Horezu Word

8/18/2019 Horezu Word

1/23

ORA UL HOREZU Ș

EVALUAREA POTEN IALULUI Ț TURISTIC

STUDENTI: POPESCU IONICA ELENA

IU SORIN DUMITRU Ț

GRUPA 8314


2/23

C U P R I N S

Contextul geografc al localităţii.......................................................................3Infrastructură şi servicii disponibile......................................................................4

Patrimoniu natural............................................................................................5

Resurse turistice legate de cadrul natural........................................................5

Patrimoniul cultural..........................................................................................

!"erta de sporturi şi de petrecere a timpului liber...........................................#

!"erta de ca$are.............................................................................................1%

&valuarea o"ertei actuale ' probleme( dis"uncţionalităţi...................................1)

*+*,- * C&R&R--............................................................................................13

Cererea turistică /nregistrată /n oraşul 0ore$u...............................................14

C! P&2- -* - 2&+ -+ &,& P-& &-.................................................................15

-*6+!72-C - R&C! *+ 8R- P&+2R9 *92!R-2*2&* P9:,-C8 ,!C*,8 -*6&+ -- &C!+! -C- -+ 29R-7 ...................................................................15


3/23

Contextul geografc al localităţii

Oraşul Horezu se află situat în partea de nord-vest a Judeţului Vâlcea, în depresiu

omonimă, la poalele Munţilor ăpăţânii! "eritoriul administrativ al oraşului cuprinde în prşi câteva aşezări săteşti, care s-au dezvoltat în #urul centrului ur$anistic şi cultural % iHorezu, atestat documentar din anul &'()! *ocalitatea este parte componentă a +epresiHorezu, care se desfăşoară între +ealul osteştilor la est şi +ealul Milostea la vest! ltitudmedie a localităţii se situează la circa . m, dar variază între '). % /!&/',0 m 1Vf! 2rsu3!

"eritoriul administrativ al oraşului Horezu totalizează o suprafaţă de &&!(..,. 4a - care intravilanul reprezintă )' ,. 4a şi se întinde spre nord până în creasta principală a Munţ

ăpăţânii, având ca vecini, comunele5 osteşti spre est, Mălaia spre nord, Vaideeni spre vMăldăreşti şi "omşani spre sud!

6n zona depresionară Horezu s-au dezvoltat în ultimul secol, alături de centrul ur$anmulte localităţi rurale 7 comune, conturându-se o arie demo8rafică culturală unitară, cu eleli8vistice, culturale şi tradiţii comune! 6n urma reor8anizării unităţilor administrative di&90(, cele cinci localităţi rurale ale depresiunii - comunele osteşti, Măldăreşti, Vaid"omşani şi :lătioara, s-au dezvoltat cacentre satelit ale Oraşului Horezu, e;istând o permanentăle8ătură administrativă şi culturală, favorizate fiind şi de distanţele foarte mici între ac1Horezu % osteşti5 )


4/23

In rastructură şi servicii disponibile

@oziţia localităţii în raport cu +A 0) şi +A 0 , importante căi rutiere de acce

e;istenţa unui patrimoniu $o8at de resurse turistice, a permis şi favorizat dezvoltinfrastructurii 8enerale, a infrastructurii specifice turismului şi a utilităţilor de $ază!

Infrastru tura !"n"ra#$ "%&st"nt$ 'n #( a#&tat"

-localitatea este traversată de DN 67 1Bm! Vâlcea % Horezu % "8! Jiu % Motru %+ro$eta "r! :everin3, importantă arteă rutieră care lea8ă două ma8istrale rutire europ= (& 1pct! de frontieră BO 7 2 % Halmeu % :atu Mare % lu# Aapoca % :i$iu

Vâlcea % @iteşti % Cucureşti3 şi = )9 1pct! de frontieră H 7 Bo % Oradea %@etroşani % "8! Jiu % raiova % alafat % pct! de frontieră BO 7 C>3D

