Starul muzicii popShakira, aflată într-unturneu mondial, şi-aanulat toate concerte-le din cauza unor pro-bleme la corzile voca-le şi spune că speră sărevină pe scenă în lu-na iunie a anului vii-tor, transmite AFP.

"Deşi am sperat să mă potrecupera la timp pentru a reluaconcertele în ianuarie, după ceam explorat mai multe opţiuniîn ceea ce priveşte efectele, amacceptat că este vorba de o ranăcare pur şi simplu are nevoie

de mai mult t imppentru a se vindeca",a scris Shakira într-uncomunicat publicatpe site-ul său. Cântă-reaţa columbiană şi-aanulat concertele eu-ropene din "El Dora-do World Tour" înnoiembrie.

Artista spune că speră să re-ia turneul în iunie 2018, cuconcerte în Europa, SUA şiAmerica Latină. Turneul ar ur-ma să se încheie pe 6 septem-brie, în San Jose, California.

Organiza\iile de tineret, o f[r]m[ de istorie a C.N. Mihai Eminescu

2017, anul recordurilorpe pia\a de art[

PAGINA 4

În intervalul 1750 – 1820 aufost constatate 17 ierni grele, re-marcându-se prin duritatea loriernile din anul 1785 când zăpadaa ţinut până la Sfântul Gheorghe(23 aprilie) când a fost „iarnă re”,1808 când iarna a ţinut până înluna aprilie şi au murit numeroa-se vite.

Este clar că oamenii vremiipuneau aceste variaţii climaticepe seama voinţei lui Dumnezeupentru a pedepsi lumea pentrupăcatele multe cu care era încăr-cată!

O însemnare despre foame-tea din anul 1817 o avem din lo-calitatea Botiz şi apare pe un Pen-ticostarion, tipărit la Blaj în anul1768< „Anno 1817 a fost aşa demare scumpete şi foamete, că oa-menii săraci mureau pe capetepe drumuri. Mâncau pâine făcutădin coceni de porumb, alții fă-ceau turte din bâlii de care apoise umflau”.

În 1817, mii de oameni din Comitatul Satu Mare au murit de foamete crunt[

Până în prezent,mai multe persoaneau păşit pe Lună, însăexistă un singur omcare a decedat şi a fostîngropat pe satelitulnatural al Pământu-lui.

Până în prezent,cercetătorul EugeneShoemaker este singura per-soană ale cărei rămăşiţe au fosttrimise pe Lună. Conform At-las Obscura, numele cercetăto-rului a devenit cunoscut dupăce o cometă (Shoemaker-Levy)ce s-a ciocnit de suprafaţa luiJupiter în 1994 a primit denu-mirea sa. 

Cometa pe care Shoemaker

a descoperit-o alăturide soţia sa Carolyn şiDavid Levy este uimi-toare deoarece a fostpentru prima oarăcând omenirea a pu-tut fi martoră a uneicoliziuni planetare.Shoemaker s-a bucu-rat de o carieră inte-

resantă, combinând cu-noştinţele sale din geologie cucele în astronomie. El a studiatmai multe cratere de pe Pă-mânt, iar la începutul anului1960 a fondat Programul deCercetare Arheologică dinSUA. :i-a folosit cunoştinţelepentru a-i pregăti pe astronauţiidin cadrul misiunilor Apollo. 

Eugene Shoemaker, singurul om “înmormântat” pe Lun[

S`n`tate Frumuse]e&Digestia, o problem[ de S[rb[tori

Protector ficat ;i enzimax de la Hypericum

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 765 Duminic[ 31 decembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Cum ne îmbr[c[m înnoaptea dintre ani?

PAGINA 7

Dintre toate serile de peste an, una din-tre cele mai plăcute pentru poporul româneste seara Sfântului Vasile sau a Anului Nou,scria Simion Florea Marian („Sărbătorilela români”).

Îndată după apusul soarelui, unii ro-mâni aprind o lumânare înaintea icoaneiMântuitorului Iisus Hristos sau a altei icoa-ne, ca să poată intra norocul în casă. După

aceea, ung uşorii şi pragurile caselor, graj-durilor şi ale şurilor cu usturoi (ai). Ung înforma crucii toate animalele, chiar şi pemembrii familiei. Procedând astfel, cred căîn decursul anului care urmează vor fiscutiţi de apropierea necuratului, care um-blă pe la casele oamenilor ca să ia calitatearoadelor agonisite şi a vitelor. Unii sătmă-reni obişnuiesc ca în această noapte să mă-

nânce peşte, în speranţa că în anul următorvor câştiga mai mulţi bani şi implicit voravea un trai mai uşor. Când bate ceasul deora 12.00 (noaptea), marcând trecerea înnoul an, ne punem în gând unele dorinţe,având ferma convingere că Dumnezeu nile va împlini întocmai şi, de multe ori, aşase şi întâmplă.

Continuare, PAGINA 9

PAGINA 3

Shakira are probleme cu corzile vocale

Plugu;orul ;i sorcova, tradi\ii dacice p[strate la Satu Mare

“Salvator Mundi” de Leonardo da Vinci, cel maiscump tablou din istorie< 450 milioane de dolari

PAGINA 10

PAGINA 12

2 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

Banatul este o provincie isto-rică împărțită astăzi între Româ-nia, Serbia- Banatul Sârbesc și ofoarte mică parte din Ungaria.

În Evul Mediu, pe teritoriulBanatului a existat o formațiunepolitică cu centrul la Morisena-Cenad. Cei mai cunoscuți voie-vozi au fost Glad, care a dus lupteîmpotriva nomazilor unguri, cuarmate formate din români, pe-cenegi și bulgari, și în final At-hum, cu care s-a încheiat dinastiabănățeană în urma luptelor cuChanadinus, un pretendent localsprijinit de unguri. (Documentemedievale bănățene 1440-1653,Editura Facla, Timișoara, 1983)

În perioada dominației CoroaneUngare, au fost numite “banaturi”, toatecomitatele de graniță, conduse de unban< Banul de Severin, Banul de Bel-grad, Banul de Sabăț. Denumirea s-a li-mitat mai târziu la actuala provincieBanat de Timişoara. Inițial, numele re-giunii Banat, se leagă de Turnu Severin,Banatul de Severin şi de succesorii is-torici ai acestuia, Banatul de Lugoj- Ca-ransebeş şi Banatul de Timişoara, for-mațiuni politice, militare şi administra-tive cu rolul de marcă în cadrul siste-mului defensiv antiotoman. (Ibidem)

La originea Banatului Românesc ac-tual, Banatul de Severin, a fost organizatde Regele Andrei al II-lea (1208-1235),încă din 1228, ca o regiune înființată lahotarele Țaratului româno-bulgar pen-tru paza graniței Regatului Ungariei şirestabilirea influenței Bisericii latine înregiune. În această perioadă sunt po-menite< Banatul de Severin, Banatul deBelgrad şi Banatul Bulgăresc. (Cnezi şiobercnezi în Banatul Imperial, EdituraAcademiei Române, Bucureşti, 1996)

Harta Tabula Hungariae cuprindeteriroriile Transilvaniei, Banatului, Par-tiumului şi Maramureşului. Sunt notațişi vecinii din Sud-Walachia Magna şispre nord-est Malavia Meta. TabulaHungariae sau harta lui Lazarus esteprima hartă imprimată a Ungariei. Ope-ră colectivă, a fost tipărită în anul 1528la Ingolstadt în tipografia lui PetrusApianus, cunoscut şi ca Peter Apian,Peter Bennewitz. De asemenea, “HartaIozefina” a Banatului datează din pe-rioada 1769-1772.

Banatul, de la Regatul Ungariei la Imperiul Austriac

Pentru prima dată numele de Ba-natus Temesuariensis Temesiensis a fostfolosit în rapoartele lui Luigi Ferdinan-do Marsigli din ultimul deceniu al se-colului al XVII-lea şi în textul Tratatuluide Pace de la Karlowitz-1699. Pentruromâni, regiunea a mai fost cunoscutăşi sub denumirea de Temişana. (Ibi-dem)

Regiunea a constituit o parte unita-ră, componentă a Regatului Ungariei,apoi din secolul al XVI-lea din ImperiulOtoman, după care a fost înglobat spresfârşitul secolului al XVII-lea în Arhi-ducatul Austriei, devenit apoi ImperiulAustriac. După 1867, a făcut parte dinpartea ungară a Imperiului Austro-Un-gar, iar în urma Primului Război Mon-dial, Banatul a fost împărțit pe linii et-nice între cele trei state naționale alecăror etnii locuiau în zonă< Iugoslavia,România şi Ungaria-Voivodina. (Ibi-

dem)La 14 aprilie 535 prin Novella a XI-

a, Împăratul bizantin Iustinian a înfi-ințat Arhiepiscopia “Justiniana Prima”sub a cărui jurisdicție intra şi teritoriulbanatic< prin cives-urile de la Literata –pe malul stâng al Dunării, în dreptulcetății Novae şi Recidiva – Vărădia, fostaArcidava. Aceasta a fost desființată deÎmpăratul Leopold al III-lea. La al doileaConciliu de la Niceea a participat şiepiscopul avarilor.

Ahtum s-a botezat la Vidin, unde aprimit suzeranitatea bizantină. În 1202el a construit la Morisena o mânăstireînchinată Sfântului Ioan Botezătorul,unde a adus călugări bizantini. A maiconstruit o mânăstire numită Athtun-monostror, ruinele se văd de la 10 km.(Suciu, Coriolan< Dicționarul istoric allocalităților din Transilvania, vol.II, Bu-cureşti, 1968, p.288-289)

În anii 1228 – 1230, Ahtum duceun război cu Chanadius, câştigă primabătălie lângă Beba Veche, dar pierde bă-tălia finală de la Tomnatic. După bătălie,teritoriul lui Ahtum a intrat în compo-nența regatului lui Ștefan (Suciu, Co-riolan< Monografia Banatului). Familialui Ahtum fuge din Morisena, cu tezau-rul ducatului, dar este surprinsă de in-vadator la Sânnicolaul Mare, unde reu-şeşte să îngroape tezaurul. După război,Chanadius a construit o mânăstire bi-zantină la Oroslamos azi Maidan în Ser-bia, foarte aproape de Beba Veche.

Stăpânirea otomană

Trupele otomane ale sultanului So-liman I au început asedierea cetății Ti-mişoara, o garnizoană de peste 25000de soldați, conduşi de Ștefan Losonczyrezistă eroic, dar în cele din urmă ce-dează şi devine posesiune a sultanului<partea de est cu populație preponderentromânească aşa-numitul Banat de Lu-goj-Caransebeş a fost alipită Transilva-niei (Munteanu I.,Munteanu, R., Timi-şoara Monografie, Editura Mirton,p.117). Inițialele Sancak-uri nou createau fost alipite Rumeliei, dar ulterioracestea au format o entitate adminis-trativă, Eyat-i Temsvar, adică paşalâculTimişoara. Acesta era condus de un be-gleberg.(Ibidem, p.112)

Răscoala bănățenilor împotrivaocupației otomane a fost condusă devlădicul Teodor, împreună cu Ioan dinLugoj şi un anume Iancu. Răsculații aucucerit mai multe fortărețe, dar în finalau fost înfrânți. (Popovici G., Istoria ro-mânilor bănățeni, Lugoj, 1904, p. 373-376)

Spre sfârşitul lunii octombrie 1716,compania antiotomană în Banat a con-tinuat sub conducerea generalului conteClaude Florimond Mercy d’Argenteau,au mai fost cucerite cetățile din Pan-ciova şi Palanca Nouă, iar la 6 augustaustriecii au cucerit Belgradul, apoi Or-şova, ultima fortăreață a Banatului. Tra-tatul de Pace a fost semnat la Passaro-witz. (Feneşan, Administrația şi fisca-litatea în Banatul Imperial, 1716-1778,Editura de Vest, Timişoara, p.14-15)

Într-un alt război desfăşurat pe te-ritoriul Banatului, au fost distruse peste50 de sate. Prin Tratatul de Pace de laBelgrad, austriecii au pierdut Oltenia,districtele sud-dunărene, insula Ada-Kaleh, fortul Elisabeta, aflat pe maluldrept al Dunării, prin protocolul din 7martie 1741 au pierdut şi cetatea Orşo-vei Vechi. (Ibidem, p. 68-69)

Banatul, teritoriu strămoşesc al ro-mânilor, păstrător a nenumărate vestigiimateriale şi spirituale ale înaintaşilorgeto-daci şi romani, leagăn al rezistențeivoievodului Glad împotriva expansiuniiregilor unguri, la sfârşitul primului mi-leniu al erei noastre, a fost martorulunor grele furtuni ale istoriei abătuteîn decursul întregii perioade medii şimoderne a istoriei României.

În 1552, Banatul, împreună cu oparte a Crişanei au fost transformate înpaşalâc otoman cu capitala la Timişoa-ra, situație în care va rămâne 166 de ani.(Arhivele Statului Bucureşti, ArchivesHistoriques Militaires Viacennes, Mi-nistère de la Guerre, Etat Major de l’Ar-mée, Colecția Microfilme, Franța, Rola175, p. 136-176)

Chipul lui Decebal în stâncăla Cazane

Banatul are legătură şi cu vechea ci-vilizație geto-dacă. Mai exact, Chipullui Decebal a fost construit în zona Ca-

zanelor Mici, pe malul stâng al Dunării,în golful Mraconia. Locația este una de-osebit de frumoasă, pentru că poate fiadmirat fluviul şerpuind printre stâncileîmpădurite, printre care răsare şi cea cuimensa sculptură. Mai mult decât atât,punctul unde a fost sculptată stânca esteşi locul cu cea mai mare adâncime aapei şi anume 120 de metri. Chipul luiDecebal are o dimensiune totală de 55m înălțime şi 25 m lățime. Are cu 6 mmai puțin decît Statuia Libertății şi cu8 m mai mult decât Monumentul luiHristos de la Rio de Janeiro. Este ceamai mare sculptură în stâncă din Euro-pa. Doar nasul lui Decebal are 7 m lun-gime şi 4 m lățime. Construcția a durat10 ani şi a costat peste 1 milion de do-lari.

12 sculptori alpinişti au lucrat la rea-lizarea sculpturii pe parcursul celor 10ani, sub conducerea sculptorului dinOrşova, Florin Cotarcea. Procesul decreație a început cu defrişarea copacilorşi a continuat prin curățarea rocilor şidinamitarea stâncii. Cei care au lucratla realizarea colosului de piatră s-au su-pus numeroaselor pericole din zonă,printre care viperele, căldura de pe tim-pul verii şi înălțimea periculoasă.

