in miezul existenlei noastre a fost o vare.O vari cu un poet care nu a scris niciodatS. vreunvers, cu o piscini de pe a cirei trambulini sireaun pitic cu privirea catifelati ;i cu un birbat pecare, intr-o noapte, l-au ripit norii. Zilele s-aupribugit peste noi ca ni;te copaci istovili.

Aceasta este povestea lui Miguel D6vila ;i arinichiului siu drept. Dar este qi povestea multoraltora, a Domnigoarei cu Coif Cartaginez, a luiAmadeo Nunni Mistregul sau a lui Paco Pere,tel ;ia unei ma;ini vopsite in roqu Ei alb, cu care Pacose plimba cind taici-siu era la puqcirie. $i este

;i propria mea poveste. CAnd mi-aduc amintede acele vremuri, reinvie parci un crdmpei dinmine insumi. Aidoma unui bdtrin peisagist care,atunci cdnd picteazd rduri, frunzele copacilor gi

munlii cei alba;tri din fala lui, traseazi conturulochilor sdi, trdsiturile sinuoase pe care timpul ile-a brizdat pe chip. Autoportretul.

Nu stiu care dintre fotografiile ce ne-au fostI6cute de-a lungul vielii ar izbuti si ne defineascimai bine. $tiu insi cd vara in care s-a intAmplatpovestea lui Miguel D6vila este fotografia caredehneqte ceea ce a fost germenul, adwirata esenlia vielilor noastre.

Pe Divila l-am vizut revenind in cartier indimineala unei zile senine de pe la sfArsitul luniimai, cAnd iasomia din gridina dofrei Ursulaincepea si acopere strada cu mirosul ei dul-ceag, iar pisicile -jupuite cAndva de vii de RafiAyala mieunau in cilduri, cu disperare. D6vilaavea aceeagi lagi dintotdeauna, prelungi gi plinide semegie, cu toate ci pe spate, pe sub cimagaalbd gi cam foqnitoare, se alesese cu o cicatricecu cincizeci qi patru de impunsituri dispuse informi de semiluni. Pe D6vila il cuno;tea toatilumea drept Miguelito. Dupi operalia pe careo suferise in acea primivari, a devenit cunos-cut drept Miguelito Poetul sau, mai simplu, subnumele de D6vila Nebunul. Jinea sub brat ocarte groas5, cu marginile cam virzuite, Simbolal nenorocirii lui.

,,Mi-au pus rinichiul pe o tdvti, iar apoi oinfirmieri grasd l-a aruncat intr-o gdleati cuhirtii murdare, minugi din cauciuc;i nigte cutiide chibrituri goale", acestea au fost primele luicuvinte in Sala deJocuri Ulibarri, rostite cu unzimbet plin de disprel qi mdndru de rana lui,ceea ce-i mai lumina un pic privirea adumbriti.Dintre prietenii lui, Mistrelul a fost primul care

CALEAENGLEZLOR 9

l-a vizut. CAnd a ajuns la Sala de Jocuri, s-aa;ezat pe frigiderul cu ricoritoare numai ca si.-lpoatd. privi de departe, in timp ce le povesteahi Milagritos Dulce gi maistrului Antrinez aven-tura sa cu operalia lui Pepito Micelarul.

Mistretul era scund, avea o fald de malaez sau

de chinez qi o lrezi de franciscan sau cam a$a

ceva, cu bretonul ;i cu favorilii tunsi foarte scurt.Picioarele ii atArnau de-a lungul frigiderului deculoare ro;ie, fEri sd ajungi cu ele pind la podea,iar el lovea - u;or gi ritmic - cu tocul pantoluluidrept in cel de-al doilea ,,o" de la cuvintele Cocagi Cola. ,,O infirmieri grasi qi brunet5, un fel declogci, pentru ci-mi didea de mdncat, md spilape mAini ;i la suli, cAnd nu mi puteam rniqca,mi-a aruncat rinichiul la gunoi de parci ar fiazvArlit ni;te coji de cartofi, chiar a;a a li.cut."