- DN 65C1Horezu % Călceşti % raiova3D reţeaua de drumuri naţionale teritoriul administrativ totalizează 0


5/23

Patrimoniu naturalOraşul Horezu este situată într-o zonă depresionară, măr8inită de prelun8irile Munţilor

la nord şi de Mă8ura :lătioarei la sud, la o altitudine ce variază între ' . - . m! "eriadministrativ al oraşului, dispus în trepte de altitudine, se e;tinde spre nord până în creasta priMunţilor ăpăţâna, la altitudini ce depăşesc /... m 1Vf, 2rsu, /!&/',0 m3! =ste traversat, de la vest de pâraielele *uncavăţ, *uncăvecior, Bâmeşti, Horezu şi Cistricioara, toate cu direcţie de cula nord spre sud, reţea 4idro8rafică ce creează un relief de luncă, de terase şi de piemontane7interfluvii! Fona Horezu $eneficiază de condiţii naturale deose$it de favora$ile turismului, fiind avanta#ată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de e;ce

permite practicarea unor variate forme de turism

Resurse turistice legate de cadrul natural

)f(r*"#" +" r"#&"f su,*(ntan -& *(ntan , având ca suport o structură 8eolo8ică comple;ădispus în trepte dealtitudine, îm$o8ăţesc aspectul peisa8istic al zonei şi creează oportunităturismul de odi4nă şi recreereD

)+(*"n&u# s .&a, a*"na/a, 'n ar"a#u# Vf0 #u& R(*an , este o premisă favora$ilă pentrdezvoltarea sporturilor de iarnăD

)tras""#" r&n & a#"#(r ursur& +" a ", însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestierdeose$it de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a Ge


6/23

Patrimoniul cultural

Monumente cultural – istorice

Ansa*,#u# M$n$st&r&& Hur"2 1la '


7/23

-ar4itectură tradiţională % case vec4i cu pridvor, specifice zonei etno8rafice Oltenia de su$ Munte- costumul popular, fie în două culori, al$ şi ne8ru, asemănător zonei Măr8inimea :i$i

cel oltenesc, la care culoarea predominantă este roşuD- cusături, ţesături şi covoare olteneşti, meşteşu8uri cu o răspândire din ce în ce mai r

>aleria de artă, 8ăzduită de asa de ultură K onstantin Crâncoveanu , o colecţie muzeală ctradiţionale de ceramică, costum popular, o$iecte artizanale de lemn sau instrumente muzicaleD

- Manifestări etnofolclorice5 - "âr8ul ceramicii populare K ocoşul de Hurez 1prima dlunii iunie, Horezu3 este o manifestare destinată tuturor meşterilor olari din Bomânia, aflată LLLV -- Filele Oraşului Horezu % manifestare care prile#uieşte evenimente etnoculturale tradi


8/23

O erta de sporturi şi de petrecere a timpului liber

+iversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic e;istent pe teritoriul oraş

Horezu favorizează variate modalităţi de petrecere activă a timpului li$er, de odi4nă, de recşi de practicarea unor forme de turism specifice!

Tur&s* "tn( u#tura#0 aracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către activităţide artizanat specific românesc, precum olăritul, ţesăturile e;ecutate manual 1costum popcovoare olteneşti3, pictura reli8ioasă! *a Horezu se lucrează una dintre cele mai frumceramici din Bomânia, atât datorită formelor perfecte pe care le e;ecută olarii, cât şi a decofoarte delicat, o$iecte realizate pe de#a cunoscuta roată a olarului! Eiecare dintre fomodelate de olarii din Horezu, într-o cromatică $azată pe ocru, verde şi $run, aminteştceramica smălţuită, lucrată cu secole în urmă, de pe vremea lui onstantin Crâncoveanu 1sLVII % lea3! =;istenţa centrelor etnoculturale, păstrătoare a meşteşu8urilor populare tradiţiar4aice, unele cu valoare de unicat la nivel naţional şi european, susţine practicarea acestei fde turism!