Cu ciocanul pneumatic, şpițul şi ba-rosul şi cu echipamente cărate la mareînălțime de sculptori dedicați, talentațişi curajoşi, construcția a fost finalizatăîn anul 2004. Sub Chipul lui Decebaleste săpată în stâncă inscripția, în latină<Decebal Rex- Dragan Fecit (Regele De-cebal – făcută de Drăgan). Omul de afa-ceri Iosif Constantin Drăgan, pasionatde cultură a vrut astfel să susțină con-tribuția românească la cultura europea-nă, să valorifice trecutul geto-dac al te-ritoriului țării, pe care le-a susținut denenumărate ori în tezele sale de istorie.Pe partea cealaltă a malului Dunării, înSerbia, se află o placă memorială antică,Tabula Traiana, ridicată de împăratulroman pentru a marca drumul său şivictoriile nenumărate în Europa.

Chipul lui Decebal este locul caremarchează cele mai îndepărtate mo-mente ale trecutului românesc, printr-o sculptură deosebită, într-un peisaj na-tural de-a dreptul fermecător.

(Continuare în numărul următor)Ioan Corneanu și Mircea Pîrlea

Saddam Hussein, preşedinte al Ira-kului în perioada 1979 - 2003 şi prim-ministru al acestei țări între 1979 - 1991şi 1994 - 2003, secretar general al secțieiirakiene a partidului Baas (Partidul So-cialist al Renaşterii Arabe), mareşal(din 1979), a guvernat Irakul într-omanieră dictatorială arbitrară, cu ca-racter semi-laic, a promovat o politicăr[zboinic[, inițiind un război lung şianevoios împotriva Iranului şi mai târ-ziu o campanie fulger în care a cuceritşi a anexat emiratul vecin al Kuweitului.Bazându-se ca şi regimurile irakieneprecedente pe hegemonia comunitățiimusulmane sunite, a inițiat masacreîmpotriva populației şiite (ex. masacrulde la Dujail din 1982) şi a kurzilor, îm-potriva acestora din urmă uzând şi ar-me chimice (contra localității Halabja),crime pentru care a fost judecat şi exe-cutat ̀ n cele din urm[ ̀ n 30 decembrie2006.

Saddam a avut un rol cheie în lovi-tura de stat a partidului Baas din 1968.Ca vicepreşedinte al Irakului în timpulpreşedinției lui al-Bakr, care se îmbol-năvise în ultimii săi ani de viață, Sad-dam a clădit puternice forțe de securi-tate care i-au permis să controleze for-țele armate şi viața politică a țării şi săconsolideze dictatura. În urma unormăsuri de naționalizare a petrolului şia altor industrii la începutul anilor1970, a reuşit în prima parte a guver-nării sale de facto şi apoi ca preşedinte,să crească în mod considerabil nivelulde viață mediu în țară.

Saddam a rămas la putere în ciudadezastruosului război împotriva Ira-nului (1980-1988), şi apoi a Războiuluidin Golf din (1990-1991), care au adusun declin serios în condițiile de viațăşi condițiile umanitare din Irak. În tim-pul Războiului Golfului, pentru a-şiatrage simpatia maselor arabe şi mu-sulmane din regiune, Saddam a lansat60 de rachete contra teritoriului Israe-lului. După invazia Irakului din 2003,Saddam a fost răsturnat de la putere, areuşit să se ascundă vreme de opt luni,până ce a fost capturat în ascunzătoareasubterană unde se afla, lângă localitateanatală Tikrit, la 13 decembrie 2003.

În perioada post-Saddam foşti mi-litari, oameni de securitate şi persoaneîn posturi de conducere legați de regi-mul său au fost îndepărtați din viațapolitică şi din administrația țării şi dinarmată, iar puterea a fost preluată, înurma alegerilor, de guverne dominatede reprezentanți ai partidelor şiite. Oparte din fostele forțe de securitate şimilitare sunite ce fuseseră credincioaselui Saddam au pus bazele unor mişcăride rezistență şi teroare sunite, una dinele fiind Statul Islamic.

Saddam Husseina fost executat `n

30 decembrie 2006

ISTORIELa originea Banatului Românesc actual, Banatul de Severin, a fost organizat de Regele Andrei

al II-lea (1208-1235), încă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgarpentru paza graniței Regatului Ungariei și restabilirea influenței Bisericii latine în regiune. Înaceastă perioadă sunt pomenite< Banatul de Severin, Banatul de Belgrad și Banatul Bulgăresc.

Chipul lui Decebal a fost sculptat în zona Cazanelor Mici, pe malul stâng al Dunării, în golful Mraconia. Este cea maimare sculptură în stâncă din Europa

Banatul sau Temi;ana a fost organizat de Regele Andrei al II-lea în 1228

În 1552, Banatul împreună cu o parte a Crișanei au fost transformate în pașalâc otoman

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

31 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~nsemnare pe un Penticostarion din Botiz, tipărit la Blaj în anul 1768< „Anno 1817 a fost așa demare scumpete și foamete, că oamenii săraci mureau pe capete pe drumuri. Mâncau pâine făcutădin coceni de porumb, alții făceau turte din bâlii de care apoi se umflau”.

Continuăm în acest numărprezentarea faptelor apocalipticecare s-au petrecut în anul 1817în Comitatul Satu Mare. O foa-mete cumplită a lovit Europa dar;i Transilvania. În acest caz s-auasociat mai mulţi factori care îm-preună au pus administraţia im-perială în imposibilitatea de areacţiona corespunzător şi astfel,de a putea depăşi fără multe pier-deri omeneşti astfel de evenimen-te.

Izvoarele istorice ale epocii suntunanime prin a arăta că vremea erafactorul decisiv în viaţa comunităţilorumane< „de vreo câţiva ani vremeaumblă cu înaintea înapoi, aşea cât amputea zice cum că, când ar trebui săfie vară e iarnă, şi în loc de primăvarătoamnă, de unde pământul nostru ro-durile sale nu le poate da… an pentrusecetă mare, an pentru ploi, an pentrurăceală”. (Cuvânt păstoresc despre în-potrivnica stare şi întocmirea vremilorde acum, Blaj, 1816).

În intervalul 1750 – 1820 au fostconstatate 17 ierni grele, remarcân-du-se prin duritatea lor iernile dinanul 1785 când zăpada a ţinut până laSfântul Gheorghe (23 aprilie) când afost „iarnă re”, 1808 când iarna a ţinutpână în luna aprilie şi au murit nu-meroase vite.

Este clar că oamenii vremii puneauaceste variaţii climatice pe seamavoinţei lui Dumnezeu pentru a pe-depsi lumea pentru păcatele multe cucare era încărcată!

Însemnări pe cărțile de rugăciuni

Se păstrează pentru Comitatul Sa-tu Mare mai multe însemnări scrisepe cărţile de rugăciuni care ne aratăaceastă legătură directă dintre ano-maliile vremii şi dorinţa lui Dumne-zeu de a pedepsi lumea pentru păca-te.

Astfel, pe un Apostol apărut laRâmnic în anul 1774 şi păstrat în bi-serica din Chilia găsim acest text foar-te sugestiv privind pedeapsa lumii decătre Dumnezeu< „Prea iubite citito-rule, de la anul 1800 până la anul 1836,întru care vieţuim cu darul Domnului,foarte multe certări de la Dumnezeus-au arătat, precum războiul cumplitcu Francii, care au ţânut 23 de ani>mai apoi lipsă mare de bucate, încă şifoamete groaznică, pe la anii 1817. Totpe aceia vreme boli cumplite şi întredobitoace, însă foametea aceasta aufost pentru multă ploaie, iar după ace-ia pe la anii 1831 – 1832 – 1833 secetămare până astăzi. Că între numiţii aniau fost şi cutremur mare de pământ,moarte grabnică, ce se numeşte colerăşi boală între marhă, secetă, mai vârtosîn 1836 aşe mare, câtă apă de băut nuavem, însă norodul de la releleobişnuite nu se întoarce, nici să lapădă,batăr că văd certare lui Dumnezeu,pizme, îmbuibare în haine, preacurvie,precum şi sărăcie întru norod dom-neşte. Sfârşitul Dumnezeu şti cum vafi. Septembrie 16, anul 1836, Tilie.”

Pentru a înţelege amploarea de-zastrului suferit de românii sătmăreniîn anul 1817 vom prezenta situaţia lorţinând seama că înainte de 1918 co-

mitatul Satu Mare era cu mult mai în-tins decât este astăzi. El cuprindea şizona Seiniului, Băii Mari, iar din anul1876 şi partea cea mai mare din Dis-trictul Chioarului.

Vom porni în demersul nostru dela o mărturie cutremurătoare pe carene-a lăsat-o preotul Constantin Chişdin localitatea Şişeşti, satul atât de draglui Vasile Lucaciu, supranumit în mul-te cărţi „Leul de la Şişeşti”< Au fostfoamete mare, când costa chiubelu(120 litri n.n.) de grâu sute de zloţi şimălaiul 80 de zloţi. Şi mulţi oamenimânca carne de mâţă şi murea oamenipe uliţă şi-i mânca câinii pe îngropaţi.Şi la mulţi oameni am săpat şi eu groa-pa şi fără sălaj (sicriu) i-am îngropat.Amar de noi, rele zile am ajuns. Scris-am eu, Constantin Chiş parohu> în Fi-şeşti (vechea denumire a Șişeştiuluin.n.) în zilele lui Franțişcus împărat,anu 1817”.

Din localitatea Negreia, aproapede Șişeşti, provine o însemnare pe unOctoih, apărut la Blaj în anul 1760,care te impresionează prin simplitateaşi în acelaşi timp prin tragismul ei ex-traordinar< „La anul 1817 au fost foa-mete mare în lume, de au murit ju-mătate oamenii şi să uscasă oameniide foame ca lemnele, de te temeai cândîi vedeai, în zilele împăratului Fran-țişcuş au fost această minune.” Însem-narea datează din 24 iunie 1817!

Pe un Octoih, apărut la Blaj în anul1792, şi care a aparținut parohiei Re-meți pe Someş, există următoarea în-semnare< „În văleat 1817 au fost foa-mete cea mare cât au pierit oameniide foame şi au mâcat coceni şi pâinide iarbă...în câtu şi urzici şi scoarțăde pai, pe mierță de mălai au fost pă20 de zloți, de orz pă 20, de grâu pă204, ovăz pă 63...”.

53 de morți la Medie;u Aurit

Ajungând în actualul județ Satu

Mare avem cel puțin patru mărturiidespre grozăviile foametei din anul1817. Prima la care ne oprim provinedin localitatea Medieşu Aurit şi neprezintă o situație apocaliptică prinpreotul satului Teodor Vászony. Men-ționăm că în anul 1816 parohia îm-preună cu cele două filii, Româneştişi Viile Medieşului, avea 1789 de lo-cuitori. După cinci ani, în anul 1821se întocmeşte un nou şematim loca-litatea Medieşu Aurit figurând cu doar1730 de locuitori! Creşterea demogra-fică care a urmat în anii 1818-1821 nua putut să acopere pierderile de viețiomeneşti suferite de comunitatea ro-mânească din Medişu Aurit.

Preotul Vászony nota în Protocolulmorților grozăvia foametei din anul1817 aşa cum a perceput-o el, omulcare era obişnuit cu moartea deoareceîntr-un an avea cel puțin 30-40 demorți pe care îi îngropa<

„Acesta a fost 1817 anul foamei 26+ 27 =53 morţi. Cine bine poate luasama, şi poate giudeca şi socoti! În cestat (stare) au fost locuitorii acesteiparohii într-un acest timp când boalacee ci-a fost mai asemenea cu ciuma,s-au întâmpinat, mână au dat, s-au să-rutat şi s-au unit într-o soţietate cufoamete> O Doamne! Cine va puteaînainte zugrăvi cu mână omeneascănăcazul, amarul, suspinul, plângere,tânguire, ponoslul săracilor şi vred-nicul de întristare statul lor?

Când credinţa s-au arătat împreu-nă cu toată dragoste ce creştinească şinedejde cu totul s-au arătat a fi muritu,când părinţii lor au încetat a nu le fimilă de fii lor, şi maicele au început ase pârî cu fii şi fiicele pentru oînghiţitură de pâine, când părinţii cudrag au aşteptat ca să vază pre fii lormorţi şi pre aceie fără astrucare, fărăsălaş (căpârşeu) să-i poată îngropa şiastupa în pământ, când oamenii ceide aice veniţi> şi în înflaţi> ca buciumi,împreună cu săraci de aice, pre uliţă,

pe drumuri, şi în câmpuri, şi prin pă-dure, înburdându-să de pre picioareşi murind sta ca buciumi, şi mulţineştiind de unde sânt pre câmpuri şiprin păduri, după ce s-au aflat maitoţi> putrezi, sânt îngropaţi. Nimăruiau început a nu-i trebui clopot, preotşi astrucare creştinească, şi aceasta estepricina, împreună cu beteşugul carelel-am fost căpătat din putoareamorţilor cum că un dărab de timp nus-au scris matricula.”

Pâine din coceni ;i turte din bâlii

Următoarea însemnare despre foa-metea din anul 1817 o avem din loca-litatea Botiz şi apare pe un Penticos-tarion, tipărit la Blaj în anul 1768<„Anno 1817 a fost aşa de mare scum-pete şi foamete, că oamenii săraci mu-reau pe capete pe drumuri. Mâncaupâine făcută din coceni de porumb,alții făceau turte din bâlii de care apoise umflau”.

Următoarea însemnare provinedin Mădăras şi se află notată în Ma-tricola născuților de către preotul sa-tului Ștefan Szabo care a păstorit aiciîntre anii 1816-1832< „În anul 1816 olipsă extraordinară şi nemai auzită întimp a început şi s-a prelungit până lamijlocul anului 1817 sau la începutullunii august. S-au permis să se vândăcâbla de grâu cu 100 florini renani,porumbul cu 60, ovăzul cu treizeci.Cei mai săraci foloseau ierburile şicoaja copacilor şi viața o sprijineaugreu, a provocat o boală contagioasăcu febră fierbinte care a luat spre eter-nitate un număr nelimitat de oamenide condiție inferioară”. Prezentăm spreexemplificare numărul morților dinparohia Mădăras din trei ani conse-cutivi pentru a contura grozăvia foa-metei din anul 1817! Astfel, în anul1816 mureau 71 de credincioşi, în anul1817 - 175 de credincioşi pentru ca în

anul 1818 să se revină la normal mu-rind doar 39 de persoane!

Însă tragediile cele mai cumplites-au întâmplat în zona de munte a ju-dețului actual. Prezentăm în conti-nuare o însemnare dintr-o Evangheliedatând din anul 1776 şi care a aparți-nut satului Giorocuta unde preot eraIoan Popdan, strămoşul pictoruluiIoan Popdan. Însemnarea a fost pu-blicată de preotul Aurel Papiu în pe-rioada interbelică şi este foarte im-portantă pentru că ne arată adevăratadimensiune a tragediei îngrozitoareprin care au trecut românii sătmăreniîn anul 1817< „Anul 1815 şi anul 1816s-au arătat suşig mare ca cela pân tătețarile noastre, cât anul 1817-lea pri-măvara au prins oamenii a mânca ră-dăcini de buriene, a măcina coceni demălai, în tătă ziua murea de să stingeade foame cât vârfu satului numai cucaru îi purta la groapă ca de ciumă pătăte drumurile era oameni morți defoame, erau un chiubel de grâu cu 70de zloți, un chiubel de mălai cu 60 frzloți, jica de crumpire cu tri zloți şiaşa încă nu să prea căpăta numai alo-curea, aceasta pentru aducere aminteo scriu aci fiindcă părinților nu le eramilă de copii săi că zbiera de să stingeade foame, de care foamete groaznicăDoamne Isuse Hristoase Dumnezeulemântueşte-ne şi ne păzeşte cu milacea dumnezească până la sfârşitul vea-cului acestuia. Amin.