Nici Mistretul, nici Avelino Moratalla nus-au dus la spital ca sdl vadi. ,,Ca si nu ne ialumea drept poponari", a zis Mistretul. insiPaco Perelel a fost la el intr-o dupd-amiazd,cdnd s-a auzit zvonul ci Miguelito e pe moarte.Dar n-a intrat in saion, s-a oprit in u;i ;i s-auitat la el de departe, a;a cum ficea 9i Mistrelulin acea dupi-amiazd. Marr'a lui Diivila stdteape un scaun qi tot lrim6nta o batisti in mAini.Miguelito si-a intors uqurel capul pe perni, s-auitat la Paco Perelel si a ficut o strAmbituriciudati, ca qi cum ar fi vrut si rAdi. insi PacoPerelel nu era sigur ci privirea prietenului siul-a deosebit de chipul vreunui infirmier, de pro-pria moarte sau de peretele alb.

10 Antonio Soler

Dar Miguel Diivila nu a murit. ,,Or direte dunque

a quel caduto che'l suo nato i co'aiui ancor cogiuntn" I,

le-a spus el atunci, in dupi-amiaza aceea, celorcare il ascultau in Sala de Jocuri Ulibarri. $icum Pepito Micelarul 9i Milagritos Dulce aurimas mugi de uimire, maistrul Antrinez - slabca un 1Ar gi cu pirul grizonant dat pe spate - a

intrebat, incruntAndu-se intr-un mod neobiqnuitqi aritAndu-;i astfel toate ridurile de pe frunte:

- Ce anume?D:ivila a rostit atunci mai rar:- ,,Sd-i spuneli aceiui cizut pirinte ci frul lui

printre cei vii mai este inci."Dupi care s-a ridicat de pe banca pe care sti-

tea, ISsdndu-i pe Pepito Micelarul, pe MilagritosDulce ;i pe maistrul Antrinez cu o expresie denedumerire pe chip; toli trei se lEceau ci., in cele

din urmi, inleleseseri ceea ce Miguelito voisesi le spund inainte de se intoarce cu spatele laei, ca si se indrepte spre ie$ire. S-a oprit in fataMistrefului. De data aceasta, cei doi s-au uitatunul la altul, zdmbindu-qi larg. Fdri si scoativreo vorb5., Mistrelul s-a dat jos de pe frigidersi a pirisit Sala deJocuri Ulibarri impreunS. cuMiguel D6vila - cdruia ii ajungea cu crettetulcapului cam pAni aproape de umir -, mergindcu pa;i ca de paiali, iar ochii lui de chinez sau de

malaez striluceau de mAndrie pentru cicatricea

I Dante, InGrnul, X, rv ll0-lll. Versiunea romaneascnde maijos, ca

$i toale celelahe citate din Divina Comedie sunt cxtrase din traducerealui Ceorge Cogbuc, apiruti la Editura Cartea Romaneasci astfel: Infer-nul (1924), Purgatoriul (1927), Paradisul (Is32). (n.tr.)

CALEAENGLEZLOR 11

cu cincizeci ;i patru de impunsdturi ce formau ormiluni, cicatrice pe care prietenul seu, intorsdin impiritia mo4ilot o avea pe spate. Mistretulisi linea respiratia gi iqi pusese lacdt la gurica si nu-i ceari lui Miguelito D6vila si-si ridicecima;a qi chiar acolo, in mijlocul strizii, si-iarate acea urm5. cu care se intorsese din iad.

in acea dupi-amiazi., trecusem pe laGonz lezCort6s, care se afla la barul linut de taici-s6u, casi-i duc niste notile. Cort6s, care pirea qi maiinalt decAt la qcoall din cauza unui gorg alb ce-ivenea pAni la glezne, stetea in picioare, ali-turi de mine, ldngi una dintre mesele lipite deGrestrele barului. Gdtlejul se apleca cAnd intr-oparte, cAnd intr-alta, ca si-si poat6 vedea capulprintre sticlele cu b;utur; si si se pieptene peindelete in oglinda ce se afla dincolo de tejghea.Era imbricat cu costumul lui de zile mari ;i cu ocimagd de culoarea smaraldului, cu gulerul lipitde reverul sacoului negru.