Tur&s*u# u#tura#)r"#&!&(seste favorizat de o moştenire deose$it de $o8ată, ce înscriezona Horezu în cate8oria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc, fiind întrecunumăr de o$iective reli8ioase şi valoare, doar de nordul Moldovei - Cucovina! :unt păstraaceastă zonă a Olteniei de Aord, monumente istorice de valoare universală - Mănăstirea Humonument 2A=: O, precum şi un important tezaur de artă reli8ioasă! Horezu reprezintăimportant centru mona4al naţional şi contri$uie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortoromâneşti, la sud de arpaţi!

Tur&s* rura# -& a!r(tur&s*0 +ezvoltarea turismului rural în zona Horezu este susţinută dee;istenţa unor locuri în care o$iceiurile cunoscute de multe 8eneraţii, săr$ătorile strămoşemeşteşu8urile devenite artă, sunt la ele acasă! @romovarea turismului rural va asi8ura a

spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltare ec4ili$rată şi dura$ilă!Tur&s*u# +" sf r-&t +" s$ t$* n$ !e"-end 3 este o formă de turism din ce în ce mai

apreciată, locuitorii marilor centre ur$ane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în lnepoluate, departe de a8lomeraţia şi stresul marilor oraşe! propierea de municipiul BâmVâlcea, dar şi poziţia oraşului, pe +A 0) şi +A 0 , favorizează aflu;uri importante dinscapitala de #udeţ sau dinspre municipiul raiova! @racticarea acestei forme de turism, cadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul de su$ munte al Horezului, este din ce în ce ma

întâlnită!


9/23

Tur&s*u# +" tran2&tderivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională - DN ;< 1Bm! Vâlcea % Horezu % "8! Jiu % +ro$eta "r! :everin3, care face le8ătura întma8istrale rutiere europenee5 E 81 1Cucureşti % @iteşti % #$% &'lcea %:i$iu % lu# Aapoca % :atuMare % Halmeu7 punct de frontieră BO72 3 şi E % Cucureş % raiova % Dro*eta (r% Se+erin % "imişoara % Moraviţa pct! de frontieră BO7 N23! @rezenumeroase o$iective turistice de interes cultural, istoric, etno8rafic, reli8ios sau natural în înzonă de nord a Olteniei, face ca traseul +A 0) să atra8ă anual zeci de mii de turuişti româstrăini!

Tur&s*u# *(ntan0 6n perspectivă, Horezu poate deveni un pol important al turismulmontan, atât datorită e;istenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate, din Munţii ăpăce pornesc din satele 2rşani, "ănăseşti, Ifrimeşti sau Bomanii de :us, pe interfluvii sau drumurile forestiere ce însoţesc prinncipalele pâraie din zonă, dar şi datorită potenţialului scal Munţilor ăpăţâna 1izvoarele *uncavăţului7Vf! 2rşani, zona Vf! lui Boman3! 6n pturismul montan nu reprezintă o formă de turism prioritară, dar odată cu o$ţinerea statutulstaţiune turistică a oraşului Horezu vor apărea noi oportunităţi pentru dezvoltarea şi rea$ilinfrastructurii turistice, în principal de acces, cât şi pentru pentru sporturile de iarnă!

Tur&s*u# +" afa "r&este o formă de turism ce înre8istrează la nivel naţional o dinamicăaccentuată, ca urmare a intensificării relaţiilor economice! 6n perspectivă, în zona Hore poate promova turismul de con8rese şi reuniuni, cu condiţia realizării de amena#ări tuspecifice 1structuri de cazare cu 8rad ridicat de confort, structuri de alimentaţie, săconferinţe3!