Aceasta dincolo scrisă groaznicăpoveste fiind eu parohul Giorocuțiiîntr-aceia ani o am scris întru care anam îngropat de foame 312 suflete.Giorocuta 1817 13 november. IoanPopdan parohuşul Giorocutii”.

O imagine dantescă care astăzi nepare incredibilă! Ce au făcut autorită-țile maghiare ale vremii? Foarte puţindin ceea ce au putut să facă. Puțineledistribuiri de alimente sau bani sausămânță de semănat au fost o picăturăde apă într-un ocean!

Mihaela Sălceanu,Muzeograf la Muzeul Județean

BibliografieG. Bariţiu, Părţi alese din Istoria Tran-silvaniei pe două sute de ani din ur-măIoan Ciorba, Marea Foamete dinTransilvania dintre anii 1813-1817Aurel Socolan, Circulaţia cărţii româ-neşti până la 1850 în judeţul Mara-mureşElena Bărnuţiu, Carte românească ve-che în colecţii sătmăreneG. Bariţiu, Părţi alese din Istoria Tran-silvaniei pe două sute de ani din urmă,Ediţia a II-a, vol. I, Braşov, 1993 Ioan Ciorba, Marea Foamete dinTransilvania dintre anii 1813-1817,Editura Arca, Oradea, 2007, Dariu Pop, Mărturii strămoşeşti, SatuMare, 1936, Cf. Elena Bărnuţiu, Carte româneascăveche în colecţii sătmărene, Satu Mare,1998Schematismus venerabilis cleri graeciritus catholicorum dioecesis Munkac-siensis, Cassoviae Biroul Judeţean Satu Mare al Arhive-lor Naţionale, Colecţia Matricole destare civilă parohialeViorel Câmpeanu, Viorel Ciubotă, Mi-haela Sălceanu, Mădăras Contribuțiemonografică, Ed. Maestro Tip, 2017, „Vestitorul”, Oradea, anul VIII, nr. 5-6, 1-15 martie 1932

Imagine din Mla;tina Ecedea, desen din anul 1800

În 1817, mii de oameni din Comitatul Satu Mare au murit de foamete crunt[

4 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

EDUCA}IE

Inițiatorii Proiectului „Să nepăstrăm tradițiile” încearcă, prinvarii activități, să readucă înprim-plan modalități cât maisimple și autentice de prepararea unor bucate de mare însemnă-tate în viața gospodarilor ro-mâni.

Și pentru că tradițiile trebuietransmise următoarelor generații, ele-vii clasei a X-a A din cadrul ColegiuluiEconomic „Gheorghe Dragoş” SatuMare şi-au propus să le ofere celormici, grupa mică „Bună dimineața”de la Grădinița cu Program Prelungit„Dumbrava Minunată” Satu Mare, olecție de gastronomie< preparareaunor „cocuți” pe vatră. Micuții bucă-tari au fost entuziasmați de întregulproces tehnologic, descoperind gus-turi şi texturi interesante, asistând ne-răbdători la toate etapele de pregătire<frământare, dospire, coacere, amba-

lare.

Prepararea pâinii pe vatră

Astfel, în data de 21 decembrie2017, a avut loc activitatea cu specifictradițional, care a vizat familiarizareacopiilor de la grădiniță cu tehniciletradiționale de procesare a alimente-lor. Concret, este vorba de preparareapâinii pe vatră, după o rețetă veche, otehnică pe cât de simplă, pe atât deapreciată datorită obținerii unui pro-dus finit foarte gustos. Și cum GPP„Dumbrava Minunată” se mândreştecu un cuptor tradițional construit înincinta clădirii, „cocuții” au fost copțipe vatră. Produsele obținute au fostcomercializate în incinta grădinițeigazdă, în cadrul Târgului de Crăciun,iar banii strânşi au fost donați în scopcaritabil.

Continuă seria proiectelor

Organizatorii acestei acțiuni, di-rectoarea Nicoleta Gale, profesoarelepentru învățământ preprimar, FloricaDobran, Rodica Timp şi câțiva părinți,cu copiii din grupa mică, în partene-riat cu profesoara dr. Năstaca Pişco-ran, împreună cu elevii clasei a X-a A,Colegiul Economic „Gheorghe Dra-goş” continuă seria acestor ateliere. Eiau în vedere succesul celor precedente<Șezătoarea de Sânt Andrei, Dragobe-tele, Atelierul de încondeiere de ouăde Paşte şi cel de pictură pe sticlă. To-todată, îşi propun continuarea acestorateliere pentru a insufla tinerelor ge-nerații păstrarea şi respectarea valo-rilor noastre tradiționale, aşa cum pre-decesorii noştri le-au păstrat neînti-nate de-a lungul veacurilor.

Informaţiile ne-au fost comunicatede echipa de proiect.

A consemnat Stelian Crainic

Dacă până în prezent priori-tate aveau scrierile literare, în pre-zent, tot mai mulți autori sătmă-reni au preluat iniţiativa scrierilormonografice. În lipsa uneisusţineri printr-o politică la nivelnaţional, ei au hotărât, pe contpropriu, să coboare din stratosfe-ra abstracțiunilor și a imaginaţieiliterare pe solul concretitudinii,al istoriei, prin recursuri la me-morie. Instituţii şi localităţi cu ve-chime de secole beneficiază abiaîn prezent de atenţia celor pasio-naţi de istorie, care fac mari efor-turi de recuperare a unor docu-mente uitate prin arhive, a unormateriale publicate în ziarele şirevistele vremii, precum şi prinintervievarea unor persoane carecunosc domeniul investigat.

În acest curent se înscrie şi volumulintitulat "Organizații de tineret din LiceulMihail Eminescu". Lucrarea reprezintăcel de-al 13-lea caiet din seria Caieteleeminescienilor sătmăreni şi este semnatăde profesorii eminescieni dr. Ovidiu T.Pop, Marius Horşia şi recent absolventaKarina Necşe (acum, studentă la Facul-tatea de Istorie a Universității Babeş-Bo-lyai din Cluj-Napoca).

Aşa cum precizează în Argument,autorii dedică acest volum CentenaruluiMarii Uniri.

Mândria de a fi eminescian

Din textul lucrării răzbate sentimen-tul de mândrie al celor ce aparţin într-un fel sau altul, elevi sau profesori, co-munităţii acestui liceu, actualmente Co-legiul Naţional Mihai Eminescu din SatuMare. Acest aspect nu a trecut neremar-cat nici de prefaţatorul cărţii, Lucian Tur-cu. El scrie că autorii şi-au asumat “o for-ma mentis generatoare de identitate cul-turală< aceea de a fi eminescian şi de a fimândru de acest fapt!”. Cu atât mai multreiese acest lucru din urările autorilor,scrise în prefaţă, adresate marii familii,

“familia eminescienilor sătmăreni”.Autorii subliniază valoarea dascălilor

din această instituţie şi în anexele la vo-lum. Astfel, Anexa 2 cu prinde un lungşir de note biografice ale profesorilor “re-marcabili” ai liceului, aşa cum înşişi au-torii precizează. În aceeaşi linie se re-marcă “Societatea de lectură” a liceului,revistele şcolare, “Asociaţia sportivă Şco-lară Luceafărul 2002”, precum şi seria deinterviuri cu profesori şi directori ai co-legiului.

Organizaţii de tineretde-a lungul anilor

Volumul conţine informaţii despreactivitatea extraşcolară a elevilor de laacest liceu, desfăşurată în cadrul unorinstituţii reglementate la nivel naţionalşi mai mult sau mai puţin înregimentatepolitic.

Extraordinar este contextul istoric încare organizațiile de tineret şi-au desfă-şurat activitatea, începând de la MareaUnire din 1918 până în prezent, traver-

sând succesiv mai multe regimuri poli-tice. Astfel, după regimul democratic in-staurat după 1918, a urmat dictatura re-gelui Carol al II-lea, dictatura hortistă,regimul de dictatură al partidului comu-nist şi în final regimul democratic ac-tual.

În aceste regimuri politice şi-au des-făşurat activitatea organizaţiile elevilorsub denumirile< Cercetăşia, Frăţiile deCruce, Straja ţării, Cultul eroilor, Uni-unea Tineretului Comunist şi ConsiliulŞcolar al Elevilor.

Poate că nu întâmplător autorii auales drept mottoului volumului versurilepoetului Radu Gyr< „Înfrânt nu eştiatunci când sângeri,/ Nici ochii când înlacrimi ţi-s./ Adevăratele înfrângeri/ suntrenunţările la vis.

Exemple elocvente, cu caracter ge-neralizator, menite a înţelege contextulistoric şi motivaţiile celor care au optatpentru a activa într-o organizaţie sau alta,sunt cele ale elevilor Mitrofan Fetie,membru al organizației Frăţiile de Cruceşi Emeric Roth (cu nume preschimbat

Imre Toth), membru al partidului co-munist. Evoluţia celor doi foşti elevi estetratată pe larg în monografie, sub formaunor studii de caz.

Accent pe toleranţă

Atât înainte de 1989, cât şi în prezent,numeroşi istorici au optat pentru trecereasub tăcere a anumitor subiecte mai multsau mai puțin sensibile, în timp ce alțiile tratează cu patimă, în spirit partinic.Într-adevăr, schimbările prilejuite de Ma-rea Unire şi formarea Statului naționalunitar român au constituit un şoc pentruminoritari. (Ajunge să ne imaginăm căseara ne culcăm într-o țară, iar dimineațane trezim în alta).

Pentru a trata echilibrat, obiectiv ase-menea subiecte, autorii monografiei lacare ne referim au ales o cale de mijloc,punând accent pe spiritul de toleranță.Acest spirit de toleranță răzbate până şiîn circumstanțele citării afirmațiilor unorextremişti (Ducso Csaba), ei fiind tratațifără reacții pătimaşe.

Totuşi, opțiunea autorilor de a con-semna fapte şi de a lăsa “analiza acestorape seama cititorilor” are limitele sale.Chiar tinzând spre maximum de obiec-tivitate, nu poți evita un punct de vederefie şi numai prin selecția faptelor. Poatecă anumite pasaje din lucrare ar necesitarectificări, cel puțin sub formă de notede subsol. Aşa, de pildă, citim din cartealui Imre Toth că în zona Sătmarului ar fifost şi populație aromână colonizată, pro-venită din Macedonia şi Bulgaria. Esteadevărat că în perioada interbelică a exis-tat un val de imigrație a aromânilor dinMacedonia, numai că ei s-au stabilit înDobrogea şi Cadrilater, nicidecum în zo-na Sătmarului. Excepții ar putea fi, darnicidecum un fenomen cu caracter degeneralitate, aşa cum lasă autorul să seînțeleagă în cartea de interviuri recentapărută şi intitulată Peter Vardi în dialogcu Imre Toth.

Însemnări de la lansarea cărţii

În şirul de 13 volume din seria Caie-tele eminescienilor volumul intitulat "Or-ganizații de tineret din Liceul MihailEminescu" are o semnificaţie aparte. Prinaceastă lucrare înţelegem mult mai binedesfăşurarea istoriei naţionale la nivelmicro, evenimentele desfăşurate în ca-drul instituţiei fiind o reflectare a deci-ziilor oamenilor politici aflaţi într-unmoment sau altul la cârma ţării.

Într-o cronică mai cuprinzătoare, amscris despre lansarea volumului, mani-festare care a avut loc pe 21 decembrie2017, în sala amfiteatru a Colegiul Na-țional Mihai Eminescu Satu Mare, cuparticiparea a numeroşi oameni de cul-tură, cu predilecţie “eminescieni”, cumle place lor să-şi spună. Evenimentul aprilejuit vii dezbateri care credem că vorcontinua şi în viitor şi vor genera subiectefertile pentru tratarea lor în continuareaseriei Caietele eminescienilor.

Totodată, avem certitudinea că vo-lumul la care ne referim va avea rolulunei lucrări de referinţă în domeniu, demare utilitate pentru viitoare monografiiale unor instituţii de învăţământ la nivelnaţional, nu doar pe plan judeţean.

V. Nechita

Lec\ie de gastronomie la Colegiul Economic ;i Gr[dini\a „Dumbrava minunat[”

Lansarea celui de al 13-lea “caiet eminescian” a avut loc pe 21 decembrie 2017, în sala amfiteatru a Colegiului

Copiii de grădiniță au v[zut cum se prepar[ p]inea pe vatr[

În şirul de 13 volume din seria Caietele eminescienilor volumul intitulat "Organizații de tineretdin Liceul Mihail Eminescu" are o semnificaţie aparte. Prin această lucrare înţelegem mult maibine desfăşurarea istoriei naţionale la nivel micro.

Organiza\iile de tineret, o f[r]m[ de istorie a C.N. Mihai Eminescu

31 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESuplimentul natural PROTECTOR FICAT este un produs atent formulat pentru a hrăni, proteja,

regenera și detoxifia ficatul. Ingredientele folosite au fost special selectate pentru a acționa sinergic,completându-se și potențându-se reciproc.

Suplimentul natural PRO-TECTOR FICAT este un produsatent formulat pentru a hrăni,proteja, regenera și detoxifia fi-catul. Ingredientele folosite aufost special selectate pentru a ac-ționa sinergic, completându-se șipotențându-se reciproc. Astfel,acest produs deosebit a fost con-ceput pentru a avea o acțiune he-patoprotectoare, hepatoregenera-toare, hepatotrofică, antihepato-toxică, hipo-colesterolemiantă,vitaminizantă, mineralizantă, im-unostimulatoare și antiseptică.

Astfel, silimarina din extractul deArmurariu contribuie la blocarea in-trării toxinelor în interiorul celulelorhepatice, stimulând totodată şi sintezaproteinelor ce ajută la regenerarea ce-lulelor ficatului. Împreună cu princi-piile active din extractele de Brustureşi Rostopască, aceasta contribuie lamenținerea integrității membranei he-patocitelor sănătoase şi stimulează re-facerea țesuturilor hepatice lezate, ac-celerând, astfel, procesul propriu deregenerare al organismului. De aseme-nea, acest supliment uşurează elimi-narea compuşilor toxici, fiind un ex-celent detoxifiant hepatic datorită ex-tractului de Aloe dar şi datorită Spiru-linei ce are şi proprietăți vitaminizanteşi mineralizante. În plus, produsulPROTECTOR FICAT este şi un exce-lent antispastic şi sedativ, faciliteazăsecreția şi vărsarea bilei în duoden,asistă funcționarea corectă a pancrea-sului şi stimulează secreția de interfe-ron. Nu în ultimul rând, acesta contri-

buie la limitarea absorbției intestinalea colesterolului şi a lipidelor, normali-zând nivelul colesterolului seric.

