ANUL IV. -- No. 916or

10 RANI EXEMPIARUL

1_A_PA..1R= ir TO.A.= zii

DUMINICA, 22 IUNIU 1880.

A.BONAMENTUL :In Cptk1 : 1 an 30 let, 6 hull 15 lei, 3 lunY 8 ler.Iii Districte: 1 an 36 let, 6 lent 18 ler, 3 Ind 10 ler.In Streinitate: 1 an 48 leY, 6 lunt24 lei, 3 lunY 12 leY,

Director: D. AUG. LAURIAN.

Pentru Abonamente, Anunciuri I Reclame a se adressa:In Romania: La administrafiune, Tipografia St. Mihalescu la correspondenth liarulu din judete.In Franeia: La Societe Haves, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertisiqg Agency, 130-140 Fleet Street, London.In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curter RomAne, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu

Schalek I, Wollzeile 12, Wien.In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen,

Hamburg.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Bruxelles, 30 !until..Moniteur Beige" constata definitive ruptura

a relatiunilor diplomatice dintre Belgia si Va-,tican.

ziar incepe publicarea de acte clink»matice, in earl ministrul Frére-Orban semnaleazarepresalif neaphrate impotriva cleruluY, daca vamat continua agite in contra Statului. Ultimadepesa a lui Frre Orban, care notifica ruptura

care nu s'a publicat inca, va provoca o sen-tatiune nespus de mare, si judecand dupa ma-terialul esit deja la iveala, va compromite gro-

papatarzaY

Paris, 29 [unit].Trei intruniri a comisiumn velar(' amnestie

din senat an remas Omit acum faith, Mel unresultat. Astazi se va alege raportorul. Desba-terile vor incepe lunY. Resultatul devine din coin ce maT indoios. LogitimitiY sunt cu desavirsirein contra amnestiet, Bonapartkttii numai in parte.Lengle: a propus un non amandament, ea sit, nufie .amnestiati dead condamnAil politici si foradft: aceea ea dreptul de amnestie sii fie marginitnumai la doue luni. Probabil, çä aceasta prop-mire va intruni majoritatea voturilor. '

A-seara intreaga societate inalta, intro alti f,mcnrnrii familiei de Orleans, apot Broglie, Mun,s. c..I. aa mers la capela iesuitica. Tinsmith! lorhichideati cu stradele din jur. Un pa-ter iesuit rosti un discurs de despartire. Dupaserviciul divin, lumea se duse in incaperile rna-nastiTei, ea idea' iea remas bun de la ealugarLMai tarziti se adunaril inaintea easel o multimedo amid side filmic' aT lostritilor. Pe la weeceasurf se inNipril duot comisah ett esarpa na-

- i()nal si citira superiorului ordinal prefectalut,de a inchide capela. Ministrul de thaw' Union!,care era tocinaI de fata, protesta. Comisarulreferi la ordinul sea. Jasuitii i[ItrI iii lt[ ee-misar daca pot duce aiurea sacramental ; conn-sarul le respunse, ett nu este imputernicit a le

dupa care s'a pus pea:WI pe usa prin-eipala si pe cea dinlauntru, si s'a redaetat unpretocol un protest.

' Priatul Napoleon infiiintr.tazd tin ziar de celeea un sou (5 parale), print' o societate ca 3 00de actiunf, actiunea 1,000 de franci. 200 ail lams'aa iscJit deja.

Scutari, 29, Ionia.1,a 2G patru tot" de Albanezi aO ocupat, subt

comanda lui liadji-Meliemed din Dulcigno si a lullifusaga Socoli din Scutari, dealurile de la Mu-sura, Gorana i Kruta. Liga a chemat subt ar-ine alte 6000 de ()merit,. ea sa apere granitele.Ali Bey din Gusinje provoacti pe Alba nezt. sit a-tace pe Muntenegreni, promitandu-le sprijinul lor.Se asteapta intariri din Mathi si Dibra, Tirana

Elliassan. Prenc Bib Dada iii Budd bey aperatusi 'of 5000 oameni., Asta-zi an plecat dot de-lettf de-al Ligel la Durazzo i Kavais, caCdatita ;data% Conninicatia intre A ntivari si Sowtari e rupta. Dazartli din Dulcigno e

Londra, 30 Ionia.Trupe iregulare chineze aa ocupat orasul ru-

Benz Kuldja.

Praga, 30 lanai.Pokrok" provoaca pc deputatii Celli, sa, decla-

re in Camera provinciala, cu ocasia desbatereinouel intoemirt a intrebutintarei limbelor, ea a-aceastä intocinire nu a adus dupa sine de locegala indreptatire a Cehilor ea Nenqh , si caCelli): nu vor ti papa cand limba lornu va (1rY ni in Bohemia MIA,

Serviciul telegrafic al gRominiei Mere»2 Ittlie - 4 ore seara

Londra, 2 lulid.D. Gladstone a presintat ierl Camel coma-

nelor resolutiune, care autorisa pe membril a-celei Camere de a inlocui juramntul printr'odeelaratiune de fidelitate.

Resolutiunea d-lul Gladstone a fast adoptataen maioritate de 54 voturf.

Paris, 2 lulie.Se telegratieazil din Constantipole:.Intr'un consilifi de minkitri, tinut la Poarta,

Inaioritatea s'a pronuntat in favoa-

011.111111111.

rea resistentet la hotaririle conferint-t de laBerlin.

La Stambul, se inroleaza voluntari cu activi-tate "si in public.

I lavas,

A se vedea ultime geld pe pagina III.

Bucureti, 21 Iuniti.-Conferenta de la Berlin si-a terminat

lucrarile sate; actul final este subscrisde plenipotentiari i decisiunea privitoa-re la granitele Greciei va ti impartasitäguvernultil turcesc i celui grecesc, prino non. colectivä.

Care este intregul euprins al decisiuniiEurope" in privinta neintelegerilor turco-grece, ria scim inca, cad, pina acum, te-legraful nu ne-a adus de cat vest pro-babile dar nu sigure. Cari vor fi mijloacelede esecutare a sententii eurdpene, si matputin scim. Ceea ce se afirma insä, este

nici o putere n'are mandatul de a a-duce la indeplinire resolutiunea conferin-

ba inca toate s'an ferit chiar de a-sa ,sa se inteleaga, ca ar primi un ase-mime" mandat.

Ce se va intimpla aeum, (And lucruleste sfarsit pe hartiä ? Intra-va Grecia in-data si linistit in stapanirea teritoriuluifixat de conferinta ? intimpina-vadinsa o resistenta serioasa, care ar za-darnici hotarirea plen ipotentiarilo rBerlin si aspiratiunile sale ?

Sunt multe cestiuni, ce se put puneaceasta ocasiune.

Not, de la inceput, am manifestat pu-tina incredere in lucrarea conferintel, care

Meld sa ne aducem aminte despresterpele silinte facute, acum patru aril, laConstantinopol. si de tristele layman aleacelor Siliflt0. Malt ne Lenient j acumsd nu se inceapa un alt act al drameiOrientale, care sa se termine cu o pa-guba .mal mare pentru Turcia i eu un cattig mail rotund pentru Austria.

sa nu intram insa prea Inuit in Coll-jecturi.

Dupa cum start asta-zi lucrurile, in pe-ninsula balcanica, se pare cert, ett nu lesneintra-va Grecia in stapanirea pamntuluihotarit de conferinta. Albanezil sunt re-voltati in contra nedreptath din sententaEurope!, care dispone despotic de tara lor,si par decisi apera ou disperare fie-care pallet's din pamentul patrier. ChiarTurcia daca este adeverata telegrama demai sus - este anta d'a se impotrivila decisiunea conferintei. Ea ar fi respun-lend, prin a contesta conferintei dreptulde a hotari definitiv, i prin a amintiEurope", cd clauze clare din tractatul dela Berlin, cart cer derimarea fortaretelor depe malul Dunaril, cat si dreptul sett de aintari CU armata; Balcanii, i altele, ag re-mas o litera moarta, la care Europa nidinu se mall gandesce.

De sigur dar, dupa aceste senme, ea sun-ten] tproape de un conflict sängeros, maiantain intre Greet i Albanezi, pe urmapoate nitre mai multi din peninsula bal-canied. Turcia nu vrea sa piara mortä-ciune, ci, dacal este scris sa cadd, voiescea cadea cu amide in mana.

Viitorul pare posomorit ; il privim entemere.