Tur&s*u# "ntru s (rtur& "%tr"*" , o formă de turism cu adres$ilitate preponderentă cătretânăra 8eneraţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în Bomânia! Fona oferă suportul ne

pentru parapantă, cicloturism, snoG$oard, motocross, deltaplan! 6n vara anului /.. desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul BO, finalizat cu o festivitate de prem pentru câşti8ători! cesta este un început şi pentru alte tipuri de ve4icule!

Man&f"st$r" tra+&9&(na#" u#tura#"locale, K ocoşul de Hurez şi KFilele oraşuluiHorezu sunt un prile# de întâlnire a fiilor satului, de sta$ilirea de contacte umane între loşi oaspeţi, între cei plecaţi în alte localităţi şi cei rămaşi, între reprezentanţii administraţiei lşi diverse personalităţi invitate, iar pentru locuitorii oraşului un prile# de valorificare a resu

locale, de petrecere a timpului li$er sau de rela;are


10/23

O erta de cazare

:ituaţia comparativă a capacităţilor de cazare 1pe tipuri de unităţi3 în perioada /.&&-/.&

Tipuri destructuri deprimireturistica

Judete Localitati

AniAnul2 !!

Anul2 !2

Anul2 !"

Anul2 !#

UM$ LocuriLocuri Locuri Locuri Locuri

Total %alcea &RAS'&RE(U //? /9? ?.) ?(0

'oteluri %alcea &RAS'&RE(U . . . .Pensiunituristice %alcea

&RAS'&RE(U 9& & & & ) &)'

Pensiunia)roturistice %alcea

&RAS'&RE(U &. &. (

&99( - /.& IA:"I"2"2* A "IOA * += :" "I:"I

6n anul &9(9 în zona cultural % istorică a Oraşului Horezu e;istau doar / unităţi de cazare cla1Hanul "uristic Horezu şi omple;ul "uristic ? :te#ari3 cu un număr total de &/' de locuri! 6n an/.&&, numărul de unităţi a fost de //?,iar în anul /.&' numărul de unită i a#un8e la ?(0!ț

:e o$servă că în perioada /.&&-/.&' ,pensiunile turistice sunt cele care au crescut ca număr,în an/.&& e;istau 9& de pensiuni turistice,iar în anul /.&' au a#uns la &')!


11/23

Pr(*( ar"a a t& &t$9&& tur&st& " "ntru Sta9&un"a tur&st& $ H(r"2uurmăreşte în primul rândrecâşti8area pieţelor pierdute după anul &9(9, concomitent cu pătrunderea pe noi pieţe turis

cest o$iectiv 8eneral este susţinut de alte o$iective specifice precum5 crearea notorie produsului turistic Horezu, atra8erea de noi se8mente de turişti şi fidelizarea celor actuale!

ctivitatea de promovare se $azează pe un mesa# care pune accentul, în principal,ori8inalitatea artei şi tradiţiei populare şi pe sim$olurile zonei 1 entrul de ceramică Horezu, "âceramicii populare K ocoşul de Hurez , alte manifestări etno-folclorice tradiţionale3!

O prim pas de promovare a reprezentat-o conceperea unui site propriu, dat fiind faptulaceastă modalitate neG-media este din ce în ce mai utilizată! stfel, sociaţia "in=co rt Horezrealizat site-ul???0.(r"2u(n#&n"0r( unde sunt prezentate informaţii despre oraş, oferta de cazareevenimentele locale, turism şi o ru$rică destinată special sim$olului oraşului,Coco,ul de Hurez!