ENZIMAX înlătură hiperaciditatea gastrică

Acest produs deosebit a fost spe-cial conceput pentru a înlătura neplă-cerile majore aferente unui aport in-suficient de enzime cum ar fi< hipera-ciditatea gastrică, digestia lentă, sen-zația de greutate în stomac, balonarea,oboseala sau starea de epuizare, pier-derea apetitului.

Enzimele sunt cele mai importanteelemente active pe  care organismuluman le foloseşte în vederea bunei des-făşurări a procesului de digestie şi pen-tru menținerea sănătății întregului sis-tem digestiv. Acestea asigură echilibrulorganismului nostru şi reprezintă o re-sursă valoroasă  în menținerea uneistări de bine.

Aceşti bio-catalizatori de naturăproteică, enzimele, sunt indispensabilipentru desfăşurarea corectă a digestieideoarece ei au un rol foarte importantîn transformarea alimentelor în sub-stanțe asimilabile (micro- şi macro-nutrienți) necesare nutriției organis-mului precum< aminoacizii, vitaminelesau mineralele.  Odată cuintroducerea tot mai multor alimenterafinate, ultra-procesate în dieta mo-dernă, consumatorul şi-a restrâns sur-sele de enzime alimentare – ce sunt de-osebit de sensibile la tratarea termi-că – provocând, astfel, un potențial de-ficit al acestora în alimentația sa.

Produsul ENZIMAX este spe-cial conceput pentru a se adresa acestei

probleme, el asigurând suplimentareaalimentației noastre cu un complex deenzime naturale care substituie defici-tul enzimatic pancreatic, gastro-intes-tinal şi biliar  ce pot apărea, astfel, lamulți dintre noi. Acest supliment ali-mentar creează un pH optim pentrudigestie în cazul unei  secreții insufi-ciente a stomacului, pancreasului şi aintestinului gros.

De asemenea, datorită adaosu-lui însemnat de probiotice în comple-xul unic al acestui produs, ENZIMAXîndeplineşte şi funcția de reechilibrarea florei intestinale, prevenind efecteleneplăcute ale balonării prin uşurareaeliminării gazelor din intestine. În plus,acest supliment natural stimulează mo-tilitatea intestinală şi ajută la elimina-rea toxinelor din organism.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Sindromul oboselii cronice (SOC)sau neurastenia a fost descoperit înanul 1988. Cel bolnav simte aceeaşi sta-re ca şi cum ar fi în permanenţă bolnavde gripă. Principalul afectat este siste-

mul imunitar care este suprasolicitat,nereuşind să mai facă faţă.

Sindromul oboselii cronice este ca-racterizat de oboseală (care dureazăpeste şase luni şi nu este îndepărtatăde odihnă), dar una asociată cu altepatru sau mai multe simptome, printrecare dereglări de memorie, dureri mus-culare, dureri de cap, somn neodihni-tor, ganglioni limfatici dureroşi, farin-gită.

Sindromul apare mai frecvent lapersoane de tip comportamental A<ambiţioase, competitive, care muncescmult şi sunt întotdeauna în criză detimp, care îşi fixează ţinte înalte.

Tendinţa generală este de a consi-dera odihna tratamentul oricărei stăride oboseală. Este un lucru adevarat şiîn cazul pacientului cu SOC, numai căsomnul este neodihnitor, iar aceşti pa-cienţi au dificultăţi în a se relaxa, fiind

într-o continuă stare de tensiune.Cele mai bune rezultate în trata-

mentul acestui sindrom au terapia cog-nitiv-comportamentală şi exerciţiul fi-zic.

Cercetări recente conduc la premi-sa că factorii declanşatori ai SOC nusunt aceiaşi cu cei care asigură persis-tenţa simptomelor. Declanşarea poatefi iniţiată de o viroză sau stres intens,starea de oboseală fiind ulterior în-treţinută de alţi factori printre care şicel psihic, ca modalitate de abordare asituaţiei.

Psihologul îl ajut[ pe pacient< să ai-bă o abordare diferită asupra activi-tăţilor zilnice> să-şi stabilească priori-tăţile> să-şi învingă teama de a faceexerci\iu fizic, despre care este convinscă-l va epuiza.

Adaptarea la activitatea fizică se fa-ce gradat. Pentru început sunt suficien-te mersul în pas alert sau exerciţiile destretching timp de un minut. Ulteriorse poate practica înotul sau exerciţiulaerobic.

Ruxandra F.

Cum poate fi comb[tut[oboseala cronic[?Protector ficat ;i Enzimax

de la Hypericum

Sindromul "Alice în Ţara Minuni-lor" se manifestă în primul rând prindeformarea dimensiunii obiectelor dinjur, iar cel mai adesea aceste halucinaţiisunt însoţite de migrene. Fiecaremişcare pe care o fac persoanele în tim-pul atacurilor este însoţită de un sunet,fapt ce îi face pe pacienţi să devină pa-ranoici şi să le fie frică să se mişte.

În timpul acestor atacuri, sunt afec-tate, de asemenea, şi simţul tactil, şiauzul, iar imaginile pe care le recepţio-nează cei care suferă de acest sindromsunt în mare parte eronate.

Sindromul "Alice în Ţara Minuni-lor" este însă temporar şi poate fi cauzatîn principal de tumori pe creier sau deadministrarea unor droguri.

Persoanele cel mai des afectate deaceast[ boală neurologică sunt copiii,însă nu sunt puţine nici cazurile la ma-turitate. Indiferent de vârstă, sindromul"Alice în Ţara Minunilor" poate durade la câteva minute până la câteva săp-tămâni.

Primul indiciu care poate fi asociatcu sindromul "Alice în Ţara Minunilor"

este o migrenă ciudată, ce afecteazăsimţul vizual, tactil şi auditiv. Cele maiimportante aspecte ale bolii sunt per-cep\ia obiectelor mai mici dec]t suntşi percepţia obiectelor mai mari decâtsunt în realitate. Aceste halucinaţii îlfac pe pacient să perceapă oamenii,maşinile, clădirile, inclusiv propriulcorp, mult deformaţi decât în realitate,aspect ce merge până la confuzie. Co-ridoarele pot părea mult mai lungi de-cât sunt de fapt sau plafonul mult maiaproape decât este în realitate.

Principalul tratament în cazul sin-dromului "Alice în Ţara Minunilor"sunt anticonvulsivele, antidepresivele,dar şi o dietă specifică.

Numele acestei boli a fost dat dupăromanul lui Lewis Caroll, "Alice în ŢaraMinunilor", unde, la fel ca în cazul per-soanelor afectate de acest sindrom, Ali-ce, personajul principal al acestei po-veşti, se confruntă cu personaje hime-rice, ce au dimensiuni disproporţiona-le.

R. Filip

Sindromul “Alice în |araMinunilor”

6 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

RE}ETE

Tort fanta cu cocos

Sup[ de varz[ cu ciolan

Mod de preparare<

Se prepară în mod clasic un blat depişcot cu cacao. Albuşurile de ouă sebat spumă tare, se amestecă zahărul şigălbenuşurile, se adaugă zahărul vani-lat, se amestecă cu spuma de albuş, seadaugă treptat şi făina, cacaoa, prafulde copt şi se coace timp de 20 de mi-nute la foc mare. Pentru cremă se

amestecă cu br]nza, se adaugă zahărulpudră, untul, nuca de cocos, zahărulvanilat şi coaja rasă de la portocală. Seamestecă bine, până când se obține opastă omogenă, care se întinde în modegal pe blatul de pişcot. Budinca se pre-pară conform rețetei de pe plic, doarcă, în loc de cei 500 ml lapte se vor fo-losi 400 ml suc de portocale. Astfel, lafierbere se formează o budincă cu as-pect sticlos, care, imediat ce se ia de pefoc, se toarnă deasupra cremei şi seuniformizează repede. Se poate ornacu felii de portocale, frişcă, ciocolată,sau orice altceva.

Ingrediente<

Pentru blat< 6 ouă, 6 linguride făină, 6 linguri de zahăr, 3 lin-guri de cacao, un plic de zahărvanilat, 1 plic de praf de copt.Pentru cremă< 400 g brânză dul-ce, 6 linguri de zahăr pudră, 200g de fulgi de cocos, 50 g unt, unplic de zahăr vanilat. Pentru gla-zură< o budincă de portocale saude vanilie, 400 ml de suc de por-tocale (poate fi carbogazos), 4linguri de zahăr cristalin, o por-

tocală bine coaptă.

Mod de preparare<

Aceasă supă se spune că trateazăeficient mahmureala. Ciolanul se lasăla înmuiat în apă rece timp de 5-6 ore.Se schimbă apa şi se pune la fiert, până

când se desprinde de pe os. Se scoatedin zeamă, se ia carnea de pe os şi setaie bucăți. Ceapa mărunțită se căleşteîntr-un pic de ulei, se adaugă boiaua şise stinge cu zeama de la ciolan. Mor-covul se pune în supă întreg sau feliat,după gust. Se adaugă varza bine spălatăcu apă rece, se condimentează, iar cândeste aproape fiert se adaugă şi carnea.Se pune bulionul în supă, apoi se mailasă 5-10 minute la fiert. La servire sepoate adăuga şi smântână.

Ingrediente<

Un ciolan afumat mai mic (6-700 g), 500 g varză murată mă-runtă, sau eventual frunze mă-runțite ulterior, un morcov, 2 lin-guri de bulion, o ceapă, ulei, olinguriță de boia de ardei, sare,mărar proaspăt, mărunțit, sau

uscat şi sfărâmat.

Ou[ umplute

Mod de preparare<

Ouăle fierte tari se taie în două, sedespart gălbenuşurile de albuşuri, iarcarnea fiartă se macină foarte fin. Ungălbenuş fiert se pune deoparte, iar res-tul se sfărâmă, se condimentează şi seamestecă cu carnea şi cu untul. Gălbe-

nuşul fiert se zdrobeşte bine-bine, seamestecă cu cel crud, se adaugă muş-tarul, apoi amestecând în continuu, pi-cătură cu picătură se adaugă şi uleiul.La maioneza astfel obținută, lingură culingură se amestecă şi smântâna. Dacăamestecul de gălbenuşuri cu carne nueste suficient de păstos, se poate adăugaşi puțină maioneză. Cu acest amestecse umplu albuşurile, se aşează pe o tavă,din umplutura rămasă se formează di-verse figurine, maioneza se toarnă pes-te ele şi se ornează după preferință.

Ingrediente<

10 ouă fierte, un gălbenuş deou crud, 2 linguri de unt saumargarină, 150 g de carne fiartă(poate fi şi parizer fiert, sau con-servă fină de carne), 200 g smân-tână, o lingură de muştar, circa

300 ml de ulei, sare, piper.

Piftie de porc (r[cituri)

Mod de preparare<

Carnea curățată, se pune la fiert cucondimentele şi cu usturoiul, în circa5 litri de apă şi se fierbe la foc mic. Va-sul se acoperă, dar nu de tot, pentru aputea ieşi aburii. Se fierbe circa trei ore,poate chiar şi patru, până când carnease desprinde de pe os. Dacă preparați

cu zarzavaturi, acestea se adaugă dupădouă ore şi jumătate de fierbere. Înaintede a lua de pe foc se face o probă. În-tr-o farfurie mică, rece, se pun câtevalinguri de zeamă şi se lasă circa 10 mi-nute la frigider. Dacă în acest timp nuse prinde, se mai lasă puțin la fiert, apoise face o nouă probă. După ce se ia depe foc, carnea se dezosează, se aşeazăîn farfurii, dacă ați folosit zarzavaturi,cu acestea se poate orna foarte bine,zeama se strecoară peste carne şi selasă la rece. După ce se solidifică, seserveşte presărat cu piper, boia de ardeişi zeamă de lămâie.

Ingrediente<

1 kg amestec pentru răcituri(sau doar picioare de porc), 1 că-pățână potrivită de usturoi, cir-caca 10 - 15 g piper boabe, sare,bază pentru mâncăruri (delicatde casă) şi eventual 300 g zarza-vaturi (morcov, pătrunjel, gulie,țelină), însă în Ardeal nu se prea

face piftia cu zarzavaturi.

Vâscul este o plantă erbacee se-miparazită, care crește pe tulpinileplantei gazde, având aspectul unortufe rămuroase, îngroșată la no-duri, de unde se rupe cu ușurinţă.

Fructele sunt sticloase, verzi la înce-put apoi albicioase, toxice şi apar din oc-tombrie până în decembrie, recomandatfiind doar cel care creşte pe mesteacăn,brad, frasin, trandafir, măr şi păr pădu-reţ.

În tradiţia populară românească, vâs-cul se pune la uşi şi ferestre în noapteaAnului Nou pentru a aduce spor în casăşi să apere gospodăria de lucruri necu-rate, fiind totodată un simbol al ospita-lităţii şi prieteniei. În scop terapeutic sefolosesc ramurile tinere cu frunze, recol-tate tot timpul anului, dar mai ales în pe-rioada de iarnă, atunci când se distingde ramurile copacului gazdă.

Compoziţie

Ramurile de vâsc conţin saponozidetriterpenice, viscina, viscitoxina, colina,acetilcolina, inozitol, beta - amirina şiderivaţi ai acidului oleanoic, beta şi alfaviscol, fenil-etil-amina, mucilagii, ami-noacizi liberi, acid viscic, polizaharid,glicozide, evercetina, minerale.

Preparatele fitoterapeutice pe bazăde vâsc au acţiune vasodilatatoarere, hi-potensivă şi bradicardiantă, scade ten-siunea arterială şi reduce ritmul cardiac,efect cardiotonic, calmează inima agitată,antispasmotic, acţiune antitumorală, he-mostatică.

Indicaţii terapeutice

Vâscul este indicat în aterosclerozagenerală, ateroscleroza coronarian[, ac-cidente vasculare, afecţiuni cardiace, is-chemie cardiacă, tumori, tuse convulsivă,astm pe fond de stres, tuse convulsivă,tuse spastică rebelă, sughiţuri persistente,zgomote în urechi, epilepsie, convulsii,nevralgie, paralizie, isterie, spasme, im-potenţă, sterilitate, afecţiuni ale prostatei,hemoragii diverse, tulburări cauzate dehipertensiune, sciatică, dureri reumatice.

Menopauza determină tulburări cir-culatorii, cardiace, stări nervoase caresunt tratate cu această plantă. Pulbereade vâsc se ia înainte de mesele principale,câte o linguriţă, de 3 ori/ zi, timp de 3luni.

Administrare<

Maceratul la rece se obţine din 3 lin-guriţe de frunze şi ramuri uscate şi mă-runţite de vâsc, la o cană de apă recelăsate la macerat de seara până dimineţa>cantitatea se consumă în 24 de ore.

