301

ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

  • Upload
    others

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã
Page 2: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

iiMbia Cheẽ

New Testament in Sirionó (BL:srq:Sirionó)copyright © 1977 Wycliffe Bible Translators, Inc.Language: SirionóTranslation by: Wycliffe Bible Translators, Inc.

Sirionó [srq], BoliviaCopyright Information

© 1977, Liga Bíblica Mundial del Hogar. All rights reserved.This translation text is made available to you under the terms of the Creative Commons License: Attribution-Noncommercial-No Derivative Works.(http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/) In addition, you have permission to port the text to different file formats, as long as you do notchange any of the text or punctuation of the Bible.You may share, copy, distribute, transmit, and extract portions or quotations from this work, provided that you include the above copyrightinformation:

You must give Attribution to the work.You do not sell this work for a profit.You do not make any derivative works that change any of the actual words or punctuation of the Scriptures.

Permissions beyond the scope of this license may be available if you contact us with your request.The New Testamentin Sirionó

© 1977, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.This translation is made available to you under the terms of the Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivatives license 4.0.You may share and redistribute this Bible translation or extracts from it in any format, provided that:

You include the above copyright and source information.You do not sell this work for a profit.You do not change any of the words or punctuation of the Scriptures.

Pictures included with Scriptures and other documents on this site are licensed just for use with those Scriptures and documents. For other uses,please contact the respective copyright owners.2014-04-30PDF generated using Haiola and XeLaTeX on 28 Jul 2020 from source files dated 28 Jul 2020eb2687f2-4654-5d43-8ec2-3ee35e8a435e

Page 3: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

Contents

SAN MATEO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1SAN MARCOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38SAN LUCAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60SAN JUAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99HECHOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127ROMANOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1661 CORINTIOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1832 CORINTIOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199GÁLATAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209EFESIOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215FILIPENSES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221COLOSENSES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2251 TESALONICENSES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2291 TESALONICENSES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2331 TIMOTEO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2352 TIMOTEO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240TITO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244FILEMÓN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246HEBREOS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247SANTIAGO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2591 PEDRO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2642 PEDRO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2691 JUAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2722 JUAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2763 JUAN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277JUDAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278APOCALIPSIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280

iii

Page 4: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 1:1 1 SAN MATEO 2:7

EL SANTO EVANGELIO SEGÚNSAN MATEOJesucristo i ñiinda ameɨ

1Ã ndei Jesucristo i ñiinda ã. David rei ei tuchɨ.Abraham abe no.

2Abrahamndei Isaac ndu. Isaac ndei Jacob nduno. Jacob ndei Judá ru no. Judá nongue abe ru.3 Judá rei Fares ndu. Zara ru abe no. (Tamar reiũquɨsi.) Fares ndei Esrom ndu. Esrom ndei Aramndu. 4Aram ndei Aminadab ndu. Aminadab ndeiNaasón ndu. Naasón ndei Salmón ndu. 5 Salmónndei Booz ndu. (Rahab ndei esi.) Booz ndei Obedndu. (Rut rei esi.) Obed ndei Isaí ru. 6 Isaírei David ndu. David ndei ererecua. David ndeiSalomón ndu. (Urías ninisi rei esi.) 7 Salomónndei Roboam ndu. Roboam ndei Abías ru. Abíasrei Asa ru. 8 Asa rei Josafat ndu. Josafat ndeiJoram ndu. Joram ndei Uzías ru. 9Uzías rei Jotamndu. Jotam ndei Acaz ru. Acaz rei Ezequías ru.10 Ezequías rei Manasés ru. Manasés rei Amónndu. Amón ndei Josías ru. 11 Josías rei Jeconíasru. Jeconías nongue abe ru. Ũquɨ ngue siqui abaejudíos rerao mose Babilóniaa nda.

12 Jeconías rei Salatiel ndu no. Salatiel ndeiZorobabel ndu. 13 Zorobabel ndei Abiud ndu.Abiud ndei Eliaquim ndu. Eliaquim ndei Azorndu. 14 Azor ndei Sadoc ndu. Sadoc ndei Aquimndu. Aquim ndei Eliud ndu. 15 Eliud ndei Eleazarndu. Eleazar ndei Matán ndu. Matán ndei Jacobndu. 16 Jacob ndei José ru. José quia Maríaquereco nguiã. María rei Jesús si. Cristo, ɨ equiaee.

17Nyebe cator ce generaciones jaaja. Sã Abra-ham nane siqui no. David siqui mose, catorcegeneraciones cote. Abae judíos rerao mose Ba-bilóniaa, catorce que aque abe mose cote ra.Cristo nyaacuquia mose que catorce aque mosecot e no nda.

Jesucristo nyaacuquia mose18 Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María

rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirãnda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque Josérese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra.19 José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨte que eriquimae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cotereae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ reique ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ nguia emo ndese ee reaẽ. 20 José que ndua ndua

quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndueque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —Davidriirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã.¡Ndeɨreɨ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quiaerese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erieye ra. 21 Nguiirĩ nda etea. “Jesús” ere chõ eriirĩje. Ae quia ra mbia sirõ tuchɨ eɨcuã sɨ, ɨ que ángelñee José je cuu ra. 22 Eɨ nda Dios cheẽ ɨo cote. AeDios cheẽmbuchecuasambesa cose nae, ũquɨ ndaɨo cote. Ã ndei embesa ji ã:23 ¡Sã jẽ! Nyucuaaque ruã nda nguiirĩ tea.Emanuel, ɨ ra eriirĩ je.Dios riqui nanderese co, ɨ ñɨ Emanuel nde, ɨ que

embesa ji cose ra.24 José que ñumumba cote ra. Angel cheẽ nduɨ

sɨ que María rerequia turã cote ra. 25 José quesiqui eã mbeɨ erese ra. Nguiirĩ ndea chee. Jesúsɨ que José eriirĩ je ra.

2Mbia aquiatu nyoɨ Jesús ɨtãquieɨ ndea

1 Jesús que nyaacuquia Belén nda. Judea, ɨ quehue ibi je ra. Herodes rei hue jenda mbia rerecuaJesús nyaacuquia mose. Mbia aquiatu mo nguengaẽhuee ra. Tenda semba sɨ que ecuaẽ Jerusalénnda. 2Ũquɨ ngueñeengaẽ judíos je ra. —¿Manguejudíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramonae ¿manguemangue re? Uremae ngue nyasitataembae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebeurechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndeseñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatuñee judíos je ra. 3 Herodes que jirandu erese ra.“Judíos rerecua nyaacuquia” ɨmose, Herodes quepare pare ɨ tuchɨ quia ra. Siqui turã eã cote.Jerusalén jenda abe que ndua ndua jate quia eresera. 4 Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua jaje ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Huera nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodesñee ee ra. 5 Ũquɨ ngue ñee Herodes je ra. —Nyaacuquia ra Belén de Judea. Ɨ que embesa ji ra:6 Sucha ñetẽ tuchɨ rei Belén.Belén de Judea.Mbia chɨɨcua tuchɨ ra Belén cote.Hue jenda mo nda mbia rerecuarã tuchɨ cote.Ae ra serimba Israel jenda teaquiatu tuchɨ quia

cote,ɨ que Dios cheẽ embesa ji ra, ɨ que sacerdotes ñeeHerodes je ra.

7 Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ mbiaaquiatu je. Ñee ngue ũquɨ ísaa ra. —¿Manosete

Page 5: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 2:8 2 SAN MATEO 3:11nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee eera. 8 Herodes que ũquɨ mbia aquiatu mondochoɨBelén cote ra. —Jẽso Belén. Nyaacuquia ramo jerese jẽirandu tuchɨ. Jẽ erea mose, sembiiranduse. Ɨ nda se abe aso mae erese. Ɨ nda acoi seniandese se abe ñee ee, ɨ rei que Herodes ñee ee ra.9Mbia aquiatu que nyoɨ cote ra. Ae nyasitata reseeriqui mae nyii nae, aque nyasitata que oso beɨquia mbia rẽta ra. Tiba que ee Belén arõ cote ra.10 Nyebe mbia aquiatu ia tuchɨ nguiã mae mosenyasitata tiba rese cote. 11Mbia aquiatu que ɨquetuchúaa cote ra. Huee que ãquẽ ɨtãquieɨ ndiquiee cote ra. Usi rese. María, ɨ equia ee. Ngoi quengũíã ndese eɨtãquieɨ je cote ra. Ñee turã ngue eera. Mbae que esirõ mondo Jesús je cote ra. Oro.Mbae mbushɨmbusa abe no. Mirra abe no. 12Diosque ñeembia aquiatu je cote ra. —Jẽsochɨ ndañeeHerodes mbiirandu jẽ, ɨ que Dios ñee ee cuu ra.Nyebe echoɨ nguiã Herodes abi nguécuaa.

José nyoi uchã Egíptoo13 Aquere que Dio s ángel mo mondo ñee José

je ra. Ñee ngue ee cuu ra. —Herodes ra eɨtãquieɨ sequia sequia. Ɨquia serɨte equia co. Jẽso uchã.Ãquẽ jendao sunuña Egíptoo. Esi rese. Hueejẽɨngochõ. Acheẽ jee ra ndeje huee, ɨ que Dios ñeeJosé je ra. 14 José que ñumumba juã cote ra. Ãquẽngue ecuruchoɨ isa usi rese ra. Nyoɨ que Egiptoquiti ra. 15 Chɨ arete que Egíptoo ra. ErerecuaHerodes que mano cote ra. Dios cheẽ ngue ɨquecote ra. Eɨ ngue Dios cheẽ embesa ji ra:Seriirĩ ngue aru Egipto sɨ ra,ɨ que embesa ji ra.

Herodes ãquẽ ɨtãquieɨ ɨquia ja16 Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia

aquiatu sembɨɨrɨ ɨrɨ ñochɨ. Nyebiã ñochɨ ecuaẽñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondombia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Huerurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja.Nyasitata nyecua quiambia je nae, aquemosendaãquẽ ɨtãquieɨ ɨquia ja. 17Herodes ũquɨ ɨquia moseque Dios cheẽ ɨque cote ra. Ae Jeremías mbesaquia:18Mbia Ramá jenda nyeseo tuchɨ.Eya eã tuchɨ nguiirĩ ndese.Emo embia aroneãte.Eriirĩ nguiamano jate nguiã ee, ɨ que embesa ji ra.

19 José chɨmose Egipto que Herodesmano nyeera. NyebeDios ángelmomondonguiã ñe e José je.20 —José, echumumba rã. Jẽso Israel cote. Ãquẽ

abe erao. Esi rese. Ae ãquẽ ɨquia serɨte quia nae,ũquɨ ngue mano cote ra, ɨ que ángel ñee José jecuu ra. 21 José que ñumumba cote ra. Nyoɨ quenyebi Israel quiti cote ra. Ãquẽ ngue equerao esirese ra. 22 Herodes riirĩ ngue siqui Judea jendarerecuarã cote ra. Arquelao, ɨ que ee ra. Joséjirandu mose erese que esiquiche cote ra. Ososereãte que huee cote ra. Dios que ñee ee cuu ra.Nyebe esɨ nguiã Galilea cote. 23 Sucha tubɨrɨã mongue chɨ Galiléaa ra. Nazaret, ɨ que hue je ra. Joséque nyoɨ beɨ hue, hue jendarã cote ra. Nyebe Dioscheẽ mbesa ji ɨque nguiã cote. Ɨ ngue Dios cheẽnda: Nazaret jenda ra Jesús, ɨ que Dios cheẽ nda.

3Juan el Bautista Dios chẽ senei senei

1 Emo mose que Juan el Bautista Dios cheẽnenei nenei mbia je cote ra. Dios cheẽ ngueesenei senei nguia mbia je turúquiaa ra. 2 —Jendua sɨ jẽɨcuã ndese. Jendua sɨ Dios rese. Diosra tu mbia rerecuarã tuchɨ cote, ɨ beɨte que Juannguia ñee nda. 3 Sã Isaías embesa nyii no:Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee.“Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ jenye sɨ

chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecuaje”, ɨ equia turúquiaa hue,

ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra.4 Quiicuã mbuaera chõ ngue Juan ɨrao ra. Mbaeɨre chõ ngue enumbicuasa no nda. Tucu mbuaechõ ngue eu quia no nda. Irao quiaa rɨɨnda abe.5 Jerusalén jenda que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia echeẽandu ra. Judea jenda abe no. Ama Jordán nimianduɨnda abe no. 6Mbia huɨɨcuã nenei nenei moseDios je, ũquɨ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ eera. Ama Jordán ye.

7 Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quiaJuan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngueñee asite ũquɨ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã.Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ nɨɨ ño jenyuquia uchã serea co re? 8 Jẽmbae ɨcuãndechamoseDios je, mbae turã jẽsaã saã mbeɨ quiatu quia eecote. 9 “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re.Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ nda jẽ!Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raquesɨta je. 10 Ira rã sɨ chõmbia riqui nguiã ã. Sã iramondiqui ɨa turã no. Sã emo ndiqui ɨa eã no. Aquequia ra mbia maña cote. Erei sacuã. Eɨ serɨ serɨ ño Dios nguiã mbia je co, mbia mbae turã naa eãmose.

11 I je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ mbia je co. Jẽndua ndua sɨmose Dios rese. Co chɨ emo ndu quia

Page 6: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 3:12 3 SAN MATEO 4:23seruɨ co. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quiaeturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbia jeEspíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sã tatariqui mbae mbitirõ no. 12 Ae ra mbia umbae mɨɨɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embae eã nae,ũquɨ nda eséi cote. Ũquɨ ndeisa ra ua eãmbeɨ tata.Sã mbia quiata a chiqui chiqui no. Sã ea mɨɨ ɨcúeno. Sã echuruique mombo tátaa no, ɨ que Juanñee mbia je ra.

Juan bautizar ɨ Jesús je13 Jesús que tu Galilea sɨ cote ra. Tu que Juan

ndea Ama Jordán nda. Juan bautizar ɨ sacuã ee.14 Juan ngue teã teã ndei ee ra. —¿Mañɨ ae rabautizar ɨ ndeje re? Nde chõ bautizar ere seje ae,ɨ rei que Juan ñee Jesús je ra. 15 Jesús que ñee eera. —Bautizar ere rei seje. Dios cheẽ nduɨ sɨmbaenandesaã turã ja quia, ɨ que Jesús ee ra. Juan ngueeno ɨ chee ee ra. 16 Juan ngue bautizar ɨ ee ra.Jesús que usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyɨequiaee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi nyurushɨrã nda. Nguichi que eu Jesús rese ra. 17 Ibei jendaque ñee nda. —Seriirĩ ño co re. Sechesecua chõco re. Seyate erese, ɨ que Dios ñee Jesús je ra.

4Jesús tambɨɨcuã, ɨ raque Satanás

1 Turúquiaa que Espíritu Turã Jesús rerao ra.“Tã tae Jesús je”, ɨ sacuã diablo Jesús je. 2 Hueeque Jesús riqui arete ra. Cuarenta días. Mbae mongue eu eã mbeɨ aque mose ra. Eriãcuãte quecote ra. 3 Aque mose tuchɨ que diablo sɨ ee ra.Embɨɨcuã sacuã. —Nde Dios riirĩ mose, mbichaeesaã ã sɨta je. Ɨ nda ereu, ɨ rei que diablo ñee eera. 4 Jesús que ñee ee ra. —Tei. Sã embesa ji ñeeno: “Mbia chɨu achõ nda mbia mingo eã. Dioscheẽ nguia ra mbia mingo nguiã”, ɨ que embesa jira, ɨ que Jesús ee ra. 5 Aquere que diablo ereraoJerusalén nda. Querao que suruchuɨ ibate Dioschuchua arõ nda. 6Ñee ngue Jesús je ibate erecomose ra. —NdeDios riirĩmose, eo oso íbii no. Diosra ndereaquiatu. Sã embesa ji riqu i ñee no:Dios ra ángeles mondo ndereaquiatu sacuã.Oje ra ndeisi. Nembuquichi mingue rae.Sɨta ra cua ɨã ndei je,ɨ que embesa ji ra, ɨ rei que diablo ñee Jesús jera. 7 Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa jiñee no: “ ‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’,jenyechɨ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ queJesús ñee diablo je ra. 8Aquere que diablo ereraoibi ibate mo nda. Ibate tuchɨ ererao cote. Diabloque ibi teacuquia ja ee ra. Ɨshonda abe reacuquia

ja ee. 9 Diablo que ñee ee ra. —Sembae ja chõ ibire. Ibi turã ja. Ndeɨco mose serese, tamondo jandeje. Serimbarã mose nde, tamondo ja ndeje,ɨ rei que diablo ñee Jesús je ra. 10 Jesús que ñeeee ra. —Quiatúae sesɨ ae, Satanás. ¿Mañɨ nda senderimbarã nde? “Dios ae rese chõ jeɨngo”, ɨ queembesa ji ñee ndesẽ, ɨ que Jesús ee ra. 11 Diabloque oso erecha cote ra. Angeles que ngaẽ Jesúsreaquiatu cote ra.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ramo12-13 Aque mose que mbia rerecua Juan tarõ

cárcel nda. Jesús jirandu mose etarõ ndese queesɨ Galilea cote ra. Nazaret, ɨ que sucha tubɨrɨã jera. Aquere que esɨ siri Capernaum cote ra. Amandɨsha ji. Zabulón abe ji. Neftalí abe ji. Huee queJesús sɨ siri ra. 14 Isaías chɨmbesa Dios cheẽ ngueɨque cote ra. Jesús siquimose huee. Eɨ ngue Isaíasembesa cose ra:15-16Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra.Zabulón jenda. Neftalí jenda.Ama ndɨsha ji jenda.Ama Jordán ndobeɨnda.Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ abe no.Ũquɨ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra.Nyaashɨ ngue tu ee cote ra,ɨ que Isaías embesa ra. 17Aquemose beɨ chõ ngueJesús riqui ñee mbia je cote ra. —Jendua sɨ Diosrese. Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios namo jiri, ɨ queJesús quia ñee mbeɨmbia je cote ra.

Jẽɨngo seruɨ, ɨ Jesús uchɨmbaaquiaturã je18 Emo mose que Jesús sɨ quia ama nimia nduɨ

ra. Ama Ndɨsha Galilea. Huee que mae SimónPedro rese ra. Enongue rese abe que mae nda.Andrés, ɨ equia ee. Ɨ que eu sɨra mbuasa mondomondo ii ra. Sɨra resenda beɨ rei ũquɨ. 19 Jesúsque ñee ee ra. —¡Seruɨ beɨ chõ jẽɨngo jẽ! Taem-baaquiatu quiatu. Mbia teendu endu beɨ quia sejecote, ɨ que Jesús ee ra. 20Nyoɨ ja que eruɨ ra. Sɨrambuasa sɨ que echoɨ huɨ ra. 21 Pe jiri que maeJacobo rese ra. Enongue rese abe. Juan, ɨ equiaee. Eru abe que siqui erese ra. Zebedeo, ɨ equiaee. Huee que echɨ ja canoa ye sɨrambuasambitirõtirõ nda. —Jẽɨngo seruɨ, ɨ que Jesús Jacobo je ra.Juan je abe. 22 Jesús cheẽ nduɨbe tuchɨ que echoɨeruɨ ra. Canoa ndecha. Ngu abe recha.

Jesús mbia tubɨrɨã mbaaquiatu23 Jesús que ngata tuchɨ quia Galilea rɨ nda.

Mbia que embaaquiatu quiatu quia mbia chu-munua nuásaa ra. Dios cheẽ turã ngue esenei

Page 7: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 4:24 4 SAN MATEO 5:26senei nguia ee ra. Mbia rasi chumumbara que em-bucherõ cherõ nguia ra. 24Mbia Siri a jenda quejirandu tuchɨte chee erese ra. Nyebe eriqui nguiãerasi rurucuaẽ cuaẽ jate ee. Erasi chumumbara.Mbia aba checuayã nyɨreco abe no. Mbia quiachãquiachã je abe no. Mbia umɨ sayã je abe no. Jesúsque embucherõ cherõ ja quia ra. 25Mbia tubɨrɨãtuchɨ que siqui Jesús ruɨ cote ra. Galilea jenda.Decápolis jenda abe no. Jerusalén jenda abe no.Judea jenda abe no. Ama Jordán ndobeɨnda abeno. Uquɨ jenda siqui ja Jesús ruɨ.

5Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ibi ibate

1 Mbia tubɨrɨã ngu e chɨ Jesús rese ra. NyebeJesús nyuɨ nguiã ibi ibate mo ndese ra. Ngoi quehuee ra. Echɨmbaaquiatu que esɨɨchã ngaẽ nda.2 Jesús que embaaquiatu quiatu ra.

Ae eyate riqui3 Eɨ ngue ñee ee ra:—Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ nde.

Ũquɨ nda siqui Dios rese.4Ae nyeseo quia nae, eya chõ ũquɨ nde. Dios ra

embia tuchɨ.5Ae eseteãte riqui nae, eya chõ ũquɨ nde. Ibi ja

ra embae cote.6Ae siqui turã sete quia nae, eya chõ ũquɨ nde.

Dios ra embucuata turã nguia.7Ae eya eãte riqui mbia rese nae, eya chõ ũquɨ

nde. Dios ia eãte ra ũquɨ ndese.8 Ae echɨã turãte riqui nae, eya chõ ũquɨ nde.

Ũquɨ nda mae Dios rese.9Aembiamingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ

ũquɨ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ je.10Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽturã je, jẽya tuchɨ rae.

Jenderecua tuchɨ chõ Dios riqui nguiã co.11Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ, jẽya tuchɨ rae.

Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ. Mbia ñee ñooñomose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae. 12 Jeñɨmbia chõ nguiaũquɨ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondojẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ nguembia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda.

Tata rendi rã ndei Dios quiato13 Embiquesa rã ño jẽɨngo nguiã mbia je ã. Sã

embiquesa turãte no. Eɨse quiachamba mose,eɨcuã tuchɨ ra cote. Mbia ra emombo chõ cote.Mbia ra irõ ño erese. 14 Tata rã ño jẽɨngo nguiãmbia Dios quiatoã je ã. Mbia sucha cuasu raãmose ibi ibátee, mbia ra mae ja erese. 15 Sã

nandeɨco lámpara mendi no. Sã nandeɨco eati eãno. Sã nandeɨco emɨɨ eã mbaequi re no. Erendichecua chõ nda nandemɨɨ nguiã. Mbia resae jasacuã. 16 Eɨ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbaeresae turã mbia je. Eɨ jenye mose ra mbia maejẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu Moisés chɨmbesarɨɨ

17 Dios cheẽ ɨque ja sacuã ño achu nguiã co.Moisés cheẽmbutiã sacuã eã ño ngue achu nguiã.Dios cheẽ mbuchecuasa cheẽ mbutiã sacuã eã ñongue achu nguiã. 18 Tacheẽ nyecua jẽje. Moiséscheẽ nda ɨque ja. Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no.Moisés cheẽ nguia ra ua eãmbeɨ. Ique ja chee rae.19 Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽmumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose,Dios biãte ra ũquɨ, Dios siqui mose ererecuarãtuchɨ cote. “Dios cheẽmɨɨ emumba”, ɨmose emo,Dios biãte ũquɨ. Ae echeẽ mumbayãte quia nae,Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ae ñee nguia mbiaje nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia jenae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ nde. 20 Tacheẽ nyecuajẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasaabe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngoturã tuchɨ ũquɨ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbiarerecuarã.

Paama jenyechɨ nda emo je, ɨ Jesús21Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Mbiamo nda

ereɨquiachɨ. Nde mbia mo ɨquia mose, nde abe rambia ndeɨquia arõte”, ɨ rei que ameɨ nda. 22 Sequia tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ paama ɨ chooño mosejenongue je, mbia ra jeɨquia arõte. “Ndeaquiatuãnde” jenye mose jenongue je, mbia ra jẽɨquiaarõte. “Ndearacuayã nde” jenye mose jenongueje, jẽso arõte ra tata cuasu. 23-24Nembae ofrendarerao mose Dios je, endua rã nyii, emondo nondeee. Ndenongue mo paama ɨ mose ndeje, ofrendaesecha rã oso ñee ndenongue je. Jeñɨmbuturãna nguia nyii. Aquere quiatu eso nyebi ofrendamee Dios je cote. 25 Emo mbia rerecua mbuquetaqueta mose nderɨɨ, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ñoee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ nda ndereraoɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel.26 Huee ra ereɨco beɨ. Nembae mondo ja tuchɨchee ee.

Emo mae mose cuña mo oseɨ oseɨ, adulterio ɨũquɨ je

Page 8: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 5:27 5 SAN MATEO 6:727 Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nin-

isi rese ra jẽɨngochɨ”, ɨ rei que ra. 28 Se quiatacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuñamo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose,ũquɨ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ nde. 29 Nderesa mae mose mbae ɨcuã ndese,echoomombo. Nderesa nemingo serɨ mosembaeɨcuã nde se, echoo mombo. Coche nderesa mɨɨeremombo nguiã. Ɨ nda nderete osoã tata cuásuu.30 Ndeo nemingo mose mbae ɨcuã ndese, echisiamombo. Coche ndeo mombo nguiã. Ndequiatocutinda raque. Ɨ nda nderete osoã tata cuásuu.

Jeninisi ra jemombochɨ jẽ, ɨ Jesús31Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ngũinisi

mombose mose, sã emombo chõ. Papel mbesa jiemondo ee”, ɨ rei que ameɨ nda. 32 Se quia tacheẽnyecua jẽje. ¡Jeninisi ra jemombochɨ jẽ! Jeninisisiqui mose emo ndese, ũquɨ mose mɨɨ ño jeninisijemombo arõte raque. Jẽ emombo chooño mose,jẽɨngo jeninisi mingo adulterio rese ũquɨ. Aeemombo ji quereco cote nae, ũquɨ abe eɨcuãte no.Adulterio, ɨ chõ ũquɨ je re.

Jurar jenye jirichɨ nda jẽ33 Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye

mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ ee”, ɨ reique ameɨnda. 34Se quia tacheẽnyecua jẽje. ¡Jurarjenye eã mbeɨ tuchɨ jẽ! Ibei rɨɨ abe jurar jenye eãjẽ. Dios recua chõ ibei re. 35 Ibi rɨɨ abe jurar jenyeeã jẽ. Dios ironguia chõ ibi re. Jerusalén nɨɨ abejurar jenye eã jẽ. Dios mbae tuchɨ chõ Jerusalénnde. 36 Jeãquĩ nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Jẽa mɨɨmojembushĩ aroneate. Comɨɨ jemondei aroneate no.37 ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenyechõ. Ũquɨ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãteũquɨ.

Emo ɨcuã mose jẽje, jẽturã ño ee38Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nderesa

mungue mose, nde abe aque resa emungue. Emondereɨ siquio mose, nde abe ereɨ esiquio”, ɨ reique ameɨ nda. 39Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbaeɨcuã nda jẽsaãchɨ mbia ɨcuã je. Emo ucua mosenderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee.40 Emo demandar ɨ mose ndeje, “nembae camisaemondo seje” ɨ mose, emondo chõ ee. Ndeɨraonongue abe emondo ee. 41“Sembaembae usi eraojiri seje”, ɨ mose emo ndeje, peebe jiri erao ee.42Emo ache ache ɨmose ndeje, emondo ee. “Mbaemo prestar ere seje” ɨmose emo, emondo ee.

43 Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Ae eturãteriqui ndeje nae, echesecua erese. Ae ndeucuãyãnguia nae, nde abe eucuãyã” ɨ rei que ameɨ nda.44 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee.Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ nae, echeẽ turã ño nguiande ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ nɨɨ eɨcoñee turã Dios je. 45 Eɨ jenye mose ra Ibatendariirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je.Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiareitenda mbusẽ turã mbeɨmbia turã je. Eɨcuã je abeno. Dios quiarei amambuchaaqui turãmbeɨmbiaturã je. Eɨcuã je abe. 46 Ae eturãte riqui mbiajẽje nae, ũquɨ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ.Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je.Eɨ jenyechɨ nda jẽ. 47 Jẽquiato achõ je jeñee turãmose, aba biãte ũquɨ. Eɨ ñoDios quiatoã abe nguiãñee turã uquiato je. 48 Jẽ nguia jẽɨngo turã mbeɨmbia ja je. Sã jendu Ibatenda turã mbeɨ riqui no.

6Mbae turã jẽsaã nyecuayã ño nguia

1 “Sãmbiamae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ ndambae turã jẽsaã saãchɨ jẽ. Ũquɨ jẽsaã saã mose rajendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. 2 Jẽɨngomose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondochecuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã.Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ na nda jẽɨngochɨ.Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ je. “Sã mbia maeja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ nda jẽ. 3 Mbaeturã jẽsaã mose, jẽsaã mingue chõ. 4 Mbae turãjẽsaã nyecuayã ño. Jẽɨngo mose mbae turã naanaa nyecuayã, Dios ae ra mae jẽturã ndese. Aequia ra mbae turã mee nyecua jẽje cote.

Eɨ jenye chõ ñee Dios je, ɨ Jesús5 Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia

ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ. Ũquɨ ndiquinyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ. “Sãmbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equiaũquɨ. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quiara mbae turã mee eã ee. 6 Nde ñeese mose Diosje, nde ae chõ echeẽ nguia ee ndechuchúaa. “Sambia mae ja serese”, erechɨ nda jẽ. Nde a e chõecheẽ nguia ee. Dios ae ra siqui nderese. Diosae mbae ɨcua ja nguiã. Ae quia ra mbae turã meendeje cote.

7Nde ñeemose Dios je, hue rɨ beɨte ra ereɨcochɨ ñee ee. Eɨ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque

Page 9: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 6:8 6 SAN MATEO 7:2Dios je. “Hue rɨ urecheẽ mbeɨ mose ra Diosureandu”, ɨ rei nguiã. 8Ũquɨ na nda jẽɨngochɨ. Aembae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ Dios ɨcuate quia co.Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nondeee. 9 Eɨ jenye chõ nguia ñee Dios je:Paba Ibatenda, sã mbia ñee turãmbeɨ quia nderɨɨ.10Mbia rere cuarã ja sacuã echu jeɨ íbii.Sã mbia ibatenda riqui siqui beɨte ndebi rese no.Sã mbia ibi jenda abe riqui ndebi rese.11Ae ra ureu namo, ũquɨ embu rã urechɨurã.12 Ae uresaã ɨcuã ɨcuã ndeje nae, ũquɨ embutiã

ná uresɨ. Sã ureɨco tesareɨ mbia ɨcuã ɨcuãmose ure je no.

13 “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ nda emo ure je jẽ!Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ.Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde.Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde.Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén.Eɨ jenye chõ ñee Dios je. 14 Mbia ɨcuã ɨcuã mosejẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Eɨ jenye mose ra DiosIbatenda abe jeɨcuã mbutiã jẽsɨ. 15 Jẽtesareɨ eãmose mbia ɨcuã sɨ, Dios abe ra jẽɨcuã mbutiã eãjẽsɨ.

“Sã mbia mae ja serese” jenyechɨ nda huɨ mosejenyɨu sɨ

16 Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia maejate seyayã ndese”, jenyechɨ nda ñee. Jendesa iaeã techɨ nda aque mose jẽ. Eɨ ño uturã naa naasanguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quiara mbae turã mee eã ee. 17Ndehuɨ mose ndechɨusɨ Dios je, ndeya chõ eɨco. 18 Sã mbia jiranuãnderiãcuã ndese. Sã Dios ae jirandu nderiãcuãndese. Dios quia mbae ɨcua jate nguiã. Ae quiara mbae mee ndeje cote.

Jembaerã ibatenda rese quia jẽɨngo ndua ndua19 “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”,

jenyechɨ nda jẽ. Chicuaquiareɨ nda eu arõte.Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndeteno. 20 Ibate quia mbae jemunua nua jembaerã.Ibate quia ra chicuaquiareɨ eu eã. Ibate quiara jembaerã ichoi eã mbeɨ. Ibate quia ra emoembuquiachã eã jẽsɨ. 21 Jembaerã chɨ mose ibate,Dios rese ra jẽɨngo ndua turã. Jembaerã chɨmoseíbii, ibi jenda mɨɨ ndese ra jẽɨngo ndua.

Nanderesa mbae resae nanderete je22Nanderesa quiarei mbae resae nanderete je.

Nanderesa turã mose, nanderete abe ra oso turã.23Nanderesa ɨcuãmose, nanderete abe ra oso ɨcuã

ɨcuã no. Tat a rendi rã jẽɨngo beɨ. Ũquɨ mose rajẽɨngo jiri jiriã itondáruu.

Mbae isiquia Dios quiato eã24 Erimba mɨɨ mo siqui aronea ererecua ny-

eremo ndese. Ererecua nyeremo mose, hueera erimba ererecua nongue ucuayã. Ererecuanongue ra ebite. Eɨ sɨ chõ mbia re. Ae ndua beɨtequia mbae isiquia rese nae, ũquɨ siqui aroneateDios ruɨ. Ae siqui beɨte quia Dios rese nae, ũquɨ nguiarei ndua eã jiri mbae isiquia rese.

Dios uquiato teaquiatu beɨ25 “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ nda quɨcoɨ

coɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. Mbia chɨu ae ra mbia mingoeã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. 26 Sãnguireɨ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshaoeã ndaque no. Mbae ruacuã eãte raque embaeno. Dios ae quiarei embuquiaru quiaru beɨ. Jẽnguiarei Dios queteamba tuchɨ nguireɨ sɨ. Dios aejembuquiaru nguiã jẽ no. 27Mbi a ae ra tiarõ eã.“Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨanguire. Dios ae mbia mbutiarõ nguiã. 28 “¿Ma tiru ranandemingue re?” jenyechɨ nda pare pare ɨ jẽ. Sãmbae uti no. Sãmbae uti turãte riqui no. Mbae aoao eã ndaque. Ninyu mburirã ndirã eã ndaque.29 Dios ae chõ mbae uti mbuturã nguiã. Mbaeuti quiarei eturã jiri Salomón sɨ. Salomón turãteraque. 30 Sã Dios quiata mbuturã no. Quiatamano jeɨte raque. ¿Mañɨ nda Dios jembɨɨrao eãjẽ nde no? ¿Mbaerã jẽɨngo Dios ɨcuayãte re?31 “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ nda pare pareɨ jẽ. “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ nda parepare ɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ nda eno jẽ. 32 Eɨ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguiajendu Ibatenda tesareɨã mbeɨte nguiã jẽsɨ. 33 Jẽnguia jẽɨngo tuchɨDios rese jenderecuarã. SãDiosturãte no. Ũquɨ na ño jẽɨngo. Ũquɨ mose ra Diosmbae mee mee mbeɨ jẽje. Jenyɨurã. Jeñɨmbeirãabe no. Jẽɨraorã abe no. 34 “Mbae tiã ñochɨ nda seje isamamɨ nde”, jenyechɨ nda pare pare ɨjẽ. Isamamɨnda rese ra jendua nduachɨ namo jẽ.Namonda mɨɨ ndese jendua namo no. Isamamɨnguiatu jendua isamamɨnda rese.

7“Eɨcuãte que co ra”, jenyechɨ nda emo nɨɨ

1 “Co que eɨcuãte ra”, jenyechɨ nda emo nɨɨ.“Jẽɨcuãte” ɨã nda Dios jẽje chã. 2 Mbia ɨcuã

Page 10: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 7:3 7 SAN MATEO 8:2mose, jeñeechɨ nda ee. Jẽturã mose ee, Diosabe ra eturã jẽje. Mbae jemee mee turã mbiaje. Dios abe quia ra mbae mee tuchɨ jẽje cote.Jẽ embisẽ mee mose emo je, Dios abe ra embisẽmee jẽje no. 3 ¿Mbaerã jẽɨngo “eɨcuã” ɨ emoje re? Jẽ jẽɨcuã tuchɨ mose esɨ. “Mbae ñetẽndiqui nderésaa aque”, jenyechɨ nda emo je, jẽmbae cuasu rerequia mose jendésaa jẽ nguiatu.4-5 “Mbae turã ndese chõ jẽɨngo”, jenyechɨ ndajẽ jẽɨcuã mose jẽ. “Mbae ñetẽ tasirõ nderesa sɨ”,jenyechɨ nda mbae cuasu siqui mose jendésaa jẽ.Jẽ nguia jẽturã jẽsaã saã ñote nguiã aque. Jẽnane nguia jẽturã ndiqui. Aquere quia jeñee emomingo turã cote. 6 Sã mbia mo ndiqui perro rãsɨ no. Teasu socoi quía rã abe no. Ũquɨ nguiareimbia ɨcuã mbeɨ Dios cheẽ andure. Dios cheẽ isiteã teã. Dios cheẽ jẽsenei eã ũquɨ je cote. Emo jequia jẽsenei cote.

Jeñee mose Dios je, mbae ra emondo jẽje7 Jeñee mbeɨ mose Dios je, mbae ra emondo

jẽje. Jẽ mbae mo ndequia mose, jẽtea rae. Jẽeɨquesa mbuu mbuu mose, ũquɨ mose ra em-buquiata jẽje no. 8 Ae ñee mbeɨte quia Diosje nae, mbae ra Dios mondo ee. Ae mbae mosequia beɨte quia nae, tea rae. Ae eɨquesa mbuumbuu quia no nae, equia ra ee no. 9 Jendiirĩ“mbichae embu seje” ɨ mose, ¿sɨta ra eru mee eere? 10 Jendiirĩ “sɨra embu seje” ɨ mose, ¿mbeɨ raeru mondo ee re? 11 Mbia ɨcuã nyee mbae turãmondo mondo quia nguiirĩ je ã. Jendu Ibatendaquia ra mbae turã tuchɨ mee jẽje, jeñee mose ee.12 Sã jẽyate riqui mbia siqui turã mose jẽje no. Eɨ jenye sɨ chõ nguia siqui turã mbia je no. Moiséschɨmbesa tuchɨ chõ ũquɨ nde. Dios quiato cosendare chɨmbesa ja chõ ũquɨ nde.

Eɨquesa chumumbi13 Eɨquesa chumumbi rɨ ño jẽso ɨque jẽ. Aque

ñeenda oso quia tata cuasu nae, eɨcoɨ chõ aquere. Ae eɨquesa ngasẽ nguia tat a cuasu nae, eɨcoɨchõ aque no nde. Hue rɨ mbia tubɨrɨã ndiquinguiã ũquɨ. 14 Ñeenda nongue ruɨ quiatu ngasẽnguiã Dios je. Aque ñeenda quiarei echumumbi.Echumumbi chõ aque ñeenda ɨquesa re. Mbia mɨɨmɨɨ ño siqui nguiã aque ñeenda ruɨ. Ũquɨ nguia raDios mingo beɨ.

Sã ira ae ɨa ae ae no15 Ae Dios cheẽ senei ñooño nguia nae, aba

mbɨɨrɨ ɨrɨsa chõ ũquɨ nde. Ũquɨ ndei Dios quiatoraã ñooño. Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa Dios rɨɨ. 16 Sã ira ae

e a ae ae no. Uva a rã eã nda nyu a ɨa no. Ea aeeno nde. Higo a rã eã nda isio rashɨ a no. Ea aeeno nde. 17 Eɨ sɨ chõ mbia no nde. Mbia turã ndasiqui mbae turã ndese. Mbia ɨcuã nda siqui mbaeɨcuã ndese no. 18 Ira turã mose, ea abe ra eturã.Nyɨabi aronea. Ira ɨcuã mose, ea abe r a eɨcuã no.Ei rã sɨ ra ea. 19 Ira mo ɨa turã eã mose, nyisia rae.Mendi rae. 20 Dios cheẽ nenei neneisa chõ jẽɨcuarã. Dios cheẽ nduɨ sɨ eriqui turãmose, Dios quiatochõ ũquɨ nde. Dios cheẽnduɨ eãmose, Dios quiatoeã ño ũquɨ no nde.

Mbia ra ɨque ja eã21 “Sererecua” ɨ rei mbia tubɨrɨã nguiã seje ã.

Ũquɨ nguia nda ɨque ja eã nguiã serécuaa. Ae siquiSeru Ibatenda cheẽ nduɨ nae, ũquɨ mɨɨ ño ndaɨque serécuaa. 22 Aque mose ra mbia ñee tuchɨseje. “Jesús, ndecheẽngue urembuchecua checuatuchɨquiambia je resẽ. Aba checuayãngueurejeajea tuchɨquiambia sɨnderɨɨ ndesẽ. Mbiamae sayãngue uresaã saã tuchɨ quia nderɨɨ ndesẽ”, ɨ tuchɨ rei ra mbia seje. 23 Ũquɨ je ra acheẽ. “Co aɨcojẽɨcuayã mbeɨte co resẽ. Jẽso serecha. Mbae ɨcuãaosa chõ jẽ nde”, ae ra ee.

Tuchua nyeremo24 Ae siqui serese, ae secheẽ mumbayã nguia

nae, ũquɨ nguiarei eturã tuchɨ. Tuchua ãtã aosarã ño ũquɨ nde. Sã eaquiatu mo tuchua ao sɨtaturã arõ no. 25Ama nyaaqui mose, amandi cuasuraque. Quɨrɨrɨã abe ɨchu ɨchu raque tuchu aje. Tuchua mbuquiata aroneate. Sɨta turã arõnguia ngue uchuchu a ao nguiã. Eɨ sɨ chõ secheẽmumbasa rẽ a nde. Tuchu a ãtã aosa rã sɨ. 26 Aesecheẽ mumba quia eandu mose nae, eaquiatuãna ño ũquɨ nde. Sã eaquiatuã mo uchuchuarã aono. Aque quiarei ibi rɨbɨcoɨ tuchɨã. Sɨta quiishɨ arõchɨ chõ uchuchua ao nguiã. 27 Ama nyaaquimose, amandi cuasu ee cote. Quɨrɨrɨã abe ɨchuɨchu tuchua je. Aque quiarei iãcuã mbucoɨ asimondo. Eɨ sɨ chõ secheẽ mumbasa re, ɨ que Jesúsra.

28 Jesús que huɨ ucheẽ sɨ cote ra. Mbia quenyuruɨra tuchɨ echeẽ andu ra. 29 Ererecua rã ñongue eriqui nguiã mbia mbaaquiatu quiatu.

8Jesús mbia leproso mbucherõ

1 Jesús que nguichi ibi ibate sɨ cote ra. Mbiacuabẽte que siqui eruɨ ra. 2 Emo ndasi que tuee ra. Leproso, ɨ que aque erasi je ra. Tu quengoi ngũíã ndese ñee Jesús je ra. —Sererecua, nde

Page 11: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 8:3 8 SAN MATEO 8:29sembucherõse mose, sembucherõ se, ɨ que ñeeJesús je ra. 3 Jesús que oco erese cote ra. —Echerõcote, ɨ que ee ra. Echeẽ mosebe que nyerõ nda.4 Jesús que ñee ee ra. —¡Erecheẽchɨ nda mbia moje jẽ! Eso nderasiã ndeacuquia sacerdote je cote.Moisés cheẽ nduɨ sɨ chõ mbae mo emondo Diosje. Eɨ ndambi a jirandu nderasiã ndese cote, ɨ queJesús ñee ee ra.

Jesús soldado rerecua rimba mbucherõ5 Jesús que oso sucha tubɨrɨã Capernaum cote

ra. Soldado rerecu a mo ngue tu ñee ee ra.Capitán ngue ae ra. 6—Sererecua, serimba rasiteriqui sechuchua huee. Erasi tuchɨ. Umɨ umɨ sayãtuchɨ, ɨ que capitán ñee Jesús je ra. 7 —Tasoembucherõ, ɨ que Jesús echeẽ mose ra. 8 Capitánngue ñee Jesús je ra. —Seɨcuãte aɨco co, Jesús.Sechuchua ra ereɨquechɨ. Echeeño. Ndecheẽachõ ño emondo serimba mbucherõ sacuã. 9 Seabe sererecua riqui co. Echeẽ amumba aroneatequia co. Se abe soldados rerecua aɨco nguiã cono. Secheẽ abe emumbayãte quia co no. Eso,ɨ mose, secheẽ mumbayãte no. Echu, ɨ mose,secheẽ mumbayãte no. Se neẽ mose serimbaje, secheẽ mumbayãte no. Ndequirãcuã na eãteraque se, ɨ que capitán ñee Jesús je ra. 10 Echeẽandu mose que Jesús nyuruɨrate ra. Ñee nguenguesenda je ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Capitánndiqui seɨcua tuchɨte co. Seɨcua tuchɨte equiajudíos mo sɨ co. 11 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae judíoseã emo jenda ja nae, ũquɨ tubɨrɨã nda siqui Diosrese. Dios siqui mose mbi a rerecuarã. Ũquɨ tubɨrɨãte ra quiaru turã Abraham ndese. Isaacrese. Jacob rese no. Judíos eã ndaque ũquɨ. 12Diosquia ra judíos mombo itaicuee. Itondáruu. Hueera nyeseo tuchɨ cote. Erasite ra huee cote, ɨ queJesús ñee judíos rɨɨ nda. 13 Jesús que ñee capitánje cote ra. —Eso chõ ndechuchúaa cote. Ereɨcoseɨcuate co. Nyebe ndecheẽ amumba eã nguiãnderimba mbucherõ, ɨ que Jesús ee ra. Jesús cheẽmosebe que erimba nyerõ nda.

Jesús Pedro ninisi si mbucherõ14 Jesús que oso Pedro chuchua cote ra. Ɨ que

Pedro chari rasi u nyaara ee ra. Eracu tuchɨ quera. 15 Jesús que oco ari o rese ra. Eracu que ti ɨcote ra. Ari que juã cote ra. Mbae que echao chaoquia mbia chɨurã cote ra.

Jesús mbia rasi chumumbara mbucherõ16 Itondaru ramomose quembia erasi rurucuaẽ

cuaẽ tuchɨ Jesús je ra. Ae aba checuayã quereco

qui a nae, ũquɨ ndurucuaẽ tuchɨ Jesús je. Abachecuayã ngue usẽ usẽ nguia mbia sɨ Jesús cheẽmose ra. Erasi chumumbara que embucherõcherõ tuchɨ quia ra. 17 Ũquɨ mose que Isaíascheẽ ɨo cote ra. Eɨ ño ngue Isaías embesa cosera: “Dios rucucha que nandeɨcuã sirõ nandesɨ ra.Dios rucucha que nanderasi sirõ nandesɨ no nda”,ɨ que Isaías embesa ra. Ũquɨ ngue ɨo cote ra.

Jesús ruɨ taɨco, ɨ raque emo18 Mbia cuabẽte que Jesús mamate ra. Nyebe

Jesús ñee nguiã uchɨmbaaquiatu je. —Nyao rãsobeɨ, ɨ rei que ee ra. 19 Aque mosete que embe-sasa mo ñee ee ra. —Taɨco beɨ nderese. Ndesomose manguiti, se abe ra aso beɨ quia nderese,ɨ rei que ñee Jesús je ra. 20 Jesús que ñee eera. —¿Mbae rasi ra eresaã saã serese re? Eoitaquia ecua jiri re. Nguɨreɨ nguia equisa jiri nonde. Se quia sequisayã mbeɨ re, ɨ que Jesús eera. 21 Echɨmbaaquiatu mo ngue ñee ee ra. —Sererecua, sã paba mano na. Aquere quia ra aɨcobeɨ nderuɨ cote, ɨ rei que Jesús je ra. 22 Jesús queñee ee ra. —Sã mbia ataque chõ nderu chati. Eɨcochõ seruɨ nde, ɨ que Jesús ñee ee ra.

Jesús quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbutiba; ama ndeberaabe

23 Jesús que ua canoa ye cote ra.Uchɨmbaaquiatu rese. 24Ama ndiit e re mose quequɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã ndu ee ra. I rebera que ɨqueɨque tuchɨ quia canoa ye ra. Jesús que uque osoquia canoa ye ra. 25Nyebe echɨmbaaquiatu Jesúsmumba nguiã. —Urembaaquiatusa, echumumba.Ureraaro nã. Nandemanochɨ nda re, ɨ que ñeeJesús je ra. 26 Jesús que ñee uchɨmbaaquiat u jera. —¿Mbaerã jẽsiquichete riqui re? ¿Seɨcuayãteequia ã nde? ɨ que Jesús ñee ee ra. Nyuruãngue ñee asite quɨrɨrɨã je cote ra. Ama je abe no.Quɨrɨrɨã ngue ti ɨ echeẽ mose cote ra. Ama abe.27 Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ mae Jesúsquirãcuã ndese ra. —Quɨrɨrɨã echeẽ mumbayãñochɨ. Ama abe echeẽ mumbayã ñochɨ, ɨ que ñeeñee nyue cote ra.

Jesús aba checuayã ɨcuã jea28 Jesús que ngasẽ ama ndobeɨ cote ra. Gadara,

ɨ que hue ibi je ra. Ameɨ mo nyeremo ngue ngaẽngasẽ Jesús je ra. Mbia raaque tãsa sɨ chõ ngueecuaẽ ngasẽ Jesús je ra. Aba checuayã ɨcuã ñongue siqui tuchɨ nguiã ũquɨ ñɨangui re ra. Abachecuayã ño ũquɨ mbɨɨcuã tuchɨ nguiã. Nyebembia mo hue rurubiã mbeɨ nguiã. 29 Ũquɨ ngue

Page 12: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 8:30 9 SAN MATEO 9:23ñee asite cuaẽ Jesús je ra. —¿Mañɨ ere ra equia ureje re, Jesús? Dios rucucha chõ nde re. ¿Urembasijeɨ sacuã ño erechu aa re? ɨ que ñee tuchɨ Jesús jera. 30 Chɨasu socoɨ tubɨrɨã ngue chɨ quiaru hueerurubi ra. 31 Nyebe aba checuayã ɨcuã ñee jatenguiã Jesús je. —Nde urejea mose mbia sɨ, chɨasuchɨangui re ureso rã, ɨ que aba checuayã ñee Jesúsje ra. 32 —Eno, ɨ que Jesús ee ra. Nyebe abachecuayã usẽ ja nguiã ameɨ ñɨa sɨ cote. Chɨasuchɨangui re que echoɨ ja ra. Chɨasu que uchã jachoɨ nyiichere ama nimia mbucu rɨ nda. Amandɨsha ye que echoɨ ja mano nda. 33 Chɨasuraarõsa mundite que ra. Mae mose erese. Nyoɨque mbia mbiirandu jate chɨasu rese ra. —Jesúsque ameɨmbucherõ nda. Aba checuayã ngue ejeaesɨ ra, ɨ que maesa erese ñee mbia ataque je ra.34 Nyebe hue jenda nyoɨ ja nguiã ñee Jesús je. —Eso rã urerecha urerecua sɨ, ɨ jate que hue such ajenda ñee Jesús je ra.

9Jesús emɨ sayã mo mbucherõ

1 Jesús que ua canoa ye cote ra. Nyoɨ que sobeɨra. Ngasẽ ngue uchuchúaa cote ra. 2 Mbia queerasi mo curucuaẽ quisa ye ee ra. Emɨ sayãte queae ra. —Erurucuaẽsa riqui seɨcua ũquɨ, ɨ que Jesúsñee uchɨangui re ra. Nyebe ñee nguiã emɨ sayãje. —Echimbia chõ, Echo. Ndechɨsaã mbae ɨcuãambutiã nguia ndesɨ a, ɨ que Jesús ñee umɨ sayãje ra. 3 Embesasa que ñee nyue ra. —Jesús riquiDios ibatenda raã naa ñochɨ co, ɨ que ñee nyue ra.4 Jesús que ũquɨ ndua ndua ɨcuate quia ra. Nyebeñee nguiã ee cote. —¿Mbaerã jẽɨngo ndua nduaɨcuã nde? 5 ¿Ma mbaranguiatuã eã jiri jẽje re?¿Mbia ɨcuã mbutiã esɨ ere? ¿Mbia rasi mbucherõere no? ¿Ma mbaranguiatuã eã jiri jẽje re? 6Diosrucucha rei se. Mbia chɨao ɨcuã mbutiã aquiatuchõ se re. Sequirãcuã tateacuquia jẽje, ɨ que Jesúsñee ee ra. Ñee ngue erasi je cote ra. —Ehuã na.Ndechuchua eso cote. Ndequisa abe erao, ɨ queJesús emɨ sayã je ra. 7 Emɨ sayã ngue juã asi osora. 8Mbia que nyuruɨra ja u mae emɨ sayã ngatarese ra. Mbia que ñee turã ja Dios quirãcuã nɨɨ cote ra.

—Seruɨ beɨ eɨco, ɨ Jesús Mateo je9 Mateo, ɨ que emo je ra. Ae que impuestos

isi isi beɨ quia mbia rerecua mbaerã nda. Jesúsque ngasẽ ee cote ra. Ngoi que huɨ plata isi isiimpuestorã nda. —Seruɨ beɨ eɨco, ɨ que Jesúsñee ee ra. Ae Mateo juã oso nguiã eruɨ. 10 Emo

mose que Jesús nyoɨ quiaru erese ra. Impuestosisi isiquia ata que chɨ quiaru erese huee ra.Echɨmbaaquiatu abe rese. Mbia ɨcuã mo abe quechɨ quiaru erese no nda. 11 Fariseos que ñeeɨcuãte Jesús chɨmbaaquiatu je ra. —¿Mbaerã Jesúsriqui quiaru mbia ɨcuãte rese re? ɨ que ñee nda.12 Nyebe Jesús ñee nguiã ee. —Sã mbia rasiãndiqui aba mbucherõsa requia eãte no. Sã erasichõ ndiqui erequia no. 13 ¿Ã embesa ji jẽɨcuayãtere?“Mbae mo jemee seje”, ae eã nguiã jẽje co.“Jẽya eã ño mbia rese”, ae chõ nguiã jẽje co,ɨ que embesa ji ra. Ũquɨ embesa ji jẽɨcua jiri ae.“Jenyu seje”, aeã ngue u nguiã mbia turã je. Mbiaɨcuã je chõ ngue achu nguiã “jenyu seje” ɨ, ɨ queJesús ñee ee ra.

Jesús chɨmbaaquiatu huɨ ãte uchɨu sɨ14 Juan ñɨmbaaquiatu que ngasẽ ñee Jesús je

ra. —Ure quia ureɨco nguiã huɨ huɨ urechɨu sɨ ã.Fariseos chɨmbaaquiatu abe huɨ huɨ quia uchɨusɨ no. ¿Mbaerã ndechɨmbaaquiatu riqui huɨ ãteuchɨu sɨ ã nde? ɨ que ñee Jesús je ra. 15 Jesús queñee ee ra. —Sã emo ndiqui ngũinisirã isi ramono. Sã eresenda iate riqui quiaru erese no. Sãeriqui huɨ aroneate uchɨu sɨ aquemose no. Sã eruriqui mano emo mose no. Aque mose quiatu raequiato huɨ uchɨu sɨ cote. 16 Sã emo ndiqui tiruyasu mɨɨ aroneate tiru ima sorei rese no. Eyasura nyaacua quiata eima sɨ. Soro ɨcoɨ tuchɨ racote. 17 Sã emo mbaeri rasi ramo nderecoquiatueã eriru ima ye no. Mbae ɨre ima ye ererecoquiatuaronea ño ñene. Eri rasi ra ñimatã ño mbae ɨrendoro. Eri ra uchẽ ja. Mbae ɨre abe mbɨɨcuãte racote. Mbaeri yasu quia nda equerecoquiatu nguiãmbae ɨre yasu ye. Soroã sacuã, ɨ que Jesús ñee eera.

Jesús Jairo riirĩ mbucherõ; ari mo abe mbucherõ18 Jesús cheẽmose que judío rerecua mo ngasẽ

ee ra. Jesús jii que ngoi ñee ee ra. —Quɨ seriirĩsɨ mano namote quɨ. Nyao rã erea. Ndeoco moseerese, quera sɨ rae, ɨ que ñee Jesús je ra. 19 Jesúsque juã oso erese ra. Echɨmbaaquiuiatu abe nyoɨerese. 20 Ari rasi mo abe que oso quia mbia iterɨ nda. Eruqui nda uchẽ mbeɨ quia ee ra. Doceaños nyee. Eruqui nda tibayã mbeɨ ee ra. Ari quetu Jesús quite quiti erɨɨchã nda. Jesús ɨrao ai reseque oco cote ra. 21 —Seoco mose Jesús ɨrao resera acherõ, ɨ nda ra. 22 Jesús que uba ñee ari je ra.—Coche ñene, Echo. Seɨcuate que se ra. Nyebearembucherõnguiã, ɨque Jesús ñee ari je ra. Aquemose tuchɨ que eruqui tiba ee cote ra. 23 Jesús que

Page 13: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 9:24 10 SAN MATEO 10:10ngasẽ nyee judío rerecua chuchua ra. Mbia quenyeseo seo quia ãquẽ ndaaque rese ra. Mbia queɨraseɨ raseɨ eraaque tiquia nonde ra. 24 Jesús queñee ee ra. —¡Quɨ jẽ! Jẽso ja itaicuee. Eriirĩ manoeã ño nguiã. Uque chõ ñene, ɨ que ñee mbia jera. Mbia que ɨquia ɨquia echeẽ mose ra. 25 Jesúsque mbia mondo ja chee itaicuee ra. Oso que ɨque eraaque rea cote ra. Eraaque o que eisi ra.Quera sɨ que cote ra. Nyuruã ngue cote ra. 26Mbiahue jenda que jirandu jate erese ra. Jesús eraaquembuquera rese.

Jesús eresayã nyeremo mbucherõ27 Jesús que oso hue sɨ cote ra. Mbia resayã ny-

eremonguenyoɨ eruɨ ra. ÑeemombomomboqueJesús je ra. —¡Jesús! ¡David rucucha! ¡Ndeyayãño urerese jẽ! ɨ que ñee Jesús je ra. 28 Jesúsque oso ɨque tuchúaa cote ra. Ae eresayã nyoɨnguiã erurubi. Jesús que ñee ee ra. —¿Sequirãcuãjembucherõ arõte reɨ nguiã jẽje re? ɨ que Jesúsñee ee ra. —Ae, ɨ que eresayã ñee ja ee ra. 29 AeJesús oco nguiã eresa rese cote. —Seɨcua mosera jaembucherõ, ɨ que ra. 30 Eresa que nyerõ jaee cote ra. —Sã mbia jiranua serese, ɨ tuchɨ reique Jesús ñee ee ra. 31 Eresayã ngue Jesús cheẽmumba tuchɨ ra. Nyoɨ que mbia mbiirandu tuchɨJesús rese hue rɨ ja ra.

Jesús echeẽ nguíã mbucherõ32 Jesús so mose que mbia echeẽ ngũíã mo

curucuaẽ ee ra. Aba checuayã ɨcuã ngue siquiaque chɨangui re ra. 33 Jesús que aba checuayãɨcuã jea esɨ ra. Echeẽ ngũíã ngue ñee turã cotera. Nyebe mbia tubɨrɨãte chɨ nguiã nyuruɨra maeerese. —Emo ngue ũquɨ saã eã mbeɨte quia aaIsrael ra, ɨ que nyuruɨra jate ra. 34 Fariseos quiatuque ñee ɨcuãte Jesús rɨɨ nda. —Satanás quirãcuãje chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã jea jea mbiasɨ co, ɨ rei que fariseos ñee nda.

Jesús ia eã tuchɨmbia tubɨrɨã ndese35 Jesús que nyoɨ sucha mbuchesea sea ja ra.

Mbia mbaaquiatu quiatu ja ra. Mbia chumunuanuásaa jate. Dios cheẽ ngue esenei senei tuchɨquia ee ra. Mbia rasi chumumbara que em-bucherõ cherõ nguia ra. 36 Mbia rasi rasi tuchɨque ee ra. Mbia ia eã tuchɨ que ee ra. Mbiaquiachã je rã ngue ee ra. Sã oveja riqui quiachãjate eraarõ iriã no. Eɨ sɨ chõ mbia nguiã Jesús je.Nyebe Jesús ia eã tuchɨ riqui nguiã erese. 37 Jesúsque ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Secheẽ andusareã ndei etubɨrɨã jiri. Secheẽ nenei neneisa quia

rei co mɨɨ jiri. 38 Jeñee nguia Dios je. “Dios,ndecheẽ nenei neneisa mo emondo tuchɨ. Mbiambiirandu randu sacuã”, jenye chõ nguia Dios je.Sã mbaecha mbia mo mondo mbae a ɨreɨ ɨshaoshao equiche mose no, ɨ que Jesús ñee ee ra.

10Jesús mbia doce irabo uchɨmbaaquiaturã

1 Jesús que “jenyu” ɨ uchɨmbaaquiatu doce jera. Uquirãcuã ngue emee uchɨmbaaquiatu je cotera. Aba checuayã ɨcuã jea jea sacuã mbia sɨ. Mbiarasi chumumbara mbucherõ cherõ sacuã abe no.2Ã ño echɨmbaaquiatu ã nde:

Simón (Pedro, ɨ abe que mbia quia ee ra.)Andrés (Simón nongue rei Andrés.)Jacobo (Zebedeo riirĩ ndei Jacobo.)Juan (Jacobo nongue rei Juan.)3 FelipeBartoloméTomásMateo (Impuestos isi isiquia rei Mateo.)Jacobo (Alfeo riirí ndei Jacobo.)Lebeo (Tadeo, ɨ abe que ee ra.)4 Simón el CananistaJudas Iscariote (Aque que Jesús mondo mbia

ɨcuã je ra.)Ũquɨ ja que Jesús irabo ra.

Jesús uchɨmbaaquiatu doce mondo ucheẽnenei nenei sacuã

5 Jesús que ũquɨ mondo ja ucheẽ nenei neneisacuã nda. Emondo nonde que ñee ee ra. —Judíos achõ jembaaquiatu quiatu quia. Jẽsochɨ nda judíos eã je. Samaria jenda chuchua abe rajẽsochɨ. 6 Israel jenda chõ jembuchesea sea oso.Ovejas quiachã je rã ño Israel jenda re. 7 Jẽsomose, secheẽ jẽsenei senei mbeɨ quia ee. “Mbiarerecuarã tuchɨ ra Dios cote”, jenye oso secheẽnenei nenei judíos je. 8Mbia ɨre rasi jembucherõcherõ nguia. Mbia rasi chumumbara jembucherõcherõ nguia. Mbia raaque abe jembuquera queraquia. Aba checuayã ɨcuã abe jẽjea jea quia mbiasɨ. Sequirãcuã ngue amee ñooño jẽje. “Mbae mojemee na seje erɨbɨshorõ”, ae eã tuchɨ se quia jẽjeco. Nyebe jẽ abe mbae turã jẽsaã ñooño mbiaje. “Mbae embu se”, ɨã mbia je. 9 Mbae monda jendaochɨ ɨcua jẽso mose. Mbae isiquia monda jendaochɨ ɨcua. Mbae isiquia ñete mo ndajendaochɨ ɨcua. 10Mbae riru mo abe ra jendaochɨ no. Jẽɨrao nongue abe ra jendaochɨ no. Jẽiyaonongue abe ra jendaochɨ no. Jenyɨtochoquia abera jendaochɨ. Ae je ra mbae turã jẽsaã saã nae,

Page 14: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 10:11 11 SAN MATEO 10:39

sã ũquɨ ae riqui jembuquiaru quiaru turã mingo.11 Jengasẽ mose sucha tubɨrɨã mo, mbia turã mojẽtea huee. Aque chuchua mɨɨ ño jẽɨngo uque.Tuchua ra jembuchesea seate chɨ jẽɨngo mosehuee. Ae ra jengue nyii nae, hue tuchua beɨ chõjẽɨngo uque. 12 Jẽɨque mose emo nyuchúaa, huejenda je jeñee turã no. Saludar jenye turã ee no.13Hue jenda siqui turãmose, Dios quirãcuã jemeeee. Siqui turã eã mose, Dios quirãcuã jẽisibe esɨ.14 Hue jenda jẽisi sereã nea mose, jẽhuɨ chõ esɨ.Hue jenda jeñee andu sereã mose, jẽso chõ huesɨ. Jẽi tubi jembutomo tomo ee. 15Tacheẽ nyecuajẽje. Ae ra jeñee isi sereã nae, ũquɨ nda Diosmbasi tuchɨ. Uquiatoã nda embasi ja aque mose.Sodoma jenda ra Dios mbasi raque. Gomorrajenda abe no. Ae jeñee isi sereã nae, ũquɨ nguiara embasi tuchɨ Sodoma jenda sɨ. Gomorra jendaabe sɨ.

Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ ra jẽje, ɨ Jesús16 A aɨco jemondo secheẽ nenei nenei sacuã

mbia je a. Sã nyacua ɨcuãte riqui oveja je no. Eɨ sɨra mbia ɨcuã ɨcuãte jẽje. Oveja seteã na ño jẽɨngo.¡Jẽaracua chõ nguia jẽ! Sã mbeɨ aracuate riquino. Mbae ɨcuã mo nda jẽsaãchɨ jẽ. Sã nyurushɨriqui mbae ɨcuã naa eã mbeɨte no. 17 ¡Sã jẽ! Mbiaɨcuã ɨcuãte ra jẽje. Jembɨɨrɨ ɨrɨ ndae. Jemeemee ɨcuã nda mbia rerecua je. Jẽɨruã nua ndambia chumunuásaa. 18 Mbia ɨcuã ɨcuãte ra jẽjeserɨɨ. Mbia rerecua je ra jenderao ɨcuã. Eɨ jenyembia rerecua mbiirandu randu serɨɨ. Judíos eãabe mbiirandu randu serɨɨ. 19 Jemee mose mbiarerecua je, pare pare jenyechɨ nda jẽ. “¿Manyaera ũquɨ ñee ndɨbɨshorõ nde?” jenyechɨ nda parepare ɨ jẽ. Dios ae chõ nda jembucheẽ turã nuiãnguiã mbia je aque mose. 20 Jẽ ae ra jeñee eã.Espíritu Turã ae nda jembucheẽ nguiã mbia je.21 Jenongue ra jemondo cheembia ɨcuã je. Jẽɨquiasacuã. Jendu abe ra jemondo chee mbia ɨcuãje. Jendiirĩ abe ra jemondo chee mbia ɨcuã je.Mbia ɨcuã nda jemo ɨquia ɨquia chee. 22 Mbiara jẽucuayã jate serɨɨ. Ae ra siqui beɨ serese,ũquɨ nda Dios mingo beɨ. 23Mbia ɨcuã ɨcuã mosejẽje sucha moo, jẽso chõ sucha tubɨrɨã nónguee.Tacheẽ nyecua jẽje. Achu jeɨbe ra se. Sucha Israeljenda jembuchesea sea ja eã mose chõ nda achujeɨ.

24 Jengasu ra jẽsaã saãchɨ sesɨ jẽ. Se chõ jem-baaquiatusa re. Embaaquiatusa quia ecuasu jiriechɨmbaaquiatu sɨ re. Ererecua quia ecuasu jiri

erimba sɨ re. 25 Coche jẽɨngo nguiã se rã sɨ. Sãmbia ɨcuã ɨcuãte riqui seje no. Eɨ sɨ ra eɨcuã ɨcuãjẽje no. Sã mbia “Satanás” ɨ ñee ɨcuã seje no. Eɨ sɨra ñee ɨcuã ɨcuã jẽje no. Serimba je no.