O$iectivul principal a fost mediatizarea potenţialului turistic pe care îl are oraşul şi informdespre mana8ement-ul său! :ite-ul se adresează tuturor cate8oriilor de vârstă, din oraş şi întrea8a lume, în special persoanelor pasionate de cultură, turism, călătorii şi nu numai! asemenea oferă multe informaţii de interes pu$lic pentru locuitorii oraşului! ceştia pot acclin


12/23

Evaluarea o ertei actuale probleme!dis uncţionalităţi

Oraşul Horezu dispune de un potenţial turistic, natural şi antropic, deose$it de valorrecunoscut la nivel naţional şi european! cest potenţial tre$uie însă pus în valoare, iar penaceasta sunt necesare investiţii care să creeze condiţiile necesare desfăşurării unei activ profita$ile!@rintre pro$lemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără5

-starea te4nică actuală sau lipsa unor utilităţi te4nico-edilitare de $ază, a$solut neces pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii de turism în localitateD starea necorespunzătoainfrastructurii de acces spre o$iectivele turisticeD structuri turistice de cazare şi a8rement p

diversificateD-lipsa unor amena#ări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitarea o$iective

turisticeD-servicii turistice insuficiente şi parţial corespunzătoare din punct de vedere calitativ

principal lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor, modalităţi de petrecere a timpului li$-sla$a diversificare în ceea ce priveşte distri$uţia produsului turistic HorezuD-lipsa cola$orărilor cu a8enţiile de turism, care să includă Horezu în pro8ramele lorD- ine;istenţa unei a8enţii de turism care să promoveze oferta turistică a oraşuluiD-lipsa activităţilor de mar


13/23

"#"$I%" CERERII

Orice produs turistic operează pe o piaţă lar8ă, dar nu poate satisface toţi consumato

ceştia sunt prea numeroşi, prea dispersaţi în spaţiu şi prea diferiţi în privinţa cerinţelornevoilor! +iversitatea formelor de turism practica$ile, 8enerate de oferta turistică, atra8e multvariate cate8orii de turişti! @entru identificarea se8mentelor de turişti pentru oraşul Horezu auluate în calcul criterii de se8mentare precum localizarea 8eo8rafică, caracteristici demo8rafic psi4o-8rafice!

:e8mentarea pieţei după#( a#&2ar"a !"(!raf& $ a#ută la determinarea razei de atracţieturistică a :taţiunii turistice Horezu, flu;ul de turişti putând fi atras din perimetrul naţional, loca

re8ional sau de pe pieţele e;terne!6n afara turiştilor români interesaţi de valorile turistice ale oraşului Horezu, se număr

turiştii străini care asi8ură le8ături cu pieţe e;terne puternice din punct de vedere turistic cum ar-Eranţa % turiştii francezi sunt atraşi de o$iectele de artizanat! *e8ăturile dintre şi ace

ţară s-au format c4iar după revoluţia din &9(9, când comune şi sate din împre#urimi s-au înfrăun localităţi din Eranţa!

->ermania % datorită interesului manifestat de turiştii 8ermani pentru o$iectele ceramică! @entru turistul 8erman o vizită în Bomânia poate reprezenta şi o întoarcere la ori8itradiţie!


14/23

Cererea turistică &nregistrată &n oraşul 'orezu

AII Ar! turişti 6nnoptări 7 an +urata medie a se#urului"otal Bomâni :trăini "otal Bomâni :trăini "otal Bomâni :trăini

/.&& /'/0 &((' '/ ?0' /90. 0( &, &, ) &,/0/.&/ ?).( &9() &)/& ' .. /&? /?0 &,/& &,.) &,?)/.&? ?) ( / ?) &//& ' 9 /'./ /& ) &,/& .,9 &,))/.&' 0// ?.&. /0&/ )0'( ?)' //)' &,?0 &,)9 .,()

Sursa: NSS

nalizând circula ia turistică în perioada /.&&-/.&', se constată următoarele5ț-numărul turi tilor româniPstrăini ce au vizitat ora ul Horezu înre8istrează un treș ș

ascendent, în anul /.&& au fost înre8istra i /'/0 turi ti româniPstrăini,iar în /.&' s-au înre8istraț ș0//D cei mai mul i dintre ace tia au fost româniț ș