Pulberea se obţine prin măcinareaplantei uscate şi se administrează 2 vâr-furi de cuţit pe 24 de ore, timp de 7 zilecu pauză de o săptămână, după care sepoate relua tratamentul, dar nu mai multde 3-4 ori pe an.

Vinul de vâsc se prepară din 40 gramepulbere de vâsc la un litru de vin alb na-tural, se lasă 5-6 zile la macerat, se stre-coară şi se pune în sticle; se administrea-ză zilnic câte un păhărel (100ml) de vinpentru ateroscleroză sau boli cardiovas-culare, boli de piept, hemoragii.

Precauţii și contraindicaţii

Nu se recoltează vâscul de pe arţar,tei, salcie, plop care sunt foarte toxice. Anu se confunda cu vâscul de stejar (Lo-ranthus europaeus) care nu este medici-nal, cu frunze căzătoare iarna, fructelede culoare gălbuie aşezate în ciorchine,spre deosebire de vâscul medicinal cufructele grupate câte trei.

Nu se recomandă depăşirea dozeloradmise, deoarece la supradozaj se producfenomene de intoxicare manifestate prinscăderea pulsului, aritmii cardiace ;i ta-hicardie.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din vâsccalmeaz[ inima

Preparatele fitoterapeutice pe bază de vâsc au acţiune vasodilatatoarere, hipotensivă șibradicardiantă, scade tensiunea arterială și reduce ritmul cardiac, efect cardiotonic, calmeazăinima agitată, antispasmotic, acţiune antitumorală, hemostatică.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

31 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Astăzi, cu ajutorul acestui ar-ticol vom prezenta femeilor carevor să fie tot timpul la modă câ-teva sugesti pentru apariția înnoaptea dintre ani. Acestea suntîntr-o continuă căutare și de aceease informează tot timpul în legă-tură cu tendințele în modă. Estebine să ne informăm din timp,fapt pentru care mai jos veți regăsicele mai noi tendințe din modăpentru iarna aceasta. În acestetendin\e vom regăsi influențeamericane, pliuri, culoarea roșie(care este predominantă), denim-ul și totodată bulinele (care revinla modă). După citirea acestui ar-

ticol, vei ști exact ce schimbări tre-buie să faci în garderoba ta și cetrebuie să mai achiziționezi pen-tru această seară unică.

Tablă de șahMulți designeri celebri, precum

Michael Kors, Calvin Klein sau Chanel,au scos colecții noi cu astfel de impri-meuri şi aceste ținute sunt destinatemai mult stilului office. Dacă vrei unstil relaxat şi casual, atunci trebuie săadopți acest stil.

FlorilePoate crezi că florile nu se potrivesc

sezonului rece, însă nu este deloc aşa.Toți designerii au scos colecții cu im-

primeuri florale pentru toamn[-iarnă.Florile sunt folosite atât pentru rochiileelegante de seară, cât şi pentru cardi-gane sau poți aplica broşe cu flori.

Denim-ulTendințele americane sunt în top

în acest sezon şi de aceea designerii aucreat cele mai inedite ținute în întregi-me din jeans. Aceste ținute creează unlook bărb[tesc şi se potrivesc perfectpentru orice fel de eveniment.

RoșuToți marii designeri au în colecțiile

lor piese vestimentare de culoare roşie,în toate nuanțele. De la cele cu tentăroz, la roşu vişiniu. Poate crezi că toam-na şi iarna se poartă culorile închise,

însă nu este deloc aşa. Nuanțele de roşusunt mereu la modă şi nu poți da greşniciodată.

ArgintiuPoate că ți se pare cam mult pentru

acest sezon, însă argintiul apare în maimulte spectacole de modă. Poți purtapantaloni argintii, fuste, rochii sauchiar geci. Asta nu înseamnă că trebuiesă exagerezi cu această culoare, ci săcombini piese vestimentare cu aceastăculoare, cu alte haine de alte nuanțe.

PieleaPielea neagră îți va oferi un look

sexy şi îți va da un aer dominant. Oricefel de piesă vestimentară din piele esteîn tendințe în acest sezon, mai ales pan-

talonii sau gecile din acest material.

PeneleAcest look, cu pene, inspiră luxul

şi unii designeri nu vor să ascundăacest lucru. Aceste haine care au peneleaplicate sunt în general în culori des-chise şi pot fi fuste sau bluze din texturimoi şi mătăsoase. Acest look te va facesă fii în centrul atenției şi vei întoarcetoate privirile.

BlanăDesignerii vor să dea o notă caldă

prin intermediul acestor blănuri colo-rate în sezonul rece. Cu diverse impri-meuri, indiferent dacă îți achiziționeziun trenci sau o pereche de încălțămintecu blană, vei fi la modă în acest sezon.

Poate crezi că florile nu se potrivesc sezonului rece, însă nu este deloc așa. Toți designerii au scoscolecții cu imprimeuri florale pentru toamn[-iarnă. Florile sunt folosite atât pentru rochiile elegantede seară, cât și pentru cardigane sau poți aplica broșe cu flori.

Cum ne îmbr[c[m în noaptea dintre ani?

8 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

DIET~

Dup[ cum se ;tie, digestiareprezint[ procesul complex pecare `l punem `n mi;care defiecare dat[ c]nd ducem la gur[un aliment. :i, de;i obi;nuim s[alegem alimentele, nu putem s[alegem digestia ideal[.

Prin aceasta, practic, `ntregul or-ganism se implic[ `n munc[, al c[ruiscop (s[ nu uit[m) este extragerea ;iabsorb\ia celei mai mari cantit[\i posi-bile de elemente nutritive din alimente.

De aceea, e bine s[ insist[m asupraimportan\ei pe care o au `n digestiefactorii externi cum sunt clima, tensi-unea nervoas[ sau mesele copioase (oricu un exces de ingrediente),m]nc[rurile re`nc[lzite, cu alimentepu\in compatibile sau cu un exces deconservan\i sau resturi de produsechimice cu care au fost tratate diverseculturi de plante. S[ ne amintim pro-cesul.

~n cavitatea bucal[ se prediger[,mestec]nd bine, carbohidra\ii, ̀ n timpce `n stomac se produce digestia pro-teinelor. Dup[ c]teva ore, amesteculde alimente din stomac este transfor-mat `ntr-un “terci”, care prime;te nu-mele de chim. Acesta este primit deduoden (prima por\iune a intestinuluisub\ire) unde, ca ;i cum ar fi vorba de-spre o g[leat[ s-au v[rsat “detergen\ii”necesari pentru diluarea diferitelorsubstan\e.

Sucul pe care `l secret[ pancreasulse amestec[ cu bila, substan\a produs[de ficat (un litru la aproximativ 24 deore), care se `nmagazineaz[ `n vezicabiliar[. Aceste sucuri, ̀ mpreun[ cu celpropriu intestinului realizeaz[ o mareparte a digestiei, ̀ n care fiecare enzim[se une;te cu o substan\[ specific[(gr[sime, protein[ sau carbohidrat)pentru a fi absorbit[ de chilii intesti-nali. Chimul poate r[m]ne `ntre dou[;i patru ore `n intestinul sub\ire (carem[soar[ `ntre trei ;i ;apte metrilungime). ~n aceast[ perioad[, ni;tem[turici sau peri;ori, care c[ptu;escinteriorul intestinului absorbsubstan\ele de care avem nevoie, trans-port]ndu-le spre torentul sanguin sauspre colon, ultima por\iune a circuit-ului. ~n acest final de circuit (de aprox-imativ doi metri lungime) se absoarbeapa, pe care `nc[ o mai con\ine masa,iar bolul (care nu mai este “bol alimen-tar”, ci “bol fecal”) `nainteaz[ pentru afi evacuat. Intestinul gros deshidrateaz[;i evacueaz[ con\inutul intestinal< estesf]r;itul circuitului.

Pentru a realiza aceste func\ii, in-testinul are nevoie de ;ase p]n[ ladou[zeci de ore. Procesul seprelunge;te dac[ mobilitatea colonuluieste sc[zut[ sau dac[ alimenta\ia estes[rac[ `n fibre vegetale.

Materialul care r[m]ne dup[ de-scompunere merge mai departe petractul intestinal pentru eliminare.

O parte din aceste resturi sunt gazeinodore `n condi\ii normale, ele suntpurtate u;or de intestin. Trecerea aces-tor gaze f[r[ durere este cunoscut[ subnumele de flatulen\[ ;i cu to\ii tr[imaceast[ parte a digestiei. ~ns[, c]nd seproduc alte gaze, cum este sulful, rezul-tatul este nepl[cut, ne creeaz[ o starede disconfort, chiar dureroas[, spunemc[ organismul se baloneaz[.

O cauz[ a balon[rii este alimenta\iaexcesiv[, atunci c]nd se consum[ por\ii

mari de alimente ;i, ̀ n plus se combin[macronutrien\ii (protide, lipide ;i glu-cide) `n mod necorespunz[tor. Estecazul meselor tradi\ionale de Cr[ciunsau Revelion.

Statisticile medicale arat[ c[ per-soanele care `n timpul anului au obi-ceiuri alimentare nes[n[toase, deS[rb[tori au tendin\a s[ fac[ excese, ̀ nvreme ce persoanele preocupate de oalimenta\ie s[n[toas[, `;i p[streaz[ cuu;urin\[ echilibrul.

Tradi\iile culinare specificerom]nilor, cu alimente `nc[rcate degr[simi, proteine animale, `ndelungprelucrate termic, bog[\ia de calorii,afecteaz[ p]n[ ;i un organism s[n[tos.~nso\ite de consumul de alcool ;i lipsade mi;care, aceste obiceiuri duc c[trelatura nepl[cut[ a S[rb[torilor.

Gre;elile alimentare cele maifrecvente \in de cantitatea ;i calitateaproduselor consumate `n aceast[ pe-rioad[, care contribuie la apari\ia com-plica\iilor digestive nedorite, cum suntgrea\[, senza\ia de greutate `n stomac,balonare ;i, uneori chiar vom[ ;i dia-ree. Suprasolicitarea tubului di-gestiv poate provoca de la o banal[ in-digestie sau gastrit[ p]n[ la pancreatit[acut[. De aceea, consumul de alimentetrebuie s[ fie controlat. Tenta\ia de ane r[sfa\a cu delicii culinare este foartemare, `ns[ orice persoan[ care vrea s[se bucure de s[n[tate, ar trebui s[ aib[o alimenta\ie temperat[ de S[rb[tori.

Recomand[rilenutri\ioni;tilor

Pentru a evita nepl[ceri digestive,`ntre felurile de m]ncare trebuie s[ ex-iste pauze, `n a;a fel `nc]t stomacul s[poat[ digera felul anterior. Sarmalelegrase, caltabo;ul, crusta curcanului,ciorb[ plin[ de gr[simi, friptur[, tre-buie consumate ̀ n cantit[\i c]t mai mi-ci ;i `ntotdeauna cu legume din abun-den\[, salat[ de crudit[\i sau salat[ devarz[. Deserturile tradi\ionale (co-zonacul, checul, pr[jiturile) trebuief[cute `n cas[ cu un aport c]t mai micde gr[sime de tip margarin[, dar ;i can-titatea de zah[r rafinat trebuie s[ fiemoderat[.

Hidratarea corect[ ajut[ digestia ;ilimiteaz[ apetitul crescut, a;a c[ apor-tul de ap[ este important.

Ananasul este un fruct suculent,delicios, bogat `n c]teva vitamine ;i

minerale. Mul\i `l servesc la sf]r;itulmesei ca pe un desert minunat, careajut[ la digestia altor alimente. Al\iiprefer[ s[ `l consume `nainte de mas[,deoarece este un bun aperitiv,preg[tind stomacul pentru primireahranei.

Pentru ca digestia s[ fie c]t maiu;oar[, pute\i profita de luminile spec-taculoase ;i de t]rgurile de Cr[ciun ;is[ face\i o plimbare de cel pu\in o or[al[turi de familie.

Re\ine\i c[ cele mai periculoase al-imente pentru stomacul, pancreasulsau colecistul nostru sunt< salat[ deboeuf, sarmalele, friptur[ de porc,c]rna\ii din carne de porc sau ou[leumplute. Putem alege ingrediente maidietetice (o maionez[ mai u;oar[, ocarne mai slab[), metode de prepararemai potrivite (g[titul la cuptor saugr[tar `n loc de pr[jit) ;i s[ le con-sum[m c]t mai simplu, cu salat[ dinbel;ug ;i f[r[ p]ine, cartofi sau orez.Eventual, putem ad[uga o garnitur[ demorcovi.

S[ nu uit[m s[ consum[mtradi\ionalul cozonac la micul dejun`mpreun[ cu o can[ de lapte sau ceai,f[r[ alte alimente.

Recomand[ri pentru copii

Carnea de pui, curcan sau pe;te,sunt recunoscute pentru gustul lor de-licios, fiind `n acela;i timp s[n[toasepentru pitici. Con\inutul mare de pro-teine, vitamine, acizi gra;i omega 3,fosfor, magneziu ;i nu numai, precum;i faptul c[ sunt u;or de digerat trans-form[ aceste alimente ̀ n solu\ia ideal[pentru o mas[ s[n[toas[. Pentru c[tradi\ionala salat[ de boeuf nu este ceamai bun[ alegere pentru cei mici, osalat[ r[coritoare de legume `n carecombin[m morcovi, \elin[, castrave\i,salat[ verde, ardei, varz[, peste careturn[m pu\in[ maionez[ dietetic[, estealternativa potrivit[.

Dac[ vom ad[uga `n meniul di-verse sortimente de br]nzeturi, le vomasigura micu\ilor cantitatea ideal[ decalciu, vitamine ;i proteine ;i se vordelecta cu gustul deosebit al acestora.Diversele sortimente de br]nz[ pot fiasezonate cu fructe cum sunt struguriisau c[p;unii. Po[ bun[ tuturor!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Digestia, o problem[ de S[rb[tori

Re\ine\i c[ cele mai periculoase alimente pentru stomacul, pancreasul sau colecistul nostrusunt< salat[ de boeuf, sarmalele, friptur[ de porc, c]rna\ii din carne de porc sau ou[le umplute.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Tradi\iile culinare specifice rom]nilor, cu alimente ̀ nc[rcate de gr[simi, proteineanimale, `ndelung prelucrate termic, bog[\ia de calorii, afecteaz[ p]n[ ;i un or-ganism s[n[tos

31 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Revelionul nu este o sărbătoare re-ligioasă, ea reprezentând trecerea dela un an la altul conform calendaruluioficial pe care îl folosesc majoritateațărilor lumii la ora actuală, dar cum-păna dintre ani este momentul de carese leagă cele mai multe tradiții popu-lare, datini şi superstiții. Aproape cănu există om care nu ar dori să cunoas-că ce îl aşteaptă în anul ce vine, ce îi re-zervă viitorul, sau cum ar putea influ-ența spre bine evenimentele care voravea loc.

