nu (fiica lui Teodor Balq qia Zoei Rosetti-llirls). crre ir

tli t Lt il tnrte prrtlt rlirr.rl.rrI clc lilrrrIiL t rrl, r r r i l r ) i r : . { r r r r ..

r

ttrullc lrlle rlUl()rIL rlrlcr lirlcttcccslrrc l ielrr ilii nronastice.

ln partea opus[ bisericii seallii Paraclisul Sfentul IcrarhNicolae qi clopotni{a cupdnsiin corpul de chilii pe doud ni-vele, cu o prispa imens5, carese spnjinl pe mai multe qiruride coloane din lerr.rn. De aicipriveligtea este mult mai vast6,

1$ &r

I ill:..r i il ). / auqutt2020

VETNE ANIATI(I

fiind inundatd tntr-o mare deflori qi verdea16.

Hramul Mandstirii VE-ratic este de fapt o triadd asarbAtorilor lnchinate Mai-cii Domnului, culmindad cumarele praznic al Adormirii Maicii Domnului, caremarcheaz6 dimensiunea sa-cr6 a serbetorii. Pe 16 augusteste sdrbitoarea CuviosuluiIosif de la Vdratic, cel din-tAi duhovnic al mdndstirii 9itotodatA unul dintre ctitoriiacestei vetre monahale. Celde-al treilea hram este inchi-nat Sffntului Gheorghe Pele-dnul, ocrotitorul tuturor ce-lor care-L cauta pe llristos qi

care fac din viaqr lor un drumcontinuu c6tre Impiriiia luiDumnezeu.

Moagtele celor doi sflnlisc afltr in cele doud racle dinbiscricu miinllstirii. ceca ce

sporegte harul, sub purtareade griji a Maicii Domnului.

Manistirea Putna

Nu departe de Cetatea deScaun a Sucevei, MdndstireaPutna emana istorie Si rug6-ciune, lntr-un cadru natwalcald qi primitor Din tradiliilerdmase in folclorul neamuluiromdnesc aflim c6, dupd fie-care b6talie, domnitorul $te-fan cel Mare ar fi ridicat cdteo biserici, iar conform cro-nicarului Ioan Neculce ,,cdterazboaie au betut, atatea m6-ndstiri cu biserici au facut".

in anul 1466, $tefanVodd a inceput zidirea Md-n6stirii Putna, pe care a in-zestrat-o cu hramul Preasfin-tei Nascdtoare de Dunnezeu,iax in 1470 a aYut loc tamo-sirea sfdntului l6caq, in pre-zenta domnului qi a familiei

sale, a boierilor divanili gi aunei importante adundri decredincioqi, slujba fiind ofi-ciattr de un sobor de 64 dearhierei, preoli gi diaconi, infiunte cu Mitropolitul Teoc-tist. Manastirea Putna a fostgAnditi inijial ca necropolidomneasc6 pentru familia lui$tefan cel Mare, tot aici fi-ind locul in care domnitorulse rehagga pentru a-$i regdsilinigtea. In timp. manastireaa devenit un remarcabil cen-tru cultural $i educational, aldoilea ca valoare in Balcaai,dup6 Scoala Palriarhali de 1a

Constantinopol.La Putna se afld li icoana

frcdtoare de minuni a MaiciiDomnului cu Pruncul, icoa-nL care daleazd din seco-lul al l5Jea qi care, potrivittradiliei, a fost adusA in Mol-dova de Maria de Mangop,

aqezimint monahal din laraRomdneascd, aceasti aqezarede la poalele muntilor esteprilej de m6ng6iere duhovniceasci pentru oricine ajungeaici. Cu cdt te apropii de m6-nastire, cu atet simu cA mai

faci un pas c6tre ceruri. Du-hul Sfintului Nicodim se in-trepbtrunde cu fiecare fieire,cu fiecare rugiciune, cu fie-care gand pe caxe il po4i peacest drum, pentru ci insuqisfbntul a avut un urcuq mo-nahal de o diversitate qi onevointe deosebita.

Cuviosul Nicodim de laTismana, in rremea viefuiriisale aici, p€ mulli creqtini i-am6ngdiat, iar minunile sale seintamplau tot timpul. $i as-tdzi, credincioqii care ajung laTismana iqi pun mare nldej-de in ajutorul sfintului, de lacare tot omul caxe se roagd cutoata fiinla sa nu se poate str

nu primerscil vindccalc llu-peasctr sau sullclcuscil. Mllr-turie a acoslor nrinuni stauliescele din pridvorul biseri-cii, in care se regdsesc multeinlAmplSri minunate ale Sfin-tului Nicodim.

Hramul acesiei sflnte ma-nestid este Adormirea Mai-cii Domnului qi se prizruieg-te in fiecare an pe 15 august.

Mariana BORLOVEANU

a doua sojie a lui $tefan celMare.

Morm6ntul voievodu-lui $tefan cel Mare qi Sfdnteste acoperit cu un balda-chin din marmuri alb6, cu oinscriplie incrustati pe les-pede care aral6 ce viteazl.tldomnitor este ctitorul qi zi-ditorul sfintului ldcaq, aldtr.ride sotia sa, Maria Voichila.Aceaste fi16 de istorie estevegheata pe veci de MaicaDomnului.

Mindstirea TismanaMdadstirea Tismana este

una dintre cele mai impor-tante vetre de culturd vecheromdneascd, un muzeu al va-lorilor inestimabile ale hecu-tului ce gezduiegte inegala-bile mirturii ale realizdriloristorice qi duhovniceqti.

Fiind cel mai vechi

.uqun 2O2O /:U1'IEA CREDINI til LLINIEA CRL,DINI I I / lusu.t2020