-în ceea ce prive te numarul de înnoptări,se o$servă un trend ascendent în /.&' a#un8andșse la o valoare aproape du$lă fa ă de anul /.&& 1în anul /.&& s-au înre8istrat ?0' înnoptărițturi tilor romăniPstrăini,iar în anul /.&' s-au înre8istrat )0'( înnoptări ale turi tilor ș șromăniPstrăini3

-durata medie a se#urului variază5 - pentru turi tii româniPstrăini aceasta descre te,înre8istrănd în anul /.&& o valoaș ș

de &, ,până în anul /.&' a#un8ând la &,?0

-pentru turi ti români, are o valoare minimă de .,9 în anul /.&?,în /.&' crescândș până la &,)9

-în cazul turi tilor străini,în anul /.&? înre8istrează o valoare ma;imă de &,)),pânșîn /.&' scăzând până la .,()

CO(PE)I*I" +I )E#,I#*E$E PIE*EI


15/23

6n oraşul Horezu, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice prezenaici, este favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre care principalele sunt turismcultural-reli8ios şi turismul etnocultural!

+in acest punct de vedere, principalele zone cu care Horezu intră în competiţie sunzonele cu ofertă similară din re8iunea învecinată oraşului! ici se includ centre etno8rafice, cenfolclorice, sate turistice, zone de artă şi ar4itectură populară, precum şi comple;e monastice d #udeţele Vâlcea, >or# şi r8eş, #udeţe ce fac parte din frumoasa zonă turistică KOltenia deMunte !

Fonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin comple;, unele dintrzone fiind $o8ate atât în centre etno8rafice şi centre folclorice, cât şi în ansam$luri monasti=ste cazul zonei Muscelelor r8eşului, care 8rupează cele mai multe centre etno8rafice

mânăstiri dintre toate zonele mari concurente!

,I"-#O.)IC +I RECO("#,/RI PE#)R0"0)ORI)")E" P01$IC/ $OC"$/ +I "-E#*IIECO#O(ICI ,I# )0RI.(

+in analiza prezentată reiese că Oraşul Horezu $eneficiază de un potenţial turistic valoşi de numeroase oportunităţi, astfel încât turismul să devină în perspectivă activitatea econom principală a localităţii! +e altfel, noul statul de Ksta9&un" tur&st& $ o$li8ă autorităţile locale laela$orarea unei strate8ii care să spri#ine o activitate turistică modernă, în concordanţă cu princidezvoltării dura$ile, iar a8enţii economici din turism tre$uie să opteze pentru servicii de cea $ună calitate, la nivelul unui turism competitiv pe plan naţional, dar şi european! ceste aspsunt esenţiale pentru recâşti8area pieţei e;istente la nivelul anului &9(9 şi poziţionarea oferlocale la nivelul concurenţei!

R" (*an+$r& "ntru aut(r&tat"a #( a#$

⇒ @rin @lanul de 2r$anism al localităţii, în capitolul de @ropuneri de dezvoltare 7 @de re8lementări, turismul tre$uie inclus ca o activitate principală, având în vedere noul statuKstaţiune turistică , care prin definiţe, conform le8ii, reprezintă localitatea sau .arte a uneilocalităţi cu /uncţii turistice s.eci/ice0 n care acti+ităţile econo$ice susţin e clusi+ realizare .rodusului turistic0 care dis.une de resurse turistice naturale ,i antro.ice deli$itată .e *azadocu$entaţiilor de a$ena are a teritoriului ,i de ur*anis$Q !


16/23

⇒ 6n cadrul aparatului propriu al @rimăriei este necesar a fi înfiinţat un De.arta$ent .entru (uris$ , a cărui activitate tre$uie să se a;eze pe or8anizarea activităţii turistice locale şiconsultanţă pentru a8enţii din turism! @rimăria, prin an8a#aţii +epartamentului pentru "urismun rol determinant în consilierea proprietarilor de 8ospodării cu un standard corespunzătorscopul clasificării acestora ca pensiuni turistice! :timularea e;tinderii reţelei de pensiuni turist poate fi realizată de autoritatea locală prin acordarea, prin Hotărâre de onsiliu, de facilităţi scutiri de ta;e pentru perioade determinate, prin promovarea 8ratuită a acestora pe site-ul primăsau prin invitarea în vederea participării la diverse târ8uri şi manifestări or8anizate de primărie

⇒ @entru atra8erea unui număr crescut de turişti este $inevenită or8anizarea

evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în mediasite-ul primăriei sau prin trimiterea către marile a8enţii de turism, am$asade, asociaţii profesiointeresate, administraţii centrale şi locale!