Carne de pe;te, nu pasăre!

Fiecare nou început, astfel şi noulan este un prilej de speranțe de mai bi-ne şi dacă se poate, încercăm să şi fa-cem ceva în acest sens. În zona noastrăexistă foarte multe practici moştenitedin moşi-strămoşi, prin care oameniicaută să afle ce le rezervă noul an, sauprin care vor să atragă norocul şi bu-năstarea de partea lor.

Una dintre cele mai răspândite su-

perstiții spune că în noaptea de Reve-lion trebuie să mănânci peşte ca să tepoţi strecura printre probleme şi ob-stacole în noul an, ca peştele în apă.De asemenea, se spune că în prima zia noului an nu e voie să se consumecarne de pasăre, pentru că îți va zburanorocul. Alimente recomandate pen-tru noaptea dintre ani sunt lintea, fa-solea, dovleacul sau semințe de dov-leac, boabele multe aducând belşug,precum şi mămăliga, care prin culoa-rea sa aurie atrage bunăstarea în casă.Se mai spune că trebuie să mâncămstruguri sau stafide în noaptea de AnulNou pentru a avea mulţi bani în anulcare vine. Pentru a scăpa de sărăcie,încercați să nu duceți datoriile vechiîn noul an, pentru că acestea atrag noidatorii şi lipsuri. De asemenea, nu estebine să împrumuţi bani în prima zi dinan.

Bani în buzunar

Noul an trebuie să ne prindă, în

mod obligatoriu cu bani în buzunar,pentru a ne bucura de câştiguri şi bu-năstare tot anul ce vine. Cine pleacăde acasă, pe masă trebuie să lase ne-apărat bani, apă şi o felie de pâine, caacestea să nu lipsească niciodată dincasă. Unele superstiții spun că acestease lasă pe masă cu scopul ca dacă du-hurile anului intră în cămin să găseascătot ce doresc, astfel şi ele vor răsplătitot anul bunătatea gazdelor.

Se spune că spiritele rele se speriede lumină şi de zgomotele puternice.De aceea, pe vremuri şi chiar şi în pre-zent, în unele locuri, se plezneşte dinbici pentru a alunga spiritele maleficedin anul care vine. De aici se trage şiutilizarea petardelor, pocnitorilor şi ar-tificiilor.

Pragul casei trebuie trecutprima dată de un bărbat

De 1 ianuarie, tradiţia spune că pri-ma persoană care îţi intră în casă tre-buie să fie un bărbat, ca să te bucuri de

protecţie şi noroc în anul ce începe.Este foarte important şi primul gândcu care treci pragul dintre ani, pentrucă acesta se îndeplineşte. De aceea, ebine să ai pregătită o dorință pentruacest moment şi concentrează-te la ea.Făgăduințele la cumpăna dintre ani nusunt prea uşoare de respectat, dar aducschimbări pozitive în viața omului.

În noaptea dintre ani trebuie săpurtăm o haină nouă, care simbolizea-ză schimbarea şi prospeţimea, precumşi ceva roşu, care aduce bună dispozițiepe tot anul. Culoarea roşie ne apără despiritele rele şi privirile malefice, aşacum îi fereşte şi pe cei mici de deochi.Și pocnitura şampaniei are menirea dea alunga răul din noul an, iar de pe ma-sa de Revelion nu e voie să lipseascănici ceva dulce, care să îndulceascăanul ce începe.

O bucățică de plumb topit la miezulnopții dintre ani şi turnat într-un paharcu apă rece, prin figura pe care o for-mează ne poate arăta principalul eve-niment care va determina schimbăriledin noul an. Tot din pumb, fetele de

măritat pot afla când le vine ursitul.Plumbul se toarnă în fir subțire şi câteboabe rotunde se desprind, atâția anivor mai trece până la nunta lor. Dacăse formează o gaură rotundă, în formăde inel, momentul cel mare este foarteaproape! E foarte important ca plum-bul să fie turnat de fata în cauză, nu dealtcineva.

Calendarul de ceapă

Calendarul de ceapă pe care îl pu-tem face în prima zi a anului are rol depredicție meteorologică. O ceapă maimare se taie în două şi se desface înfoi. Se desprind primele 6 foi de pe am-bele jumătăți şi se aşează pe o tavă înordine crescătoare. Fiecare cupă astfelformată reprezintă câte o lună a urmă-torului an. Se pune sare în fiecare cupăşi se lasă aşa într-un loc întunecat.Umiditatea care se adună în ele ne aratăcât de ploiasă va fi luna pe care o re-prezintă.

Eva Laczko

Urmare din pagina 1

Cei mai mulţi îşi petrec noaptea încompania familiei şi a cunoscuţilor,transformând-o într-un motiv de petre-cere şi de voie bună. Fetele tinere aşteaptăcu nerăbdare această noapte, sperând căîn timpul somnului îşi vor visa ursitulsau viitorul soţ. În ziua de Anul Nou fie-care om are mare grijă în tot ceea ce în-treprinde, să nu se certe cu nimeni, sănu facă fapte rele, să nu-şi atragă ura ni-mănui, deoarece aşa cum se comportăîn această primă zi, aşa îi va merge totanul. Însă, pe lângă aceste superstiţiitransmise de-a lungul anilor, locuitoriijudeţului nostru au păstrat cu sfinţenieşi alte obiceiuri, care oglindesc credinţa,traiul, bucuriile şi aspiraţiile lor.

Pluguşorul

Pluguşorul este una dintre cele maifrumoase şi mai vechi datini româneştidin seara Anului Nou, menţinută şi înjudeţul Satu Mare. Cete de băieţi şi fete,care de abia aşteptară sosirea acestei seri,încep a umbla pe la case, cântând, urând,pocnind din bice şi strigând de răsunăsatul. La fiecare casă e lumina aprinsă.Gospodarii cred că, dacă nu-i vor primiîn casă pe aceşti urători, nu le va mergedeloc bine în noul an. Înarmaţi cu buhai,bice, tobe, harapnice, clopoţei, uneorichiar şi un plug în miniatură şi traistepentru încasarea câştigului, tinerii începa cânta, a pocni din bice şi a ura din casăîn casă< “Mâne anul se-noieşte,Pluguşorul se porneşteŞi începe-a colindaPe la case a uraMânaţi măi!…Pluguşor cu şase boiÎnjugaţi tot câte doiPluguşor frumos gătitS-aduci anul fericitMânaţi măi!…Anul nou cel care vineSă vă dea tot ce doriţi,Sănătate, numai bineSă fiţi mereu fericiţi.

Mânaţi măi!…”După fiecare strofă se repetă refrenul<

“Mânaţi măi! Trageţi măi, mânaţi măi şiuraţi flăcăi!”Copiii cântă şi ei< “Aho, aho, copii şi fraţi,Staţi puţin şi nu mânaţiLângă boi v-alăturaţiŞi cuvântul mi-ascultaţi<Mâine anul se-noieştePluguşorul se porneşteŞi-ncepem a colindaPe la case a ura.Iarna-i grea, omătul mareSemne bune anul are,

Semne bune de belşugPentru brazda de sub plug.Ţara noastră mult iubităFie-n veci blagoslovită<Tot cu grâie până-n brâieŞi oveze cât de dese,Cu secări până-n subsoriŞi porumbul până-n grindă.Gazda care e urată,Fie binecuvântată<Cu ani mulţi şi sănătate,Bucurie, spor la toate,Dă-i Domnului, Doamne!”

În zonele de câmpie, poezia obiceiu-

rilor de iarnă cuprinde şi oglindeşte ideicare se împletesc minunat cu muncileagricole şi în special cu cele esenţialepentru cultivarea grâului, de la semănatşi până la coacerea sa.

O urare foarte frumoasă se întâlneşteîn unele părţi din zona Codrului. Copiiicei mici, cu trăistuţe atârnate de gât şiclopoţei în mâini, cutreieră satul, mar-când, prin versurile lor cântate pe la ca-sele gospodarilor, trecerea de la sărbăto-rile Crăciunului la cele ale Anului Nou< “Voie bună, dacilor!Şi vouă, conacilor!S-a născut Iisus Hristos

Nume de folosS-a născut într-o poiatăÎntr-o poiată a IudeiiUnde cântă îngeriiÎngerii frumos cântauNouă gazda ce ne-a da…Joacă nănaş mareC-or veni chişlegileS-or mărita feteleŞi-or veni chişlegi cu floriŞi s-o însura feciori.Câte paie pe casăAtâtea băncuţe pe masă.Câţi urătoriAtâţia peţitori…La anu’ şi la mulţi ani!”

Sfârşind de cântat, ceata se adunălângă uşă, aşteptând cu nerăbdare daru-rile gazdelor, care constau în< colaci, nuci,mere, bani ş.a. După aceea, pleacă fărăîntârziere la altă casă, umblând aşa pânăspre miezul nopţii.

Sorcova

Copiii, în dimineaţa zilei de SfântulVasile sau de Anul Nou, luând în mâinio crenguţă de măr sau păr (pe alocuri debrad), împodobită cu hârtii colorate, be-teală şi flori artificiale, umblă pe la caseleoamenilor ca să-i sorcovească, adică săle ureze ani mulţi şi fericiţi. Obiceiul s-apăstrat viu şi pe întreg cuprinsul ju-deţului nostru, ca de pildă în ŢaraOaşului, pe valea Someşului şi în zonaCodrului, dar şi la câmpie. Iradiind in-ocenţă, sinceritate şi graţie, copiii cântăurmătoarele cuvinte, lovind uşor cubeţişorul (sorcova) pe cei din casă<

“Sorcova / Vesela, / Să trăiţi / Să în-floriţi / Ca un măr, / Ca un păr, / Ca unfir / De trandafir> / Tare ca piatra, / Iuteca săgeata> / Tare ca fierul, / Iute ca oţelul./ La anul / Şi la mulţi ani!”

Astfel umblă copiii cu sorcova decum se crapă de ziuă şi până către amiază,intrând în toate casele în care suntprimiţi. Darurile dobândite sunt< prăji-turi, nuci, mere şi bani.

La mulţi şi binecuvântaţi ani!Preot dr. Cristian Boloş

Noul an poate fi prevestit în noaptea de Revelion

Copiii cei mici, cu trăistuţe atârnate de gât şi clopoţei în mâini, cutreieră satul, marcând, prin versurile lor cântate pe lacasele gospodarilor, trecerea de la sărbătorile Crăciunului la cele ale Anului Nou

Plugu;orul ;i sorcova, tradi\ii dacice p[strate la Satu Mare

TRADI}IIPluguşorul este una dintre cele mai frumoase şi mai vechi datini româneşti din seara Anului

Nou, menţinută şi în judeţul Satu Mare. Cete de băieţi şi fete, care de abia aşteptară sosirea acesteiseri, încep a umbla pe la case, cântând, urând, pocnind din bice şi strigând de răsună satul.

10 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

ARTE

În lunile mai şi iunie 2017 s-au remarcat câteva recorduri aleunor artişti celebri< ConstantinBrâncuşi a stabilit un record cu“La muse endormie”, iar o oper[de Basquiat a depăşit pentru pri-ma dată 100 de milioane de dolarila o licitaţie, potrivit Artprice, li-derul mondial de informaţii des-pre piaţa de artă.

Însă cea mai spectaculoasă licitaţiea anului a avut loc pe 15 noiembrie, laChristie's New York, când lucrarea"Salvator Mundi" a lui Leonardo daVinci a fost adjudecată în final contrasumei de 450 de milioane de dolari.

450 de milioane de dolaripentru da Vinci

Estimată iniţial de experţii casei la100 de milioane de dolari, capodoperaRenaşterii, "Salvator Mundi", semnatăLeonardo da Vinci, a făcut istorie laChristie's, pe 15 noiembrie, fiind ad-judecată contra sumei de 450.315.000de dolari, devenind cea mai scumpălucrare de artă vândută vreodată la li-citaţie. Interesul internaţional pentruaceastă lucrare a adunat aproape 1.000de colecţionari de artă, specialişti, jur-nalişti şi privitori în încăperea princi-pală de la Rockefeller Center şi altesute prin live streaming.

De la anunţul licitaţiei pentruaceastă capodoperă pe 10 octombrie,aproape 30.000 de persoane s-au în-ghesuit să vadă tabloul expus la HongKong, Londra, San Francisco şi NewYork - prima dată când tabloul a fostarătat publicului în Asia şi America. 

Recordul precedent pentru o ca-podoperă a fost deţinut de "Massacreof the Innocents", de Peter Paul Ru-bens, care s-a vândut cu 76,7 milioanede dolari (49,9 milioane de lire sterline)în 2002. Precedentul record pentru ceamai scumpă lucrare de artă la licitaţiea fost stabilit la Christie's de "Les Fem-mes d'Alger (Version O), de Picasso,achiziţionat cu 179.364.992 de dolari.

Muzeul Luvru din Abu Dhabi aanunţat, la începutul lunii decembrie,că tabloul lui Leonardo da Vinci a fostcumpărat de autorităţile arabe, a douazi după ce presa a susţinut că proprie-tarul lucrării ar fi un prinţ saudit, scrieAFP. Lucrarea va fi expusă în muzeulde pe insula Saadiyat. 

Record pentru Brâncuşi

"La muse endormie", de Constan-tin Brâncuşi, un bronz superb aurit,estimat între 20 şi 30 de milioane dedolari pe 15 mai la casa Christie’s dinNew York, a spulberat previziunile, sta-bilind un nou record mondial al artis-tului la 57,36 de milioane de dolari,după o luptă între ofertanţi de 10 mi-nute. Această sculptură emblematică,estimată la 6,6 milioane de dolari înurmă cu 20 de ani, a fost creată în 1909într-o versiune din marmură după careBrâncuşi a realizat un mulaj din ghipsapoi o serie din doar şase bronzuri. Lu-crarea prezentată pe 15 mai a fost aşasea şi ultima din bronz cunoscutădin această serie.

110,5 milioanepentru Basquiat

Pe 18 mai 2017, colecţionarul ja-ponez Yusaku Maezawa a stat la origi-nea unui veritabil tur de forţă pentruo operă de Jean-Michel Basquiat, carea depăşit pentru prima dată pragul de100 de milioane de dolari la o licitaţie<"Untitled" (1982) a fost adjudecată pen-tru 110,5 milioane de dolari la Sothe-by’s din New York. Această pânză a fostcumpărată cu 19.000 de dolari în 1984şi a fost revândută de 5.800 de ori, iar33 de ani mai târziu a stabilit un recordpentru tânărul artist provenit dinBronx. Basquiat a intrat astfel în cerculrestrâns al artiştilor vânduţi cu maimult de 100 de milioane la casele de li-citaţie.