Dios riqui jendeaquiatu beɨ co26 Jẽsiquiche quichechɨ nda ñee ɨcuã ɨcuã je sɨ

jẽ. Ae mbia saã nyecuayã cuayã nguia nae, ũquɨ nda nyecua ja cote. Ũquɨ nda mbia ɨcua ja cote.27 Ae rɨɨ aɨco ñee nyecuayã cuayã jẽje nae, ũquɨ jẽsenei senei turã mbuchecua mbia je cote. Aeasenei senei nguia jẽísaa nae, ũquɨ jẽsenei seneiturã mbuchecua mbia je cote. 28 Ae “taɨquia” ɨquia jenɨɨ nae, ¡ũquɨ sɨ ra jẽsiquichechɨ jẽ! Aeaba mombo serɨte quia tata cuasu nae, aque sɨquiatu jẽsiquiche. Aque sɨ quiatu jẽsiquiche tuchɨjẽ. 29 Aba queteamba eã jiri raque nguireɨ. Mbaeisiquia mumba eãte raque nguireɨ. Dios quia ratesareɨã nguireɨ mo sɨ. Nguireɨ mo ngoɨmose íbii,Dios riqui eɨcua jate ã. 30 Dios riqui jẽ mɨɨ mɨɨɨcua jate co. Jẽa mɨɨ mɨɨ abe eɨcua jate quia co.31 Jẽsiquichechɨ nda jẽ. Dios quiatu queteã tuchɨnguiã jendese nguireɨ mo sɨ.

Jesús quiato chõ se re, jenye checua chõ nguiambiaje

32 “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ quia mbiaje nae, ũquɨ nɨɨ nda acheẽ turã se abe. “Sequiatochõ ã nde”, ae ra Paba Ibatenda je. 33 “Jesucristoquiato chõ se re”, ae ɨ ãte quia mbia je nae, ũquɨ nɨɨ nda acheẽ turã eã se abe. “Sequiato eã ño ũquɨ nde”, ae ra Paba Ibatenda je.

Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ, ɨJesús

34 ¿Achu reɨ mbia mbuturã turã sacuã serimbaje jẽje re? Tei. Achu chõ ngue mbia mbuchaochao nyesɨ resẽ. Mbia ɨcuã ɨcuã nda uchue serɨɨ.Emo emo nda siqui seruɨ. Emo emo nda siqui ɨcuãɨcuãte ee. 35 Emo nda eɨcuãte ngu je serɨɨ. Cuñamo nda eɨcuãte usi je no. Acuanɨ mo nda eɨcuãteuchari je serɨɨ no. 36 Tuchua jenda ra nyao nyaonyesɨ. Emo nda siqui serese serimbarã. Eataquera nyao nyao esɨ. 37 Ae nyesecua tuchɨ quia ngurese sesɨ nae, ũquɨ nda serimbarã eã. Ae nyesecuatuchɨ quia usi rese sesɨ nae, ũquɨ nda serimbarãeã no. Ae nyesecua tuchɨ quia nguiirĩ ndese sesɨnae, ũquɨ abe ra serimbarã eã no. 38 Ae ra siquíãseruɨ, ũquɨ nda serimbarã eã. Ãe mano sereãteserɨɨ, ũquɨ nda serimbarã eã. 39 Sã mbia nduate

Page 15: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 10:40 12 SAN MATEO 11:22quia serese. Ae nduate quia nyɨese nae, ũquɨ ndanyoɨ eãte ibate. Ae ndua eãte quia nyɨese nae,ũquɨ nguia ra nyoɨ ibate.

Dios ra mbae turã mondo mbia turã je40 Ae ra eturã ndiqui jẽje nae, seje abe chõ

nda eturã ndiqui. Ae eturã ndiqui seje nae,semondosa je abe chõ eturã ndiqui nguiã. 41 Aeeturã ndiqui Dios cheẽ mbuchecuasa je nae, Diosra mbae turã mondo ee. Sã mbae turã meeucheẽ mbuchecuasa je no. Ae eturã ndiqui echɨãmbuquishĩ ji je nae, ũquɨ je abe ra Dios mbaeturã mondo no. 42 Tacheẽ nyecua jẽje. Emosechɨmbaaquiatu ɨseɨmbiu turã mose serɨɨ, mbaeturã abe ra Diosmondo aque je no, ɨ que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je ra.

11Juan el Bautista mbia mondo ñee Jesús je

1 Jesús que huɨ ñee uchɨmbaaquiatu doce jecote ra. Aquere que esɨDios cheẽ nenei nenei huerurubinda je cote ra.

2 Juan ngue chɨ cárcel nda. Hue eñɨ mose quejirandu Cristo chɨsaã ndese ra. Uchɨmbaaquiatunyeremo ngue emondo Jesús rea ra. Ñee sacuãee. 3 —Jẽso ñee Jesús je. “ ‘Cristo ra tu’, ɨ beɨteequia ã nae, ¿ae nde re? ¿Cristo ra uresaarõ arõmbeɨ quia re?” jenye oso Jesús je, ɨ que Juanuchɨmbaaquiatu mondo erea ra. 4 Jesús que ñeeJuan nimba je ra. —Ae rese jemae nae, ũquɨ jẽsenei oso Juan je. Ae jeñandu nae, ũquɨ abeno. 5 Eɨ jenye chõ ñee Juan je: “Jesús que eresayãmbucherõ nyerõ nguia ra. Ecuatayã abembucuata cuata. Eɨre rasi abe mbucherõ nyerõ. Eraaqueabe mbuquera quera. Ucheẽ turã ngue eseneisenei tuchɨ quia mbaecha reã je ra”, jenye osoJuan mbiirandu. 6 Emo huɨ eã mbeɨ mose sesɨ,aque ia tuchɨ ra siqui cote, ɨ que Jesús ucheẽmondo Juan je ra.

7 Juan ñɨmondo que nyebi nyoɨ Juan ndea cotera. Jesús que ñee mbia ja je Juan nɨɨ cote ra. —¿Mbae rese mae jẽso turúquiaa re? ¿Quɨrɨrɨã idioiɨchu ɨchu rese chõ jẽso mae nde? Quɨrɨrɨã ndesemae eã ngue jẽso resẽ. 8¿Emo ɨrao turã ndese jẽsomae nde? Ũquɨ ndese eã ngue jẽso mae ndesẽ.Eɨrao turã siquíã nguiã turuquia ñɨ. Ae siqui quiambia rerecua chuchua nae, ũquɨ nguia eɨrao turãndiqui nguiã. 9 Juan ndese mae ño ngue jẽsoturúquiaa resẽ. Dios cheẽ nenei neneisa tuchɨchõ ae mbia mo sɨ re. Ae chõ mbia mingoquiatu

quiatu nguiã se ñee sacuã mbia je. 10 Sã embesa jiriqui ñee no:Secheẽ nderaosa tamondo ndenonde.Ae ra mbia mingoquiatu ndeje, nde ñee sacuã ee,ɨ que embesa ji ñee nda. Juan nɨɨ ño embesa jiriqui nguiã ñee. Nyebe Juan ndu nguiã senonde.11 Tacheẽ nyecua jẽje. Juan el Bautista quiarei ɨtuchɨ raque mbia ñiinda ja sɨ. Ae ra siqui tuchɨDios rese erimbarã cote nae, ũquɨ nguia ra ɨ tuchɨJuan sɨ cote. 12 Juan Dios cheẽ nenei nenei namomosenda beɨ chõmbia riqui nguiã ngaẽ ngaẽ Dioscheẽ andu ã. Mbia bite Dios siqui mose mbiarerecuarã. 13 Juan tu nonde chõ embesa ji riquinguiã ñee j a serɨɨ. “Dios rucucha ra tu emomose”, ɨ serɨɨ. Sechu eãmose. Juan nane ngue “coeru quia co” ɨ ñee nda. 14 Sã embesa ji riqui ñeenyii no. “Elías raanguia ra tu mbae mbuquiche jaCristo tu nonde”, sã ɨ embesa ji no. Juan nɨɨ ñoeriqui nguiã ñee. 15 Jẽisa mose, ¡secheẽ jeñanduturã na!

16Mbia namonda siqui turã eãte quia aba cheẽnduɨ ã. Mbia riirĩ na ño eriqui nguiã ã. Sã mbiariirĩ ndiqui ñumbusareɨ sareɨ no. 17 Sã eriqui ñeeñee nyue no. “Flauta que ambucheẽ ñee ndeijẽje ra. ¿Mbaerã jenyuruqui sereã nea nde?” sã ɨchõ nyue no. “Mbae aba mbia eã ngue ambucheẽñee ndei jẽje resẽ. ¿Mbaerã jẽyate erese re?” sãɨ chõ mbia riirĩ nyue no. Ũquɨ na sɨ chõ mbiariqui nguiã aba cheẽmumba ã. 18 Juan el Bautistaque tu rei mbia je ra. Mbia que eisi turã ẽ a nda.“Co eriqui quiaru sereãte nanderese co. Co eriquimbaembei sereãte nanderese co”, ɨ chõmbia quiaee ã. “Aba checuayã ndesenda”, ɨ chõchɨ equia eeã. 19Aquere que achu se abe ra. Aquiaru rei nguiãjendese co. Mbae abe ambei rei nguiã jendese co.Se abe que seisi turãyã nda. “Quiaru tuchɨ je”, ɨchõchɨ seje. “Mbaembeisa”, ɨ abe que seje nonda.“Mbia ɨcuã quiato chõ ñene”, ɨ chõ ngue seje nonda. Ae earacuate nae, Dios aracua abe ra eɨcua.

Jesús ia eã mbia sucha tubɨrɨã jenda rese20 Ae mbia je Jesús uquirãcuã ndeacuquia

cuquia tuchɨ nae, ũquɨ ngue Jesús isi eã mbeɨ ra.Nyebe Jesús riqui nguiã ñee asi asimbia hue jendaje. 21 —Seya eãte jendese, Corazín jenda. Seyaeãte jendese, Betsaida jenda. Jendasi tuchɨ rae.Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ naamose Sidón jenda je, eɨ nda Sidón jenda huɨɨcuãsecha rei. Eɨ nda Tiro jenda abe huɨɨcuã secharei. Eɨ nda eya eãte rei huɨɨcuã ndese. 22 Jẽ nguiajẽɨcuã jẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasi

Page 16: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 11:23 13 SAN MATEO 12:21mbasi tuchɨ ũquɨ sɨ quiatu. Dios mbia ɨcuã mbasimbasimose. 23 Jẽcuasu jẽsaã saã tuchɨ techɨ nguiare, Capernaum jenda. Nyebe ra Dios jemondotuchɨ tata cuasu. Mbia mae sayã ngue asaã saãjẽje nae, ũquɨ naa mose Sodoma jenda je, eɨ ndaSodoma jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ nda Dios huesucha cuasu mbutiã eã ndei. 24 Jẽ nguia jẽɨcuãjẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasi mbasituchɨ Sodoma jenda sɨ. Dios mbia ɨcuã mbasimbasi mose, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús aba quenea mboseɨ 25 Jesús que ñee Dios je cote ra. —Seyate aɨco

nderese co, Paba. Ibi jenda rerecua ja chõ ndere. Ibei jenda abe rerecua ja chõ nde no nde.Ndecheẽ ngue erembuchecu a eã mbia aquiatuje ra. Mbia riirĩ naanguia je chõ ngue ndecheẽerembuchecuanguiã. 26Ũquɨ ñongue eturãndejera, Paba, ɨ que Jesús ra. 27—Seru quembaemondoja seje ra. Paba mɨɨ ño seɨcua tuchɨ nguiã. Pabariirĩmɨɨ tuchɨ chõ se re. SemɨɨñoPaba aɨcua tuchɨnguiã no. Ae je ra Paba ateacuquia nae, ũquɨ mɨɨño nda Paba ɨcua tuchɨ nguiã serese. 28 Jengueneamose, jenyu chõ seje. Jenguenea tamboseɨ na jẽsɨ.Taembia mingo. 29 Seseteã ño aɨco nguiã se. Aɨcomingue chõ nguiã se co. Jeñimbaaquiatu jiri serɨɨ.Jeñimbucha chõ serese. Eɨ jenye mose ra jeñɨapare pare ɨ eã cote. Jẽya beɨ ra jẽɨngo cote. 30 Aesiqui serimbarã nae, ũquɨ iate riqui ã. Secheẽmbaranguiatuã eãte aba je, ɨ que Jesús ñee nda.

12Jesús chɨmbaaquiatumbae a ɨshao shao sábado

mose1 Sábado mose que Jesús sɨ quia mbiaco ite

ite rɨ emo mose ra. Echɨmbaaquiatu riãcuãteque eriqui ra. Nyebe que quiata a ucua mɨɨ mɨɨnyoɨ quia ecuã mose ra. Equiti quitire oo je queechoɨ quia eachãaña cote ra. 2 Fariseos mo ngueñee ee ra. —¿Mbaerã ndechɨmbaaquiatu riquimbae ɨshao shao sábado mose re? Co mose chõmbia riqui uquenea ucua resẽ, ɨ que fariseos ñeeJesús je ra. 3 Jesús que ñee ee ra. —¿Embesa jirese jemae eã David rɨɨ nyii re? David riãcuãteque aque mose ra. Eresenda abe riãcuãte queeriqui aque mose no nda. 4 David que ɨque Dioschuchúaa aque mose ra. Mbichae Dios chuchuajenda que eu ra. Mee mee ngue nguesenda abeje ra. Eriãcuãte quiatu ngue re. Sacerdote achõmbaerã ndaque mbichae. 5 ¿Moisés chɨmbesarese jemae ãte sacerdote rɨɨ nde? Sábado mose

que quieɨ quieɨ rei Dios chuchua ra. “Dios cheẽmumbasa”, ɨ ãte quia mbia nguiã ñee ee. 6Tacheẽnyecua jẽje. Secheẽ nguia ɨ tuchɨ jiri nguiãDios chuchua sɨ co. 7 Co embesa ji jẽɨcuayãtequia ã. “Sebite jẽya eã jẽɨngo mose mbia rese.Sebiãte ofrenda jemee ñooño mose”, ɨ Dios quiaco. Jẽɨngo ũquɨ ɨcuayãte ã. Eɨ nda jeñee ɨcuã eãterei mbia turã je. 8 Sábado rerecua beɨ chõ se re, ɨque Jesús ñee fariseos je ra.

Jesús emo o tomei mbucherõ9 Jesús que oso mbia chumunuásaa cote ra.

10Huee que eo tomei mo ndiqui ee ra. Mbia queJesús mbucheẽ ɨcuã sete ra. Nyebe ñee nguiã ee.—¿Eɨcuãte erasi mbucherõ sábado mose re? ¿Ɨere? Echeẽ ure je jẽ, ɨ que mbia ñee Jesús je ra.11 Jesús que ñee ee ra. —Sã jenimba oveja mondiqui jaã no. Ngoɨ oso ibicua mo ye no. ¿Sábadomose ra jenosẽ ibicua sɨ re? Ae. Jenosẽ jeɨ rae.Sábado mose raque. 12Dios queteamba tuchɨ chõmbia riqui nguiã oveja sɨ ã. Coche nandeɨco nguiãmbae turã naa naa sábado mose, ɨ que Jesús ñeembia je ra. 13 Ñee ngue eo tomei je cote ra. —Ndeo emee secuti, ɨ que ee ra. O que emee Jesúscheẽ mose ra. Aque mosechɨ que eo nyerõ cotera. 14Nyebe fariseos paama ɨ nguiã Jesús je. Mbiambucherõ mose sábado mose. —¿Mañɨ nande raJesús je re? Nandeɨquia rei ra reae, ɨ tuchɨ que euñee nyue ra.

Isaías chɨmbesa ɨque Jesús rɨɨ 15 Jesús que jirandu ũquɨ ñee ndese ra. Nyebe

esɨ nguiã hue sɨ. Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨ eruɨ ra.Jesús que mbia rasi mbucherõ cherõ ja quia ra.16—¡Mbia ra jembiiranduchɨ serese jẽ! ɨ que Jesúsñee ee ra. 17Aque mose que Isaías chɨmbesa ɨquecote ra. Eɨ ngue Isaias embesa mɨɨ Jesús rɨɨ nda:18 Serimba chõ co re. Co que airabo ra.Sechesecua chõ ae re. Seyate aɨco erese co.Espíritu Turã tamondo tuchɨ ee.Ae ra secheẽ turã senei senei ja mbia je.19 Eɨcuã ɨcuã eã nda emo je. Ñee ɨcuã eã ndae.

Ucuasu ra esaã saã eã mbia je.20 Siqui turãte ra equia equirãcuã nea je.Siqui turãte ra equia eaquiatuã je no.Mbia ra siqui turã nyee eruɨ ererecuarã.

21 Mbia ja ra ndua turã mbeɨ erese cote, ɨ queIsaías embesa cose ra. Ũquɨ ngue ɨque cote ra.

Aba checuayã quirãcuã Jesús quereco co, ɨ raquembia

Page 17: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 12:22 14 SAN MATEO 12:4622 Mbia que eresayã mo curucuaẽ Jesús je ra.

Echeẽ aquiatuãte abe que ra. Aba checuayã ɨcuãnguiatu ngue siqui nguiã echɨangui re. Jesús queembucherõ nda. Nyebe mae turã nguiã cote. Ñeeturã abe cote no. 23 Mbia que nyuruɨra ja maeerese ra. —David rucucha chõ Jesús riqui re, ɨchõ ngue mbia quia ndua ndua ra. 24 Fariseos queechandu ja ra. Nyebe ñee ɨcuã ɨcuã nguiã Jesús je.—Ab a checuayã ɨcuã nderecua tuchɨ chõ Satanásnde. Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã abachecuayã ɨcuã jea jea mbia sɨ co, ɨ rei que fariseosñee ɨcuã Jesús je ra. 25 Jesús que ũquɨ nduandua ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —Gobiernoɨcuã ɨcuã mose nyue, ua rae. Tuchuamo jendaɨcuã ɨcuã mose nyue, ua ra eno. 26 ¿Mañɨ ndaSatanás aba checuayã jea mbia sɨ re? Erimba chõnyeresẽ. Satanás ɨcuã ɨcuã mose nyue, equirãcuãnda ua no. 27 “Satanás quirãcuã je chõ Jesús riquinguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ”, jenye chõchɨ nguia seje ã. ¿Aba uquirãcuã mee jenimba je jẽnde? Aba checuayã ɨcuã jea nonde re. ¿Satanásuquirãcuã mee jenimba je serese re? 28 Diosquirãcuã je quiatu aɨco nguiã aba checuayã jeajea mbia sɨ co. “Dios quirãcuã ndese chõ ureɨconguiã mae”, jenye eã ñochɨ equia ã. 29 Satanásquirãcuã tuchɨte raque. Umbae rese ngueteãteraque. “Sembae chɨ turãte a”, ɨ raque. Diosquiarei equirãcuã tuchɨ Satanás sɨ. Dios Satanásmbae sirõ ja arõte quia esɨ co. Dios Satanás mbaembutiã ja arõte quia co. 30Ae siqui ãte quia seresenae, eɨcuã ño ũquɨ ndiqui nguiã seje. Ae secheẽsenei senei eãte quia mbia je nae, ũquɨ ɨcuã ñoeriqui nguiã seje. 31Tacheẽnyecua jẽje. Emo siquiɨcuã mose, Dios eɨcuã mbutiã arõte esɨ. Emo ñeeɨcuã mose, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte no. Emoñee ɨcuãmose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ ɨcuã nguiatura Dios mbutiã eã mbeɨ esɨ. 32 Emo ñee ɨcuã moseserɨɨ, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte. Emo ñee ɨcuãmose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ ɨcuã nguia ra Diosmbutiã eã mbeɨ. Mbae ua ja mose chee ra Diosũquɨ ñee ɨcuã mbutiã eã mbeɨ.

Sã ira ae ea ae ae no33 Ira turã mose, ea abe ra eturã no. Ira ɨcuã

mose, ea abe ra eɨcuã no. Mbia ira ɨcua mose, eaabe ra eɨcua. Nyiabiã ndae. Sã ira ae ea ae ae no.34Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã. Jẽɨcuã ño jẽɨngo nguiã.Nyebe jeñee turã aquiatu ãte riqui ã. Ae resembiariqui ndua ndua uchɨangui re nae, ũquɨ nɨɨ sɨ rañee. 35Mbia turã nda ñee turã. Echɨangui rendaquia eturãte re. Nyebe eriqui nguiã ñee turã.

Mbia ɨcuã nguia ñee ɨcuã nguiã. Echɨangui rendaquia eɨcuãte riqui nguiã. Nyebe eriqui nguiã ñeeɨcuã. 36Tacheẽ nyecua jẽje. Emo ñee ñooñomose,Dios ra ñee asite aque je. Dios mbia ɨcuã ndearea mose. 37 Emo ñee turã mose, echɨangui rendaturã ño ñene. Nyebe ra Dios ñee asiã ee. Emoñee ñooño mose, echɨangui renda ɨcuã ño ñene.Nyebe ra Dios ñee asi ũquɨ je, ɨ que Jesús ñee nda.

Mbia mae sayã esaã ure je, ɨ beɨmbia Jesús je38 Fariseos mo ngue ngaẽ Jesús rea ra. Embe-

sasa abe que ngaẽ erea ra. Ñee ngue ee ra. —Mbiamae sayã esaã na ure je, ɨ rei que ñee Jesús je ra.39 Jesús queñee ee ra. —Jẽɨcuãte riqui comosendajẽ ja ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, jenye beɨteequia ã. Mbia mae sayã mɨɨ ño nda asaã jẽje.Jonás na sɨ. 40 Sã Jonás ndiqui raque tres días sɨrarie ye no nae. Jonás na sɨ ra asaã mbia je. Tresdías ra aɨco ibicua rie. 41Nínive jenda quia eturãjiri co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasituchɨ Nínive jenda sɨ. Sã Nínive jenda huɨɨcuãndecha Jonás ñeemose ee no. Aɨco raque ñee jẽjeco mosenda je co. Jẽ secheẽ jemumbate chõ chɨ nguia ã. Se quia raque ererecua tuchɨ Jonás sɨ.Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea reamose. 42 La reina de Seba quia eturã jiri mbia comosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ lareina de Seba sɨ. Sã la reina de Seba tu ɨsho sɨ tuchɨSalomón ñee andu no. Se quia acheẽ ndaque quiajẽje. Searacua tuchɨ raque se quiatu Salomón sɨ.Secheẽ jemumbate chõchɨ nguia ã. Nyebe ra Diosjembasi tuchɨmbia ɨcuã ndea rea mose.

Aba checuayã ɨcuã nyebi u mbia chɨangui re43Aba checuayã ɨcuãusẽmose emoñɨa sɨ, ngata

beɨ chõ nguiã. “¿Mangue ra sequenea aucua quere?” ɨ chõ nguiã. Uquenea ucua sacuã mo eteaeãte. 44 “Tasobe rei nyebi. Ae sɨ achu usẽ, aquechɨã ye sɨ taso”, ɨ que aba checuayã nda. Nyebisɨ mose u, mbia chɨã oreãte que ee ra. Echɨãndecoteã eãte que ee ra. Tuchua tii ji raãte queee ra. 45Aba checuayã ɨcuã ngue nguesenda sietequeru cote ra. Ɨque ja que echoɨ aque chɨanguire cote ra. Ae chɨangui re aba checuayã ɨcuãsiete riqui nae, aque ɨcuã ɨ ɨ tuchɨ que eriquicote ra. Aba checuayã mɨɨ ngue siqui eye nyii ra.Etubɨrɨãte cote. Aque ɨcuã tuchɨ cote nyii sɨ, ɨ queJesús mbia je ra.

Jesús nongue ngae erea usi resẽ46 Jesús ñee mbeɨ mose que esi ngaẽ ndei ee

huee ra. Jesús nongue ja rese. Chɨchõ ja chõ

Page 18: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 12:47 15 SAN MATEO 13:28ngue taicuee ra. Ñee serete que ee ra. 47 —Huendesi riqui nderequia taicuee huee. Ndenonguerese, ɨ que emo Jesús mbiirandu ra. 48 Jesús queñee umbiirandusa je ra. —¿Aba je chõ aɨco “taĩ” ɨchã? ¿Aba je chõ aɨco “senongue” ɨ no ña? ɨ queJesús ñee nda. 49 Jesús que omee uchɨmbaaquiatucuti ra. —Ã je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ. Ã je chõaɨco nguiã “senongue” ɨ no. 50 Ae Paba Ibatendacheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ je chõ aɨco nguiã“senongue” ɨ. Ũquɨ je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ no, ɨque Jesús ñee ee ra.

13Emo mbae eɨ mombiquia mbiquia

1 Aque mose sɨ que Jesús sɨ usẽ tuchua sɨ ra.Tuchua sɨ que esɨ ngoi ama ndɨsh a nimíaa nda.2Mbia que ngaẽ ngaẽ ja quia Jesús rea ra. NyebeJesús ua oso nguiã ngoi canoa ye. Mbia quiatuque chɨchõ ama nimíaa ndese ra. 3 Jesús queembaaquiatu quiatu tuchɨ quia ra. Ejemplos queesaã saã tuchɨ ee ra. —Sã emo sɨ rei mbae eɨ mombiquia mbiquia no. 4 Sã emo ndiqui uquiuqui ñeenda ruɨ no. Sã nguireĩ ndiqui ngaẽ eu no.5 Sã emo emo ndiqui uqui sɨta arõ no. Sɨta arondasuri jeɨ raque. Ibi ererate quia ñene. 6 Tendaibate mose que eriqui ñɨmama mano nda. Eraoeãte quia ñene. Nyebe mano jeɨ nguiã. 7 Sã emondiqui uqui uqui nyu réndaa no. Sã nyu abe riquisuri erese no. Nyu ruri que echati asi u eriquisãnda. 8 Sã emo ndiqui uqui uqui ibi túraã no. Ũquɨ nguiatu que ɨa turã nda. Sã emo ɨa cien no. Sãemo ɨa sesenta no. Sã emo ɨa treinta no. 9 Jẽisamose, ¡secheẽ jeñandu turã na!

Dios riqui ucheẽ mbiasa jaaja jẽje co, ɨuchɨmbaaquiatu je

10 Jesús chɨmbaaquiatu que ñee nyecuayã Jesúsísaa ra. —¿Mbaerã ejemplos achõ eresenei seneimbia je re? ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ee ra.11 Jesús que ñee ee ra. —Mbia rerecua tuchɨquiarei Ibatenda. Ae riqui nguiã ucheẽmbiasa asaja jẽje co. Mbia ataque quia siqui sereã erese co.Mbia ataque je quia eriqui nguiã ucheẽmbiasa eãjiri. 12 Emo umbae rerequia mose, Dios ra emomondobe ee. Emo embae eã mose, Dios ra embaesirõ ja esɨ. 13 Nyebe aɨco nguiã ejemplos achõnenei nenei mbia je co. Eanduchõ sacuã. Eɨcuaturã ndocoɨ. 14 Mbia eanduchõ mose que Isaíaschɨmbesa ɨque cote ra:Mbia ra secheẽ ñandu raque.Ɨcuayã nguiatu rae.

15 Eãquĩ ãtãte riqui ã.Secheẽ andu sereãte equia ã.Mae sereãte equia sechɨao rese ã.Ndua eã mbeɨ equia serese ã.Nyebe ra ambitirõ eã mbeɨ,ɨ que Dios cheẽ Isaías chɨmbesa rese ra. 16 Jẽnguiatu Dios cheẽ jeñandu turãte nguiã ã. Jẽnguiatu jemae serete nguiã Dios chɨao rese ã.Nyebe jẽyate jẽɨngo nguiã ã. 17 Tacheẽ nyecuajẽje. Ae jeñandu quia secheẽ ã nae, Dios cheẽmbuchecuasa ñiinda ã ñandu serete raque. Mbiaturã ñiinda abe ã andu serete raque. Ñandu eãmbeɨte equia ã. Jẽ ae chõ jẽɨngo nguiã eandu ãcote. Jẽ ae je chõ echecua riqui nguiã.

Jesús ucheẽmbiasa uchɨmbaaquiatu jembae eɨ nɨɨ

18 Secheẽ tambiasa jẽje cote. Mbae eɨ mom-biquia mbiquia ji rɨɨ. 19 Ae uqui uqui ñeenda ruinae, Dios cheẽ andu chooñosa rã ño ũquɨ nde.Ɨcua eãte quia ñene. Nyebe diablo ru nguiã Dioscheẽ ndirõ echɨangui sɨ. 20 Ae uqui uqui sɨta arõnae, mbia mo na ño ũquɨ no nde. Dios cheẽ andumose, isi turã ndaque. Eyate raque erese. 21Mbiaɨcuã ɨcuã mose ee Dios cheẽ nɨɨ, huɨ jeɨ chõ nguiãesɨ. Mbae rao eã naanguia chõ ũquɨ nde. 22 Aeuqui uqui nyu réndaa nae, mbia mo na ño ũquɨ no nde. Dios cheẽ andu turã ndaque. Siqui beɨ eãño nguiã eruɨ. Umbaerã achõ ndese chõ eriquichɨ nguiã ndua. “Mbaecha tuchɨte ra se”, ɨ beɨ chõnguiã ndua ndua. Nyebe huɨ chõ nguiã Dios cheẽsɨ. Nyebe Dios cheẽ ndiqui nguiã ɨa eã mbeɨte ee.23Ae uqui uqui ibi túraã nae, mbia mo na ño ũquɨ nonde. Ũquɨ nguiatu Dios cheẽñandu turã nguiã.Ɨcua ɨcua turã ño nguiã. Nyebe eriqui beɨ nguiãerese. Ɨa ɨa beɨ raanguia cote. Emo emo ɨa cien.Emo ia sesenta no. Emo ɨa treinta no, ɨ que Jesúsucheẽmbiasa ñee nda.

Mbae ɨcuã suri trigo turã ndese24 Jesús que ejemplo nongue senei ee ra. —Sã

emo trigo eɨ mombiquia mbiquia úcoo no. Ũquɨ na ño Dios rimba riqui nguiã ã. 25 Sã trigo eɨ mombiquiasa uque cote no. Sã emo tu nyu eɨ mombiquia mbiquia trigo eɨ mumbara mbara no.26 Trigo eɨ ngue obo cote ra. Nyu abe que surierese ra. 27 Nyebe erimba ñee nguiã echa je.“Trigo eɨ achõ eremombiquia mbiquia reɨ nguiãseje. ¿Mbaerã nyu abe riqui suri suri erese re?”ɨ que ererecua je ra. 28 Ererecua que ñee ee ra.“Seucuãyãsa chõ ũquɨ nde. Nyu eɨ mombiquia

Page 19: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 13:29 16 SAN MATEO 13:56mbiquia chõchɨ trigo eɨ mumbara mbara”, ɨ queererecua ñee nda. —¿Ureso ra eriqui riqui re? ɨrei que erimba ñee nguerecua je ra. 29 Ererecuaque ñee nda. “Tei. Nyu riqui riqui mose ratrigo abe riqui riquichɨ nde. 30 Sã echɨchõ ja.Eucua mose ja chee. Ea ɨreɨ mose quiatu raacheẽ serimba je cote. Serimba ra nyu rane siquisiqui aque mose cote. Nyu ra esei cote. Aquerequia ra trigo a ɨshao shao erereco quiatu sacuãsechuchua cote”, ɨ que echa ñee nda, ɨ que Jesúsñee nda.

Mbae eɨ na ño Dios rimba re31 Jesús que ejemplo mo senei mbia je ra. —

Mbae eɨ na ño Dios rimba re. Sã mbia mostazaeɨ tiquia no. 32Eñetẽ tuchɨte raque mbae eɨ mo sɨ.Suri oso quia cote. Ecuasu tuchɨte chee cote. Irarã ño cote re. Nguireɨ nguichi quichi chee erãquiãndese. Eɨ sɨ chõ Dios rimba re. Ũquɨ mɨɨ ndaquenyii. Ñimbeta tuchɨ cote. Mbae eɨ na, ɨ que Jesúsñee nda.

Levadura rã ño Dios rimba re33 Jesús que ejemplo mo senei mbia je ra. —

Levadura rã ño Dios rimba re. Sã mbia levadurañetẽ mondo mbichae ao ramo mose no. Sãlevadura riqui oso mbichae mbuchɨmatã ja no. Eɨ sɨ chõ Dios rimba re, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús ejemplos senei tuchɨmbia je34 Eɨ ño ngue Jesús quia mbia tubɨrɨã

mbaaquiatu quiatu ejemplos je ra. Ejemplos achõngue esenei senei mbia mbaaquiatu sacuã nda.35 Nyebe Dios cheẽ mbuchecuasa chɨmbesa ɨquecote. Eɨ ño echɨmbesa re:Ejemplos je mbia tambaaquiatu quiatu.Ae mbia ɨcuayã mbeɨte quia nae, ũquɨ tam-

buchecua mbia je,ɨ que embesa ji ra, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús ejemplo mbuchecua nyu eɨ nɨɨ36 Jesús que mbia mondo ja cote ra. Aquere

que esɨ ɨque tuchu amonda. Echɨmbaaquiatu queecurubite ñee ee ra. —Ae ejemplo eresenei mbiaje nyu eɨ nɨɨ nae, ũquɨ embiasa jiri ure je, ɨ queñee ee ra. 37 Jesús que ñee ee ra. —Ae trigo eɨ mombiquia mbiquia nae, se rã ño ae re. 38Ae íbiiemombiquia mbiquia nae, mbia ja rã ño ũquɨ ibire. Trigo eɨ turã na ño Dios quiato re. Nyu eɨ ɨcuãna ño diablo quiato no nde. 39 Ae mbae eɨ ɨcuãmombiquia mbiquia nae, aba checuayã nderecuarã ño ũquɨ nde. Mbae a ɨshao shao raanguia ra ibiua mose cote. Mbae a ɨshao shaosa rã ño angeles

re. 40 Sã mbia riqui nyu mombo mombo tátaanae, eɨ sɨ ra Dios uquiatoã mombo tátaa ibi ua jamose no. 41Serimba ángeles ra amondombi a rearea ja. Ae mbae ɨcuã saã uquia quia mbia je nae,serimba ra ũquɨ sirõ ja. 42Serimba ra ũquɨ mombomondo tata cuásuu. Nyeseo seo tuchɨ ra tátaa.Huee ra ureɨ quiti quiti tuchɨ. 43Ae Dios mbuturãnae, ũquɨ nininya tuchɨ ra tenda rã sɨ cote. Eruibatenda siqui mose mbia rerecuarã tuchɨ.

Tesoro rã ndei Dios cheẽ44Dios cheẽ nguiirĩ nɨɨ ndei eturã tuchɨmbae ja

sɨ. Eturã tuchɨ tesoro sɨ no. Sã ameɨmo tesoro atiji rea íbii no. Tesoro turã tuchɨ que ee ra. Ameɨ iatuchɨ que ereamose ra. Sã ameɨ vender ɨ ja umbaeje no. Aque ibi isi sacuã. Tesoro mɨɨ ndese ndua.

Dios cheẽ ndei perla turã na45Dios cheẽ nguiirĩ nɨɨ ndei eturã tuchɨmbae ja

sɨ. Sã comerciante mo perlas turã ndequia requiano. 46 Perla turã tuchɨte mo ndea mose, aque mɨɨndese chõ eriqui nguiã ndua ndua cote. Sã venderɨ ja umbae je aque perla rɨbɨshorõ no.

Dios ra mbia ɨcuã quirirõ47 Sɨra mbua mbua ji rã ño Dios rimba re. Sã

emo tarafa mondo ii no. Sɨra chumumbarate queembua ra. 48 Sã sɨra mbuasa mbisẽ tuchɨ riquino. Sã echa econosẽ serao usẽ cote no. Echa quengoi sɨra turã irabo rabo cote ra. Sɨra ɨcuã ndirirõndirõ emombo sacuã. 49 Eɨ sɨ ra Dios mbae uaja mose. Dios ra ángeles mbu mbia ɨcuã mombosacuã mbia turã sɨ. 50 Eɨcuã nda emombo tatacuásuu. Nyeseo seo tuchɨ ra tátaa. Huee ra ureɨ quiti quiti tuchɨ. 51 ¿Secheẽ jẽɨcuate rei quia ãnde? ɨ que Jesús ñee mbia je ra. —Ae, ɨ que ñeeJesús je ra. 52 Jesús que ñee ee ra. —Embesasamo siqui mose serese, mbaecha rã ño aque re.Sã mbaecha riqui umbae ɨma ndirõ mbia je emomose no. Umbae yasu abe rirõ emo mose no, ɨque Jesús ñee mbia je ra.

Mbia Nazaret jenda Jesús isiteã53 Jesús que ũquɨ ejemplos senei ja mbia je ra.

Hue sɨ que esɨ cote ra. 54 Oso que ngasẽ nguecuaNazaret cote ra. Oso que mbia mbaaquiatu judíoschumunuásaa ra. Nyebe mbia nyuruɨra tuchɨnguiã ñee nyue. —¿Mangue eriqui ñɨmbaaquiatutuchɨte re? Nandemae sayã esaã saã tuchɨchɨ nguia re. 55 Ira mbitirõ tirõsa riirĩ ño ndaque.María abe riirĩ ño ndaque no. Jacobo nongue chõndaque. José abe no. Simón abe no. Judas abe no.56Ã echari abe riqui ja raque nanderese ã. ¿Mañɨ

Page 20: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 13:57 17 SAN MATEO 14:29equia mbae ɨ cua ja tuchɨte re? ɨ que mbia Jesúsrecu a jenda ñee nyue ra. 57Nyebembia hue jendariqui Jesús isiteã nde. Jesús que ñee ee ra. —Dioscheẽmbuchecuasa ɨshonda cheẽ nguia rambia isiturã mbeɨ. Nguecua jenda cheẽ achõ nguia ra eisiturã eã. Ngõngue cheẽ achõ nguia ra eisi turã eãno, ɨ que Jesús ñee nguecua jenda je ra. 58 Huejenda mbia que Jesús ɨcua eãte ra. Isiteã ño nguera. Nyebe Jesús mbia mae sayã naa eã jiri nguiãee huee.

14Mbia Juan el Bautista ɨquia

1 Mbia que jirandu ja Jesús rese cote ra.Herodes abe que jirandu erese ra. Ererecua queae ra. 2 Juan el Bautista Jesús riqui reɨ ee reaẽ.Ae que ñee ngũimba je Jesús rɨɨ nda. —Sechɨɨquiaquera sɨ chõchɨ. Juan el Bautista quera sɨ chõchɨ.Nyebe eriqui nguiã mbia mae sayã naa naa co, ɨque Herodes ñee Jesús rɨɨ nda. 3-4 Herodes queJuan isi ɨcuã nyii ra. Nyucua quemondo tarõ nda.Paama ɨ nda Juan je ra. —¡Nde ndenongue ninisierereco aroneate jẽ! ɨ quiatu que Juan ñee eenyii ra. Herodes siqui mose nõngue ninisi rese.Herodías, ɨ que enongue ninisi je ra. Felipe, ɨ queenongue je ra. 5—Juan taɨquia, ɨ rei que Herodesñee nda. Mbia ataque quiarei siqui tuchɨ Juanndese. Dios cheẽ mbuchecuasa, ɨ chõ mbia nguiãJuan je. Nyebe Herodes siquiche jiri nguiã Juanɨquiayã aque mose. 6Herodes mbae cumpleañosmose, Herodías riirĩ ngue nyuruqui ruqui mbia jaje aque mose ra. Nyucuaaque que ae ra. Herodesia tuchɨ que mae nyucuaaque nyuruqui rese ra.7 —¿Mbae ra amee ndeje re? Echeẽ ño seje.“Sebite co” nde ɨ mose, aque tamondo ndeje.Acheẽ ñooño eã ño nguiã ndeje a, ɨ que Herodesñee nyucuaaque je ra. 8 Esi quia ñee ñee nguianyucuaaque je nyii reaẽ. Nyebe nyucuaaque ñeenguiã Herodes je. —Juan el Bautista ãquĩ emeena seje mbia chɨu riru ye, ɨ que nyucuaaque ñeeererecua Herodes je ra. 9 Ererecua chosoi queoso serɨ tuchɨ echeẽ andu mose ra. —Acheẽchɨ se quia ee. A seresenda chɨ ja quiaru seresea resẽ. Ã seandu ja chõchɨ. Nyebe ra secheẽambuchebi eã ee, ɨ que ererecua uchɨangui rera. —Juan ãquĩ emee ee, ɨ que ngũimb a je cotera. 10 —Juan ãquĩ jendoso oso cárcel. Jemondonyucuaaque je, ɨ que ra. 11 —Juan ãquĩ ngueecurucuaẽ mbia chɨu riru ye cote ra. Mee nguenyucuaaque je cote ra. Nyucuaaque que emee usije cote ra. 12 Juan ñɨmbaaquiatu que ngaẽ Juan

ndaaque rea ra. Nyati que suruchoɨ ra. Nyoɨ queJesús mbiirandu erese cote ra.

Jesús mbichae tubɨrɨã saã mbichae mɨɨje13 Jesús jirandu mose Juan ndese que esɨ

turúquiaa ra. Ama nduɨ que esɨ canoa ye ra. Mbiaque jirandu randu erese ra. Nyebe nyoɨ ja nguiãeruɨ ibi rɨ. Sucha ja ja jenda. 14 Jesús queusẽ canoasɨ cote ra. Mbia tubɨrɨã ndese quemae nda. Eya eãtuchɨte que erese ra. Erasi que embucherõ cherõnda. 15 Tenda nyeseco mose que echɨmbaaquiatuñee ndei ee ra. —Mbae ãte a turúquiaa. Tendaabe nyesecote. Mbia emondo rã sucha tubɨrɨã nɨa.Sã echoɨ beɨ uchɨurã isi, ɨ rei que echɨmbaaquiatuñee Jesús je ra. 16 —Sã echoɨ eã. Jeño mbaejemondo ee echɨurã, ɨ que Jesús ñee ee ra. 17 —Tei. Mbae quia ra aba mondo ee. Cinco chõ nguembichae ra. Sɨra abe nyeremoñote nyeresẽ, ɨ queechɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 18 —Jembu rãseje, ɨ que Jesús ra. 19 Ñee ngue mbia tubɨrɨã jecote ra. —Jengoi ja quiata tose, ɨ que ra. Jesúsque mbichae cinco sirõ cote ra. Sɨra nyeremo abeno. Mae ngue ibate ra. Gracias, ɨ que ñee Dios jera. Mbichae que esiquio quio cote ra. Mee ngueuchɨmbaaquiatu je ra. Echɨmbaaquiatu que emeemee mbia ja je cote ra. 20Mbia que embuquiaruja tuchɨ cote ra. Miãtã tuchɨ que ra. Mbia huɨsatubɨrɨã ngue cote ra. Sɨra rire. Mbichae rire abeno. Doce iru que mbia mombisẽ esique sique jera. 21Ae mbichae u sɨra rese nae, etubɨrɨã tuchɨteque ra. Cincomil ndobeɨ. Cuña abe etubɨrɨã. Mbiariirĩ abe etubɨrɨã no.

Jesús ngata i arõ22 Aquere que Jesús uchɨmbaaquiatu mondo

ja canoa ye ra. —Jẽ nane jẽso sobeɨ. Mbiatambuɨ turã na mondo uchuchúaa se nyii, ɨ quera. 23 Jesús que mbia tubɨrɨã mbuɨ turã mondouchuchúaa cote ra. Ae ae que oso sɨta ibate rɨ cote ra. Ñee sacuã Dios je. Huee que ae ae riquiitondaru chee ra. 24Canoa yenda que chɨ beɨ quiaama ite rɨ nda. Quɨrɨrɨã ngue tu ɨcuã ɨcuã ee ra.I rebera que tu asi asi tuchɨ ee ra. 25Nguira cheẽmose que Jesús ngasẽ ee ra. I arõ ngue esɨ quiangata ra. 26 Echɨmbaaquiatu que mae erese ra.Echɨã ngue cuaãcuã ɨ tuchɨ ra. Ngata mose i arõ.—Aba checuayã ño tu nguiã aque, ɨ rei que tasẽtasẽ nda. Siquiche tuchɨ que ra. 27—Jẽsiquichechɨ nguiã. Se chõ nyeresẽ, ɨ jeɨte que Jesús ñee ee ra.

28Pedro que ñee ee ra. —Nde mose, echeẽ seje.“Echu ngata i arõ”, ere seje, ɨ que Pedro ñee Jesúsje ra. 29 —Quiatuchu, ɨ que Jesús ñee ee ra. Ae

Page 21: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 14:30 18 SAN MATEO 15:26Pedro nguichi nguiã canoa sɨ i rese irõ. Oso ndangata i arõ Jesús rea chã nde. 30 Pedro mae mosequɨrɨrɨã ɨcuã ndese que esiquichete ra. Ɨ que osoquia ñɨɨmɨ nda. —¡Sererecua! ¡Senonosẽ na se! ɨque ñee Jesús je ra. 31Ae Jesús o mondo nguiã eoisi. —Seɨcuayã ñochɨ. ¿Mbaerã ereɨco seɨcuayãtere? ɨ que Jesús ñee ee ra. 32 Ua mose canoa yeque quɨrɨrɨã tiba cote ra. 33 Canoa yenda que ñeeturãte Jesús je cote ra. —Dios rucucha tuchɨ chõnde riqui re. ¡Ae beɨ jẽ! ɨ que ee ra.

Jesús mbia Genesaret jenda mbucherõ cherõ34 Ngasẽ nyee que sobeɨ cote ra. Genesaret, ɨ

que hue ibi je ra. 35Hue jenda que jirandu ja eresera. Hue rurubinda abe que mbia mbiirandu eresera. Mbia que er asi curucuaẽ cuaẽ ja Jesús je cotera. 36—Sã mbia rasi oco oco rã ndeɨrao ai rese, ɨtuchɨ que mbia Jesús je ra. Ae oco erese nae, ũquɨ ngue nyerõ nyerõ ja ra.

15Mbia chɨangui renda ae chõ embɨɨcuã nguiã

1 Aquere que fariseos mo ngaẽ ñee Jesús je ra.Embesasa mo abe que ra. Jerusalén jenda chõũquɨ ja re. 2Ũquɨ ngue ñee Jesús je ra. —¿Mbaerãndechɨmbaaquiatu riqui nanderameɨ ñeemumbamumba beɨte re? Echoɨ quiiriã mbeɨ chõ quiarunguiã, ɨ que ñee asite Jesús je ra. 3 Jesús que ñeeee ra. —¿Mbaerã jẽɨngoDios cheẽmumbamumbajẽ nde? Jenameɨ ñee ndese chõte jẽɨngochɨ nguiãã. Siqui rocoɨ Dios cheẽ ndese. 4 Dios que ñeembia je cose ra. “Jẽturã ño jẽɨngo jendu je. Jẽsi jeabe no. Emo ñee ɨcuã mose ngu rɨɨ, ũquɨ jẽɨquia.Emo ñee ɨcuãmose usi abe rɨɨ no, ũquɨ abe jẽɨquiano”, ɨ quia que Dios ñee mbia mbaaquiatu cosera. 5-6 Dios cheẽ jenyabi tuchɨ chõchɨ nguia mbiambaaquiatu quiatu ã. “Ae nda amee neɨ jẽje, ũquɨ ngue amee ja Dios je ra”, ɨ mose emo ñee ngu je,“cocheñene” jenye chõchɨ nguiã ee. Mbaemee eãmose ngu je. Usi abe je. Nyebe jẽɨngo nguiã mbiambaaquiatu ɨcuã ɨcuã ũquɨ. Jenamei ñee achõ ñojẽsenei senei nguiã mbia je ũquɨ. Dios cheẽ neneinenei ndocoɨ ee. 7 Jẽturã jẽsaã ñooño ño nguiãũquɨ. Jenɨɨ tuchɨ chõ ngue Isaías embesa nguiãcose. Eɨ ngue Isaías embesa cose ra:8Ã mbia ñee turã ndaque quia seje ã.Uchɨangui re quia eriquiãte nguiã serese ã.9Ñee turãte raque equia seje ã.Ameɨ ñee achõ ño esenei seneichɨ nguiã mbia je.Dios cheẽmɨɨ nenei nenei ndocoɨ ee,

ɨ que Isaías embesa jenɨɨ nda, ɨ que Jesús ñeeucuasu raã naasa je ra.

10 —Jenyu rã secheẽ andu, ɨ que Jesús ñeembia tubɨrɨã je ra. —Secheẽ jẽɨcua rã jeñɨanguire. 11 Mbia chɨu embɨɨcuã eã nguiã. Echɨanguirenda chõ embɨɨcuã nguiã. Echɨangui rendachõ usẽ nguiã echuru rɨ echeẽ mose. Ũquɨ ñoembɨɨcuã nguiã, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatura. 12 Echɨmbaaquiatu que ngaẽ ñee Jesús ísaacote ra. —¿Ereɨcuayãte ere? Ndecheẽ nguefariseos mbupaama ɨte ra, ɨ que echɨmbaaquiatuñee nyecuayã ee ra. 13 Jesús que ñee ee ra. —Aeira Paba Ibatenda chutã eã nae, ũquɨ nda esiquija erao resebe. Ũquɨ ira rã ño fariseos riquinguiã ã. 14 Eresayã na ño fariseos riqui nguiã.Sã eresayã mo “ñeenda tateacuquia jẽje” ɨ raqueemo je no. Quiachã ja chõ ndae, ɨ que Jesús ñeeee ra. 15 Pedro que ñee ee cote ra. —Erecheẽngue namo, “ũquɨ nda mbia mbɨɨcuã” ere que,ũquɨ embuchecua rã ndecheẽ ure je, ɨ que Pedroee ra. 16 Jesús que ñee ee ra. —¿Jẽ abe jẽɨcuayãtequia re? 17Ae mbia u quia nae, oso chõ nguiã erieye. Echiique ruɨ chõ eriqui nguiã oso oso. Usẽnyee. 18Mbia chɨangui renda chõ embɨɨcuã nguiãusẽ mose echuru rɨ. 19 Aba chɨangui renda quiaaba mundua ɨcuã ɨcuãte nguiã. Nyebe mbia riquinguiã emo ɨquia. Siqui siqui emo ninisi rese. Emondu rese abe no. Siqui siqui eruã ndese no. Mbaembuquiachã quiachã no. Ñee ñooño abe no. Ñeeɨcuã ɨcuã no. 20Mbia chɨangui renda ja chõ ũquɨ nde. Ũquɨ ño mbia mbɨɨcuã ɨcuã nguiã ũquɨ ao aomose. Uchoɨ quiiriã mose quiaru, ũquɨ nguia rambia mbɨɨcuã eã, ɨ que Jesús ñee nda.

Ari mo Jesús ɨcua21 Jesús que nyoɨ hue recha cote ra. Ngasẽ ngue

Tiro jii cote ra. Sidón jii abe no. 22Ari mo Canaánjenda que siqui huee ra. Ae que tu ñee Jesús je ra.—David nducucha chõ nde re, Jesús. ¡Ndeyayã ñoserese jẽ! Aba checuayã ɨcuã ndiqui seriirĩ mbasimbasi co, ɨ tuchɨ que ari ñee Jesús je ra. 23 Jesúsque ñee ãte ee ra. Echɨmbaaquiatu que ngaẽ ñeeJesús je ra. —Ari emondo chõ uchuchúaa. Eñɨmbeɨchɨ ñee nande je a, ɨ que echɨmbaaquiatu ñeeJesús je ra. 24 Jesús que ñee ee ra. —Sã ovejasmo quiachã no. Ũquɨ na ño judíos riqui nguiãã. Judíos achõ je chõ ngue Dios sembu nguiã, ɨque Jesús ee ra. 25 Ari que tu ngoi ngũíã ndeseñee Jesús je ra. —Sererecua, seriirĩ embucherõna seje, ɨ que ari ñee Jesús je ra. 26 Jesús que

Page 22: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 15:27 19 SAN MATEO 16:13ñee ee ra. —Judíos rese rane taɨco mbae raã naa.Ahuɨ aronea judíos sɨ, mbae raã naa mbiamo je,ɨ que Jesús ee ra. 27 Ari que ñee ee ra. —Aɨcuateraque se, Sererecua. Mbiamo ndaque ure. Judíoseã ndaque ure. Ure abe je chõ mbae esaã ae.Seriirĩ embucherõ seje ae, ɨ que ari ñee ee ra.28 —Seɨcuate equia co, Ari. Nderiirĩ tambucherõndeje, ɨ que Jesús ñee ari je ra. Aque mosechɨtuchɨ que eriirĩ nyerõ nda.

Jesús mbia rasi chumumbara mbucherõ29 Jesús que oso hue recha cote ra. Oso que

equia ama nimia nduɨ ra. Ama Ndɨsha Galileanimia nduɨ. Hue sɨ que esɨ sɨta ibate cote ra. Hueeque ngoi huee ra. 30 Mbia que ngaẽ ngaẽ tuchɨquia ee huee ra. Erasi chumumbara rurucuaẽcuaẽ tuchɨ ee. Ecuatayã. Eresayã. Echeẽ ngũíã.Eo ɨcuã. Mbia que ũquɨ ndasi chono ja Jesús ijii ra. Jesús que ũquɨ mbucherõ ja ra. 31 Nyebembia riqui nguiã nyuruɨra tuchɨmae erese. Echeẽngũíã ñee turã mose. Eo ɨcuã mbuturã mose.Ecuatayã ngata turã mose. Eresayã mae turãmose. Nyebe mbia ñee turã ja nguiã Dios rɨɨ.

Jesús mbichae tubɨrɨã saã mbichae mɨɨ je32 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu ísaa cote ra.

—Seyayãte aɨco ã mbia tubɨrɨã ndese co. Aechɨ arete serese tres días a. Embae mo eãteechɨurã aa. Eriãcuã amondo sereãte echuchúaa.Eriãcuã nda eɨquia ñeenda cúa, ɨ que Jesúsra. 33 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Turúquiaa chõ nandeɨco a resẽ. ¿Mañɨ nda abaã mbuquiaru ja re? Mbae eã tuchɨte a resẽ, ɨque echɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 34—¿Manyambichae jembae re? ɨ que Jesús ee ra. —Sietembichae. Sɨra ñetẽmo ndese, ɨ que ee ra. 35 Jesúsque mbia mbucoi ja íbii ra. 36 Mbichae que eisija o je ra. Sɨra ñetẽ abe no. Gracias, ɨ que Diosje ra. Mbichae que esiquio quio mbia je cote ra.Sɨr a rese. Mee ja que uchɨmbaaquiatu je cote ra.Ũquɨ ngue emee mee mbia ja je cote ra. 37 Mbiaque eu ja ñimbio chee ra. Mbichae sique siqueque emunua nua ja ra. Sɨra sique rese. Siete iruque emombisẽ nyee ra. 38 Mbichaecua rei mbiacuatro mil. Cuña abe abe. Mbia riirĩ abe abe no.39 Jesús que mbia mondochoɨ ja cote ra. Jesús queua canoa ye cote ra. Oso que Magdala quiti cotera.

16Mbia mae sayã eteacuquia ure je, ɨ fariseos

1—Tã nande rã Jesús je, ɨ que fariseos ñee nyuera. Saduceos rese. Nyebe ũquɨ ngaẽ nguiã ñee

Jesús je. —Mbia mae sayã esaã na ure je. Ɨ nda“Dios chɨmbu” ure tuchɨ ndeje, ɨ rei que ñee Jesúsje ra. 2 Jesús que ñee ee ra. —Ibei jẽɨcuate raqueũquɨ. Ibei ɨreɨ ndese jemae mose eresaitõ, “amanda nyaaquíã” jenye chõ nguiã eɨcua. 3 Ibei ɨreɨ ndese jemae mose eresaitõ ndabe, “nyaaqui rae”,jenye chõ nguiã eɨcua ũquɨ no. Ibei jẽɨcuate raquequia ã. Ae Dios teacuquia jẽje nae, ũquɨ jẽɨcuayãmbeɨ chõchɨ nguia ã. Ae ra tu ɨcuãte mbia jenae, ¿mbaerã jẽɨngo ũquɨ nguiatu ɨcuayãte re?¿Mbaerã jẽɨngo jẽaracua raã naa nde? 4Mbia ɨcuãja chõ ã nde. Ae siqui ibi rɨ namo nae. Huɨ jateequia Dios sɨ ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, ɨchõchɨ equia seje ã. Aque mɨɨ nda asaã jẽje. Jonásna sɨ ra asaã jẽje, ɨ que Jesús ñee nda. Oso queerecha cote ra.

Fariseos mbia mbaaquiatu ɨcuã, ɨ Jesús5 Jesús chɨmbaaquiatu que uchɨurã curuchoɨ

eã nda. Tesareɨ que esɨ nyoɨ mose sobeɨ ra.6 Jesús que ñee ee ra. —Mbichae mbuchɨmatãsarã ndei fariseos cheẽ. Saduceos cheẽ abe no.Ũquɨ ñee ndese ra jẽɨngochɨ jẽ, ɨ que Jesús eera. 7 —Mbichae quiatu ngue nanderuã nguiã.Nyebe eriqui nguiã ñee nande je ũquɨ, ɨ reique echɨmbaaquiatu ñee nyue ra. 8 Jesús queecheẽ ñee ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —¿Mbaerã jẽɨngo “mbichae nanderuãchɨ” ɨ re?¿Mbaerã jẽɨngo seɨcuayãte re? 9 Ae rɨɨ aɨco ñeejẽje nae, ¿ũquɨ jẽɨcuayã mbeɨte quia re? Sembichae mbeta mose ¿ũquɨ sɨ jẽtesareɨ chõ nde?Cinco mbichae mbeta mose mbia cinco mil je,¿manya iru jemombisẽ mbichae sique sique jere? 10 Siete mbichae mbeta mose mbia cua-tro mil je ¿manya iru jemombisẽ mbichae siquesique je no? 11 Secheẽ mose jẽje nyii, “mbichaembuchɨmatãsa rã ndei fariseos cheẽ”, ɨmose jẽje,secheẽ jẽɨcua rã. Mbichae rɨɨ aɨco ñee ãte jẽjeco. Fariseos cheẽ ndese jẽɨngo eã sacuã ño aɨconguiã ñee jẽje. Saduceos cheẽ ndese abe jẽɨngoeã sacuã, ɨ que Jesús ra. 12 Echɨmbaaquiatu queeɨcua chee ra. —Mbi chae mbuchɨmatãsa rɨɨ eãño eriqui ñee nande je re. Ae fariseos seneisenei ɨcuã nguia mbia mbaaquiatu nae, ũquɨ nɨɨño eriqui ñee nde. Saduceo ñee nɨɨ abe no, ɨ queechɨmbaaquiatu eɨcua ramo cote ra.

Cristo chõ nde resẽ, ɨ Pedro Jesús je13 Jesús que nyoɨ Cesarea de Filípoo cote ra.

Huee que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Mbiarã ngue achu íbii ra. ¿Aba aɨco reɨ se mbia

Page 23: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 16:14 20 SAN MATEO 17:15je re? ɨ que Jesús ñee ee ra. 14 Echɨmbaaquiatuque ñee ee ra. —Juan el Bautista ereɨco reɨ nguiãmbia je co. Elías ereɨco reɨ nguiã emo je no.Jeremías ereɨco reɨ nguiã emo je no. Dios cheẽnenei neneisa mo ereɨco reɨ nguiã emo je no, ɨque echɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 15—¿Aba aɨcoreɨ jẽje co re? ɨ que Jesús ee ra. 16 —Cristo chõnde resẽ. Dios riirĩ ño nde resẽ, ɨ que Pedro eera. 17-18 Jesús que ñee Pedro je cote ra. —Ndeyateereɨco co, Simón. Mbiamonembiirandu eãte quiaserese co. Paba Ibatenda mɨɨ ño nembiirandunguiã serese. Jonás ndiirĩ ndei nde. Tacheẽ tuchɨndeje. “Pedro” ɨ chõ equia ndeje co. “Sɨta” ɨñɨ Pedro je re. Aque sɨta arõ ño nda sembaeiglesia achao. Satanás nda esiquisã eãte. Satanásquirãcuãte raque. Mbia ɨquiasa raque ae no. Aera sembae iglesia siquisã eã mbeɨ. 19Mbae tameendeje. Llave tamee ndeje. Aque je ra Dios recuaɨquesa erembuquiata quiata mbia je. Mbia ɨquesacuã. Ae je ra erembuqui ata, ũquɨ nda ɨque. Aeje ra erembuquiata eã, ũquɨ nda ɨque eã, ɨ queJesús ra. 20 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu ja jecote ra. —“Jesús rei Dios chɨmondo” jenyechɨ ndaemo mbiirandu jẽ, ɨ que ee ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ Jesús21Aque mose beɨ que Jesús umano nonde senei

senei uchɨmbaaquiatu je ra. —Paba ra sereraoJerusalén. Huee ra ameɨ seiruã nu a tuchɨ. Sac-erdotes rerecua abe ra sembasi mbasi tuchɨ no.Embesasa abe no. Seɨquia rae. Tres días mose raaquera sɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra. 22Pedro que Jesúsquerao pe jiri ñee sacuã ee ra. —Mbia ra jeɨ jeɨchɨ ndeje jẽ. Mbia ra ndeɨquiachɨ jẽ, ɨ rei que Pedroñee asi ee ra. 23 Jesús que uba ñee Pedro je ra. —Ehuɨ chõ sesɨ, Satanás. ¿Mbaerã ereɨco seriquisãquisã nde? Mbia ndua rã ño ereɨco nguiã ndua.Dios ndua rã eã, ɨ que ñee Pedro je ra.

24 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Emo siquise mose seruɨ, sã huɨ ja mbae ubi sɨ. Sãcruz umbaerã nduɨ se rã sɨ. Sã eriqui seruɨ beɨcote. 25 Emo ndua beɨ mose ngueco rese, erecora ua esɨ. Emo huɨ mose ngueco sɨ seje, ũquɨ nda siqui beɨ. 26 Emo ngueco mumba chooñomose, eya eã mbeɨ rae. Mbaecha rete raque.Emo nguecomumba chooñomose, mbaemo eãteereco rɨbɨshorõ sacuã. 27 Dios ra sembu sɨ íbiiuquirãcuã je. Ibatenda rese ra achu ángeles. Aembae turã saã saã nguia nae, ũquɨ je ra mbae turãamondo se tu mose. Ae mbae ɨcuã saã saã nguianae, ũquɨ je ra mbae ɨcuã amondo no. 28 Tacheẽ

nyecua jẽje. A jengu a nae, jemo nda jemae sechurese. Achu ra mbia rerecuarã tuchɨ cote. Jemojemano eã mose r a achu mbia rerecuarã tuchɨcote, ɨ que Jesús ra.

17Jesús nyɨɨcuabo uchɨmbaaquiatu résaa

1Tenda seis uare que Jesús uchɨmbaaquiatumonderao sɨta ibátee ra. Pedro. Jacobo. Juan abeno. Jacobo nongue rei Juan. Ũquɨ ngue equeraoja mbia tiãsaa ra. 2 Jesús que nyɨɨcuabo erésaa ra.Eruba que ñimbiasu ra. Tenda nininya rã tuchɨque eruba ra. Eɨrao abe nininya tuchɨ que ra.Eɨraoshĩ nininya tuchɨ que ee ra. 3Mbia nyeremongue nyecua u ibate sɨ ra. Jesús nininya moseque echɨ ñee ñee erese ra. Moisés que enonguera. Elías que enongue ra. 4 Pedro que ñeeJesús je ra. —Sembaaquiatusa, nandecu turãte a.Sucha ñetẽ uresaã saã na, ndebi mose. Enonguenembaerã. Enongue Moisés mbaerã no. EnongueElías mbaerã no, ɨ rei que Pedro ñee Jesús je ra.5 Pedro cheẽ mosete que ibeishĩ ndu eite ñɨ nda.Abamo ñee mo ngue echandu ibeishĩ qui re ra.—Co rei sebi tuchɨ seriirĩ co. Seya tuchɨte aɨcoerese co. Echeẽ jeñandubeɨquia, ɨqueDios ñee eeibeishĩ qui re ra. 6Echɨmbaaquiatu que siquicheteeandu mose ra. Echeẽ mose que echoɨ nyaaranguíe quiti ra. 7 Jesús que esɨɨchã oco oco eresera. —Jẽhuã na. Jẽsiquichechɨ nda jẽ, ɨ que ñee eera. 8Echɨmbaaquiatu soboibamose quemae Jesúsmɨɨ ndese cote ra.

9 Ɨ ecuaẽ nguia nguichi mose sɨta ibate sɨ queJesús ñee ee ra. —Ae rese jemae namo nae, ũquɨ nda jẽsenei seneichɨ emo je jẽ. Seraaque querasɨ mose, aque mose ramo ño jẽsenei senei mbiaje cote, ɨ que Jesús ñee ee ra. 10 Echɨmbaaquiatuque ñee ee cote ra. —¿Mbaerã “Elías rane nda tuCristo sɨ” ɨ embesasa re? ɨ que ñee Jesús je ra.11 Jesús que ñee ee ra. —Ae beɨ. Coche Elías ranetu nguiã mbae mbitirõ ja. 12 Elías que tu ra. Mbiaque eɨcuayãte ra. Mbia ɨcuã ɨcuã jate que eriquiee ra. Eɨ sɨ ra mbia ɨcuã ɨcuã seje no, ɨ que Jesús eera. 13 Echɨmbaaquiatu que Jesús cheẽ ɨcua ramocote ra. —Juan el Bautista rɨɨ ño eriqui ñee nde, ɨque Jesús cheẽ ɨcua ramo cote ra.

Jesús aba checuayã jea mbia riirĩ mo sɨ14 Ngasẽ ngue mbia ja je cote ra. Emo ngue

ngoi ngũíã ndese ñee Jesús je ra. 15 —Seriirĩembucherõ na, Sererecua. Tẽ ɨ beɨte que equiara. Titi titi ɨ beɨte que equia no nda. Erasi

Page 24: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 17:16 21 SAN MATEO 18:14tuchɨte. Ngoɨ coɨ beɨte tátaa. Ama ye abe ngoɨcoɨ beɨte. 16 “Seriirĩ embucherõ na”, ae rei nguenguiã ndechɨmbaaquiatu je. Mbia mbucherõaquiatuã ño eriqui re, ɨ que eru ñee Jesús je ra.17 Jesús que ñee cote ra. —¿Mañɨ jenye quiaseɨcuayãte re? ¿Secheẽ jemumba tuchɨ chõ nguiare? ¿Ñimbirãcuã mbeɨte ra aba quia jẽje re? ɨque Jesús ra. —Eriirĩ jendu rã seje, ɨ que cotera. 18 Jesús que ñee asite aba checuayã je cotera. Aba checuayã ngue usẽ eriirĩ sɨ cote ra. Aquemose tuchɨ que eriirĩ nyerõ cote ra. 19 Aquereque echɨmbaaquiatu ñee Jesús ísaa ra. —¿Mbaerãureɨco aba checuayã jea aroneate mbia sɨ re? ɨque ñee Jesús je ra. 20 Jesús que ñee ee ra. —Seɨcuayãte jiri quiatu nguiã ã. Tacheẽnyecua jẽje.Sã mostaza eɨ ñetẽte riqui raque no. Jẽ seɨcuañetẽ mose, mbae ra asaã ja jẽje. “Eso pe jiri”,jenye mose co sɨta ibate je, siri ra oso pe jiri jeñeenguire. Jẽ seɨcua mose, mbae jẽ saã ja arondete.21 Aba checuayã ngue ajea namo, ũquɨ nda jẽjeaeã jeñee eã mose Dios je. Ũquɨ nda jẽjea eã, jẽhuɨeã mose jenyɨu sɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús22 Galilea rɨ ngue Jesús riqui ngata

uchɨmbaaquiatu rese ra. Jesús que embaaquiatuquiatu quia ra. —Mbiarã ngue achu ra. Mbia rasemee mbia ɨcuã je. 23 Mbia ɨcuã nda seɨquia.Tres nyaashĩ mose r a aquera sɨ, ɨ que Jesús ra.Echɨmbaaquiatu ia eã tuchɨ que echeẽmose ra.