⇒ 6n perspectiva diversificării activităţilor de turism în :taţiunea turistică Horez@rimăria va tre$ui să faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unui 4otel cu superior de confort 1camere de ? şi ' stele3, cu o capacitate de circa ). locuri, dotat cu sală conferinţe utilată cu aparatură modernă!

⇒ @rin an8a#aţii asei de cultură K -tin Crâncoveanu şi cu spri#inul profesorilmuzică tre$uie reînviată viaţa culturală e;istentă înainte de anul &9(9, şi anume5 reînfiinţaec4ipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunii corale şi or8anizarea de manifesculturale 7 concursuri la nivel local, re8ional sau naţional!


17/23

Recomand*ri pentru a)en+ii din turism

- alitatea serviciilor oferite turiştilor tre$uie să fie o preocupare permanen pentru toţi a8enţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţ

- alificarea şi formarea profesională permanentă a an8a#aţilor din turism eso 8aranţie pentru o afacere profita$ilă şi nu tre$uie privită ca pe o c4eltuială, ci ca peinvestiţie pe termen lun8!

-+iversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piarealizate în decursul anilor de către IA +", este una din motivaţiile importante în ale8erunei destinaţii, de aceea tre$uie să i se acorde atenţia cuvenită!

- vând în vedere ca a8rementul este deficitar în oferta turistică de servicii

oraşului este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate!- @entru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu meşterii o

în principal pentru or8anizarea unor cursuri de olărit, în cadrul cărora turiştii interesaţi lua lecţii, contra cost, de la meşterii olariD ar putea deveni o afacere profita$ilă pentru a parteneri!


18/23

CIC*IO>B EI=

&! 4ttp577GGG!infotravelromania!ro74orezu!4tml /! 4ttp577statistici!insse!ro7s4op7 ?! 4ttp577fpdl!ro7ro7pro#ects!p4pRdoSon8oin8TnationalT4orezuTmicroTre8ion '! 4ttp577GGG!4orezuonline!ro7&.97.7en7proiectU/.patrimoniu!4tml

izarede 1ştrade mulfualei promcaredeserturiştvacan popurezid posi$ampl

fi îlân8ăfot$adinsp

ampte#a

http://www.infotravelromania.ro/horezu.htmlhttp://statistici.insse.ro/shop/http://fpdl.ro/ro/projects.php?do=ongoing_national_horezu_micro_regionhttp://www.horezuonline.ro/109/0/en/proiect%20patrimoniu.htmlhttp://www.infotravelromania.ro/horezu.htmlhttp://statistici.insse.ro/shop/http://fpdl.ro/ro/projects.php?do=ongoing_national_horezu_micro_regionhttp://www.horezuonline.ro/109/0/en/proiect%20patrimoniu.html


19/23

carea periovacanvară,elevituturturist pleacoraşuMun

ăpăfăcâncu marc1tras % vaVf! interstrase"ănăBotu2rşaninterstraseIfrim

@iscMă8u+o$r@etrinterstrase


20/23

Bom

ValeaVf!

l$ălă$u

Vălerea

interstrase&.D

HoreIfriminteretrasecondo$li8 pentrstatusta9&

tur&s

izarea

ăpătrase

marcafişaîntr-uamplloc v


21/23

area,intră pe + pano persoKS(( # H #alătuoraşu


22/23


23/23

Documents

Horezu Word