Mult li eSte necaZ roVo profeso-ri ; necaz mare, mai ales de (And o parte

s'au apucat sä fatal politica.si inca politica contra rosilor.

H.

in

ANUNCIURILE:Linia de 35 milimetre pe pagina IV-a 35 bani.Reclame pe pagina III-a 1. Led.

II-a . . . 2Epistole nefrancate se refusa

Articolif nepublicati nu se inapoOtzii.Pentru rubrica: Insertif si reclame, redactiunea

nu e responsabila.

Prim-Redactor: STEP, O. MICHAILESOII.

Noi, nu ne miram de aeest necaz, dinpotriva, recunoascem ca el este forte ti-reSc. 'Desmatatil si ignorantii marelui par-tid i pierd pe fie-care zi ereditul, do-bandit prin amagirea multimei, de andprofesoril att luat condeiul in mana spre

infatisa in toata urata lor goliciune.-0 ! daca ar putea c'o mama sa strengade gat pe toti aceia call le rup masca!§i necazul lor este cu atat inaï mare, cucat ved, ea in contra lor s ridica ele-mentul cult al natiunii, elementul ce nulesne se poate intimida or! sdrobi.

*

Mai toti profesorii simpatisati odata curosh. Pe vremea aceea rosii nu'si dasearama pe fata. Ef isbutise, prin progra-mele lor pompoase, prin discursuri mes-tesugite, prin agitatiuni in cari vibrancuvinte, de patriotism si de libertate, saamagiasca multä lume, infatisandu-se caun partid national si de progres. Profe-soril, ea si o mare parte a torii, luasede ()amen' cu bunä credinta si, dorind

vada cat ma," curand realisandu-si pro-grama, td ajutara de a se ridica la guvern.

Cate .ilusiuni flirt pierdute !Pe fie-ce zi, de cand ad remas deplin

stapani pe guvern, el par-ca n'ag avutalta tinta, de eat sit dovedeasca tern, eatde inult s'a inselat dinsa, (And i-a creptpe cuvnt. Asa de fail rusine s'an purtat,in cat nu sell ce sil mai credi: amici ainationalitatil romane sunt conductoriiacestui partid sail inimicii sol cei maipericulosl ? oameni de progres sunt densiiorr niste ruinatori inepti?

,

Strabunii nostril, Romanii, represintaupa faints cu done fete : una palida, sbar-eita, btrana, infatisand trecutul ; altarumen* plina de tineretd, infatisand vii-torul. Tot cam asa se poate figuramarele partid. Alt obraz are cand nu seafla la guvern : Miami protestarile celemai inflacarate de patriotism, amorul celmaí mare pentru cultura si inavutireanatiunii, critica cea mai severa a actelorcolor de la canna, liberali in tot intele-sul euvintukh i progresist nationall.

totul altfel insa cand ajunge la gu-Vern : atunci tavalirea intereselor terii lapicioarele strainilor, uitarea cu totul deasedemintele de cultura, nepricepere de adestepta puterile economice ale tare", 1)a -

jocorirea libertatii prin falsificarea repre-sentantiunilor comunall, judetene, natio-nale.

Cum sa nu te ridici in cOntra untilast-fel de partid, al Minn sänge este co-rapt de minciuna ?

De aceea vedem astazi, ca mal toateacele elemente sanatoase, cari n'an tre-buinta de ocrotirea guvernului spre a till.,nici nu se speria de prigonirile carmuirii,se ridica in contra partidului, care a a-magit tara prin fagadueli neindeplinite,care si-a mintit programa, facnd togmaicontrariul color declarate terii, care im-pinge Romania la descompunerea morala

materialä.Intre aceia, al caror glas se aude mai

departe, sunt profesoril. De aceea uracumplita in contra lor.

Dascalii sa'si (Ante de scoala ; ce facpolitica ?" an inceput sa strige de neeazeaprarii marelui partid, i daca n'ar fi olege, care sa ,asigure positiunea profeso-rului, ai vedea cum ti i-ar iiis mtura

cei co au euraginl, la IaSi si la Mien-

rest, sa le stoma adeverul in fata, si i-arinlocui eu licentiati de la beuturile spir-toase, ori ou specialist de cafenea...

Mult bine le-ar parea rosilor, cand oa-menu', cart, prin cultura, an dobandit ospecialitate, n'ar face de loc politica. A-Lund campul ar remanea pe deplin inmainele lor, si nimic nu le-ar mal tul-bura apetiturile cele devoratoare. Ce rainde fericire s'ar deschide pentru ignorantarosia, cand profesorul, advocatul, medicul,inginerul, industrialul, architectul, comer-ciantul, etc., si-ar cauta puma" de spe-cialitatea lor si nu s'ar preocupa de locde interesele publice !

Acest dor insä nu li sa va indeplini.Tara a inceput sil simta ca numai cel

earl att cultura el pot fi folositori. Dacavor tacea acestia, dine va dicuta intere-sele ? cino va lumina natiuneaasupra adeveratelor sale foloase?

Poate fi placutd rosilor ainutirea oa-menilor eu specialitati, dar o asemineaamutire ar fi funestdtril. Cetatianul culte dator sa intre in arena, spre servitara. daca este eineva, care ar trebuisa taca i sa asculte reverentios, estemultimea ignoranta, pe care se reazimaagitatoril rash, spre a ajunge la carma Sia se mantinea acolo.

*

Politica, in intelesul modern al cuven-Odin, este o sciinta encielopedica, consti-tuita prin contingentul tutulor sciintelor.Tot ce intereseaza statul, este o problemaa politicei si cum interesele until statsunt multe si felurite, intinse si variItrebuesc sa fie si eunoscintele celui cejoaca un rol politic.

Numai la no" se vd oameni de stat,lipsitl de cultura. In lumea civilisatil, cineeste cu mai intinse cunoscinte, acela e

capabil de guvernamint.Rosh insa, se vede ea nici n'ag gan-

dit la acest adevör, si chiar daca arti gandit, eu greg l'ar fi inteles, cad esedin sfera puteril lor cugetatoare. i do-vada ca ese, e pisma i necazul ce'l adpe profesori i pe ori-ce om cult, careavend sirrqul valorn sale, nu se injosescea cers,i protectiunea lor spre a trai.

Aceasta pisma se manifestO chiar insinul partidului. Ruginitilor, al caror titlue ca ad purtat cocarda in palaria la 1848,li este necaz pe ori-ce tiner ma," lustruit.Unul din membrit eel influent" ni acestuipartid ne vorbea in zilele trecute, cumahnire, despre invidia i exclusivismulignorantilor btrani, si ne arata lupta ce,in deosebite imprejurari, ail trebuit sa

pand a'i ma" Rummest eniiesi aduc aminte, cu cata pisma ton Mat ea,acum patru ani, d. Serurie candidaturad-lth Eugenin Statesen, la Camera, sprea nu mai fi nevoid sa zugravim noi simtimintele caprarilor rosii cilia] in contra pu-

oamenl de valoarea din partidul lor.ii cum n'o sa ureasea aceste carica-

turi pe profeSorii, earl le privesc cu dis-pret, i earl se muncesc spre a da teriio generatiune niai eu minte i mai in-telegatoare de trebuintele statului, decatzapacitii, car" &spun astazi de MoleRomanic)?

CRONICA ZILEIDelegate din. Bucuretí pentru

consiliul general de instructjune sunt d-nii E.Severin, profesor la facultatea de medicina, Ep.

'

, ):1 .

.

: -:;'.

rnrf

r'ON

r

.

lohi I

. .

Acerasi

desavirsire

.

iuchis.

oticialli.

minietrilor

tei,

sag

din

ne,a

a'0

.

m

-

a'a

-Cu

pe

.

;

trial

domoli.

a..

.4,11) ,,Jk4

'ail 4,4

"*

I

, 3

' 31 ,

uit'...

. .

a-urprAT fr"

Z

Vtirktr 1 iv',

l'

1lmo./Lt..

I I

. iU (1

"1C f

i

n wy7P-abalitnagallf.PTAMMIR

A

,,,...ti...,

.,,

.:-

: i ni9.14,

'

1f

JUJJe. ,

si*

, 1,, ',limb', J 'III

i 'I

'

'

higadui,

si

fr

"sa

multumit,T,

6

-

-,

cd

,

eu

- '

61

.

,

i

tinilor

1

*MD,

si

si

* *

sa'í

;i

§i

* *

a';i

*

sustina,

1.li=1111INIMaGi

.. . . .

au

. ROMANIA LIBERA

Francudi, prof. la litere sila drept.