Jesúsmbae isiquiamondo impuestos pagar ɨ sacuã24 Ngasẽ ja que Capernaum cote ra. Ae im-

puestos isi isi quia Dios chuchua jenda nae, ũquɨ ngue nyoɨ ñee Pedro je ra. —¿Jenderecua im-puestos mee eã nguia Dios chuchua jenda je re?ɨ que ñee Pedro je ra. 25 —Impuestos emee meembeɨte quia co, ɨ que Pedro ee ra. Pedro queoso ɨque tuchúaa cote ra. Jesús rane ngue ñeeee ra. —Ɨ ere, Pedro. ¿Aba je mbia rerecua riqui“impuestos jemee na seje” ɨ re? Ɨ eã nda nguiirĩje. Mbiamo je chõ nda ñee nguiã, ɨ que Jesúsee ra. 26 —Ae. Mbiamo sɨ ra eisi, ɨ que Pedroñee ee ra. Jesús que ñee ee cote ra. —Eriirĩ ndaimpuestos mee eã ee resẽ. 27Dios riirĩ ndaque se.Impuestos nandemee ndei Dios chuchua jenda je.Sã mbia ndua ɨcuã eã nande rese. Quiatu amandɨshaa. Sɨra mbabasa emondo ii. Ae rane ndasɨra erembua nae, aque churu ye ra mbae isiquiamo eretea. Aque emee serao impuestos isi isiquiaje. Sembae impuestos sacuã. Nembae sacuã abeno, ɨ que Jesús ñee Pedro je ra.

18Ererecua tuchɨ ra se, ɨ jaaja Jesús

chɨmbaaquiatu nyue1Aquemose que echɨmbaaquiatu ñee jate Jesús

je ra. —¿Aba ra ererecua tuchɨ ure nderese re? ɨque ñee Jesús je ra. 2 Jesús que ãquẽ mo mbucoimɨɨ eite re ra. 3 Ñee ngue mbia je cote ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Dios quiti jemba eã mose rajenderecua eã mbeɨ Dios. Mbia riirĩ na jẽɨngoãmose ra jenderecua eã mbeɨ Dios no. 4 Ae siquiquia cocheete nae, ũquɨ nda mbia rerecuarã nyeeDios rese. Ae siqui quia mbia riirĩ n a nae, ũquɨ nda mbia rerecuarã nyee Dios rese. 5 Ae eturãndiqui mbia riirĩ je serɨɨ nae, seje abe chõ eturãndiqui nguiã.

Mbae ɨcuã nda nandesaã uquiachɨɨ emo je6Ae ra mbae ɨcuã saã uquia seɨcuasa mo je nae,

ũquɨ nda mbae rasi saã tuchɨ cote. Ũquɨ nda abamombo chõ amandɨsha ye nyii re chã. Sɨta resebeecua ji mondo. Ɨ nda mbae ɨcuã naa uquia eãterei seɨcuasa je. 7 Mbae ɨcuã nguiarei siqui beɨtuchɨ mbia mbɨɨcuã nonde. Ae ñee nguia mbiaje nae, “mbae ɨcuã esaã” ɨ nae, eɨcuã tuchɨ chõũquɨ nde. Ae “mbae ɨcuã esaã” ɨ nae, ũquɨ ndambae rasi saã tuchɨ cote. 8 Ndeo nemingo mosembae ɨcuã ndese, ndeo echisia mombo. Cocherei ra ereso ibate ndeo mɨɨ nderequia, siqui beɨsacuã huee. Ndei nemingo mose mbae ɨ cuãndese, ndei echisia mombo no. Coche rei ra eresoibate ndei mɨɨ nderequia, siqui beɨ sacuã huee.Oso rocoɨ tata cuásuu, ndeo nyeremo nderao.Ndei nyeremo nderao. Tata ra uqueã mbeɨ hueeno. 9 Nderesa nemingo mose mbae ɨcuã ndese,nderesa echoo. Coche rei ra ereso ibate nderesamɨɨ nderequia. Nemombo rocoɨ tata cuásuu,nderesa nyeremo nderao.

Oveja quiachã je10 Seriirĩ ñetẽ mo nda jẽucuãyãchɨ jẽ. Angeles

riqui eraarõte ã. Angeles riqui Paba rese ibate pe.11 Se que achu quiachã je rea ra. 12 Sã emo nimbaquiachã oveja no. Cien ndei ngue erimba re. Comɨɨ ngue quiachã ee ra. Aque esɨ quia quiachãje requia aque. Eataque recha. Noventa y nueverecha. 13 Tacheẽ nyecua jẽje. Echa quiachã je reamose, eyate que erese ra. Eya tuchɨ que ereseovejas ataque sɨ ra. Quiachã eã je sɨ. 14 Sã jenduibatenda abe no. —Sã aque mɨɨ quiachã eã seriirĩñetẽmo, ɨ chõ Dios nguiã co.

Page 25: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 18:15 22 SAN MATEO 19:12Emo mbae ɨcuã naa mbeɨ mose ndeje, etesareɨ

sareɨ beɨ chõ15 Nderesenda ɨcuã mose ndeje, eso ñee ee.

“Ã ngue eresaã mbae ɨcuã nda”, ere chõ ñeeeísaa. Ndecheẽ andu turã mose, nderesendaque erembitirõ turã nda. 16 Ndecheẽ andu sereãmose, emo abe erao ñee sacuã ee. Aque mɨɨnda reae. Nyeremo nda re no ae. Ũquɨ abe ñeesacuã ee. Jeñee ja mose ee hue rɨ ja, jẽanduturã arõte. 17 Ũquɨ andu sereã mose, jeñee mbiachumunuásaa cote. Sã mbia ñumunua je ñee jaee. Ũquɨ ñee andu sereãmose, jemombo chõ cote.Dios quiatoã naanguia jẽsaã ño ee cote. Mbiaɨcuã naanguia jẽsaã ño nguia ee cote. 18 Tacheẽnyecua jẽje. Jẽ mbae mo ndiquisã mose, Dios abera esiquisã. Jẽ mbae mo ndiquisã eã mose, Diosabe ra esiquisã eã no. 19 Tacheẽ nyecua jẽje. Jẽnyeremo ndua turã mose hue rɨ sɨ, “co embu ureje” jenye turã ja mose Dios je, Paba Ibatenda raemondo jẽje. 20 Jẽ nyeremo ñumunua mose serɨɨ,aɨco chee nguiã jendese jẽite re huee, ɨ que Jesúsuchɨmbaaquiatu je ra.

21 Pedro que ñee Jesús je ra. —Seresenda ɨcuãmbeɨ mose seje ¿manya veces ra atesareɨ eɨcuã sɨre? ¿Siete veces ra re? ɨ que Pedro ra. 22 Jesús queñee ee ra. —Tei. Siete veces eã. Eata tuchɨ quiañene. Setenta veces siete quia ñene, ɨ que Jesúsee ra.

Jendesenda ɨcuã sɨ chõ jẽtesareɨ23 Sã ererecua mo ndiqui no. Dios rã sɨ chõ

ererecua re. Sã ererecu a cuenta raã naa jangũimba je no. 24 Cuenta raã naa mose queerimba mo ndurucuaẽ ee ra. Aque que deber ɨtuchɨ quia ee ra. 25 Mbae ãte que erimba mbaepagar ɨ sacuã nda. Nyebe ererecua ñee nguiã.“Embae je vender nande ja rã. Eriirĩ abe je vendernande. Eninisi abe no. Ae abe je vender nande. Ɨ nda cuenta ua jiri”, ɨ rei que ererecua ñee nda.26 Erimba ia eã tuchɨ que echeẽ andu ra. Ngoique ngũíã ndese ñee nguerecua je ra. “Sererecua,eɨco tochi chõ seje ae. Mbae tamondo ja cheendeje”, ɨ que erimba ra. 27 Ererecua ia eã tuchɨque erese ra. “Mbae emondo eã ndei seje pagarɨ sacuã”, ɨ chõ nyee que ee ra. Huɨ chõ nyeeque esɨ ra. 28 Erimba que usẽ ndei oso quia ra.Aque mosechɨ que ngasẽ nguesenda mo je ra.Deber ɨ mɨɨte rei ee reaẽ. “Pagar ere rã seje”, ɨque echosoɨ isi ra. 29 Eresenda que ngoi ngũíãndese ñee ee ra. “Eɨco tochi chõ seje ae. Mbaetamondo ja chee ndeje”, ɨ que eresenda ñee ee

ra. 30 “Nya” ɨ chõ ngue enongue echeẽ mose ra.Cárcel chõ ngue ererao chee matã nda. Mbaemondo ja chee sacuã ee. 31 Eresenda ataque ia eãtuchɨ que mae erese ra. Nyebe echoɨ nguiã ñeeererecua je. 32Nyebe ererecua “echu” ɨ nguiã ee.“Serimba ɨcuãte chõ ereɨcochɨ nde re. Ae deberere seje, ũquɨ nɨɨ ngue acheẽ eãte ndeje. Seya eãteque nderese nde ñee mose seje nyii. 33 ¿Mbaerãndeya eã eã ño ndenongue rese nde re? Sã ñɨ seyaeãte nderese nyii no”, ɨ que ererecua ñee ee ra.34 Ererecua que paama ɨ tuchɨ ee ra. “Jẽɨruã nuatuchɨ, pagar ɨ ja chee”, ɨ que ererecua ñee mbia jera, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ra. 35—Eɨ sɨ ra Paba Ibatenda paama ɨ jẽje, jẽtesareɨã mosejendesenda ɨcuã sɨ, ɨ que Jesús mbi a je ra.

19Jesús ñee mbia ngũinisi mombo je rɨ

1 Jesús cheẽ uare que esɨ Galilea sɨ cote ra. AmaJordán ndobeɨ que esɨ sobeɨ cote ra. Judea beɨ chõhue ja ibi re. 2 Mbia que nyoɨ ja tuchɨ quia eruɨra. Huee que mbia rasi mbucherõ cherõ tuchɨ ra.3 Fariseos mo ngue nyoɨ Jesús rɨɨchã nda. —Tãnande Jesús je no. Ma ñee Dios cheẽ abi, ɨ que ñeenyue ra. —¿Coche mbia ngũinisi jea ubiã mosere? ɨ que ñee Jesús je cote ra. 4 Jesús que ñeeee ra. —¿Embesa ji rese jẽɨngo mae ãte re? “Diosmbia ao mose, nyeremo ngue echao ra. Erãcuẽngue echao ra. Eninisirã abe que echao no nda.5 Nyebe ra emo ndiqui ngũinisi rese beɨ. Ngu sɨɨsho. Usi sɨ abe no. Ngũinisi rese siqui beɨ sacuã.Co mɨɨ na siqui sacuã nyɨese”, ɨ ñɨ embesa ji re.6 Nyeremo siqui rã eã ño cote re. Co mɨɨ siquirã ño ũquɨ cote re. Ae Dios mbucha nyɨese nae,sã ũquɨ huɨ eã mbeɨ nyesɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra7 Fariseos que ñee ee cote ra. —¿Mbaerã Moisésñee ũquɨ nde? “Jeninisi jea nonde, papel mbesaje jemondo ee”, ɨ ee re, ɨ que ra. 8 Jesús queñee ee ra. —Jẽaquẽ ãtãte quiatu ngue re. NyebeMoisés embesa nguiã jẽje ũquɨ. Ũquɨ ɨ ãte queDios mbia ao ramo mose nyii ra. 9Ae ngũinisi jeanae, eninisi siquíã ndaque emo ndese, eɨcuã tuchɨchõ ũquɨ nde. Ae ngũinisirã mo ndeabe mose,adulterio ɨ que ũquɨ je ra, ɨ que Jesús ñee ee ra.

10 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Mbaeɨaemose ngũinisi jea mose ¿mbaerã nguiatu rangũinisirã ndea re? ɨ rei que echɨmbaaquiatu ñeenda. 11 Jesús que ñee ee ra. —Mbia ja riqui ũquɨ ɨcua eãte ã. Ae Dios mbaaquiatu quiatu nae, ũquɨ mɨɨ ño siqui nguiã eɨcua ã. 12 Ae eninisi sereã

Page 26: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 19:13 23 SAN MATEO 20:8mbeɨte nae, ũquɨ nda siqui turã, eninisiã ndaquerae. Emo nyɨa o ji mose, ũquɨ abe ra siqui turã,eninisiã ndaque rae. Emo ngũinisirã nderequiaeã mose Dios rɨɨ, ũquɨ abe ra siqui turã, eninisiãndaque ra eno. Ae ra “coche seninisiã aɨco nguiãco” ɨ mose, sã eriqui beɨ eninisiã, ɨ que Jesús ñeeee ra.

Jesús mbia riirĩ isi turã turã13Mbia que nguiirĩ ngurucuaẽ cuaẽ nguia Jesús

je ra. Jesús o noono sacuã eãquĩ arõ. Jesús ñeesacuã Dios je erɨɨ. —¿Mbaerã jendiirĩ jendu quiaco re? ɨ rei que Jesús chɨmbaaquiatu ñee mbiaje ra. 14 Jesús que ñee nda. —Tei. Jẽhuɨ chõ esɨ.Sã nguiirĩ ndurucuaẽ cuaẽ seje. Eɨ ño Dios rimbanguiã. Ucuasu raã naa eã. Mbia riirĩ na, ɨ queJesús ñee ee ra. 15 Jesús que o chono ñono mbiariirĩ arõ nda. Aquere que esɨ ngata cote ra.

Acuanɨndu mbaecha mo ñee Jesús je16 Acuanɨndu mo ngue tu ñee Jesús je ra. —

Mbia mbaaquiatusa turãte nde. ¿Mbae turã monda asaã Dios je semingo beɨ sacuã nde? ɨ queñee Jesús je ra. 17 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerãereɨco eturã ɨ seje re? Dios mɨɨ ño eturã ndesẽ.Nde ndeɨco beɨse mose, Dios cheẽ emumbayã ja, ɨque Jesús ñee e e ra. 18—¿Mbae ra amumbayãDioscheẽ nde? ɨ que acuanɨndu ee ra. Jesús que ñee eera. —“Mbia mo nda ereɨquiachɨ. Emo ninisi resera ereɨcochɨ. Mbae mo nda erembuquiachãchɨ.Erecheẽ ñooñochɨ nda emo nɨɨ. 19 Ndeturã ñonderu je. Ndeturã ño ndesi abe je. Sã erechesecuandechɨese no nae, eɨ ere sɨ chõ nyesecua nde jijenda rese”. Dios cheẽ ja chõ ũquɨ nde. Mbiaecheẽmumbayã sacuã, ɨ que Jesús ñee acuanɨnduje ra. 20 Acuanɨndu que ñee ndei ee ra. —Ũquɨ ngue amumbayã ja beɨ quia ra. Señetẽ mosendabeɨ. ¿Mbae mo abe ra asaã nde? ɨ que acuanɨnduñee Jesús je ra. 21 Jesús que ñee ee ra. —“Taɨcoturã tuchɨ”, nde ɨ mose, ã abe esaã. Nembaeemondomondo jambiambaecha reã je. Nde ũquɨ naamose,mbae tubɨrɨã ndanembae, ndeɨcomoseibate. Nembae mondo ja mose mbaecha reã je,seruɨ eɨco cote, ɨ que Jesús ee ra. 22 AcuanɨnduJesús cheẽ andu mose que echosoi oso serɨte cotera. Eyayãte que oso ra. Mbaecha tuchɨte quiatungue ae re.

23 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Mbaranguiatu ãte mbaechaje ngasẽ sacuã ibate siqui beɨ sacuã huee. 24 Sãticuasu mo ndiqui oso aroneate ɨque aguja soreirɨ no nae. Eɨ sɨ chõ mbaecha no nde. Oso aronea

ibate Dios rese, ɨ que Jesús ra. 25 Echɨmbaaquiatuque nyuruɨra tuchɨ echeẽ andu ra. —¿Aba quia raoso Dios rea ibate re no? ɨ que echɨmbaaquiatuJesús je cote ra. 26 Jesús que mae erese ñee ee ra.—Ae mbia saã aroneate quia nae, Dios mɨɨ ño ndaesaã, ɨ que Jesús ee ra. 27Pedro que ñee Jesús je ra.—Ure que urembae uresech a ja ra. Siqui sacuãnderuɨ. ¿Mbae ra eremee ure je re? ɨ que Pedroñee nda. 28 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecuajẽje. Dios mbae mbiasu ja mose ra ererecua tuchɨrei se cote. Mbia ra mae ja serese aque mose.Aque mose ra jẽ abe ererecua. Jẽ doce. Tronojaaja ra jembaerã cote. Judíos rerecua ja ra jẽ.29 Emo umbae secha ja mose siqui sacuã seruɨ,embae ra asɨbɨshorõ tuchɨ ee cote. Ae uchuchuasecha. Ae ngõngue secha. Ae ngu secha. Ae usisecha. Ae ngũinisi secha. Ae nguiirĩ secha. Aeumbae ibi secha no. Ũquɨ mbae ja ra asɨbɨshorõtuchɨ cien veces. Aquere ra siqui beɨ tuchɨ Diosrese ibate cote. 30 Ae rane eriqui nyii nae, ũquɨ nda siqui mbia ruɨ tuchɨ cote. Ae siqui quia mbiaruɨ tuchɨ nyii nae, ũquɨ nane nda cote, ɨ que Jesúsra.

20Ae rane eriqui nyii nae, ũquɨ nda siqui mbia ruɨ

tuchɨ cote1 Jesús que mbia mbaaquiatu quiatube no nda.

—Dios rei mbia rerecua tuchɨ. Sã mbaecha mondiqui no. Sã mbaecha uva tubɨrɨãte riqui embaeno. Sã mbaecha mbia mo ndea rea umbae ɨshaoshao sacuã no. Nyaashɨ namo mose. 2 “Denariomɨɨ tamondo mondo ja jẽje. Sembae ɨshao shaosacuã tenda mondo chee”, ɨ que emondochoɨúcoo cote ra. 3 Tenda chuɨ mose que mae emondecoteã eã ndese ra. 4 —Jẽ abe jẽso sembaeɨshao shao. Mbae mo tamee jẽje, ɨ que ee ra.Nyoɨ que echeẽ mose ra. 5 Tenda nandeite remose que echa emo mondo choɨ cote ra. Umbaeɨshao shao sacuã. Eɨ sɨ que echa tenda chaararamo mose no nda. 6 Tenda ɨreɨ mose abe quemae emo ndecoteã eã ndese no nda. “¿Mbaerãjẽɨngo tenda mondochooño siqui rocoɨ mbae mondese a re?” ɨ que echa ñee ee ra. 7 “Emo ngue‘mbae mo esaã seje’ ɨ ãte ure je ra”, ɨ que ee ra.“Jẽso jẽ abe sembae ɨshao shao. Mbae mo tameejẽje”, ɨ que echa ee ra. 8 Itondaru ramo moseque echa ñee mbia reaquiatusa je ra. “ ‘Jenyu’ere sembae ɨshao shaosa je. Pagar ere rã ũquɨ ja je. Ae ɨque ramo eresaitõ nae, ũquɨ nane jepagar ere. Ae rane ɨque nyii nae, ũquɨ je pagar

Page 27: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 20:9 24 SAN MATEO 21:3ere huɨ beɨ cote”, ɨ que echa ñee nda. 9 Ae ɨqueeresaitõ nae, ũquɨ nane je que denario mɨɨ meemee nda. 10Ae rane ɨque nyii nae, ũquɨ ngue ñeeñee u nyue ra. “Eata jiri ra emee nande je reae.Nande rane ngue uva a nandeɨshao shao”, ɨ reique eu ñee ñee nyue ra. Ũquɨ je abe que denariomɨɨ mee mee nda. 11 Pagar ɨ mose ee que ñeeasi asi echa je ra. 12 “Ae ɨque ramo eresaitõ nae,ũquɨ nguembae ɨshao shao eã jiri resẽ. Eresaitõteque ɨque. Ure quiatu que tenda uremumba reiuva a ɨshao shao ndeje. ¿Mbaerã mbae isiquiaeremee ee ure rã sɨ chõ nde?” ɨ que ñee echa jera. 13 Echa que ñee ũquɨ mo je ra. “Mbae ɨcuã moasaã eãte ndeje resẽ. ‘Denariomɨɨ’, nande que ñeenyii resẽ. 14 Quiatu nembae denario rerao cote.Ae ɨque ramo nae, ũquɨ je abe denario tamee meende rã sɨ. 15 Sembae ae rese aɨco nguiã. Sembaeamondose mose emo je, ¿amondo aroneate sere? Se sembae mee mose emo je, ¿ndebiãte ũquɨ nde?” ɨ que echa ñee ee ra. 16Ae rane eriqui nyiinae, ũquɨ nda siqui mbia ruɨ tuchɨ cote. Ae siquiquia mbia ruɨ tuchɨ nyii nae, ũquɨ nane nda cote.“Jenyu seruɨ” ɨ tuchɨ Dios quia mbia ja je co. Mbiamɨɨmɨɨño eisirõ sirõ nguiã co, ɨ que Jesús ñee nda.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús17 Jesús que ngata oso quia Jerusalén quiti ra.

Uchɨmbaaquiatu que equerao mbia tiãsaa ñeesacuã ee ra. 18—Co nyao quia Jeursalén co. Hueera mbia semee sacerdotes rerecua je. Embesasaabe je. “Jesús jẽɨquia”, ɨ ra serɨɨ. 19 Semee ndajudíos eã je cote. Seɨquia sacuã. Mbia ra secheẽsaã saã. Seiruã nua abe ra eno. Sembucha cheera ɨquia ira rese. Tres nyaashɨ mose ra aquera sɨ,ɨ que Jesús ñee ee ra.

Ererecuarã ure, ɨ raque Jacobo, Juan ndese20 Ari mo ngue oso Jesús rɨɨchã nda. Jacobo

si. Juan si. Zebedeo riirĩ ngue ũquɨ nda. Arique oso Jesús rɨɨchã nguiirĩ ndese ra. Ngoi quengũíã ndese ñee Jesús je ra. —Mbae mo esaã naseje, ɨ que ee ra. 21 —¿Mbae ra aba saã ndejere? ɨ que Jesús ñee ari je ra. Ari que ñee eera. —Ndeɨco mose ererecua tuchɨ, sã seriirĩ aberiqui ererecuarã nderese. Sã seriirĩ ngoi ja undejii. Enongue chɨ ngoi ndequito cuti. Enonguendequiato cutiã no, ɨ rei que ari ñee Jesús je ra.22 Jesús que ñee ee ra. —Ae rɨɨ jẽɨngo ñee sejenae, jẽirandu turã eãte ũquɨ ndese. Ae rasi raasaã tuchɨ nae, ¿ũquɨ ndasi ra jẽsaã jẽ abe re?ɨ que Jesús ee ra. “Ae”, ɨ que ari riirĩ ñee ee

ra. 23 Jesús que ñee ee ra. —Ae beɨ. Ae rasi raasaã tuchɨ nae, ũquɨ ndasi ra jẽsaã tuchɨ raquejẽ abe. “Ererecuarã ure”, jenye que seje, ũquɨ asaã aroneate se jẽje. Paba ae quiatu ra ũquɨ saã. Ae ebite, ũquɨ nda emɨɨ ererecuarã, ɨ queJesús ra. 24 Echɨmbaaquiatu ataque que jiranduerese ra. Echɨmbaaquiatu diez. Paama ɨ queJuan je ra. Jacobo je abe. 25 Jesús que “jenyu” ɨñee uchɨmbaaquiatu ja je cote ra. —Mbia ataquererecua riqui ucuasu raã naa tuchɨ ngũimba jeũquɨ. 26 Ũquɨ nda jẽsaãchɨ jẽ. “Ererecua ra se”,ɨ mose jemo, sã aque riquichõ uataque rimbarã.27 Jemo “se rane jẽ” ɨ mose, sã ũquɨ ndiqui beɨmbae turã naa naa uataque je. 28 “Sã mbia mbaeturã naa naa seje”, ae eã ngue u ra. “Se quiatumbae turã tasaã saã mbia je”, ae u nguiã. Co achuquia mano mbia tubɨrɨã ndiquicharõ sacuã co, ɨque Jesús ñee nda.

Jesús mbia nyeremo ndesayã mbucherõ29 Jesús que ngata oso quia Jericó sɨ ra.

Uchɨmbaaquiatu rese. Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨquia eruɨ ra. 30Eresayã nyeremo ngue chɨ ñeendajie ee ra. Eresayã ngue jirandu Jesús ucua rese ra.Ñeemombo mombo que Jesús je ra. —¡Sererecua!¡David rucucha! ¡Ndeya eã ño urerese jẽ! ɨ queeresayã ñee Jesús je ra. 31 —¡Jẽquɨrɨrɨ chõ jẽ!ɨ tuchɨ rei que mbia ñee ee ra. —¡Sererecua!¡David rucucha! ¡Ndeya eã ño urerese jẽ! ɨbe queeresayã ñee Jesús je ra. 32 Jesús que tiba ñee eecote ra. —Jenyu rã. ¿Mañɨ ae ra jẽje re? ɨ queJesús ñee eresayã je ra. 33—Ureresa embuturã na,Urererecua, ɨ que eresayã ñee ee ra. 34 Jesús ia eãtuchɨ que erese ra. Oco ja que eresa rese ra. Aquemose tuchɨ que eresayã ndesa turã ja cote ra. Maeturã ngue cote ra. Jesús ruɨ que echoɨ quia cote ra.

21Jesús ngasẽ Jerusalén

1 Jesús que Jerusalén curubite nyoɨ quia ra.Betfagé, ɨ que hue sucha je ra. Ibi ibate mo abeque chɨ huee ra. Monte de los Olivos, ɨ que hueje ra. Hue sɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu nyeremomondo ra. 2 Ñee ngue ee ra. —Achɨ súchaa chõjẽso rã. Burro cuasa ra chɨ nguiirĩ ndese jẽjehuee. Ũquɨ jenyura seru seje. 3 Emo ñee mosejẽje, “¿mbaerã nda jenyura re?” ɨmose jẽje, jeñeeee. “Nandererecua que ‘jendu’ ɨ ra. Mondo jeɨbera jẽje”, jenye ee, ɨ que Jesús ñee ũquɨ nyeremo

Page 28: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 21:4 25 SAN MATEO 21:27mondo ra. 4 Embesa ji cheẽ ɨo sacuã ño ngue ũquɨ nda. Ɨ embesa ji huɨ a:5 Jeñee Jerusalén jenda je.“¡Sã jẽ! Jenderecua ru quia jẽje burro ato co.Ucuasu esaã saã eãte u quia co.Burro riirĩ átoo eru quia co”, jenye ee,ɨ que embesa ji huɨ nyii ra. 6Ũquɨ nyeremo ngueJesús mondo cote ra. Ae rɨɨ Jesús ñee ee nae, ũquɨ ngue nyecua ja ee cote ra. 7 Burro que ecuruchoɨJesús je ra. Huɨɨrao que echono ñono burro quitearõ nda. Burro riirĩ quite arõ abe. Jesús quenyuɨ eato cote ra. 8 Jesús que ngata rei oso quiaburro átoo ra. Mbia tubɨrɨã ngue huɨɨrao mbiiteetee nyoɨ quia ibi rɨ enonde ra. Emo emo nguesɨndo mbiitee tee ee no nda. Jesús oso sacuãhue rɨ. 9 Mbia ia tuchɨ que tasẽ tasẽ nda. —Conandererecua ru quia ngasẽte co. Co Dios chɨmburu quia ngasẽte nande je co. David rucucha ruquia co. Dios turã tuchɨ riqui nande je co, ɨ tuchɨque mbia quia ñee nda. Ae nyoɨ quia Jesús nondenae, ũquɨ. Ae nyoɨ quia eruɨ nae, ũquɨ abe no.10 Jesús que ngasẽ Jerusalén cote ra. Mbia huejenda ia tuchɨ que o o ja erese ra. —¿Aba co re?ɨ tuchɨ que equia Jesús rɨɨ nda. 11Mbia ataque queecheẽ sɨbɨshorõ nda. —Dios chɨmondo chõ co re.Jesús ɨ equia ee. Nazaret de Galilea jenda chõ aere, ɨ que ñee nda.

Jesús mbia mbusẽ Dios chuchua sɨ12 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Huee que

mbia riquimbae isi isi beɨ ra. Mbaemondomondoabe mbae isiquia rɨbɨshorõ. Ũquɨ ja que Jesúsmombohue sɨ ra. Aembae isiquia sɨbɨshorõ shorõnguia, ũquɨ mbae abe que embuchiichere chere jamesa ra. Mesa aronda resebe. Ae nyurushɨ cuasumondo mondo mbia je mbae rɨbɨshorõ nae, ũquɨ nenda abe que embuchiichere chere ra. 13 Jesúsque ñee ũquɨ ja je ra. —“ ‘Mbia cheẽsa Dios je’, ɨ rambia Dios chuchua je”, ɨ rei que embesa ji huɨ nda.Jẽ nguia jẽɨcuã tuchɨte Dios chuchu a je re. Mbaembuquiachãsa chuchua jẽsaãte chɨ nguiã ee, ɨ queJesús ñee asite ũquɨ je ra.

14 Jesús siqui mose Dios chuchúaa, mbia resayãngue nyoɨ nyoɨ erea huee ra. Mbia cuatayã abeno. Jesús que ũquɨ mbucherõ ja ra. 15 Ererecuacuabẽte que chɨmae ɨcuã ɨcuã erese ra. Sacerdotererecua abe no. Embesasa abe no. Jesús chɨsaãturã ndese mae mose que paama ɨte ee no ra. —David rucucha turãte riqui co, ɨ mose mbia riirĩJesús rɨɨ, ũquɨ mose que ererecua paama ɨ ja Jesús

je ra. 16—¿Mbia riirĩ ñee erechandu quia re? ɨ queũquɨ ñee Jesús je ra. Jesús que ñee ee cote ra. —Ae. ¿Embesa ji rese jemae eãte re? “Dios ra mbiariirĩ mbucheẽ turã uturã nɨɨ”, ɨ que embesa ji ra, ɨque Jesús ñee ererecua je ra. 17 Jesús que osombiarerecua recha ja cote ra. Sucha tubɨrɨã abe recha.Oso que Betániaa nda. Huee que itõ nda.

Jesús ñee ɨcuã higo i je18 Isamamɨmbe que Jesús choɨ sɨ quia sucha

tubɨrɨã nda. Eriãcuãte abe que nyoɨ quia ra.19Higo i mo ndese que mae ñeenda jie ra. Sɨɨchãndei que oso ra. Ea eãte que ee ra. Ero achõtechõ ngue ee ra. Nyebe Jesús ñee nguiã higo i je.—Ndea eã mbeɨ r a cote, ɨ que Jesús ñee ee ra.Aque mosebe tuchɨ que esɨ quia ñɨmama manonda. 20 Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ maeerese ra. —¿Mañɨ higo i quia ñɨmama asite manonde? ɨqueñee Jesús je ra. 21 Jesús queñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Ae asaã higo i je nae, jẽ abe raũquɨ jẽsaã serã sɨ, jẽ Dios jẽɨcua tuchɨmose. Jeñeenyee ra sɨta ibate mo je. “Esiri rã oso am a ndɨshaye”, jenye chee ra sɨta ibate mo je. Sɨta ibate rajeñee mumbayã jẽ Dios jẽɨcua tuchɨ mose. 22 “Ãemondo seje”, jenye mose Dios je, mondo r a jẽje.“Dios ra emondo seje”, jenye mose jeñɨangui re,Dios ra emondo jẽje, ɨ que Jesús ra.

¿Aba nembu re? ɨmbia ñee Jesús je23 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Huee que

eriqui mbia mbaaquiatu quiatu ra. Sacerdotererecua quenyoɨñee ee ameɨndese ra. —¿Mbaerãereɨco mbia mbaaquiatu quiatu Dios chuchúaare? ¿Aba “ũquɨ esaã saã” ɨ ndeje re? ɨ queererecua ñee ja Jesús je ra. 24 Jesús que ñee ee ra.—Se rane tacheẽ jẽje. Se rane preguntar tae jẽje.Secheẽ jẽsɨbɨshorõ turã mose, ũquɨ mose quiatura jeñee asɨbɨshorõ turã se abe. 25 ¿Aba ñee Juanje re? “Eso bautizar ɨ mbia je” ɨ ee re. ¿Dios eãño ere? Jeñee seje, ɨ que Jesús ee ra. Ererecua quendua ndua ja u cote ra. Ñee ñee ngue u nyue ra. —¿Mañɨ nande ra echeẽ ndobeɨshɨ nde? “Dios queJuan mbu ra”, nande aroneate ñee ee. Nyebe rañee nande je. “¿Mbaerã jẽɨngo eãte eruɨ re no?”ɨ quiarei ra nande je. 26 “Dios eã ngue embu ra”,nande aroneate ñee ee no. Mbia ataque ra paamaɨ tuchɨ nande je. Juan quiato tuchɨ quiarei mbia, ɨque ererecua u ñee ñee nyue ra. 27 Ererecua queñee nyee Jesús je cote ra. —Ureɨcuayãte. Aba chõJuan mbu bautizar ɨ sacuã mbia je, ɨ que ererecuañee ja Jesús je ra. Jesús abe que ñee ee cote ra.

Page 29: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 21:28 26 SAN MATEO 22:9—Se abe tacheẽ eã ndei jẽje no. Ae “ã esaã” ɨseje nae, aque rɨɨ nda acheẽ eã jẽje no, ɨ que Jesúsererecua je ra.

Acuanɨndu ndua ndua sɨ28 Jesús que ñeembe ee ra. —Ɨ ra ã jẽje reae.

Sã ameɨ mo ndiirĩ nyeremo no. “Quiatu rã uvasɨshao shao seje”, ɨ que ameɨ nguiirĩ ndiquii je ra.29 “Nya” ɨ rei que eriirĩ ndiquii ñee ngu je ra.Aquere que ndua sɨ chõ oso uvas ɨshao shao ra.30 “Quiatu rã uvas ɨshao shao seje”, ɨ rei que ameɨñee nguiirĩ nduɨnda je cote ra. “Se quiatu taso,Paba”, ɨ rei que ee ra. Osoã ño ngue ra. 31 ¿Mangu cheẽ mumbayã ũquɨ mo nde? ɨ que Jesúsñee judíos rerecua je ra. —Eriquii chõ ngue ngucheẽ mumbayã ndesẽ, ɨ que ñee ee ra. Jesús queñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Cuñandu ataata riqui Dios cheẽ andu turã jẽsɨ ã. Impuestosisi isiquia abe riqui Dios cheẽ andu turã jẽsɨ ã.Ũquɨ nda siqui tuchɨ Dios rese jẽsɨ. 32 “Eɨ jenyechõ siqui turã Dios je”, ɨ rei que Juan el Bautistajembaaquiatu quiatu ra. Jẽ nguiatu que echeẽjemumbate ra. Cuñandu ata ata quiatu que echeẽisi turã nda. Impuestos isi isiqui a rese. Ũquɨ ndese mae mose abe que jẽya eã eã jẽɨcuã ndeseno nda. Jẽ echeẽ isi turã sacuã.

Uva raarõsa ɨcuã ɨcuã nguerecua je33 Ã abe jeñandu. Sã mbia ibicha mo ndiqui

no. Sã eriqui uva i tiquia tiquia no. Sã etarõ no.Uva rique rirurã abe que echao ra. Sucha ibatemo abe que echao ra. Uco raarõ turã ja sacuã.“Sembae uvas jẽsaarõ”, ɨ que emo je cote ra. Aeque oso ɨsho itõte cote ra. 34Uva quichemose quengũimba mo mondo rei umbaerã ndea ra. 35Uvaraarõsa que erimba mbucuasẽ ɨcuã ño nda. Iruãnua ño ngue ra. Echa que ngũimba nongue moabe mondo rei erea ra. Eraarõsa que aque ɨquiara. Enongue que echeɨ cheɨ tuchɨ mbuqui sɨta jera. 36 Eɨ eɨ mbeɨ que eraarõsa quia echa rimba jaje ra. 37Aquere que echa nguiirĩ mondo erea cotera. “Ɨreɨ ɨreɨ jiri ra seriirĩ sɨ”, ɨ rei que ra. 38 Uvaraarõsa mae mose erese que ñee nyue ra. “¡Coeriirĩ ndu quia co cote jẽ! ¡Nandeɨquia rei jẽ! Ɨ ndauvas nandembaerã ae tuchɨ cote”, ɨ que ñee nyuera. 39Eraarõsa que eriirĩ isi ɨcuã cote ra. Curuchoɨque pe jiri ɨquia ra. Mano ngue cote ra. 40 ¿Mañɨnda echa quia eraarõsa je cote re? ɨ que Jesúsñee mbia je ra. 41Mbia que ñee ee ra. —Echa raeraarõsa ɨcuã ɨquia ja cote. Uva i ra emondo emoje eraarõ sacuã cote. Ũquɨ nguia ra embaerã mee

turã turã ee equiche mose, ɨ que mbia ñee Jesúsje ra.

42 Jesús que ñee mbia je ra. —¿Ã embesa ji resejemae ãte re?Sã emo ndiqui tuchua ao sɨta je no.Sɨta mo ngue equirirõ mombo ra.Eɨcuãte eriqui reĩ nguiã ee.Aquere Dios emundua sɨ erese. “Earonda

sacuã turambi chõ eriqui re”, ɨ ndua sɨuchɨmombo rese.

Uchɨmombo que esirõ sɨ cote ra.Dios chɨao chõ ũquɨ nde.Dios chɨao turã tuchɨ riqui nande je ã,ɨ ñɨ embesa ji re. 43 Tacheẽ nyecua jẽje. Jendere-cua eãnyee raDios cote. AembiamondaDios ɨcuanae, ũquɨ nderecua quia ra Dios cote. 44Ae ra ngoɨaque sɨta arõ nae, ũquɨ nda huẽ. Aque sɨta ngoɨmose emo arõ, ũquɨ nda mano no, ɨ que Jesús ra.—Aque sɨta rã ndei se, ɨ chõ ngue re.

45 Sacerdote rerecua que Jesús cheẽ ñandu jaejemplos ra. Fariseos abe echandu ja. —Urerɨɨ ñoeriqui nguiã ñee co, ɨ que ndua ndua ra. 46Paamaɨ tuchɨ que Jesús je ra. Jesús nda eisi ɨcuã nguiã ña.Siquiche quiatu que mbia sɨ ra. —Dios cheẽ na sɨtuchɨ chõ Jesús riqui nguiã ñee co, ɨ jate quiatuque mbia ataque quia ra.

22Jenyu quiaru serese, ɨ raque emo uquiato je

1 Jesús que ejemplo mo senei mbia je ra. 2 —“Jenyu serea”, ɨ raque Dios quia emo emo je co. Sãererecuamondiqui ñeembia je no. “Jenyuquiaruserese”, ɨ rei que uquiato je ra. Eriirĩ ngũinisi rearamo mose. 3Mbae quiche ja mose que ngũimbamomondo rei mbia mbiirandu ra. Mbia que ngaẽsereã nea ja chõ erea ra. 4 Ngũimba mo ngueemondobe rei erea ra. “Mbae quiche jate quera. Ticuasu quira tuchɨ que equishɨ nda. Eriirĩngũinisirã isi ramo ndese jẽso mae. Jẽso quiaruerese”, ɨ rei que erimbambia je ra. 5Ae je “jenyu”ɨ nae, ũquɨ ngue echeẽ mumba ja chõ nda. “Coaso quia seco co”, ɨ que emo nda. “Co aso quiambae mo naa naa se co no”, ɨ que emo no nda.6 Mbia que teã teã ja ra. Ererecua rimba iruãnua ño ngue ra. Eɨquia chee. 7 Ũquɨ mose queererecua paama ɨ tuchɨ ra. Soldados que emondongũimba ɨquiasa ɨquia ɨquia ra. Echuchua abe reirei. 8Ererecua que ñee ngũimba je cote ra. “Mbaequiche chɨ ja raque a. Ae je ‘jenyu’ ae rei nyiinae, sã ũquɨ ngaẽ eã. Eɨcuãte quia ñene. 9 Jẽso

Page 30: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 22:10 27 SAN MATEO 22:39

ñee mbia ja je. Ɨshonda ja je. ‘Jenyu ja ererecuariirĩ ngũinisi rerequia ramo ndese mae’, jenyeoso quia mbia mbuchesea sea”, ɨ que ererecuañee nda. 10 Erimba que nyoɨ mbia mbiirandurandu ja ra. Mbia turã mbiirandu. Mbia ɨcuã abembiirandu randuno. Mbia que ngaẽ tuchɨ cote ra.Tuchua itãyã nyee que ra.

11 Ererecua que ɨque mbia tubɨrɨã ndese maecote ra. Emo ɨrao ɨcuãte que chɨ ee huee ra. Tiruererecua chɨmondo emingue eã ñochɨ nguia reaẽ.12 Ererecua que ñee ee ra. “Seriirĩ ndiqui ngũin-isirã isi a resẽ. ¿Mbaerã ndeɨrao turã eremingueeã nde?” ɨ que ererecua ñee ee ra. Ñee eãteque ererecua cheẽ mose ra. 13 Ererecua que ñeengũimba je cote ra. “Co jẽisi jẽ. Eo jenyucua.Ei abe jenyucua. Jenosẽ serao mombo itaicueeitondaruqui re. Huee ra nyeseo tuchɨ. Huee raureɨ quiti quiti tuchɨ”, ɨ que ererecua ñee nda.14 “Jenyu seruɨ” ɨ tuchɨ Dios quia mbia ja je co.Mbia mɨɨ mɨɨ ño eisirõ sirõ nguiã co, ɨ que Jesúsñee nda.

¿Impuestos ra uremee ererecua je re? ɨ mbia ñeeJesús je

15 —Jesús nandembucheẽ ɨcuã na. Ɨ nda mbiapaama ɨ ee, ɨ que fariseos ñee ñee nyue ra.16 Nyebe fariseos uchɨmbaaquiatu mo mondo-choɨ nguiã Jesús rea. Herodes chɨmbaaquiaturese. Jesús mbucheẽ ɨcuã sacuã ño ũquɨ nde.Uturã ngue esaã ñooño Jesús je ra. —Jesús, coereɨco mbia mbaaquiatu quiatu turãte co. Nde-turãte ereɨco mbia ja je co. Co ereɨco turãt embiambuchiabiã co. Mbia erembaaquiatu quiatuturãte quia Dios ɨcha rɨɨ co. 17Nyebe urechu nguiãñee ndeje a. ¿Coche mbia mbae isiqui a mee meeRomano nderecua je re? ¿Uremee nda ee re?¿Uremee eã nda ee re no? ɨ que ñee Jesús je ra.18 Jesús que ũquɨ ɨcuã ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiãee. —¿Mbaerã jẽɨngo “ɨ nda Jesús ucheẽ nyabi”,ɨ serɨɨ nde? 19Mbae isiquia mo jẽteacuquia ɨmbuseje, ɨ que ee ra. Mbia que eteacuquia ee ra. 20—¿Aba mbae nombre ñɨ mbae isiqui a rese a re?¿Aba ãquĩ aingue abe ñɨ a re? ɨ que Jesús ee ra.21—Romano nderecua, ɨ que ñee Jesús je ra. Jesúsque ñee ee cote ra. —Romano nderecua mbaerãjemee ño ee. Dios mbaerã jemee ño ee no, ɨ queJesús ee ra. 22Mbia que nyuruɨra jate u Jesús cheẽandu ra. Nyoɨ ja que erecha cote ra.

Mbia raaque ra quera sɨ, ɨ Jesús

23 —Mbia raaque ra quera eã mbeɨ, ɨ que mbi-amo nguia ñee nda. Saduceos ɨ que ũquɨ je ra.Ũquɨ mongue nyoɨ ñee Jesús je ra. 24—Sererecua,ã ngue Moisés mbesa nande je ra: “Emo manomose eriiriã, sã enongue mano je ninisi rerequiaerendaque re. Sã tiirĩ ngõngue raaque rɨɨ”, ɨ queMoisés embesa nande je ra. 25 Eriquii mo nguesiqui urerese ra. Seis que eribi ra. Eriquii quengũinisirã quereco rei ra. Mano ño ngue tiirĩndocoɨ ngũinisi recha ra. Enongue que nguiquiichecha quereco rei cote ra. 26 Ae abe que manoño tiirĩ ndocoɨ no nda. Ũquɨ seis que ngõnguecheecha quereco ja rei ra. Mano ja chõ ngue tiirĩndocoɨ no nda. 27 Eninisi eru cheecha que manonyee chõ cote no nda. 28 Siete rei que eru nyii ra.Mbia raaque quera sɨ ja mose, ¿abate ra equerecocote re? ɨ que saduceos ñee Jesús je ra. —Ma Jesúsñee ɨcuã, ɨ chõ ngue re. 29 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo Dios cheẽ ɨcua eãte ã nde? JẽɨngoDios cheẽ abi tuchɨ ã. Jẽɨngo Dios quirãcuã ɨcuaeãte ã. 30Ae raaque ra Diosmbuquera sɨ nae, ũquɨ nda ngũinisi quereco eã mbeɨ huee cote. Ũquɨ nda ngu quereco eã mbeɨ huee cote no. Angelesrã mbeɨ ra mbia riqui huee ibate cote. 31 Mbiaraaque quera sɨ rɨɨ ño ngue Dios jembiirandu reira. ¿Embesa ji rese jemae ãte re? 32ÃñoDios cheẽembesa ji re:Abraham nderecua chõ aɨco nguiã se co.Isaac nderecua abe.Jacob rerecua abe no,ɨ que embesa ji ra. Ã ngue mano ndei nyii ra.Ereco siqui beɨ chõ nguiã namo ã. Mbia raaquererecua eã ño Dios re. Mbia reco rerecua chõ aere, ɨ que Jesús ñeembia je ra. 33Mbia tubɨrɨã nguechɨ nyuruɨra tuchɨ eandu ra. Jesús mbae ɨcua jamose.

Echesecua tuchɨ quia Dios rese34 Jesús cheẽ aquiatu tuchɨ que ra. Nyebe

saduceos cheẽ mbutiba nguiã. Fariseos jirandumose erese que ñumunua ñee nyue ra. 35—Se chõtacheẽ Jesús je. Ma Jesús ñee ɨcuã, ɨ rei que fariseomo nda. Embesasa que ae ra. 36—Jesús, Dios cheẽtubɨrɨãte riqui ã ndesẽ. Mbia echeẽ mumbayãsacuã. ¿Ma Dios cheẽ ndiita tuchɨ ma nde? ɨ quefariseo ñee Jesús je ra. 37 Jesús que ñee ee ra. —Ãño Dios cheẽ ndiita ã nde: “Echesecua tuchɨ quiaDios rese. Ndechɨã je. Neaĩ je abe. Nendua nduaje abe”. 38 Ũquɨ ño Dios cheẽ ndiita ũquɨ nde.Ũquɨ ño Dios cheẽ ñiinda ũquɨ nde. 39 Ã abe reiũquɨ nduɨnda ãno: “Sã ereɨconyesecuandechɨese

Page 31: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 22:40 28 SAN MATEO 23:24no. Eɨ ere sɨ chõ nyesecua mbia rese”. 40Moiséschɨmbesa tuchɨ chõ ũquɨ nde. Dios quiato cosendare chɨmbesa ja chõ ũquɨ nde, ɨ que Jesús ra.

¿Aba rucucha Cristo re?41 Fariseos chɨchõ mose ñumunua ngue Jesús

ñee ee ra. 42 —¿Aba rucucha Cristo re? ¿Abajenye equia ee re? ɨ que Jesús ñee ee ra. —David nducucha chõ ñene, ɨ que fariseos ñee nda.43 Jesús que ñee ee cote ra. —¿Mbaerã David“sererecua” ɨ ee re no? Espíritu turã embucheẽmose. 44Ã ngue David ñee nda:Dios que ñee Cristo sererecua je ra:“Ecoi sejii. Nde abe ra ererecua serese.Ae ndeucuayãte quia nae, ũquɨ je ra ndequirãcuã

ateacuquia tuchɨ.Ndequirãcuã tuchɨ chee ra ũquɨ sɨ”, ɨ que Dios ñee

sererecua je ra,ɨ que David ra. 45 David sɨ chõ “sererecua” ɨnguiã Cristo je. Cristo David rucucha mose,¿mbaerã David “sererecua” ɨ ee re? ɨ que Jesúsfariseos je ra. 46 Ũquɨ ngue ñee aquiatuãte Jesúscheẽ ndɨbɨshorõ nda. Aque mose beɨ que mbiapreguntar ɨ eã mbeɨ Jesús je cote ra.

23Jesús ñee asi fariseos je

1 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. Mbiatubɨrɨã je abe no. 2 —Fariseos rã nda jẽɨngochɨ jẽ. Embesasa rã abe ra jẽɨngochɨ jẽ. “Ure quiaMoisés chɨmbesa ureɨcuate nguiã ure ã”, ɨ chõnguiã. 3 Coche jẽɨngo nguiã echeẽ mumbayãndaque. Erã sɨ quia nda jẽɨngoã nguiã. Echeẽturã turãte raque. Siqui turã eãte quiatu nguiã.4Dios cheẽ embeta mbeta tuchɨchɨ nguia mbia jeã. Mbia echeẽ mumbayã aroneate chee quia ã.Eya eã eãte eriqui mbia rese ã. 5 Mbae turã naamose, mbia mae sacuã erese chõ ũquɨ nde. Tiruhuɨɨrao ibi quitinda ai mbɨɨcoɨ tuchɨ equia ã. Dioscheẽmbesa ji echucua beɨ quia uchiba cúa rese ã.Mbia mae sacuã erese chõ eriqui nguiã ũquɨ naanaa ã. 6 Aba mbia eã tuchɨ fariseos. “Serendarãturã nguiatu se jẽ”, ɨ tuchɨ equia mbia chumunuanua mose ã. 7 “Sã mbia ererecua ɨ nande je”, ɨbeɨte equia ã. Ebi tuchɨ “mbia mbaaquiatusa” ɨmose ee. 8 “Mbia mbaaquiatusa rei se”, jenyechɨ nda jẽ. Se mɨɨ ño jembaaquiatusa re. Nyɨesendachõ jẽ nde. 9 “Paba” jenyechɨ nda mbia mo je jẽ.Jendu mɨɨ ño siqui nguiã ibate pe. 10 “Ererecuarãse”, jenyechɨ nda eno. Se mɨɨ ño jenderecua re.

11 Jemo siqui mingue mose, mbae raã naa moseuataque je, aque quia ra ererecuarã. 12Ae ucuasuraã naa nguia nae, mbia ñetẽ nda Dios saã ño ũquɨ je. Ae siqui mingue quia nae, mbia rerecuarã ñonda Dios saã ũquɨ je.

13 Aba mbia eã tuchɨte jẽ, Embesasa. Aba mbiaeã tuchɨte jẽ abe no, Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãtequia ã. Jẽɨngo sereãte quia Dios rese ã. Mbiasiquise mose Dios rese, jẽɨngo emingo eãte ereseã no. 14 Aba mbia eã tuchɨte jẽ. Eru cheechambae jembutiã tiã ñochɨ nguia ã. Ũquɨnde jẽɨngochõchɨ ñee oco oco Dios je ã no. “Ɨ nda mbiamae nanderese” jenye chõchɨ equia ã. Nyebe raDios jembasi tuchɨ cote. 15 Aba mbia eã tuchɨtejẽ, Embesasa. Aba mbia eã tuchɨte jẽ abe no,Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãte quia ã. “Jẽɨngo ureruɨ” jenye beɨ chõchɨ equia mbia je ã. Ũquɨ mosiqui mose jenduɨ, eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ abe cotere.

16Abambia eã tuchɨte jẽ. Sã eresayã mo ndiquiemo ndesayã mbuti echiba rese no. Ũquɨ na ño jẽnde. Jẽaquiatuã ño mbia mbaaquiatu quiatuchɨ nguiã. “Jurar jenye mose Dios chuchua rɨɨ, cochejeñee jembuchebi nguiã”, jenye chõchɨ nguiambia je ã. “Jurar jenye mose oro Dios chuchuajenda rɨɨ, ũquɨ mose quiatu jeñee jembuchebiaroneate nguiã”, jenye chõchɨ nguia mbia je ã.17 ¿Oro quiatu ɨ tuchɨ jiri Dios chuchua sɨ re?¿Mbaerã jẽaquiatuãte riqui re? 18 “Jurar jenyemose altar rɨɨ, coche jeñee jembuchebi nguiã”,jenye chõchɨ nguia mbia je ã. “Jurar jenye moseofrenda altar jenda rɨɨ, ũquɨ mose quiatu jeñeejembuchebi aroneate nguiã”, jenye chõchɨ nguiambia je ã. 19Eresayã na tuchɨ chõ jẽɨngochɨ nguiã.¿Mbaerã jẽaquiatuãte riqui re? ¿Ofrenda quiatu ɨtuchɨ jiri altar sɨ re? 20 Jurar jenye mose altar rɨɨ,earonda abe rɨɨ ño jẽɨngo nguiã jurar ɨ ofrenda.21 Jurar jenye mose Dios chuchua rɨɨ, Dios abe rɨɨ ño jẽɨngo nguiã jurar ɨ. Dios abe quia siqui nguiãuchuchua huee. 22 Jurar jenye mose ibei rɨɨ, Diosrenda abe rɨɨ ño jẽɨngo nguiã jurar ɨ. Dios sɨ rɨɨ abeno.

23 Aba mbia eã tuchɨte jẽ, Embesasa. Aba mbiaeã tuchɨte jẽ abe no, Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãtequia ã. Décimo jemee mee ndaque quia Dios jembae ñetẽ nɨɨ. Comino. Menta. Anís. Dios cheẽndiita quiatu jemumba mumbate nguiã. Diosjẽɨcua rã nyii. Jẽɨngo turã na nyii. Jẽya eã nambia rese nyii. Aquere quiatu mbae ñetẽ jẽsaãcote. 24 Sã eresayã mo ndiqui emo ndesayã mbuti

Page 32: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 23:25 29 SAN MATEO 24:12echiba rese no. Ũquɨ na ño jẽ nde. Mbae ñetẽjẽsaã turã turãte raque quia ã. Dios cheẽ ndiitaquiatu jemumba mumbate nguiã. 25 Aba mbia eãtuchɨte jẽ, Embesasa. Aba mbia eã tuchɨte jẽ abeno, Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãte quia ã. Sã emondiqui i riru ɨreɨ ɨreɨ earonda no. Eɨmɨ nguiatueɨreɨ quiiriãte re. Eɨ ño jẽ no nde. Jẽturã aba reãño jẽaronda no nde. Jeñɨangui renda quiatu eɨcuãɨcuãte re. Mbae quia jembuquiachã quiachãtenguiã. Mbae abe quia jenyoseɨ ɨcuã ɨcuãte nguiã.26 Eresayã na tuchɨ chõ jẽɨngochɨ jẽ nde, Fariseos.Jeñɨangui renda rane nguiatu jẽɨreɨ. Jẽaronda abera equishĩ cote.

27 Aba mbia eã tuchɨte jẽ, Embesasa. Aba mbiaeã tuchɨte jẽ abe no, Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãtequia ã. Mbia raaque tãsa rã ño jẽɨngo nguiã.Eati ji turãte raque. Eɨmɨ ye quiatu mbia raaquequiangue chɨ nguiã hue. Eroo cuɨ abe no. 28 Eɨ sɨchõ jẽ nde. Jẽaronda turãte aba reã ndiqui raquembia je. Jeñɨangui rend a quiatu eɨcuãte re.

29 Aba mbia eã tuchɨte jẽ, Embesasa. Aba mbiaeã tuchɨte jẽ abe no, Fariseos. Jẽcuasu jẽsaã saãtequia ã. Ae mbia turã mano cose nae, ũquɨ tãsajembiitã turã mbeɨte raque quia ã. Dios cheẽmbuchecuasa tãsa abe no. 30 “Cose ureɨco mose, ɨ nda ureɨcuã eãte rei Dios quiato je. Urerameɨ naeã”, jenye raque equia ã. 31 “Mbia ɨquia ɨquiasariirĩ ño ure re”, jenyete equia ũquɨ. Jendu rãsɨ tuchɨ jẽ. Mbia ɨ quiasa. 32 Jenameɨ ɨcuã nasɨ chõ jẽɨngo no. 33 Mbeɨ tásie rã tuchɨ chõjẽ nde. Eɨ jenye beɨ oso quia aque ngasẽ nyeetata cuasu. 34 Nyebe ra Dios cheẽ mbuchecuasaamondo mondo quia jẽje. Mbia mbaaquiatusara amondo jẽje. Mbia aracua abe no. Jẽ ndasechɨmondo emo emo jẽɨquia. Emo emo ndajẽiruã nua mbia chumunuásaa no. Jẽɨco ɨco raequia erese eɨquia chee. 35 Ae Dios quiato ɨquiaɨquia quia cose nae, ũquɨ nɨɨ nda Dios jembasicote. SãmbiaAbel ɨquia cose no. Sãmbia Zacaríasabe ɨquia Dios chuchua jii no. Berequías riirĩ ndeiaque. Sã mbia Dios quiato ɨquia ɨquia beɨ cose no.36Ũquɨ ja rɨɨ nda Dios jembasi cote. Acheẽ nyecuaquia jẽje a.

Jesús ia eã tuchɨ Jerusalén jenda rese37 Tacheẽ na jẽje, Jerusalén jenda. Seya eãte

aɨcochɨ jendese co. Hue jẽɨngo mbia ɨquia ɨquiabeɨte hue. Dios cheẽ mbuchecuasa ɨquia ɨquia.Dios chɨmondo abe ɨquia ɨquia no. Sã nguira riquinguiire reaquiatu mondo ujeoqui re no. “Eɨ tae

jendeaquiatu”, ae beɨte rei nguiã jẽje co. Secheẽjẽisi sereã mbeɨ chõchɨ nguia ã. 38 ¡Aɨco jendechaa cote jẽ! 39 Jemae mae eã nda serese cote.Sechube mose ibate sɨ, aque ramo mose ra jemaeserese cote. “¡Co chɨ Dios rucucha ru quia co cotejẽ!” ɨ rambia seisi turã aquemose cote, ɨ que Jesúsñee nda.

24Mbia ra Dios chuchua mbucoɨ ja, ɨ Jesús

1 Jesús que oso usẽ Dios chuchua sɨ cote ra.Ecuata mose que echɨmbaaquiatu ñee ee ra. —Sã Dios chuchua turã tuchɨte jẽ, ɨ que ñee ee ra.2 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua rã jẽje. Aerese jẽɨngo mae ã nae, ũquɨ nda mbia mbucoɨ jacote. Sɨta mo nda chɨ eã nyɨchuarõ Dios chuchuacote. Mbia ra Dios chuchua mbucoɨ ja tuchɨ cote,ɨ que Jesús ñee nda.

Mbae ua ja nonde chõ ã nde3 Jesús que chɨ ngoi huee ibi ibátee mo

nda. Monte de los Olivos ɨ que hue je ra.Echɨmbaaquiatu que ngasẽ ñee eísaa ra. —¿Manosete ra ũquɨ nde? ¿Mbae ra urembiirandunderese ndechu serɨ mose re? ¿Mbae ra urem-biirandu mbae ua ja serɨ mose re no? ɨ queechɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 4 Jesús que ñeeee ra. —Jẽtesa jiri quia jẽ. Mbia mo nda jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ ñee jẽje jẽ. 5 “Cristo chõ se re”, ɨ ra mbiañee ata atate jẽje. Ũquɨ ñee nda jeñanduchɨ jẽ.Ũquɨ nda mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ jate. Ñee ñooño je chõũquɨ nde. 6 Mbia ra guerras saã saã tuchɨ. Mbiara ñee ñee tuchɨ quia nyɨɨquia ɨquia je rɨɨ. Ũquɨ mose ra jẽsiquichechɨ jẽ. Ũquɨ ja rane nda nyecuaraque. Aque mose ra mbae ja ua eã ná. 7Mbia raguerras saã tuchɨ chee. Nyɨɨquia ɨquia tuchɨ rae.Mbia riãcuã tuchɨ ra aque mose no. Emo ñooñoatuchɨ ra mbia rasi. Mangue chooñoa tuchɨ ra ibinyere nyere. 8 Jembasi ramo mose chõ nda ũquɨ nde. Aquere ra jembasi tuchɨ cote.

9Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ r a jẽje serɨɨ. Nguerecuaje ra mbia jenderao rao tuchɨ. Jẽɨquia cheerae. Mbia mangue chooñoa jenda ra jẽucuayãtuchɨ serɨɨ. 10 Ae siqui quia seruɨ nae, ũquɨ tubɨrɨã nda huɨ sesɨ ũquɨ mose cote. Ũquɨ ndanyɨucuayã. Ũquɨ nda nguerecua mbuqueta quetatuchɨngõngue rɨɨ. 11“Dios cheẽmbuchecuasa chõse re”, ɨ ra mbia ñee ata atate jẽje. Ũquɨ nda mbiambɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ. 12 Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ ra cote.Aba cheẽ mumba mumba beɨte ra cote. Mbia ra

Page 33: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 24:13 30 SAN MATEO 24:50nyesecua eã tuchɨ nyɨese cote. 13 Ae ra siqui beɨserese, ũquɨ nda Dios mingo beɨ. 14 Sequiato ra Dios cheẽ turã senei senei ná mbia ja je nyii.Mangue chooñoã jenda ja je. Aquere ra mbae uaja cote.

15 Dios cheẽ mbuchecuasa rei Daniel. Ae queembesa Mbae Mbutiãsa Ɨcuã nɨɨ nda. “Dios ren-daque re taɨco se quiatu”, ɨ ra equia huee. (Ae ramae nguia sechɨmbesa rese nae, sã ũquɨ eɨcua.)16 Jemae mose Mbae Mbutiãsa Ɨcuã ndese, jeñaesɨ. Ae siqui quia Judéaa, sã ũquɨ uchã jeɨ choɨibi ibátee mo. 17 Ae ra siqui tuchua quite rese,sã ũquɨ ɨqueã nyoɨ uchuchua uquichi mose. Sãechoɨ chõ uchã hue sɨ beɨ, umbae rirõ ndocoɨ.18 Ae ra siqui úcoo, sã ũquɨ nyebiã ngaẽ huɨɨraorea. Sã hue sɨ beɨ chõ echoɨ uchã. 19 Aba mbiaeã tuchɨ ra emo ãquẽ ndiru rerequia mose aquemose. Nguiirĩ mbuquiambu je abe no. 20 “Nyiiseĩmose eã urechã” jenye Dios je. “Sábado mose eãabe urechã”, jenye abe Dios je no. 21Mbia rambaerasi saã tuchɨ aque mose. Mbae rasi que mbiasaã eã jiri nyii ra. Aque ramo mose ra mbae rasiraã tuchɨ cote. Mbae ua beɨ sacuã ño ũquɨ nde.22 Ae rasi ra mbia saã tuchɨ nae, ũquɨ nda Diosmbujua jiri uquiato rɨɨ. Ɨ nda emo ñɨmbirãcuã eãtuchɨ rei ũquɨ ndasi je. 23 “A Cristo riqui a jẽ”ɨ mose emo jẽje, “nyia” jenyechɨ nda ũquɨ ñeemose jẽ. “Hue Cristo riqui hue jẽ” ɨ mose emojẽje, “nyia” jenyechɨ nda eno jẽ. 24 “Cristo chõse re”, ɨchõɨño nda mbia ñee ata atate jẽje. “Dioscheẽ mbuchecuasa chõ se re”, ɨchõɨño nda mbiañee ata atate jẽje no. Mbia mae sayã nda esaãsaã tuchɨ mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ sacuã. Ũquɨ Dios quiatoabe chee mbɨɨrɨ ɨrɨ arõte. 25Ũquɨ nonde chõ aɨconguiã jembiirandu randu co. 26 “Hue Cristo riquituruquia hue”, ɨchõɨño nda mbia jẽje serɨɨ. “ACristo riqui tuchua a”, ɨchõɨño nda emo jẽje serɨɨ no. Ũquɨ mose ra “nyia” jenyechɨ jẽ. 27 Sã amandiqui pirirã ɨ ibei resae ja no, eɨ nda sechumose.Mbia ra mae ja serese. 28 Sã urubu riqui mae jambae raaque rese no. Eɨ sɨ ra seɨcuasa mae jasechu rese no.

Dios riirĩ nda tube ibate sɨ 29 Mbia ũquɨ ndasi raã ja mose r a tenda

checuayã mbeɨ cote. Nyasi abe no. Nyasitata rangoɨ ngoɨ. Ibei jenda abe ra quiata quiata cheecote no. 30Aquemose ra achu ibei rese. Senininyatuchɨ ra sechu mose. Sequirãcuã tuchɨ ra sechumose no. Mbia ramae ja tuchɨ sechu resemanguechooñoa jenda ja. Mbia ia eã tuchɨ ra nyeseo

mae mose serese. 31 Angeles serimba ra amondocornetambucheẽ sacuã. Ũquɨ ndambia sechiisirõmunua nua ja seje cote. Ɨshonda ja. Manguechooñoa jenda ja.

32 Sã higuera riqui no. Sã ira mo ndiqui no. Eroquira usẽ j a mose, “iraro itõ ndacu ra cote”, ɨchõ mbia nguiã aque mose. 33 Eɨ sɨ ra mbae uaja nonde. Ae rɨɨ aɨco ñee jẽje nae, ũquɨ ndesejemae mose, “mbae ra ua ja cote” jenye ra cote.34 Tacheẽ nyecua jẽje. Ã mbia riqui ngata ibi ãnae, ũquɨ emo emo ndamanoãmbae ua ja nonde.35 Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no. Secheẽ nguia ra uaeã mbeɨ.

36Manosete chõndambaeua ja. Aɨco eɨcuayãteco. Mbia mo abe eɨcuayãte quia ã no. Angelesabe eɨcuayãte quia ã no. Paba mɨɨ ño eɨcua nguiãco. 37 Sã Noé mosenda mbia siqui sereãte Diosrese cose no. Eɨ sɨ ra mbia siqui sereã Dios resesechu nonde no. 38 Sã Noé mosenda mbia quiaruchooño no. Ndua rocoɨ Dios rese. Ngũinisirãngue equereco chooño ndua rocoɨ Dios rese nonda. Noé que ɨque chee arca ye ra. Amandi cuasunonde. 39 Ama ngue uchɨ u quia mbia ɨquia janonde cote ra. Mbia mbua tuchɨ que ra. Eɨ ae rau mbia mbua tuchɨ sechu mose. 40 Sechu mosera mbia nyeremo siqui úcoo. Co mɨɨ nda arao.Enongue ra siquichõ. 41 Cuña nyeremo nd a chɨraque mbua tocho no. Co mɨɨ nda arao. Enonguera siquichõ. 42 Jẽtesa beɨ quiatu quia serese. Aemose ra achu, aque tenda rese jẽiranuate riqui ã.43Mbaechamo jirandumosembaembuquiachãsarese, “co isa ra eru” ɨmose, ũquɨ mose nda uqueãnde chaẽ. Ɨ ndambaembuquiachãsambae sirõ eãndei. 44 Jẽɨngoquiatu beɨ quiatu quia seraarõ arõ.Jendua eã mose serese ra achu jembuate.

Erimba echeẽmumbayã mose, eya tuchɨ rae45Dios rimba aba cheẽ mumbayã je aɨco ñee a.