Gonzhlez Cort6s tocmai il intrebase pe GAtlejdaci se mai duce la interviul pentru postul de laradio gi, gtergAndu-;i mAinile de sor1, s-a uitatspre stradi; pe neatteptate, cu un zimbet trist,mi-a spus: ,,UiteJ pe D6vila. Se zicea ci trage simoari". Am intors capul gi l-am vdzut pe MiguelitotrecAnd pe celllalt trotuar al strizii, impreunicu Amadeo Nunni Mistretul. Soarele de primd-vari le lumina chipurile: D6vila - cu cima;a luialbi, pulin scrobitd, iar celilalt mic si gopiind,inciltat cu nigte teniqi pe care erau desenate stea-guri sudiste, svastici si cranii de pirat. Victorioqi

12 Antonio Soler

din nu se ;tie ce bdtilie de demult. Nevinovaliinci ;i nesibuif.

Aceea a fost prima dupi-amiazi c6nd Miguelitoa vdz:ut-o pe Luli Gigante. O mai zirise qi ina-inte, cdnd se ducea impreund cu prietenii luica si-l vadi pe Rafi Ayala cum jupuia pisici incurtea ministirii sau cum iqi biga vArful uneigurubelnile pe orificiul uretrei ori cum apisa cupalmele pe o cirimidi pusi deasupra penisului.O mai vizuse uneori dimineala, inainte de a se

imbolnivi, pe Calea Englezilor, ea ginAndu-;i cir-fie in bra1e, iar el, pe celilalt trotuaq mergindspre drogherie. Insi atunci a fost pentru primaoari cAnd Luli i-a aruncat o privire ;i un zAmbetcare de-abia semina cu un sur6.s: atat de slaba lost zdmbetul, incAt Mistrelul nici mi.car nul-a observat, iar Miguelito, dupd ce a mai ficutcAgiva pagi, nu mai era sigur nici el de gest.

Insi, inainte de aceasti intilnire fugard,c6.nd mi-am intors privirea de Ia stradi qi dela cele dorii chipuri, cel al lui D6vila;i cel alMistrefului, ochii mei s-au oprit la petele de apipe care mdinile umede ale lui GonzAlez Cort6sle lisaserl pe qorlul lui alb. Iar cAnd am vd.zutdAra - cenu;ie, u;oari - de umezeali de pepinzi, m-am simgit ca in amurg, c5.nd trece unnor gi acoperi iute lumina unei zile de {bricire.

Tatil lui Amadeo Nunni Mistrelul a dis-pirut intr-o noapte cu furtuni gi cu grindini,cam cu opt ani in urmi. La inceput, s-a crezutci fusese omorAt la unul dintre porticurile dinPelusa. Acolo fusese gisit un birbat mort, imbri-cat cu haina tatilui lui Amadeo, strlpunsi dedouS.sprezece lovituri de cutit, plus una in pan-taloni, qi cu portolelul in buzunarul interior aisacoului. In zorii acelei zile, pe cAnd ploaia se

intelise, mama Mistrelului plAngea neconsolati,in timp ce el, un copil de numai noui. sau zeceani, stitea intr-un colt al sufrageriei, imbricatintr-o pijama in dungi, o adevirati unilormide puqciria;. Ochii lui misteriosi, pe jumitateasiatici, priveau tinti in podea, la desenul sinuosal gresiei; picioarele nu-i ajungeau pdnl jos, iarmiinile mici, albite de la incle;tare, strAngeau cuputere marginea scaunului. Trebuia sd suporteripiitul neregulat al grindinei ce bitea pe aco-peri;ul casei si in geamurile de la ferestre, dar qitinguirea sacadatS. a maicd-sii.