N. Crutunescu, prof.

In .ziva de 17 Iunie curent d. George C. Le-

onida a sustinut tesa de lice*: Despre Adop-tiune", ear d. Duiliu Zamfirescu tesa sa despreefectele mandatului in privinta ter tielor per-soane."

D-lor an sustinut cu succes aceste tese indestul de grele, indestul de delicate.

Felicitam pe acest! tined si le uram succesin calea ce an apucat.

Ieri pe la 0 ore d. am. ,un servitor din caleaMosilor s'a spanzurat de podul grajdului.

Un dor pe care nu sid putea implini, se zicea fi fost motivul acestei sinucideri Basest.

Azi si maine, cele din urma, representatiuniale lui Blondin, in gradina Cismigiu.

Societatea Universitarit Unirea", va da Lun23 Iunie 1880, 8 ore seara, o §edintit literarain folosul incendiatilor din Focsani.

Strigoiul, poesie de Al. Sicheanu, declamatade D. C. Nottara

Rdpirea Bucovinei, disertatiune istorica tinutade d. C. C. Dobrescu.

Sedinta se va tine in amfitreatru cel mare dela drept (Palatal Universitatii).

Comitetul societatel si indeplineste o sacradatorie apeland la toll bunii romani de a ineu-ragia prin presenta lor aceasta intreprin-dere a tinerimel universitare.

Intrarea I len.NB. Biletele se pot lua 'de la membril Socie-

tatei sail in seara de sedinta la Universitate.

IMPARTIREA PREMIILORla devil i elevele Conservatoridui.-

Sala Ateneului a fost ieri localul in care s'afacut distributiunea premiilor la elevii si elevelescoaleT de musica si declamatiune din Bucuresti,orole 1 -4 d. am.

Afluenta a fost asa de mare, Meat in jumta-tea dreapta a salel se formasera i printre bawdsiruri compacte ; atmosfera inchisa de cele patruziduri era asa de calda, ineat, cu tot mentalprodus de eventaliile sexului frumos si de pa

eclat urat, a trebuit sa faeern baie ru-seasca.

Partea cea mal mare a auditoriulub era compusadin fiice de ale Eva aceste preotese' eleusiniceale misterelor existentel, a caror floare, atat dedelicate, i pläpancli, se incovoae si se culca lapamnt la o singur picatura din roua ce cadeasuprit-i.

Adunarea avea dari Mai Inuit un aspect gra-tios decat imposant.

Solemnitatea a inceput pintr'un discurs al d-luiStancescu, discurs bine simtit, prin care a ara-tat starea actual& a scoalei de musica i deelit!'matiune. D-sa a spus ca Conservatoriul, ea toateinstitutiunile nu togmaT coda, nu corespunde pedeplin tuturor asteptarilor, dar ca cu timpul vacorespunde.

De ce sa nu speram, cand lumea are trebu-inta de speranta tot asa ca si de lumina ?

D. V. Al. Urechia, delegatul ministerului, a-eel barbat distins si plin de sentimente nationalisi patrietice, care acum 20 de ani a inflintatscoala de musica si declamatiune din Iasi, arspuns d-lui Stancescu in niste termeni foartesimpatici pentru directorul i profesorii Conser-vatoriului.

La 2 ore ad inceput a se esecuta piesele dinprograma pe care am dat'o deja lectorilor nostri.

Vom releva pe aceia din elevi carT au pro-dus mat mare impresie asupra publiculuf ascul-tator, pastrand ordinea programa

In Are Maria, de Cherubini, d-ra Maria Zaha-ropolu a fost atat de pioasa, vocea-i plina de a-

tata dulceata si simpatie sfanta, in cat 'Area afi o Margareta inaintea altarului.

Dotat cu o voce puteruica si un timbru sonor,bine cultivate de scoala de musica, d. Dem. Po-povici a fost aproape admirat in o cabaletel .dinVesperile Sicitiane.

d. Gabrilescu a esecutat foarte bine o ro-manta din Aida, de Verdi.

Ceiilalti inca an escelat.Aplause sgomotoase si cate-odata frenetice an

chiamat de multe off la ramp, pe tineril artist!.Eata acum si lista tutulor premiantilor.

CLASA DE DECLAMATIUNE

(profesor St, . Velescu)

Anul I - Tragedie Premiul I, Aron Alexan-drina, al II, Cara George. Mentiune, Sontu A-

lexandru; Anul al II Comedie, - Premiul I Ra-sianu Demetru. al II, Bajescu Bianca, al HI, Bog-dan Ele nora, - Tragedie, Premiul II, :PopoviciDemetru ; Anul al III, Tragedie, - Premiul I, Stoe-neseu Teodor (Codrescu).

CLASA DE PRINCIPl ELEMETARE DE MUSICA

(Profesor Brdtianu)Anul I, Premiul I, Constantinescu Raluca, al II,Sivuleseu Maria, al II, Teodorini Maria, al Ill,Bratescu Efrosina. si Alexandrescu Aristide ;Anul II, Premiul II, Alexandrescu Atanasie.

CLASA DE ARMONIA

(Profesor, Ed, Vachmann).Anul I, Premiul I, Gabrielescu Gregore, al

Manoliu Demetru ; Anul II, Premiul I, Bar-canescu Constantin, si Daniileseu Smaranda alII, Daniileseu Elena, al II. Tanaseseu Leonida.Mentiune, Marcovici Maria.

SECTIUNEA DE CONTRA PUNCT,

Premiul II, Dimitrescu Constantin, al iII, Mu-cmr I. George.

CLASA DE CANT

(Profesvr, Stefdnesco)

Anul I, Premiul I, Gabrieleseu Grigoriu ; A-nul al II, Premiul I, Popovici Demetru.

CLASA DE FL A UT.

(Profesor L. de :SoSardis)

Sectiunea I, anul al 1FF, Premiul \ ideseuloan. Sectia II, Bagav Android.

Anul al II, Premiul I, Constant tad., Nicolae.

CLASA DE VICUNA.(Prof. A. Flechle)r»w(her).

Curs pregatior. anul I, Mentiune, NicolaideElena si Teodoreseu Aurelie.

Anul It, Mentiune, Georgeseu Demetru.Sectia I, anul lI, Premiul al IF, Manoliu De-

metru.

CLASA DE VIOLONCEL

(Prof. C. De»tit reca).

Sectia anul I, Premiul 1, Florescu Alexan-dru, A aul al II, Promiul If, Stern Benjamin, A-nul al III, Mentiune, Micheru loan.

CLASA DE CANT

(Prof. !ant N. Al exandee,wAnul I. Premiul Evil! erinit : A-

nul II, Premiul I. Zaharopolo Maria.

CLASA DE VIOLI NA

(Prof. L. 'Ping,Curs pregatitor. -Mentiune Nie6leseu Petro.Sectia I, anul I, Premiul al II, Daneseu loan,

al III, Dinicu George, Mentiune, Ianculescu Ale-xandru i Ianculescu Nieolae ; Anul al II Premiulal II, Florentid Clarisa, al III. Grigorie Nicolae,Sectia II, anul al II, Premiul al II, Zolnay George.al II, Bobeanu Joan; Anul al III, Preiniul I, Knai-tzel Frantz,

CLASA DE PIANO(Prof. G. Raith).

Sectia II, anul I. Premiul I, Florescu Maria, siMarcovici Maria. Premiul al II, Lucasievici Luciasi Horn Maria. Premiul al III, Lucasievici Cle-menta, Baicoianu Felicia. Anul II, Premiul I,Lucasievici Caliopi, al II Sanleseu Caliopi si Flo-rescu Demetru ; al III, Engel Emilia. Anul alIII, Premiul I, Peretz Zoe, al III, Coada Zoesi Lipizer Haidea. Seetia I, anul II. Premiul

Lazarescu Aneta si Wechsler Arabella, alIII. Steriade Paulina. Mentiune, Roth Constantza.Anul III. Premiul I. Baicoianu Alexandrina siPandeli Alesandrina ; al IL Bureli Alexandrina

Urlateanu Zoe; al III Miller Margherita si Theo-dorini Elena. Mentiune, Raluca Constantinescu-

CLASA DE PIANO

(Profesoard d-ra Csida)Curs pregatitor. - Mentiune, Constantinescu

Pana Matilda, Ramniceanu Virginia , Chiria-chide Anna , Cimbru Alexandrina, si BajescuAlexandrina. Sectia I., anul I., Premiul I. Haj-deu Julia si Bratianu Maria, al II. AthanasiuAlexandrina t Ratescu Efrosina, al Ia. Floren-tiu Clarisa. Anul II. Premiul I. Pascan Elisa,al II. Teohari Smaranda si Popovid Angelina.al III. Bilcescu Sarmisegetusa, Gradeanu Negri-lescu Paulina, Lucasievici Constanta, FlorescuZoe. Anul III. Premiul I. Bratianu Lia si Mul-tescu Alexandrina.