Dios rimba aquiatu je aɨco ñee a. Sã ererecua moñee ngũimba turã je no. “Sembae esaarõ turã jaquia secutiã. Serimba ataque embuquiaru quiaruturã secutiã”, ɨ que ererecua ee ra. 46 Erimbaecheẽ mumbayã mose, ererecua ia tuchɨ ra erumose. Erimba abe ra eya tuchɨ no. 47 Ererecuara ngũimba mɨɨ umbae raarõ mbeɨ sacuã cote.48 Sã erimba ndua ndua uchɨangui re no. “Ser-erecua ra tu jeɨ ãte” ɨ ndua ndua. 49 Hue ñeeɨcuã ɨcuã uataque je hue cote. Iruã nua cote.Quiaru chooño cote. Mbaembei chooño abe cote.Quiacua quiacua mbia ɨcuã ndese cote. 50 Sãererecua ruchɨ nguia ngũimbambuate aquemose

Page 34: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 24:51 31 SAN MATEO 25:32cote jẽ. 51 Ererecua ra eiruã nua tuchɨ. Momborae. Mbae rasi ra esaã tuchɨ. Ae ucuasu saã saãnguia nae, ũquɨ ndese rambae rasi raã tuchɨ cote.Nyeseo seo tuchɨ ra equia. Ureɨ nda equiti quitituchɨ.

25Nyucuaaque ɨcoquiatu je

1Nyucuaaque ɨcoquiatu je rã sɨ rei Dios rimba.Sã nyucuaaque diez nyoɨ quia emo ngũinisinderequia ramondesemaenno. Lamparinanendique ecuruchoɨ ja quia ra. 2 Cinco que ɨcoquiatuje ra. Cinco que ɨcoquiatuã je no nda. 3 Aeɨcoquiatuã nae, ũquɨ ngue mbae quira curuchoɨeã umbae lamparina mombisẽ sacuã nda. 4 Aeɨcoquiatu nae, ũquɨ ngue mbae quira curuchoɨbotella ye ra. Lamparina ye abe. 5 Ae ra ngũinisiisi reɨ nguia ee, aque que itõte ee ra. Nyucuaaquereesi esi chee que ra. Uque uque ja chee que ra.6 Itondiite mose que to ɨ andu cote ra. “Co erurãndu quia co cote jẽ. Jẽso mae erese cote”, ɨ quembia tasẽ tasẽ ee ra. 7Nyucuaaque que nyuruã jacote ra. “Nandembae lamparina nandemombisẽmbisẽ ja”, ɨ rei que ra. 8 Ae ɨcoquiatuã nae, ũquɨ ngue ñee ndei ɨcoquiatu je ra. “Urembae uqueuquete. Mbae quira ñetẽ jemee mee na ure je”,ɨ rei que uataque je ra. 9 “Ateẽ. Nande ja chayãtera resẽ. Emo jẽisi chõ oso ɨcua”, ɨ que ɨcoquiatu jeñee ee ra. 10Nyoɨ rei que equia eisi cote ra. Ecutiãngue erurã ndu cote ra. Nyucuaaque ɨcoquiatu jeque nyoɨ ɨque erese ra. Ngũinisirã isi ramo ndesemae. Quiaru abe que echoɨ erese ra. Eɨquesa queematã cote ra. 11 Ɨcoquiatuã je abe que ngaẽ nyeera. Ɨ que eɨquesa matã ji mɨ ee ra. “Embuquiatarã ure je”, ɨ rei que ñee eru je ra. 12 Eru que ñeeee ra. “Tei. Jaẽɨcuayã tuchɨte se”, ɨ que eru ñeeee ra, ɨ que Jesús ñee mbia je ra. 13—Jẽɨngoquiatubeɨ quia jẽ. Ae mose ra achu, ũquɨ jẽɨcuayãte quiaã.

Ererecu a mbae isiquia mbuchao chao ngũimba je14 Sã ererecua mo mbae isiquia mee mee

ngũimba je no. Eɨ sɨ chõDios nguiãmbaemeemeengũimba je. Ererecua oso serɨ mose que umbaembae isiquia mee mee ngũimba je ra. Embaataata sacuã ño ngue emee nguiã ee. 15 Cinco milque emee emo je ra. Dos mil enongue je no. Unmil que enongue je no nda. “Jenya chõ tameemee jẽje jẽ”, ɨ que ñee ee ra. Secha que oso ɨshocote ra. 16 Ae je ererecua cinco mil mondo nae,aque que negocio saã saãmbae isiquia je ra. Mbae

isiquia que embaata tuchɨ ra. 17 Ae je ererecuados mil mondo nae, aque abe que negocio saãsaã mbae isiquia je ra. Mbae isiquia que embaatatuchɨ no nda. 18Ae je ererecua unmil mondo nae,aque que ibi sɨbɨcoɨ mbae isiquia rerecoquiatusacuã nda. 19 Emo mose tuchɨ que ererecua rucote ra. Ñee ngue ngũimba je cote ra. “Jenyusembiirandu sembae mbae isiquia rese cote”, ɨque ñee ee ra. 20Ae je cinco mil mondo nae, aquerane ngue tu ñee nguerecua je ra. “Cinco milque eremee ndei seje nae, ũquɨ ngue ambaata ra.Cinco mil que aisibe ra”, ɨ que emee ja nguerecuaje ra. 21 Ererecua que ñee ee ra. “Coche ñene.Nde quiarei serimba turã tuchɨ. Mbae ñetẽ ngueeresaã turãte nde ra. Nyebe ra mbae tubɨrɨãereteaquiatu seje cote. Ndeya beɨ tuchɨ ra ereɨcoserese cote”, ɨ que ererecua ñee ee ra. 22 Ae jeererecua dos mil mondo nae, aque que tu ñeenguerecua je cote ra. “Dos mil que eremee ndeiseje nae, ũquɨ ngue ambaata ra. Dosmil que aisibera”, ɨ que emee ja nguerecua je ra. 23 Ererecuaque ñee ee ra. “Coche ñene. Nde quiarei serimbaturã tuchɨ. Mbae ñetẽ ngue eresaã turãte ndera. Nyebe ra mbae tubɨrɨã ereteaquiatu seje cote.Ndeya beɨ tuchɨ ra ereɨco serese cote”, ɨ queererecua ñee ee ra. 24 Ae je ererecua un milmondo nae, aque que tu rei ñee nguerecua je cotera. “Nde que ere queteãte quiatu nguiã mbaerese. Ndechitiquia eã abe ereɨshao shaote quia co.25Nyebe asiquiche tuchɨ nguiã mbae isiquia meemose seje. Nyebe achati nguiã ibi je. Co é co resẽ”,ɨ que ñee nguerecua je ra. 26 Ererecua que ñee eera. “Aba rimba biã tuchɨ quiarei nde. Ndetomeituchɨ chõ eriqui re. Sequeteã mose mbae resendeje, ¿mbaerã secheẽ eremumba re? 27 Sembaembae isiquia eremonoã ñochɨ banco. Ɨ nda eatajiri sechu mose cote re chã”, ɨ que ererecua ñeeasite ee ra. 28 Ererecua que ñee mbi a hue jendaje cote ra. “Mbae isiquia jẽsirõ na esɨ un mil.Ae diez mil quereco nae, aque je jemondo. 29 Aeembae tubɨrɨãte nae, aque je mbae tamondobe.Ae embae ãte nae, embae ñetẽ tasirõ ja esɨ. 30 Coque serimba ɨcuã tuchɨ ra. Jemombo itondaruquire. Mbae rasi ra esaã tuchɨ huee. Huee ra nyeseotuchɨ. Ureɨ nda equiti quiti tuchɨ”, ɨ que ererecuañee nda.

Jesús ra mbia emo emo mingo ɨcúe umbaerã31 Sechu mose íbii mbia rerecuarã, ángeles

sembae ra semama tuchɨ aque mose. Serendanininya tuchɨ ra aque mose. 32 Mbia mangue

Page 35: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 25:33 32 SAN MATEO 26:17chooñoa jenda ja ra chɨ ñumunua huee aquemose. Mbia emo emo nda achono ɨcúe sembaerãaque mose. Sã oveja raarõsa riqui ovejas noɨcúe chivos sɨ no. 33 Uquiato cuti ra ovejas no.Uquiato cutiã nda chivos no no. 34Eɨ ae ra sembiarerecua tuchɨ mose. Acheẽ nda mbia sequiatocutinda je. “Jenyu serese. Jenderecua turã tuchɨra aɨco jẽje. Paba turãte riqui jẽje co. Pabaque jẽirabo nyii mbae ao nonde ra. Jẽɨngo sacuãserese. 35 Seriãcuã mose que mbae jemee sejera. Seɨseɨ mose que sembiu ra. Sechuchua eãmose que seisi turã no nda. 36 Seɨrao eã moseque tiru jemee seje ra. Serasi mose que jẽsomae serese ra. Seɨco mose cárcel que jẽso maeserese no nda”, ae ra ñee sequiato cutinda je.37 Sequiato cutinda ra ñee seje cote. “¿Manosembae uremee ndeje nderiãcuãmose re? ¿Manoseureso nembiu ndeɨseɨ mose re? 38 ¿Manose urendeisi turã ndechuchua eãmose re? ¿Manose tiruuremee ndeje ndeɨrao eã mose re? 39 ¿Manoseureso mae nderese nderasi mose re? ¿Manoseureso mae nderese ndeɨco mose cárcel re?” ɨtuchɨ ra ñee seje. 40 Aque mose ra acheẽ ee.“Tacheẽ nyecua jẽje. Senongue mo mbaech areã ndaque. Ae turã jẽsaã senongue mo je nae,seje eraã naanguia chõ ũquɨ nde”, ae ra ñee ee.41Acheẽnda sequiato cutiã quitinda je cote. “Jẽsosesɨ. Mbae turã nda jẽisiã seo jenda. Jẽso tatacuásuu. Ae Dios chɨao tata, diablo mbasi sacuã.Diablo rimb a abembasi sacuã. Ũquɨ tata ra uqueãmbeɨ. 42 Seriãcuã mose que mbae mo jemee eãteseje ra. Seɨseɨ mose que sembiu eãte no nda.43Sechuchua eãmose que seisi turã eãnda. Seɨraoeã mose que tiru jemee eãte seje ra. Serasi moseque jẽso eãte mae serese ra. Seɨco mose cárcelque jẽso eãte mae serese no nda”, ae ra sequiatocutiã quitinda je. 44 Sequiato cutiã quitinda rañee seje cote. “¿Manose mbae mo uremee eãndeje nderiãcuã mose re? Ndeɨseɨ mose abe no.Ndechuchua eã mose abe no. Ndeɨrao eã moseabe no. ¿Manose uresoã nderea nderasi mosere? ¿Manose uresoã nderea ndereco mose cárcelnde no?” ɨ ra sequiato cutiã quitinda ñee seje.45 Acheẽ nda ee. “Mbae turã jẽsaã eã mose emoje, seje eraã eã naanguia chõ ũquɨ nde”, ae rasequiato cutiã quitinda je. 46 Ũquɨ nda nyoɨ jatata cuasu cote. Huee ra mbae rasi raã mbeɨ tuchɨcote. Sequiato cutinda quia ra siqui turã mbeɨibate cote, ɨ que Jesús ñee nda.

26Jesú nandeisi tarõ, ɨ ja ererecua nyue

1Aquere que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je cotera. 2—Dos días mose ra fiesta de la pascua cote.Aquemose rambia ɨcuã semee ererecua je seɨquiasacuã, ɨ que Jesús ñee nda. 3 Sacerdote rerecuaque ñumunua ja cote ra. Ameɨ ja rese. Embesasarese abe no. Ũquɨ ngue ñumunua ja u Caifásitaicuee ra. Caifás rei sacerdote rerecua tuchɨ.4Caifás itaicuee queũquɨ nyɨñeeñee Jesús rɨɨ nda.—Jesús nandembɨɨrɨ ɨrɨ jẽ. Eisi sacuã. Etarõ sacuã.Eɨquia sacuã cote, ɨ que u ñee ñee nyue ra. 5 —Fiesta mose eã ño nandeisi jẽ. Mbia ra paama ɨtuchɨ nande je, ɨ que u ñee ñee nyue ra.

Cuña mo aba mbusɨmbusa turã ichusẽ Jesúsãquĩ ndese

6 Jesús que siqui Simón Leproso chuchúaa ra.Betania, ɨ que hue je ra. 7 Cuña mo ngue tu ereahue ra. Aba mbusɨmbusa mo ngue equeru Jesúsje ra. Embisẽ tuchɨ que equeru ra. Mbae isiquiamumbasa tuchɨ que ũquɨ nda. Ichusẽ ja que Jesúsãquĩ ndese equiaru mose ra. 8 Echɨmbaaquiatuque chɨ ja mae erese ra. Paama ɨ que cuña jera. 9—¿Mbaerã eichusẽ ñooño nde? Mbae isiquiarɨbɨshorõ ño nda aba emondo re. Mbaecha reã jeemee mee sacuã, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee nyuera. 10 Jesús que echeẽ ñandu ra. Ñee ngue ee ra.—¿Mbaerã jẽɨngo ñee ũquɨ nde? Sã cuña ae riquiae. Ae esaã seje nae, eturãte seje ũquɨ. 11Mbaechareã nguia ra chɨ arete íbii a. Se quia nda aɨco beɨeã nguiã jendese aa. 12Seati nonde chõ ngue cuñaaba mbusɨmbusa ichusẽ nguiã serese. 13 Tacheẽnyecua jẽje. Mbia Dios cheẽ turã nenei neneimose mangue chooñoa jenda ja je, cuña nyɨsaãabe ra esenei senei. Mbia ndua turã ja sacuãechɨsaã abe rese, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatuje ra.

Jesús tamee jẽje, ɨ Judas mbia ɨcuã je14 Judas Iscariote, ɨ rei que Jesús chɨmbaaquiatu

mo je ra. Aque que oso ñee sacerdote rerecuaje ra. 15 —Jesús tamee jẽje. ¿Mbae ra jemeeseje erɨbɨshorõ nde? ɨ que Judas ñee sacerdotererecua je ra. Sacerdote rerecua quembae isiquiaata mee ee ra. Treinta que ra. 16 —Mbia eãsaquiatu Jesús tamee jẽje, ɨ que Judas ñee ee ra.

Jesús quiaru uchɨmbaaquiatu rese17 Fiesta que tu cote ra. Aque fiesta mose

beɨ que mbia riqui oveja ɨquia ɨquia querabera. Mbichae mbuchɨmatã iriã ngue eu eu quia

Page 36: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 26:18 33 SAN MATEO 26:48aque mose querabe no nda. Fiesta nonde queechɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. —¿Mangue raoveja urembuchi mangue ndechɨurã nde? ɨ queñee Jesús je ra. 18 Jesús que ñee ee ra. —Jẽso sucha cuasu. Jeñee aque je. “Jesús queurembu ñee ndeje ra. ‘Ndechuchua oveja tausequiato rese semano nonde’, ɨ que Jesús ucheẽmbu ndeje ra”, jenye aque je, ɨ que Jesús ñeenda. 19 Echɨmbaaquiatu que nyoɨ erea Jesús cheẽnguire ra. Oveja que embuchi huee cote ra.

20 Itondaru ramo mose que Jesús chɨ quiaruuchɨmbaaquiatu rese huee cote ra. 21 Quiarumose que Jesús ñee ee cote ra. —Tacheẽ nyecuajẽje. Jemo nda semondo mbia ɨcuã je, ɨ que ñeeuchɨmbaaquiatu je ra. 22 Echɨmbaaquiatu ia eãtuchɨ que echeẽ mose ra. —¿Se ra aremondo eere? ɨ ja jate que ñee Jesús je ra. 23 Jesús que ñee eera. —Ae chɨ quiaru serese aque plato ye sɨ a nae,aque tuchɨ ra semondo mbia ɨcuã je. 24Dios cheẽnduɨ sɨ tuchɨ ra amano ndaque. Ae ra semeembiaɨcuã je, aque rambae rasi saã tuchɨquia. Abambiaeã tuchɨ ra aque. “Taĩ sembuchecua jirichɨ nguiacurɨ”, ɨ chee ra aque, ɨ que Jesús ra. 25 —¿Se raaremondo mbia ɨcuã je re? ɨ que Judas ñee Jesúsje ra. Jesús rɨɨ ñeendembia ɨcuã je nyii. “Ae” ɨ queJesús echeẽmose ra.

26Quiaru que u ra. Jesús que mbichae sirõ nda.Gracias ɨ que Dios je ra. Siquio quembuchao chaoee cote ra. —Ã mbichae jẽu. Serete chõ ã nde,ɨ que Jesús ñee ee ra. 27 Vino mbeisa que esirõcote no nda. Gracias ɨ que Dios je ra. Mondoque uchɨmbaa quiatu oo cote ra. —Jembei mbeija. 28 Seruqui chõ ã nde. Mbia ɨcuã mbutiã sacuãño seruqui re. Dios cheẽ yasu ruɨ sɨ chõ seruquiriqui nguiãmbia ɨcuãmbutiã co. 29Tacheẽnyecuatuchɨ jẽje. Vinomo nda ambei eãmbeɨ cote. Pabambia rerecua tuchɨ mose, aque mose ramo nguianda ambei nguiã jendese cote, ɨque Jesús ñeenda.

Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨño nda Pedro serɨɨ, ɨJesús

30 Ɨraseɨ raseɨ que cote ra. Nyoɨ que Monte delos Olivos ra. 31 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatuje ra. —Jẽɨreɨ ɨreɨte ra serɨɨ co isa. Jeñɨmboseɨ mboseɨ nda oso serecha co isa. Sã embesa jiriqui ñee no: “Dios ra oveja raarõsa ɨquia. Ovejara ñɨmboseɨ nyoɨ cote”, sã embesa ji riqui ɨ no.32 Seraaque quera sɨre ra aso se rane jendaarõGalilea, ɨ que Jesús ra. 33 Pedro que ñee ee ra.—Seataque ra ɨreɨ ɨreɨte raque ndesɨ. Se quia ra

aɨreɨ ɨreɨã mbeɨ ndesɨ, ɨ rei que Pedro ñee ee ra.34 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje,Pedro. Nguira cheẽ nonde ra erecheẽ ñooño tresveces serɨɨ namo, Pedro. “Jesús aɨcuayãte resẽ”,ere chooño ño nda serɨɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra.35Pedro que ñee ee ra. —Mbia seɨquia arõte raquenderɨɨ, acheẽ ñooño eã nda nderɨɨ, ɨ rei que Pedrora. Eɨ ja que ñee nda.

Jesús ñee ngu je36 Jesús que oso Getsemaní cote ra.

Uchɨmbaaquiatu rese. —Jengoi rã u aa. Taso rãñee Paba je pe jiri se, ɨ que Jesús ee ra. 37 Pe quitijiri que Pedro rerao ra. Zebedeo riirĩ nyeremondese. Eya eã ndasi tuchɨ que tu ee aque mosera. 38 Ñee ngue ũquɨ je ra. —Seya eã ndasi tuchɨaɨco co. Seya eã ndasi ra seɨquia chee. Jenguchõna jẽ aa. Jẽtesa tesa beɨ u aa, ɨ que Jesús ñee eera. 39 Jesús que oso pe quiti jiri cot e ra. Nyibique u ngũíã ndese ñee Dios je ra. —Paba, ũquɨ ndasi asaã sereãte raque quia co. Ae sebite riquinae, ũquɨ ndese semingo eã. Ae ndebite riqui nae,ũquɨ ndese quiatu semingo, ɨ que Jesús ñee Diosje ra. 40Nyebi que u uchɨmbaaquiatu je cote ra. Ɨque eu uque ja ee cote ra. Ñee ngue Pedro je ra.—Jẽɨngo areã ñochɨ tesa serese se ñee mose Diosje. 41 Jẽtesa tesa u. Jengue eã u ñee Dios je. Mbaeɨcuã tã ɨ eã sacuã jẽje. Jẽɨngo serete raque serese.Mbae ɨcuã nguiatu jembuti mbutite nguiã, ɨ queJesús ee ra. 42Osobe que ñee Dios je pe jiri cote ra.—Paba, nde ñee mose seje, “mbae rasi ra eresaã”nde ɨ mose seje, asaã nda se, ɨ que ñee Dios je ra.43Nyebi que u uchɨmbaaquiatu je cote ra. Ɨ sɨ queu uque ee no nda. Eresa quiatu ngue eshɨu shɨutenguiã. 44 Jesús que osobe erecha ñee Dios je ra.Tres veces que aque cote ra. Hue rɨ sɨ que ñeeDiosje ra. 45Uchɨmbaaquiatu jii que esɨ ñee ee cote ra.—Jengue cote. Jenguenea jẽucua cote. Semondora mbia ɨcuã je cote. Seɨquia sacuã. 46 Jẽhuã cote.Nyao cote. Ae ra semee mbia ɨcuã je, co eru quiasemee sacuã co cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatuje ra.

Mbia ɨcuã Jesús isi suruchoɨ47 Jesús cheẽ mosebe tuchɨ que Judas ru erea

ra. Jesús chɨmbaaquiatu rei que ae ra. Aque reseque mbia cuaẽ tuchɨ quia ra. Tiquise abe queecurucuaẽ nguia ra. Ira jua abe no. Sacerdotererecua chõ ũquɨ mbucuaẽ nguia reaẽ. Ameɨ abe.48 Judas ñee nyecuayã nguiatu quia ũquɨ je nyiireaẽ. —Ae ritii ra asiite, aque chõ ñene. Aque

Page 37: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 26:49 34 SAN MATEO 27:2jẽisi serao, ɨ quia equia ee nyii reaẽ. 49 Jesús rɨɨchãngue esɨ saludar ɨ ee cote ra. Jesús ritii que esiiteee cote ra. 50 —¿Mbaerã erechu serea re? ɨ queJesús ee ra. Mbia que ngaẽ Jesús isi ecua cotera. 51 Ũquɨ mose que Jesús rimba mo uchuurusirõ tiquise ra. Sacerdote rerecua rimba rese quetiquise uru ra. Eisa que echisia ra. 52 Jesús queñee ee ra. —Ndechuuru emingue chõ eriru ye.Nde emo nyɨɨsha mose tiquise je, nde abe ra emondeɨsha. 53 ¿Ndeiranuate ángeles rese re? Se ñeemose Paba je, ángeles tubɨrɨã tuchɨ nda embu sejere chaẽ. Sereaquiatu sacuã. 54 “Angeles embu rãsereaquiatu”, ae eã nda Paba je. Ũquɨ mose raembesa ji ɨque eã cote. Sã embesa ji riqui ñeeno: “Mbae rasi ra esaã tuchɨ” ɨ no, ɨ que Jesús ñeePedro je ra. 55 Jesús que ñee mbia ja je cote ra.—¿Mbaerã jenyu quia tiquise rurucuaẽ serea core? Ira jua abe no. Mbae mbuquiachãsa rea rocoɨ jenyuchɨ nguia serea co. Tenda que amumbamumba beɨte rei quia jendese Dios chuchua resẽ.Mbia que ambaaquiatu quiatu beɨ rei quia hueeresẽ. ¿Mbaerã seisiã nyucua aque mose re?56Embesa ji ɨque sacuãño jẽɨcuã ɨcuãndiqui nguiãseje ã, ɨ que Jesús ra. Echɨmbaaquiatu que nyoɨ jachee uchã Jesús recha ra.

Jesús mbia curuchoɨmbia rerecua je57 Ae Jesús isi nae, ũquɨ ngue ecuruchoɨ sac-

erdote rerecua je ra. Huee que embesasa chɨ jañumunua nda. Ameɨ ererecua ja abe. 58 Pedroque embuchurucha rucha oso quia eruɨ ra. Ngasẽnyee que sacerdote rerecua itaicuee ra. Huee quengoi sacerdote rimba mo ndese ra. —Mañɨ ndambia Jesús je reae, ɨ que huɨ ngoi eraarõ arõ nda.59 Sacerdote rerecua que chɨ ja huee ra. Ameɨmbia rerecua ja abe no. Mbia rerecua ja tuchɨ.—Jesús nandeɨquia, ɨ rei que ñee ñee nyue ra. —¿Mbae ɨ ra aba mbia je Jesús rɨɨcharã nde? ɨ reique u ñee ñee nyue ra. 60 Emo emo ngue ngaẽndei ñee ɨcuã ɨcuã Jesús rɨɨ nda. Ũquɨnde quembia nyeremo ngaẽ ñee ñooño Jesús rɨɨ nda. 61—Jesús que ñee ñooño Dios chuchua rɨɨ nda. “Dioschuchua ra ambucoɨ. Tres días mose ra achaobe”,ɨ que urechandu Jesús cheẽ nda, ɨ que ũquɨ ñeeñooño Jesús rɨɨ nda. 62 Sacerdote rerecua quejuã ñee Jesús je ra. —¿Echeẽ nda eresɨbɨshorõeã mbeɨ re? ¿Mbae ɨ equia nderɨɨ nde? ɨ queJesús je ra. 63 Jesús que ñee eã mbeɨ echeẽ mosera. Sacerdote rerecua que ñeembe ee ra. —¿Diosrucucha nde re? ¿Cristo nde re? Diósaa echeẽ

ure je, ɨ que sacerdote rerecua ñee ee ra. 64 Jesúsque ñee ee ra. —Ae. Dios rucucha chõ se re.Tacheẽ nyecua jẽje. Jemae nda serese se coi moseDios quirãcuã jii. Sechu mose abe ibeishĩ ndese, ɨque Jesús ee ra. 65 Sacerdote rerecua que paamaɨ tuchɨ Jesús cheẽ mose ra. Huɨɨrao que endorondoro chee ra. Ñee ngue ererecua ataque je ra.—Jesús riqui Dios rucucha raã naa co. Jeñandujate equia ã. Sã mbia mo nandembiirandube eãcote. Nandemae ndei ngue erese re. 66 ¿Ɨ jẽje re?¿Mañɨ nande ra equia re? ɨ que sacerdote rerecuañee ererecua ataque je ra. —Eɨcuã tuchɨ que ra jẽ.Sã mbia eɨquia, ɨ jate que ererecua ñee Jesús rɨɨ nda. 67Mbia que ñinimbu nimbu Jesús ruba resecote ra. Ucua ucua abe que erese ra. Emo emongue eritii mbeete ete o je ra. 68Ñee ngue ee ra.—“Cristo chõ se re”, ere ñɨ equia. Aba chõ ucuanderese chã. Ma eɨcua no, ɨ que mbia ñee ɨcuãɨcuã ee ra.

Jesús aɨcuayãte reseẽ, ɨchõɨño Pedro69 Pedro que chɨ mbeɨte ngoi itaicuee ra. Nyu-

cuaaque mo ngue tu ñee ee mbia rimba mo nda.—Jesús resenda que nde abe ra. Galilea jenda,ɨ que nyucuaaque ñee ee ra. 70 Pedro que ñeeee ra. —Tei. Ndecheẽ aɨcuayãte, ɨchõɨño nguePedro mbia résaa ñee ee ra. 71Pedro que oso quiaeɨquesa cuti cote ra. Nyucuaaque nongue que ñeembia je erɨɨ nda. —Co abe que Jesús resenda ra.Nazaret jenda, ɨ que ñee mbia je ra. 72—Tei. Jesúsaɨcuayãte, ɨbe que Pedro ñee ɨcuã ee ra. 73 Aechɨ huee nae, ũquɨ mo ngue ñee Pedro je cote ra.—Jesús resenda chõ nde abe resẽ. Ndecheẽ abachɨɨcuate resẽ, ɨ que ñee ee ra. 74 Pedro que jurarɨ tuchɨ ñee ee ra. —Aɨcuayã tuchɨte se resẽ, ɨ queñee ñooño nda. Aque mose tuchɨ que nguira ñeecote ra. 75 Pedro que ndua Jesús cheẽ ndese cotera. Sã Jesús ñee ee nyii no. —Nguira cheẽ nondera erecheẽ ñooño tres veces serɨɨ, sã Jesús ɨ ee nyiino. Ũquɨ ndese que Pedro ndua cote ra. Nyebe esɨnguiã usẽ nyeseo tuchɨ.

27Mbia Jesús curuchoɨ Pilato je

1 Nyaashɨ namo mose que sacerdote rerecuandua hue rɨ ja ra. Ameɨ mbia rerecua ja abe no.Hue rɨ ja ndua Jesús ɨquia sacuã. 2 Jesús queechucua suruchoɨ Pilato je ra. Pilato rei mbiarerecua, hue jenda ja rerecua.

Judas uchosoi mumbi nyɨɨquia

Page 38: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 27:3 35 SAN MATEO 27:343 Mbia ra Jesús ɨquia, ɨ mose Judas je, eya eã

tuchɨ que ũquɨ mose ra. —Jesús amee jirichɨ nguiãmbia je, ɨ que ra. Nyebe mbae isiquia mondobenguiã sacerdote rerecua je. Ameɨ ererecua je abeno. 4—Mbae ɨcuã tuchɨ asaãchɨ. Jesús seteã tuchɨameechɨ jẽje. Eɨquia sacuã, ɨ que Judas ñee nda.—Nde quia rei. Ure eã ñene, ɨ ja que ererecuañee ee ra. 5 Judas que mbae isiquia mbaba asimombo mondo íbii ra. Dios chuchúaa. Oso queuchosoi mumbi nyɨɨquia cote ra. 6 Sacerdotererecua que mbae isiquia sirõ ibi sɨ cote ra. —Mbia rɨbɨshoronda chõ ã mbae isiquia re. Nyebenandemondo eã ofrendarã, ɨ que ñee ñee nyuera. 7Aquere que sacerdotes ibi mo isi aque mbaeisiquia je ra. Ibi mo ngue eisi mbiamo tiquiatiquia sacuã nda. Ñionga, ɨ que hue ibi je ra.8Nyebe eriqui nguiã “mbia ruqui rua” ɨ beɨ hue je.Namo nyee. 9 Aque mose que Jeremías ñɨmbesaɨque cote ra. Ã ndei Jeremías ñɨmbesa ã:Ũquɨ mbae isiquia treinta que eisi cote ra.Ũquɨ ndei mbia rɨbɨshoronda ũquɨ.10 Ũquɨ mbae isiquia que emondo hue ñionga

rɨbɨshorõ cote ra.Dios ñee nguia erɨɨ seje nyii nae, ũquɨ nduɨ sɨ,ɨ que Jeremías embesa cose ra.

Pilato ñee Jesús je11 Mbia que Jesús curuchoɨ Pilato je cote ra.

Pilato que ñee ee ra. —¿Judíos rerecua chõ ndere? ɨ que ee ra. —Ae. Judíos rerecua chõ se re, ɨque Jesús ee ra. 12Sacerdote rerecua que ñee ɨcuãja Jesús je ra. Ameɨ ererecua abe no. Jesús queñee ãte echeẽ mose ra. 13 —¿Erechanuãte equiañee mose nderɨɨ nde? ɨ que Pilato ñee Jesús je ra.14 Jesús que ñee ãte echeẽ mose ra. Nyebe Pilatonyuruɨra tuchɨ nguiã echeẽ eã mose.

Jesús jẽɨquia mbucha ira rese, ɨ ererecua15 Pilato que mbia tarõ ji mo mbusẽ mbeɨ quia

pascuamose ra. Comɨɨ ngue embusẽmbusẽmbeɨquia pascua mose ra. Ae je mbia riqui ñee, “aqueembusẽ mondo” ɨ nae, aque chõ ngue embusẽmbeɨquia ee ra. 16Barrabás, ɨque etarõ jimo je ra.Mbia chɨɨcua tuchɨ que ae ra. 17 Mbia ñumunuaja mose que Pilato ñee ee ra. —¿Aba ra ambusẽmondo jẽje re? ¿Barrabás ra re? ¿Jesús ra re? ɨque Pilato ñee ee ra. 18—Sacerdote rerecua riquipaama ɨ chooñote Jesús je ã, ɨ quiatu que Pilatondua ndua uchɨangui re ra. 19 Pilato que chɨ ngoindua ndua ngũenda tose ra. Eninisi que ucheẽmondoñee ee ra. —Ehuɨ chõ Jesús sɨ jẽ. Mbae ɨcuã

ngue esaã eãte resẽ. Atea que seque re isa ra jẽ.Seque re ɨcuã tuchɨ que aa ra jẽ, ɨ que Pilato ninisiñee ngu je ra. 20 Sacerdote rerecua que ñee mbiaja je ra. Ameɨ ndese. —Sã Pilato Barrabás mbusẽmondo. Sã Jesús quiatu ɨquia, ɨ que ererecua ñeejambia je ra. Nyebembia “eno” ɨ chee ee. 21Pilatoque ñee sɨ mbia je ra. —¿Aba ra ambusẽ mondojẽje re? ¿Jesús ra re? ¿Barrabás ra re? ɨ que Pilatora. —Barrabás embusẽ mondo ɨ que mbia ee ra.22 —¿Mañɨ ae quia ra Jesucristo je re no? ɨ quePilato ra. —Embucha ira rese, ɨ ja que mbia ñeeee ra. 23 —¿Mbae ɨcuã esaã nde? ɨ que Pilato eera. —Embucha ira rese jẽ, ɨbe que mbia tasẽ tasẽee ra.

24—Mbia riqui “Jesús eɨquia” ɨ ɨ tuchɨchɨ, ɨ quePilato ndua ndua ra. —I mo embu seje, ɨ quembiaje cote ra. Nyoɨ que mbia résaa cote ra. —A aɨconyoɨ a. Se ra Jesús aɨquiayã. Eseteãte quiatu nguere. Jẽ nguiatu jẽɨngo erese, ɨ rei que Pilato ñeembia je ra. 25Mbia queñee ja Pilato je ra. —¡Eɨquiajẽ! Eɨcuãte que eriqui ra jẽ. Dios ra paama ɨ eãeɨquia mose. Dios paama ɨ mose, sã ure je quiatupaama ɨ. Ureriirĩ je abe no, ɨ jate que mbia Pilatoje ra. 26 Pilato que Barrabás mbusẽ mondo cotera. Jesús cuasa quiatu que chɨño nda. Pilato queJesús iruã nua cote ra. —Jembucha ɨquia ira rese,ɨ que ñee soldados je cote ra.

27 Soldados que Jesús cuasa curuchoɨ ererecuachuchúaa ra. Huee que soldados ataque abe ngaẽja Jesús mama nda. 28 Jesús ɨrao que embuɨ esɨra. Tiru ɨreɨ nguiatu ngue emingue nguiã ee cote.29Nyu ritiméi uma ji que emɨɨ eãquĩ ndese coronanda. Ira ñetẽ mo abe que emondo éoo ra. Ngoi jaque u ngũíã ndese Jesús nonde ra. Ñee ɨcuã ɨcuãngue u erɨɨ nda. —Judíos rerecua tuchɨ chõ ndere, ɨchõɨño ngue soldados Jesús je ra. 30Ñinimbunimbu abe que erese ra. Ira abe que euru urueãquĩ ndese no nda. 31 Jesús rimba que esaã saãee no nda. Ɨquia ɨquia que ee no nda. Aquere quetiru ɨreɨ mbuɨ esɨ cote ra. Eɨraote que emingueee cote ra. Curuchoɨ que embucha nonde ira resecote ra.

Mbia Jesús mbucha ira rese32 Ɨ rei que echoɨ quia ra. Mbia mo ngue

esobeɨshɨ nda. Simón, ɨ equia ee. Cirene jendaque ae ra. —Cruz echa rã Jesús mbucha sacuãpe, ɨ que soldados ee ra. Nguerao que ee cote ra.33 Ngasẽ ngue pee cote ra. Gólgota, ɨ que hue jera. Eresa cuare, ɨ chõ nguiã hue je. 34 Huee quevino ñɨmocondo tuchɨmomondo Jesús je ra. Ubirei que erese ra. Aquere que embei eã cote ra.

Page 39: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 27:35 36 SAN MATEO 28:235 Soldados que Jesús mbucha ira rese ra. Aquereque sɨta ñetẽ mbaba mbaba o je cote ra. —Aba raJesús ɨrao querao ñɨ ja, ɨ que nyue ra. Aque moseque embesa ji cheẽ ɨque cote ra.Seɨrao que embuchao chao nyue ra.Sɨta ñetẽmbaba mbabare o je,ɨ que embesa ji ra. 36 Aquere que soldados chɨngoi Jesús raarõ cote ra. 37 Mbia que letreromɨɨ Jesús ãquĩ nguiti ibate ra. JESUS REI JUDIOSRERECUA, ɨ que embesa mɨɨ nda. Ũquɨ nɨɨ ñoeriqui nguiã eɨquia hue. 38 Mbia nyeremo abeque embucha ira rese Jesús chabe ra. Jesús rerecochobeɨ que emɨɨ ira rese ra. Mbae mbuquiachãsatuchɨ que ũquɨ nda. 39 Mbia que ɨquia ɨquia chõnguia echeẽ naa naa ecuã nda. Ñee ɨcuã ɨcuã ee.40 —“Dios chuchua ra ambucoɨ. Tres días mosera ambuchuruambe” ere que equia. Ndequirãcuãtuchɨ mose, equichi u hue sɨ. Nde Dios rucuchamose, equichi u cruz sɨ, ɨ tuchɨquembia quia ɨquiaɨquia ee ecuã mose ra. 41 Sacerdote rerecua abeque ɨquia ɨquia chõ nguia ee ra. Embesasa abe no.Ameɨ ererecua abe no. Ũquɨ ngue ñee ɨcuã ɨcuãja quia erɨɨ nda. 42—Mbia que embuquera querarei nyii ra. Ae sɨ quia quera aroneate nguiã aque.Judío rerecua mose ae, sã ae ae nguichi ira sɨ. Ɨ nda ureɨcu a cote, ɨ ja que ererecua ñee ɨcuã ɨcuãe erɨɨ nda. 43—“Dios aɨcuate”, ɨ que equia, sã Diosae embuquichi eya mose erese. “Dios rucucharei se” ɨ que equia, ɨ ja que ererecua ñee ɨcuãɨcuã erɨɨ nda. 44 Ae mbuchai chɨ ira rese mbaembuquiachãsa nae, ũquɨ abe que ñee ɨcuã ɨcuãnyee ee ra.

Jesús mano cote45 Tenda nandeite re mose que itondaru ru ra.

Itondaru beɨ quembia ja je tres horas ra. 46Tendacheseco mose que Jesús ñeemombo cote ra. —Elí,Elí, ¿lam a sabactani? ɨ que ñeemombo ra. —Diossererecua, ¿mbaerã ereɨco huɨ sesɨ re? ɨ chõ ngueñee nguiã. 47—Elías je eriqui “quiatuchu” ɨ reae, ɨrei que echeẽ andusa mo nda. 48Aque mose tuchɨque emo esponja monde vinagre ye ra. Ira ai reseque embia ji mondo rei Jesús chúruu cote ra. 49—Esecha rei. ¡Sã Elías ruãte quia erea! ɨ que eataqueñee ee ra. 50 Jesús que tasẽmano mbeɨ cote ra.

51 Aque mosechɨ tuchɨ que cortina nyisia Dioschuchua jenda ra. Ibate sɨ que eru nyisia íbii ra.Ibi que nyere nyere cote ra. Sɨta abe que nyisiasia nyibite bite rɨ nda. 52 Mbia tãsa mo abe quenyeequia equia ra. Dios quiato raaque mo nguequera quera ra. 53 Jesús quera sɨ mose que ũquɨ

ndaaque usẽnyoɨ cote ra. Nyoɨ que Jerusalén cotera. Mbia tubɨrɨã ngue mae u erese ra. 54 Soldadosrerecua que chɨ mae Jesús rese ra. Soldados abeno. Ũquɨ ngue siquichete Jesús manomose ra. Ibichere mose. Mae mose mbae ja rese. —Dios riirĩño eriqui re, ɨ jate que soldados ñee erɨɨ cote ra.

55-56 Cuña ngue chɨ jate mae Jesús rese ɨsho ra.María Magdalena abe que chɨ huee ra. María abeno. María rei Jacobo si. José abe si. Zebedeo riirĩsi abe que chɨ erese huee ra. Ũquɨ ngue siqui beɨquia Jesús ruɨ ra. Echɨurã ngue emɨɨmɨɨmbeɨ quiaee ra. Galiléaa eɨco mose beɨ.

Mbia Jesús raaque chati cote57 José, ɨ quembaechamo je ra. Arimatea jenda

rei ae. Jesús quiato que ae ra. Tenda ɨreɨ mose queesɨ ñee Pilato je ra. 58—Jesús raaque emee na seje,ɨ que oso ñee Pilato je ra. Pilato que “eno” ɨ ee ra.59 José que eraaque curuchoɨ cote ra. Ñuma nguetirushĩ mo je ra. 60 Jesús raaque que eiti suruchoɨsɨta rɨbɨcoɨ ji ɨmɨ ye ra. José chɨsaã ye. Nyati reique sɨta cuasumo je cote ra. Nyoɨ que erecha cotera. 61María Magdalena ngue chɨ ngoi mae Jesúsatisa rese ra. María rese.

Soldados Jesús raaque atiquia saarõ u62 Isamamɨ ngue sacerdote rerecua choɨ ñee

Pilato je ra. Fariseos abe no. Sábado isamamɨngue ra. 63 Ũquɨ ngue nyoɨ ñee Pilato je Jesúsrɨɨ nda. —Urendua nduachɨ nguiã ñeeñooño jerese. “Tres días mose ra aquera sɨ”, ɨ que equiamano nonde ra. 64 Soldados emondo rã eatiquiaraarõ. Sã echɨ beɨ tres días eraarõ huee. Ɨ ndaechɨmbaaquiatu eraaque siroã suruchoɨ. “Querasɨ que ra” ¡ɨchɨ nda ñee ñooño mbia je jẽ! Ũquɨ mose rambiambɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ cote, ɨ que ñee Pilatoje ra. 65Pilato que ñee ee ra. —Soldados jendao rã.Eraaque raarõ tuchɨ sacuã, ɨ que ee ra. 66Soldadosque ecuruchoɨ Jesús atíquiaa cote ra. Eɨquesaaronda que ematã tuchɨ cote ra. —Jẽsaarõ tuchɨjẽ, ɨ rei que soldados je cote ra.

28Jesús raaque quera sɨ

1 Jesús raaque ati ji que chɨbe sábado mosera. Ɨ nyaashɨ oso quia domingo mose, aque moseque cuña mo nyoɨ mae eatisa rese ra. MaríaMagdaalena, ɨ que emo je ra. María, ɨ queenongue je ra. 2 Aque mose tuchɨ que ibi nyerenyere ee ra. Angel ibatenda mo nguia tu quiaeatisa mbuquiata reaẽ. Sɨta eatiquia que ecuruba

Page 40: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MATEO 28:3 37 SAN MATEO 28:20ra. Ngoi que etose ra. 3 Enininya tuchɨ quechɨ ngoi ra. Ama pirirã pirirã ɨ rã tuchɨ que ra.Eɨraoshĩ tuchɨ que chɨ nda. 4 Soldados que titititi ɨ tuchɨ chõ mae ũquɨ ndese ra. Emundi tuchɨque ra. 5 Angel que ñee cuña je ra. —Jẽsiquichequichechɨ nguiã. Jẽɨngo raque Jesús raaque re-quia ã. 6 Emoate aa resẽ. Eraaque que querasɨ no. Ucheẽ nduɨ sɨ que quera resẽ. Jenyu reimae eatisa rese ae. 7 Jẽso asi rã echɨmbaaquiatumbiirandu equera sɨ rese. “Jenonde ra esɨ Galilea.Jemae nda erese huee”, jenye embiirandu. Ũquɨ ae chõ ngue u nguiã jẽje, ɨ que ángel cuña jera. 8 Cuña ngue siquichete echeẽ andu ra. Eyateabe que ra. Uchã ndei que echoɨ quia Jesúschɨmbaaquiatu mbiirandu ra. 9 Ñeenda cúa chõngue Jesús nyecua saludar ɨ ee ra. Cuña nguenyoɨ oo erese ra. Jesús i que equiaama ama nda.10 Jesús que ñee ee ra. —Jẽsiquichechɨ nguiã sesɨ.Jẽso ñee seresenda je. “Jẽso rã Galilea. Hue rajemae Jesús rese”, jenye oso ee, ɨ que Jesús ñeecuña je ra.

Soldados ñee ñooño Jesús raaque rɨɨ 11 Soldados eraaque raarõsa que nyoɨ sacer-

dotes rerecua mbiirandu Jesús quera rese ra.Ae rese mae nae, ũquɨ ngue esenei ja ee ra.12 Sacerdotes rerecua que nyoɨ ja ñee ameɨ er-erecua je cote ra. —¿Mañɨ nande ra equia mbiajiranuã sacuã Jesús quera rese re? ɨ que ererecuandua ndua hue rɨ ja ra. Nyebe mbae isiquia meenguiã soldados je, ñee ñooño sacuã mbia je. 13—Jeñee ñooño mbia je jẽ. “Ureque mose Jesúsresenda eraaque suruchoɨ rei sirõ”, jenye chooñombia je jẽ. 14Pilato jirandumose jendese, urecheẽnda ee. Paama ɨã nda jẽje chã, ɨ que ererecua ñeeja soldados je ra. 15 Soldados que mbae isiquiaisi cote ra. Ñee ñooño tuchɨ que mbia je cote ra.Nyebe judíos riqui nguiã ñee mbeɨ ã cote. —Jesúschɨmbaaquiatu que eraaque sirõ cose ra, nyebeeriqui nguiã ɨ beɨ ã cote.

Jesús uchɨmbaaquiatu mondombia mbiirandu16 Jesús chɨmbaaquiatu once que nyoɨ ja Galilea

ra. Ibi ibate mo ngue echoɨ Jesús cheẽ nguire ra.17 Jesús que nyecu a ee huee ra. Jesús rese maemose que ngoi ngũíã ndese ñee ee ra. —Jesúseã ño co reae, ɨ rei que emo emo ñee uchɨanguire ra. 18 Aquere que Jesús sɨ erɨɨchã ñee ee cotera. —Sequirãcuã tuchɨ chõ se re. Se rei ibijenda rerecua ja. Ibatenda abe rerecua ja. 19 Jẽsombia mbaaquiatu quiatu ja serɨɨ. Mbia mangue

chooñoa jenda ja. Bautizar jenye ee Paba rɨɨ. Serɨɨ abe. Espíritu Turã nɨɨ abe no. 20 Jembaaquiatuquiatu tuchɨ secheẽ nɨɨ. Ae asenei senei nguia jẽjenae, ũquɨ jẽsenei senei ja ee. Secheẽ mumbayãsacuã. Aɨco beɨ ra se quia jendese. Mbae ua j achee, ɨ que Jesús ñee ee ra. Amén.

Page 41: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 1:1 38 SAN MARCOS 1:28

EL SANTO EVANGELIO SEGÚNSAN MARCOSJuan el Bautista Dios cheẽ senei senei

1 Ã tasenei na jẽje. Dios cheẽ turã Jesucristorɨɨ. Jesucristo rei Dios riirĩ. 2 Sã Isaías Dios cheẽmbesa cose no:Secheẽ nderaosa amondo quia nderẽta aque.Ae ra ñeendambuquiche nembaerã, ɨ que Dios ra.3 Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa hue.“Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ jenye sɨ

chõ nguia jẽ abe ɨco quiatu nandererecuaraarõ arõ”, ɨ equia turúquiaa hue,

ɨ que Isaías embesa ra. 4 Juan el Bautista que tuũquɨ ñee nguire cote ra. Dios cheẽ ngue eseneisenei nguia turúquiaa cote ra. —Jendua sɨ Diosrese. Jẽhuɨ chõ jẽɨcuã sɨ. Dios jẽɨcuãmbutiã sacuã.Ũquɨ mose nda bautizar ae jẽje chã, ɨ beɨte queJuan nguia ñee nda. 5 Jerusalén jenda que ngaẽngaẽ tuchɨ quia echeẽ andu ra. Judea jenda abeno. Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ moseque Juanndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordánye. 6 Quiicuã mbuaera chõ ngue Juan ɨrao ra.Camello. Mbae ɨre chõ ngue enumbicuasa no nda.Tucu mbuae chõ ngue eu eu quia ra. Irao quiaarɨɨnda abe. 7-8 Dios cheẽ ngue esenei senei nguiara: —I achõ je chõ aɨco nguiã bautizar ɨmbia je co.Co chɨ emo ndu quia seruɨ co. Dios riirĩ tuchɨ chõae re. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quiaeturã tuchɨ sesɨ no nde. Ae quia tura bautizar ɨmbia je Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã,ɨ beɨte que Juan nguia ra.

Juan bautizar ɨ Jesús je9Aquemose que Jesús ru sucha tubɨrɨã Nazaret

sɨ ra. Galilea jenda rei Nazaret. Juan nguebautizar ɨ Jesús je ra. Ama Jordán ye. 10 Jesúsque usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyeequiaee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi u eresecote ra. Nyurushɨ rã ngue eru nguichi erese ra.11 Ibei jenda que ñee ee ra. —Seriirĩ ño nde re.Sechesecua chõ nde re. Seyate nderese, ɨ que Diosñee ee ra.

Jesús tambɨɨ cuã, ɨ raque Satanás12 Espíritu Turã ngue Jesús querao turúquiaa

cote ra. 13Huee que Jesús riqui arete ra. Cuarentadías. Nyacua rɨsha ite re. Mbia rɨɨchare ja ite re.Satanás que tu rei tã ɨ ee cote ra. Angeles quengaẽ ngaẽ nguia ereaquiatu ra.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ramo14 Mbia rerecua que Juan tarõ cárcel cote ra.

Aquere que Jesús sɨ Galiléaa ra. Dios cheẽ turãngue esenei senei nguia huee ra. 15—Achɨte Diosñɨ tu mbia rerecuarã a. Jendua sɨ Dios rese. Jẽhuɨchõ jẽɨcuã sɨ. Dios cheẽ turã jẽɨcua. Ɨ nda Diosjemingo beɨ, ɨ que Jesús quia ñee mbia je ra.

Jẽɨngo seruɨ, ɨ Jesús uchɨmbaaquiaturã je16 Jesús que ngata oso quia ama nimia nduɨ

ra. Galilea, ɨ que aque ama ndɨsha je ra. Hueeque mae Simón ndese ra. Enongue abe rese mae.Andrés, ɨ equia ee. I que u sɨra mbua mbuasamondo mondo ii ra. Sɨra resenda beɨ rei ũquɨ.17 Jesús que ñee ee ra. —Seruɨ beɨ chõ jẽɨngojẽ. Taembaaquiatu quiatu. Mbia teendu endu beɨquia seje cote, ɨ que ee ra. 18 Nyoɨ ja que eruɨ ra.Sɨra mbuasa sɨ que echoɨ huɨ ra. 19Pe jiri que maeJacobo rese ra. Enongue rese abe. Juan, ɨ equiaee. Zebedeo riirĩ ja rei ũquɨ. Huee que echɨ jacanoa ye sɨrambuasambitirõ tirõ nda. 20—Jẽɨngoseruɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra. Echeẽ nduɨbe tuchɨque echoɨ eruɨ ra. Ngu que esecha choɨ ra. Eruque siquichõ canoa ye ngũimba rese ra.

Jesús aba checuayã ɨcuã jea mbia mo sɨ21 Nyoɨ que sucha tubɨrɨã Capernaum nda.

Sábado mose que Jesús sɨ judíos chumunuanuásaa ra. Mbia mbaaquiatu quiatu sacuã.22 Mbia rerecua rã ño ngue eriqui mbiambaaquiatu quiatu ra. Embesasa rã eã. Nyebembia riqui nguiã nyuruɨra tuchɨ echeẽ andu.23 Huee que ameɨ mo ndiqui mbia chumunuásaara. Aba checuayã ɨcuã nyɨreco rei ae. Ñee asiteque Jesús je ra. 24 —¿Mbaerã erechu urerea core, Jesús? Quiatúae urerecha ae. ¿Urerɨɨcharãño erechu quia co re? Dios rucucha chõ nde re.Areɨcuate se, ɨ rei que aba checuayã ñee asite eera. 25 Jesús que ñee asi ee cote ra. —¡Equɨrɨrɨ chõjẽ! Esẽ oso ameɨ ñɨangui sɨ, ɨ que ee ra. 26 Jesúscheẽmose que aba checuayã ameɨmburirite cotera. Tasẽ ngue oso usẽ ameɨ sɨ cote ra. 27Mbia quenyuruɨra tuchɨ mae Jesús rese ra. Ñee ñee ja quenyue cote ra. —Jesús riquichɨ mbia mbaaquiatuquiatu ucheẽ namonda je co. Equirãcuã ae ñeenguiã. Mbia rerecua rã ño eriqui nguiã ñee abachecuayã ɨcuã je co. Sã aba checuayã echeẽmumbayãte jẽ, ɨ que mbia ra. 28Mbia que jirandujeɨ Jesús rese Galilea jenda ja cote ra.

Jesús Simón ninisi si mbucherõ

Page 42: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 1:29 39 SAN MARCOS 2:1729 Jesús que usẽ nyoɨ mbia chumunuasa sɨ cote

ra. Nyoɨ que Simón nyuchua ra. Andrés abe quesiqui rei huee tuchua ra. Jesús que ɨque nyoɨ hueera. Jacobo rese. Juan ndese abe no. 30 I que Pedrochari rasi u nyaara ee ra. Eracu tuchɨ que ra.31 Jesús que eo isi embuchuruã nda. Aquemosebeque eracu ti ɨ esɨ cote ra. Mbae que echao chaoquia mbia chɨurã cote ra.

Jesús mbia rasi chumumbara mbucherõ32 Itondaru ramomose quembia erasi rurucuaẽ

cuaẽ tuchɨ Jesús je ra. Ae aba checuayã querecoquia nae, ũquɨ abe que ecurucuaẽ cuaẽ tuchɨ quiaee ra. 33 Sucha tubɨrɨã jenda ja que chɨ ñumunuaeɨquésaa ra. 34 Mbia rasi chumumbara que em-bucherõ cherõ ja ra. Aba checuayã ɨcuã tubɨrɨãngue ejea jea quia mbia sɨ ra. Aba checuayã ngueJesús ɨcuate rei ra. Nyebe Jesús riqui nguiã echeẽndiquisã quisãte.

Jesús mbia Galilea jenda mbuchesea sea35 I nyaashɨ oso quia, aque mose que Jesús juã

oso mbia tiãsaa ra. Ñee sacuã Dios je itondarubeɨ mose. 36 Simón ngue oso eruɨ emuña nda.Nguesenda rese. 37 Ngasẽ ngue ee ra. —Pe mbiachɨ nderequia jate pe, ɨ que ee ra. 38 Jesús queñee ee ra. —Nyao sucha tubɨrɨã mbuchesea seaachɨ jenda. Dios cheẽ nda asenei senei ee chã.Nyebe achu nguiã, ɨ que ee ra. 39Galilea jenda queembuchesea sea ja cote ra. Dios cheẽ nenei neneijudíos chumunua nuásaa. Aba checuayã abe jeajea mbia sɨ.

Jesús mbia leproso mbucherõ40 Emo ndasi que ngasẽ Jesús je ra. Leproso,

ɨ que ũquɨ erasi je ra. Tu que ngoi ngũíã ndeseñee Jesús je ra. —Nde sembucherõse mose, sem-bucherõ se, ɨ tuchɨ que ñee ee ra. 41 Jesús ia eãtuchɨ que erese ra. Ñomee ngue oco erese cotera. —Eno. Tarembucherõ, ɨ que ee ra. 42 Echeẽnduɨbe tuchɨ que nyerõ cote ra. 43-44 Jesús queñee ee ra. —Sã jẽ. Erecheẽchɨ nda emo je jẽ. Esonderasiã ndeacuquia sacerdote je cote. Moiséscheẽ nduɨ sɨ chõ mbae mo emondo Dios je. Eɨ ndambia jirandu nderasiã ndese cote, ɨ rei que Jesúsñee emondo ra. 45Mbia que embiirandu ja tuchɨchõ oso ra. Nyebe Jesús nyecua aroneate nguiãsucha tubɨrɨãmo. Siquiibi ibi chõngue eriqui cotera. Ɨcuenda ja que ngaẽ ngaẽ nguia erea ra.

2Jesús emɨ sayã mo mbucherõ

1 Emo mose jiri que Jesús nyebi Capernaumnda. Echuchua ereco mose que mbia jiranduerese ra. 2 Mbia tubɨrɨã ngue ñumunua ee ra.Mbia chayã tuchɨ que ra. Eɨ quesa abe itãyã tuchɨque ra. Dios cheẽ ngue esenei senei tuchɨ quia eera. 3 Mbia cuatro que erasi mo curucuaẽ ee ra.Emɨ sayã. 4Mbia tubɨrɨã ngue tuchua mbiitãyãteeriquisã nda. Nyebe erasi ruruchoɨ nguiã suɨ teiquite arõ. Tei que endoro cote ra. Erasi queembuquichi ɨmbu quisa ye Jesús je cote ra. 5 —Erurucuaẽsa riqui seɨcuate ũquɨ, ɨ que Jesús ñeeuchɨangui re ra. Nyebe ñee nguiã emɨ sayã je. —Echo, ndechɨsaã mbae ɨcuã ambutiã nguia ndesɨa, ɨ que ee ra. 6 Embesasa mo abe que chɨ echeẽandu ra. Mae ɨcuã ɨcuãte que equia Jesús res era. 7 —¿Mbaerã Jesús riqui ñee ũquɨ nde? Ñeeɨcuã ɨcuã ñochɨ equia Dios rɨɨ co. Dios ibatendaae mbi a chɨao ɨcuã mbutiã tiã nguia esɨ resẽ, ɨrei que ñee ɨcuã ɨcuã Jesús rɨɨ nda. 8 Jesús queũquɨ ndua ndua ɨcuate quia ra. Nyebe ñee nguiãee cote. —¿Mbaerã jẽɨngo ndua ndua ɨcuã nde?9 ¿Ma mbaranguiatuã eã jiri jẽje re? ¿Mbia ɨcuãmbutiã esɨ ere? Mbia rasi mbucherõ ere no ae.¿Mambaranquiatuã eã jiri jẽje re? 10Dios rucucharei se. Mbia chɨao ɨcuã mbutiã aquiatu chõ sere. Sequirãcuã tateacuquia jẽje, ɨ que Jesús ñeeee ra. Ñee ngue erasi je cote ra. 11 —Ehuã na.Ndechuchua eso cote. Ndequisa abe erao, ɨ queJesús emɨ sayã je ra. 12Emɨ sayã ngue juã asi Jesúscheẽ nduɨbe cote ra. Ngua que esirõ asite seraocote ra. Mbia resa rae ja. —Ã ndese que ureɨcomae eã tuchɨ emomose ra, ɨ tuchɨ quembia umaenyuruɨra erese ra. Mbia que ñee turã jate Diosquirãcuã nɨɨ cote ra.

Seruɨ beɨ eɨco, ɨ Jesús Leví je13 Jesús que oso sɨ ama ndɨsha rimíaa nda.

Mbia que ngaẽ ngaẽ jate erea ra. Jesús queembaaquiatu quiatu ra. 14 I que Jesús oso quiara. Mae ngue Leví rese ra. Alfeo riirĩ ngue Levíra. Ngoi que huɨ plata isi isi impuestorã nda. —Seruɨ beɨ eɨco, ɨ que Jesús ñee ee ra. Ae Leví juãoso nguiã eruɨ.

15 Jesús que nyoɨ quiaru erese ra. Impuestosisi isiquia ata que chɨ quiaru erese huee ra.Echɨmbaaquiatu abe rese. Mbia ɨcuã mo abe quechɨ quiaru erese no nda. Ũquɨ tubɨrɨãte quesiqui eruɨ ra. 16 Fariseos que ñee ɨcuãte Jesúschɨmbaaquiatu je ra. Embesasa abe que ñeeɨcuãte ee ra. —¿Mbaerã Jesús riqui quiaru mbiaɨcuãte rese re? ɨ que ñee nda. 17Nyebe Jesús ñee

Page 43: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 2:18 40 SAN MARCOS 3:16nguiã ee. —Sã mbia rasiã ndiqui aba mbucherõsarequia eãte no. Sã erasi chõ ndiqui erequia no.“Jenyu seje” ae eãngueunguiãmbia turã je. Mbiaɨcuã je chõ ngue achu nguiã “jenyu seje” ɨ, ɨ queJesús ra.

Jesús chɨmbaaquiatu huɨ ãte uchɨu sɨ18 Juan ñɨmbaaquiatu que huɨ uchɨu sɨ aque

mose ra. Fariseos chɨmbaaquiatu abe no. Nyebembia ngaẽ nguiã ñee Jesús je. —¿Mbaerãndechɨmbaaquiatu abe riqui huɨ ãte uchɨu sɨ re?ɨ que ñee Jesús je ra. 19 Jesús que ñee ee ra. —Sãemo ndiqui ngũinisirã isi ramo no. Sã eresendaiate riqui quiaru erese no. Sã eriqui huɨ aroneateuchɨu sɨ aque mose no. 20 Sã eru riqui mano emomose no. Aque mose ramo nguiatu ra equiatohuɨ uchɨu sɨ cote. 21 Sã emo ndiqui tiru yasumɨɨ aroneate tiru ima sorei rese no. Eyasu ranyaacua quiata eima sɨ. Soro ɨcoɨ tuchɨ chõ ndacote. 22 Sã emo mbaeri rasi ramo nderecoquiatueã eriru ima ye no. Mbae ɨre ima ye ererecoquiatuaronea ño ñene. Eri rasi ra ñimatã ño mbae ɨrendoro. Eri ra uchẽ ja. Mbae ɨre abe mbɨɨcuãte racote. Mbaeri yasu quia nda equerecoquiatu nguiãmbae ɨre yasu ye. Soroã sacuã, ɨ que Jesús ñee eera.

Jesús chɨmbaaquiatumbae a ɨshao shao sábadomose

23 Sábado mose que Jesús sɨ quia mbiaco ite iterɨ emo mose ra. Echɨmbaaquiatu que quiata anyiqui nyiqui choɨ quia eruɨ ra. 24 Fariseos mongue ñee ee ra. —¿Mbaerã ndechɨmbaaquiaturiqui mbae ɨshao shao sábado mose re? Co mosechõ mbia riqui uquenea ucua resẽ, ɨ que fariseosñee Jesús je ra. 25 Jesús que ñee ee ra. —¿Embesa ji rese jemae eã David rɨɨ nyii re? Davidriãcuãte que aquemose ra. Eresenda abe riãcuãteque eriqui aque mose no nda. 26 David queɨque Dios chuchua aque mose ra. Abiatar quesacerdote rere cua aque mose ra. Mbichae Dioschuchua jenda que David u ra. Mee mee nguenguesenda abe je ra. Eriãcuãte quiatu ngue re.Sacerdote mbaerã ja chõ ndaque mbichae, ɨ queJesús fariseos je ra. 27 —Sábado que Dios chaombia mbaerã nda. Sábado mbaerã eã ño Diosmbia ao nguiã. 28 Sábado rerecua beɨ chõ se re,ɨ que Jesús ñee fariseos je ra.

3Jesús emo o tomei mo mbucherõ

1 Jesús que oso mbia chumunuásaa cote ra.Huee que eo tomei mo ndiqui ee ra. 2 Mbia que

mae nguiatute quia Jesús rese ra. —Ma Jesúseo tomei mbucherõ. Sábado mose raque co. Sãembucherõ. Nandecheẽ ɨcuã ɨcuã nda ee chã, ɨque eu mae nguiatute Jesús rese ra. 3 Jesús queñee eo tomei je cote ra. —Ehuã na u aa mbiaite re, ɨ que ee ra. 4 Jesús que ñee mbia je ra.—¿Mbae eturãte jẽje co tenda sábado mose re?¿Coche nandeɨcombae turã naa naa sábadomosere? ¿Coche nandeɨco mbae ɨcuã naa naa co mosere no? ¿Coche mbia mbucherõ co mose re no?¿Coche mbia ɨquia co mose re no? ɨ que Jesús ñeembia ja je ra. Mbia que ñee ãte echeẽ mose ra.5 Jesús que paama ɨ mae mbia rese ra. Eya eãteque eriqui mbia chɨã ãtã ndese ra. Ñee ngue eotomei je cote ra. —Ndeo emee secuti, ɨ que ee ra.O que emee Jesús cheẽ mose ra. Aque mosechɨque eo nyerõ cote ra. 6 Nyebe fariseos paamaɨ nguiã Jesús je. Mbia mbucherõ mose sábadomose. Ndua ndua ja que Jesús ɨ quia nonde ra.—Jesús nandeɨquia rei, ɨ tuchɨ que equia Herodesresenda ja je ra.

Mbia tubɨrɨã nyoɨ Jesús ruɨ7 Jesús que oso ama ndɨsha quiti ra.

Uchɨmbaaquiatu rese. Mbia tubɨrɨã Galilea jendaque nyoɨ quia eruɨ ra. 8Mbia que jirandu ja tuchɨJesús chɨsaã turã ndese ra. Nyebe eriqui nguiãngaẽ ngaẽ erea. Judea jenda. Jerusalén jenda.Idumea jenda. Ama Jordán ndobeɨnda abe. Tirorurubinda abe no. Sidón ndurubinda abe no.Ũquɨ ja que ngaẽngaẽnguia erea ra. 9Nyebe Jesúsñee nguiã uchɨmbaaquiatu je. —Canoa mo jendurã ɨno mbuquiche co rɨ, ɨ que ee ra. Mbia quiatungue emumbite nguiã. 10 Mbia que embucherõcherõ tuchɨ quia nyii ra. Nyebe erasi ataque riquinguiã “taoco erese” ɨ raque. Nyebe eriqui nguiãñɨmaña maña tuchɨ. “Nandeoco Jesús rese” ɨ.11 Aba checuayã ɨcuã mae mose Jesús rese quengoi ngoi quia ngũíã ndese ñee ee ra. —Dios riirĩndei nde, ɨ que equia ñeemombo mombo ee ra.12 Jesús que ñee asite ee ra. —“Co rei Dios riirĩ co”jenyechɨ nda jẽ, ɨ que ee ra.

Jesús mbia doce irabo uchɨmbaaquiaturã13 Jesús que nyuɨ oso sɨta ibate mo ndese ra.

“Jenyu” ɨ que uchiirabobi je ra. Nyoɨ que erea ra.14 Ũquɨ doce que eirabo nguesendacuã nda. Em-buchao chao sacuãmondo Dios cheẽ nenei nenei.15 Uquirãcuã ngue emondo ee ra. Aba checuayãjea jea sacuã mbia sɨ. Mbia rasi chumumbarambucherõ cherõ sacuã. 16 Ã ndei mbia echiiraboã:

Page 44: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 3:17 41 SAN MARCOS 4:15Simón (Pedro, ɨ abe que ee ra.)17 Jacobo (Zebedeo riirĩ ndei Jacobo.)Juan (Jacobo nongue rei Juan. Boanerges, ɨ que

ũquɨ ja je ra. “Ama sɨeu je riirĩ” ɨ chõ nguiãee.)

18AndrésFelipeBartoloméMateoTomásJacobo (Jacobo rei Alfeo riirĩ.)TadeoSimón el Cananista19 Judas Iscariote (Aque que Jesús mondo mbia

ɨcuã je ra.)Ũquɨ ja que Jesús irabo ra.