CAnd politistul care le adusese vestea le-a zisdespre schiopitat ;i despre taloneta din cizmadreapti, despre neputinla tatilui lui Amadeode a fugi de presupusul asasin, mama s-a oprit

14 Antonio Soler

brusc din plins, iar Mistrelul ;i-a ridicat un picprivirea din podea, doar ciliva milimetri. Acurnse uita la plintd.

- Care cizmi? Ce talonetS?Pe nea;teptate, a incetat si mai bati grindina,

iar ploaia s-a oprit qi ea.

- Ce taloneti? a intrebat din nou mamaMistrelului, complet dezorientati, cu un glasgutural, de femeie riciti, gi abia stipAnindu-qilacrimile. Care cizmi?

Poligistul se uita la femeia cu ochii larg des-chiEi, aproape imploratori. Dar se uita si lalinistea care ii inviluia acum, nivilind dinsprestradi ;i dinspre ferestre.

Cizma! Aia din piciorul qchiop!Mistrelul se tinea strAns de marginile scau-

nului, IZcind si sci4Aie surd locul unde se adi-posteau moliile. Maici-sii ii inghetase pe chip oexpresie de spaimi.

Bdrbatul ila era schiop, a spus poligistul,

;oviind. Are portofelul solului dumitale.Mistrelul privea crucig.

- Iar birbatul meu? N-a fost omorit? a intre-bat mama lui Amadeo Nunni, dezamigiti parci.Atunci, pe unde e?

Nimeni n-a stiut sd spune vreodati. undeanume este tatil Mistretului. A dispdrut in aceanoapte, ca qi cum nici n-ar fi existat, ca qi cAndn-ar h fost decAt una dintre bobitele de gheali cese topesc de indati ce ating pimintul qi se con-topesc pentru totdeauna cu apa de ploaie. ,,Tataa fost un lenomen atmosferic", spunea Mistretrul,

& fiecare dati cAnd se referea la pirintele lui.

-{ dispirut ca broagtele alea pe care le sorbmrii, ca pe urmi si cadi intr-alti parte, odaticr ploaia, numai ci pe tata norii nu l-au plouatirci", si atunci Mistregul se uita la cer, fird si-ipcse ci nu se vedea nici o diri de nor sau ci. erao noapte plini de stele. Taici-siu era mereu gatasi cadd din cer.

Dupi cAteva luni, cea care s-a hotirAt si dis-pari a fost mama Mistrelului, degi ea ;i-a anun-_rar adresa, iar din cind in cAnd ii trimitea in plicsirutiri semnate cu ruj. Ea n-a fost un fenomenatmosferic; daci s-a ridicat la cer, asta a fost pursi simplu pentru c; a luat un avion al co-pu.ri.iTIVA spre Londra, dupd ce a incercat, inlunilede dupi evaporarea bi^rbatului ei, si-gi cAgtigeexisten;a ca menajerd.. in capitala britanici qilag:isit de lucru la garderoba unui muzeu, cu toateci erau unii care dS.deau asiguriri ci singurulmuzeu despre care avea habar era ila dintrepicioarele ei.

Pe Mistrel l-a lisat la Mirlaga, in grija buni-cului dinspre tat; ti a unei cumnate, Fina. ,,inAnglia totul este foarte ciudat. Conduc masinape invers", suslinea ea, ca principal u.gurna.r,pentru a-ti lisa copilul in ingrijirea rudelor.Atunci a venit Amadeo in cartier. De-a lungulacelor ani, Mistrelul n-a prea mai crescut. Aveaaceeati statur;. de copil, probabil din cauzi ci-siattepta tatel qi ar fi putut atunci si ,. brl..r.. iiel de anii furali copiliriei sale. Si-a mai pistrai,de asemenea, aspectul de introvertit gi privirea

CALEA ENGLEZILOR

16 Antonio Soler

furi;i. Principala transformare s-a produs insipe chipul lui, constAnd intr-o usoari alungire apleoapelor, care deveneau tot mai migdalate, si

in inisprirea trdsiturilor birbiei, care, pe chipullui de copil, lua o formi pitriloasi, duri.