CLASA DE OBOE.

(Profesor R. Peters)

Sectia I, anul I. - Premiul 1, Theoderescu De-metru, al III. Aurescu Alexandru.

.CLASA DE. CLARINET.(Profesor Voigt). -

Sectia II, anul II. - Premiul I. Pope au Tache.

CLASA DE CORN(Profesor Karbi

Sectia I, anul -Premiul II. Trines lose.Sectia II, anul al II. - Premiul Arinescu Thorna.

DINStarea lucrurilor in Turcia.

Intr'un articol din Pester Lloyd cetim:Vestile ce am primit astazi din Constantino-

pol ne dovedesc, ea Osman-pasa urmaresce cuo seriositate aproape cruda, planul sell de aWrap.. Turcia de toate elementele straine, eoro-pertet Asa bunaoara este un an, de cand s'a stabi-lit la Adrianopol un corp de gendarini, singurul intoata Turcia, care s'a aratat vreilnic de misiunea sasi stia s apere inteadever viata si proprietatealocuitorilor vilaietului. In fruntea corpului stafiresce un om capabil, colonelul engles Blunt.Ei bine, Osman-pasa si-a propus acum, si inli-tune din postul set si pe acest oficer onest siharnic. Poporatiunea Adrianopoleli a apt dinaceasta causa in mare turburare si a trimes laConstantinopol petithun numeroase, reread ca colonelul sii fie mantinut si mat: departe in postul

Cluvernatorul Reuf-pasa, inca astaruit in acest sens ; pana acum toate ad fostinsa in desert. Ghazi Osman-pasa staruiesce inhotarirea sa, si respinge nu numal pe crestin i.dar si pe Tared cart iiitiviii pentru el.

Sultanul limiest pare .1 nu avea nici o Mare amink! pentru ast-fel lucruri serioase ; el afost prea tare preocupat in tirnpul din urmade afacerea haremului deposedatului vice-regedin Egipt.

Mersul acestei din alma afaceri este in feliulsea atat de caracteristic si de petrecator, in catreclamko espunere mai detaliatä. Lucrul s'a in-ceput asa, *cat eSilatul vice-rege, Ismail-pasa, atelegrafiat de cit-va timp Sultanulul, ca posi-tiunea lui la Neapol a devenit foarte neplicuta, cauncle femeT de-ale haremulul seta trecut lamcsi Mist, ea sa scape de ;vomit Dually, -cc ile napalms religiunea lor. Pentru acest motivel doresce sa'si stramute haremul la Cairo satla Constant inopol.

M. S. Sultanul a ridicat obiectiuni impotrivastrimutarel haremuluf la Constantinopol, con-simti nisi% sa fie transportat la Cairo si trimese inacst sens numal cleat instructiuni tinerulutChediv Tewfik-pasa. Dar acesta refund sit pri-measca femeile tatalut sin si refusul sad fu im-partisit Chedivului la Neapol. Ismail-pasa se a-dresa, prin urmare, in nenorocirea sa, dare

supremul demnitar bisericesc al Ter-ciel, cu intrebarea, daca vre-un Calif este indrept a primejdui fericirea sufleteasca a unorfemeT musulmane, prin aceea ca le silesce sipetreadt. in Dar-ul-Harb, adeca in tara necredin-ciosilor. Seikiul-Islamul nu respunse nimic la a-ceasta intrebare ; cad in sensul sfintelor legi elar fi lost dator Sa procedeze impotriva Salta-aul si Ismail pasa i-ar ri pus apoi ceealaltaintrebare, dyed un Calif, care lucreaza impotri-va sfintelor legi, nu trebue sa, fie destronat.

Sultanul insu'si se siinti foarte nelinistit, canu cumva autoritatea lui preot,fasoi sa fie a-Mestecata in afacere, si cauta, prin urmareportita, prin care sit easi din acestea incurci-toil. Ismail pasa insa, obosit de asteptare si con-dus negresit si de porta, de a crea dificultatiiSultanului care l'a detronat, i puse -familia pebordul until vapor Italian, inchiriat anume pen -

tru acest scop si si-o trimese, cu toate av isu-rile ca nu va fi primita, la Constantinopol. Va-porul sosi cu elegantul sad echipagid, in 18Iunin la Dardanele. Acolo vaporul e oprit si unyacht al Sultanului se declara gata si dual, pefemel la Scios sail la Lemnos. Damele insa, pre-cum si eel doi fib al ex-chedivului si Ratib-pasa,cari inca se aflad pe bord, ad refusat de-a pa-rasi vaporul italian si capitanul declarit, car eleste obligat prin contract, a nu'si depune echi-pagiul cleat la Constantinopol. Ministrul aface-rilor straine se temu de complicatiuni internati-onale, se puse in graba in relatiune cu legatiu-nea italiana si dupa o vie corespondenta tele-grafica intre Poarta, legatiunea italiana si Dar-danele, s'a pus in fine la cale un arangiament,dupe care femeile Chedivului ad sii mearga, datavor, la Scio sad la Lemnos, orT daca nu sa seintoarca iarasi la Neapol. Lui Ratib i color dolprint' li s'a interzis insa categoric si pue pi-ciorul pe piamentul otoman.

_Conferinta de lala.Lucrarile conferentet de Berlin: Watt* ii-

prin urmare:. de astazi in Colo,

aceasta intrunire diplomatieä numai re-mane de cat dupa nume, i trece, caaltele multe, in domeniul trecutulul. Pu-blicam cu toate acestea, privitor la lucra-rile el, ea avind un yin interes de actu-alitate, urmatorul ee cantaN. fr. Presse" :

Plenipotentiarii puterilor de la con-gresul din Berlin, zice ziarul vienez, aüiscalit alaltaieri protocolul despre nouelegranite turco-grece, thud cum Se zice inidiomul diplomatic, actul final. Linia gra-nitel a fost de multe ort detaliat desein-nata de catre corespondentul nostru dinBerlin ii corespunde intru toate dateloroficiale ce ne staü inainte.

De tot s.urpriNetoare sunt motivele,cu cart se cauta a se legitima, intr'o de-pe§d oflcialä din Berlin, ficsarea acesteigranite. Pentru ficsarea ei - zice tele-grama -a fost hotäritor punetul de vedere,ea nici una din cele douö parti concer-tante sit nu dobandeasca positiunt,..stra-tegice dominatoare. Acest ciudat chip deinterpretare costa pe Turcia aproape 200miluri patrate.

Am aratat cu toate acestea, ce putins'a tinut seama de acest pullet de vedere

fie-cine se poate incredinta, uitändu-Sepe ori-ce carta, ca green vor domina dinJanina §i Metzovb intreaga Valea Vuvussa,care strabate Albania de mijloc pang din-colo de sinul Avlona. Si aceasta, zice con-ferenta, ca nu este positiune strategicadominatoare.

Conferenta s'a aratat inca §i in alte pri-vinte foarte putin impartiala. Pe -canddensa a schitat, in chipul cel maidetaliat, teritoriul care are de .a'l cedaTurcia, recompensatiunile Greciet nu le-aficsat, credincioasa traditiel eongresului deBerlin, de cat intr'un Mod foarte vicios.Grecia ar avea sa ia asupray 0- partedin datoria publica otomana, luna rimea,cuotel... se va ficsa insä mai tarzin de am-

. basadorii din Constantinopol. Grecia aravea sa dea o despagubire pentru moOleCart apartin statulut turc, a caret marline...iarW are sa fie mat pe urma hotaritä.

pentru bunurile bisericert ar aveaGrecia sa plateasca, dar preuL.. iar vafi mal tarzin ficsat

Ce putina valoare an ..ast-fel de defi-nitiuni generale, reese foarte lamurit dinfaptul, ca de§i alt trecut dol ani de lacongresul din Berlin, nici Serbia , niciMuntenegrul, nici Bulgaria nu i alt im-plinit cu toate acestea indatoririle contrac-tate fata de Poarta.. Grecia .va urma, latimpul ei, firere tot esemplulstate balcanice i dupa ce va fi anecsato data, ceea ce spera sä anecteze, nu seva ingriji tocmai atat de putin sä aducasacrificii, precum nu s'an ingrijit nici Ser-bia, Muntenegrul san.Bulgaria."