28,5 milioane, recordpentru Chagall

Tabloul ”Les Amoureux”, de MarcChagall, care s-a aflat în colecţia ace-leiaşi familii timp de 90 de ani, a fostadjudecat în noiembrie, la New York,contra sumei de 28,5 milioane de do-lari, un record la casele de licitaţie pen-tru acest artist, potrivit Sotheby's. Lu-crarea a depăşit cu mult estimărileiniţiale, între 12 şi 18 milioane de do-lari, lupta fiind dată în 10 minute întretrei cumpărători. Precedentul recordpentru un Chagall a fost atins de ”An-niversaire”, un tablou din 1923 vândutîn mai 1990 la New York pentru 14,9milioane de dolari, a precizat Sothe-by's.

70 de milioane pentru Léger

Un tablou al pictorului francez Fer-nand Léger, "Contraste de formes", afost adjudecat tot în noiembrie, pentru70 milioane de dolari, un record pentruartist. Realizat în 1913 de Fernand Lé-ger, originar din Argentan, tabloul afost estimat iniţial de experţii caseiChristie's la 65 de milioane de dolari. 

Record ;i pentru Magritte

Record a fost şi pentru un Magritte,"L'empire des lumières", care a fostcumpărat cu 20,5 milioane de dolari,preţ care a depăşit estimările experţilorcasei Christie's New York, care se aştep-tau ca pânza să fie tranzacţionată pen-tru 14-18 milioane de dolari. 

6,8 milioane de dolaripentru Soulages

Un nou record mondial pentru ma-rele artist abstract francez Pierre Sou-lages a fost înregistrat pe 6 iunie la Sot-heby’s Paris, pentru „Peinture 162 x130 cm, 14 avril 1962”. Zece ofertanţişi-au disputat această mare pânză ne-agră şi albastră, ridic]nd preţul la 6,88milioane de dolari. Pânza a fost pre-zentată anul trecut la Phillips Londra,pe 9 februarie 2016, şi costa mai puţinde 340.000 de dolari în 1990 (pe 6 de-cembrie 1990 la Sotheby’s Londra).

42,26 milioanepentru Kandinsky

Marea vânzare impresionistă şimodernă de la Sotheby’s din 21 iuniea permis stabilirea unui nou recordpentru părintele curentului abstract,Vasili Kandinsky. "Painting with whitelines", garanţie pentru un rezultat lamai mult de 35 de milioane de dolari,a fost adjudecat la mai mult de 42,26milioane de dolari. Acest prag a fostatins la doar câteva minute după vân-zarea unei alte pânze cu accente fau-viste ale artistului, intitulat "Murnaü.Paysage avec maison verte", cedat pen-tru mai mult de 26,8 milioane de do-lari, un record de scurtă durată. Cu pa-tru pânze şi cinci desene vândute îniunie, lucrările vândute ale lui VasiliKandinsky ating 75 de milioane de do-lari, mult mai bine decât Pablo Picas-so.

29% opere nevândute`n Anglia

29% este rata lucrărilor nevândutepentru totalul de 86 de vânzări orga-nizate pe teritoriul britanic, în iunie.Marile vânzări de seară la Christie’s şiSotheby’s, dar şi cele de la Phillips şiBonhams, afişează o rată de lucrări ne-vândute de 10%.

Anul 2017 a marcat, pe de o parte,cei 20 de ani sărbătoriţi de MuzeulGuggenheim din Bilbao, unul dintrecele cinci muzee ale Fundaţiei SolomonR. Guggenheim, situate în Ţara Basci-lor şi, pe de altă parte, inaugurareaunuia dintre muzeele cele mai aşteptate

din lume< Luvrul din Abu Dhabi în lu-na noiembrie.

Guvernul polonez a cump[ratun Leonardo

La începutul anului se vorbea dejade Leonardo da Vinci şi a sa “Damă cuhermină”, care a făcut parte din celebracolecţie Czartoryski estimată la 2 mi-liarde de euro. Lucrarea a fost cumpă-rată cu 200 de milioane de dolari deguvernul polonez. O sumă modestăţinând seama de calitatea acestei co-lecţii care cuprinde de asemenea ca-podopere semnate Rembrandt, Rap-haël, Dürer, Renoir, Francois Clouet,Pierre Brueghel şi alţii.

59,3 milioane de dolari pentru Klimt

Pe 1 martie 2017, pânza “Bauer-ngarten”, de Gustav Klimt, un remar-cabil peisaj înflorit de 110 pe 110 cen-timetri, a atins 59,3 milioane de dolari,realizând una dintre cele mai bune vân-zări dat fiind că lucrarea a fost cumpă-rată cu 5,3 milioane de dolari în no-iembrie 1994 în cadrul unei importantesesiuni de vânzări organizate de Chri-stie’s la Londra.

Un vârf pentru arta asiatică

Pe 15 martie 2017 “Six Dragons”,de Chen Rong, artist chinez activ însecolul al XIII-lea, estimat între 1,2 şi1,8 milioane de dolari de Christie’s, de-venea cea mai scumpă oper[ de artăvândută în afara ţării. Lucrarea a mar-cat cel mai înalt vârf al săptămânii asia-tice de la New York, care s-a încheiatcu vânzări record, pentru Christie’s, de332,8 milioane de dolari.

Christie’s a marcat centenarul de-cesului lui Edgar Degas şi a vândut laParis 55 de desene de tinereţe prove-nind din colecţia familiei artistului, pe23 martie 2017. Aceste desene de ate-lier au dezvăluit studii de antichităţi,de nuduri, de portrete de familie şi altedesene după Mantegna, Rembrandt,Pérugin, Michel-Ange, Poussin sauGéricault niciodată apărute pe piaţă.Edgar Degas este clasat pe poziţia a139-a în clasamentul mondial pe 2016.

Muzicienii Chuck Berry, ChrisCornell, Malcolm Young, Johnny Hal-lyday, Tom Petty, actorii Jerry Lewis,Roger Moore, John Hurt, Danielle Dar-rieux, Mireille Darc, Jeanne Moreau şifondatorul revistei Playboy, Hugh Hef-ner, se numără printre celebrităţile in-ternaţionale care au decedat în 2017.

18 martie - Legenda rock'n'rollChuck Berry a murit la vârsta de 90 deani. Printre marile hituri pe care le-alansat se numără "Roll Over Beetho-ven", "Sweet Little Sixteen", J"ohnny B.Goode", "Rock'n'Roll Music", "SchoolDays", "No Particular Place To Go","Caro", "You Never Can Tell".

18 mai - Chris Cornell, solist al tru-pelor Soundgarden şi Audioslave, s-asinucis la vârsta de 52 de ani. Ca solistal trupei Soundgarden, Cornell a con-tribuit la evoluţia curentului rock grun-ge. Cornell deţinea în palmares premiiGrammy şi numeroase nominalizări laGloburile de Aur.

23 mai - Actorul britanic RogerMoore, celebru mai ales pentru rolulJames Bond (1973-1985), pe care l-ainterpretat în şapte filme, a murit lavârsta de 89 de ani.

15 iulie - Actorul Martin Landau amurit la vârsta de 89 de ani. Era celebrupentru rolul său din seria de succes"Mission< Impossible" şi a primit unpremiu Oscar pentru rolul din filmul"Ed Wood", de Tim Burton.

20 iulie - Chester Bennington, so-listul trupei Linkin Park, s-a sinucis.Artistul avea 41 de ani. Linkin Parkeste una dintre cele mai de succes trupede rock alternativ din toate timpurile,cu hituri precum "Faint", "In the End"şi "Crawling".

31 iulie - Jeanne Moreau, actriţăfranceză care a jucat în 130 de filme,recompensată cu premiul Oscar pentruîntreaga carieră, a murit la vârsta de89 de ani.

20 august - Jerry Lewis a murit lavârsta de 91 de ani. Actor şi regizor,Jerry Lewis, pe numele lui adevărat Jo-seph Levitch, şi-a început cariera lavârsta de 15 ani. Cunoscut mai alespentru duetul lui cu Dean Martin, din1959, intitulat "My Friend Irma", el ajucat ulterior în filmele "Celebru şi bo-gat" (1960), "Profesorul trăsnit" (1963),"The Disorderly Orderly" (1964), darşi în filmul lui Martin Scorsese, "RegeleComediei" (1983).

28 august - Mireille Darc, simbolal cinematografiei franceze din anii1970, a murit la vârsta de 79 de ani, înurma unui accident cerebral. A fostpartenera de viaţă a lui Alain Delontimp de 12 ani, cei doi jucând împreunăîn 13 filme.

2 octombrie - Cântăreţul Tom Pettya murit la vârsta de 66 de ani. A vândutpeste 80 de milioane de albume la nivelmondial şi a fost inclus, în 2001, înRock and Roll Hall of Fame.

9 octombrie - Jean Rochefort, unuldintre cei mai populari actori de teatruşi film francezi, a murit la vârsta de 87de ani. A primit trei premii César, pen-tru filmele "Que la fête commence"(1976, de Bertrand Tavernier) şi "LeCrabe-Tambour" (1978) şi unul ono-rific, în 1999.

24 octombrie - Pionierul rock'n'rollFats Domino a murit la vârsta de 89 deani. S-a numărat printre primii muzi-cieni incluşi în Rock and Roll Hall ofFame. Deopotrivă solist şi pianist, FatsDomino, premiat cu Grammy, a inspi-rat nenumăraţi artişti rock and roll pre-cum Elvis Presley şi formaţia The Beat-les.

18 noiembrie - Chitaristul austra-lian Malcolm Young, fondator al trupeirock AC/DC, frate al lui George şi An-gus Young, a murit la vârsta de 64 deani, suferind de demenţă.

Mari disp[ru\iai anului 2017 Se `ncheie anul recordurilor

pe pia\a de art[

"La muse endormie", de Constantin Brâncuşi, un bronz superb aurit a spulberat previziunile, stabilind un nou recordmondial al artistului la 57,36 de milioane de dolari, după o luptă între ofertanţi de 10 minute

"Salvator Mundi", semnată Leonardo da Vinci, a făcut istorie la Christie's, pe 15 noiembrie,fiind adjudecată contra sumei de 450.315.000 de dolari, devenind cea mai scumpă lucrare de artăvândută vreodată la licitaţie.

31 decembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Deşi este considerată una dintre celemai vechi meserii din lume, prostituaţia afost de-a lungul istoriei atât blamată, cât şivăzută ca un obicei obişnuit. Una dintreperioadele în care, în România, prostituţiaa înflorit avea loc între anii 1930-1940. Peatunci apar cartierele şi casele de toleranţăfaimoase, precum şi abonamentele pentruastfel de servicii.

În Bucureşti una dintre cele mai po-pulare zone pentru căutătorii de plăceriera Crucea de Piatră, de-a lungul Căii Du-deşti, unde clienţii puteau alege din 20 decase de toleranţă, iar preţurile erau pentrutoate buzunarele. Zona şi-a păstrat numeledupă ce o biserică din cartier a fost demo-lată, singurul lucru rămas fiind o cruce dinpiatră.  Locul era frecventat atât de ado-lescenţi, bărbaţi maturi, scriitori, precumIon Barbu, dar şi servitori şi hamali.

În romanul Cronica de familie, al luiPetru Dumitriu, este prezentat un episodîn care chiar Carol al-II-lea a vizitat-o peprostituata Foamea Neagră din zona Cru-cea de Piatră. Fetele care lucrau în zonăerau în general minore, fugite de acasăpentru a face bani. Însă în funcţie de câţibani erai dispus să oferi puteai alege de lafemei de vârsta a doua până la fete abiatrecute de vârsta de 16 ani.  Printre celemai cunoscute case din zonă era ''La Io-nescu legionarul'', un bordel dintr-o casăde tip vagon. În fapt, încăperile se recu-noşteau din exterior. 

Conform arhivelor istorice, serviciulera ocrotit de către poliţie, în imobilul nu-mit Casanova funcţiona ''Societatea peacţiuni a proxenetelor din Crucea''. În rea-litate, însuşi prefectul Poliţiei Capitalei, ge-neralul Gabriel Marinescu, deţinea o casăde toleranţă, frecventată şi de Carol al-II-lea.  Deoarece prostituatele primeau desvizita ofiţerilor de poliţie, printre acesteaau apărut şi rusoaice. În acea perioadă sespunea că erau agente ale NKVD-ului, însăla scurt timp au fost ucise deoarece eraumai cerute de către bărbaţi decât prosti-tuatele românce.  Într-o altă zonă a Româ-niei, pe malul Dunării, la Brăila exista ce-lebrul bordel ''La Tanti Elvira''. Locul eravizitat atât de ofiţeri, nobili, marinari, câtşi tâlhari. Locul a devenit cunocut în aceaperioadă datorită cântecului cu acelaşi nu-me care era fredonat atât de tineri, cât şide bătrâni. Fetele din această locaţie lucrau''la urgenţă,'' iar bărbaţilor care nu plăteaudupă ce primeau serviciul li se arunca încap ţucalul cu mizerie. În mare parte, pros-tituatele din cârciuma ''La Tanti Elvira'' nuerau din oraş, ci erau din zona Tulcei, aBasarabiei sau Dobrogei.

Celebra clarvăzătoare oarbă,care a prezis Brexitul şi atacul te-rorist din 11 septembrie a făcut do-uă predicţii pentru anul 2018 carevor schimba lumea întreagă, titrea-ză The Mirror. Cele mai multe din-tre profeţiile sale s-au adeverit, iaracest lucru i-a adus renumele de“Nostradamus din Balcani”.

Potrivit Babei Vanga, anul viitor voravea loc două evenimente importante.Clarvăzătoarea din Bulgaria a spus că în2018, China va deveni următoarea "super-putere" a lumii, în locul Statelor Unite, şi"o nouă formă de energie" va fi descoperităpe planeta Venus.

În legătură cu prima predicţie, jur-naliştii britanici spun că pare plauzibilă.Vă reamintim că în urmă cu doi ani, grupulde cercetare The Conference Board a es-timat că până în 2018 contribuţia Chineila PIB-ul global o va depăşi pe cea a StatelorUnite.

Şi chiar şi cea de-a doua profeţieanunţată pentru anul viitor are şanse sădevină realitate. Asta pentru că în iulie2018, Sonda Solară Parker va fi lansată şiva intra pe o orbită de 6,5 kilometri înjurul Soarelui, chiar în atmosfera acestuia,pentru a măsura activitatea suprafeţei ex-terioare a Soarelui. Deşi sonda nu va ajungeefectiv pe Venus, ea va folosi forţa gravi-taţională a planetei ca să se mişte astfel în-cât să facă măsurătorile. Baba Vanga asusţinut că această misiune va duce la des-coperirea unei noi forme de energie.