Amadeo Nunni s-a imprietenit destul de tAr-ziu cu Miguelito D6vila, cu Avelino Moratalla si

cu Paco Perelel. Dupi ce s-a stabilit in cartier,qi-a petrecut primii ani inchis in casa bunicului ;ia mituqii lui. Contempla cerul si se frimdnta inlegituri cu condilia lui indoielnici de orfan, pri-mind totu;i scrisori de la Londra, in care, dupidoui sau trei paragrafe, mereu la fel, adresatebunicului, Ei incd gapte cuvinte destinate cum-natei, intotdeauna acelea;i, ,,Finita, driguld cade obicei. I sulpose", maici.-sa scria cu majuscule,PENTRU BAIATUL MEU. Peste aceste litere,depunea ttampila unui sirut cu ruj de culoarealucsiei. ,,Ca tArfele. O stricati", spunea Fina,dAnd verdictul gi, invariabil, ridicAndu-gi sprin-cenele, intr-un gest teatral, de disprel, ceea ce

il dezorienta cu totul pe Mistrel, care se ruginade fiecare dati cdnd vedea direle albe Ei roqiiimprimate pe hdrtie, de parci ar fi avut in fagi opozi cu maici-sa, goald in mijlocul strizii.

Mitugd-sa voia si fie Lana Turner. Sd fie caLana Turner c5.nd era tAndri ;i juca in filmealb-negru. Probabil ci acea inclinalie i se tri-gea de la faptul ci, in copilirie, fusese aleasidintre mai bine de o suti de candidate pentru oreclamd la pudra de talc. Cred cd datoriti Fineiau invdlat si se masturbeze toti adolescenlii din

CALEAENGLEZLOR 17

cartier. Cu exceptia lui Rafi Ayala, care probabilse inigiase uitAndu-se la fotografia vreunui ani-rral despicat sau a vreunei parade de SS-i;ti peGrosse Strasse din Niirnberg. Inainte de a incepesi. se reguleze cu Gr5.sana din cartierul dinspreGolful Cala, se spune ci Mistrelul lua bani de lacolegii lui de gcoali, Miguelito Ddvila qi Avelino\Ioratalla, dar ;i de la prietenul acestora, PacoPeretel, ca si-i lase sd. se ascundS. intr-un dulappe care Lana Turner il tinea la ea in cameri,ca si o poati vedea cAnd se schimba. Cum oauzeau pe Fina intrAnd in casd, inima incepea:i le batd puternic, mai si le sari din piept,cu gindul la umerii ei goi, la spatele qi la sdniimiraculoEi care tAgneau din colivia de danteli asutienului. Ca si o poati vedea pe Lana TurnerdezbricAndu-se, se spunea ci Avelino Moratallar'induse unui cimitar de pe strada Carreteriaun ceas de perete, doui. tranzistoare de-ale luitaici-siu gi un mixcr stricat.

Noi, ceilal1i, trebuia si ne mulgumim cu dru-murile pe care le ficeam la privilia mitusii\Iistrelului de opt sau de noui ori pe zi. Pe usade la intrare era ditamai afi;ul, pe care scria, culitere inflorate: ,,Soarele Risare Pentru ToatiLumea". Iar noi nu qtiam daci era vorba despreo devizi sau acela era numele stabilimentului,ori dacd se referea intr-adevir chiar la stipAnapriviliei si la destinatia comuni a frumuseliiei, de care f6.ceam rz togi junii din cartier. Cutotii uitam ba de sare, ba de pAine, ba de oud, casi ne putem intoarce la privilie s5. o vedem pe