Cu privire la impresiunea ce a läsatconferenta asupra opiniunei publice fran-cese, scrie tot acel'a§i ziar

In Francia sunt foarte mändri de suc-cesul, ce a secerat diplomatia francesa laconferenta din Berlin, intru cat propu-nerea facuta de cabinetul frances nu nu-mal ca" a fost primita ca basä pentrunegocieri, ci . s'a §i acceptat, cea mai mare.

parte, in hotarirea definitiva.Cu aceasta simtul national frances este

insä .deplin satisfacut, i acum nu maisimte cea mai mica pornire sa se matangageze pentru esecutarea hotaririlorconferintei, sail sä ia singur asupraV du-cerea lor la indeplinire.

Aceasta resultä in mod invederat din-tr'un articol al ziarului Republique Fran-cake," in care se esprima speranta, cdPoarta va fi destul de prevptoare §inu se va impotrivi hotarirei tuturor pu-terilor ; daca s'ar intämpla aceasta cutoate acestea, toata Eoropa i nu o sin-gura putere, este chemata SA esecute ho-Waffle conferentel, clot intreaga Europaeste responsabila pentro aducerea lor.

Mai hotarit inca se pronunta impotrivaunei esecutil, din partea a cloud puterisat a unei singure, National", care nu-mesce o astfel de procedura, o curata.nebunie".

nobila

'Wale

'

.

II, Theribget

pravit

I.

sd. vilaietului,

de-

o

Berlin.

roquiem,

,

§i

celor-l-alte

G.

,

It,

I,

-

i

.

'1

§i

_AP .A.R

ad'

§i

.

,

',

§:i

R.-

11111111=0.111111,.

-410-

§eik-

.

.

Si

:

RÓMANIA LIBERA

Starea parlamentarti in Francia.In camera francesa e pe cale sa isbuc-

neasca un conflict, intre majoritatea republicana si ministrul de resboit, generalulFarre, care se bucurase pana acum de-omare popularitate din partea majoritateirepUblicane.

Acum s'a ivit insä pe nemteptate unconflict; cu privire la administratiuneaarmatei. Majoritatea camerei vrea sit scapearmata de influenta cea apsatoare a in-tendentei, i generalul Farre nu vrea.El afirma, in contradictie cucompetenti, ca amestecul necontenit alintendentei in comanda, in serviciulsanitar etc... a dat tot de-a-una resultatedin cele mai stralucite.

Comisiunea pentru armata a insarci-nat pe raportorul sett, contele de Roys, sacombatä cat mai hotarit, in discutia pu-

vederile ministrulut Positiunea ge-neralul Farre deveni prin aceasta cu a-tat mai critica, cu cat senatul inca estein aceasta afacere de aceea0 parere cucamera.

Comisiunea mai cere apoi reducereaserviciului in armata la trei -aril, §i eamaximum nu vrea sä admitA, peste a-cest termin, de cat patru luni. Genera-lul Farre stärue§ce din potriva pentruun blimp de servicin de patru ani, nere-servand ca minimum, pentru imprejurdriesceptionale, de cat o scadere de opt luni,ca congedit. Comisiunea cere insfär0tdesfiintarea totala a serviciului de volun-tari pe-un an, de care ministrul niel cavrea sa

ARENA ZIARELOR

4*. Romania" ne sprint, cä d. minis-tru de instructiune, a convocat consiliile§colare , pentru a cere apretierile lor ,

asupra programei studiilor din §coalelesecundare. Consiliul general in 1878 aelaborat un program, pe care , d. mi-nistru l'a crept ea nu e bine intocmitpentru scopul set", de oare ce a refusatde a'l aplica acum voete a indreptarul, cu o zi mal inainte, voe§te a punestay rit unel invétaturi de lux care cre-eazd elevilor distin0 munti de ilusiuni, eain lima se nu se aleaga cu nimica.

Ar trebui ca inv-tamentul din §coalelenoastre secundare sa fie mai realist, matpractie, pentru ea sa, creeze elevilor po-sitiuni cat de modeste, dar sigure. Numaiast-fel se va pune capet la un rail ceminezä corupta noastra Societat?.

Bindle public" observa, ca de veozece zile, oficioasele, ineepnd de la pana-chida d-lul Boereseu Willa foita intre-tinuta de fondurile politiei, nu fac de catsa se laude, sä cobzareasea triumful gu-vernului in alegerile judetene. Dar ate,e triumful guvernului, pentru ee'l maidiscuta ? causa e GA top adulatorii §i fe-tiitil guvernamentali simt sängele receprin vinele lor, cAnd :

Opositiunea isbuti in colegiul IV de Dorohoi,in colegiele III din Muscel si Covurluf, in co-legiul I din Ilfov, FARM, si Vaslui, in colegieleI si III din Botosani, in colegiele I, H si IIIdin Iasi, Dolji, Putna, Braila, Vlasca, Ilona, Ro-man si Ramnicu-Sarat, in fine la cate patru co-legiele din Resell.

In total dar alegatoril din 16 districtese pronuntara pentru opositiune contraguvernului numit cu influenta morale" <simandate de arestare.

Unde le este dar triumful ? Unde lesunt Tamil? Unde le sunt tapetele trium-fale pe earl voesc a se tolani?

Timpul" ne spune, ea A. S. R.Domnitorul va pleca zilele aceastea inBucovina, pentru a intimpina pe M. SaImperatorele Francise Iosef. Apoi ne im-partante din not jtirea, ea d. Boereseuva parasi Olimpul pentru a intra in Eden:va renunta la predilectul set portofoliu,pentru a fi numit guvernatore al Baneelde Scopmt i Circulatiune. Inca un porto-RAW veduv, - eata de ce d. Bratianu se

pregate§ce, dupe afirmarea 1ndepen...

dentel", a trepada prin Moldova pentrua peseui minitri moldoveni,

Se va intoarce cu mana goala ? SAmteptam.

Pressa" se opinte§te a invedera,ca opositiunea a inimical e§ecurt in toateluptele sale; a fost biruita in cestiunearevisuirei constitutiunei, in cestiunea strä-lucitei afaceri", in cestiunea alegerilor ju-detene §i in fine in cestiunea Bancei Na-tionale.

Eata afirmatjunile Pressei".

Democratia Nationale dupa ce dis-cutA cestiunea Bancei Nationale conchideca, in man& unor oameni fär conpinta

lacomi, aceasta institutiune va aduceeele mat marl desastre.

TIPT_TRI IXE PE=

Spaniala. - Creel& perfectionata. Ceva rar.Soarele care infloresce portocalul, a desvoltatsirnturile sale inainte de timp ; nu'i-a zis incanimeni o vorba de amor, i ochil set par-cavorbec de dnsul ; danteaza, doarme si seventileaza ; mananca putin : o cease& cu ciocolata

prajituri formeaza, dejunul set ; cina'i e oserenada. In toate trile, pastreaza caracterulnational.

Are un cult pasionat pentru don Carlos oil'pentru don Alfonso ; unul sad altul e regele

adica proprietatea sa, si vice-versa ; antaiadatorie este d'a se supine suveranulth de lasEspanas; cu toate astea se teme de ,Dumnezeti ;

dar chiar Madona del Blur n'ar fi resistat poate,daca asa ocasiune i s'ar fi presintat..

Foarte devote, fara ea cugetarea s i se ri-dice prima la cer ; Merge des in biserica si in-genunchia, la moaste; crede ca. Duninezeu esteinchis in cutia de aur cu stelele de diamante,ce stralucesce pe altar, si ca nu ese nici odatad'acolo.

Poarta rocht scurte, ciorapi ca reteaua si pan-toff fara tonal; di place giuvaerele si colorilevii ; petrece viata la fereastra, cand n'are balcon.Foarte ignorantri, nu citesce mal de loc, scrie

mai putin.. Doresce sa se marite, nu de interes nici de

ambitie, dar nu mai fiind-ca instinctul e facecreada, mal nainte chiar d'a inceta sa sara

peste coarda, ca, un barbat e luau indispensabil.Inainte de casatorie nimic gray, dar ea cresce

supt o ploie de särutaturi!Camera sa e impodobitrt eu cutil de scold si

cu flori artificiale; pasrele, broasce testoase,pesti! Desordine mare pretutindeni i lipsa decuratenia ; se spala bucuros vara, dar iarna,cand nu mai esti la Sevila, ce frig este !