Aba checuayã quirãcuã Jesús quereco co, ɨ raquembia

Nyoɨque ɨque tuchúaa cote ra. Uchɨmbaaquiaturese. 20 Mbia que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia erea nonda. Equiaru mose rocoɨ. Echɨmbaaquiatu abequiaru mose rocoɨ. 21 Jesús nongue jirandu moseque echoɨ erea ra. Equiachã eriqui reĩ nguiãee. Nyebe eriqui rei nguiã “nanderao” ɨ raque.22 Embesasa ngaẽ nguia Jerusalén sɨ nae, ũquɨ ngue ñee ñee mbia je ra. Mbia mbuqueta quetaJesús rɨɨ. —Satanás quirãcuã je chõ Jesús riquinguiã aba checuayã ɨcuã jea jea mbia sɨ co, ɨ reique ñee ɨcuã Jesús je ra. 23 —Jenyu rã tacheẽjẽje, ɨ que Jesús ee ra. —¿Mañɨ nda Satanásaba checuayã ɨcuã jea mbia sɨ re? Erimba chõnyeresẽ. 24Gobierno ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua rae.25 Tuchuamo jenda ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua raeno. 26 Satanás ɨcuã ɨcuã mose nyue, equirãcuãnda ua no. 27 Satanás quirãcuã tuchɨte raque.Umbae rese ngueteãte raque. “Sembae chɨ turãtea”, ɨ raque. Dios quiarei equirãcuã tuchɨ Satanássɨ. Dios Satanás mbae sirõ ja arõt e quia esɨ co.Dios Satanás quirãcuã mbutiã ja arõte quia co.

28 Tacheẽ nyecua jẽje. Emo siqui ɨcuã mose,Dios eɨcuã mbutiã arõte esɨ. Emo ñee ɨcuã mose,Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte no. 29 Emo ñee ɨcuãmose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ ɨcuã nguiatu ra Diosmbutiã eã mbeɨ esɨ, ɨ que Jesús ee ra. 30 —Jesúschɨangui re aba checuayã ɨcuã ndiqui co, ɨ quiatungue mbia nguiã. Nyebe Jesús ñee nguiã ũquɨ.

Jesús nongue ngaẽ erea usi rese31 Jesús nongue que ngaẽ ndei erea ra. Usi rese.

Chɨchõ ja chõ ngue itaicuee ra. —“Quiatuchu” ereJesús je, ɨ que emo mondo ra. 32Mbia que chɨ jatengoi Jesús jii ra. Ũquɨ ngue ñee ee ra. —Hue ndesi

riqui nderequia itaicuee hue. Ndenongue rese, ɨque ee ra. 33—¿Aba je chõ aɨco “taĩ” ɨ chã? ¿Abaje chõ aɨco “senongue” ɨ no ña? ɨ que Jesús mbiaje ra. 34 Jesús que mae ucheẽ andusa rese ra. —Ã je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ. Ã je chõ aɨco nguiã“senongue” ɨ no. 35Ae Dios cheẽmumbayã nguianae, ũquɨ je chõ aɨco nguiã “senongue” ɨ. Ũquɨ jechõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ no, ɨ que Jesús ñee ee ra.

4Emo mbae eĩ mombiquia mbiquia

1 Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu sɨ amanimia ndese ra. Mbia que ñumunua tuchɨ u eresehuee ra. Nyebe Jesús sɨ nguiã ua canoa mo ye.Ngoi que huɨ huee mbia mbaaquiatu quiatu ra.Mbia que chɨ jate ama nimia ndese ra. 2 Jesús quembia mbaaquiatu quiatu tuchɨ quia ra. Ejemplosque esaã saã tuchɨ ee ra. 3—Jenyisaquia rã serese.Sã emo sɨ rei mbae eɨ mombiquiambiquia no. 4Sãemo ndiqui uqui uqui ñeenda ruɨ no. Sã nguireĩndiqui ngaẽ eu no. 5 Sã emo emo ndiqui uqui sɨtaarõ no. Sɨta aronda suri jeɨ raque. Ibi ereratequia ñene. 6Tenda ibatemose que eriqui ñɨmamamano nda. Erao eãte quia ñene. Nyebe mano jeɨnguiã. 7 Sã emo ndiqui uqui uqui nyu réndaa no.Sã nyu abe riqui suri erese no. Nyu ruri que echatiasi cuaẽ eriquisã nda. Nyebe ɨa eã ño nguiã. 8 Sãemo ndiqui uqui uqui ibi turã no. Ũquɨ nguiatuque suri turã nda. Ɨ a turã ngue ra. Sã emo ɨatreinta no. Sã emo ɨa sesenta no. Sã emo ɨa cienno. 9 Jẽisa mose, secheẽ jeñandu turã na, ɨ queJesús ra.

Jesús ucheẽmbiasa uchɨmbaaquiatu jembae eɨ nɨɨ

10 Mbia ataque nyoɨ mose que Jesús ji jendañee ee ra. Echɨmbaaquiatu doce rese. —Ndecheẽembiasa tuchɨ rã ure jembae eɨ nɨɨ, ɨ que ñee Jesúsje ra. 11 Jesús que ñee ee ra. —Mbia rerecua tuchɨquiarei Ibatenda. Ae chõ asenei senei nguiã jẽjeã. Secheẽ ambiasa asa beɨ tuchɨ quia jẽje co. Mbiaataque quia siqui sereã erese co. Mbia ataque jeaɨco ejemplos achõ naa naa mbeɨ co. 12 Eanduchõsacuã eɨcua turã nonde rocoɨ. Sã eriqui uba eãteDios ɨcha ruɨ no. Dios eɨcuã mbutiã eã sacuã esɨ,ɨ que Jesús ñee nda. 13 Jesús que ñee ee ra. —¿Secheẽ jẽɨcuayãte mbae eɨ nɨɨ ñee mose jẽje re?¿Mañɨ jenye quiatu ra ejemplos ataque ɨcua reno? 14 Ae mbae eɨ mombiquia mbiquia nae, Dioscheẽ nenei neneisa rã ño aque re. 15Ae uqui uquiñeenda ruɨ nae, mbia Dios cheẽ andu chooñosa

Page 45: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 4:16 42 SAN MARCOS 5:7-8rã ño ũquɨ nde. Ae Dios cheẽ andu chooñote quianae, ũquɨ ñɨangui sɨ chõ Satanás ndiqui nguiãDioscheẽ ndirõ. 16Ae uqui uqui sɨta arõ nae, mbia mona ño ũquɨ no nde. Dios cheẽ andu mose, isi turãndaque. Eyate raque erese nyii. 17Mbia ɨcuã ɨcuãmose ee Dios cheẽ nɨɨ, huɨ jeɨ chõ nguiã esɨ. Mbaerao eã naanguia chõ ũquɨ nde. 18 Ae uqui uquinyu réndaa nae, mbiamo na ño ũquɨ no nde. Dioscheẽ andu turãndaque. Siqui beɨ eãñonguiã eruɨ.19Umbaerã achõ ndese chõ eriquichɨ nguiã ndua.“Mbaecha tuchɨte ra se”, ɨ beɨ chõ nguiã nduandua. Nyebe huɨ chõ nguiã Dios cheẽ sɨ. NyebeDios cheẽ ndiqui nguiã ɨa eã mbeɨte ee. 20Ae uquiuqui ibi túraã nae, mbia mo na ño ũquɨ no nde.Ũquɨ nguiatu Dios cheẽ ñandu turã nguiã. Nyebeeriqui nguiã siqui beɨte erese. Ɨ a ɨa beɨ raanguiacote. Emo emo ɨa treinta. Emo emo ɨa sesenta no.Emo emo ɨa cien no, ɨ que Jesús ra.

Tata rendi mbia resae ja21 Jesús que ñeembe ee ra. —Sã nandeɨco lam-

parina ati eã no. Sã nandeɨco emɨɨ eã mbaequi reno. Erendi checua chõ nda nandemɨɨ. Mbia resaeja sacuã. 22 Mbae checuayã nda nyecua ja emomose. Mbia chɨangui renda checuayã nda nyecuaemo mose no. 23 Jẽisa mose secheẽ jeñandu turãna. 24 Secheẽ nda jeñandu chooñochɨ jẽ. Jẽsecheẽ mumbayã mose, taembaaquiatu ɨ ɨ tuchɨ.25Emo umbae rerequiamose, Dios ra embaerãmomondobe ee. Emo embae eã mose, Dios ra embaesirõ ja esɨ.

Dios rimba ñɨmbeta chõ nguiã mbae eɨ na26 Dios rimba ñɨmbeta chõ nguiã mbae eɨ na.

Sã emo mbae eɨ tiquia tiquia no. 27 Suri raitõ mocoinde cote. Eruri cuasu tuchɨ ra cote.Echa embusuriã ndaque. 28Dios ae chõ embusuringuiã. Eracói rane. Ɨa chee. Ea ñetẽ nane. Eacuasute cote. Ea ɨreɨ cote. 29 Ea ɨreɨ tuchɨ mosera eɨshao shao cote.

Mbae eɨ na ño Dios rimba re30 Mbae rã ño Dios rimba chã. Ejemplo mo

tasenei jẽje. 31 Mbae eɨ na ño Dios rimba re. Sãmbia mo mostaza eɨ tiquia no. Eñetẽ tuchɨ raquembae eɨ mo sɨ. 32 Suri oso quia cote. Ecuasu tuchɨchee. Ira rã ño cote re. Nguireɨ nguichi quichichee erãquiã ndese. Eɨ sɨ chõ Dios rimba re. Ũquɨ mɨɨ ndaque nyii. Ñɨmbeta tuchɨ cote. Mbae eɨ na,ɨ que Jesús ñee mbia mbaaquiatu ra.

Jesús ejemplos senei senei tuchi mbia je

33 Eɨ ño ngue Jesús quia mbia tubɨrɨãmbaaquiatu quiatu ejemplos je ra. Mbiaquenea tuchɨ chee que ra. 34 Ejemplos achõngue esenei senei mbia mbaaquiatu sacuã nda.Uchɨmbaaquiatu je quiatu que embiasa turã turãnda.

Jesús quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbutiba; ama ndeberaabe

35 Itondaru ramomosequeñeeuchɨmbaaquiatuje ra. —Nyao ama ndɨsha robeɨ, ɨ que ee ra. 36 Aecanoa ye Jesús ñɨ mbia mbaaquiatu quiatu nae,aque ye sɨ que echɨmbaaquiatu Jesús rerao ra.Mbia tubɨrɨã ndecha. Canoa mo abe que nyoɨquia erese ra. 37 Ama ndiite re mose que quɨrɨrɨãɨcuã icuã ndu ee ra. I rebera que ɨque ɨque tuchɨquia canoa ye ra. Nyebe canoa ndiqui nguiãñɨɨmɨ serɨ tuchɨ ee. 38 Jesús que uque rei oso quiacanoa ndiita quiti ra. Uãquĩ ndua arõ ngue esɨrei quia ra. Echɨmbaaquiatu que emumba ra. —Urembaaquiatusa, echumumba. Nandemanochɨ nda re, ɨ que Jesús je ra. 39 Jesús que nyuruãñee asite quɨrɨrɨã je ra. —Ti ere cote, ama, ɨque ama ndebera je no nda. Quɨrɨrɨã ngue tibaecheẽ mose cote ra. Ama ndebera abe que tibara. 40 Ñee ngue uchɨmbaaquiatu je cote ra. —¿Mbaerã jẽsiquichete riqui re? ¿Seɨcuayãte equiaã nde? ɨ que Jesús ñee ee ra. 41 Siquiche beɨ queequia ra. Nyuruɨra tuchɨ que mae Jesús quirãcuãndese ra. —Quɨrɨrɨã Jesús cheẽ mumbayã ñochɨ.Ama abe echeẽ mumbayã ñochɨ no, ɨ que ñeenyue ra.

5Jesús aba checuayã ɨcuã jea

1Ngasẽ ngue ama ndobeɨ cote ra. Gadara, ɨ quehue ib je ra. 2Canoa sɨ Jesús nguichimose que huejendamo tu erea ra. Aba checuayã ɨcuã ngue siquiechɨangui re ra. Mbia raaque tãsa sɨ chõ ngue erungasẽ Jesús je ra. 3Mbia raaque tãsa beɨque eriquira. Emo ngue echucua aroneate quia ra. Cadenasje abe que emo ndiqui ecua aroneate ra. 4Nyucuamocoĩte rei nda cadenas je raẽ. Ei nda echucuarei raẽ. Eo abe. Ucuasa nda endoso ndoso beɨquia ra. Emo nda embutiba aronea tuchɨ quia ra.5Ngata beɨ nda equia itondaru ra. Nyaashɨ moseabe. Tasẽ tasẽ mbeɨ nda equia mbia raaque tãsara. Sɨta ibátee abe no. Sɨta je nda eriqui ñɨmbasimbasite ra. 6 Ɨsho que mae Jesús rese ra. Uchã asique eu ngoi ngũíã ndese enonde ra. 7-8 Jesús queñee ee ra. —Esẽ u aque chɨã sɨ, aba checuayã, ɨ que

Page 46: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 5:9 43 SAN MARCOS 5:43Jesús ñee ee ra. Aba checuayã ngue tasẽ tuchɨ ñeeJesús je ra. —¿Mañɨ ere ra equia seje re, Jesús?Dios riirĩ ño nde re. ¡Sembasichɨ nda se jẽ! ɨ tuchɨque ee ra. 9—¿Mañɨ ndeje re? ɨ que Jesús ee ra. —Etubɨrɨã, ɨ chõ nguiã seje. Ure cuabẽte quia ñene,ɨ que ñee Jesús je ra. 10—Ɨsho ra uremondochɨ, ɨtuchɨ que aba checuayã ñee Jesús je ra. 11 Chɨasusocoɨ tubɨrɨã ngue chɨ quiaru huee ibi ibátee ra.12Nyebe aba checuayã ɨcuã ñee ja nguiã Jesús je.—Uremondo ja rã chɨasu socoɨ chɨangui re, ɨ tuchɨque equia Jesús je ra. 13 Eno, ɨ que Jesús ee ra.Nyebe aba checuayã usẽ ja nguiã ameɨ ñɨa sɨ cote.Chɨasu chɨangui re que echoɨ ja cote ra. Dos milrei chɨasu. Chɨasu que uchã ja choɨ nyiichere amanimia mbucu rɨ nda. Ama ndɨsha ye que echoɨ jamano nda.

14 Chɨasu raarõsa mundite que ra. Uchã ngueechoɨ mbia mbiirandu randu ja ra. Sucha tubɨrɨãjenda mbiirandu. Ɨshonda abe mbiirandu no.Mbia que ngaẽ ngaẽ nguia jirandu turã cote ra.15Ngasẽ ngue ecuaẽ Jesús je ra. Ae aba checuayãɨcuã nguereco uchɨangui re nyii nae, aque abeque siqui huee ee ra. Huɨɨrao resebe que eñɨ ngoira. Earacuate que ee cote ra. Nyebe mbia riquinguiã siquichete. 16Ae mae erese nae, ũquɨ ngueñee ñee mbia je ra. Mbia mbiirandu chɨasu socoɨrese. Ae aba checuayã quereco quia nyii nae,aque rese abe no. 17 —Eso rã urerecha urerecuasɨ, ɨ jate que hue jenda ñee Jesús je ra. 18 Ae abachecuayã quereco quia nyii nae, aque que ñeeJesús je ra. Jesús uamose canoa ye. —Nderese beɨchõ taso se jẽ, ɨ rei que ñee Jesús je ra. 19 Jesúsque ñee ee ra. —Tei. Quiatu rei ndechuchúaa.Quiatu ñee nderesenda je. “Dios chõ sembucherõnguiã. Eya eã tuchɨte que eriqui serese ra”, ereoso nderesenda mbiirandu, ɨ que Jesús ee ra.20 Ameɨ ngue oso sucha mbuchesea sea cote ra.Mbia Decápolis jendambiirandu randu ja. —Jesúschõ sembucherõ nguiã, ɨ ja jate que equia mbia jera. Mbia que nyuruɨrate quia mae erese ra.

Jesús Jairo riirĩ mbucherõ; ari mo abe mbucherõ21 Jesús que tu sɨ iasa sobeɨ sɨ canoa ye ra. Mbia

tubɨrɨãnguengaẽngaẽnguia erea ra. Amanimíaaeriquibe mose. 22 Judíos rerecua mo ngue tu ereara. Jairo, ɨ que ee ra. Judíos munua nuasa queae ra. Jesús nonde que eru ngoi ngũíã ndese ñeeee ra. 23 —Quɨ seriirĩ sɨ quia mano quɨ. Nyao rãndeo terechono earõ. Embucherõ sacuã, ɨ tuchɨque equia Jesús je ra. 24 Jesús que oso erese cotera. Mbia tubɨrɨã abe que nyoɨ quia ñɨmajaã tuchɨ

eruɨ ra. 25 Ari rasi mo abe que oso quia eruɨ ra.Eruqui nda uchẽmbeɨ quia ee ra. Doce años nyee.26 Ngasi nda esaã tuchɨ quia ra. Erasi rea reasanda etea tea jate rei quia raẽ. Umbae nda emondomondo ja chee ngasi rea reasa je ra. Nyerõ jirijiriã tuchɨ que ra. Erasi ɨ ɨ tuchɨ chõ ngue ra.27 Jirandu chee que Jesús rese ra. Equite quiti queesɨ mbia joõ nda. Oco que oso eɨrao rese ra. 28—Eɨrao achõ ndese se oco mose, acherõ nda se, ɨnda ra. 29Aque mose tuchɨ que eruqui ti ɨ ee cotera. Ngasiã ngue eɨcua uchɨangui re cote ra. 30—Sequirãcuã ngue mbia mo mbucherõ nda, ɨ queJesús uchɨangui re ra. —¿Aba oco seɨrao rese re?ɨ que mae uquite quiti ra. 31 Echɨmbaaquiatu queñee ee ra. —Mbia tubɨrɨãte nyeresẽ. Ñɨmajaãtenyeresẽ. ¿Mbaerã ereɨco “¿aba oco serese re?” ɨre? ɨ que ee ra. 32 Jesús que nyuruba ruba maenda. —¿Aba oco serese re? ɨ. 33 Ari que jirandutuchɨ ucherõ ndese ra. Eɨreɨte que titi titi ɨ huɨ eera. Ngoi que ngũíã ndese Jesús resa quiti ra. Mbaeque esenei ja ee cote ra. 34 Jesús que ñee ee ra.—Seɨcuate que se ra. Nyebe arembucherõ nguiã.Ndeya chõ eso cote. Nderasi ra tu sɨ eã ndeje, ɨque Jesús ñee ee ra.

35 Echeẽ mose chɨte que emo ngaẽ Jairochuchua sɨ ra. —Nderiirĩ ngue mano cote ra.¿Mbaerã nda Jesús ererao ndechuchua cote re? ɨque ñee ee ra. 36 Jesús que echeẽ ñandu ra. Ñeengue Jairo je cote ra. —Ndeya eã techɨ nda jẽ.Seɨcua chõ se jẽ, ɨ que Jesús ee ra. 37 Jesús queoso eraaque rea cot e ra. Uchɨmbaaquiatu tresque equerao ra. Pedro. Jacobo abe. Juan abe no.Jacobo nongue que Juan nda. Ũquɨ mɨɨ ño ngueequerao erea ra. 38Ngasẽ ngue Jairo chuchua cotera. Mbia que chɨ ja nyeseo ãquẽ ndaaque reseee ra. Nyiibu tuchɨ que eu ra. 39 Ɨque que osoñee mbia je ra. —¿Mbaerã jẽɨngo nyiibute re?¿Mbaerã jẽɨngo nyeseo re? Ãquẽ manoãte resẽ.Uque chõ u co resẽ, ɨ que Jesús ñee mbia je ra.40Mbia que ɨquia ɨquia chõ ee ra. Jesús que mbiamondo ja chee itaicuee ra. Eru rese que esɨ ɨqueeriirĩ ndaaque rea ra. Esi abe rese. Nguesenda aberese. 41 Eraaque o que eisi ñee ee ra. —Echuruã,Ãquẽ, ɨ que ee ra. 42 Echeẽ mose tuchɨ que ãquẽjuã ngata cote ra. Etiarõte que ra. Doce añosque ra. Mbia que nyuruɨra tuchɨ mae erese ra.43—“Jesús que co raaque mbuquera ra”, jenyechɨ nda emo je jẽ, ɨ que Jesús mbia je ra. —Nderiirĩembuquiaru cote, ɨ que ee cote ra.

Page 47: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 6:1 44 SAN MARCOS 6:276

Mbia Nazaret jenda Jesús isiteã1 Hue sɨ que esɨ nguécuaa ra. Echɨmbaaquiatu

abe que nyoɨ erese ra. 2 Sábado mose que mbiambaaquiatu quiatu judíos chumunuásaa ra. Mbiaque nyuruɨra ja tuchɨ u echeẽ andu ra. Ñee ñeengue u nyue ra. —¿Mangue eriqui ñɨmbaaquiatutuchɨte re? ¿Mañɨ equia mbae ɨcua ja tuchɨte re?Nandemae sayã naa naa tuchɨchɨ. 3 Ira mbitirõtirõsa chõ ndaque. María riirĩ ño ndaque. Jacobonongue chõ ndaque. José abe no. Judas abe no.Simón abe no. Ã echari enongue riqui ja raquenanderese ã, ɨ que mbia ra. Nyebe mbia Jesúscheẽ andu sereã nea nguiã. 4 Jesús que ñee eera. —Dios cheẽmbuchecuasa ɨshonda cheẽ nguiara mbia isi turã mbeɨ. Nguecua jenda cheẽ achõnguia ra eisi turã eã. Ngõngue cheẽ achõ nguia raeisi turã eã no, ɨ que Jesús ñee nguecua jenda jera. 5 Jesús que mbia mae sayã saã saã aroneatequia huee ra. O que echono mbia rasi mɨɨ mɨɨarõ embucherõ nda. 6 Hue jenda mbia que chɨJesús ɨcua eãte ra. Nyebe Jesús nyuruɨra tuchɨnguiã mae erese. Sucha tubɨrɨã mbuchesea seaque equia mbia mbaaquiatu quiatu ra.

Jesús uchɨmbaaquiatu doce mondo ucheẽnenei nenei sacuã

7 “Jenyu” ɨ que uchɨmbaaquiatu doce je ra.Nyeremo nemo ngue embuchao chao mondo ra.Uquirãcuã ngue emee mee ee ra. Aba checuayãɨcuã jea jea sacuã mbia chɨangui sɨ. 8-9 —Mbaemo nda jendaochɨ ɨcua. Mbae riru mo abe rajendaochɨ. Jenyɨurã mo abe ra jendaochɨ no.Mbae isiquia abe ra jendaochɨ. Jẽiyao nonguemo nda jendaochɨ. Jẽɨrao nongue mo abe rajendaochɨ no. Jenyitochoquia mɨɨ ño jendao.10 Jengasẽ mose sucha tubɨrɨã mo, aque tuchuamɨɨ ño jẽɨngo uque. Tuchua ra jembuchesea seatechɨ jẽɨngo mose huee. Ae ra jengue nyii nae,hue tuchua beɨ chõ jẽɨngo uque. 11 Sucha tubɨrɨãjenda mo jẽisi sereã nea mose, jẽhuɨ chõ esɨ. Huejenda jeñee andu sereã mose, jẽso chõ hue sɨ.Jẽi tubi jembutomo tomo ee. Hue jenda huɨɨcuãɨcua sacuã. Tacheẽ nyecua jẽje. Ae ra jeñee isisereã nae, ũquɨ nda Dios mbasi tuchɨ. Uquiatoãnda embasi ja aque mose. Sodoma jenda ra Diosmbasi raque. Gomorra jenda abe no. Ae jeñeeisi sereã nae, ũquɨ nguia ra embasi tuchɨ Sodomajenda sɨ. Gomorra jenda abe sɨ, ɨ que Jesús ñeeuchɨmondobi je ra. 12Nyoɨ nyoɨ ja que equia Dios

cheẽ nenei neneimbia je ra. —Jendua sɨDios rese,ɨ ɨte que equia mbia ja je ra. 13Aba checuayã ɨcuãngue ejea jea tuchɨ quiambia chɨangui sɨ ra. Mbaeeɨ quira que equiti quiti quia mbia rasi rese ra.Mbucherõ ja que ra.

Mbia Juan el Bautista ɨquia14 Mbia que jirandu ja Jesús rese cote ra.

Herodes abe que jirandu erese ra. Ererecua queae ra. Juan el Bautista Jesús riqui reɨ Herodesje reaẽ. —Juan ndaaque que quera sɨ ra. Nyebeeriqui nguiã mbae raã jate, ɨ rei que Herodes ra.15 Elías Jesús riqui reɨ emo je reaẽ. Dios cheẽmbuchecuasa ñiinda Jesús riqui reɨ emo je re noaẽ. 16 Herodes que jirandu Jesús rese ra. Juanel Bautista eriqui reɨ nguiã ee. —Juan ño eriquire. Ae ãquĩ achisia. Quera sɨ chõchɨ ere, ɨ reique Herodes ra. 17-18Herodes Juan mondo quiatuquia carcel nyii reaẽ. Nyucua nda cadena je ra.Paama ɨ nda Juan je ra. —¡Nde ndenongue ninisierereco aroneate jẽ! ɨ quiatu que Juan ñee eenyii ra. Herodes siqui mose nõngue ninisi rese.Herodías, ɨ que enongue ninisi je ra. Felipe, ɨ queenongue je ra. 19Herodías que Juan ucuayãte quiara. —Taɨquia, ɨ rei que equia ra. 20 Herodes biterei que Juan ñee andu ra. Ɨcuayã jiri rei que ra.—Juan turãte que ra jẽ, ɨ que equia Juan nɨɨ nda.Nyebe eriqui nguiã ɨreɨ ɨreɨte esɨ. Nyebe HerodíasJuan ɨquia aroneate nguiã. 21 —Co mose chõ jẽ,ɨ que Herodías Herodes mbae cumpleaños mosecote ra. —Jenyu quiaru serese, ɨ que Herodesmbia rerecua ja je ra. Ererecua Galilea jenda ja je.22 Aque mose que Herodías riirĩ nyuruqui ruquimbia je ra. Nyucuaaque que ae ra. Herodes iatuchɨ quemae nyucuaaque nyuruqui rese ra. Ñeengue nyucuaaque je ra. —¿Mbae ra amee ndejere? Echeẽ ño seje. 23 “Sebite co” nde ɨ mose,aque tamondo ndeje. Sembae ataque tamondoja ndeje ndebi mose. Acheẽ ñooñoa ño nguiãndeje a, ɨ que Herodes ñee nyucuaaque je ra.24 Nyucuaaque que oso ñee usi je ra. —¿Mbae“embu seje” ae ra ee re? ɨ que ñee usi je ra. —“Juan el Bautista ãquĩ ño embu seje”, ere chõ ee,ɨ que esi ra. 25Nyebe que esɨ ñee Herodes je cotera. —Juan el Bautista ãquĩ emee na seje plato ye,ɨ que ñee ee ra. 26 Herodes chosoi que oso serɨ tuchɨ echeẽ andu mose ra. —Acheẽchɨ se quiaee. A seresenda chɨ ja quiaru serese a resẽ. Ãseandu ja chõchɨ. Nyebe ra secheẽ ambuchebi eãee, ɨ que Herodes uchɨangui re ra. 27 Soldado mo

Page 48: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 6:28 45 SAN MARCOS 7:3ngue emondo cote ra. —Quiatu Juan ɨquia. Eãquĩeru seje, ɨ que ñee soldado je ra. 28 Cárcel que esɨJuan ãquĩ sia cote ra. Eãquĩ ngue equeru plato yenyucuaaque je cote ra. Nyucuaaque que emee usije cote ra. 29 Juan ñɨmbaaquiatu jirandumose queechoɨ eraaque rea cote ra. Ñono ngue sɨta ndoroji ye ra.

Jesús mbichae tubɨrɨã saã mbichae mɨɨ je30 Ae Jesús mondo quia uchɨmbaaquiatu, ũquɨ

ngue ngaẽ sɨ ee cote ra. Uchɨsaã ngue eseneisenei cuaẽ ee ra. —Eɨ ure que mbia mbaaquiatuquiatu ra, ɨ que ecuaẽ Jesús mbiirandu ra. 31Mbiatubɨrɨãte que ngaẽ ngaẽ nguia ñindecua ndecuaerea ra. Equiaru mose rocoɨ abe. Nyebe ñeenguiã uchɨmbaaquiatu je. —Nyao rã mbia eãsaa,jenguenea ucua mbɨrɨ, ɨ que ra. 32Ae ae que nyoɨcanoa yembia eãsaa ra. 33Mbia tubɨrɨã tuchɨnguemae ñochɨ nguiã echoɨ rese. Jesús ɨcua chõ nguera. Mbia que nyoɨ uchã ibi rɨ nda. Sucha jendaja. Ũquɨ nane ngue nyoɨ ngasẽ Jesús raarõ amanimia nda. 34 Jesús que usẽ canoa sɨ cote ra. Mbiatubɨrɨã ndese que mae nda. Eya eã tuchɨte queerese ra. Oveja raarõ iriã na nguiatu quembia chɨee ra. Mbia que embaaquiatu quiatu tuchɨ cotera. 35 Tenda oso mose que echɨmbaaquiatu ñeendei ee ra. —Tenda osote resẽ. Mbia chuchuamo ãte a resẽ. 36 Mbia chɨurã eã abete a resẽ.Mbia embuɨmondo uchɨurã ndequia requia sacuãsucha achɨ jenda rea rea, ɨ que ñee Jesús je ra.37 —Jeño mbae jemondo ee echɨurã, ɨ chõ ngueJesús ñee ee ra. —Tei. Mbae quia ra aba mondoee. Mbia tubɨrɨã tuchɨte quia ñene. Mbae isiquiatubɨrɨã tuchɨ je quia nda aba mbae isi rei nguiãña. Mbia chayãte chõ eno nde, ɨ que ñee Jesúsje ra. 38 —¿Manya mbichae jendeco ũquɨ nde?Jẽso mae erese no, ɨ que Jesús ee ra. Emo ngueoso mae erese eɨcua ra. —Cinco mbichae riqu ico. Sɨra nyeremo abe, ɨ que echɨmbaaquiatu moñee ee ra. 39 —Sã mbia ngoi ngoi ja quiata tose.Echesea sea, ɨ que Jesús ra. 40Mbia que ngoi ngoija nyesea sea cote ra. Cincuenta jaaja. Cien abeno. 41 Jesús que mbichae cinco sirõ cote ra. Sɨranyeremo abe no. Ibei rese que mae gracias ɨ Diosje ra. Mbichae que esiquio quio cote ra. Mee meengue uchɨmbaaquiatu je ra. —Jemeemeembia je,ɨ que uchɨmbaaquiatu je ra. Sɨra nyeremo abe queesiquio quio mbia ja je ra. 42Mbia ja que eu tuchɨra. Ñimbio chee que ra. 43Mbia chɨu sique tubɨrɨãtuchɨ que ra. Mbichae rire. Sɨra rire abe no. Doce

iru que mbia mombisẽ esique sique je ra. 44Cincomil hombres que mbia mbichaecua ra.

Jesús ngata i arõ45 Aquere que Jesús uchɨmbaaquiatu mondo

ja canoa ye ra. —Jẽ nane jẽso Betsaida sobeɨ.Mbia tambuɨ turã na mondo uchuchúaa se nyii,ɨ que ra. 46 Jesús que mbia mbuɨ turã mondocote ra. Ae ae que oso sɨta ibátee cote ra. Ñeesacuã Dios je. 47 Huee que ae ae riqui itondaruchee ra. Canoa yenda que chɨ beɨ ama ndiite rɨ nda. 48 Echɨmbaaquiatu que pare pare ɨ canoaibu ra. Quɨrɨrɨã ngue eɨchu ɨchute eruba quitira. Jesús que mae erese ɨshote ra. Nguira ñeemose que esɨ erɨɨchã nda. I arõ ngue esɨ quiangata ra. Nyucuaño nda eña nde. 49Mbia aingueeriqui reɨ nguiã echɨmbaaquiatu je. Ngata mosei arõ. Nyebe tasẽ tasẽ nguiã. 50 Echɨmbaaquiatuchɨã ngue cuãacuã ɨ tuchɨ mae erese ra. —Jẽsiquichechɨ nguiã. Jẽya chõ ae. Se chõ ny-eresẽ, ɨ que Jesús ñee ee ra. 51 Ua que canoaye embɨrõ cote ra. Quɨrɨrɨã ngue tiba cote ra.Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ u mae eresera. 52 Jesús mbichae mbeta quia nae, ũquɨ ngueechɨmbaaquiatu ɨcuayãte uchɨangui re ra. —Diosriirí ño eriqui reaẽ, ɨ ãte que eɨcuayã nda. Eãquĩãtãte chõ ngue ra.

Jesús mbia Genesaret jenda mbucherõ cherõ53 Ngasẽ nyee que sobeɨ cote ra. Genesaret,

ɨ que hue ibi je ra. 54 Jesús usẽ mose canoa sɨque mbia eɨcua jeɨ ra. 55 Mbia que nyoɨ ja uchãtuchua mbuchesea sea ra. Erasi rurucuaẽ cuaẽsacuã Jesús je, erua resebe. 56 Jesús cuatásaaque mbia riqui erasi rurucuaẽ cuaẽ ee ra. Suchatubɨrɨã jenda jaaja. Sucha mɨɨ mɨɨ jenda jaaja abeno. Turuquia jenda abe no. Ũquɨ ja que erasicurucuaẽ cuaẽ nguia ñono Jesús jii ra. —Sã erasioco oco ja rã ndeɨrao ai rese, ɨ jaaja que ñee Jesúsje ra. Ae oco erese nae, ũquɨ ngue nyerõ ja ra.

7Mbia chɨangui renda ae chõ embɨɨcuã nguiã

1 Aquere que fariseos mo ngaẽ ñee Jesús je ra.Embesasa mo abe, ae ngaẽ Jerusalén sɨ. 2 Jesúschɨmbaaquiatu mo ngue quiaru quiaru echoɨ qui-iriã ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo quiaru jenyoɨ quiiriãnde? Nanderameɨ ñee nduɨ sɨ eã ño jẽɨngochɨ nde, ɨ que ñee asite ee ra. 3 Fariseos quiarei nyoɨbeɨ quiaru nonde. Judíos ja abe no. —Nandechoɨeã mose ra nandechɨã mondeɨte, ɨ rei equia ã.

Page 49: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 7:4 46 SAN MARCOS 7:34Ngãmeɨ ñee nguire eriqui ũquɨ naa naa mbeɨ ã.4 Echoɨ quiiriã mose eriqui quiaruã ã. Ngaẽ moseplaza sɨ eriqui nyoɨ nyoɨ tuchɨ quiaru nonde ã.Ngãmeɨñee nguire chõ eriqui nguiãmbae raã ja ã.Sã eriqui uyuquia ɨreɨ ɨreɨ no. Ñio abe no. Irachaẽabe no. Uquisa abe no. 5Nyebe fariseos ñee nguiãJesús je. —¿Mbaerã ndechɨmbaaquiatu riqui eɨ eã nanderameɨ ñee nguire re? ¿Mbaerã eriquiquiaru uchoɨ quiiriã nde? ɨ que fariseos ñee Jesúsje ra. Embesasa abe no. 6 Jesús que ñee ee ra. —Isaías que embesa jenɨɨ cose ra. Eɨ ngue embesara:Ã mbia riqui ñee turãte raque seje ã.Uchɨangui re quia eriquiãte nguiã serese ã.7Ñee turãte raque equia seje ã. Ameɨ ñee achõ ño

esenei seneichɨ nguiã mbia je.Dios cheẽmɨɨ nenei nenei ndocoɨ ee,ɨ que Isaías embesa jenɨɨ nda. 8 Jenameɨ ñee achõño jesenei seneichɨ nguiã mbia je ũquɨ. Dios cheẽnenei nenei ndocoɨ ee.

9 Dios cheẽ jemumba mumba chõ chɨ nguiãã. Nanderameɨ ñee ndese chõ jẽɨngochɨ oote ã.10 Moisés cheẽ nduɨ turã eã ño jẽɨngochɨ ã. SãMoisés ñee mbia je no: “Jẽturã ño nguia jenduje jẽ. Jẽsi je abe no. Emo ñee ɨcuã mose nguje, ũquɨ jẽɨquia chõ. Emo ñee ɨcuã mose usi abeje, ũquɨ abe jẽɨquia no”, sã ɨ Moisés no. 11 Jẽnguia jẽɨngo nguiã Moisés cheẽ abi abite ã. Sãjẽɨngo ñee no. “Ae nda amee neɨ jẽje, ũquɨ ngueamondo ja Dios je ra”, ɨ mose emo ñee ngu je,“cocheñene” jenye chõchɨ nguiã ee. Mbaemee eãmose ngu je. Usi abe je. Nyebe jẽɨngo nguiã mbiambaaquiatu ɨcuã ɨcuã ũquɨ. 12 ¿Mbaerã jẽɨngombia riquisã quisãte mbae meese mose usi je re?Ngu je abe no. 13Nanderameɨ ñee achõte jẽseneiseneichɨ nguiã jendiirĩ je ã. Nyebe jẽɨngo nguiãDios cheẽ mbuquiachãte jendiirĩ sɨ ã. Mbae ɨcuãatate jẽsaã saã nguia ã, ɨ que Jesús fariseos je ra.Embesasa abe je. 14 —Jenyu secheẽ andu, ɨ queJesús mbia ja je ra. —Secheẽ jẽɨcua rã. 15 Mbiachɨu embɨɨcuã eã nguiã. Echɨangui renda chõembɨɨcuã nguiã. Echɨangui renda chõ usẽ nguiãechuru rɨ echeẽ mose. Ũquɨ ño embɨɨcuã nguiã.16 Jẽisa mose, secheẽ jeñandu turã na, ɨ que Jesúsra. 17 Jesús que mbia secha oso ɨque tuchúaa ra.Echɨmbaaquiatu que ñee ee cote ra. —Erecheẽngue namo, “ũquɨ nda mbia mbɨɨcuã” ere que,ũquɨ embuchecua rã ndecheẽ ure je, ɨ que ñeeJesús je ra. 18 Jesús que ñee ee ra. —¿Jẽ abejẽɨcuayãte quia re? Aembia u quia nae, ũquɨ mbia

mbɨɨcuã eã nguiã. 19 Ɨqueã nda oso echɨanguire. Erie ye chõ eriqui nguiã oso. Echiique ruɨchõ eriqui nguiã oso. Usẽ nyee, ɨ que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je ra. —Mbia chɨu turã ja, ɨ chõnguiã. 20 —Mbia chɨangui renda chõ embɨɨcuãnguiã usẽ mose echuru rɨ. 21 Aba chɨangui rendaquia aba mundua ɨcuã ɨcuãte nguiã. Nyebe eriquinguiã siqui emo ninisi rese. Emo ndu rese abeno. Siqui siqui eruã ndese abe no. Mbia abeɨquia ɨquia. 22 Mbae abe mbuquiachã quiachãno. “Aque raã nda sembaerã ña”, ɨ emo mbaeje no. Mbae ɨcuã ñumumbara raã naa ja. Mbiaabe mbɨɨrɨ ɨrɨ no. Mbae ɨcuã oseɨ oseɨ beɨ. “Sequiatu ae”, ɨ mbae je. Ñee ɨcuã ɨcuã no. Ucuasuabe raã naa no. Mbae ɨcuã naa ja chooño. 23Mbiachɨangui renda ɨcuã ja chõ ũquɨ nde. Ũquɨ ñombia mbɨɨcuã ɨcuã nguiã ũquɨ ao ao mose, ɨ queJesús ra.

Ari mo Jesús ɨcua24 Jesús que nyoɨ hue recha cote ra. Ngasẽ ngue

Tiro jii cote ra. Sidón jii abe no. Ɨque que osotuchuamo nda. —Sãmbia jiranua serese, ɨ rei quera. Mbia qu e jirandu chõ erese ra. 25 Ari mo abeque jirandu erese ra. Eriirĩ ngue aba checuayãnguereco uchɨangui re ra. Ari que tu Jesús reara. Ngũíã ndese que ngoi ejii ra. 26 Sirofenisiajenda que ae ra. Judío eã tuchɨ que ae ra. Griegocheẽ ño ngue echeẽ nde. —Aba checuayã ɨcuãejea rã seriirĩ sɨ, ɨ tuchɨ que Jesús je ra. 27 Jesúsque ñee ee ra. —Judíos rese rane taɨco mbae raãnaa. Ahuɨ aronea judíos sɨ, mbae raã naa mbiamoje, ɨ que Jesús ee ra. 28 Ari que ñee ee ra. —Aɨcuate raque se, Sererecua. Mbiamondaque ure.Judíos eã ndaque ure. Ure je abe chõ mbae esaãae. Seriirĩ embucherõ seje ae, ɨ que ari ñee ee ra.29 Jesús que ñee ee ra. —Erecheẽ turãte. Quiaturei. Nderiirĩ ngue nyerõ no, ɨ que ee ra. 30Ari queoso uchuchúaa cote ra. Ɨ que eriirĩ u ngua ye eecote ra. Aba checuayã ɨcuã usẽ ño ngui a esɨ reaẽ.

Jesús eisayã mbucherõ31 Jesús que nyebi Tiro rurubi sɨ ra. Sidón ngue

etasamo nda. Ama ndɨsha Galiléaa que esɨ ra.Decápolis rɨ ngue esɨ ra. 32 Eisayã mo ngue mbiacurucuaẽ ee ra. Echeẽ aquiatuãte abe que ra. —Ndeo echono earõ embucherõ, ɨ tuchɨ que mbiaJesús je ra. 33 Jesús que eisayãngueraope jirimbiarecha ra. O que emingue mondo eisacua rerecochobeɨ ra. O que embia ngũendi je ra. Mondo queechuru rɨ cote ra. 34 Soboiba que ibate cote ra.Jiabute que ñee ee ra. —Esoro, eisacua, ɨ que ee

Page 50: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 7:35 47 SAN MARCOS 8:32ra. 35 Eisacua que soro cote ra. Echuru abe quenyerõ cote ra. Ñee ngue cote ra. 36 —Emo ndajembiiranduchɨ jẽ, ɨ rei que Jesús ñee mbia je ra.Mbia que ñɨmbiirandu ɨ ɨ tuchɨ ra. 37Mbia que ñeeñee nyue Jesús rɨɨ nda. —Mbae raã turã turã jatuchɨchɨ equi a co. Eisayã abe isa ndoro chee no.Echeẽ ngũíã abe mbucheẽ nyee no, ɨ ja tuchi quembia quia nyuruɨra mae erese ra.

8Jesús mbichae tubɨrɨã saã mbichae mɨɨ je

1Mbia que ñumunua tuchɨ Jesús je aque mosera. Ñee ngue uchɨmbaaquiatu je ra. 2—Seya eãteaɨco ã mbia tubɨrɨã ndese co. A echɨ arete seresetres días a. Echɨurãmoeãtembaemoaa. 3Eriãcuãamondo sereãte echuchúaa. Ngasẽ ãte chõ ndae.Ɨshote sɨ ecuaẽ aa resẽ. Nandembuquiaru chõ aa,ɨ que Jesús ra. 4 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Turuquia re chõ nandeɨco a resẽ. ¿Mañɨ nda aba ãmbuquiaru ja re? ɨ que ñee Jesús je ra. 5—¿Manyambichae jendeco re? ɨ que Jesús ee ra. —Siete,ɨ que ee ra. 6 Jesús que mbia mbucoi ja íbii ra.Mbichae siete que eisi ja o je cote ra. Gracias ɨ queDios je cote ra. Mbichae qu e esiquio quio meeuchɨmbaaquiatu je cote ra. Ũquɨ ngue embuchaochao mbia tubɨrɨã je cote ra. 7 Sɨra ñetẽ mɨɨ abeque equereco ra. Gracias ɨ que Jesús Dios je cotera. —Sɨra abe jembuchao chao mbia je, ɨ abe queee ra. 8Mbia que eu ja ñimbio chee ra. Echɨu siqueque emunua nua ja ra. Siete iru que emombisẽnyee ra. 9Mbichaecua rei mbia cuatro mil. Jesúsque embuɨ turã mondo cote ra. 10 Canoa ye queJesús ua uchɨmbaaquiatu rese cote ra. Nyoɨ queDalmanútaa ra.

Mbia mae sayã eteacuquia ure je, ɨ fariseos11 —Tã nande rã Jesús je, ɨ que fariseos cuaẽ

ñee ñee ee ra. —Mbia mae sayã esaã na ure je.Ɨ nda “Dios chɨmbu” ure tuchɨ ndeje, ɨ rei que ñeeJesús je ra. 12 Jesús que iabu tuchɨ ñee nda. —¿Mbaerã mbia riqui “mbia mae sayã esaã ure je” ɨtuchɨ re? Tacheẽ nyecua jẽje. Mbia mae sayã monda ateacuquia eã tuchɨ jẽje, ɨ que Jesús ñee eera. 13 Oso que mbia recha cote ra. Iasa que echoɨsobeɨ cote ra.

Fariseos mbia mbaaquiatu ɨcuã, ɨ Jesús14 Jesús chɨmbaaquiatu que uchɨurã curuchoɨ

eã nda. Tesareɨ que esɨ ra. Mbichae mɨɨ tuchɨ queequeru huee ra. 15 Jesús que ñee ee ra. —Mbichaembuchɨmatãsa rã ndei fariseos cheẽ. Herodeschɨmbaaquiatu cheẽ abe no. Ũquɨ ñee ndese

ra jẽɨngochɨ jẽ, ɨ que Jesús ee ra. 16 —Mbichaequiatu ngue nanderuã nguiã. Nyebe eriqui nguiãñee nande je ũquɨ, ɨ rei que echɨmbaaquiatuñee nyue ra. 17 Jesús que echeẽ ñee ɨcuate ra.Nyebe ñee nguiã ee. —¿Mbaerã jẽɨngo “mbichaenanderuãchɨ” ɨ re? ¿Ae rɨɨ aɨco ñee jẽje nae, ũquɨ jẽɨcuayã mbeɨte quia re? ¿Jeñɨa ãtã mbeɨte eriquire? 18 Jẽisate raque. ¿Secheẽ jeñanuambeɨte quiare? Jendesate raque. ¿Sechɨsaã jẽɨcuayã mbeɨtequia re? 19 Se mbichae cinco mbeta mose mbiacinco mil je, ¿manya iru jemombisẽ mbichaesique sique je re? ɨ que Jesús ee ra. Doce, ɨ queee ra. 20—Mbichae siete mbeta mose mbia cuatromil je, ¿manya iru jemombisẽ esique sique je reno? ɨ que Jesús ee ra. Siete, ɨ que ee ra. 21 —¿Jẽɨngo secheẽ ɨcuayã ɨ ɨte ã nde? ɨ que Jesús eera.

Jesús eresayã mo mbucherõ22 Nyoɨ que Betsaida cote ra. Mbia que ameɨ

ndesayã mo ngurucuaẽ Jesús je ra. Oco sacuãerese embucherõ. 23 Jesús que eo isi serao pe jirisucha sɨ cote ra. Ngũendi que equiti eresa rese ra.O que echono earõ nda. —¿Eremaete mbae resecote re? ɨ que ee ra. 24 Eresayã ngue mae cote ra.—Mbia rese amaete cote. Ecuata rese amaete. Iraraãte mbia seje, ɨ que eresayã nda. 25 Jesús queo chonombe eresa rese ra. Mae turã ngue cotera. Nyerõ tuchɨ que cote ra. 26 Jesús que embuɨmondo uchuchúaa ra. —Eresochɨ nda sucha ite rɨ jẽ, ɨ que ee ra.

Cristo chõ nde resẽ, ɨ Pedro Jesús je27 Jesús que nyoɨ Cesarea de Filípoo cote ra.

Huee que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —¿Abaaɨco reɨ mbia je re? ɨ que ee ra. 28Echɨmbaaquiatuque ñee ee ra. —Juan el Bautista ereɨco reɨ nguiãmbia je co. Elías ereɨco reɨ nguiã emo je no. Dioscheẽ nenei neneisamo ereɨco reɨ nguiã emo je no,ɨ que echɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 29 —¿Abaaɨco reɨ jẽje co re? ɨ que Jesús ee ra. —Cristo chõnde resẽ, ɨ que Pedro ñee ee ra. 30—Jeñeechɨ ndambia mo je ũquɨ jẽ, ɨ que Jesús ee ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ Jesús31 Jesús que umano nonde senei senei

uchɨmbaaquiatu je ra. —Mbae rasi ra asaã tuchɨ.Judíos rameɨ ɨcuã ɨcuã tuchɨ ra seje. Sacerdotesrerecua abe no. Embesasa abe no. Seɨquiarae. Tres días mose ra aquera sɨ, ɨ que ñeeuchɨmbaaquiatu je ra. 32 Jesús que ñee nyecuatuchɨ ee ra. Nyebe Pedro Jesús rerao nguiã

Page 51: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 8:33 48 SAN MARCOS 9:25suruɨcha. —¿Mbaerã erecheẽ ũquɨ nde? Mbiara ndeɨquiayã, ɨ rei que Pedro ñee asite Jesús jera. 33 Jesús que uba mae uchɨmbaaquiatu rese ra.Ñee ngue Pedro je ra. —Ehuɨ chõ sesɨ, Satanás.Mbia ndua ndua rã ño ereɨco nguiã ndua. Diosndua ndua rã eã, ɨ que ñee Pedro je ra.

34 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu ja je cote ra.Mbia abe je. —Emo siquise mose seruɨ, sã huɨ jambae ubi sɨ. Sã cruz ruɨumbaerã se rã sɨ. Sã eriquiseruɨ beɨ cote. 35Emo ndua beɨmose ngueco rese,ereco ra ua esɨ. Emo huɨ mose ngueco sɨ seje,ũquɨ nda siqui beɨ. 36Emo nguecomumba chooñomose, eya eã mbeɨ rae. Mbaecha rete raque.37 Emo ngueco mumba chooño mose, mbae moeãte ereco rɨbɨshorõ sacuã. 38 Emo ɨreɨ ɨreɨ mosesesɨmbia ɨcuã ndésaa, se abe ra aɨreɨ ɨreɨ esɨ. Emoɨreɨ ɨreɨ mose secheẽ sɨ, se abe ra aɨreɨ ɨreɨ esɨ,sechu mose mbia rerecuarã. Dios ra sembu sɨ íbiiuquirãcuã je aque mose. Ibatenda rese ra achuángeles, ɨ que Jesús ee ra.

91 —Tacheẽ nyecua jẽje. A jengu a nae, jemo

nda jemae sechu rese. Achu ra mbia rerecuarãtuchɨ cote. Jemo jemano eã mose ra achu mbiarerecuarã tuchɨ cote, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús nyɨɨcuabo uchɨmbaaquiatu résaa2 Tenda seis uare que Jesús uchɨmbaaquiatu

mo nderao sɨta ibátee ra. Pedro. Jacobo. Juanabe no. Ũquɨ ngue equerao ja mbia tiãsaa ra.Jesús que nyɨɨcuabo erésaa huee ra. Enininyatuchɨ que ee ra. 3 Eɨrao abe nininya tuchɨ que ra.Eɨraoshĩ nininya tuchɨ que ee ra. 4Mbia nyeremongue ngaẽ ibate sɨ ra. Ñee ñee ngue ecuaẽ Jesúsnininya rese ra. Moisés que ũquɨ nda. Elías rese.5 Pedro que ñee Jesús je ra. —Sererecua, nandecuturãte a. Sucha ñetẽ uresaã saã na. Enonguenembaerã. Enongue Moisés mbaerã. EnongueElías mbaerã no, ɨ rei que Pedro ñee Jesús jera. 6 Echɨmbaaquiatu siquichete quiatu ngue re.Nyebe Pedro riqui nguiã “mañɨ nda aba re” ɨte.7 Ibeishĩ ngue tu nguichi eite re cote ra. Moisésmbuchecuayã ee. Elías abe no. Echeẽ mo ngueechandu ibeishĩ qui re ra. —Co rei sebi tuchɨseriirĩ co. Echeẽ jeñandu beɨ quia, ɨ que Diosñee ee ibeishĩ qui re ra. 8 Echɨmbaaquiatu maemose que Jesús mɨɨ ndiqui ee cote ra. Moisés quenyecuayã asi ee ra. Elías abe.

9 Ecuaẽ mose nguichi sɨta ibate sɨ que Jesúsñee ee ra. —Ae rese jemae namo nae, ũquɨ jejenyecuachõ jẽ. Sequera sɨmose quiatu teñee ñee

mbia je cote. Semano nonde eã, ɨ que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je ra. 10Nyebe ñee eã nguiã emoje. —¿Mbaerã eriqui “se quera sɨ mose” ɨ re? ɨque ndua ndua ñee nyue ra. 11 Ñee ngue Jesúsje cote ra. —¿Mbaerã embesasa ñee nde? “Elíasrane nda tu Cristo sɨ” ɨ re, ɨ que ñee Jesús je ra.12 Jesús que ñee ee ra. —Ae beɨ. Coche Elías ranetu nguiã mbae mbitirõ ja. ¿Mbae ɨ chõ embesa jiquia Cristo rɨɨ ña? “Mbae rasi ra esaã tuchɨ”, ɨ chõnguiã. “Mbia ra eucuayã tuchɨ”, ɨ chõ nguiã no.13 Elías que tu no. Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ que ee ra.Sã embesa ji ñee nyii no. Eɨ sɨ tuchɨ que ra, ɨ queJesús ñee ee ra.

Jesús aba checuayã jea mbia riirĩ mo sɨ14 Ngasẽ ngue echoɨ echɨmbaaquiatu ataque

je cote ra. Mbia tubɨrɨã tuchɨ que chɨechɨmbaaquiatu mama huee ra. Ɨ que embesasa uñee ɨcuã ɨcuã echɨmbaaquiatu je huee ra. 15 Jesúsngasẽ mose que mbia nyuruɨra tuchɨ mae eresera. Oo tuchɨ que erese ra. 16 —¿Mbae rɨɨ jẽɨngoñee ɨcuã ɨcuãte jenyue re? ɨ que Jesús ñee mbiaje ra. 17 Emo ngue ñee Jesús je ra. —Sererecua,seriirĩ aru quia ndeje co. Nde embucherõ sacuã.Aba checuayã ɨcuã equereco uchɨangui re co.Nyebe eriqui nguiã ñee eãte co. 18 Aba checuayãɨcuã ndiqui seriirĩ isi isi beɨte co. Mbucoɨ coɨbeɨte equia íbii co. Echuru abe mbɨchoɨte. Ureɨ abe quiti quitite. Nyebe equirãcuã neate riquinguiã co. “Aba checuayã jẽjea seriirĩ sɨ”, ae reique ndechɨmbaaquiatu je ra. Eaquiatuãte chõngue ra, ɨ que eru ñee Jesús j e ra. 19 Jesús queñee cote ra. —¿Mañɨ jenye quia seɨcuayãte re?¿Ñimbirãcuã mbeɨte ra aba quia jẽje re? ɨ queJesús ra. —Eriirĩ jendu rã seje, ɨ que cote ra.20 Eriirĩ ngue ecurucuaẽ ee cote ra. Aba checuayãngue eriirĩ mburirite Jesús rese mae mose ra.Mbucoɨ que íbii ra. Mbuchɨɨshao shao tuchɨ quera. Echuru mbɨchoɨ tuchɨ que ra. 21—¿Manoseteaba checuayã ndiqui ererequia re? ɨ que Jesúseru je ra. —Eñetẽ mosebe beɨ, ɨ que eru ra. 22—Tátaa eriqui emondo mondo beɨte co. Ama yeabe. Erɨɨcharã. Nde ejea aquiatu mose, ejea rã esɨure je, ɨ que eru ñee Jesús je ra. 23 Jesús que ñee eera. —¿Mbaerã ereɨco “ndeaquiatumose” ɨ seje re?Ae seɨcua quia nae, ũquɨ je aɨco mbae raã aquiatujate co resẽ, ɨ que Jesús ee ra. 24Eru que ñee ee ra.—Areɨcuate se resẽ. Semingo uquiabe jiri ndereseae, ɨ que eru ucheẽmumbebote ñee Jesús je ra. 25 Ɨquembia cuaẽ nguia ñumunua nua tuchɨ huee ra.Nyebe Jesús ñee asi nguiã aba checuayã ɨcuã je.

Page 52: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 9:26 49 SAN MARCOS 10:6—Aba cheuayã, mbia isa erembɨɨtaote quia hue.Erembucheẽ ngũiãte abe equia hue. Esẽ oso esɨ.Ereɨque sɨchɨ nda oso echɨangui re jẽ, ɨ que Jesúsee ra. 26 Aba checuayã ngue tasẽte eriirĩ mburiricote ra. Usẽ oso cote. Eraaque rã ngue eriirĩ nyɨcote ra. Mano neɨ nguiã mbia je. 27 Jesús queemua eo rese ra. Juã turã ngue cote ra. 28 Jesúsque oso ɨque tuchúaa cote ra. Echɨmbaaquiatuque ñee ee mbia tiámbaa cote ra. —¿Mbaerã abachecuayã useã oso urecheẽ mose ure re? ɨ queñee ee ra. 29 Jesús que ñee ee ra. —Jeñee eã moseDios je, ã jẽjea aroneate. Jẽhuɨ eã mose jenyɨu sɨ,ã jẽjea aroneate no, ɨ que Jesús ee ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús30 Galilea rɨ ngue echoɨ hue sɨ ra. —Sã

mbia jiranua nanderese, nandeso mose huerɨ, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra.31 Uchɨmbaaquiatu ae que embaaquiatu quiatuoso quia ñeenda ruɨ ra. —Emo nda semee mbiaɨcuã je seɨquia sacuã. Seɨquia ji ra aquera sɨtres días mose, ɨ que equia embaaquiatu quiatuñeenda ruɨ ra. 32 Echɨmbaaquiatu que echeẽɨcuayãte quia ra. —Ndecheẽ embiasa asa tuchɨrã ure je, ɨ ãte que equia ee ra. Ɨreɨ ɨreɨte quiatuque equia esɨ ra.

Ererecua tuchɨ ra se, ɨ jaaja Jesúschɨmbaaquiatu nyue

33 Ngasẽ ngue Capernaum nda. Tuchúaa ɨquemose que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —¿Mbae rɨɨ jenyu quia ñee ɨcuã ɨcuãte jenyue ñeenda ruɨ re?ɨ que ee ra. 34 Quɨrɨrɨ ja chõ ngue u ñee ndocoɨ ee ra. —Ererecuarã nda se cote, ɨ jaaja chõ equianyue ñeenda ruɨ reaẽ. Nyebe eriqui ɨreɨ ɨreɨteJesús sɨ re. 35 Jesús que ngoi cote ra. —Jenyu ja rã.Tacheẽ jẽ ja je, ɨ que uchɨmbaaquiatu doce je ra. —“Ererecuarã se” ɨ mose emo, sã uataque rimbarãño eriqui, ɨ que Jesús ee ra. 36 Ãquẽ mo ngueemɨɨ eite re cote ra. Suɨ que ñee uchɨmbaaquiatuje ra. 37 —Ae siqui turã nguia mbi a riirĩ je serɨɨ nae, seje abe chõ eriqui nguiã siqui turã. Aeeturã ndiqui seje nae, semondosa abe je chõ eturãndiqui nguiã, ɨ que Jesús ee ra.

Emo ɨcuã eãmose nande je, nanderesenda chõũquɨ nde

38 Juan ngue ñee Jesús je ra. —Pe emo nyɨ abachecuayã ndirõ ndirõ mbia sɨ nderɨɨ pe. Uremaengue erese ra. Aque eriqui ãte nanderese aque.Nyebe uresiquisã nguiã, ɨ que Juan Jesús je ra.39 Jesús que ñee ee ra. —Tei. ¡Jẽsiquisã quisãchɨ

nda jẽ! Emo mbia mae sayã naa mose serɨɨ, ñeeɨcuã eã nda seje aquere. 40 Emo ɨcuã eã mosenande je, nanderesenda chõ ũquɨ nde. 41 Emosechɨmbaaquiatu ɨseɨ mbiu turã mose serɨɨ, Diosabe ra mbae turã mondo aque je.

Mbae ɨcuã nda nandesaã uquiachɨ emo je42 Ae ra mbae ɨcuã saã uquia seɨcuasa mo je

nae, ũquɨ nda mbae rasi saã tuchɨ cote. Ũquɨ nda aba mombo chõ ama ndɨsha ye nyii re chã.Sɨta resebe ecua ji mondo. Ɨ nda mbae ɨcuã naauquia eãte rei seɨcuasa je. 43Ndeo nemingo mosembae ɨcuã ndese, ndeo echisia mombo. Cocherei ra ereso ibate ndeo mɨɨ Nderequia, siqui beɨsacuã huee. Oso rocoɨ tata cuásuu, ndeo nyeremonderao. Tata mungue aronea tuchɨ chõ hue jendare. 44 Mbae rosei ra manoa mbeɨ huee. Tatara uqueã mbeɨ huee no. 45 Ndei nemingo mosembae ɨcuã ndese, ndei echisia mombo. Cocherei ra ereso ibate ndei mɨɨ nderequia, siqui beɨsacuã huee. Nemombo rocoɨ tata cuásuu, ndeinyeremo nderao. Tata mungue aronea tuchɨ chõhue jenda re. 46Mbae rosei ra manoa mbeɨ huee.Tata ra uqueã mbeɨ huee no. 47Nderesa nemingomose mbae ɨcuã ndese, nderesa echoo. Cocherei ra ereso Dios recua nderesa mɨɨ nderequia.Nemombo rocoɨ tata cuásuu, nderesa nyeremonderao. 48Mbae rosei ra manoa mbeɨ huee. Tatara uqueã mbeɨ huee no. 49 Tata ra mbia sei beɨhuee. 50 Embiquesa rã ño jẽɨngo nguiã mbia je ã.Sã embiquesa turãte no. Eɨse quiachamba mose,eɨcuã tuchɨ ra cote. Embiquesa rã tuchɨ chõ jẽɨngombia je. Jẽɨngo turã ño nguia jenyɨese, ɨ que Jesúsee ra.

10Jesús ñee mbia ngũinisi mombo je rɨɨ

1 Jesús que ngata sɨ oso cote ra. Judéaa que esɨra. Ama Jordán ndobeɨ que esɨ sobeɨ cote ra. Mbiaque ñumunua nua tuchɨ quia ee ra. Mbaaquiatuquiatu que equia ra. Sã eriqui mbia mbaaquiatuquiatu beɨte no. 2 Fariseos mo abe que ngaẽ ereara. —Tã nande Jesús je no. Ma ñee Dios cheẽ abi, ɨque ñee nyue ra. —¿Coche mbia ngũinisi jea ubiãmose re? ɨ que ñee Jesús je cote ra. 3 —¿Mbae ɨMoisés embesa re? ɨque Jesús ee ra. 4Fariseos queñee ee ra. —“Jeninisi jea nonde, papel mbesa jijemondo ee”, ɨ que Moisés ra, ɨ que ra. 5 Jesús queñee ee ra. —Jeãquĩ ãtãte quiatu ngue re. NyebeMoisés ũquɨ mbesa nguiã jẽje. 6 Ũquɨ ɨ ãte queDios quia mbia ao ramo mose nyii ra. Dios mbiaao mose, nyeremo ngue echao ra. Erãcuẽ ngue

Page 53: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 10:7 50 SAN MARCOS 10:37echao ra. Eninisirã abe que echao no nda. 7Nyebera emo ndiqui ngũinisi rese beɨ. Ngu sɨ ɨsho. Usisɨ abe no. Ngũinisi mɨɨ ndese siqui beɨ sacuã. 8 Comɨɨ na siqui sacuã nyɨese cote. Nyeremo siqui rãeã ño cote re. Co mɨɨ siqui rã ño ũquɨ cote re.9Ae Dios mbucha nyɨese nae, sã ũquɨ huɨ eã mbeɨnyesɨ, ɨ que Jesús ñee fariseos je ra.

10 Ngasẽ mose tuchúaa que echɨmbaaquiatuñeembe ee ra. —Ndecheẽ embiasa turã na ure je, ɨque ee ra. 11 Jesús que ñee ee ra. —Ae ngũinisi jeanae, emo ndese siqui sacuã nae, eɨcuã tuchɨ chõũquɨ nde. Adulterio ɨ que ũquɨ je ra. 12 Cuña mongu jea mose siqui sacuã emo ndese, eɨcuã tuchɨchõ ũquɨ no nde, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús mbia riirĩ isi turã turã13Mbia que nguiirĩ ngurucuaẽ cuaẽ nguia Jesús

je ra. Jesús oco oco sacuã erese. —¿Mbaerã jendi-irĩ jendu quia co re? ɨ rei que echɨmbaaquiatuñee mbia je ra. 14 Jesús que paama ɨ ñeeuchɨmbaaquiatu je ra. —Jeñeechɨ nguiã ee. Sã aeae riqui nguiirĩ ndurucuaẽ cuaẽ seje. Eɨ ño Diosrimba nguiã. Ucuasu raã naa eã. Mbia riirĩ na.15Mbia riirĩ na ño jẽɨngo Dios isi turã. Ɨ mose raDios rimba tuchɨ jẽ cote, ɨ que Jesús ra. 16 Mbiariirĩ ngue esuɨ suɨ ra. O que echono ñono earõnda. Ñee turã ngue Dios je erɨɨ nda.

Acuanɨndu mbaecha mo ñee Jesús je17 Acuanɨndu mo ngue tu Jesús je ra. —Mbia

mbaaquiatusa turãte nde. ¿Mbae turã mo ndaasaã Dios je semingo beɨ sacuã nde? ɨ que ñeeJesús je ra. 18 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerãereɨco “eturã” ɨ seje re? Dios mɨɨ ño eturã ndesẽ.19 Dios cheẽ emumbayã. Echeẽ ereɨcuate quiaco resẽ: “Emo ninisi rese ra ereɨcochɨ. Mbia raereɨquiachɨ. Mbae ra erembuquiachãchɨ. Erecheẽñooñochɨ nda emo nɨɨ. Emo nda erembɨɨrɨ ɨrɨchɨ.Ndeturã ño nderu je. Ndesi abe je”, ɨ que Dioscheẽ nda, ɨ que Jesús ñee ee ra. 20 Acuanɨnduque ñee ndei ee ra. —Ũquɨ ngue amumbayã jabeɨ quia ra. Señetẽ mosenda beɨ, ɨ rei que ñeeJesús je ra. 21 Jesús que nyesecua tuchɨmae moseerese ra. —Ã mɨɨ mo abe eresaã eãte. Nembaeemondomondo jambiambaecha reã je. Nde ũquɨ naamose, mbae tubɨrɨã nda nembae ndeɨcomoseibate. Nembae mondo ja mose mbaecha reã je,seruɨ eɨco cote, ɨ que Jesús ee ra. 22 AcuanɨnduJesús cheẽ andu mose que echɨã ndoso tuchɨ cotera. Eya eã tuchɨ que oso Jesús recha ra. Mbaechatuchɨte quiatu ngue ae re.