De asemenea, Baba Vanga a făcut pre-dicţii până în secolul 51, când a spus că lu-mea va pieri, potrivit The Mirror.* În 2023 se va schimba uşor Orbita Pa-mântului>* În 2025 Europa va fi pustiită>* În 2028 se va dezvolta o noua sursă deenergie, iar foametea nu va mai fi o pro-blemă>* În 2046  clonarea va fi foarte accesibilă>* În 2076 lumea va fi condusă din nou decomuni;ti>* În 2084 va avea loc renaşterea naturii>* În 2088 o noua boală va lovi planeta> Oa-menii vor `mb[tr]ni `n c]teva secunde>* În 2097 boala va fi vindecată>* În 2100 soarele f[cut de mâna omului valumina partea întunecat[ a Planetei>* În 2111 oamenii vor deveni roboţi>

* În 2125 Ungaria va primi semnale dinafara spaţiului>* În 2154 animalele devin pe jumătate oa-meni>* În 2167 va fi o nouă religie>* În 2187 erupţia a doi vulcani va fi între-ruptă cu succes>* În 2273 se va naşte o nouă rasă>* În 2288 vom călători prin timp. Se vorstabili noi contacte cu extratereştrii> * În 2291 Soarele se va răci>* În 2304 Misterul de pe Lună va fi desco-perit>* În 2371 va fi secetă mare> * În 2480 Pământul va fi `n întuneric> * În 3005 va fi război pe Marte> * În 3797 nu va mai exista via\[ pe Terra.Oamenii vor reu;i s[ locuiasc[ pe alte pla-nete.

Vanga a murit ̀ n 1996, dar nu ̀ naintede a prezice multe dintre dezastrele globalede propor\ii precum tsunami-ul din 2004sau atentatul asupra Turnurilor Gemene.Iar `n prezent, se pare c[ se contureaz[ onou[ predic\ie a ghicitoarei, potrivit c[reiadin anul 2016 are loc “invazia Europei dec[tre musulmani”.

Vangelia Pandeva Dimitrova a prezisatacurile asupra Turnurilor Gemene `nc[din 1989, c]nd a declarat urm[toarele<

“~ngrozitor, ̀ ngrozitor! Fra\ii din Ame-rica se vor pr[bu;i dup[ ce vor fi ataca\ide p[s[ri de o\el. Lupii vor urla `ntr-untufi; ;i va curge s]nge nevinovat.” (1989)

:i iat[ c[ totul s-a adeverit. TurnurileWorld Trade Center din New York s-aupr[bu;it ̀ n urma unui atac terorist la datade 11 septembrie 2001. Turnurile WTCau fost numite de femeie “fra\i” sau “ge-meni”. Terori;tii au folosit avioane de pa-sageri, “p[s[rile de o\el”, pentru a dobor`turnurile. Iar tufi;ul face aluzie la numelepresedintelui SUA de la acea data, G. W.Bush.

Casa clarvăzătoareiera supravegheată de Serviciul Secret al Bulgariei

Baba Vanga a anticipat ;i tsunami-uldevastator care a lovit coasta Thailandei,`n 2004< “Un val uria; va acoperi un \[rm`ntins cu oameni ;i sate, iar totul va fi`nghi\it de ape”. A mai prezis ;i c[, ̀ n anul2023, orbita P[m]ntului va fi deviat[, ceeace va duce la “topirea polilor” ;i la incendiipe teritoriul Orientului Mijlociu.

Datorită abilităţilor sale de a prezicecu exactitate ce va urma, Baba Vanga a

fost consilier al liderilor partidului comu-nist din Bulgaria. Casa clarvăzătoarei erasupravegheată de Serviciul Secret al Bul-gariei, previziunile sale fiind consideratesecrete ce trebuie protejate. Baba Vanga amurit la vârsta de 85 de ani  în 1996.  Înunele ţări din Europa şi Rusia, Baba Vangaeste venerată ca sfântă.

Baba Vanga, născută Vanghelia Pan-deva Dimitrova, după căsătorie VangheliaGuşterova a fost o prezicătoare oarbă bul-gară vindecătoare cu plante care şi-a pe-trecut cea mai mare din viaţa sa în zonaRupite în munţii Kozhuh, Bulgaria. Clar-văzătoarea s-a născut pe 11 august 1996,în Sofia, Bulgaria. Ea a fost căsătorită cuDimitar Gushterov (1942–1962).

Baba Vanga este cea mai cunoscut[prezic[toare din estul Europei, cele maimulte vorbe ale ei adeverindu-se de-a lun-gul timpului. Pe numele ei complet BabaVanga (Vangelia) Pandeva, prezic[toareas-a n[scut pe 31 ianuarie 1911 ;i a muritla data de 11 august 1996. Toat[ via\a a lo-cuit `n ora;ul Petrich din Bulgaria.

Femeia a fost `ngropat[ `n cimitiruldin curtea bisericii Saint Petca din regiuneaRupite, Bulgaria. Vangelia Pandeva Dimi-trova a manifestat un interes aparte pentrupolitic[, ;i deloc `n mod `nt]mpl[tor. S-an[scut pe teritoriul Macedoniei de ast[zi,\ar[ care a generat multe conflicte ;i ten-siuni ̀ ntre Turcia, Grecia, Bulgaria ;i Ser-bia.

|ara ei de origine a traversat cele dou[R[zboaie Mondiale, dezbinat[ `ntre dou[tabere< Bulgaria ;i Serbia. Femeia a devenitcelebr[ pentru previziunile ei exacte,num[r]ndu-se printre cei mai buni vizio-nari ai secolului XX, ̀ n special pentru an-ticiparea multor evenimente petrecute `ntimpul celor dou[ R[zboaie Mondiale.

Din acest motiv, a fost supranumit[“Nostradamus din Balcani”. Vanga ;i-apierdut vederea la v]rsta de 12 ani, ̀ n urmaunei tornade puternice.

Vanga a `nceput s[ fac[ preziceri depe c]nd avea 16 ani. Atunci ;i-a ajutat tat[ls[ g[seasc[ o oaie furat[ din turm[, pre-zent]nd o descriere detaliat[ a cur\ii `ncare animalul fusese ascuns de c[tre ho\i.Puterile sale de previziune au ajuns ̀ ns[ laapogeu la v]rsta de 30 de ani. I-a fost so-licitat ajutorul chiar ;i de pre;edin\ii maimultor \[ri. Chiar ;i Hitler a vizitat-o ̀ ntr-o zi, ;i se spune c[ ar fi p[r[sit casa femeiifoarte furios.

Baba Vanga este cea mai cunoscut[ prezic[toare din estul Europei, cele maimulte vorbe ale ei adeverindu-se de-a lungul timpului

Regele Carol al II-leaera abonat la

o cas[ de toleran\[din Bucure;ti

Datorită abilităţilor sale de a prezice cu exactitate ce va urma, Baba Vanga a fost consilier alliderilor partidului comunist din Bulgaria. Casa clarvăzătoarei era supravegheată de ServiciulSecret al Bulgariei, previziunile sale fiind considerate secrete ce trebuie protejate. Baba Vanga amurit la vârsta de 85 de ani  în 1996.  În unele ţări din Europa şi Rusia, Baba Vanga este veneratăca sfântă.

Programul postului de televiziune Informa\ia TV `n perioada 30.12.2017 - 05.01.2018

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[9.00 “La psiholog” cuIoana Vladimirescu, invi-tat< C[lin Secan 10.00Spiridu; Ghidu; 11.30Agenda Public[ (r) 20.00Via\a la \ar[ cu IoanAni\a;

Sâmb[t[, 30.12.2017

Ioan Ani\a;,“Via\a la \ar[“ - 20.00

10.30 “Taina credin\ei” cuMihaela Ghi\[ 13.00 ~nslujba comunit[\ii, invitatav. Dan :uta - decanulBaroului Satu Mare (r)14.00 Zone fol clorice 18.00Educa\ie ecologic[, cuCristina Bursuc, invitat[Elisabeta Bekessy 20.00 ~nslujba comunit[\ii (r)

Duminic[, 31.12.2017

Av. Dan :uta “Slujba comunit[\ii” -

13.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[17.00 Educa\ie ecologic[,cu Cristina Bursuc, invitat[Elisabeta Bekessy 20.00100 de ani de art[ ;ime;te;uguri la SatuMare

Luni, 01.01.2018

Elisabeta Bekessy,“Educa\ie ecologic[“ -

17.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[18.30 Audien\e ̀ n direct(r) 19.30 :tiri cu Valerica:iket 20.00 Agenda Pub-lic[ (r) 21.30 S[n[tate cuMihaela Ghi\[

Mar\i, 02.01.2018

Ioana Zaharia,“Gimnastica de

diminea\[“ - 7.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu IoanaZaharia 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu IoanaZaharia 18.30 Audien\e`n direct 19.30 :tiri cuValerica :iket 20.00Agenda Public[

Miercuri, 03.01.2018

Stela C[dar,“Agenda Public[”-20.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ cuIoana Zaharia 18.30 Au-dien\e ̀ n direct 19.30 :tiri- cu Valerica :iket 20.00Agenda Public[ 21.30Mesager educa\ional cuVasile Nechita

Joi, 04.01.2018

Valerica :iket,“:tiri” - 19.30

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 Audien\e ̀ ndirect 19.30 :tiri cu Va-lerica Siket 20.00 Agen-da Public[

Vineri, 05.01.2018

“100 de ani de art[ ;i me;te;uguri

la Satu Mare” - 18.30

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Prezic[toarea Vanga a f[cutprofe\ ii incredibile pentru 2018

Femeia a fost consilier al liderilor partidului comunist din Bulgaria, ;i se spune c[ Hitler a vizitat-o

12 Informa\ia de Duminic[/31 decembrie 2017

Se pare că, datorită probleme-lor de sănătate cântăreaţa de ori-gine columbiană Shakira a fostnevoită să se retragă pentru o pe-rioadă de pe scenă şi să renunţela turneul european „El Dorado”.Această pauză este necesară deo-arece artista a rămas fără voce înurma unei hemoragii pe corzilevocale.

Pe o celebră reţea de socializare,Shakira şi-a anunţat fanii că, în urmasfaturilor primite de la medici, îşi valua o pauză de la activitatea muzicală,primul concert pe care l-a anulat fiindcel din Koln, Germania. Aceasta şi-acerut scuze fanilor care îşi doreau săparticipe la concerul ei< „Dragi prietenidin Germania, în timpul ultimelor zilede repetiţii, din păcate corzile melevocale au fost afectate şi ca urmare,doctorii mi-au spus să iau o pauză vocalăpentru a evita orice problemă mai marecare ar putea să mă oprească din cântat.Sunt devastată că nu o mă mai vin laprimul concert din Koln, din 8 noi-embrie. Chiar dacă mă doare, ştiu că

trebuie să ascult sfatul doctorilor şi sămă recuperez pentru a da tot”.

Cei care şi-au cumpărat bilete pentruconcertele din cadrul turneului primescbanii înapoi. Live Nation, companiacare s-a ocupat de vânzarea biletelor le-a transmis fanilor un comunicat< “Laordinul medicului său, datele turneului

„El Dorado” din Europa au fostamânate pentru 2018. Ca urmare a he-moragiei la corzile vocale, Shakira esteobligată să-şi amâne orice prestaţie pent-ru a i se permite să se îngrijească corectînainte de a-şi relua turneul mondial şia evita orice afecţiune suplimentară.Suntem în măsură să vă oferim informaţiiprivind datele amânării şi diferiteleopţiuni care vor fi propuse fanilor”.

Recent, artista a mers la chirurgulORL Steven M. Zeitels pentru a se in-teresa de o viitoare operaţie la coardelevocale. Medicul este considerat cel maibun în domeniul lui din întreaga lume.Acesta şi-a câştigat renumele şi după cea operat celebrităţi ca Adele sau SamSmith.

Operaţia va fi realizată sub anesteziegenerală. O problemă cu care s-ar puteaconfrunta artista după operaţie este mo-

dificarea timbrului vocal. În acest sens,Adele a spus că şi timbrul ei vocal s-amodificat după operaţie.

Presa vehiculează c[ artista areprobleme grave în viaţa de cuplu

În ultima perioadă presa a vehiculatcă nici viaţa sentimentală a artistei numerge ca pe roate. Aceasta ar fi avutprobleme destul de serioase cu soţulsău, fotbalistul Gerard Pique. Recent,aceştia au fost surprinşi într-o vacanţăla munte alături de cei doi copii ai lor,Milan şi Sasha. Cuplul a ales ca destinaţiede vacanţă o zonă în care cei doi au înproprietate o locuinţă.

Această vacanţă vine la câtevasăptămâni de când cei doi ar fi avut oceartă într-un restaurant. Incidentul efost relatat de revista Cuore care spunecă disputa a avut loc în prezenţa clienţilorşi a celor doi copii. În urma conflictuluiShakira ar fi lăcrimat, iar fotbalistul i-acerut să provoace un scandal în public.

Pique şi Shakira au confirmat relaţiadintre ei într-un mesaj postat pe o reţeade socializare în martie 2011. În acelaşi

mod au dezvăluit publicului larg şi faptulcă artista este însărcinată pentru primadată. Aceasta a devenit mamă la 23 ia-nuarie 2013, născându-l pe Milan înspitalul Teknon din Barcelona.

Shakira s-a născut pe data de 2 feb-ruarie 1977 în Barranquilla, Columbia.Părinții săi sunt Nydia del Carmen RipollTorrado şi William Mebarak Chadid deorigine spaniolă respectiv libaneză.Familia ei este foarte numeroasă, maiare opt frați şi surori vitregi dintr-ocăsătorie anterioară a tatălui ei.

Compune singură versurile pentru piesele interpretate

Şi-a manifestat pasiunea pentru mu-zică încă din copilărie. Cu toate acesteanu a fost acceptată în corul şcolii deoareceprofesorului de muzică nu îi plăceaumodulaţiile vocilor ei. După ce a câştigatprimul concurs muzical la care a parti-cipat, s-a întors la şcoală pentru a-i de-monstra profesorului că are abilităţi vo-cale.

Shakira este o artistă desăvârşită,compunând singură versurile pentrupiesele sale încă de la începutul carierei.

Primul album al cântăreţei, „Magia”, acuprins piese scrise în aproximativ cinciani, pe vremea când artista avea întreopt şi treisprezece ani.

Cele mai remarcate versuri sunt celeale piesei „Whenever, Wherever”, acesteafiind remarcate de mulți recenzori. Dupăcâţiva ani de la lansarea hitului, întrebatădespre versurile respective, interpreta adeclarat< „nu mă puneți să-mi explicversurile, am spus atât de multe lucruripe care nu ar fi trebuit să le spun şi oa-menii se schimbă şi nu trebuia să abordezacel aspect”.

Despre textul piesei „She Wolf ”, aspus că< „scriu aceste lucruri pentru cărimează. Am găsit această metaforă şiam crezut că are sens. O maşină defăcut cafea aflată într-un birou are amp-rentele tuturor pe suprafața ei. Uneorimă simt aşa. În momentul în care scriu,subconştientul meu îşi găseşte o cale dea ieşi la suprafață”. De-a lungul anilor alansat numeroase albume de studio câtşi discuri single printre care< „PiesDescalzos”, „¿Dónde Están losLadrones?”, „Laundry Service”, „SheWolf ” şi „Sale el Sol”.

Vera Pop D

Shakira ;i-a am]nat concertele din cauzaunei hemoragii la corzile vocale