Germana. - Romantica si sensuala. La ileum,amorul intra mai afraid in creieri, se pogoaraape! la inima, de aci si urmeaza, rapede drama].Blonda, alba, ea are frumusetea diavolului siscie rnultumeasca. Numal ochil sel ail ae-rul d'a fi cast; fiind-ca ei ascunde supt pleopelelasate in jos ; iubesce pe toti barbatil in generalid tot-d'a-una pe unul din el in particular. Ri--gicla luteriana, foarte severn pentru pcatelealtora ; cat despre ale sale si le reguleaza directca cerul. Adese-ori are un amant inainte de aavea un barbat; e mai lesne de gasit. Falsafina; scie sa arate bune sentimente si sa, ieaun aer de candoare; primesce cu amabilitate peamicele calumniate in ajun.

El place studiul i musica ; se ocupa cucere de maruntisurile easel; drege rufariaface dulceturi; ajuta pe mama la priveghiareaslugilor ; daca este laudata pentru ingrijireaeasel, ea respunde cu modestia ca'si indeplinesceo datoria ; ori-care ar fi nascerga sa, germanaeste inainte de toate femeia de casa. Face cio-rapt i spituri, irniteaza, in Muff iarba, fructele

flori, brodeaza bretelle, coase la caciulite informa pateurilor de Strasburg; face o gramaddde lucrurf unite, curt): iaü Inuit timp si costamult fir.

o natura frumoasa, dar vestejita curnd; dintifnu sunt de loc ingrijiti, iar prul si-1 pieptana,odata ori de doe ori pe sptinana ; nu se pre-menesce des, chiar pe uncle rufaria se vede:gulerul el este garnisit cu o Mama de murdariala gat, manecutele palate si mototolite; corsetul- cuirasa care merge de la barbia Wind la ge-nunchl cu speteze de lemn i placi de fief ; rosinhavail ori stacojil, liliachil sail ciadiril; =Magnet

ordinare si catifea de se vede urzeala ; pangliceca posghita usturoiului; orbote rari peste muse-lin gros ori peste madipolon ; florf de hartie;botine cu toeuri trainice earl' la nevoie ar puteaslugi de giamantan; ciorapi grosi, mototoliti ;jaretiere Supt genunchi, eu inscript1uni : Lin'Herbert ; lui Arnold.' Are tot-d'a-una mat multephre c

VARIETATI-Filoxera. Mare calamitate *ins pe unele

tell din causa acelel insecte blastemate, caretnaturalistil 'ion pus numele filoxera, iar in u-nele limbi ii zic paduche de vie. Din causa a-cestel insecte in Francia s'ati uscat cu totulmultime mare de vii, Nina cate nu s'aü uscat aufost osterminate de locuitori, dupa ce ail vdut,ea scie vindeca nimeni vitele de acea boalarea. Hind ca francesil sunt vierii cel mal renumiti,multi proprietari din alte tori apucasera se aducavite din Francia in sume c.onsiderabill ; cuacelea inse adusera si boalaede filoxera. In Ba-nat s'a descoperit filoxera mat antaiù in videde la Pancioava, uncle incepusera se ingalbin rasa.si sa se usee. Guvernul lua msuri energioaseviile Panciovei fusera taiate si arse. Dupa aceas'a mai ivit ici colea, earn in unele locuri oa-menii au scapat numai cu spaima. Estimp inss'a descoperit filoxera in viile de la vre-o 6 co-mune din Ungaria proprie, unde proprietaril marladusesera vite din Francia. Alta vindecare nue, de cat secure si foe. Este oprit sub pedeapsagrea a mat aduce vite' sau si altol de pomi dinstrainatate, pana cand nu se va convinge lumea,ea a disparut acea ciuma de mil, care a patrunsin Francia tot din resarit de undeya, de unclean venit si boalele mortifere de animale, precumciuma, frigurile galbine si negre, h praboalele venerice, coleus, boala cea vite etc.

bs:r vatorub) .

NOTITE Ll TER ARE

Repertoriul legilor limo lunarri) Anul IIINo. 5 tire sumariul urmator

I, Regul. de aplicare al legel oficiarilor de re-' serva. H, Regul. pentru scutirea tinerilor ba-calaureati de serviciul armatel. -III , Modificarila Regul. de libera petrecere a astreinilor in teara.-IV, Monopol. Tutunurilor (Dobrogia) -V, Epocainceperil adm. i axploat. drumurilor de fer de catreStat. - VI, Cel mai bun sistem de a legifera... -VII, Despre begatie. - VIII, Adnot (a, Legeapentru adm. i exploat drumurilor de fer. b),Assiguratrice, autorisare c), Regul pentru per-ceperea darei pe vite in Dobrogea, d), Aragjamen-tul intre Francia si Romania, pentru incasareaefect comerciale. e), Statutele Bdncii nationale.

Admiterea in scoala fiilor de militari.

Servici nl telegrafic al Romaniei Libere "3 lung - 9 ore dial.

Viena, 2 Iulie.Se scrie dela granita srba catre Politische

Corespondenz", ca, Ejub-bey, membru influent inliga albanesa, in capul unel bande de arnauti,aa inconjurat, in 27 TuniC, pe guvernatorul No-vibazarului, Hasan-pasa, si ail rusit sad omoare.

Hasan-pasa amenintase cu operarea unef de-

sarmriri generale a anartutiler, in fata agitatiuneilor crescnde si a periculelor carora sunt su-pusi crestinii.

Viena, 2

Printul Milan al Serbiel a plecat asta-searala Ems.

Londra, 2 fund.Actul final al coferintei, cu anexele sale asu-

pra cestiunilor secundare, va fi remis cat se vaputea mai curnd cabinetelor din Atena si Constan-tinopol, insotit de o nota colectiva in care Pu-terile vor notifica guvernelor true si elen liniafruntarielor stabilita de conferenta, invitandu-lesd o accepte.

In cercurile conferintei se crede in genere,ca Turcia si Grecia vor primi linia.

Tramiterea unei comisiuni la. fata locului vadepinde de respunsul partilor interesate.

Paris, 2 Mai.Ministrul justitief a prima noui dimisii de

magistrati.o banda de 'republican): Bezieri ad inconjurat

casa franciscanilor din acest oras. Trupa a fostchiamata imediat si republicanit imprastiati.

Discusiunea asupra proiectulin de amnistie ple-nara va veni maine, Sambrita, la Senat. Rapor-tul comisiunel zice ca nu e acesta momentul,cand religiosii sunt expusi, de a rechirtma pe a-sasi ni .

D. Iules Simon va cembate amnistia.

TELEG RAMA CO M E [WAAL,'

Paris, 2 Julie.Raporturile asupra situatiunel recoitelor, atat

in Franta eat si in America, continua a fi fa-vorabile.

Preturile cerealelor sunt slabe in toate partile.(Hava).

Doctorul Wilhelm SalterDr. in Medicini, si Chirurg.

Special t boale de fernei.- Anuntn: onor. public ca s'a stabilit in Strada Joan Non No. 1(langa Hotel Patria) si tine consultatiuni dela 11.42a. in. si de la 2-4 p. in. pentru sth.«0 ordOmni gratuite.

Ocasiunea fórte raráDe venzare o pereche cal de lux, murgi in-

chisi cu hamurile lor Argent - Placé. Doritorilse vor adresa la D-nu Andrei Solowieff, stradaCaluseilor, sub. Pantelimon.

GR A DINA_ cIsiumo-IuSeimbätd 21 si Dominica 22 Iuniü

IREVOCABTL ULTIME DOUR PROD I "l'IUNIale lui

Li 0 DINStImbdtd 21 Iunie.

Blondin ca GrAdinar, ImpArtitor deflori i pe Velocipede

Doom pied 22 Iuniü

BENEFICIUL LUI BLONDINBlondin gradinar impartitor de flori si bancher.

TEATRUL DE VARA DACIA`REPRESENTATIUNi ROMANE

Cu concursul artistic al D-lui M. PASCALY.

.Sâmbdt 21 Iuniu

AZATURILEComedie localii, in 3 acte de D. M. Pascaly

ORPI---1=LT"DIRECTIUNEI J. D. IONESCU

SPECTACOL VARIATCu programul schimbat in fie-care seara.