23 Jesús que mae mbia rese ra. —Mbaranguiatuãte mbaecha je ngasẽ sacuã ibate, siqui beɨsacuã huee, ɨ que ñee uchɨmbaaquiatu je ra.24 Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ eandu ra.Jesús que ñeembe ee ra. —Ae ndua ndua beɨtequia umbae tubɨrɨã ndese, mbaranguiatu ãte ũquɨ je oso sacuã ibate Dios rese. 25 Sã ticuasu mondiqui oso aroneate ɨque aguja sorei rɨ no. Eɨ sɨ chõ mbaecha no nde. Oso aronea ibate Diosrese, ɨ que Jesús ee ra. 26 Echɨmbaaquiatu quenyuruɨra tuchɨbe u eandu no nda. —¿Aba quiatura oso Dios rea ibate re no? ɨ que ñee nyue ra.27 Jesús que mae erese ñee ee ra. —Ae mbia saãaroneate quia nae, Dios mɨɨ ño nda esaã, ɨ queJesús ee ra. 28 Pedro que ñee Jesús je ra. —Ureque urembae uresecha ja ra. Siqui sacuã nderuɨ,ɨ que Pedro ñee nda. 29 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Emo umbae secha ja mosesiqui sacuã seruɨ, embae ra asɨbɨshorõ tuchɨ eecote. Ae uchuchua secha. Ae ngõngue secha. Aengu secha. Ae usi secha. Ae nguiirĩ secha. Aeumbae ibi secha no. 30Ũquɨ mbae ja ra asɨbɨshorõtuchɨ cien veces ereco mose íbii. Echuchua ata.Enongue ata. Esi ata. Eriirĩ ata. Ibi ata abeno. Ũquɨ ja ra asɨbɨshorõ tuchɨ ee. Mbia ɨcuãɨcuã tuchɨ ra ee serɨɨ. Aquere ra siqui beɨ tuchɨDios rese ibate cote. 31Ae ererecua saã saã nguianamo nae, ererecua eã tuchɨ ra ũquɨ m o cote.Ae ererecua eã namo nae, ũquɨ mo nda ererecuacote, ɨ que Jesús ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús32 Jerusalén ngue echoɨ quia ra. Jesús que oso

quia enonde ra. Echɨmbaaquiatu que siquichetenyoɨ quia ra. Nyebe Jesús ererao nguiã mbiatiãsaa ñee sacuã ee. 33 —Co nyao quia Jerusalénco. Huee ra mbia semee sacerdotes rerecua je.Embesasa abe je. “Jesús jẽɨquia”, ɨ ra serɨɨ. Semeenda judíos eã je cote. Seɨquia sacuã. 34 Mbia rasecheẽ saã saã. Seiruã nua abe ra eno. Sembuchachee ra ɨquia ira rese. Tres nyaashɨ mose raaquera sɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra.

Ererecuarã se, ɨ raque Jacobo, Juan ndese35 Jacobo que oso Jesús rɨɨchã ngõngue rese

ra. Juan, ɨ equia ee. Zebedeo riirĩ ndei ũquɨ. —Urechu ñee ndeje aa, Urembaaquiatusa. Ae rɨɨ nda urecheẽ ndeje nae, ũquɨ je “eno” ere rã ureje, ɨ rei que ee ra. 36—¿Mbae ra aba saã jẽje re? ɨque Jesús ee ra. 37—Ndeɨco mose ererecua tuchɨ,sã ure abe ureɨco ererecuarã nderese. Sã urecoija u ndejii. Co mɨɨ chɨ ndequiato cuti. Enonge

Page 54: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 10:38 51 SAN MARCOS 11:15chɨ ndequiato cutiã no, ɨ rei que ñee Jesús je ra.38 Jesús que ñee ee ra. —Ae rɨɨ jẽɨngo ñee sejenae, jẽirandu turã eãte ũquɨ ndese. Ae rasi ra asaãtuchɨ nae, ¿ũquɨ ndasi ra jẽsaã jẽ abe re? Bautizarɨ ra seje, ¿eɨ nda bautizar ɨ jẽ abe je re? ɨ queJesús ee ra. 39 “Ae” ɨ que ñee ee ra. Jesús que ñeeee cote ra. —Ae beɨ. Ae rasi ra asaã tuchɨ nae,ũquɨ ndasi ra jẽsaã tuchɨ rei jẽ abe. Bautizar ɨ raseje, eɨ sɨ rei ra bautizar ɨ jẽje no. 40 “Ererecuarãure”, jenye rei que seje, ũquɨ asaã aroneate se jẽje.Paba ae quiatu ra ũquɨ saã. A e ebite, ũquɨ ndaemɨɨ ererecuarã, ɨque Jesús ra. 41Echɨmbaaquiatuataque que jirandu erese ra. Echɨmbaaquiatudiez. Paama ɨ que Jacobo je ra. Juan je abe.42 Jesús que “jenyu” ɨ ñee uchɨmbaaquiatu ja jecote ra. —Mbia ataque rerecua riqui ucuasu raãnaa tuchɨ ngũimba je ũquɨ. 43 Ũquɨ nda jẽsaã eãjẽ. “Ererecua ra se”, ɨmose jemo, sã ũquɨ siquichõuataque rimbarã. 44 Jemo “se rane jẽ” ɨ mose, sãũquɨ ndiqui beɨmbae turã naa naa uataque je no.45 “Sã mbia mbae turã naa naa seje”, ae eã ngueu ra. “Se quiatu mbae turã tasaã saã oso mbiaje”, ae u nguiã. Co achu quia mano mbia tubɨrɨãndiquicharõ sacuã co, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús Bartimeo ndesayã mbucherõ46 Jesús que ngasẽ Jericoo ra. Uchɨmbaaquiatu

rese. Jesús ngata mose hue sɨ, mbia tubɨrɨãte quenyoɨ quia eruɨ ra. Eresayã mo ngue chɨ ñeendajie huee ra. Ache ache ɨ que huɨ nda. Bartimeo, ɨequia ee. Timeo ndiirĩ ngue ae ra. 47 JirandumoseJesús rese que ñeemombomombo ee ra. —¡Jesús!¡David nducucha! ¡Ndeya eã ño serese jẽ! ɨ que eera. 48—¡Equɨrɨrɨ chõ jẽ! ɨ tuchɨ rei quembia ñee eera. —¡Sererecua! ¡David nducucha! ¡Ndeya eã ñoserese jẽ! ɨbe que eresayã ñee Jesús je ra. 49 Jesúsque tiba ra. —Eresayã jendu rã, ɨ que ra. Mbia queñee eresayã je ra. —Ndeya chõ jẽ. Ehuã. Jesúsriqui ñee ndeje a, ɨ que ee ra. 50 Juã asi que osooo Jesús rese ra. Uchɨatiquia recha. 51 —¿Mañɨae ra ndeje re? ɨ que Jesús ñee ee ra. —Seresaembuturã na, Sererecua, ɨ que ra. 52 Jesús queñee ee ra. —Eso cote. Seɨcuate que se ra. Nyebenderesa nyerõ nguiã cote, ɨ que ee ra. Aque mosetuchɨ que eresayã ndesa turã ja cote ra. Jesús ruɨque esɨ quia cote ra.

11Jesús ngasẽ Jerusalén

1 Jesús que Jerusalén curubite nyoɨ quia ra.Betfagé, ɨ que hue sucha je ra. Ibi ibate mo abeque chɨ huee ra. Monte de los Olivos, ɨ que eera. Hue sɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu nyeremomomondo ra. 2Ñee ngue ee ra. —Achɨ sucha chõ jẽsorã. Jengasẽ namo mose ra burro riirĩ cuasa mo ñɨjẽje huee. Emo ngue nyuɨ eãte eátoo ra. Jenyuraseru seje. 3 Emo ñee mose jẽje, “¿mbaerã ndajenyura re?” ɨmose jẽje, jeñee ee. “Nandererecuaque ‘jendu’ ɨ ra. Mondo jeɨbe ra jẽje”, jenye ee,ɨ que Jesús ñee ũquɨ nyeremo mondo ra. 4 Nyoɨque erea cote ra. Burro riirĩ ngue etea Jesús cheẽnguire cote ra. Ecuasa que chɨ taicuee eɨquesajii ra. Nyura que cote ra. 5 Ae mbia chɨ hueenae, ũquɨ mo ngue ñee ee ra. —¿Mbae rese jẽɨngohue re? ¿Mbaerã jẽɨngo era era re? ɨ que ee ra.6 Jesús cheẽ nduɨ sɨ que ũquɨ ñee ee ra. “Eno” ɨque mbia ee cote ra. 7 Burro riirĩ ngue ecuruchoɨJesús je cote ra. Huɨɨrao que echono ñono earõnda. Jesús que nyuɨ eátoo cote ra. 8 Jesús quengata oso quia burro átoo cote ra. Mbia tubɨrɨãngue huɨɨrao mbiitee tee nyoɨ quia ibi rɨ enondera. Emo ngue sɨndo mbiitee tee choɨ quia enondeno nda. Jesús oso sacuã hue rɨ. 9Mbia ia tuchɨ quetasẽ tasẽ nyoɨ quia enonde ra. Eruɨ abe no. —Conandererecua ru quia ngasẽte co. Co Dios chɨmburu quia ngasẽte nande je co. 10David nducucha ruquia co. Nandererecua turã sacuã. Dios turã tuchɨriqui nande je co, ɨ tuchɨ que mbia quia ñee nda.11 Jesús que ngasẽ Jerusalén cote ra. Ɨ que que osoDios chuchua cote ra. Mae ja mosembae rese queesɨ Betania uchɨmbaaquiatu rese cote ra. Tendaquiatu ngue osote nguiã ee.

Jesús ñee ɨcuã higo i je12 Ɨ que Jesús choɨ quia Betania sɨ isamamɨ nda.

Eriãcuãte que oso quia ra. 13 Ɨsho que mae higoi mo ndese ra. Ero rerecua que ra. —Ea mo tau,ɨ rei que oso erea ra. Ero achõte chõ ngue ee ra.Aque mose que eriqui ɨa eã nda. 14 Jesús que ñeehigo i je cote ra. —Mbia ra ndea u eã mbeɨ cote, ɨque ee ra. Echɨmbaaquiatu abe que echeẽ ñandura.

Jesús mbia mbusẽ Dios chuchua sɨ15Ngasẽ ngue Jerusalén cote ra. Jesús que oso

Dios chuchúaa ra. Huee que mbia riqui mbaeisi isi beɨ ra. Mbae mondo mondo abe mbaeisiquia rɨbɨshorõ. Ũquɨ ja que Jesúsmbusẽmondora. Ae mbae isiquia sɨbɨshorõ shorõ nguia, ũquɨ mbae abe que embuchiichere chere ja mesa ra.Mbae ja resebe. Aenyurushɨ cuasumondomondo

Page 55: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 11:16 52 SAN MARCOS 12:10

mbia je mbae rɨbɨshorõ nae, ũquɨ nenda abe queembuchiichere chere ja ra. 16 Jesús que ñee ũquɨ je ra. —Dios chuchua ite rɨ jẽɨngochɨ nguiã mbaererao rao. 17 “ ‘Mbia cheẽsa Dios je’, ɨ ra mbiaDios chuchua je”, ɨ rei que embesa ji huɨ nda. Jẽnguia jẽɨcuã tuchɨte Dios chuchua je re. Mbaembuquiachãsa chuchua jẽsaãte chɨ nguiã ee, ɨ queJesús ñee asite ũquɨ je ra. 18 Sacerdote rerecuaque chɨ Jesús cheẽ andu ra. Embesasa abe no. —¿Mañɨ nda aba Jesús ɨquia re? ɨ que eu ndua nduara. Mbia quiatu que oote Jesús cheẽ ndese ee ra.Nyebe eriqui nguiã Jesús ucuayãte. 19Hue suchaqu e Jesús secha oso eresaitõ cote ra.

Higo i mano cote20 Ɨ que Jesús nyoɨ quia isamamɨ nda. Higo i

cutite que echoɨ quia ra. Higo i ñimama ño nguiareaẽ. Erao abe mano ño nguia re no aẽ. 21 Pedroque ndua ñee Jesús je ra. ¡—Sã Sererecua! Higo ije que erecheẽ asi nae, mano ño equia cote reaẽ,ɨ que ñee Jesús je ra. 22 Jesús que ñee ee ra. —Dios jẽɨcua tuchɨ. 23Tacheẽ nyecua jẽje. Jemo ñeemose sɨta ibate mo je, “esiri rã oso ama ndɨshaye” ɨ mose sɨta ibate mo je, sã Dios ɨcua tuchɨrã nyii. “Dios ra secheẽ mumbayã” ɨ tuchɨ moseuchɨangui re, Dios ra echeẽ mumbayã. Sɨta rasiri ee. 24 “A emondo seje”, jenye mose Dios je,mondo ra jẽje. “Dios ra emondo seje”, jenyemosejeñɨangui re, mondo ra jẽje. 25Emombae ɨcuã naamose jẽje, ũquɨ ñee chɨ mose jendese, jẽtesareɨchõ ũquɨ sɨ. Jẽtesareɨ chõ esɨ ñee nonde Dios je.Ũquɨ mose ra jendu ibatenda abe jẽɨcuã mbutiãno. 26 Jẽtesareɨã mose emo ɨcuã sɨ, Dios abe rajẽɨcuã mbutiã eã mbeɨ jẽsɨ, ɨ que Jesús ee ra.

¿Aba nembu re? ɨmbia ñee Jesús je27 Nyebibe que echoɨ Jerusalén nda. Dios

chuchuaqui rɨ ngue Jesús riqui ngata ra. Sac-erdote rerecua que nyoɨ ñee ee ra. Embesasarese. Ameɨ ndese. 28 —¿Mbaerã ereɨco mbiambaaquiatu quiatu Dios chuchúaa re? ¿Aba “ũquɨ esaã saã” ɨ quia ndeje re? ɨ que ũquɨ ererecuañee ja Jesús je ra. 29 Jesús que ñee ee ra. —Se rane tacheẽ jẽje. Se rane preguntar tae jẽje.Secheẽ jẽsɨbɨshorõ na nyii. Aquere quiatu rajeñee asɨbɨshorõ cote. 30 ¿Aba ñee Juan je re?“Eso bautizar ɨ mbia je” ɨ ee re. ¿Dios eã ño ere?Jeñee seje, ɨ que Jesús ee ra. 31 Ererecua que nduandua ja u cote ra. Ñee ñee ngue u nyue ra. —¿Mañɨ nande ra echeẽ ndɨbɨshorõ nde? “Dios queJuan mbu ra”, nande aroneate ee. Nyebe ra ñee

nande je. “¿Mbaerã jẽɨngo eãte eruɨ re no?” ɨquiarei ra nande je. 32 “Dios que embu eã nda”,nande aroneate ee no. Mbia ataque ra paamaɨ tuchɨ nande je. Juan quiatote quia mbia re, ɨque ererecua ñee ñee nyue ra. 33 Ñee nyee queJesús je cote ra. —Ureɨcuayãte. Aba chõ Juanmbubautizar ɨ sacuã mbia je, ɨ que ee ra. Nyebe Jesúsñee nguiã ee. —Se abe quiatu tacheẽ eã jẽje no.Ae “ã esaã” ɨ seje nae, erɨɨ nda acheẽ eã jẽje no, ɨque Jesús ũquɨ ererecua je ra.

12Uva raarõsa ɨcuã ɨcuã nguerecua je

1 Jesús que ejemplos saã saã mbia je ra. —Sãmbia ibicha mo ndiqui no. Sã eriqui uva i tiquiatiquia no. Sã etarõ no. Uva rique rirurã abe queechao ra. Sucha ibate mo abe que echao no nda.Uco raarõ turã ja sacuã. Ibicha que “sembae uvasjẽsaarõ” ɨ emo je cote ra. Al partido. Ae que osoɨsho itõte cote ra. 2Uvaquichemose quengũimbamo mondo rei umbaerã ndea ra. 3 Uva raarõsaque erimba mbucuasẽ ɨcuã ño nda. Iruã nua ñongue ra. Eochɨ chõ ngue emondo mbuchebi ra.4 Echa que ngũimba mo mondobe rei ereabe nonda. Aque abe que embucuasẽ ɨcuã no nda. Sɨtaque emombomombo erese no nda. Eãquĩ nduquituchɨ que ra. 5 Ngũimba mo ngue emondobeaquere no nda. Aque quiatu que eɨquia tuchɨ cote ra. Eɨ eɨ mbeɨ que eraarõsa quia echa rimbaje ra. Emo emo ngue eiruã nua nda. Emo emongue eɨquia no nda. 6Aquemɨɨ tuchɨ que siquichõecha rese cote ra. Eriirĩ tuchɨ chõ ngue aque re.Nyesecua tuchɨ que equia aque rese ra. Aque queemondo chee uva rea cote ra. “Ɨreɨ ɨreɨ jiri raseriirĩ sɨ”, ɨ rei que ra. 7Eriirĩ ngasẽmose que uvaraarõsa ñee nyue ra. —¡Co eriirĩ ndu quia co cotejẽ! ¡Nandeɨquia rei jẽ! Ɨ nda uvas nandembaerãae tuchɨ cote, ɨ que ñee nyue ra. 8 Eraarõsa queeriirĩ isi ɨcuã cote ra. Curuchoɨ que ɨquia pe jirira. Mano ngue cote ra. 9 ¿Mañɨ nda echa quiaeraarõsa je cote re? Echa ra eraarõsa ɨcuã ɨquiaja cote. Uva i ra emondo ja emo je eraarõ sacuãcote. 10 ¿Ã mbesa ji rese jemae ãte re?Sã emo ndiqui tuchua ao sɨta je no.Sɨta mo ngue equirirõ mombo ra.Eɨcuãte eriqui reɨ nguiã ee.Aquere ndua sɨ erese.“Earonda sacuã turambi chõ eriqui re”, ɨ ndua sɨ

uchɨmombo rese.Uchɨmombo que esirõ sɨ cote ra.

Page 56: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 12:11 53 SAN MARCOS 12:3511Dios chɨao chõ ũquɨ nde.Dios chɨao turã tuchɨ riqui nande je ã,ɨ ñɨ embesa ji re, ɨ que Jesús ee ra.

12 —Nanderɨɨ ño eriqui nguiã ñee, ɨ que ũquɨ ererecua ra. —Nandeisi rei serao jẽ, ɨ rei quenyue ra. Jesús isi aronea tuchɨ que mbia résaa ra.Eɨreɨte quiatu ngue mbia tubɨrɨã sɨ re.

¿Impuestos ra uremee ererecua je re? ɨ mbia ñeeJesús je

13 Ũquɨ ererecua que fariseos mo mondochoɨñee Jesús je ra. Herodes chɨmbaaquiatu abemondochoɨ erea. —Jesús nandembucheẽ ɨcuã na.Ɨ nda mbia paama ɨ ee, ɨ rei que ra. 14 Uturãngue esaã ñooño Jesús je ra. —Jesús, co ereɨcombia mbaaquiatu turãte co. Mbia jaje ndeturãteriqui co. Co ereɨco turãte mbia mbuchiabiã co.Mbia erembaaquiatu quiatu turãte quia Dios ɨcharɨɨ co. Nyebe urechu nguiã ñee ndeje a. ¿Cochembia mbae isiquia mee mee Romanos nderecuaje re? Impuestos. 15 ¿Uremee mee nda ee re?¿Uremee eã nda ee re no? ɨ que ñee Jesús je ra.Jesús que ũquɨ ɨcuã ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiãee. —¿Mbaerã jẽɨngo “ɨ nda Jesús ucheẽ nyabi”,ɨ serɨɨ nde? Mbae isiquia jẽteacuquia ɨmbu seje.Tamae erese, ɨ que ee ra. 16Mbia que eteacuquiaee ra. —¿Aba mbae nombre ñɨ mbae isiquia resea re? ¿Aba ãquĩ aingue abe ñɨ a re? ɨ que Jesús eera. Romanos nderecua, ɨ que mbia ee ra. 17 Jesúsque ñee ee cote ra. —Romano s nderecua mbaerãjemondo chõ ee. Diosmbaerã jemondo chõ ee no,ɨ que Jesús ee ra. Mbia que nyuruɨra jate u Jesúscheẽ andu ra.

Mbia raaque ra quera sɨ, ɨ Jesús18 —Mbia raaque ra quera eã mbeɨ, ɨ que mbi-

amo nguia ñee nda. Saduceos ɨ que ũquɨ mbiaje ra. Ũquɨ mo ngue nyoɨ ñee Jesús je ra. Tã ɨsacuã ee. 19 —Sererecua, ã ngue Moisés mbesanande je ra: “Emo ndiiriãmanomose, sã enonguemano je ninisi rerequia erendaque re. Sã tiirĩngõngue raaque rɨɨ”, ɨ que Moisés embesa nandeje ra. 20 Eriquii mo ngue siqui urerese ra. Seisque eribi ra. Eriquii que ngũinisirã quereco reira. Mano ño ngue tiirĩ ndocoɨ ngũinisi rechara. 21 Enongue que nguiquii checha quereco reicote ra. Ae abe que mano ño tiirĩ ndocoɨ nonda. Enongue que equereco no nda. 22Ũquɨ seisque ngõngue cheecha quereco ja rei ra. Mano jachõ ngue erecha tiirĩ ndocoɨ no nda. Eninisi erucheecha que mano nyee chõ cote no nda. 23 Siete

rei que eru nyii ra. Mbia raaque quera sɨ ja mose,¿abate ra equereco cote re? ɨ que saduceos ñeeJesús je ra. —Ma Jesús ñee ɨcuã, ɨ chõ ngue re.

24 Jesús que ñee ee ra. —Jẽɨngo Dios cheẽɨcuayãte ã. Jẽɨngo Dios cheẽ abi tuchɨ ã. JẽɨngoDios quirãcuã ɨcuayãte ã. 25 Ae raaque ra Diosmbuquera sɨ nae, ũquɨ nda ngũinisi quereco eãmbeɨ huee cote. Ũquɨ nda ngu quereco eã mbeɨhuee cote no. Angeles rã mbeɨ ra mbia riqui hueeibate cote. 26¿Moisés chɨmbesa rese jemae ãte re?Mbia raaque quera sɨ rɨɨ ño ngue embesa nguiã.Ira ruri sendi quia, aque mose que Dios Moisésmbiirandu ũquɨ ndese ra. “Abraham nderecuachõ aɨco nguiã se co. Isaac nderecua abe. Jacobnderecua abe no”, ɨ que Dios Moisés je aquemosera. 27 Ã ngue mano ndei nyii ra. Ereco siqui beɨchõ nguiã namo ã. Mbia raaque rerecua eã ñoDios re. Mbia reco rerecua chõ ae re. ¿Ũquɨ jẽɨcuaeãte quia ã nde? ɨ que Jesús ñee mbia je ra.

Echesecua tuchɨ quia Dios rese28Embesasamongue chɨ echeẽ andu ra. —Jesús

ñee turã tuchɨchɨ saduceos je, ɨ que uchɨangui rera. Nyebe esɨ nguiã ñee ee. —Jesús, Dios cheẽtubɨrɨãte riqui ã ndesẽ. Mbia echeẽ mumbayãsacuã. ¿Ma Dios cheẽ ndiita tuchɨ ma nde? ɨ queembesasa ñee Jesús je ra. 29 Jesús que ñee ee ra.—Ã ño Dios cheẽ ndiita ã nde: “Secheẽ jeñandurã, Israelitas. Dios mɨɨ tuchɨ chõ nandererecuare. 30 Echesecua tuchɨ quia Dios rese. Ndechɨãje. Neaĩ je. Nendua ndua abe je. Ndequirãcuãabe je”, ɨ chõ Dios cheẽ ndiita nguiã. 31 Ã abe reiũquɨ nduɨnda ãno: “Sã ereɨconyesecuandechɨeseno. Eɨ ere sɨ chõ nyesecua mbia rese”, ɨ. Ũquɨ nyeremondei Dios cheẽ i tuchɨũquɨ, ɨque Jesús eera. 32 Embesasa que ñee Jesús je cote ra. —Ae beɨ,Sererecua. Dios mɨɨ tuchɨ chõ nandererecua re.Emo abe mo eãte. 33 Nandechesecua tuchɨ moseDios rese, ũquɨ eturãte ee. Nandechesecua tuchɨmose nandechɨã je. Nandendua ndua je. Nandeaĩje. Nandequirãcuã je abe no. Nandechesecuatuchɨ mose mbia rese, ũquɨ eturãte Dios je mbaemo sɨ. Sacrificio mo sɨ. Ofrenda mo sɨ, ɨ queembesasa ñee Jesús je ra. 34 —Ñee aquiatuteequia seje co, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. —Dios rimbarã tuchɨ chee ra nde, ɨ que ee cote ra.

¿Aba rucucha Cristo re?35 Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu quia Dios

chuchúaa ra. —¿Mbaerã embesasa riqui ñee nde?

Page 57: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 12:36 54 SAN MARCOS 13:16“David rucucha chõ Cristo re” ɨ re. 36 David abeque “sererecua” ɨ Jesús je ra. Sã embesa ji ñee no:Dios que ñee Cristo sererecua je ra:“Ecoi sejii. Nde abe ra ererecua serese.Ae ndeucuayãte quia nae, ũquɨ je ra ndequirãcuã

ateacuquia tuchɨ.Ndequirãcuã tuchɨ chee ra ũquɨ sɨ”, ɨ que Dios ñee

sererecua je ra,ɨ que Espíritu Turã David mbucheẽ nda. 37 Davidsɨ chõ “sererecua” ɨ nguiã Cristo je. Cristo Davidrucucha mose, ¿mbaerã David “sererecua” ɨ eere? ɨ que Jesús embesasa je ra. Mbia tubɨrɨã ngueJesús cheẽ chandu turã jate ra.

Jesús ñee asi embesasa je38 Jesús que uchɨmbaaquiatu mbaaquiatu

quiatu ra. —Embesasa rã nda jẽɨngochɨ jẽ. Ũquɨ ucuasu saã saã mbeɨte quia ã. Huɨɨrao turãequereco beɨte quia ã. “Sã mbia ererecua ɨ nandeje”, ɨ beɨte equia ã. 39Mbia renda turã abe eiraborabo beɨte quia mbia sɨ ã. “Fiestacha jii quia taɨ jẽ”, ɨ abe beɨte equia ã no. 40Ari eru cheechambaeabe embutiã tiãte quia ã no. Ucheẽ oco abe esaãsaã mbeɨte quia Dios je ã no. “Ɨ nda mbia maenanderese”, ɨ chõ nguiã. Ũquɨ nda Dios mbasituchɨ cote, ɨ que Jesús mbia je ra.

Eru cheecha mbaecha reã mo mbae mee Dios je41 Emo mose que Jesús ñɨ Dios chuchúaa ra.

Ofrenda riru nonde que eñɨ ngoi ra. Mae nguemɨɨmbia mbae isiquia mondo mondo mose eriru yerese ra. Mbaecha atate que mbae isiquia tubɨrɨãmondo mondo quia eriru ye ra. 42 Eru cheechamonguengasẽu cote ra. Nyeremoño tuchɨque aembae isiquia mondo ra. Centavo mɨɨ mbuchechatuchɨ que ra. 43 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatuje ra. —Jenyu. Tacheẽ nyecua jẽje. Eru cheechambaecha reã ngue mbae isiquia mondo tuchɨmbia ataque sɨ ra. 44Mbaecha quiatu que umbaerire ñetẽ mondo mondo ra. Eru cheecha quiatuque umbae mɨɨmondo ja ra, ɨ que Jesús ra.

13Mbia ra Dios chuchua mbucoɨ ja, ɨ Jesús

1 Jesús que oso usẽ Dios chuchua sɨ cote ra.Echɨmbaaquiatu mo ngue ñee ee ra. —Sã Dioschuchua turã tuchɨte jẽ. Eao ji turã tuchɨ sɨta je, ɨque echɨmbaaquiatumo ñee ee ra. 2 Jesús que ñeeee ra. —Ã ndese jẽɨngo mae ã nae, ũquɨ nda mbiambucoɨ ja cote. Sɨta mo nda chɨ eã nyuchuarõDios chuchua cote. Mbia ra Dios chuchua mbucoɨja tuchɨ cote, ɨ que Jesús ñee nda.

Mbae ua ja nonde chõ ã nde3 Jesús que chɨ ngoi huee ibi ibate mo nda.

Monte de los Olivos, ɨ que hue je ra. Dios chuchuachecuate que ee hue sɨ ra. Echɨmbaaquiatu quengasẽ ñee ee ra. Pedro. Jacobo. Juan. Andrés.Ũquɨ ja que ñee eísaa ra. 4 —¿Manosete ra ũquɨ nde? ¿Mañɨ ure ra equia jirandu mbae ua nondere? ɨ que ñee Jesús je ra. 5 Jesús que ñee eera. —Jẽtesa jiri quia jẽ. Mbia mo nda jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ ñee jẽje jẽ. 6 “Cristo chõ se re” ɨ ra mbiañee ata atate jẽje. Ũquɨ nda jeñanduchɨ jẽ. Ũquɨ nda mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ jate. Ñee ñooño je chõ ũquɨ nde. 7Mbia ra guerras saã saã tuchɨ. Mbia ra ñeeñee tuchɨ quia nyɨɨquia ɨquia je rɨɨ. Ũquɨ mose rajẽsiquichechɨ jẽ. Ũquɨ ja rane nda nyecua raque.Aquemose r a mbae ja ua eã ná. 8Mbia ra guerrassaã tuchɨ chee. Nyɨɨquia ɨquia tuchɨ rae. Mbiariãcuã tuchɨ ra aque mose no. Emo ñooñoa tuchɨra mbia rasi. Mangue chooñoa tuchɨ ra ibi nyerenyere. Jembasi ramo mose chõ nda ũquɨ nde.Aquere ra jembasi tuchɨ cote.

9 ¡Sã jẽ! Mbia ɨcuã ɨcuãte ra jẽje. Jembɨɨrɨ ɨrɨ ndae. Jemeemee ɨcuã ndambia rerecua je. Jẽiruãnua nda mbia chumunuásaa. Nguerecua je rambia jenderao rao tuchɨ. Ererecua abe je chee rasecheẽ jẽsenei senei. 10Sequiato ra Dios cheẽ turãsenei senei ná mbia ja je nyii. Mangue chooñoajenda ja je. Aquere ra mbae ua ja cote. 11 Jemeemose mbia rerecua je, pare pare jenyechɨ nda jẽ.“¿Manyae ra ũquɨ ñee ndɨbɨshorõ nde?” jenyechɨ nda pare pare ɨ jẽ. Espíritu Turã ae chõ ndajembucheẽ turã nguiã mbia je aque mose. Jẽ aera jeñee eã. Espíritu Turã ae chõ nda jembucheẽnguiã. 12 Jenongue ra jemondo chee mbia ɨcuã je.Jẽɨquia sacuã. Jendu abe ra jemondo chee mbiaɨcuã je. Jendiirĩ abe ra jemondo chee mbia ɨcuãje. Mbia ɨcuã nda jemo ɨquia ɨquia chee. 13Mbiamangue chooñoa jenda ra jẽucuayã tuchɨ serɨɨ. Aera siqui beɨ serese, ũquɨ nda Dios mingo beɨ.

14 Daniel que embesa Mbae Mbutiãsa Ɨcuã nɨɨnda. Mbae Mbutiãsa Ɨcuã nda siqui nguecuáyaã.“Dios rendaque re taɨco se quiatu”, ɨ ra equiahuee. (Ae ra mae nguia sechɨmbesa rese nae,sã ũquɨ eɨcua.) Jemae mose Mbae Mbutiãsa Ɨcuãndese, jeña esɨ. Ae siqui quia Judéaa, sã ũquɨ uchãjeɨ choɨ ibi ibátee mo. 15 Ae ra siqui tuchua quiterese, sã ũquɨ ɨqueã nyoɨ uchuchua uquichi mose.Sã echoɨ chõ uchã hue sɨ beɨ, umbae rirõ ndocoɨ.16 Ae ra siqui úcoo, sã ũquɨ nyebiã ngaẽ huɨɨrao

Page 58: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 13:17 55 SAN MARCOS 14:11rea. Sã hue sɨ beɨ chõ echoɨ uchã. 17 Aba mbiaeã tuchɨ ra emo ãquẽ ndiru rerequia mose aquemose. Nguiirĩ mbuquiambu je abe no. 18 “Nyiiseĩmose eã urechã” jenye Dios je. 19 Mbia ra mbaerasi saã tuchɨ aque mose. Mbae rasi que mbiasaã eã jiri nyii ra. Aque ramo mose ra mbae rasiraã tuchɨ cote. Mbae ua beɨ sacuã ño ũquɨ nde.20 Ae rasi ra mbia saã tuchɨ nae, ũquɨ nda Diosmbujua jiri uquiato rɨɨ. Ɨ nda emo ñɨmbirãcuã eãtuchɨ rei ũquɨ ndasi je. 21 “A Cristo riqui a jẽ”ɨ mose emo jẽje, “nyia” jenyechɨ nda ũquɨ ñeemose jẽ. “Hue Cristo riqui hue jẽ” ɨ mose emojẽje, “nyia” jenyechɨ nda eno jẽ. 22 “Cristo chõse re” ɨchõɨño nda mbia ñee ata atate jẽje. “Dioscheẽ mbuchecuasa chõ se re” ɨchõɨño nda mbiañee ata atate jẽje no. Mbia mae sayã nda esaã saãtuchɨ mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ sacuã. Ũquɨ Dios quiato abecheembɨɨrɨ ɨrɨ arõte. 23Ũquɨ nonde chõ aɨconguiãjembiirandu randu co.

Dios riirĩ nda tube ibate sɨ24 Mbia ũquɨ ndasi raã ja mose ra tenda

checuayã mbeɨ cote. Nyasi abe no. 25 Nyasitatara ngoɨ ngoɨ. Ibei jenda abe ra quiata quiata cheecote no. 26Aquemose ra achu ibei rese. Senininyatuchɨ ra sechu mose. Sequirãcuã tuchɨ ra sechumose no. 27 Angeles serimba ra amondo mbiasechiisirõ munua nua sacuã. Ɨshonda ja. Manguechooñoa jenda ja. Mbia sechiisirõ nda emunuanua ja seje cote.

28 Sã higuera riqui no. Sã ira mo ndiqui no.Ero quira usẽ ja mose, “iraro itõ ndacu ra cote”,ɨ chõ mbia nguiã aque mose. 29 Eɨ sɨ ra mbae uaja nonde. Ae rɨɨ aɨco ñee jẽje nae, ũquɨ ndesejemae mose, “mbae ra ua ja cote” jenye ra cote.30 Tacheẽ nyecua jẽje. Ã mbia riqui ngata ibi ãnae, ũquɨ emo emo ndamanoambae ua ja nonde.31 Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no. Secheẽ nguia ra uaeã mbeɨ.

32Manosete chõndambaeua ja. Aɨco eɨcuayãteco. Mbia mo abe eɨcuayãte quia ã no. Angelesabe eɨcuayãte quia ã no. Paba mɨɨ ño eɨcua nguiãco. 33 Nyebe jẽɨngo quiatu quia eraarõ arõ mbeɨ.Jẽtesa tesa beɨ quia. Ma nyaashɨ ño nda equeru.Jẽɨcuayãte equia ã. 34 Sã ererecua mo oso ɨshoitõte no. Sã ñee ngũimba je oso nonde no. —Sembae jẽsaarõ ja. Ã ndese jẽɨngo. Co rese eɨconde. Quɨ rese eɨco nde no, ɨ que ñee ngũimbamɨɨ mɨɨ je ra. —Etesa tesa beɨ quia, ɨ que eɨquesaraarõsa je ra. 35 Manosete chõ nda tuchuacharu. Jẽɨcuayãte equia ã. Itondaru ramo mose eru

arondete. Itondii mose eru arondete. Nguiracheẽmose eru arondete no. Eresaitõ ndabe moseeru arondete no. Nyebe jẽtesa tesa beɨ quiatuquia. 36 Jengue mose ra eruchɨ jembuate jẽ.37 “Jẽtesa tesa beɨ quia” ae chõ nguiã mbia ja jeco. Jẽmɨɨ je eã, ɨ que Jesús ra.

14Jesús nandeisi tarõ, ɨ ja ererecua nyue

1 Sacerdote rerecua que ñee ja nyue ra. Em-besasa abe no. —¿Mañɨ nande ra equia Jesús isinonde re? Eɨquia sacuã. ¿Mañɨ nande ra embɨɨrɨ ɨrɨ nde? ɨ que equia ñee ñee nyue ra. Achɨte quefiesta de la pascua ñɨ tu ee cote ra. Dos días. 2—Fiesta mose eã nandeisi jẽ. Mbia ra paama ɨchɨ nande je jẽ, ɨ que u ñee ñee nyue ra.

Cuña mo aba mbusɨmbusa turã ichusẽ Jesúsãquĩ ndese

3 Jesús que siqui Simón Leproso chuchúaa ra.Betania, ɨ que hue je ra. Cuña mo ngue tu ereahuee ra. Aba mbusɨmbusa mo ngue equeru ee ra.Sɨta ao ji ye que ereru ra. Embisẽ tuchɨque equerura. Mbae isiquia mumbasa tuchɨ que ũquɨ nda.Eriru churui que esiquio eichusẽnonde Jesús ãquĩndese equiaru mose ra. 4 Mbia que chɨ ja maeerese ra. Paama ɨ que cuña je ra. —¿Mbaerãeichusẽ ñooño nde? 5 Mbae isiquia rɨbɨshorõ ñonda aba emondo re. Mbaecha reã je emee meesacuã, ɨ que ñee ɨcuã ɨcuã cuña je ra. 6 Jesúsque ñee cote ra. —¿Mbaerã jẽɨngo ñee ũquɨ nde?Sã cuña ae riqui ae. Ae esaã seje nae, eturãteseje ũquɨ. 7 Mbaecha reã nguia ra chɨ arete íbiia. Jẽ mbae raãse mose ee, mbae jẽsaã turã mbeɨee ae. Se quia nda aɨco beɨ eã nguiã jendese aa.8 Seati nonde chõ ngue cuña aba mbusɨmbusaichusẽ ja nguiã serese. 9Tacheẽ nyecua jẽje. MbiaDios cheẽ turã nenei nenei mose mbia ja je, cuñanyɨsaã abe ra esenei seneimangue chooñoa jendaja je. Mbia ndua turã ja sacuã echɨsaã abe rese, ɨque Jesús ñee mbia je ra.

Jesús tamee jẽje, ɨ Judas mbia ɨcuã je10 Judas Iscariote, ɨ rei que Jesús chɨmbaaquiatu

mo je ra. Aque que oso ñee sacerdote rerecua jera. Jesús mee nonde ee. 11 Sacerdote rerecua iaja que ũquɨ andu ra. —Mbae isiquia uremee tuchɨndeje jẽ, ɨ que ee ra. Nyebe Judas riqui nguiã nduandua. —Mbia eãsa quiatu Jesús tamee ee, ɨ.

Jesús quiaru uchɨmbaaquiatu rese

Page 59: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 14:12 56 SAN MARCOS 14:42

12 Fiesta que tu cote ra. Aque fiesta mosebeɨ que mbia riqui oveja ɨquia ɨquia querabera. Mbichae mbuchɨmatã iríã ngue eu eu quiaaque mose querabe no nda. —¿Mangue raoveja urembuchi mangue ndechɨurã nde? ɨ queechɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 13 Ñee ngueuchɨmbaaquiatu nyeremo je ra. —Jẽso suchacuasu. Huee ra jemae emo i rerao rese. Ira equerao quia irasa mo ye. Aque ruɨ jẽso.14 Eɨque mose, aque tuchuacha je jeñee. “Jesúsque urembu ñee sacuã ndeje ra. ‘¿Ma cuarto raurecu quiaru oveja u que re? Sechɨmbaaquiaturese’, ɨ que Jesús ñee ndeje ra”, jenye tuchuachaje. 15 Tuchuacha ra cuarto cuasu mee jẽje. Mbiaquesa ibatenda ra emee jẽje. Embuquiche ji. Hueechõ oveja jembuchi nandequiaru sacuã, ɨ queJesús ñee ee ra. 16 Nyebe echɨmbaaquiatu nyoɨnguiã sucha cuasu. Jesús cheẽ nduɨ sɨ tuchɨ quembae chɨ ja ee huee ra. Huee que oveja mbuchihuee cote ra.

17 Itondaru ramo mose que Jesús ru uchɨmbaaquiatu ataque rese ra. 18 Quiaru mose queJesús ñee ee cote ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Ajẽɨngo quiaru serese a nae, jemo nda semondombia ɨcuã je, ɨ que ñee uchɨmbaaquiatu je ra.19 Echɨmbaaquiatu ia eã tuchɨ que echeẽmose ra.—¿Se ra aremondo ee re? ɨ ja jate que ñee Jesúsje ra. 20 Jesús que ñee ee ra. —Doce jẽɨngo quiaruserese a nae, jemo ño ñene. Ae chɨ quiaru sereseaque plato ye sɨ a nae, aque chõ ñene. 21Dios cheẽnduɨ sɨ tuchɨ ra amano ndaque. Ae ra semeembiaɨcuã je, aque rambae rasi saã tuchɨquia. Abambiaeã tuchɨ ra aque. “Taĩ sembuchecua jirichɨ nguiacurɨ”, ɨ chee ra aque, ɨ que Jesús ra.

22Quiaru que u ra. Jesús que mbichae sirõ nda.Gracias ɨ que Dios je ra. Siquio quembuchao chaoee cote ra. —Ã mbichae jẽu. Serete chõ ã nde,ɨ que Jesús ñee ee ra. 23 Vino mbeisa que esirõcote no nda. Gracias ɨ que Dios je ra. Mondoque uchɨmbaaquiatu oo cote ra. Mbei mbei jaque cote ra. 24 Jesús que ñee ee ra. —Seruquichõ ã nde. Mbia ɨcuã mbutiã sacuã ño seruqui re.Dios cheẽ yasu ruɨ sɨ chõ seruqui riqui nguiãmbiaɨcuã mbutiã ã. 25 Tacheẽ nyecua jẽje. Vino monda ambei eã mbeɨ cote. Paba mbia rerecua tuchɨmose, aque mose ramo nguia nda ambei nguiãcote, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨño nda Pedro serɨɨ, ɨJesús

26 Ɨraseɨ raseɨ que cote ra. Nyoɨ que ibi ibatemo cote ra. Monte de los Olivos, ɨ que hue ibi jera. 27 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je huee ra.—Jẽɨreɨte ra eriqui serɨɨ. Jeñɨmboseɨ mboseɨ ndaoso serecha. Sã embesa ji riqui ñee no: “Mbiara oveja raarõsa ɨquia. Ovejas ra ñɨmboseɨ nyoɨcote”, sã embesa ji riqui ɨ no. 28 Seraaque querasɨre ra aso se rane jendaarõ Galilea, ɨ que Jesús eera. 29Pedro que ñee ee ra. —Seataque ra ɨreɨ ɨreɨteraque ndesɨ. Se quia ra aɨreɨ ɨreɨã mbeɨ ndesɨ,ɨ rei que Pedro ñee ee ra. 30 Jesús que ñee eera. —Tacheẽ nyecua ndeje. Nguira cheẽ nyeremononde ra erecheẽ ñooño tres veces serɨɨ namo,Pedro. “Jesús aɨcuayãte resẽ”, ere chooño ño ndaserɨɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra. 31Pedro que ñee ee ra.—Mbia ra seɨquia arõte raque nderɨɨ, acheẽñooñoeã nda se nderɨɨ, ɨ rei que Pedro ra. Eɨ ja que ñeenda.

Jesús ñee ngu je32 Jesús que oso Getsemaní cote ra. Uchɨ

mbaaquiatu rese. —Jengoi rã u aa. Tacheẽ na osoPaba je pe jiri se, ɨ que Jesús ee ra. 33 Pe quiti jirique Pedro rerao ra. Jacobo rese. Juan abe no. Eyaeã ndasi tuchɨ que tu ee aquemose ra. 34Ñee ngueũquɨ je ra. —Seya eã ndasi tuchɨ aɨco co. Seya eãndasi ra seɨquia chee. Jenguchõ na jẽ aa. Jẽtesatesa beɨ u aa, ɨ que Jesús ñee ee ra. 35 Jesús queoso pe quiti jiri cote ra. Nyibi que u ngoi ngũíãndeseñeeDios je ra. —Mbae rasi asaã sereãte, ɨ reique ñee Dios je ra. 36—Paba, mbae eresaã ja arõtende. Ũquɨ ndasi asaã sereãte raque quia co. Aesebi riqui nae, ũquɨ ndese semingo eã. Ae ndebiteriqui nae, ũquɨ ndese quiatu semingo, ɨ que Jesúsñee Dios je ra. 37Nyebi que u uchɨmbaaquiatu jecote ra. Ɨ que eu uque ja ee cote ra. Ñee nguePedro je ra. —Simón, ¿ereque huɨ a re? Ereɨcoareã ñochɨ tesa tesa s e ñee mose Dios je. 38 Jẽtesatesa u. Jengue eã u ñee Dios je. Mbae ɨcuã tã ɨ eãsacuã jẽje. Jẽɨngo serete raque serese. Mbae ɨcuãnguiatu jembuti mbutite nguiã, ɨ que Jesús ee ra.39 Nyebi sɨ que oso ñee Dios je ra. Hue rɨ sɨ queñee ee ra. 40Nyebi que u uchɨmbaaquiatu je cotera. Ɨ sɨ que u uque ee no nda. Eresa quiatu ngueeshɨu shɨute nguiã. —¿Mañɨ nda aba ñee nde? ɨja tuchɨ que echɨmbaaquiatu ra. 41Osobe que ñeeDios je pe jiri cote ra. Tres veces que aque cote ra.Uba rei que u ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Jenguetuchɨ cote. Jenguenea jẽucua cote. Semondo rambia ɨcuã je cote. Seɨquia sacuã. 42 Jẽhuã cote.

Page 60: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 14:43 57 SAN MARCOS 14:72Nyao cote. Ae ra semee mbia ɨcuã je, co eru quiasemee sacuã co cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatuje ra.

Mbia ɨcuã Jesús isi suruchoɨ43 Jesús cheẽ mosebe tuchɨ que Judas ru erea

ra. Jesús chɨmbaaquiatu rei que ae ra. Aque reseque mbia cuaẽ tuchɨ quia ra. Tiquise abe queecurucuaẽ nguia ra. Ira jua abe no. Sacerdotererecua chõ ũquɨ mbucuaẽ nguia reaẽ. Embesasaabe. Ameɨ abe. 44 Judas ñee nyecuayã nguiatuquia ũquɨ je nyii reaẽ. —Ae ritii ra asiite nae,aque chõ ñene. Aque jẽisi quiatu tuchɨ serao, ɨquia equia ee nyii reaẽ. 45 Jesús rɨɨchã ngue esɨsaludar ɨ ee cote ra. Jesús ritii que esiite ee cotera. 46Mbia que Jesús isi cuaẽ ecua cote ra. 47Ũquɨ mose que Jesús rimbamo uchuuru sirõ tiquise ra.Sacerdote rerecua rimba rese que tiquise uru ra.Eisa que echisia ra. 48 Jesús que ñee mbia ja jecote ra. —¿Mbaerã jenyu quia tiquise rurucuaẽserea co re? Ira jua abe no. Mbae mbuquiachãsarea rocoɨ jenyuchɨ nguia serea co. 49 Tendaque amumba mumba beɨte rei quia jendese Dioschuchua resẽ. Mbia que ambaaquiatu quiatubeɨ rei quia huee resẽ. ¿Mbaerã seisiã nyucuaaque mose re? Embesa ji ɨque sacuã ño jẽɨcuãɨcuã ndiqui nguiã seje ã, ɨ que Jesús ñee ee ra.50 Echɨmbaaquiatu que nyoɨ ja chee uchã Jesúsrecha ra. 51 Acuanɨndu mɨɨ mo ngue oso eruɨra. Tiru mɨɨ ngue equereco nyɨati ra. Mbia queacuanɨndu abe isi rei ra. 52Huɨɨrao que esecha osouchã nda. Eɨrao eã tuchɨ que oso uchã nda.

Jesús mbia curuchoɨmbia rerecua je53 Mbia que Jesús curuchoɨ sacerdote rerecua

je cote ra. Huee que sacerdote rerecua ja chɨñumunua nda. Embesasa abe. Ameɨ ererecua jaabe no. 54 Pedro que embuchurucha rucha osoquia eruɨ ra. Ngasẽ nyee que sacerdote rerecuaitaicuee ra. Hue que ngoi sacerdote rimba mondese ra. Nyee que huɨ huee ra. 55 Sacerdotererecua que chɨ ja huee ra. Ameɨ mbia rerecua jaabeno. Mbia rerecua ja tuchɨ. —Jesús nandeɨquia,ɨ rei que ñee ñee nyue ra. —¿Mbae ɨ ra aba mbiaje Jesús rɨɨcharã nde? ɨ rei que u ñee ñee nyue ra.56 Emo emo ngue ñee ɨcuã ɨcuã ndei Jesús rɨɨ nda.Ucheẽ ngue etasa tasa tuchɨ chõ nda. 57Mbia moabe que juã ñee ñooño erɨɨ nda. 58 —Jesús cheẽngue urechandu ra. Ñee ɨcuãte que Dios chuchuarɨɨ nda. “Dios chuchua tambocoɨmbia chɨao. Tresdías mose ra Dios chuchuarã asaã no. Mbia chɨaoeã nda ũquɨ cote”, ɨ que urechandu Jesús cheẽ

nda, ɨ que ũquɨ ñee ñooño Jesús rɨɨ nda. 59Ucheẽngue etasa tasa beɨ chõ nda. 60 Sacerdote rerecuaque juã ñee Jesús je ra. —¿Echeẽ nda eresɨbɨshorõeã mbeɨ re? ¿Mbae ɨ equia nderɨɨ nde? ɨ que ñeeJesús je ra. 61 Jesús que ñee eã mbeɨ echeẽ mosera. Sacerdote rerecua que ñeembe ee ra. —¿Diosrucucha nde re? ¿Cristo nde re? ɨ que ñee Jesús jera. 62 Jesús que ñee ee ra. —Ae. Dios rucucha chõse re. Jemae nda serese s e coimose Dios quirãcuãjii. Sechu mose abe ibeishĩ ndese, ɨ que Jesús eera. 63-64Sacerdote rerecua quepaama ɨ tuchɨ Jesúscheẽmose ra. Huɨɨrao que endoro ndoro chee ra.Ñee ngue ererecua ataque je ra. —Jesús riqui Diosrucucha raã naa co. Jeñandu jate equia ã. Sãmbiamo nandembiirandube eã cote. Nandemae ndeingue erese re. ¿Ɨ jẽje re? ¿Mañɨnande ra equia re?ɨ que sacerdote rerecua ñee mbia rerecua ataqueje ra. —Eɨcuã tuchɨ que ra jẽ. Sã mbia eɨquia, ɨjate que ererecua ñee Jesús rɨɨ nda. 65 Mbia queñinimbu nimbu Jesús ruba rese cote ra. Eresa queechati mbae mo je ra. Ucua ucua tuchɨ que eresecote ra. —¿Aba ucua ucua u nderese a re? Eɨcuano, ɨ que equia eresa ati ji je ra. Soldados abe queucua ucua tuchɨ eresa rese ra.

Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨño Pedro66 Pedro que chɨmbeɨte ngoi itaicuee ra. Nyu-

cuaaque mo ngue tu huee sacerdote rerecuarimba ra. 67Pedro que chɨ nyee tata jii ee huee ra.—Jesús resenda que nde abe ra, ɨ que nyucuaaqueñee mae mose Pedro rese ra. 68 —Tei. Ndecheẽaɨcuayãte, ɨchõɨño ngue Pedro ñee ee ra. Huesɨ que esɨ eɨquesa quiti cote ra. Usẽ mose quenguira ñee cote ra. 69 Nyucuaaque que maembeerese ra. —Co abe que Jesús resenda ra, ɨ quembia ataque je ra. 70—Tei. Aɨcuayãte se, ɨchõɨñongue Pedro ee no nda. Ae chɨ huee nae, ũquɨ mo ngue ñee ee cote ra. —Jesús resenda chõ ndeabe resẽ. Galilea jenda chõ nde resẽ, ɨ que ñeePedro je ra. 71 Pedro que jurar ɨ tuchɨ ñee ee ra.—Aɨcuayã tuchɨte se resẽ, ɨ que ñee ñooño sɨ nonda. 72Aquemose tuchɨ que nguira ñee sɨ cote ra.Pedro que ndua Jesús cheẽ ndese cote ra. Sã Jesúsñee ee nyii no. —Nguira cheẽ nyeremo nonde raerecheẽ ñooño tres veces serɨɨ, sã Jesús ɨ ee nyiino. Ũquɨ ndese que Pedro ndua cote ra. Nyebenyeseo tuchɨ nguiã cote.

15Mbia Jesús curuchoɨ Pilato je

Page 61: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 15:1 58 SAN MARCOS 15:38

1 Nyaashɨ namo mose que sacerdote rerecuañumunua ja ra. Ameɨ ererecua abe no. Embesasaabe no. Mbia rerecua jate que ñumunua nda.Jesús que echucua suruchoɨ Pilato je ra. Pilatorei mbia rerecua hue jenda ja. 2—¿Judíos rerecuachõ nde re? ɨ que Pilato ñee ee ra. —Ae. Judiosrerecua chõ se re, ɨ que Jesús ee ra. 3 Sacerdotererecua que ñee ñooño tuchɨ Jesús rɨɨ nda. Ñeeɨcuã tuchɨ que erɨɨ nda. 4 —Sã ñee ɨcuã ɨcuãtenderɨɨ jẽ. ¿Echeẽ nda eresɨbɨshorõ eã nde? ɨ quePilato ñee Jesús je ra. 5 Jesús que ñee ãte echeẽmose ra. Nyebe Pilato nyuruɨra tuchɨ nguiã echeẽeã mose.

Jesús jẽɨquia mbucha ira rese, ɨ ererecua6 Pilato que mbia tarõ ji mo mbusẽ mbeɨ quia

pascuamose ra. Comɨɨ ngue embusẽmbusẽmbeɨquia pascua mose ra. Ae je mbia riqui ñee, “aqueembusẽ mondo” ɨ nae, aque chõ ngue embusẽmbeɨ quia ee ra. 7Barrabás, ɨ que etarõ ji mo je ra.Emo abe que chɨ huee erese ra. Mbia ɨquiasa queũquɨ nda. 8Mbia que ñee ngaẽ Pilato je ra. —Mbiamɨɨ tarõ ji que erembusẽ mbeɨte quia, eɨnyere sɨemo mbusẽ namo, ɨ ja que mbia ñee Pilato je ra.9 —¿Judío rerecua ra ambusẽ mondo jẽje Jesúsre? ɨ rei que Pilato ra. 10 —Sacerdote rerecuariqui paama ɨ chooñote Jesús je ã, ɨ quiatu quePilato ndua ndua uchɨangui re ra. 11 —Sã PilatoBarrabásmbusẽmondo Jesús rendaque re, ɨ tuchɨque sacerdotes ñee ja mbia je ra. Nyebe que mbia“Barrabás embusẽmondo” ɨ chee Pilato je ra. 12—¿Mañɨ ae quia ra Jesucristo je re no? ɨ que Pilatoñee ee ra. 13—Embucha ira rese, ɨ ja quembia ñeeee ra. 14—¿Mbae ɨcuã esaã nde? ɨ que Pilato ñeeee ra. —¡Embucha ira rese jẽ! ɨbeɨbeɨquembia ra.15—Mbia turã jiri nda seje chã, ɨ chee que Pilatora. Nyebe Barrabás mbusẽ mondo nguiã. Jesúsquiatu que eiruã nua cote ra. —Jembucha ɨquiaira rese, ɨ que mbia je cote ra.

16 Soldados que Jesús cuasa curuchoɨ ererecuachuchúaa ra. Huee que soldados ataque abe ngaẽja Jesús mama no nda. 17 Tiru ɨreɨ ngue emingueee cote ra. —Ererecua chõ nde re, ɨchõɨño ɨquiaɨquia ee. Nyu ritimei uma ji que emɨɨ eãquĩ ndesecorona nda. 18 —Judío rerecua tuchɨ chõ nde re,ɨchõɨño ngue ɨquia ɨquia ee ra. 19 Ira que euru urueãquĩ ndese ra. Ñinimbu nimbu abe que erese nonda. Ngoi ngoi que ngũíã ndese erimba raã naa eera. 20 Ɨ quia ɨquia tuchɨ que eu ee ra. Aquere quetiru ɨreɨ mbuɨ esɨ cote ra. Eɨraote que emingue

ee cote ra. Curuchoɨ que embucha nonde ira resecote ra.

Mbia Jesús mbucha ira rese21 Ɨ rei que emo u quia uco sɨ ra. Simón, ɨ que

ee ra. Cirene jenda mo ngue ae ra. Alejandro ruque ra. Rufo ru abe no. Aque que soldados isiira mbuchɨcuandasa ji rerao sacuã ee ra. Cruz,ɨ equia ee. Nguerao que cote ra. 22 Ngasẽ nguepee cote ra. Gólgota, ɨ que hue je ra. Eresacuare, ɨ chõ nguiã hue je. 23Huee que vinomondorei Jesús je ra. Mirra je emumbarai. Mbei eãngue ra. 24 Soldados que Jesús mbucha ira resera. Aquere que sɨta ñetẽ mbaba mbaba o je cotera. —Aba ra Jesús ɨrao querao ñɨ ja, ɨ que nyuera. 25 Tenda chuɨ ite ramo mose que embuchaira rese ra. 26 Mbia que letrero mɨɨ Jesús ãquĩnguiti ibate ra. JESUS REI JUDIO RERECUA ɨ queembesa mɨɨ nda. Ũquɨ nɨɨ ño eriqui nguiã eɨquiahue. 27Mbia nyeremo abe que embucha ira reseJesús chabe ra. Jesús rereco chobeɨ que emɨɨ irarese ra. Mbae mbuquiachãsa tuchɨ que ũquɨ nda.28Embesa ji cheẽ nguire que Jesús ɨquiambia ɨcuãndese cote ra. Sã embesa ji riqui ñee no: “Mbiaɨcuã ndese ra eɨquia, sã embesa ji ɨ ñee nyii no.29 Mbia que ɨquia ɨquia quia Jesús cheẽ naa naaecuã mose ra. Ñee ɨcuã ɨcuã ee. —“Dios chuchuara ambucoɨ. Tres días mose ra ambuchuruambe”ere que equia. 30 Equiche u nde ae hue sɨ no, ɨtuchɨ que mbia quia ɨquia ɨquia ee ecuã mose ra.31Sacerdote rerecua abe que ɨquia ɨquia chõnguiaee ra. Embesasa abe no. Ũquɨ ngue ñee ɨcuã ɨcuãja quia erɨɨ nda. —Mbia que embuquera quera reinyii ra. Ae sɨ quera aroneate nguiã aque. 32 Judíorerecua mose ae, sã ae ae nguichi ira sɨ. Cristomose ae, sã ae ae nguichi no. Ɨ nda uremae erese.Ɨ nda ureɨcua cote, ɨ ja que ererecua ñee ɨcuã ɨcuãerɨɨ nda.

Jesús mano mose cote33 Tenda nandeite re mose que itondaru tu ra.

Itondaru beɨ quembia ja je tres horas ra. 34Tendacheseco mose que Jesús ñeemombo cote ra. —Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? ɨ que ñee mombora. —Dios sererecua, ¿mbaerã ereɨco huɨ sesɨre? ɨ chõ ngue ñee nguiã. 35 —Elías je eriqui“quiatuchu” ɨ reae, ɨ rei que echeẽ andusamonda.36 Emo ngue esponja monde vinagre ye ra. Ira airese que embia ji mondo rei Jesús chúruu cotera. —Esecha rei. Sã Elías ruãt e quia erea, ɨ queemo ñee ee ra. 37 Jesús que tasẽ mano mbeɨ cotera. 38Aque mosechɨ tuchɨ que cortina nyisia Dios

Page 62: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN MARCOS 15:39 59 SAN MARCOS 16:20chuchua jenda ra. Ibate sɨ que eru nyisia íbii ra.39 Soldado rerecua que chɨ Jesús nonde mae eresera. Emano ndese que eñɨmae nda. —Dios riirĩ ñoeriqui re, ɨ que cote ra.

40 Cuña ngue chɨ jate ma e Jesús rese ɨsho ra.MaríaMagdalena abe que chɨ huee ra. Salomé abeno. María abe no. María rei José si. Jacobo Ñetẽsi abe no. 41Ũquɨ ngu e siqui beɨ quia Jesús ruɨ ra.Echɨurã ngue emɨɨ mɨɨ mbeɨ quia ee ra. Galiléaaeɨco mose beɨ. Cuña tubɨrɨãte abe que chɨ maeJesús mbuchai rese huee ra. Ae nyoɨ Jesús reseJerusalén, ũquɨ.

Mbia Jesús raaque chati cote42 Tenda que oso cote ra. Sábado nonde. Aque

mose beɨ que mbia riqui mbae mbuquiche jasábado sacuã nda. 43Aque eresaitõ mose que Josésɨ ñee Pilato je ra. Judío turã ngue ae ra. Arimateajenda que ae ra. Judío rerecua que ae no nda. —Dios ra ererecua, ɨ beɨte que equia eraarõ arõ nda.Aque que ɨreɨ ɨreɨ ãte oso ñee Pilato je ra. —Jesúsraaque emee na seje, ɨ que oso ñee ee ra. 44 —¿Mano jeɨ tuchɨ ere? ɨ tuchɨ que Pilato uchɨanguire ra. —Quiatuchu rã sembiirandu. ¿Jesús manocote re? ɨ que Pilato ñee soldado rerecua je ra.45—Mano ngue cote ra, ɨ que soldado rerecua ñeeee ra. Nyebe Pilato eraaque mondonguiã José jecote. 46 José que Jesús raaque mbuquichi cote ra.Tirushĩ turãmongue eisi ra. Eraaque que echumaaque je cote ra. Iti que echoɨ sɨta rɨbɨcoɨ ji ɨmɨ yera. Nyati que sɨta cuasu mo je cote ra. 47 MaríaMagdalena ngu e mae mɨ eati rese ra. María rese.José si que ae ra.

16Jesús raaque quera sɨ

1 Jesús raaque ati ji que chɨbe sábado mosera. Ɨ nyaashɨ oso quia domingo mose, aque moseque cuña mo nyoɨ mae eatisa rese ra. MaríaMagdalena. Salomé abe no. María abe no. Jacobosi rei ae. Ũquɨ ja que aba mbushɨmbusa isi reieichusẽ chusẽ sacuã Jesús raaque rese ra. 2Tendanyuɨ ramo mose que echoɨ eatísaa ra. 3—¿Aba rasɨta curuba nande je eatiquia re? ɨ rei que echoɨquia ñee ñee nyue ra. 4 Ɨ que sɨta rurubai u eecote ra. Sɨta cuasute quiatu ngue re. 5 Ɨque rei queechoɨ sɨta ɨmɨ ye ra. Acuanɨndu mo ngue chɨ ngoihuee equiatocuti quiti ra. Huɨɨraoshĩ oco tuchɨque ecunuɨ huee ra. Cuña ngue siquiche tuchɨra. 6 Acuanɨndu que ñee ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngosiquiche re? Jesús raaque jẽsequia raque quia ã.

Emoate a resẽ. Eraaque que quera sɨ no. Jemaeeatisa rese ae. 7 Jẽso asi rã echɨmbaaquiatu mbi-irandu erese. Pedro abe jembiirandu. “Jenondera esɨ Galilea. Jemae nda erese huee. Sã ñee jẽjenyii no”, jenye embiirandu, ɨ que acuanɨndu ee ra.8Cuña ngue siquichete echeẽ andu ra. Uchã ngueechoɨ eatisa sɨ ra. Ñee eã tuchɨ que mbia mo je ra.Esiquichete quiatu ngue re.

Jesús nyecua María Magdalena je9 Jesús que quera sɨ nyaashɨ namo mose

domingo mose ra. María Magdalena nane je quenyecua ra. Aque sɨ chõ eriqui siete aba checuayãɨcuã jea nyii reaẽ. 10 Ae que oso Jesús quiatombiirandu ja cote ra. Ngasẽ mose ee que echɨnyeseo jate eya eã ee ra. 11 —Jesús que quera sɨra. Amae ngue erese ra, ɨ rei que embiirandu ra.Quera aroneate que ũquɨ je ra.

Jesús nyecua uquiato nyeremo je12 Aquere que nyecua uquiato nyeremo je ra.

Ɨshote que sucha tubɨrɨã sɨ ra. Emo na tuchɨ queee ra. 13—Jesús que quera sɨ nyecua ure je ra, ɨ reique echoɨ uataque mbiirandu ra. Quera aroneateque ee no nda.

Jesús uchɨmbaaquiatu mondombia mbiirandu14 Aquere que Jesús nyecua uchɨmbaaquiatu

ja je no nda. Once je. Ũquɨ quiaru mose quenyecua ee ra. Ñee asi asi que ee ra. —¿Mbaerãjeñɨa ãtãte riqui re? ¿Mbaerã “nyia” jenye eãjembiirandu mose sequera rese re? ɨ que ñee eera. 15—Jẽso secheẽ nenei nenei mbia ja je. Mbiamangue chooñoa jenda ja je. 16 Mbia mo ndaseɨcua ɨcua. Ũquɨ je bautizar jenye. Ũquɨ ndasiqui beɨ cote. Ae ra seɨcuayã, ũquɨ nda mbaerasi saã mbeɨ. 17 Seɨcuasa ra mbia mae sayã saãsaã tuchɨ. Aba checuayã ɨcuã nda ejea jea mbiasɨ serɨɨ. Mbia cheemo nda esaã. 18 Mbeɨ ra eisiisi o je. Aba ɨquiasa mbei mose ra erasiã. O raechono ñono erasi arõ embucherõ sacuã, ɨ queJesús uchɨmbaaquiatu mondo ra.

Jesús nyuɨ oso ibate19 Jesús ñee ja mose que Dios equerao

ibate cote ra. Siqui beɨ sacuã Dios jii cote.20Echɨmbaaquiatu quenyoɨDios cheẽnenei neneimbia ja je ra. Mangue chooñoa jenda ja je. Diosque siqui tuchɨ quia erese ra. Mbiamae sayã tuchɨque esaã saã nguia ra. Mbia Dios cheẽ ɨcua sacuã.Amén.

Page 63: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 1:1 60 SAN LUCAS 1:30

EL SANTO EVANGELIO SEGÚNSAN LUCASLucas ucheẽmbesa Teófilo je

1 Jesucristo que mbae saã saã tuchɨ quia huɨɨcomose íbii ra. Mbia atate que echɨsaãmbesambesarei ra. 2 Mae ndei equia erese nyii. Dios cheẽesenei senei mbeɨ rei quia nyii. Jesucristo chɨsaãndese que urembiirandu cote ra. 3 Se abe queairandu tuchɨ cote ra. Ae esaã saã nguia nyiinae, aque mosenda beɨ rese que airandu cote ra.Se abe ũquɨ tambesa ja ndeje, Teófilo. Taseneiturã ja embuchiabiã ndeje. 4 Ae rese ereirandurandu nae, ũquɨ ereɨcua tuchɨ sacuã ño aɨco nguiãembesa mbesa ndeje. Eɨ nda “ae beɨ” ere chõnguia Jesucristo chɨsaã saã je.

“Juan el Bautista ra nyecuaumbia je”, ɨque ángelmo nda

5 Zacarías, ɨ que emo je ra. Sacerdote que aera. Herodes que siqui Judea mbia rerecuarã aquemose ra. Abías resenda rei Zacarías. Aarón ndiirĩnducucha rei Zacarías. Eninisi abe rei Aarónndiirĩ nducucha no. Elisabet, ɨ que eninisi je ra.6 Zacarías turãte que eriqui Dios je ra. Ngũinisirese. Ũquɨ ngueDios cheẽmumbayãmbeɨquia ra.Eɨcuãte, ɨ aroneãte que mbia mo nguia erɨɨ nda.7 Eriiriã mbeɨ que eriqui ra. Tiiriã je rei Elisabet.Ari chee. Zacarías abe que ameɨte chee ra.