JSAC M. LEVYPRIMA CASSA DE SCHIMB

la BURSA"Bucuresci. - 68, Strada Lipscani, 68. - Bucuresci.

Curnpril i vinde dupa, cursul zilei ori-ce EffectePublice, precum Obligatiuni de Stat Roman 60/e, 0-blig. de drum de fer Rom. 6,/0 Obligatiuni Do-meniale, Scrisuri fonciare Rurale, Urbane, Pen-siuni, Oblig. Comunale Lose Comunale, RentaRomand acis etc. etc.

Se ocupa asemenea cu schimbul de Monezi,insarcinandu-se i cu versäri la toate casele pu-blice ; effectueaza culant ordinele din provincie.

Adrese pentru telegrame JSAC LEVY

CASA DE SCHIMBI. M. BENZAL

LA MARE BURSA ALA

No. 41 bis. Strada Lipscani, No. 41 bis.

Cumpara i vinde dupa cursul zilel fine E-fecte Publice, precum Obligatiunl de Stat Ro-man 60/0, Oblig. de drum de fer Rom. 6%. 0-bligatiuni Domeniale, Scrisuri financiare Rurale,Orbane, Pensiuni, Oblig. Comunale Lose Comu-nale, etc. etc.

Se . ocupa asemenea cu schimbul de Monezi,insarcinandu-se si cu smart la toate casele pu-blice ; effectueaza culant ordinele din provincie

Adrese pentru telegrame FERMO BENZAL

CURSUL BUCURESCI.1880

CBLIGATIUNI10 Rurale de stat

e§iteDomeniale

la sort): .

8 4,esite la sorb . .

Dob. 10 fr Oblig. C. pens. 300 1.7 % Scrisori fonciare rurale7 Ina » » urbane .8 % Impr. Municipal

cu pr, Bue. dat.

20.

1.)5 % Renta romän,

Actiuni Dacia

» BAncei de Romaner.

Argint contra aurBilete hypotecare contra aurRubla hArtieFlorinrLose otomane

Comp. Vend87 88

10299

1909892 IA

1032876

24565

340

3 'la2 al,2 602 1537

103

1959993

10429'77

255'75

350

1/2

3 ()to2 1/,2 702 1642

alti militari

auda.

;

HI.

.

a,

,

sa'l

st

a

nu

rea

v...nelenGe-

:

f).

MC.

allF-tir

21 Iuniü

. .

.

. .

.

.

la

.

***.

Ij

1

***.

*

si

.13

.

,

,

1\1-

TCD.A.T

.70

O .

o Romania . .

. .

blicA,

.*.

AM»

si

*

si

pia-

----

si

row.,

G-TR, AL) INA

SERIE

---

Agio

. .

1/2

jr

*

bi

vi

_

..

.

. .

.

OUNIMMEIMMINIMMEING

HOTEL WEISS"( 7, ERN OW HZ

in posesie de subsemnatul

Mr- 0 ID A I -lacelegant etablate

Serviciul promptBUCATARIE DELICATA

Toate cu preturi moderateLogis de la 80 or in sus

JACOB ADLER & Comp.iltdiESSEMBEEMMTAiaaliffir

De VenzareLemno de tot; prima cualitate custahjenii i cu groutatea, taiatedespicate, i aduse la domicilii -Numal' cu 28 franci 1,000 Khilo-grame. DomnT Consumatorf, potface comande prin scrisoare alau-rand o mica suma, de 5 lei attn..mine la firma Leu" 1äng garaCa grivita (Tiirgovitea) No. 151.

Cu stima, P. Vassilescu.

ROMANIAIBERA

SOCIETATE DE ASIGULRE ANITA VIETH SI RENTEI IN VIENAConeesIonatti pentru Romania prin deeretu1 din 1 lauumiti 1S70

In luna Aprilie 1880 s'ail efectuat 527 polite pentru fr. 2,956,820 iar de la I lanuarie 1880 in total 1,951polite pentru fr. 10.058,700-In luna corentii s'an incasat in prime i depunerl fr. 521,127 iar de la 1 lanuarie 1880in total fr. 2,356,020. - Pagubele pl5tite in luna luI Aprilie fr. 124,317, iar de la 1 lanuarie in total fr. 588,070

Averea Soeietatii la 31 Decembre 1879 peste 24 milioane fraudAsociatiunilor » » "

impreunä peste . . 75 milioane franciSituatia asicurrilor la 31 Decembre 1879 : 81,646 polite cu un capital de aproape 297 miliozne franci.Nil& la 31 Decembre 1879 s'ail plitit pentru casuri de moarte §i asociatiuni (zestre) liquidate peste fr. 54 milioane.Asiguratilor cu parte la cä§tig li s'aii plitit de catre societate pentru anul 1879 o dividend5 de 2190.Informatiunl se dab' voios i oferte se priimesc la

AGENTIA GENERA LA PENTRU ROMANIABucuresd, Strada (Genitalia) SmArdan, Hotel Concordia noil

111111111121111111nalininnlaignallannnintiflasiallmanliar

Avis Odor Proprietari si Constructor'

MARE DEPOSIT

ICIMENT iORTLAND

1

,

,

rideare, safragerii, sale de restaurant si caffée.

,

Pnrdoséla mosaicir de pietre multicolore, pentru magazh, mitre, co-

Ciirilmiqf gaurite pentru usurinta zidurilor despartitoare.Ciiriimidl detonate chamoties, pentru masine de abur.Olane Meeanice frantuzeStf de invelit case.

VAR HIDRAULIC SI IPSUS

,

Sistem garantat pentru scoaterea egrasief din ease (.11 carairlidfhydrofuge.

Reparatie de case si intreprindere de chidirf 'ilia ; laDON-MAUD ez M.A. NC34-_11..J

47, Calea Grivitel, 47Nummiummomemmitam

SAPUN "MEDICAL DE PACURAAL 1,111

BERGERse intrebui Mcazd cu cores sigur de none anf in urma recomaudarefatestatelor a ; profesor Dr. Cavaler de schieff, profesor Heller,Melichar si multor inedid si altor persoaue ca remedirl contra

Tuturor boalelor de pele si contra necurateniei fete.'mar ales contra Fen, pecingeuilor, bubelor tinter, puroaielor, matreatacapnluf si a barber petelor obramlur si a trupuluf, nasuluf rosin,degeraturef, transpiratjuner picioarelor si contra tutulor boalelor decap Ma este si de recoMandat generalment ca un mij-loc purificativ la spälat. Dacd sdpunul de pdcurd a lift Berger se in-tr ebuinteazii in genere ca mijloc de spalat pe pelea stMdtoasa saridin child in cand in bar, atunuf va da pelef o finetä si freschetaestraordinarh, precum nu va produce nici un alt sdpun, preservandboaele sus ehumerate a le pieler.

Pretul mug buc50 impreunA cu descrierea intrebuintarei I fr.-de pima a ha Berger contitia 40 la sutä pdicurd conc. de

lemn, se prepard cm mare bilgare de seamd si se deosebeste foartemutt de cele-lalet sdpunurr de Orin, aflato re asthzr in comereiri.

Spre a se fed de falsificatese sa cearä dinadins Siipun de prwurA a lei Berger si sii obserVe hi- I

valitura cea verde.Deposited general pentru Romania en gros si en detail in Bucur in

farmacia-droguerie .gRUS. Deposite in Braila, farmacia Hepites; Craiovafarmacia Moms; farmaeia Linde; Galati, farmacia Curtovits ;

farmacia Konya ; Ploessci farmacia &huller ; Bused, ¡armada Schul-ler ; Tecucial, farmacia Racovita.

lAmennaisisin monuriusivin'.

CASE (I§I DE

Masine de Copiat

owl nil deposit la

TROJAN o HUCH

BUCURESOl

39,Aced

Casele noastre sunt fabricate de Materialul eel mat bun siI pot cantors, 'atat in soliditate eat si in prct cu or cc fabricat. :

Cassele panterate, oferite, de differite stabilimente; ca inH: ventie 'loud, le vindem noi de mult tiny si am fost chiar ,

premiati: la. Esposi tiunea universalä din Philadelphia in anul 1876 i1

44.zommumiccerage ausommumsom mas

Oadyciri (loop iwStru din18 (30) Mai a. c. aducem la cunosciola generald ea conform ultime, de-cisiuni a lifinisterub.6 de comereiti Reg.

nzaghiar i9nportatiunea rccerett t'ite/or coynoase dinRusia, Romania, Bulgaila Serbia in Ungaria este eudesev00'e opeitd.