8-9 Sacerdotes que nyuuru uru beɨte quia quer-abe mbae raã naa Dios chuchúaa ra. Nyebe queZacarías abe riqui mbae raã naa Dios chuchúaaemo mose ra. Zacarías que oso ɨque tuchɨ Dioschuchua ra. Mbae mo ndei sacuã embushɨmbu.10 Zacarías que mbae shɨmbu sei cote ra. Mbiacuabẽ ngue chɨ ja taicuee ñee ñee Dios je ra.11 Angel ibatenda mo ngue tu nyecua Zacaríasje cote ra. Chɨ ngue juã mbae shɨmbu reisa jiee ra. 12 Zacarías mae mose ángel rese, siquichetuchɨ que ra. 13 Angel que ñee Zacarías je cotera. —¿Mbaerã ereɨco siquiche re? Dios quendecheẽ ñandu ra. Elisabet nda tiirĩ ndeje cote.Juan, ere nderiirĩ je nyaacuquia mose. 14Ndeyatera cote. Nderiirĩ nyaacuquia mose ra mbia iatuchɨ cote. 15 Nderiirĩ nda mbae turã saã saãtuchɨ quia Dios je. Mbaeri rasi mo nda embeieã tuchɨ. Espíritu Turã nda siqui tuchɨ erese.Esi rie ye ereco mose beɨ. 16 Nderiirĩ nda mbiaIsrael jenda mbuchebi ja Dios je. Dios ra ũquɨ

nderecuarã. 17 Nderiirĩ nda mbae mbuquiche jaCristo tu nonde. Sã Dios Elías mbuquirãcuã no,eɨ sɨ ra Dios uquirãcuã mee nderiirĩ je. Nderiirĩnda mbia mbuturã turã nyɨese. Eru mbuturãturã nguiirĩ ndese. Eriirĩ mbuturã turã ngu reseno. Nderiirĩ nda aba cheẽ mumbasa mbaaquiatuquiatu. Aba cheẽ mumbayã sacuã cote. Nderiirĩnda mbia mbuquiche ja Cristo tu nonde, ɨ queibatenda ñee Zacarías je ra. 18 Zacarías que ñeeángel je ra. —¿Mañɨ nda ũquɨ nde? ¿Ndecheẽ ndaɨque seje re? ¿Manyae ra eɨcua re? Ameɨte se.Seninisi abe arite, ɨ que Zacarías ee ra. 19 Angelque ñee Zacarías je ra. —Se rei Gabriel. Diosrimba chõ aɨco co. Dios quia semondo rei nguiãñee turã sacuã ndeje. 20 “Nyia” ere eã ñochɨ secheẽ je. Nyebe ra ndeisayã. Ndecheẽ ngũíãnda eno. Nderiirĩ nda nyaacuquia chee. Nderiirĩnyaacuquia mose ra erecheẽ nyecua cote. Secheẽnda ɨo ja ndeje cote, ɨ que ángel Zacarías je ra.21Mbia que chɨ beɨ taicuee huee ra. Zacarías raarõarõ. —¿Mbaerã Zacarías riqui itõ tuchɨte Dioschuchúaa re? ɨ que mbia ñee jate ra. 22 Zacaríasque usẽ nyee ra. Echeẽ ngũíã. O que emumbatembate chõ nguia mbia je ra. —Zacarías mbae motea cuu Dios chuchua reae, ɨ que mbia ñee ñeenyue ra. 23 Zacarías que umbae tarea saã ja Dioschuchúaa ra. Tenda nongue mose. Emo ngue tueuru cote ra. Zacarías que oso uchuchua cote ra.

24 Aquere qu Eya uchɨ que cote ra. Eninisi queuseã mbeɨ tuchua sɨ cinco meses ra. 25 —Diosseriirina meeñɨ seje cote. Mbia ra ɨquia ɨquia eãseje cote, ɨ que Elisabet ra.

“Dios riirĩ nda nyecua u mbia je”, ɨ que ángel monda

26 Nyasi nongue mose que Dios ibatendamondombiamo je ra. Gabriel, ɨ que aque ángel jera. Aque que emondo sucha Nazaret ra. Galilea,ɨ que aque ibi je ra. 27 —Eso rã ñee nyucuaaqueMaría je, ɨ que Dios ángel mondo ra. Emo nguesiquíã tuchɨ María rese ra. Eruã mbeɨ. Joséninisibi rei María. José siquíã ndaque erese.David riirĩ nducucha rei José. 28 Angel que ɨqueMaría ch María chuchua cote ra. —Acheẽ ngueu ndeje ra. Dios turã tuchɨ riqui ndeje co. Nduabeɨ nderese. Dios ia tuchɨte nderese acuanɨ mosɨ, ɨ que ángel María je ra. 29 María mae moseibatenda rese que ñee uchɨangui re ra. —¿Mbaerãeru quia serea co re? ¿Mbaerã eru quia ñee sejeco re? ɨ que María uchɨangui re ra. 30 Angel queñeembe ee ra. —María, siquichechɨ nda sesɨ re.

Page 64: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 1:31 61 SAN LUCAS 1:68Dios turã tuchɨ riqui ndeje co. 31 Dios cheẽ turãngue asenei u ndeje ra. Nanɨmbae ra nde cote.Nderiirina nda eretea cote. Jesús, ere nderiirĩje. 32 Nderiirĩ quirãcuã tuchɨ rae. Dios quirãcuãndiirĩ nda erereco. Mbia rerecua tuchɨ ra ae. SãDavid riqui mbia rerecua nyii no, eɨ nda nderiirĩmbia rerecua tuchɨ cote. 33 Nderiirĩ nda judíosrerecua beɨ cote. Ua eã mbeɨ rae, ɨ que ángel ñeeMaría je ra.

34 María que ñee ángel je ra. —¿Mañɨ ndaserío re? Seru eãte nyeresẽ, ɨ que María ee ra.35 Angel que ñee María je ra. —Espíritu Turã aera Dios riirĩ mondo nderie ye. Espíritu Turã ndandereaquiatu beɨ quia. Dios quirãcuã nda siquibeɨ nderese. Nyebe ra Dios mbaerã tuchɨ nderiirĩ.Dios rucucha, ɨ ra nderiirĩ je. 36 Ndesi nonguendiirĩ abe ra tiirĩ cote. Elisabet, ɨ equia ee nae,aque abe ra tiirĩ. Arite raque. Erie cuasu cote.Tiirĩ mbae, ɨ mbia quia ee nyii nae, aque ra tiirĩcote. 37 Dios quiarei mbae ao ja, ɨ que ángel ñeeMaría je ra. 38María que ñee ee ra. —Dios rimbachõ aɨco nguiã co. Sã ndecheẽ ique quia seje, ɨ queMaría ra. Angel que oso erecha cote ra.

María oso Elisabet ndea39María que oso Elisabet ndea cote ra. Ñeenda

ɨshote que ee ra. Sɨta ibate bate rɨ ngue esɨ quiara. Judea, ɨ hue ibi je. 40María que ngasẽ Elisabetndu chuchúaa ra. Zacarías, ɨ equia eru je. Iqueque ñee Elisabet je ra. 41ElisabetMaría cheẽ andumose, erie yenda que umɨnda. Espíritu Turã ngueɨque tuchɨ Elisabet chɨangui re cote ra. 42 Elisabetque ñee nyecua tuchɨ María je ra. —Nde resechõ Dios ia tuchɨ acuanɨ mo sɨ re. Dios ia tuchɨnderie yenda rese abe no. 43 ¿Mbaerã Cristo siru serea se re? Mbia rerecua eã ño se resẽ. 44 Sendecheẽ andu mose que serie yenda ia tuchɨ umɨnda. 45Dios cheẽ ngue ereisi turã nda. Nyebe Diosiate riqui nderese co. Nyebe ra Dios cheẽ ɨquetuchɨ ndeje cote, ɨ que Elisabet ñee María je ra.46María que ñee cote ra.Acheẽ turã mbeɨ quia Dios rɨɨ co.47 Seya beɨ riqui Dios rese co.Ae que serirõ mbae ɨcuã sɨ ra.48Dios que nduate quia serese ra.Seaquiatuã ndaque.Nyebe rambia ia jate serese cote. 49Dios quirãcuã

ngue mbae turã saã tuchɨ seje ra.Ae mɨɨ ño eturã tuchɨ emo sɨ re.50 Ae ndua turã nguia Dios rese nae, ũquɨ ndese

chõ Dios ia eã tuchɨ riqui nguiã.Eɨ mbeɨ chõ Dios nguiã mbia je co.

51Dios quirãcuã ngue mbae saã ja ra.Ucuasu raã naasa chõ Dios mboseɨ nguiã.52 Siqui mingue je chõ Dios mɨɨ mɨɨ nguiã mbia

rerecuarã.Ae ererecua uaquiatu saã saã nguia nae, ũquɨ ño

Dios sirõ nguiã.Ererecua eã ño ũquɨ cote re.53 Dios que mbae mee mee nguia mbaecha reã je

ra.Mbaecha quia emboochɨ nguiã.54Dios que siqui tuchɨ judíos rese ra.Tesareɨã mbeɨ esɨ.Eyayã mbeɨ erese no. 55 Sã Dios ñee Abraham je

no, ũquɨ ngue embuchebiã mbeɨ ra.Ae ucheẽ mondo judíos jaje nae, ũquɨ ngue em-

buchebiã mbeɨ no nda,ɨ que María ñee turã Dios rɨɨ nda. 56 María quesiqui arete Elisabet rese ra. Tres meses. Aquereque eru nyebi uchuchúaa cote ra.

Juan el Bautista nyaacuquia57 Elisabet rasi rasite que cote ra. Nyaa cuquia

que cote ra. 58 Mbia que nyoɨ ja Elisabet ndeacote ra. Ejii jenda. Eresenda ja. —Dios turã tuchɨriqui ndeje co. Ãquẽ mondo ndeje, ɨ ja que eera. Eya ja tuchɨ que erese ra. 59 Ocho días moseque circuncisión naa eriirĩ je ra. Zacarías, ɨ ndambia eriirĩ je chã nde. Eru rã sɨ. 60 Esi quia queñee nda. —Tei. Juan nande chõ ee, ɨ que esi ra.61 Mbia que ñee esi je ra. —¿Mbaerã nda “Juan”ere nderiirĩ je re? Juan mo eã nderesenda moaa resẽ, ɨ rei que mbia esi je ra. 62 Mbia que ombaaba aba Zacarías je ra. —¿Mañɨ nda nderiirĩje re? ɨ ee. 63 Zacarías que ñomee mbia je ra.Nyebe mbia embesa sacuã mee nguiã ee. —Juan,ɨ chõ seriirĩ je, ɨ que Zacarías embesa ra. Mbiaque nyuruɨra ja u mae erese ra. 64 Aque ruɨbeque Zacarías ñee aquiatu cote ra. Ñee turã tuchɨque equia Dios rɨɨ cote ra. 65Zacarías cheẽ andureque mbia nyuruɨra jate ndua ndua hue jenda ra.Nyebe mbia ñɨmbiirandu ja nguiã sɨta ibate batejenda. Judea, ɨ que hue ibi je ra. 66Ae jirandu quiaerese, ũquɨ ngue ndua tuchɨ quia erese ra. —Mañɨnda Zacarías riirĩ nguia reae. Nandemae nguiaerese no, ɨ que mbia quia ndua ndua ra. Dios quesiqui tuchɨ Zacarías ndiirĩ ndese ra.

Zacarías ia tuchɨ ñee Dios je67 Espíritu Turã ngue siqui tuchɨ Zacarías rese

ra. Nyebe Zacarías Dios cheẽ nenei nguiã.68 Sã mbia ñee turã Dios rɨɨ judíos rerecua rɨɨ.Uturã ngue eteacuquia nande je ra.

Page 65: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 1:69 62 SAN LUCAS 2:21Nanderirõ ngue mbae ɨcuã sɨ ra.69Nanderirõ sacuã nandeɨcuã sɨ que Dios mondo

nande je ra.David riirĩ nducucha que nanderirõ sacuã nda.70 Sã Dios ñee cose no.“Mbia rirõ sacuã nda ambu íbii”, ɨ cose no.Ucheẽ nenei neneisa que embuchecua mbia je

cote ra.71 “Jẽucuãyãsa sɨ ra jendirõsa jendeaquiatu beɨ”, ɨ

que Dios nande je ra.72-73Dios turãte que eriqui nandei ñiinda je ra.Abraham je abe que eturãte riqui ra.Ae Dios ñee Abraham je nyii nae, echeẽ ngue ɨo

cote ra.74Dios que ñee Abraham je nanderɨɨ nyii ra.“Taendeaquiatu jẽucuãyãsa sɨ, jẽsiquicheã sacuã

ɨco mose serese”, ɨ que Dios nanderɨɨ cosera.

75Nyebe ra nandeɨco turã mbeɨ Dios je.Ae ra nandemingo beɨ ɨcúe umbaerã.76 Nde ra Ibatenda cheẽ esenei senei nguia mbia

je, Ãquẽ.Dios riirĩ ndetã nda Dios cheẽ eresenei senei

nguia mbia je, Ãquẽ.Mbia ɨcoquiatu sacuã Dios riirĩ je. 77 Eɨ mose ra

Dios mbia rirõ eɨcuã sɨ.Eɨ mose ra Dios mbia ɨcuã mbutiã esɨ.78Dios turãte quia eriqui nguiã nande je.Eriirĩ nda tu ibate sɨmbae mbuchecua nande je.79Nandeaquiatuãmbaaquiatu sacuã ño eru nguiã

aque.Nandemingo sacuã nyaashɨ naanguia chõ eru

nguiã aque,ɨ que Zacarías ñee ãquẽ je ra. 80Ãquẽ ngue tiarõ ɨɨ oso quia cote ra. Dios rese que eriqui ɨ ɨ cote ra.Siqui beɨ que equia turúquiaa ra. Dios cheẽ ngueesenei senei nyee mbia je cote ra.

2Jesús nyaacuquia

1 Aque mose que ererecua ñee nda. Augusto,ɨ que ee ra. —Censo nandesaã na mbia ja je, ɨque ra. Mbiambae nombrembesambesa jamose,“censo” ɨ que ũquɨ je ra. 2 Censo raã namo moserei ũquɨ. Cirenio ngue Siria jenda rerecua aquemose ra. 3—Jenyusua sua jẽso ja pueblo. Nombrembesa mbesa ja sacuã jembae, ɨ que ererecuambia ja je ra. 4 Nyebe José choɨ nguiã Judea.Belén, ɨ que sucha je ra. Belén ño David chusua re.José i chõ David re. Nyebe José choɨ nguiã Belén.Umbae ibi recha. Nazaret recha. Galilea aberecha no. 5 José que nyoɨ Belén umbae nombre

mɨɨ sacuã nda. María rese. María que eninisibi ra.María riote que ra. 6 Siqui mose Belén ngue ãquẽndasi rasite María je ra. 7Aque ramo ngue Maríanguiirĩ mbua ra. Ñuma ngue tiru je ra. Ticuasuquiarusa ye que eno nda. Mbia chuchua quiatuque eitãyãte ee ra.

Oveja raarõsa ngaẽmae Jesús ɨtãqueɨ ndese8Hue jii que oveja raarõsa mo nyɨ isa ra. Ovejas

que esaarõ arõ nguia turuquia rɨ nda. 9Angel iba-tenda mo ngue tu embua tuchɨ ra. Dios nininyatuchɨ que tu overja raarõsa resae ra. Nyebesiquiche tuchɨ nguiã esɨ. 10 Angel que ñee ee ra.—¿Mbaerã jẽsiquichete riqui re? Mbae turã nɨɨño achu nguiã ñee jẽje co. Ae ra asenei jẽje, mbiambia sacuã tuchɨ chõ ũquɨ nde. 11 Dios riirĩ nguenyaacuquia namo Belén nda. Cristo, ɨ equia ee.Mbia rirõsa mbae ɨcuã sɨ chõ ae re. 12 Aque echɨticuasu quiarusa ye aque. Ema ji tiru je. Jemaenda erese huee. Jemae mose sechɨenei ndese,“Cristo chõ eriqui re”, jenye ra cote, ɨ que ángelñee oveja raarõsa je ra. 13 Angeles tubɨrɨãte quenyecua oveja raarõsa je cote ra. Angel ñiindandese. Ñee turã ja que Dios rɨɨ nda. 14 Sã mbiañee turã ja Dios ibatenda rɨɨ.Sã Dios uquiato mbia ja ibi jenda, ɨ que ángeles

ñee nyecha ee ra. 15 Angeles que nyoɨbeibate cote ra. Oveja raarõsa que ñee ñeenyue cote ra. —Nyaso rã Belén. Ae Diossenei senei nguia nande je nae, nyaso rãmae erese. Ae nyaacuquia namo nae,nyaso rã mae erese, ɨ que oveja raarõsañee nyue ra. 16 Nyoɨ asi tuchɨ que maeerese ra. Ngasẽ ngue María je ra. Joséabe je. Ãquẽ abe je. Ɨ que ãquẽ u ticuasuquiarusa ye ee ra. 17 Oveja raarõsa quembiambiirandu ja erese ra. Ae ángel seneisenei nguia ee María riirĩ nɨɨ, ũquɨ ngueoveja raarõsa senei senei tuchɨ mbia jecote ra. 18 Eandusa que nyuruɨra ja tuchɨeandu ra. 19 María que ndua ndua tuchɨquia ũquɨ ja rese uchɨangui re ra. 20Ovejaraarõsa ia tuchɨ que nyoɨ nyebi ovejas jera. Ñee turã turã tuchɨ que echoɨ quia Diosrɨɨ nda. —Angel que ñee nande je, echeẽnduɨ sɨ tuchɨ chõchɨ mbae eɨ ja, ɨ que ñeeñee nyue ra.

Jesús ruruchoɨ Dios chuchúaa21 Ocho días mose que circuncisión naa ãquẽ

je cote ra. Jesús, ɨ que ãquẽ je cote ra. Angelcheẽ nduɨ sɨ tuchɨ chõ “Jesús” ɨchɨ ãquẽ je. Ae

Page 66: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 2:22 63 SAN LUCAS 2:52

ángel ñee María je erio nonde nae, echeẽ nduɨsɨ tuchɨ chõ “Jesús” ɨchɨ María riirĩ je. 22 Aquereque María ñimbitirõ Moisés cheẽ nduɨ sɨ cote ra.Aquere que ãquẽ nduruchoɨ Jerusalén cote ra.Ãquẽ mee sacuã Dios je. 23 Embesa ji cheẽ nduɨsɨ que ãquẽ mee Dios je ra. —Ae eriirĩ i erãcuẽnae, ũquɨ jemondo tuchɨ Dios je, ɨ quiatu ngueembesa ji rese re. 24 Jerusalén José riqui moseque sacrificio mee Dios je ra. Embesa ji cheẽ nduɨsɨ. Sã embesa ji riqui ñee no: —Nyurusɨ nyeremojemee Dios je. Ũquɨ eã mose, nyurusɨ ñetẽ jemeeee no ae, ɨ que embesa ji cheẽ nda. 25 Ameɨ mongue siqui hue Jerusalén nda. Simeón, ɨ que eera. Ae que eturã tuchɨ ra. Ñee mbeɨ que equiaDios je ra. Ae que Dios riirĩ saarõ arõ tuchɨ quiara. Judíos mbuɨ sacuã mbae ɨcuã sɨ. Espíritu Turãabe que siqui Simeón ndese ra. 26 Espíritu Turãnguia ñee ndei Simeón je nyii. —Eremae ndaDios riirĩ ndese. Ndemano nonde ra eretea. Diosra embu íbii, ɨ que Espíritu Turã ñee Simeón jenyii ra. 27 Espíritu Turã ngue Simeón querao Dioschuchúaa ra. Embesa ji cheẽ nduɨ sɨ que José ãquẽnduruchoɨ Dios chuchúaa aque mose sɨ ra. Maríareses. 28 Simeón ngue ãquẽ suɨ ra. Eya tuchɨ queerese ra. —¡Co chõ jẽ! ɨ que Simeón ñee turã Diosje ra.29Dios, ndecheẽ ngue ɨo seje cote ra.Seyate aɨco co cote Sererao se cote.30Nderiirĩ ndese que amae cote ra.31 Ae erembu mbia rirõ sacuã mbae ɨcuã sɨ nae,

aque rese aɨco mae co cote.32Mbia resae sacuã tuchɨ chõ nderiirĩ ndiqui re.Judíos eã abe ra etesae tuchɨ.Judíos abe je ra eturã tuchɨ no,ɨ que Simeón ñee Dios je ra. 33 Simeón ñee moseMaría riirĩ nɨɨ, José quenyuruɨra tuchɨ echeẽ andura. María rese. 34 Simeón ngue ñee turã Maríaje ra. —Nderiirĩ nda judíos tubɨrɨã mingo turã.Ae siqui sereãte quia erese, ũquɨ nguia ra emingoɨcuã. Mbia ra ñee ɨcuã ɨcuã nguia nderiirĩ turãje. Eɨcuã je rocoɨ. 35 Ae ndua turãte quia nderiirĩnɨɨ nae, ũquɨ ndua ndua turã nda nyecua mbia jecote. Ae ndua ndua ɨcuã nguia, ũguɨ ndua nduaabe ra nyecua mbia je cote no. Mbia ɨcuã ndanemundite nderiirĩ ndese, ɨ que Simeón María jera. 36 Huee que arite mo ndiqui ra. Dios cheẽnenei neneisa que ae ra. Ana, ɨ equia ee. Fanuel, ɨque eru eiruã siasa je ra. Aser, ɨ que ei ñiinda je ra.Ana yasumose que ngurã ndea nyii ra. Siete añosque eriqui ngu rese nyii ra. 37Eru eã ngue cote ra.Eru cheecha que siqui beɨte ra. Ochenta y cuatro

años. Dios chuchúaa que eriqui beɨte ra. Ñee ñeembeɨ Dios je. Quiaru rocoɨ. Isa abe. 38 Ana nguemae ãquẽ Jesús rese Dios chuchua cote ra. —¡Cochõ jẽ! ɨ tuchɨ que Dios je ra. Ñee turã tuchɨ queãquẽ nɨɨ mbia jaje cote ra. Ae Dios riirĩ saarõ arõnguia nae, ũquɨ jaje que Ana ñee turã turã ãquẽnɨɨ nda.

José nyebi Jesús rerao Nazaret39 José que mbae saã ja embesa ji cheẽ nguire

ra. Aquere que echoɨ nyebi Galiléaa ra. Nazaret,ɨ equia echuchua je. 40 María riirĩ ngue tiarõcote ra. Ñɨmbaaquiatu quiatu que equia cote ra.Ñɨmbirãcuã nacuãte que equia cote ra. Dios turãngue siqui tuchɨ quia erese ra.

Jesús ñɨmbaaquiatu quiatu Dios chuchúaa41 Aque tenda beɨ que José riqui nyoɨ choɨ

Jerusalén nda. Fiesta de la pascua mose beɨ.María rese. 42 Jesús tiarõ namo mose, doce añosmose que echoɨ sɨ fiesta de la pascua mose nonda. Jerusalén. 43 Fiesta ua mose que ecuaẽndei quia nyebi ra. Jesús que siquichõ Jerusalénnda. Jesús abe oso reɨ nguiã usi je. Ngu abe je.44 Jerusalén ño eriquichõ neaẽ. Mbia ataque reseeru reɨ nguiã esi je. Mbia que ngaẽ ngaẽ beɨ quiatenda mumba chee ra. —Ma Jesús ñɨ, ɨ rei quenguesenda je ra. 45 Tea eã mbeɨ que ra. Erea eãmose que eru sɨ chee nyebi Jerusalén nda. Maríarese. Erequia sacuã huee cote. 46 Tres días moseque erea huee cote ra. Dios chuchúaa que eriquiee ra. Ñimbaaquiatu quiatu. Mbia mbaaquiatusacheẽ andu andu que Jesús riqui ngoi huee ra. —¿Mañɨ equia re? Tachandu tuchɨ rã, ɨ ɨ que equiaee ra. 47 Jesús cheẽ aracua tuchɨ que eriqui mbiaje ra. Nyebe mbia nyuruɨra nguiã echeẽ aracuaandu. 48 Eru erea mose huee, ae abe que nyuruɨrara. Esi abe nyuruɨra no. Esi que ñee ee ra. —¿Mbaerã eresoã urerese re, Echo? Ureya eã tuchɨque eriqui nderequia asi asi ra, ɨ queMaría nguiirĩje ra. 49 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã serequiamámbii re? Paba chuchua chõ ngue aɨco resẽ,ɨ que Jesús usi je ra. 50 María que Jesús cheẽɨcuayãte ra. José abe echeẽ ɨcuayã no. 51 Jesúsque oso uchuchua erese cote ra. Nazaret, ɨ equiasucha je. Usi cheẽ ngue emumbayã mbeɨ quia ra.Ngu cheẽ ngue emumbayã mbeɨ quia no nda. Esique ndua ndua beɨ quia ũquɨ Jesús chɨsaã ndesera. 52 Jesús rete que siri siri oso quia cote ra.Ñɨmbaaracua racua que equia no nda. Dios iate

Page 67: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 3:1-2 64 SAN LUCAS 3:26que eriqui erese ra. Mbia abe iate que eriqui ereseno nda.

3Juan Dios cheẽ senei senei mbia je

1-2 Aquere que Dios ñee Juan je ra. Zacaríasriirĩ je. Tiberio siqui beɨ mose mbia ja rerecuarã.Quince años ereco mose mbia rerecuarã. PoncioPilato que Judea jenda rerecua aque mose ra.Herodes que Galilea jenda rerecua ra. Felipeque Herodes nongue ra. Felipe que Iturea jendarerecua ra. Traconite jenda rerecua abe queFelipe no nda. Lisanias que Abilinia jenda rerecuara. Anás que sacerdote rerecua ra. Caifás abe quesacerdote rerecua ra. Ũquɨ ererecua sique moseque Dios ñee Juan je turuquia re ra. 3Nyebe queJuan Dios cheẽ senei senei nguia mbia je ra. AmaJordán ndurubinda jaje. Eɨ ño ngue Juan nguiañee mbia je ra. —Jẽhuɨ chõ jẽɨcuã sɨ. Dios jẽɨcuãmbutiã sacuã. Ũquɨ mose nda bautizar ae jẽjechã, ɨ que Juan nguia ñee mbia ja je ra. 4 Isaíaschɨmbesa ɨo sacuã ño ngue Juan Dios cheẽ neneinenei nguiã. Isaías chɨmbesa chõ ã nde:Emo nda ñeemombo mombo quia mbia je

turúquiaa.“Ñeenda nandererecua mbaerã jembuquiche.Jẽɨngo quiatu nandererecua tu nonde.5Ñeenda jembuturã turã nandererecua mbaerã.Ibi cuaacua jembato mbato.Ibi ati ati jẽsimiambo ambo.Ñeenda chaa chaa jeñeengo.Ibi rashɨ ndashɨ jẽiti iti.6 ‘Mbiamingo beɨsa’, ɨ ja rambia ñee Dios je cote”,

ɨ ra emo nguia turúquiaa,ɨ que Isaías embesa cose ra. 7 Mbia que nyoɨnyoɨ ja quia Juan ndea ra. Juan bautizar ɨ sacuãee. Juan ngue ñee ee ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngonguiã. Mbae ɨcuã nda jeɨ jeɨ mbia je, ¿ũquɨ sɨjenyu quia seje co re? 8 Jẽmbae ɨcuã ndechamoseDios je, mbae turã jẽsaã saã mbeɨ quia ee cote.“Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebera Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ nda jẽ! DiosAbraham ndiirĩ nducucha chao arondete raquesɨta je. 9 Ira rã sɨ chõ mbia re. Sã ira mo ɨa eãno. Sã ea eã maña ño no. Sã eréi chõ no. Eɨ serɨ serɨ ño Dios mbia je, mbia mbae turã naaeã mose, ɨ que Juan ñee mbia je ra. 10 —¿Mbaerese ra ureɨco Dios je re? ɨ que mbia Juan je ra.11 Juan ngue ñee ee ra. —Ndeɨrao nyeremo mose,enongue emondo eɨrao eã je. Ndechɨurã mose,

emo emondo mbaecha reã je, ɨ que Juan mbiambaaquiatu quiatu ra. 12 Impuestos isi isiquia moabe que nyoɨ Juan je ra. Juan bautizar ɨ sacuã ee.—¿Mbae rese ra ureɨco ure re? ɨ que ñee Juan jera. 13 —¡Mbae ra jembatachɨ jẽ! ¡Cobrar jenyeturã ño jẽ! Jẽɨcua quiatu chõ, ɨ que Juan ee ra.14 Soldados mo abe que ñee Juan je ra. —¿Mbaerese ra ureɨco ure re no? ɨ que soldados ñee Juanje ra. Juan ngue ñee ee ra. —¡Mbia mbae ra jẽisichooñochɨ jẽ! “Co que mbae ɨcuã saã nda” ¡jenyechooñochɨ nda emo je jẽ! Jembae ae chõ jendeco,ɨ que Juan ñee soldados je ra. 15 Mbia que maequiatu quiatu quia Juan ndese ra. —Cristo chõco reae, ɨ raque mae quiatu quiatu erese. 16 Juanngue ñee mbia jaje ra. —I achõ je chõ aɨco nguiãbautizar ɨ mbia je co. Co chɨ emo ndu quia seruɨco. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quiaeturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbiaje Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sãtata riqui mbae mbitirõ no. 17 Ae ra mbia umbaemɨɨ ɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embaeeã nae, ũquɨ nda esei cote. Ũquɨ ndeisa ra uaeã mbeɨ tata. Sã mbia quiata a chiqui chiqui no.Sã ea mɨɨ ɨcúe no. Sã echuruique mombo tátaano, ɨ que Juan ñee mbia je ra. 18 Eɨ ngue Juannguia Dios cheẽ turã nenei nenei mbia je ra. Mbiambaaquiatu tuchɨ. 19 Ererecua Herodes je queJuan ñee nyee ra. Felipe ninisi rese siqui mose. —¿Mbaerã ereɨco ndenongue ninisi rese re? ɨ queJuan ererecua je ra. —Mbae ɨcuã eresaã saã jatechɨ nguia re, ɨ tuchɨ que Juan ee ra. 20 Ererecuaque Juan ñee mumba beɨ chõ nda. Ererecua queJuan tarõ nyee cárcel nda.

Juan bautizar ɨ Jesús je21 Juan bautizar ɨ mose mbia jaje, Jesús je abe

que bautizar ɨ ra. Jesús que ñee ñee nguia nguje ra. Ibei que obo ee ra. 22 Espíritu Turã nguenguichi Jesús rese ra. Nyurusɨ rã ño nguichichecua erese. Ibatenda que ñee ee ra. —Seriirĩ ñonde re. Sechesecua chõ nde re. Seyate nderese, ɨque Ibatenda Jesús je ra.

Mbia ñiinda Jesús i23 Jesús treinta años mose que mbia

mbaaquiatu quiatu ramo nda. —José riirĩ, ɨ jaque mbia Jesús je ra. Elí riirĩ nguia José re. 24 Elírei Matat ndiirĩ. Matat ndei Leví riirĩ. Leví reiMelqui riirĩ. Melqui rei Jana ndiirĩ. Jana ndeiJosé riirĩ. 25 José rei Matatías riirĩ. Matatías reiAmós ndiirĩ. Amós ndei Nahum ndiirĩ. Nahumndei Esli riirĩ. Esli rei Nagai riirĩ. 26 Nagai rei

Page 68: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 3:27 65 SAN LUCAS 4:20Maat ndiirĩ. Maat ndei Matatías riirĩ. Matatíasrei Semei ndiirĩ. Semei ndei José riirĩ. José reiJudá riirĩ. 27 Judá rei Joana ndiirĩ. Joana ndeiResa riirĩ. Resa rei Zorobabel riirĩ. Zorobabelrei Salatiel riirĩ. Salatiel rei Neri riirĩ. 28 Neri reiMelqui riirĩ. Melqui rei Adi riirĩ. Adi rei Cosamndiirĩ. Cosam ndei Elmodam ndiirĩ. Elmodamndei Er riirĩ. 29 Er rei Josué riirĩ. Josué rei Eliezerriirĩ. Eliezer rei Jorim ndiirĩ. Jorim ndei Matatriirĩ. 30 Matat rei Leví riirĩ. Leví rei Simeónndiirĩ. Simeón ndei Judá riirĩ. Judá rei José riirĩ.José rei Jonán ndiirĩ. Jonán ndei Eliaquim ndiirĩ.31 Eliaquim ndei Melea riirĩ. Melea rei Mainánndiirĩ. Mainán ndei Matata riirĩ. Matata reiNatán ndiirĩ. 32 Natán ndei David riirĩ. Davidrei Isaí riirĩ. Isaí rei Obed riirĩ. Obed rei Boozriirĩ. Booz rei Salmón ndiirĩ. Salmón ndei Naasónndiirĩ. 33Naasón ndei Aminadab riirĩ. Aminadabrei Aram ndiirĩ. Aram ndei Esrom ndiirĩ. Esromndei Fares riirĩ. Fares rei Judá riirĩ. 34 Judá reiJacob riirĩ. Jacob rei Isaac riirĩ. Isaac rei Abrahamndiirĩ. Abraham ndei Taré riirĩ. Taré rei Nacorriirĩ. 35Nacor rei Serug riirĩ. Serug rei Ragau riirĩ.Ragau rei Peleg riirĩ. Peleg rei Heber riirĩ. Heberrei Sala riirĩ. 36Sala rei Cainán ndiirĩ. Cainán ndeiArfaxad riirĩ. Arfaxad rei Sem ndiirĩ. Sem ndeiNoé riirĩ. Noé rei Lamec ndiirĩ. 37 Lamec ndeiMatusalén ndiirĩ. Matusalén ndei Enoc ndiirĩ.Enoc ndei Jared riirĩ. Jared rei Mahalaleel riirĩ.Mahalaleel rei Cainán ndiirĩ. 38 Cainán ndei Enósndiirĩ. Enós ndei Set riirĩ. Set rei Adán ndiirĩ.Adán ndei Dios riirĩ.

4Satanás tã ɨ Jesús je

1 Jesús que nyebi Ama Jordán sɨ ra. EspírituTurã ngue siqui tuchɨ quia erese ra. Turúquiaaque Espíritu Turã Jesús rerao ra. 2Huee que eriquiarete ra. Cuarenta días. Mbaemongue eu eãmbeɨaque mose ra. Eriãcuãte que cote ra. —Tã tae rãJesús je. Ma Jesús mbae ɨcuã naa, ɨ rei que diabloJesús rɨɨ nda. 3 —Nde Dios riirĩ mose, mbichaeesaã co sɨta je no, ɨ rei que diablo Jesús je ra.4 Jesús que ñee ee ra. —Tei. Eɨ ngue embesa ji ñeenda: “Mbia chɨu achõ nda mbia mingo eã. Dioscheẽ nguia ra mbia mingo nguiã”, ɨ que embesaji ra, ɨ que Jesús diablo je ra. 5 Aquere que diabloJesús rerao ibi ibate mo nda. Ibate tuchɨ. Diabloque ibi teacuquia ja Jesús je ra. Ɨshonda abereacuquia ja ee. Aque mose beɨ que ereacuquia jaee ra. 6-7 Diablo que ñee Jesús je ra. —Sembae jachõ ibi re. Se emondose mose emo je, amondo raee. Tamondo tuchɨ ndeje. Mbia ja rerecuarã ndaaremɨɨ. Ndeɨco mose serese, tamondo ja ndeje.

Serimbarã mose nde, tamondo ja ndeje no, ɨ reique diablo ñee Jesús je ra. 8 Jesús que ñee diabloje ra. —Quiatúae sesɨ ae, Satanás. ¿Mañɨ ndanderimba se re? “Dios ae rese chõ jẽɨngo”, ɨque embesa ji ñee ndesẽ, ɨ que Jesús diablo jera. 9Aquere que diablo Jesús rerao Jerusalén nda.Querao que suruchuɨ ibate Dios chuchua arõ nda.Ibate tuchɨ echuchua. —Nde Dios riirĩ mose, eooso íbii. Dios ra ndereaquiatu. Eremanoã nda osongoɨ. 10 Sã embesa ji riqui ñee no:Dios ra ángeles mondo ndereaquiatu sacuã.11Oje ra ndeisi.Nembuquichi mingue rae.Sɨta ra cua ɨã ndei je,ɨ que embesa ji ra, ɨ rei que diablo Jesús je ra.12 Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñeeno: “ ‘MaDios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñeediablo je ra. 13Diablo Jesús mbɨɨcuã aronea mose,secha chee que oso ra. —Emo mose jiri ra tã aebendeje jẽ, ɨ rei que uchɨangui re ra.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ramo14 Jesús que oso nyebi Galiléaa cote ra. Espíritu

Turã quirãcuã ngue siqui tuchɨ quia erese ra.Mbia hue jenda ja que jirandu ja tuchɨ quia eresera. 15 Judíos chumunuásaa que Jesús riqui mbiambaaquiatu quiatu ra. Mbia que ñee turã ja quiaerɨɨ nda.

Nazaret jenda Jesús isiteã16 Jesús que ngasẽ Nazaret cote ra. Hue rei

etiarõsa hue. Sábado mose que esɨ judíos chu-munuásaa ra. Sábadomose beɨ que eriqui oso osohuee ra. Juã ngue embesa ji renei nonde mbia jera. 17 Mbia que Isaías chɨmbesa mondo Jesús oora. Isaías chɨmbesa que eequia cote ra. Ã embesaji que esaã saã mbia je ra:18 Espíritu Turã ndiqui tuchɨ serese co.Dios que sererecúe ra.Echeẽ turã nenei nenei sacuã mbaecha reã je.Etarõi mbusẽ sacuã ño ngue Dios sererecúe ra.Eresayã ndesa ɨra sacuã ño ngue sererecúe no

nda.Ae je ererecua ɨcuãte riqui nae, ũquɨ mbusẽ sacuã

ño ngue Dios sererecúe nguiã no.19Mbia je ñee ñee sacuã ngue Dios sererecúe no

nda.“Namo ño Dios turã ndiqui nguiã”, ɨ sacuã mbia

je,ɨ que Jesús embesa ji mbuchecua mbia je ra.20 Jesús que embesa ji mumbi cote ra. Mondo

Page 69: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 4:21 66 SAN LUCAS 5:3que emo oo cote ra. Ngoi que cote ra. Mbia quemae mbeɨ quia erese ra. 21 Jesús que ñee mbiaje ra. —Embesa ji que ambuchecua jẽje namo,aque ɨo quia jẽje a cote, ɨ que Jesús mbia je ra.22 Mbia que ñee turã ja quia Jesús rɨɨ nda. —Jesús cheẽ turã tuchɨ quia eriqui re, ɨ ja tuchɨ quembia nyuruɨra ra. —¿José riirĩ ño co re? ɨ quembia quia ee ra. 23 Jesús que ñee mbia je ra. —“Mbia mae sayã ngue eresaã saã Capernaum nae,ũquɨ mo esaã aa ndechuchúaa no”, jenye arõteseje sechuchúaa. 24 Tacheẽ nyecua rã jẽje. Dioscheẽ mbuchecuasa ɨshonda cheẽ nguia ra mbiaisi turã mbeɨ quia. Nguecua jenda cheẽ nguia raeisi turã eã. 25 Tacheẽ nyecua rã jẽje. Elías recomose íbii, ama ngue nyaaquíã mbeɨ ra. Tres añosndobeɨ. Mbia riãcuã ja que aque mose ra. Erucheecha tubɨrɨãte que chɨ rei hue Israel jenda ra.26 “Ũquɨ eru cheecha mo je mbae echao turã”, ɨãte que Dios quia Elías je ra. “Sarepta jenda jequia mbae echao eru cheecha je”, ɨ quiatu queDios ee ra. Judío eã je quiatu queDios Elíasmondora. 27 Eliseo reco mose íbii, leprosos tubɨrɨãte quechɨ rei hue Israel jenda ra. Eliseo que hue jendamo mbucheroã no nda. Ɨshonda mo nguiatu queembucherõ Siria jenda ra. Naamán, ɨ que ee ra, ɨque Jesús ñee mbia je ra. 28 Judíos chumunuasaque Jesús riqui ñee mbia je ra. Mbia Jesús cheẽandu mose que paama ɨ ee ra. 29 Mbia paamaɨ je que Jesús mombo sucha tubɨrɨã sɨ ra. Sɨtaibate que sucha tubɨrɨãte ra. Sɨta rimia mbucuque mbia Jesús rerao rei ra. Hue sɨ nda emombonguiã ña. 30 Jesús que oso chee mbia tubɨrɨã ite resɨ ra.

Jesús aba checuayã ɨcuã jea ameɨmo sɨ31 Jesús que oso Capernaum cote ra. Sucha

tubɨrɨã mo. Galilea jenda. Sábado mose que mbiambaaquiatu quiatu ra. 32 Ererecua rã ño ngueJesús riqui mbia mbaaquiatu quiatu ra. Nyebembia riqui nguiã nyuruɨra tuchɨ echeẽ andu.33 Huee que ameɨ mo ndiqui mbia chumunuásaara. Aba checuayã ɨcuã nyɨreco rei ae. Aqueque ñee asite Jesús je ra. 34 —¿Mbaerã erechuquia urerea co re, Jesús? Quiatúae urerecha ae.¿Urerɨɨcharã ño erechu quia co re? Dios rucuchachõ nde re. Areɨcuate se, ɨ rei que aba checuayãɨcuã Jesús je ra. 35 Jesús que ñee ee ra. —Equɨrɨrɨchõ jẽ. Esẽ oso ameɨ ñɨangui sɨ, ɨ que Jesús ee ra.Jesús cheẽ mose que aba checuayã ameɨ momboíbii ra. Mbia tubɨrɨãsaa. Usẽ ngue u ameɨ mbasiãcote ra. 36Mbia turɨrɨã ngue nyuruɨra ja u erea ra.

—Jesús quirãcuã ae ñee nguiã. Mbia rerecua rãño eriqui nguiã ñee aba checuayã ɨcuã je. ¡Sã abachecuayã echeẽ mumbayã jẽ! ɨ tuchɨ que mbianyuruɨra erea ra. 37Mbia que ñimbiirandu randuja Jesús rese ra. Erurubinda jenda abe jirandu jaerese.

Jesús Simón ninisi si mbucherõ38 Jesús que usẽ mbia chumunuasa sɨ cote ra.

Oso que ɨque Simón nyuchua cote ra. Ɨ queSimón nyari rasi u ee ra. Eracu tuchɨ que eera. —Embucherõ na, ɨ tuchɨ que mbia Jesús je ra.39 Jesús que oso nyibi earõ nda. Ñee ngue eracu jera. —Etiba, ɨ que ee ra. Eracu que huɨ esɨ Jesúscheẽ nguire ra. Ari que juã cote ra. Mbae queechao chao mbia chɨurã cote ra.

Jesús mbia rasi chumumbara mbucherõ40 Tenda ɨreɨ mose que mbia nguesenda rasi

rurucuaẽ cuaẽ ja Jesús je ra. Erasi chumumbaratuchɨ que ra. Jesús que o chono ñono ja erasi arõembucherõ cherõ ja ra. 41Aba checuayã ɨcuãngueusẽ usẽ nguia mbia sɨ Jesús cheẽ mose cote ra.—Nde rei Cristo Dios riirĩ, ɨ que usẽ usẽ mbia sɨra. —¡Jẽñee eã ño jẽ! ɨ tuchɨ que Jesús quia abachecuayã ɨcuã je ra. Ũquɨ ngue Cristo ɨcua chõnda.

Jesús mbia Galilea jenda mbuchesea sea42Nyaashɨ namo mose que Jesús sɨ turuquia a.

ra. —Se ae taɨco mbɨrɨ na, ɨ rei que ra. Mbia quenyoɨ eruɨ erea chee ra. —¡Eresochɨ nda urerechajẽ! Ure rese beɨ chõ eɨco, ɨ rei que mbia ñeeJesús je ra. 43 Jesús que ñee ee ra. —Dios cheẽtasenei senei pe quitinda je abe. Nyebe sembunguiã, ɨ que Jesús ra. 44 Jesús quembiambucheseasea quia Galilea jenda ra. Dios cheẽ nenei neneijudíos chumunuásaa.

5Jesús sɨra tubɨrɨã mbua uquia mbia je

1 Emo mose que Jesús riqui ama ndɨsha rimiandese ra. Genesaret, ɨ que ama ndɨsha aque jera. Mbia cuabẽ ngue ngaẽ ee huee ra. Dioscheẽ anduse rete que ra. Nyebe mbia tubɨrɨãJesús mumbi ɨ ɨ tuchɨ nguiã. 2 Canoa nyeremoabe que chɨ hue erimia ndese ra. Eoreã ja quera. Echa que chɨ sɨra mbuasa ɨreɨ ɨreɨ ra. 3 Jesúsque ua canoa nongue ye ra. Simón mbae queaque canoa nda. —Ama nimia ndecha jiri sereraomingo, ɨ que Jesús Simón je ra. Canoa ye queJesús ñɨ erimia ndesenda mbaaquiatu quiatu ra.

Page 70: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 5:4 67 SAN LUCAS 5:324 Mbia mbaaquiatu jare que ñee Simón je ra. —Eriquiraasa rɨ canoa jendao. Huee tarafa jemondoii. Sɨra mbuasa jemondo ii, ɨ que Jesús ee ra.5 Simón ngue ñee ee ra. —Nyaashɨ nyee queureɨco rei embuasa rerequia isa ra. Emo ngueuresiroã mbeɨ ra, Sererecua. Ma ndecheendetasaambe no, ɨ que Simón Jesús je ra. 6Mbia quetarafa mondo ii cote ra. Sɨra tubɨrɨã mbua nonde.Tarafa soro serɨ sɨra usi je. 7Nyueru eru que canoanongue yenda je ra. —Sɨra usite ure je. Jenyu rã.Nandembua ja rã canoa ye, ɨ que canoa nongueyenda je ñee nda. Canoa nyeremo puk ɨ ja sɨraje. Aete ñɨɨmɨ sɨra usi je. 8 Sɨra tubɨrɨãchɨ sɨraeande nyii. Nyebe Simón Pedro nyuruɨra tuchɨnguiã mae Jesús chɨmondo rese. Ngoi que ngũíãndese ñee ee ra. —Seɨcuãte aɨco co, Sererecua.Serecha rei se ae, ɨ rei que Simón Pedro ñee Jesúsje ra. 9Echɨã nguia cuaãcuã ɨ tare nguiã. Eresendaabe chɨã cuaãcuã ɨ ja. Sɨra tubɨrɨã ndea. Sɨrambua eande nyii. 10 Zebedeo riirĩ abe que chɨ jaSimón ndese huee ra. Jacobo, ɨ que enongue jera. Juan, ɨ que enongue je no nda. Ũquɨ chɨã abeque cuaãcuã ɨ ra. Jesús que ñee Simón je ra. —¡Eresiquichechɨ nda jẽ! Sɨra rese ra ereɨcoã cote.Mbia ra ereru reru beɨ quia seje cote, ɨ que Jesúsee ra. 11 Canoa yenda ngasẽ mose ama nimíaa,umbae que esecha ja nyoɨ beɨ nonde Jesús resecote ra.

Jesús mbia leproso mbucherõ12 Jesús que siqui tuchua mo nda. Hee que

emo ndasi riqui ee ra. Leproso. Jesús rese maemose que ngoi ngũíã ndese ee ra. Nyibi queñee Jesús je ra. —Sererecua, nde sembucherõsemose, sembucherõ se, ɨ que leproso ñee Jesús jera. 13 Jesús que oco erese ra. —Echerõ cote, ɨ queee ra. Echeẽ mosebe que nyerõ nda. 14 Jesús queñee ee ra. —¡Erecheẽchɨ nda mbia mo je jẽ! Esonderasiã ndeacuquia sacerdote je cote. Moiséscheẽ nduɨ sɨ mbae mo emondo Dios je. Eɨ ndambia jirandu nderasiã ndese cote, ɨ que Jesús ñeeee ra. 15Mbia que ñimbiirandu ɨ ɨ tuchɨ quia Jesúsrese ra. Ngaẽ ngaẽ ja que equia echeẽ andu ra.Umbucherõ cherõ sacuã abe que eriqui ngaẽngaẽerea ra. 16 Jesús que oso oso quiambia tiámbaa ra.Ñee ñee Dios je.

Jesús emɨ sayã mo mbucherõ17 Emo mose que Jesús riqui mbia mbaaquiatu

quiatu ra. Huee que fariseos mo nyɨ echeẽ anduandu ra. Embesasa abe que chɨ ra. Galilea jendachõ ũquɨ nde. Judea jenda abe no. Jerusalén

jenda abe no. Huee que echɨ ja Jesús cheẽ andura. Dios quirãcuã ngue siqui tuchɨ Jesús resera. Erasi mbucherõ cherõ sacuã. 18 Mbia queerasi mo curucuaẽ quisa ye ra. Emɨ sayã ngueae ra. —Nandemingue serao Jesús je, ɨ rei quera. 19 Tuchua mbaranguiatuãte que ee ra. Mbiatubɨrɨã ngue tuchua mbiitãyã ee ra. Nyebe erasiruruchoɨ nguiã suɨ tuchua arõ. Tei que endorora. Erasi que embuquichi ɨmbu quisa ye Jesúsrɨmbe ra. Mbia ite rɨ. 20 —Ererucuaẽsa riquiseɨcua ũquɨ, ɨ que Jesús ñee uchɨangui re ra.Nyebe ñee nguiã emɨ sayã je. —Ndechɨsaã mbaeɨcuã ambutiã nguiã ndesɨ co, ɨ que Jesús ee ra.21 Fariseos que ñee ñee nyue ra. Embesasa rese.—Jesús ñee ɨcuã ñochɨ nguiã Dios rɨɨ co. Diosibatenda ae mbia chɨao ɨcuã mbutiã nguiã esɨ.Jesús aquiatuã ño ñene, ɨ rei que eu ñee ñee nda.22 Jesús que ũquɨ ndua ɨcuã ɨcuate ra. Nyebe ñeenguiã ee cote. —¿Mbaerã jẽɨngo ndua ɨcuã nde?23 ¿Ma mbaranguiatuã eã jiri jẽje re? ¿Mbia ɨcuãmbutiã ere? ¿Mbia rasi mbucherõ ere no? ¿Mambaranguiatuã eã jiri ũquɨ jẽje re? 24 Dios riirĩndei se. Mbia chɨao ɨcuãmbutiã aquiatu chõ se re.Sequirãcuã tateacuquia jẽje, ɨ que Jesús ñee ee ra.Ñee ngue erasi je cote ra. —Ehuã na. Ndechuchuaeso cote. Ndequisa abe erao, ɨ que Jesús emɨ sayãje ra. 25 Jesús cheẽ ndurucha reã ngue emɨ sayãjuã nda. Mbia que mae ja tuchɨ u erese ra. Uquisaabe que equerao ra. Eya tuchɨ que oso uchuchúaara. Ñee ñee turã ngue equia Dios rɨɨ nda. 26Mbiaque nyuruɨra ja u mae emɨ sayã ngata rese ra. —Emɨ sayãte rei nyii. Ngata chõchɨ cote, ɨ ja quembia u mae nguiatu erese ra. Mbia ñee turã jaDios rɨɨ cote.

Seruɨ beɨ eɨco, ɨ Jesús Leví je27 Leví, ɨ que emo je ra. Ae que impuestos isi isi

beɨ quia ererecuambaerã nda. Jesús que ngasẽ eeemomose ra. Huee que eñɨ ngoi plata isi isi ra. —Seruɨ beɨ eɨco, ɨ que Jesús ñee ee ra. 28Ae Leví juãoso nguiã Jesús ruɨ. Mbae recha ja umbae. 29 Levíque fiesta saã tuchɨ Jesús je ra. Embuquiaru turãsacuã uchuchua. Impuestos isi isiquia ata que chɨquiaru erese huee ra. Mbiamo abe que chɨno nda.30 Fariseos que ñee ɨcuãte Jesús chɨmbaaquiatu jera. Embesasa rese ñee ɨcuã ee. —¿Mbaerã jẽɨngoquiaru impuestos isi isiquia rese re? Mbia ɨcuãndese abe jẽɨngochɨ nguiã quiaru, ɨ que ñee nda.31 Jesús que ñee ee ra. —Sã mbia rasiã ndiqui abambucherõsa requia eãte no. Sã erasi chõ ndiquierequia no. 32“Jenyu seje”, aeã ngue unguiãmbia

Page 71: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 5:33 68 SAN LUCAS 6:17turã je. Mbia ɨcuã je chõ ngue achu nguiã “jenyuseje” ɨ. “Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ”, ae chõngueunguiã eɨcuãje, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús chɨmbaaquiatu huɨ ãte uchɨu sɨ33 Mbia que ñee Jesús je ra. —

Juanñɨmbaaquiatu huɨ huɨ uchɨu sɨ. Ñee nondeDios je. Fariseos chɨmbaaquiatu abe huɨ huɨ uchɨusɨ no. ¿Mbaerã ndechɨmbaaquiatu riqui huɨ ãteuchɨu sɨ re? ɨ que mbia Jesús je ra. 34 Jesús queñee ee ra. —Sã emo ngũinisirã isi ramo mose no.Sã eresenda iate riqui quiaru erese no. Sã huɨaroneate uchɨu sɨ aque mose no. 35 Sã eru riquimano emo mose no. Aque mose quia ra equiatohuɨuchɨu sɨ cote, ɨ que Jesús ñee ee ra. 36 Jesús queejemplo saã mbia je ra. —Sã emo ndiqui tiru yasumɨɨ aroneate tiru ima sorei rese no. Ũquɨ moseeɨcuãte cote. Eyasu ra quiata chõ esɨ. 37 Sã emoeri rasi ramo nderecoquiatu eã eriru ima ye no.Mbae ɨre ima ye erecoquiatu aronea. Eri rasi rañimatã ño mbae ɨre ndoro. Eri ra uchẽ ja. Mbaeɨre abe mbɨɨcuãte ra cote. 38 Eri yasu quia ndaequerecoquiatu nguiã mbae ɨre yasu ye. Soroãsacuã. 39 Emo eri ima mbei mose, eyasu ra embeisereã cote. “Eima ño eturã nde”, ɨ chõ nguiã cote.Nyebe mbia riqui nguiã secheẽ yasu isi sereãte, ɨque Jesús ñee mbia je ra.

6Jesús chɨmbaaquiatumbae a ɨshao shao sábado

mose1 Sábado mo mose que Jesús sɨ quia mbiaco ite

rɨ nda. Uchɨmbaaquiatu rese. Echɨmbaaquiatuque quiata a ucua mɨɨ mɨɨ nyoɨ quia ecuã mosera. Equiti quitire oo je que echoɨ quia eachãañacote ra. 2 Fariseos mo ngue ñee ee ra. —¿Mbaerãjẽɨngombae ɨshao shao sábadomose re? Comosechõ mbia uquenea ucua resẽ, ɨ que fariseos eera. 3 Jesús que ñee ee ra. —¿Embesa ji resejemae eã David rɨɨ nde? David riãcuãe que aquemose ra. Eresenda abe riãcuã ngue aque mosera. 4 David que ɨque Dios chuchúaa ra. MbichaeDios chuchua jenda que eu ra. Mee mee nguenguesenda je ra. Eriãcuãte quia ñene. Sacerdoteachõ mbaerã ndaque mbichae. 5 Sábado rerecuabeɨ chõ se re, ɨ que Jesús ñee fariseos je ra.

Jesús eo tomei mo mbucherõ6 Sábado nongue mose que Jesús sɨ judíos

chumunuasa ra. Mbia que embaaquiatu quiatuhuee ra. Huee que eo tomei mo ndiqui ee ra.Equiato cutinda tomei ngue ra. 7 Fariseos que

mae nguiatu quia Jesús rese ra. Embesasa abeque mae nguiatu quia erese ra. —Mañɨ nda Jesúsquia eo tomei je reae. Co sábado mose reae. Sãembucherõ jẽ. Nandecheẽ ɨcuã nda ee chã jẽ, ɨque eumaenguiatu Jesús rese ra. 8Ũquɨ ndua ɨcuãngue Jesús ɨcua ra. Ñee ngue eo tomei je cote ra.—Ehuã na umbia ite rɨ, ɨ que Jesús ee ra. Eo tomeingue juã uã cote ra. 9 Jesús que ñee mbia je ra.—¿Mbae eturãte jẽje co tenda mose re? Sábadomose beɨ. ¿Cochembae turã naa naa sábadomosere? ¿Coche mbae ɨcuã naa naa co mose re no?¿Coche mbia mbucherõ co mose re no? ¿Cochembia ɨquia co mose re no? ɨ que Jesús ñee mbiaja je ra. 10 Jesús que mae mbia ja rese cote ra.—Echomee secuti, ɨ que eo tomei je cote ra. Eotomei ngue ñomee Jesús cheẽ mose ra. Aquemosechɨ que eo nyerõ cote ra. 11 Nyebe fariseospaama ɨ tuchɨ nguiã Jesús je. Sábado mose mbiambucherõ mose. —¿Mañɨ nande ra Jesús je re?Nandeɨquia chõ nda reae, ɨ tuchɨ que eu ñee nyuera.

Jesús mbia doce irabo uchɨmbaaquiaturã12 Jesús que oso mbia tiámbaa ra. Sɨta ibátee.

Huee que eñɨ ñee mbeɨ Dios je nyaashɨ nyeera. 13 Nyaashɨ mose que uchɨmbaaquiatu munuaja cote ra. Ũquɨ doce mo ngue eirabo ra. —Sechɨmondo sacuã jẽ. Jaemondo ra secheẽ neneinenei sacuã mbia je, ɨ que ũquɨ doce je ra. 14 Ãmbia que eirabo ra:

Simón (Pedro, ɨ abe que ee ra.)Andrés (Simón nongue rei ae.)JacoboJuanFelipeBartolomé15MateoTomásJacobo (Alfeo riirĩ ndei ae.)Simón el Cananista16 Judas (Jacobo nongue rei ae.)Judas Iscariote (Aque que Jesús mondo mbia

ɨcuã je ra.)Ũquɨ ja que Jesús irabo ra.

Jesús mbia tubɨrɨã mbaaquiatu17 Jesús que nguichi u sɨta sɨ cote ra.

Uchɨmbaaquiatu rese. Ibi túraã ngue ecuaẽ ngasẽcote ra. Mbia tubɨrɨãte abe que chɨ huee ra. Judeajenda. Jerusalén jenda abe no. Tiro jenda abe no.Sidón jenda abe no. Ama nimia jenda rei ũquɨ.Ũquɨ ngue ngaẽ nyiisaquia Jesús cheẽ ndese ra.

Page 72: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 6:18 69 SAN LUCAS 6:45Jesús embucherõ abe sacuã ngue ecuaẽ nda. 18Aerese aba checuayã ɨcuã ndiqui nae, ũquɨ abe queJesús mbucherõ nda. 19 Jesús quirãcuã ngue mbiambucherõ ja quia ra. Nyebe mbia riqui nguiãocose ja Jesús rese.

Ae eyate riqui20 Jesús que mae uchɨmbaaquiatu rese ñee

nonde ee ra. —Jeyate riqui ã. Jẽ mbaecha reãndaque. Dios quiatu ra jenderecuarã tuchɨ cote.21 Jẽyate riqui ã. Jeniãcuã ndaque. Jendio rete racote. Jẽyate riqui ã. Jenyeseo seo raque. Jẽɨquiaɨquia ra emo mose cote. 22 Mbia jemo ucuãyãmose, jemo mombo mose, ñee ɨcuã mose jẽjeserɨɨ, jẽyate jẽɨngo ũquɨ. 23 Jeñimbia tuchɨ chõaque mose. Mbia ɨcuã mose jẽje. Dios quia rambae turã mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuande jẽjenyii. Eɨ sɨ que mbia ɨcuã nguia Dios rimba ñiindaje no nda.

Ae aba mbia eãte quia24Abambia eã tuchɨchɨ jẽ, Mbaecha. Mbae ɨcuã

nda tu jẽje. Jẽyare nyii. 25 Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ, quiaru tuchɨ je. Jeniãcuã tuchɨ ra cote. Abambia eã tuchɨchɨ jẽ, ɨquia ɨquia je. Jenyeseo racote. 26 Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ mbia ñee turãmbeɨ mose jenɨɨ. Eɨ sɨ rei que equia ñee turã turãdios abareã nimba je cose ra.

Jẽɨngo turã ño nguia jẽucuãyãsa je27 Aɨco ñee jẽje a. Ae eɨcuãte riqui jẽje, ũquɨ

ndese jenyesecua chõ. Jẽɨngo turã ño nguiajẽucuãyãsa je. 28 Emo ñee ɨcuã mose jeje, jeñeeturã ño ee. Jeñee turã ño Dios je erɨɨ. 29 Emo ucuamose jenditii rese, “tasaã se abe”, jenyechɨ ndae.Jenditii rɨbɨsho abe jẽteacuquia ee. Emo jẽɨraorirõ mose jẽsɨ, jẽɨrao nongue abe rese jengueteãeã ño ee. 30 Emo ache ache ɨ mose jẽje, jemondochõ ee. Emo jembae reraochõ mose, “emondobeseje”, jenyechɨ nda ee. 31 Sã jẽyate riqui mbiasiqui turãmose jẽje no. Eɨ jenye sɨ chõ nguia siquiturã mbia je no.

32Ae eɨcuãte riqui jẽje nae, ũquɨ ndese jenyese-cua chõ. Ae nyesecua quia jendese nae, ũquɨ mɨɨndese jenyesecua mose, eɨcuãte ũquɨ. Mbia jarese quiatu jenyesecua. 33 Jẽɨngo turã nguiatuquia mbia ja rese. Ae eturã ndiqui jẽje, ũquɨ mɨɨ ndese jẽɨngo turã mose, eɨcuãte ũquɨ. Jesúsquiatoã abe chee siqui turã uquiato je. 34 Emoprestar ɨ mose jembae je, jemondo chõ ee. Aembae mondo aroneate erɨbɨshorõ nae, jemondo

beɨ chõ ee. “Cobrar tae ee”, jenyechɨ ndae. Jesúsquiatoã abe chee mbae mondo erɨbɨshorõsa je.“Mbae mo nda emondobe seje”, ɨ. 35 Eɨ jenyechɨ nda jẽ abe. “Mbae mo nda emondobe seje ch㔡jenyechɨ nda jẽ abe jẽ! Jemondochõ ño ee. Aeeɨcuãte riqui jẽje, ũquɨ ndese jenyesecua chõ.Ũquɨ mose ra Dios mbae mee tuchɨ jẽje. Dios rãtuchɨ ra jẽ cote. Dios ia eãte quia eriqui nguiãeɨcuã ndese. Dios turãte quia eɨcuã je re. Eɨcuãñee turã eã ndaque ee. 36 Jẽyayã ño mbia rese. SãDios abe eya eãte nanderese no.

“Eɨcuãte que co ra”, jenyechɨ nda emo nɨɨɨ37 “Co que eɨcuãte ra”, jenyechɨ nda emo nɨɨ.

“Jẽɨcuãte”, ɨã nda Dios jẽje chã. ¡Condenarjenyechɨ nda emo je jẽ! Dios nda condenar ɨãjẽje chã. Emo ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ eɨcuãsɨ. Dios nda tesareɨ jẽɨcuã sɨ no ña. 38 Mbaejemee mee ño mbia je. Dios quia ra mbae meetuchɨ jẽje cote. Mee turã nda jẽje. Eñetẽ ndaemee eã jẽje. Embisẽ ño nda emee jẽje. Jẽembisẽ mee mose emo je, Dios ra embisẽ meejẽje no, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ra.39 Jesús que ejemplo saã mbia je ra. —Sã eresayãja nyɨruchoɨ aronea no. Ngoɨ ja chõ nda echoɨibicua rie. 40 Embaaquiatusa quiarei earacuatuchɨ uchɨmbaaquiatu sɨ. Embaaquiatu ja ji mose,earacua tuchɨ cote. Umbaaquiatusa rã sɨ cote.41 ¿Mbaerã nda “eɨcuã” jenye emo je re? Jẽ jẽɨcuãtuchɨ mose esɨ. “Mbae ñetẽ ndiqui nderésaaaque”, jenyechɨ nda emo je. Mbae cuasu siquimose jendésaa jẽ quiatu. 42 “Mbae turã ndese chõjẽɨngo”, jenyechɨ nda jẽɨngo ɨcuã mose jẽ. Jẽturãnda jẽsaã ñooñochɨ jẽ. “Mbae ñetẽ tasirõ nderesasɨ”, jenyechɨ ndambae cuasu siqui mose jendésaajẽ. Jẽ nane nguia jẽturã ndiqui. Aquere quiatujeñee emo mingo turã cote.

Sã ira ae ɨa ae ae no43 Ira turã mose, ea abe turã ndae. Ira ɨcuã

mose, ea abe ɨcuã ño nda eno. 44 Sã ira ae ea aeae no. Higo a rã eã nda nyu a no. Ea ae enonde. Uva a rã eã nda isio rashɨ a no. Ea ae enonde. 45 Eɨ sɨ chõ mbia no nde. Mbia turã ndañee turã. Echɨangui renda quia eturãte re. Nyebeeriqui nguiã ñee turã. Mbia ɨcuã nda ñee ɨcuã no.Echɨangui renda quia eɨcuãte riqui nguiã. Nyebeeriqui nguiã ñee ɨcuã. Nandechuru achõ ñee eãnguiã. Nandechɨangui renda quia ñee nguiã.

Tuchua nyeremo

Page 73: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 6:46 70 SAN LUCAS 7:2446“Sererecua” jenye chõchɨ seje secheẽmumba

mumbare. 47 Ae siqui serese secheẽ mumbayãnae, eturã tuchɨ chõ ũquɨ nde. 48 Sã emouchuchuarã ao no. Sã ibi rɨbɨcoɨ tuchɨ no. Sɨtaje ngasẽ nyee. Sɨta arõ tuchua ao cote. Nyebeechuchua ãtãte riqui nguiã. Ama ndicuasu mose,iãcuã irãtã ndaque echuchua ite rɨ. Tuchuambuquiata aroneate iãcuã irãtãte raque. Sɨta arõnguia ngue uchuchua ao nguiã. Eɨ sɨ chõ secheẽmumbasa reã nde. Tuchua ãtã aosa rã sɨ. 49 Sãemo uchuchuarã ao no. Aque quiarei ibi rɨbɨcoɨtuchɨã. Ibi arõchɨ chõ uchuchua ao nguiã. Iãcuãngasẽmose aque chuchua,mbucoɨ asi quemondora. Eɨ sɨ chõ secheẽmumbasa re. Ae uchuchua saãibi arõchɨ nae, aque rã sɨ chõ ñene, ɨ que Jesús ra.

7Jesús soldados rerecua rimba mbucherõ

1 Jesús cheẽ ngue tiba mbia je cote ra. Oso queCapernaum cote ra. 2 Soldados rerecua mo nguesiqui hue ra. Capitán ngue ae ra. Roma jenda queae ra. Aque rimba rasi que chɨ hue erese ra. Ebiteque erimba ra. Erimba rasi tuchɨ. Mano serɨte queequia ee ra. 3Capitán ngue jirandu Jesús rese cotera. Ñee ngue judíos ramei je ra. —“ ‘Echu serimbambucherõ’, ɨ que capitán ñee ndeje ra”, jenye osoJesús je, ɨ que capitán nda. 4 Judíos ramei nguengasẽ Jesús je ra. —Capitán nimba embucherõ naoso ee. Capitán turãte quiatu ngue eriqui nguiãure je. 5 Nandequiato turã tuchɨ que aque ra.Judíos quiato ja. Urechumunua nua sacuã ngueae chao tuchua ra, ɨ que ameɨ ñee Jesús je ra.6 Jesús que oso ameɨ ndese ra. Capitán nyuchuarurubimose que capitán uquiatomomondo Jesúsrobeɨshɨ nda. —Seɨcuãte se, Jesús. Sechuchuara ereɨquechɨ. 7 Nyebe se asoã nguiã nderea.Ndecheẽ achõ je chõ nda serimba erembucherõ.8 Se abe sererecua no nde. Se echeẽ amumbaaroneate. Soldados rerecua se no nde. Secheẽabe emumbayã nguiã no. Eso, ɨ mose, secheẽmumbayã no. Echu, ɨmose, secheẽmumbayã no.Se ñee mose serimba je, secheẽ mumbayãte no.Ndequirãcuãna eãte raque se, ɨque capitánucheẽmondo Jesús je ra. 9 Echeẽ andu mose que Jesúsnyuruɨrate ra. Uba que ñee nguesenda je ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Capitán seɨcua tuchɨte quiaco. Israel jenda mo embuchecha aroneate quiaco, ɨ que Jesús ra. 10 Capitán nyɨmondo que nyebinyoɨ uchuchúaa cote ra. Erimba mbucherõ ji queee cote ra.