Oaie, kind de oaie, mate piei toate celed -alto produeteanimale se pot importa sct treee priv ,Ungaria ia (),..(toratrebue sd fie inset acompaniate de un colificat de sdndlate.

DIRECT IUNEA Soeietätei de navIgatiune pe Mare.

10111111111M1111111111111111.1111111111111111N

Mamie de COLA:td,-,vr:it nwricam.

cu preturile foarte moderaten ulna( Id

E. BOLLAND27, STEAD", SMARDAN, 27

(DeOsche G(Isse)

De venzare maclaturiifiärtie strict

adresa la Tip. St. MihaleseuStrada Covaci, No. 14.

28, STRADA TEILOR 28,

ADOLF LIPCINSKIinginer-topograf ant:twist»

se recomanda pearl) msurètoareamo0ilor uscarea pamnturilormocirloase, dupa motoda

ESEMEEZEZENREKOMMINEEMMUSIMMiaiiiMiNi=1-NUMEROASE ATESTATE DE LA PRIMELE AUTORITATi MEDICALE

MEDALIY DE LA DIFERITE ESPOSITIUNI

APA ANATHERINAPROBATA. DE BUNA IN DECURS DE 30 AM

a D-rului I. G. POPPDentist al Curtel. Impèriltesel: din Vienna.

(Locuinia in celatea floguergasse ATo. 2)Acésta apä este preferatii ca apa de dilly inaintea orr-cdrur alt me-

dicament, Hind un preservativ real in contra orr-ctiruf fel de bole deditty si gurd, contra reulur miros si MANN( dintilor. Mirosul er ephicut, dii putere gingiilor si este un curdtjtor esceleet al dintilor,in care specie apa acésta este Para seamii build. Tot o-dath ea sepine intrebuinta si pentru gargard la bólele de gat

PASTA ANATHERINA DE DINTI.a D-rului POPP

aplicabild pentru curätirea, truiroa i j)iistxarea dintilor indepartardul miros din gura si peatra de pe dintr.

PASTA AROMATICA DE DINTIa D-rului POPP

e recunoscuth de un sir de anf, ea un mijloc escelent pentru ingriji-rea si conservarea eavitritir guref precum si a dintilor.

PRAFUL VEGETAL DE DINTIa D-rului POPP

ourdtic dintif, indeparta piatra si depositele de pe er, si le asieurd cu-lorea cea alba si

PLUMBUL DE DINTIa D-rului POPP

se tau auto,. pentru ifinplerea dintiler gof (escavatr).

Sapunul de plante aromatice §], medicalprebat ea unul cc curfith imbundtateste cohlrea lehi indepar-

thnd töte petele.

Pentru Observare Ca sd se apare töte aceste preparatenb de falsificärr, onor. public se anuntacd la gaud strict& de apa anaterind se MIA o mare/ (Firma, prep-ratele : Higea si anaterinä), precum sd cif fie-care cOrIa e invelita cuo hartie, in care en tipar de apa se add imprimat vurturul imperiu-lul austriac si firma.

Depourr de preparate ale mole se add,: pentru ensure en gros laAppel et C-nie a Bucurescf.

EN DETAIL I. la OveSsa, si lit,, Carol Gersabec, G.Rietz, Chita Peucu, I. Cosman, F. Pildner, Vasile Racovitä, Carl

MaciSt. Craiova la F. P'ohl, In Pite§ti, la Eftimie Ionescu. Intinzeit Weber farmacit. In Gitagiii, M. Binder.

Ciura, I. N. Ardeleanuu, parfumeur.Schuster, Joss. Thois, Rud. Smettan, F. ?Artier. F. I. A.

ril

lit Ploesd la 1140 Jecu Beicia, N. Petrescu, G. Sigismund, far-

.

De vn4are (maclaturi) hartie stricatä,CU OCAUA

A se adresa la Tipografia Stefan Mihaloseu, Strada Covaci, No. 14.Casa Pencovici.

v

Ftir- -:Fiiiiea si fraplaaContra alunitelor, petelor de sore,color galbene, ro§iI, etc. precum

contra oil-care fel de uecnrä-puff a poler s'a aprobat

Eau de Liys de LohseLaptele de Crin al luf

pentru infrunntsetareAcest lapte e preparatul cel maireal si cel mar energic ce da, fetefo coloare alba strälucitoare si un

aspect de tinerete.E recunoseut de toate facultátile

medicale ca mijlocul cel mai sigur deinfrumusetare

Gustav LohseParfumeur al curter imperiale din

BERLIN.

RomAnia precum si in toate,rile se arld pe la principalii par-fumerif, magazinele de noutatr si

pharmacie.Representant

T. ZWEI FEEBuenrescl, Strtada Solari, No. 2.

Publicul se previne pentru contra-facerf

Deceperitorni Pudrei Pompadour

lt M.-- 12 N.

Mitre Onor. P. T. Public

MARELE BAZAR DE ROMANIA"MAGAZIN RENUMIT DE HAINE CONFECTIONATE PENTRU BARB TI

Mi primit pentru Sezonul de Vara un bogat asortiment de

DIFERITE COSTUME DE VOIAGEStofe fine, nuante placute, croelf dupa ulthnole jurnale, - Se recomanda CU doosebire :

Costume de spalat - ululate deja -de Dril, Doc, 0 Piquet -fete i albe. -Costume de Terno,Caemir, Lustrin, Orleans, etc.

Der A Fortimentft complectil deAltCOSTUME, REDINGOTE, JAQUETE I SACOU

din remanitele etofte, Camgarrn, Trico, Diagonal, Travers, etc., etc.

Preturile, in realitate suntü, desturd de convenabileGRAND BAZAR DE ROMANIA

STRADA ELARI, No 7, SU.B HOTEL FIESCH1legir NB. - Rusgm0 a se nota numai la No. 7" spre a evita regretabile confuziun

Typografia Stefan Bilihrtlescu, Strada Covaci No. 14

........ ePOMADA taniea-rosatä pentru a

da pSrulur alb culoarea sa primi-tivii,

TINCTURA 'mica instantaeepeu-1 tru barba (1 flacon) fard prepara-I thine, nicI spdlare.

Mare diploma' de onoareIFilliol, 47, Strada Vivienne, Paris

In Bucurescf, depozit la PaulFrödel, 37. Calea Victerid.

1111100MIEWERNISMEMIC

PILULELEDOCTORULIIr

DEHAUTDIN PARIS

Constituese purgativul colmai bun si cel mai agreabil,

luate cu alimentebune si beuturi intáribere,

ele nu causezaneci desgust neci

abased.

MTMEJEANE L,croeste i inseileaza rochf si

postume intregi pentru dame; cocretul de 3 franci 0 50 centiMe.

,f4e, adtesa :

SUBURBIA OTÉTARU"28, rada Triter, 28

-

lea

;

51

1

.

Focfani,Iafi,

.

,

§i

DE

--

%..=

lustruitii.

.

Writing, .

si

lai

'

.

.

it,. '

.

firaallezninart322831ElligiESEMAX

el?'

luat

.4

si

1

Als.e..paratoe roasiessaamw

117,7 L

gliss7C, _sgirsige'

f

qi'MteR ;0701r

F 4 raw stb?-9110 ° egimiegagiaggleszazfi ,f

jigr '_. .

Il

.,

.,,3

j,

V:!.

,..,

.

, d-lsr Dr.t

,

itj

1

fei

'

VI

i'l;e:11

-'n", ' ,,-' ,;.

1-1

si

.usario ientazsetwou

"V-IE NA.

,1-e;,1111

1,5:3Faz2, o

a

rmii ,611...r.

ii

isi.

"

i

11

'

'

gr2s7

P

'

si

.

!

14,6',i.

".

"!

, si ..'la , 11

II

15,4 .1;.V.,461241.1ii,1,93,-

'

.;

Je.

70.

I

I

..*,I)

.!.

/V g 4/.:Ofrki'etlef-7P4tA

.w

.

,

.

'.

..

'"'.--?''-o'' ....

, ',Li

'

1'.

'

I

111111ffill

ale Copiilor.

')1 )

AQ)-Ta-Vi S II.E4

1 1

X se

italianiL

-

, NW`

;

4

-

I

-

1

...att..

,

i

-att - - --------------=a- --

.

.1

i

alir-

1111CIE

MM./MEW