Jesús eru cheecha riirĩ ndaaque mbuquera

11 Isamamɨ ngue Jesús choɨ quia Naín cote ra.Echɨmbaaquiatu abe que nyoɨ quia erese ra. Mbiatubɨrɨãte que nyoɨ quia erese ra. 12 Sucha atarurubi mose que ngasẽ mbia tubɨriã je ra. Ɨ queeraaque ruruchoɨ quia etã sacuã nda. Aque mɨɨtuchɨ rei ngue cuña ndiirĩ mo nde. Eru cheechariirĩ. Aque que mano ño ee ra. Hue jenda mbiaque nyoɨ jate quia esi rese ra. Eraaque ruɨ. 13 Jesúsquemae esi nyeseo rese ra. Jesús ia eãte que eresera. —¡Echeseo eã ño jẽ! ɨ que ee ra. 14 Jesús queoco eraaque rese ra. Eruruchoɨsa que tiba ee cotera. —Echuruã, Acuanɨndu, ɨ que ñee eraaque jera. 15 Eraaque que nyuruã ñee cote ra. Jesús queembuquera ji mondo esi je cote ra. 16 Mbia quenyuruɨra ja erea ra. Ñee turã ja Dios rɨɨ. —Dioschɨmondo chõ co re, ɨ que mbia quia ñee Jesúsrɨɨ nda. —Dios riqui tesareɨã nande sɨ co, ɨ quembia quia nyue ra. 17 Jesús chumbucherõ ndeseque mbia riqui ñimbiirandu jate ra. Judea jendajirandu ja erese. Erobeinda ja abe que jiranduerese ra.

Juan el Bautista mbia mondo ñee Jesús je18 Juan abe que jirandu Jesús chɨao rese ra.

Erimba quiatu ngue embiirandu nguiã erese.19Nyebe Juan ñee nguiã ngũimba nyeremo je. —Nyeremo jẽso ñee Jesús je. “ ‘Cristo ra tu’, ɨ beɨequia nae, ¿ae chõ nde re?” jenye oso ee. “¿Cristora uresaarõ arõ sɨ quia re?” jenye oso Jesúsje, ɨ que Juan ngũimba mondochoɨ ra. 20 Juanñimondo que nyoɨ ngasẽ Jesús je ra. —Juan elBautista que urembu ñee ndeje ra. ¿Cristo chõnde re? ¿Cristo ra uresaarõ arõ sɨ quia re no?¿Ae chõ nde re? ɨ que Juan nimba ñee Jesús je ra.21 Juan nimba ngasẽte mose que Jesús riqui mbiarasi mbucherõ cherõ nda. Erasi chumumbara.Erasi cuabẽ. Aba checuayã ɨcuã abe que embusẽmbusẽ nguia mbia sɨ ra. Eresayã abe que embucherõ nyerõ nguia ra. Juan nimba que mae jaquia ũquɨ mbucherõ ndese ra. 22 Jesús que ñeeJuan nimba je ra. —Ae rese jemae nae, ũquɨ jẽsenei oso Juan je. Ae jeñandu nae, ũquɨabeno. “Jesús que eresayã mbucherõ nyerõ nguiara. Ecuatayã abe mbucuata cuata. Eɨre ndasi abembucherõ nyerõ. Eisayã abe mbucherõ nyerõ.Eraaque abe mbuquera. Ucheẽ turã esenei seneituchɨmbaecha reã je”, jenye oso Juan mbiirandu.23Emo huɨ jeɨ eãmose sesɨ, aque iate ra siqui cote,ɨ que Jesús ucheẽmondo Juan je ra.

24 Juan ñimondo que nyoɨ nyebi ee cote ra.Jesús que ñee mbia ja je Juan nɨɨ cote ra. —¿Mbae

Page 74: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 7:25 71 SAN LUCAS 8:2rese mae jẽso turúquiaa re? ¿Quɨrɨrɨã idioi ɨchuɨchu rese jẽso mae nde? 25 ¿Mbae rese mae jẽsore? ¿Emo ɨrao turã ndese jẽsomaende? Tei. Eɨraoturã siquíã nguiã turuquia ñɨ. Ae siqui quia mbiarerecua chuchua nae, ũquɨ ño eɨrao turã ndiquinguiã. 26 Juan ndese mae ño ngue jẽso turúquiaaresẽ. Dios cheẽ nenei neneisa tuchɨ chõ ae emo sɨre. Ae chõ mbia mingoquiatu quiatu nguiã se ñeesacuã ee aque. 27 Sã embesa ji riqui ñee no:Secheẽ nderaosa tamondo nderẽta.Ae ra mbia mingoquiatu ndeje,ɨ que embesa ji ñee nda. Juan nɨɨ ño embesaji ñee nguiã. 28 Juan el Bautista quiarei ɨ tuchɨraque mbia ñiinda ja sɨ. Dios cheẽ nenei neneisaataque sɨ. Ae ra siqui tuchɨ Dios rese erimbarãcote nae, ũquɨ nguia ra ɨ tuchɨ Juan sɨ cote, ɨ queJesús ñee nda. 29Mbia que Jesús cheẽ ñandu turãja ra. Impuestos isi isiquia abe chee que echeẽñandu turã nda. —Dios turã tuchɨ, ɨ ja que mbiara. Juan ngue bautizar ɨ ja ee nyii ra. 30 Fariseosachõ ño ngue Jesús cheẽ isi sereã nda. Embesasarese. Ũquɨ ngue siqui sereãte Dios cheẽ ndese ra.Nyebe Juan bautizar ɨ eã nguiã ee.

31 Jesús que ñeembe ee ra. —Mbia namondasiqui turã eãte quia aba cheẽ nduɨ ã. Mbiariirĩ na ño eriqui nguiã. 32 Sã mbia riirĩ ndiquiñumbusareɨ sareɨ no. Sã eriqui ñee ñee nyueno. “Flauta que asaã saã ndei jẽje ra. ¿Mbaerãjenyuruqui sereã nea nde?” sã ɨ chõ nyue no.“Mbae aba mbia eã ngue asaã ndei jẽje resẽ.¿Mbaerã jẽyate erese re?” sã ɨ chõmbia riirĩ nyueno. Ũquɨ na sɨ chõ jẽɨngo nguiã aba cheẽ mumbaã. 33 Juan el Bautista que tu rei jẽje ra. Jẽisi turãeã ngue ra. “Co eriqui quiaru sereãte nandereseco. Co eriqui mbae mbei sereãte nanderese co”,jenye chõchɨ ee. “Aba checuayã ndesenda”, jenyechõ ngue ee ra. 34 Se abe que achu rei jẽje ra.Aquiaru rei quia jendese co. Mbae abe ambeirei quia jendese co. Se abe que jẽ seisi turãyãnda. “Quiaru tuchɨ je”, jenye chõchɨ seje. “Mbaembeisa”, jenye chõ ngue seje no nda. “Mbiaɨcuã quiato chõ ñene”, jenye que seje resẽ. 35 Aeearacuate nae, Dios aracua abe ra eɨcua, ɨ queJesús mbia je ra.

Jesús quiaru fariseo chuchua36 —Nandequiaru sechuchua, ɨ que fariseo mo

ñee Jesús je ra. Jesús que oso erese ra. Ngoi quequiaru nonde ra. 37 Cuña ɨcuã mo ngue siqui huejenda huee ra. Jirandu que Jesús rese ra. Osoque erea cote ra. Aba mbushɨmbusa que equerao

erea ra. (Sɨta ao ji rei aba mbushɨmbusa riru.)38 Jesús quite quiti que eñɨ nyeseo ra. Nguesarije que Jesús i ɨreɨ ɨreɨ ra. Ua je que embɨɨru ɨrucote ra. Uchuru que embucha Jesús i rese eriitera. Aba mbushɨmbusa que eicherẽ ei rese cote ra.39 Jesús mbuquiarusa que ñee nguia uchɨangui rera. —¿Mbaerã Jesús ñee asiã cuña ɨcuã je re? JesúsDios riirĩ mose, ɨ nda ñee asi rei ee, ɨ que fariseouchɨangui re ra. 40 Jesús que ñee fariseo je ra. —Tacheẽ ndeje, Simón, ɨ que ee ra. —Eno. Echeẽseje no, Sererecua, ɨ que fariseo ee ra. 41 Jesús queñee ee ra. —Sã mbia nyeremo deber ɨ ererecuamo je no. Sã enongue deber ɨ ee quinientos no.Sã enongue deber ɨ ee cincuenta no. 42 Ũquɨ jaque pagar ɨ aronea ja. Nyebe ererecua ñee nguiãee. “Mbae jemondo eã ño seje”, sã ɨ chõ ererecuaee no. ¿Aba eya tuchɨ nguerecua rese re? ɨ queJesús ñee Simón je ra. 43 Simón ngue ñee ee ra.—Ae deber ɨ tuchɨ ee nae, aque eya tuchɨ eresecote reae, ɨ que Simón ee ra. —Ae beɨ, ɨ queJesús ñee ee ra. 44 Jesús que mae cuña ndeseñee Simón je ra. —Ndechuchúaa seɨquemose quesei ereɨreɨ eã nda. Co cuña nguiatu que sei ɨreɨnguesari je ra. Ua je que sei mbɨɨru ra. 45 Ndequiatu que seritii eresiite eã ndesẽ. Cuña nguiatuque sei siite nguiã. 46Nde que aba mbushɨmbusaereichereã sea rese resẽ. Cuña nguiatu ngue abambushɨmbusa icherẽ nguiã sei rese. 47 Tacheẽnyecua ndeje, Simón. Cuña ɨcuã tuchɨ raque.Eɨcuã ngue ambutiã ee namo nda. Nyebe eriquinguiã nyesecua tuchɨ serese a. Ae “seɨcuã eã jirise”, ɨ quia nae, ũquɨ nguia ra nyesecua eã jiriserese. Se eɨcuã ambutiã ndaque, ɨ que JesúsSimón je ra. 48—Ndeɨcuã ngue ambutiã ndesɨ ra, ɨque Jesús ñee cuña je cote ra. 49Ae que chɨ quiaruerese nae, ũquɨ ngue ñee nyecuayã cuayã u nyuera. —¿Mañɨ nda Jesús mbia ɨcuã mbutiã esɨ re? ɨque eu ñee ñee nyue ra. 50 Jesús que ñee cuña jera. —Seɨcuasa chõ nde re. Nyebe arerirõ nguiãndeɨcuã sɨ. Ereɨco beɨ ra cote. Ndeya eso cote, ɨque Jesús cuña je ra.

8Cuña mo nyoɨ ngata Jesús ruɨmbae raã naa ee

1 Jesús que sucha tubɨrɨã mbuchesea sea quiara. Dios cheẽ turã ngue esenei senei nguia mbiaje ra. Echɨmbaaquiatu doce abe que ngata quiaerese ra. 2 Cuña echɨmbucherõ mo abe que ngataquia erese ra. Ae sɨ aba checuayã ɨcuã ndirõnyii, ũquɨ mo abe que ngata quia erese ra. María

Page 75: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 8:3 72 SAN LUCAS 8:28Magdalena que ngata quia erese ra. Ae sɨ abachecuayã siete rirõ nyii nae. 3 Juana abe quengata quia erese ra. Chuza ninisi que aque ra.Herodes resenda rei Chuza. Susana abe que ngataquia erese ra. Cuña ata que ngata quia erese ra.Ũquɨ ngue umbae mee mee mbeɨ quia Jesús je ra.

Emo mbae eɨ mombiquia mbiqui4 Mbia que ngaẽ ngaẽ ja quia Jesús rea ra.

Suchamo jenda abe. Mbia ñumunua ja mose queJesús ejemplo raã ee ra. 5 —Sã emo sɨ mbae eɨ mombiquia mbiquia no. Emombiquia mbiquiamose sã emo uqui uqui ñeenda ruɨ no. Sã mbiariqui irõ irõ erese no. Sã nguɨreɨ abe eu chee no.6 Sã emo uqui uqui sɨta arõ no. Sɨta aronda suriraque. Ibi irute quia ee re. Nyebe ñɨmama nguiãmano. 7 Sã emo ndiqui uqui uqui nyu réndaa no.Sã nyu abe suri erese no. Nyu ruri que echati asiu eriquisã nda. 8 Sã emo uqui uqui ibi túraã no.Ũquɨ nguiatu que ɨa turã nda, ɨ que Jesús mbia jera. Aquere que ñee asite mbia je ra. —Jẽisa mose¡secheẽ jeñandu turã na! ɨ que Jesús mbia je ra.

9 —Eresenei ngue mbae eɨ nɨɨ, ũquɨ embiasaturã na ure je, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ee ra.10 Jesús que ñee ee ra. —Mbia rerecua tuchɨquiarei Dios. Ae riqui nguiã ucheẽ mbiasa asa jajẽje co. Mbia ataque quia siqui sereã erese co.Mbia ataque je quia eriqui nguiã ucheẽ mbiasaeã jiri. Ejemplos achõ esenei senei nguiã ee co.Eanduchõ sacuã. Eɨcua turã ndocoɨ.

Jesús ucheẽmbiasa uchɨmbaaquiatu jembae eɨ nɨɨ

11 Secheẽ tambiasa jẽje cote. Dios cheẽ na sɨchõ mbae eɨ nde. 12Ae uqui uqui ñeenda ruɨ nae,ũquɨ ndei mbia Dios cheẽ andu chooñosa rã ũquɨ.Ae Dios cheẽ andu chooño nae, ũquɨ ñɨangui sɨchõ diablo riqui nguiã Dios cheẽ ndirõ. Nyebeeriqui nguiã Dios ɨcuayã mbeɨ. Nyebe Dios riquinguiã emingo beɨ eã. 13 Ae uqui uqui sɨta arõnae, mbia mo na ño ũquɨ no nde. Dios cheẽ andumose, isi turã ndaque. Eyate raque erese. Mbaemo embiayã mose, huɨ jeɨ chõ esɨ cote. Mbae raoeã naanguia chõ ũquɨ nde. 14 Ae uqui uqui nyuréndaa nae, mbia mo na ño ũquɨ no nde. Dioscheẽ andu turã ndaque. Siqui beɨ eã ño nguiãerese. Umbaerã achõ ndese chõ eriquichɨ nguiãndua. Ñimbusareɨ sareɨ beɨ chõchɨ nguiã. Nyebehuɨ chõ nguiã Dios cheẽ sɨ. Nyebe Dios cheẽndiqui nguiã ɨa eã mbeɨ ee. 15 Ae uqui uqui ibitúraã nae, mbia mo na ño ũquɨ no nde. Echɨã

quishĩ ño ũquɨ nde. Dios cheẽ andu mose, siquibeɨ erese. Ɨa ɨa beɨ raanguia cote.

Tata rendi mbia resae ja16 Sã nandeɨco lamparina mendi no. Sã

nandeɨco eati eã no. Sã nandeɨco emɨɨ eãmbaequire no. Erendi checua chõ nda nandemɨɨ nguiã.Mbia resae ja sacuã. 17Mbae checuayãndanyecuaja emo mose. Ñemɨnde ra nyecua ja. 18 Secheẽjeñandu tuchɨ. Aba mo umbae rerequia mose,Dios ra emo mondobe ee. Emo embae eã mose,Dios ra embae sirõ ja esɨ.

Jesús nongue ngaẽ erea usi rese19 Jesusi que ngaẽ ndei ee ra. Jesús nongue ja

rese. Mbia tubɨrɨãte que esiquisãte esɨ ra. 20—Huendesi riqui nderequia taicuee hue. Ndenonguerese, ɨ que mbia Jesús mbiirandu ra. 21 Jesús queñee mbia je ra. —Ae Dios cheẽ andu turã nae, aeDios cheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ je chõ aɨconguiã “senongue” ɨ. Ũquɨ je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨno, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbutiba; ama ndeberaabe

22 Emo mose que Jesús ua canoa ye ra.Uchɨmbaaquiatu ja rese. —Nyao ama ndɨsharobeɨ, ɨ que Jesús ee ra. Nyoɨ que cote ra. 23 Amandɨsha rasa mose que Jesús sɨ quia uque ra. Amandiite re mose que quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã ndu ee ra.I rebera que ɨque ɨque tuchɨ quia canoa ye ra.Nyebe canoa ñɨɨmɨ serɨ tuchɨ nguiã ee. 24 Nyebembia Jesús mumba nguiã. —Urembaaquiatusa,echumumba. Nandemanochɨ nda re, ɨ que ñeeJesús je ra. Jesús que nyuruã cote ra. Ñee quɨrɨrɨãje. Ama mbutiba. Quɨrɨrɨã ngue ti ɨ ee cote ra.Ama abe que ti ɨ no nda. 25 —¿Mbaerã jẽɨngosiquichete re? ¿Seɨcuayãte equia re? ɨ que Jesúsuchɨmbaaquiatu je ra. Siquiche beɨ que equiara. Nyuruɨra tuchɨ Jesús quirãcuã ndese mae. —Quɨrɨrɨã Jesús cheẽ mumbayã ñochɨ. Ama abeecheẽ mumbayã ñochɨ, ɨ que ñee ñee nyue cotera.

Jesús aba checuayã ɨcuã jea Gadara jenda mo sɨ26 Ngasẽ nyee que sobeɨ ra. Gadara, ɨ que hue

ibi je ra. Galilea mbuchecha tuchɨ que huee ra.Ama ndɨsha rasa. 27 Canoa sɨ Jesús nguichi mose,hue jenda ameɨ mo ngue tu ee ra. Aba checuayãɨcuã ngue siqui quia echɨangui re ra. Cosete ngueeriqui rei nguiã echɨangui re. Eɨrao eã mbeɨ queeriqui ra. Tuchuaqui re que eriqui uqueã nda.Mbia raaque tãsa beɨ chõ eriqui nguiã. 28 Tu que

Page 76: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 8:29 73 SAN LUCAS 8:56ngoi ngũíã ndese Jesús resa quiti ra. Ñee asiteque eu ee ra. —¿Mañɨ ere ra seje re, Jesús? Diosibatenda riirĩ ño nde re. ¡Sembasichɨ nda se jẽ!ɨ que ñee tuchɨ Jesús je ra. 29 —Esẽ esɨ, ɨ chõJesús aba checuayã ɨcuã je reaẽ. Aba checuayãño aque ameɨ isi isi beɨ quia embɨɨcuã ɨcuã neaẽ.Mbia eo cuaacua raque quia cadenas je. Ei abecuaacua raque no. Ucuasa ndoso ndosochõ mbeɨque equia ra. Aba checuayã ño equerao rao quiaturuquia ñɨ neaẽ. 30 —¿Mañɨ ndeje re? ɨ queJesús ñee ee ra. —Etubɨrɨã, ɨ que seje ra. Urecuabẽte quia ure re, ɨ que aba checuayã ñee Jesúsje ra. 31 —Uremondochɨ nda tata cuasu, ɨ queaba checuayã ñee tuchɨ Jesús je ra. 32 Chɨasusocoɨ tubɨrɨã ngue chɨ quiaru huee ra. Sɨta ibaterese. Nyebe aba checuayã ñee Jesús je. —Chɨasuchɨangui re ureso rã, ɨ tuchɨ que equia ñee Jesús jera. —Eno, ɨ que Jesús ee ra. 33 Aba checuayã ɨcuãngue usẽ ja ameɨ ñɨa sɨ cote ra. Chɨasu chɨangui reque echoɨ ra. Chɨasu que uchã ja choɨ nyiichereama nimia mbucu rɨ nda. Ama ndɨsha ye queechoɨ ja mano nda.

34 Chɨasu raarõsa que chɨ mae erese ra. Emu-ndite que ra. Nyoɨ que uchã mbia mbiirandu jachɨasu rese ra. Sucha tubɨrɨã jenda mbiirandu.Mbia ataque abe mbiirandu no. 35Mbia que ngaẽja mae erese ra. Huee que Jesús riqui beɨte ra.Ae rese aba checuayã ndiqui nyii ameɨ nae, aqueabe que chɨ ngoi Jesús i jii ra. Huɨɨrao resebecote. Earacuate que mbia je cote ra. Nyebembia nyuruɨra tuchɨ nguiã erea. 36 —Jesús queameɨ mbucherõ aba checuayã ndirõ esɨ ra, ɨ quemaesa erese ñee mbia ataque je ra. Maesa ereseque esenei ja mbia je ra. 37 Mbia hue jenda quesiquiche ja Jesús sɨ cote ra. —Eso rã urerechaurerecua sɨ, ɨ ja que hue jenda ñee Jesús je ra.Nyebe Jesús ua nguiã canoa ye. Oso que nyebisobeɨ cote ra. Gadara recha. 38 Ae rese abachecuayã ndiqui nyii nae, aque que ñee Jesús jera. —Nderese taso beɨ, Jesús, ɨ rei que ee ra. Jesúsque ñee ee ra. 39 —Eso chõ ndechuchúaa. Mbaeesenei ja nderesenda je. “Dios que sembucherõnda”, ere oso mbae renei nenei ja nderesenda je,ɨ que Jesús ee ra. Umbucherõsa renei nenei ngueoso mbia ja je cote ra. Jesús renei nenei ja suchajenda ja je.

Jesús Jairo riirɨ mbucherõ; ari mo abembucherõ

40 Jesús chebi sɨ mose sobeɨ sɨ, mbia que chɨeraarõ arõ nda. Ũquɨ nguiatu que eisi turãte ra.

41 Emo ngue tu ñee Jesús je ra. Jairo, ɨ que ee ra.Judio munua nuasa que ae ra. Jesús i jii que ngoiñee ee ra. —Nyao rã sechuchúaa. 42Seriirĩ nguasujiri sɨ quia mano serɨte seje quɨ. Seriirĩ mɨɨ tuchɨse, ɨ tuchɨ que Jesús je ra. Jesús que oso erese ra.Mbia cuabẽ ngue nyoɨ ja eruɨ ra. Jesús mbiitãyãteque echoɨ quia ra. 43Arimo abe que oso quiambiaite rɨ nda. Eruqui nda uchẽ uñe mbeɨ quia ee ra.Doce años nyee nda eruqui tibayãmbeɨ ee ra. Abambucherõsa abe nda embucherõ aroneate quia eera. Ari umbae mondo mondo ja raque quia ee.44 Ari que tu Jesús quite quiti erɨɨchã nda. Eɨraoai rese que oco ra. Aque mose tuchɨ que eruquitiba ee cote ra. 45 —¿Aba oco serese re? ɨ queJesús mbi je cote ra. —Tei. Aba ãte, ɨ ja rei quembia ee ra. Pedro que ñee ee ra. —Mbia tubɨrɨãtenyeresẽ. Mbia cuaẽ nguia ñimaña maña jate coresẽ. ¿Mbaerã ereɨco “¿aba oco serese re?” ɨre? ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ja ee ra. 46 Jesúsque ñee ee ra. —Tei. Emo ngue oco serese ra.Sequirãcuã ngue emo mbucherõ nda ɨ que Jesúsra. 47—Jesús jiranduchɨ serese, ɨque ari uchɨanguire cote ra. Nyebe ngoi nguiã ngũíã ndese Jesúsresa quiti. Titi titi ɨ ete que ra. Ñee nyecua que eera. —Sembucherõ sacuã ño aoco nguiã nderese.Aque mose tuchɨ chõ acherõchɨ, ɨ que ari ereneija Jesús je ra. Mbia que echandu ja u ra. 48 Jesúsque ñee ee cote ra. —Seɨcuasa chõ nde re. Nyebearembucherõ nguiã. Ndeya tuchɨ eso cote, ɨ queJesús ee ra.

49 Jesús cheẽ mosete que emo ndu Jairochuchua sɨ ra. —Nderiirĩ ngue mano cote ra.¿Mbaerã nda Jesús ererao ndechuchua cote re?ɨ que ñee Jairo je ra. 50 Jesús que echandu ra.Ñee ngue Jairo je ra. —¡Ndeya eã techɨ nda jẽ!Seɨcua chõ se. Nderiirĩ nda quera sɨ, ɨ que eru jera. 51 Ngasẽ ngue echuchúaa cote ra. Jesús queɨque eraaque rea cote ra. Pedro rese. Jacobo aberese. Juan abe rese. Eraaque ru abe rese no. Esiabe rese. Ũquɨ achõ ngue emingue ra. 52 Mbiaque chɨ ja nyeseo ãquẽ ndese ra. —Jenyeseochɨ nguiã. Mano eã ño ñene. Uque chõ ñene, ɨ queJesús ñee mbia je ra. 53Mbia que ɨquia Jesús cheẽmose ra. —Eraaquete nyeresẽ. ¿Mañɨ nda nyuruãnde? ɨ quembia ra. 54 Jesús que eraaque o isi ra. —Echuruã na, Echo, ɨ que ñee asite ee ra. 55Quera sɨque nyuruã cote ra. —Nderiirĩ embuquiaru cote,ɨ que Jesús ee ra. 56 Eru que nyuruɨra tuchɨ maeerese ra. Esi abe nyuruɨra tuchɨ. —¡Emo ndajembiiranduchɨ jẽ! ɨ que Jesús ee ra.

Page 77: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 9:1 74 SAN LUCAS 9:279

Jesús uchɨmbaaquiatu doce mondo ucheẽnenei nenei sacuã

1 —Jenyu, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu doceje ra. Uquirãcuã ngue emee mee ee ra. Abachecuayã ɨcuã jea jea sacuã mbia sɨ. Mbia rasimbucherõ cherõ sacuã. 2 —Jẽso Dios cheẽ neneinenei mbia je. Jẽso mbia rasi abe mbucherõcherõ. “Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios cote”, jenyeoso secheẽ nenei nenei mbia je. 3 Mbae monda jendaochɨ icua. Jenyɨtochoquia ra jendaochɨ.Mbae riru mo abe ra jendaochɨ no. Jenyɨurãmo nda jendaochɨ no. Mbae isiquia mo abe rajendaochɨ no. Jẽɨrao nongue abe ra jendaochɨ no. 4 Emo nyuchúaa jengue mose, hueechõ ñojẽɨngo uque. Jemba jembatechɨ nda uque tuchuaraamba amba. Hue sɨ chõ jẽso sucha tubɨrɨã mosecheẽ nenei nenei cote. 5Sucha tubɨrɨãmo jendajẽisi sereã mose, jẽsecha chõ. Jẽi tubi jembutomotomo ee. Hue jenda huɨɨcuã ɨcua sacuã, ɨ queJesús uchɨmbaaquiatu je ra. 6 Echɨmbaaquiatuque nyoɨ choɨ beɨ quia sucha tubɨrɨã mbucheseasea ra. Dios cheẽ turã nenei neneimbia ja je. Mbiarasi mbucherõ cherõ no.

Mbia Juan el Bautista ɨquia7 Herodes abe que jirandu Jesús chɨao rese ra.

Embusiquichete que ra. Emo ngue ñee ndei ee ra.—Ae ereɨquia nae, Juan ɨ equia ee nae, aque quequera sɨ ra, ɨ rei que emo ñee Herodes je ra. JuanJesús riqui reɨ nguiã mbia je. 8Elías Jesús riqui reɨ nguiã emo je no. —Dios cheẽ nenei neneisa imaquera sɨ je chõ ñene, ɨ rei que emo emo Jesús rɨɨ no nda. 9Herodes que ñee nda. —Juan ãquĩ ngueachisiamo tuchɨ. ¿Mañɨ nda quera sɨ re? ¿AbaJesús re? Ae rese aɨco jirandu tuchɨte. Tamaeerese no, ɨ que ndua ndua uchɨangui re ra.

Jesús mbichae mbeta tuchɨmbia je10 Jesús chɨmondo ucheẽ nenei neneisa que

nyebi ngaẽ ee ra. —Ã ngue uresaã saã nda, ɨque mbae renei ja Jesús je ra. Mbia tiámbaaque Jesús ũquɨ nderao ja rei ra. Betsaida rurubijiri. 11 Mbia ataque jirandu mose que nyoɨ eruɨra. Jesús que eisi turã Dios cheẽ nenei neneiee ra. Erasi abe mbucherõ cherõ ee. 12 Tendaoso mose que echimbaaquiatu ñee ndei ee ra. —Mbia emondo rã sucha tubɨrɨã nɨa. Sã echoɨ beɨquiaru huee. Uque beɨ abe huee no. Mbae ãtenandecu a, ɨ rei que echɨmbaaquiatu Jesús je ra.13 —Jeño mbae jemondo ee echɨurã, ɨ que Jesúsee ra. —Tei. Mbae quia ra aba mondo ee. Cinco

chõ ngue mbichae ra. Sɨra abe nyeremoñotenyeresẽ, ɨ que echɨmbaaquiatu Jesús je ra. 14Mbiatubɨrɨã tuchɨ que chɨ ra. Cincomil ndobeɨ. —Mbiajembucoi ja ɨno íbii. Eata jaaja jeñono mbucoi.Sã echɨ ngoi icúe cúe cincuenta jaaja, ɨ que Jesúsuchɨmbaaquiatu je ra. 15 Jesús cheẽ nguire quengoi ja cote ra. 16 Jesús que mbichae sirõ cote ra.Sɨra abe rirõ. Mae ngue ibate ra. —Gracias, ɨ queñee Dios je ra. Mbichae que esiquio quio ra. Sɨraabe no. Mondo mondo ja que uchɨmbaaquiatu jecote ra. —Jembuchao chao mbia tubɨrɨã je cote, ɨque Jesús ra. 17Mbia que embuquiaru ja tuchɨ ra.Miãtã tuchɨ que ra. Mbia huɨsa tubɨrɨã ngue cotera. Sɨra rire. Mbichae rire abe no. Doce iru quembia mombisẽ esique sique je ra.

Cristo chõ nde resẽ, ɨ Pedro Jesús je18 Emo mose que Jesús ae riqui ñee ñee Dios

je ra. Echɨmbaaquiatu abe que chɨ huee ra. —¿Aba aɨco reɨ mbia je re? ɨ que Jesús ee ra.19 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Juan elBautista ereɨco reɨ nguiã emo je co. Elías ereɨcoreɨ nguiã emo je no. Dios cheẽ nenei neneisaquera sɨ je ereɨco reɨ nguiã emo je no, ɨ queechɨmbaaquiatu ee ra. 20 —¿Aba aɨco reɨ jẽje core? ɨ que Jesús ee ra. —Cristo chõ nde resẽ. Diosriirĩ ño nde resẽ, ɨ que Pedro Jesús je ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ Jesús uchɨmbaaquiatu je21 —Ũquɨ nda jeñeechɨ emo je jẽ, ɨ tuchɨ

que Jesús ee ra. 22 Jesús que uchɨmbaaquiatumbaaquiatu quiatu ra. —Mbiarã ngue Dios sembura. Mbia ra sembasi mbasi tuchɨ. Ameɨ nda huɨja sesɨ. Sacerdotes rerecua abe ra huɨ ja sesɨ.Embesasa abe ra huɨ ja sesɨ. Mbia ra seɨquia chee.Tres tenda mose ra aquera sɨ, ɨ que Jesús mbiaeɨquia nonde ra.

23—Emo siquise mose seruɨ, sã huɨ ja mbae ubisɨ. Sã cruz umbaerã nduɨ beɨ se rã sɨ. Sã eriquiseruɨ cote. 24 Emo ndua beɨ mose ngueco rese,ereco ra ua esɨ. Emo huɨ mose ngueco sɨ seje,ũquɨ nda siqui beɨ. 25Emo nguecomumba chooñomose, eya eã mbeɨ rae. Mbaecha rete raque.26 Emo ɨreɨ ɨreɨ mose sesɨ, se abe chõ nda aɨreɨ ɨreɨ esɨ. Emo ɨreɨ ɨreɨ mose secheẽ sɨ, se abe chõ ndaaɨreɨ ɨreɨ esɨ, sechu mose mbia rerecuarã. Diosquirãcuã nda sembu. Angeles rese ra achu aquemose. 27 Tacheẽ nyecua jẽje. Ã jẽɨngo serese ãnae, jemo nda jemae Dios quirãcuã ndese jemanononde. Mbia rerecua tuchɨ ra Dios, jemo manononde, ɨ que Jesús ee ra.

Page 78: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 9:28 75 SAN LUCAS 9:55Jesús nyɨɨcabo uchɨmbaaquiatu je

28 Ocho tendare que Jesús choɨ sɨta ibátee ra.Ñee sacuã Dios je huee. Pedro que oso erese ra.Jacobo abe. Juan abe. 29 Jesús ñee mose Dios jeque eruba ñimbiasu ra. Eɨrao abe que enininya ra.Eɨraoshĩ nininya tuchɨ que ra. 30 Mbia nyeremongue nyecua u ibate sɨ ra. Jesús nininya moseque eriqui ñee ñee nyue erese ra. Moisés queenongue ra. Elías que enongue no nda. 31Ũquɨ jaque enininya Jesús rese ra. —Mbia ra Jesús ɨquiambucha ira rese Jerusalén, ɨ que equia ñee nyuera. 32 Pedro reesite raque. Eresenda abe reesiesite raque. Uqueã mbeɨ quera. Jesús nininyatequiatu ngue ee re. Moisés abe nininyate quiatungue ee re. Elías abe nininya no. 33 Ibatendaque nyoɨ quia Jesús recha cote ra. —¿Manyaera ñee Jesús je re? ɨ que Pedro ra. Nyebe ñeeɨru chõ nguiã ee. —Nandecu turãte aa, Sem-baaquiatusa. Sucha ñetẽ uresaã saã na. Enonguenembaerã. Enongue Moisés mbaerã no. EnongueElías mbaerã no, ɨ rei que Pedro ñee Jesús je ra.34 Pedro cheẽ mosete que ibeishĩ ndu eite ñɨ nda.Ibeishĩ ngue Moisés mbuchecuayã ee ra. Elíasabe mbuchecuayã ee. Nyebe esiquiche nguiã.35 Echeẽ mo ngue echandu ibeishĩ qui re ra. —Corei sebi tuchɨ seriirĩ co. Echeẽ jeñandu beɨ quia, ɨque Dios ee ibeishĩ qui re ra. 36 Aquere que Jesúsmɨɨ ndiqui uchɨmbaaquiatu rese ra. Umaesa queesenei eã ja emo je ra. Ñee ãte que emo je ra.

Jesús aba checuayã jea mbia riirɨmo sɨ37 Isamamɨmbe que ecuaẽ nguichi sɨta ibate sɨ

ra. Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ Jesús rea ra. 38 Ũquɨ mo ngue ñee Jesús je ra. —Seriirĩ ndese emae,Urembaaquiatusa. Seriirĩ mɨɨte que se co ra.39 Aba checuayã ɨcuã ndiqui eisi isi co. Embaasẽasẽ mbeɨ. Emburiri riri. Echuru mbɨchoɨ. Eretemunumbi numbi. Aba checuayã huɨ sereã mbeɨseriirĩ sɨ. 40 “Aba checuayã embusẽ seriirĩ sɨ”,ae rei ngue ndechɨmbaaquiatu je re. Embusẽaroneate esɨ, ɨ que eru ñee Jesús je ra. 41—¿Mañɨjenye quia seɨcuayãte re? ¿Secheẽ jemumba tuchɨchõ nguia re? ¿Ñimbirãcuã mbeɨte ra aba quiajẽje re? ɨ que Jesús ñee ee ra. —Nderiirĩ erurã seje, ɨ que eru je cote ra. 42 Jesús rurubitemose que aba checuayã eriirĩ mbucoɨ mondo ra.Mburiri tuchɨ que ra. Jesús que ñee asite abachecuayã ɨcuã je ra. Eriirĩ ngue embucherõ nda.Embucherõ ji que emondo eru je cote ra. 43 Diosquirãcuã ndesemae nguembia nyuruɨra tuchɨ ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús

Jesús chɨao rese mae ngue mbia nyuruɨratuchɨ ra. Mbia nyuruɨra mose que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je cote ra. 44—Mbiarã ngue achura. Mbia ra semee mbia ɨcuã je. Serɨɨcharã. Ũquɨ sɨ ra jẽtesareɨchɨ, ɨ rei que Jesús uchɨmbaaquiatuje ra. 45 Echɨmbaaquiatu que Jesús cheẽ ɨcuayãtera. Echecuayãte que ee ra. —Ndecheẽ embiasaure je, ɨã ngue ñee ee ra. Ɨreɨ ɨreɨ ño ngue ñee eera.

Ererecua tuchɨ ra se, ɨ jaaja Jesúschɨmbaaquiatu nyue

46—Se quia ra ererecuarã tuchɨ jẽsɨ, ɨ jaaja queechɨmbaaquiatu ñee nyue ra. Ñee ɨcuã ɨcuã nyeenyue. 47 Jesús que ũquɨ ndua ndua ɨcuate ra.Nyebe ãquẽ mo mbucoi mɨɨ nguiã ujii. 48 Jesúsque ñee ee ra. —Sã ãquẽ mo ndiqui siqui mingueno jẽ. Ae eturã ndiqui mbia riirĩ je serɨɨ nae, sejeabe chõ eturã ndiqui nguiã. Ae eturã ndiqui sejenae, semondosa je abe chõ eturã ndiqui nguiã. Aeererecua sereãte riqui jemo nae, ũquɨ nguia sebire. ¿Mbaerã jẽɨngo “ererecuarã se” ɨ nyue re? ɨque Jesús ee ra.

Emo ɨcuã eãmose nande je, nanderesenda chõũquɨ nde

49 Juan ngue ñee Jesús je ra. —Pe emo nyɨ abachecuayã ndirõ ndirõ mbia sɨ nderɨɨ pe. Uremaengue erese ra. Aque eriqui ãte nanderese aque.Nyebe uresiquisã nguiã, ɨ que Juan Jesús je ra.50 Jesús que ñee ee ra. —Tei. ¡Jẽsiquisã quisãchɨ nda jẽ! Emo ɨcuã eãmose nande je, nanderesendachõ ũquɨ nde, ɨ que Jesús ñee ee ra.

Jesús ñee asi Jacobo je; Juan abe je51 —Namo jiri ra aso ibate cote, ɨ que Jesús

ndua ndua cote ra. —Taso Jerusalén, ɨ tuchɨ queequia ra. 52 Jesús que mbia momondo unonde ra.Ũquɨ ngue ngasẽ sucha tubɨrɨã mo nda. Samariajenda rei sucha. —Jesús ra uque aa jendese, ɨ reique hue jenda je ra. 53 Hue jenda que Jesús isiturã sereãte ra. —Jerusalén Jesús sɨ quia quɨ reae.Nyebe ureɨco nguiã eisi sereã aa, ɨ que hue jendañee ɨcuã Jesús chɨmondo je ra. 54 Jacobo jirandumose que paama ɨ hue jenda je ra. Juan abe quepaama ɨ hue jenda je ra. Ũquɨ ngue ñee Jesús jera. —Sã Elías tata mbu ibate sɨ mbia ɨcuã je coseno. ¿Eɨ ure sɨ ra tata mbu ã ɨquia sacuã nde? ɨque echɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra. 55 Jesús queuba ñee asite ee ra. —Jẽsecha chõ. Aba mingosariirĩ ño jẽɨngo ã ndesẽ. ¿Jẽtesareɨ chõ nguia ũquɨ

Page 79: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 9:56 76 SAN LUCAS 10:22sɨ re? 56Mbia ɨquia sacuã ngue achuã ndesẽ. Mbiamingo beɨ sacuã ño ngue achu nguiã, ɨ que Jesúsra. Sucha tubɨrɨã mo ngue echoɨ cote ra.

Jesús ruɨ taɨco, ɨ raque emo57 Jesús ngata mose que mbia mo ñee ee ra.

—Taɨco beɨ nderese. Ndeso mose manguiti, seabe ra aso beɨ quia nderese, ɨ que ñee Jesús je ra.58 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbae rasi ra eresaã saãserese re? Eoita quia ecua jiri re. Nguɨreɨ nguiaequisa jiri no nde. Se quia sequisayã mbeɨ re, ɨque Jesús ee ra. 59—Seruɨ eɨco beɨ, ɨ que Jesús emoje ra. —Sã seru mano na. Aquere quia ra aɨco beɨnderuɨ, ɨ rei que aque ñee Jesús je ra. 60 Jesús queñee ee ra. —Sã mbia ataque chõ nderu chati. Ndequia eso Dios cheẽnenei neneimbia je, ɨ que Jesúsee ra. 61 Emo ngue ñee Jesús je ra. —Aɨco jee randeruɨ. “Co acua quia co”, tae rã oso sechuchuajenda je, ɨ que ñee Jesús je ra. 62 Jesús que ñeeee ra. —“Achu jirichɨ nguia Jesús ruɨ”, ɨ mosesequiato mo, aque ra ngaseã Dios je, ɨ que ra.

10Jesús mbia setenta mondo ucheẽ nenei nenei

sacuã1 Aquere que Jesús mbia setenta irabo no nda.

—Serẽta chõ jẽso jẽso quia sucha mbuchesea sea,ɨ que ee ra. Nyeremo nemo ngue embuchaochao quia mondo ra. 2—Secheẽ andusa reã ndeietubɨrɨã. Secheẽ nenei neneisa rei co mɨɨ jiri.“Dios, ndecheẽ nenei neneisa mo emondo tuchɨ.Mbia mbiirandu randu sacuã”, jenye chõ nguiaDios je. Sã echa mbae a ɨshao shaosa mondo eaɨreɨ mose no. 3 Jẽso cote. Sã nyacua ɨcuã ndiquioveja je no. Eɨ sɨ ra mbia ɨcuã ɨcuã jẽje. Nyacuarã sɨ. 4 Jẽochɨ chõ jẽso. Mbae riru ra jendaochɨ.Mbae isiquia abe ra jendaochɨ no. Jẽiyao abe rajendaochɨ. Jẽitõ itõchɨ nda ñeenda cúa ñee sacuãmbia je. 5 Jẽɨque mose emo nyuchúaa, jeñee turãhuee tuchua jenda je. “Dios nda jembia beɨ quiachã”, jenye hue jenda je. 6 Hue jenda ia moseDios rese, Dios ra siqui tuchɨ erese. Eya eã moseDios rese, emo je quia jeñee. 7 Jemba jembatechɨ nda uque tuchua raamba amba. Jengue mocoɨ jiri quia huee. Ae hue jenda u u quia nae, jẽ abejẽu quia erese. Jẽɨngo mose secheẽ nenei neneimbia je, sãmbiambaemondomondo jẽje. 8Suchatubɨrɨã jenda jẽisi turã mose, jẽquiaru quiaruerese. 9 Hue jenda ndasi jembucherõ nyerõ ee.Hue jenda je secheẽ jẽsenei senei. “Namo jiri rajenderecuarã Dios cote”, jenye chõ hue jenda je.

10 Sucha tubɨrɨã jenda mo jẽisi sereã nea mose,jeñee asi ee etaicúee. 11 “Urei tubi urembutomonguia jendique jie a. Jẽtesareɨã sacuã urecheẽsɨ. Jenderecuase rete raque Dios. Jẽisiã ñochɨ”,jenye chõ hue jenda mbiirandu. 12 Se mbia ɨcuãmbasi mbasi mose, hue jenda ra ambasi mbasituchɨ Sodoma jenda sɨ.

Jesús ia eã mbia sucha tubɨrɨã jenda rese13 Seya eãte jendese, Corazín jenda. Seya eãte

jendese, Betsaida jenda. Jendasi tuchɨ chõ ndae.Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ naamose Sidón jenda je, eɨ nda hue jenda huɨɨcuãndecha rei. Eɨ nda Tiro jenda abe huɨɨcuã ndecharei. Eɨ nda eya eãte rei huɨɨcuã ndese. 14 Jẽ nguiajẽɨcuã jẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasimbasi tuchɨ ũquɨ sɨ quiatu. Dios mbia ɨcuã mbasimbasimose. 15 Jẽcuasu jẽsaã saã tuchɨ techɨ nguiare, Capernaum jenda. Nyebe ra Dios jemondotuchɨ tata cuasu. 16 Secheẽ nenei neneisa chõjẽ nde. Ae ra jeñee ñandu quia nae, secheẽ abera echandu. Ae ra jẽucuãyãte quia nae, se abeucuãyã ndae. Ae ra seucuãyãte quia nae, sembusaabe ucuãyã nda eno, ɨ que Jesús ñee uchɨmondosetenta je ra.

Jesús chɨmondo mbia setenta nyebi ngaẽ ee17 Ũquɨ setenta nyebi sɨ mose que eyate ra.

—Aba checuayã ɨcuã urecheẽ mumbayã ñochɨ nderɨɨ, Urererecua, ɨ que ñee Jesús je ra. 18 Jesúsque ñee ee ra. —Satanás que ngoɨ tuchɨ u ibei sɨra. Sã ama piriã ɨ asi no, eɨ sɨ que eu ngoɨ ra. Amaetuchɨ que ecoɨ rese ra. 19 Sequirãcuã ngue ameetuchɨ jẽje ra. Jendeaquiatu sacuã. Jẽirõ sacuãmbeɨ tásie rese. Quiraẽndese. Seucuãyãsa riquisãsacuã. Sequirãcuã nda jendea quiatu mingo.20Ũquɨ ndesechɨ nda jẽya. Serese quia jẽya. Abachecuayã jeñee mumbayã mose ¡ũquɨ ndesechɨ nda jẽya no jẽ! Paba que nombre jembae mbesambesa mɨɨ ibate ra. Ũquɨ ndese quia jẽya, ɨ queJesús ee ra.

Jesús ia tuchɨ21 Aque mosete que Espíritu Turã Jesús mbia

tuchɨ ra. Ñee ngue ngu je ra. —Seyate aɨconderese co, Paba. Ibi jenda rerecua ja chõ nde re.Ibei jenda abe rerecua ja chõndenonde. Ndecheẽngue erembuchecuayã mbia aquiatu tuchɨ je ra.Mbia riirĩ naanguia je chõ ngue erembuchecuanguiã. Ũquɨ ño ngue eturã ndeje ra, Paba, ɨ queJesús ra. 22 —Seru que mbae mondo ja seje ra.

Page 80: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 10:23 77 SAN LUCAS 11:7Paba mɨɨ ño seɨcua tuchɨ nguiã. Paba riirĩ mɨɨ ñose re. Se mɨɨ ño Paba aɨcua tuchɨ nguiã no. Ae jera Paba ateacuquia nae, ũquɨ mɨɨño nda Paba ɨcuatuchɨ nguiã serese, ɨ que Jesús ñee nda. 23 Jesúsque uba mae uchɨmbaaquiatu rese ra. Eísaa queñee nda. —Coche jemae nguiã ã sechɨao rese.24Mbia rerecua ñiindamae ja bite raque ã sechɨaorese. Dios cheẽ nenei neneisa abe mae ja biteraque ã ndese. Mae eã mbeɨ que equia sechɨaorese ra. Secheẽ andu bite raque. Secheẽ ngueechanuate ra, ɨ que Jesús ra.

Samaria jenda mo turã erasi je25—Ma Jesús ucheẽ nyabi, ɨ que embesasa mo

ñee oso Jesús rea ra. —¿Mbae rese ra aɨco siquibeɨ nonde re? ɨ que ñee Jesús je ra. 26—¿Mañɨ ñoVoisés chɨmbesa re? ɨ que Jesús ee ra. 27Embesasaque ñee ee ra. —Eɨ ño ngue Moisés embesa ra:“Echesecua tuchɨquia Dios rese. Ndechɨã ja je chõeɨco nyesecua erese. Neaĩ abe je. Ndequirãcuãabe je. Nendua ndua abe je. Sã erechesecuandechɨese no, eɨ ere sɨ chõ nyesecua nde ji jendarese”, ɨ que embesa ji ñee ndesẽ, ɨ que embesasañee Jesús je ra. 28 Jesús que ñee ke ra. —Erecheẽturãte. Ndkɨcomose ũquɨ ndese, Paba ra nemingobeɨ, ɨ que Jesús ee ra.

29 Embesasa que uturã saã saã Jesús je ra. —¿Aba se ji jenda re? ¿Aba rese ra achesecua re?ɨ que ñee Jesús je ra. 30 Jesús que ñee ee ra. —Sã emo oso quia Jericó quiti no. Jerusaén sɨ. Sãmbia ɨcuã nyarõ erese ñeenda cúa no. Ucua ucuatuchɨ que erese ra. Embae que embuquiachã ja ra.Eɨrao abe rirõ ja esɨ no. Ecura curái que esechaɨno ñeenda cúa rɨ nda. 31 Aque ñeenca auɨ quesacerdote mo sɨ ra. Maeño ngue ecura curái resera. Nyucuaño ngue oso ra. 32 Levita mo abe queoso rei hue rɨ no nda. Aque abe que maeño sɨerese no nda. Ñeenda ibi chõ esɨ nguiia kcuañono. 33 Aquere que Samaria jenda mo oso hue rɨ nda. Aque mae mose ecura curái rese, eya eãtuchɨque aquequiatu ra. Aquequia echucuaño eãnguiã cote. 34Aque que tiba erese ra. Mbae quiraque equiti quiti eiruã nua ji rese ra. Vino abe quitierese. Esia ji que echucua chucua ee ra. Caballoumbae rese que erasi mbuchuɨ cote ra. Tuchuamo ngue ererao ra. Huee que eriqui eraarõ isara. 35 Isamamɨ ngue ñee tuchuacha je ra. —Tasocote. Ecura curái embucherõ nguia aa. Co mbaeisiquia nyeremo tamondo ndeje. Embucherõsacuã eisi co je. Co nyeremo chayã mose, mbaeisiquia mo nda amondobe ndeje sechube mose, ɨ

que Samaria jenda ñee tuchuacha je ra. 36 ¿Abanyesecua ecura curái rese re? ¿Sacerdote ere?¿Levita ere? ¿Samaria jenda ere? ɨ que Jesúsembesasa je ra. 37 Embesasa que ñee ee ra. —Samaria jenda chõ ngue nyesecua erese resẽ, ɨque embesasa ñee Jesús je ra. Jesús que ñee eera. —Ae rã sɨ chõ eɨco nyesecua, ɨ que ee ra.

Jesús oso Marta rea; María abe rea38 Jesús que ngasẽ sucha tubɨrɨã mo nda. Cuña

mo ngue eisi turã uchuchúaa ra. Marta, ɨ equiaee. 39 María, ɨ que Marta nongue je ra. Jesús iji beɨ que María riqui ngoi ra. Jesús cheẽ ndesenyiisaquia beɨ. 40 Marta que mbae chao chao jatuchɨ quia ra. Erecoteã tuchɨ que eriqui ra. Osoque ñee Jesús je ra. —Mbae mo ndese senongueriquíã ño co resẽ. Echeẽ na ee. Siqui sacuã mbaemo ndese seje, ɨ rei que Marta Jesús je ra. 41 Jesúsque ñee Marta je ra. —¿Mbaerã ereɨco siqui jatembae rese re, Marta? 42 Aque mɨɨ ndese chõ eɨcondenongue rã sɨ ae, Marta. María riqui secheẽandu andu a resẽ. Emo nda embuɨ eã secheẽ sɨ,ɨ que Jesús Marta je ra.

11Jesúsmbiambaaquiatu quiatu ñee tura sacua Dios

je1 Emo mose que Jesús chɨ ñee ngu je ra. Huɨ

mose que echɨmbaaquiatu ñee ee cote ra. —Urererecua, urembaaquiatu rã ñee Dios je. SãJuan uchɨmbaaquiatu mbaaquiatu no, ɨ que Jesúschɨmbaaquiatu ñee ee ra. 2 Jesús que ñee ee ra.—Eɨ jenye chõ nguia Dios je ñee mose:Paba ibatenda, sãmbia ñee turã ja beɨ quia nderɨɨ.Mbia rerecuarã ja sacuã echu jeɨ íbii.Sã mbia ibatenda siqui beɨte ndebi rese no.Sã mbia ibi jenda abe riqui ndebi rese.3Ae ra ureu namo, ũquɨ embu rã urechɨurã.4 Ae uresaã ɨcuã ɨcuã ndeje nae, ũquɨ embutiã ná

uresɨ.Sã ureɨco tesareɨmbia ɨcuã ɨcuã mose ure je no.“Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ nda emo ure je jẽ!Urereaquiatu mbae ɨcuã sɨ.Eɨ jenye chõ ñee mose Dios je, ɨ que Jesús em-baaquiatu ra. 5 Jesús que ñeembe ee ra. —“Mbaeembu seje”, jẽ ɨ mose jẽquiato je, ¿mee nda jẽjere? Sã jẽɨngo oso jẽquiato rea itondiite rete moseno. “Mbichae prestar ere rã seje. 6 Sequiato mongue tu serea ra. ¿Mbae ra amee ee re?” jenyechõ ee. 7 Ae je jẽɨngo ñee nae, ¿mee eã nda jẽjere? Sã ñee jẽje no. “Jẽso rei. Seɨquesa ãtãte.

Page 81: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 11:8 78 SAN LUCAS 11:33Co achu seriirĩ ndese quisa ye co. Sehuã sereãte.Mbaemo amondo aronea tuchɨte ndeje”, ¿ɨ ra jẽjere? 8Mondo eã aroneate jẽje jeñeembeɨ beɨmoseee. Nyuruã sereãte raque uquiato je. Ñee mbeɨmose ee, nyuruã nda mbae mondo turã ee. 9 Eɨ sɨ chõ Dios no nde. Jeñee ɨ ɨ mose Dios je, mbaera emondo jẽje no. Jẽ mbae mo ndequia ɨ ɨ mose,jẽtea rae. Jẽ eɨquesa mbu ɨ ɨ mose, mbuquiata rajẽje cote. 10Ae ñee ɨ ɨte quia Dios je nae, mbae raDios mondo ee. Ae mbae mo sequia ɨ ɨte quia nae,tea rae. Ae eɨquesa mbu ɨ ɨte quia nae, equia raee. 11 Jendiirĩ “mbichae embu seje” ɨ mose, ¿sɨtara erumee ee re? Jendiirĩ “sɨra embu seje” ɨmose¿mbeɨ ra erumondo ee re? 12 Jendiirĩ “nguira chɨaembu seje” ɨmose, ¿quiraẽ nda eru mondo ee re?13Mbia ɨcuã nyee mbae turã mondo mondo quianguiirĩ je ã. Jendu Ibatenda quia ra mbae turãtuchɨ mee jẽje. Jendu ra Espíritu Turã mee jẽje,jeñee mose ee, ɨ que Jesús ee ra.

Aba checuayã quirãcuã Jesús quereco co, ɨ raquembia

14 Emo mose que Jesús aba checuayã ɨcuãmbusẽ emo ñɨa sɨ ra. Aque aba checuayã nguiaecheẽ mbaaquiatuãte nguiã. Jesús embusẽ moseque ñee cote ra. Ñee mose que mbia nyuruɨratuchɨ mae erese ra. 15 Emo emo ngue ñee nda.—Aba checuayã ɨcuã nderecua tuchɨ chõ Satanásnde. Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã abachecuayã ɨcuã mbusẽ mbusẽ mbia sɨ co, ɨ rei queemo emo nda. 16—Ma Jesús aquiatute, ɨ que mbiañee nyue ra. —Jesús, mbia mae sayã mo esaã naure je, ɨ que mbia ñee Jesús je ra. 17 Jesús queũquɨ ndua ndua ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —Gobierno ɨcuã ɨcuãmose nyue, ua rae. Tuchuamojenda ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua ra eno. 18 Satanásɨcuã ɨcuãmose nyue, Satanás quirãcuã nda ua no.Jeñee ñooño ño nguiã seje ã. “Satanás quirãcuã jechõ Jesús riqui nguiã aba checuayã mbusẽmbusẽmbia sɨ”, jenye chõchɨ nguiã seje ã. 19 ¿Abajeñɨmbaaquiatu mbirãcuã jẽ nde? Aba checuayãɨcuã mbusẽ nonde re. ¿Satanás jeñɨmbaaquiatumbirãcuã serese re? 20 Dios quirãcuã je quiatuaɨco aba checuayã mbusẽ mbusẽ mbia sɨ ã. “Diosquirãcuã ndese chõ ureɨco nguiã mae”, jenyeeã ñochɨ nguiã ã. 21 Satanás quirãcuã tuchɨteraque. Umbae raarõ tuchɨte raque. “Sembae chɨturãte a”, ɨ raque. 22Dios quiarei equirãcuã tuchɨSatanás sɨ. Dios Satanás mbae sirõ ja arõte quiaesɨ co. Dios Satanás mbae mbutiã ja arõte quiaco. 23 Ae siqui ãte quia serese nae, ũquɨ ɨcuã ño

eriqui nguiã seje. Ae mbae a ɨshao shao raanguiaeãte quia seje nae, ũquɨ ɨcuã ño eriqui nguiã seje.

Aba checuayã ɨcuã nyebi u mbia chɨangui re24Aba checuayã ɨcuãusẽmose emoñɨa sɨ, ngata

beɨ chõ nguiã. “¿Mangue ra sequenea aucua quere?” ɨ chõ nguiã. Uquenea ucua sacuã ngue eteaeãte ra. “Tasobe rei nyebi. Ae sɨ achu usẽ, aquechɨã ye sɨ taso”, ɨ que aba checuayã nda. 25 Abachecuayã nyebi sɨ mose u, mbia chɨã ndecoteãeãte que ee ra. Tuchua tii ji raãte que ee ra. 26Abachecuayã ɨcuã ngue nguesenda siete queru cotera. Ique ja que echoɨ aque chɨangui re cote ra.Ae chɨangui re aba checuayã ɨcuã siete riqui nae,aque ɨcuã ɨ ɨ tuchɨ que cote ra. Ñiinda sɨ. Abachecuayã mɨɨ ngue siqui eye nyii ra. Etubɨrɨãtecote, ɨ que Jesús ee ra.

Dios cheẽ andusa je quiatu mbae roonde27 Jesús cheẽ mose que cuña mo tasẽ tuchɨ

ñee mombo ra. —Mbae roonde tuchɨñɨ ndesi jenye. Ae nembuquiambu quia, ɨ que cuña mo ñeemombo Jesús je ra. 28 Jesús que ñee ee ra. —Dioscheẽ andusa je quiatu mbae roonde riqui nguiã.Dios cheẽ mumbasa reã je quiatu mbae roonderiqui nguiã, ɨ que Jesús ra.

Mbia mae sayã esaã ure je, ɨ beɨmbia Jesús je29Mbia que ngaẽ tuchɨ Jesús rɨɨchã nda. Jesús

que ñee mbia je ra. —Co mosenda mbia ɨcuãteriqui ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, ɨ beɨte equiaseje ã. Mbia mae sayã mɨɨ ño nda asaã ee. Jonásna sɨ. 30 Sã Jonás ndiqui raque sɨra rie ye tres díasnae, sã mbia Nínive jenda echeẽ andu cote nae.Jonás na sɨ ra asaã mbia je. Mbia co mosenda jemae sayã tasaã. 31 La reina de Seba quia eturãjiri mbia co mosenda sɨ re. Dios ra co mosendambasi tuchɨ la reina de Seba sɨ. Sã la reina de Sebatu ɨsho tuchɨ sɨ Salomón ñee andu no. Se quiaacheẽ ndaque quia jẽje. Searacua tuchɨ raquese quiatu Salomón sɨ. Secheẽ jemumbate chõchɨ NGUIA Ã: Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuãndea rea mose. 32 Nínive jenda quia eturã jiri comosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨNínive jenda sɨ. Sã Nínive jenda huɨɨcuã ndechaJonás ñee mose ee no. Aɨco raque ñee jẽje, comosenda je. Jẽ secheẽ jemumbate chõchɨ nguiaã. Se quia raque ererecua tuchɨ Jonás sɨ. Nyebe raDios jembasi tuchɨmbia ɨcuã ndea rea mose.

Nanderesa quiarei mbae resae nanderete je33 Nande lámpara mendi mose, nandemɨɨ

aroneate mbaequi re. Nandemɨɨ aroneate mbae

Page 82: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 11:34 79 SAN LUCAS 12:10mo ye. Nandemingo quia ibate erenda rese. Mbiaresae ja sacuã. 34 Nanderesa quiarei mbae resaenanderete je. Nanderesa turã mose, nandereteabe ra oso turã. Naneeresa ɨcuã mose, nandereteabe ra oso ɨcuã ɨcuã no. 35Tata rendi rã jẽɨngo beɨ.36 Tata rendi rã jẽɨngo beɨ mose, jemae turã ndambae ja rese cote. Sã tata rendi riqui nanderesaeno, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra.

Jesús ñee asi fariseos je37 Jesús ñee jare que fariseo mo ñee ee cote ra.

—Nyao rã sechuchúaa. Terequiaru serese, ɨ queñee Jesús je ra. Jesús que oso erese ra. Ngoi quequiaru cote ra. 38Fariseo que ñee uchɨangui re ra.—Jesús choɨ quiiriã ño quiaruchɨ, ɨ que uchɨanguire ra. 39 Jesús que ñee asi ee cote ra. —Jẽo achõ ñojẽɨreɨ ɨreɨchɨ nguiã. Jeñɨangui renda quia eɨcuãtere. Jeñɨangui renda quia jẽɨreɨ ãte nguiã. Abeɨchɨãte chõ jẽɨngochɨ jeñɨangui re. 40Nandeo achõeã ño ngue Dios saã nguiã. Nandechɨangui rendaabe chõ ngue Dios saã ndesẽ. 41 Abeɨ chɨãte chõjẽɨngochɨ jeñɨangui re ã. Jeñɨangui renda turãmose, eɨ nda jẽturã ja rei. 42Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ, Fariseos. Mbae a jemondo mondo tuchɨ raqueDios je. Jenyesecua eãte quia erese jeñɨangui rere. Jẽɨngo turã eãte quia mbia rese no nde. Ũquɨ jẽsaã jiri ae. Mbae a abe jemondo Dios je. 43 Abambia eã tuchɨchɨ jẽ, Fariseos. “¡Serendarã turãnguiatu se jẽ!” jenyete chɨ nguiã mbia ñumunuamose. “Sã mbia sererecua ɨ nande je”, jenyetechɨ nguiã no. 44Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ, Fariseos.Embesasa abe no. Jenguasu jẽsaã saã techɨ nguiãmbia je. Mbia raaque tãsa rã ño jeñɨangui rendare. Jeñɨangui renda soõ ño nguiã. Erondeite.Sã eraaque tãsa yenda soõ no. Mbia jirandu eãndaque jeñɨangui renda soõ ndese, ɨ que Jesús ñeefariseos je ra. Embesasa je abe no. 45 Embesasamo ngue ñee Jesús je cote ra. —¿Mbaerã ereɨcoñee ure abe je re? ɨ que ra. 46 Jesús que ñee ũquɨ abe je ra. —Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ abe. Jeñeetuchɨte quia mbia je ã. Dios cheẽ jembeta mbetatuchɨchɨ nguia mbia je ã. Mbia echeẽ mumbayãaroneate chee quia ã. Jẽ sɨ chõ jeñee jemumbamumbanguiã ã. 47-48Cose ndare rã sɨ jẽɨngonguiãã. Jenameɨ na sɨ. Sã ñɨ jenameɨ ɨcuã ɨcuã ndiquiDios cheẽ mbuchecuasa je cose no. Eɨ jenye sɨchõ nguiã ã no. 49 Dios quiarei earacua tuchɨ. Aeque ñee jẽje ra. “Secheẽ mbuchecuasa emo emonda amondo mbia je. Mbia ɨcuã ɨcuãte ra secheẽmbuchecuasa je. Secheẽ mbuchecuasa mo ɨquia

chee, ɨ que Dios ñee nda. 50-51Ae Dios quiato ɨquiaɨquia quia cose nae, ũquɨ nɨɨ nda Dios jembasicote. SãmbiaAbel ɨquia cose no. Sãmbia Zacaríasabe ɨquia altar jii no. Sã mbia Dios quiato ɨquiaɨquia beɨ cose no. Ũquɨ ja rɨɨ nda Dios jembasicote. 52Aba mbia eã tuchɨchɨ jẽ. “Ure mɨɨ ño Dioscheẽ ureɨcua nguiã ã”, jenye chooño ño nguiãã. Dios cheẽ jẽisi turã eãte quia ã. Mbia siquisemose Dios rese, jẽɨngo emingo eãte erese ã no. Jẽabe chee jẽɨngo eãte erese ã no, ɨ que Jesús ñeeembesasa je ra.

53-54 Jesús ñee jare que fariseos paama ɨ tuchɨee ra. Embesasa abe paama ɨ nguiã ee no. Ũquɨ ngue ñee ñee tuchɨ Jesús je ra. —Sã Jesús ucheẽtasa tasa nande je no. Ũquɨ mose nandeisi seraopolicíaa, ɨ tuchɨ que ra. Nyebe eriqui nguiã Jesúsrea chemɨ ñemɨ.

12Jẽturã nda jẽsaã ñooñochɨ je

1Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ ngaẽ nguia Jesús reacote ra. Cuaacua ɨ tuchɨ que equia nyuera. Mbiatubɨrɨã tuchɨ. Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu jecote ra. —¡Fariseos rã nda jẽɨngochɨ jẽ! Uturã naañooño mbeɨ. 2Ae mbia saã nyecuayã cuayã nguianae, ũquɨ nda nyecua ja cote. Ũquɨ nda mbia ɨcuaja cote. 3 Ae jeñee nguia itondaru jẽɨngo mose,ũquɨ nda nyecua ja mbia je cote. Jeñee equianyiisa isa nae, ũquɨ abe ra nyecua ja mbia je no.

Dios riqui jendeaquiatu beɨ co4 Tacheẽ nyecua jẽje, Sequiato. Ae “taɨquia” ɨ

quia jenɨɨ nae, ¡ũquɨ sɨ ra jẽsiquichechɨ jẽ! 5Ae abamombo serɨte quia tata cuasu nae, aque sɨ quiatujẽsiquiche. ¡Aque sɨ quiatu jẽsiquiche tuchɨ jẽ!6Nguireɨ ndei aba queteamba eã jiri. Mbae isiquiamumba eã jiri raque. Dios quia nguireɨ ɨcua jatenguiã. Dios ra tesareɨã nguireɨ mo sɨ. 7 Diosriqui jẽ mɨɨ mɨɨ ɨcua ja co. Dios riqui ngueteã jirijendese nguireɨ sɨ co. Nyebe jẽsiquicheãmbaemosɨ.

Jesús quiato chõ se re, jenye checua chõ nguiambiaje

8 “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ quia mbia jenae, ũquɨ nɨɨ nda acheẽ turã se abe. “Sequiato chõã nde”, ae ra se. Angeles ra ambiirandu ja ũquɨ ndese. 9 “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨã nguiambia je nae, ũquɨ nɨɨ nda acheẽ turã eã. “Sequiatoeã ñoũquɨ nde”, ae ra se. Angeles nda ambiiranduja sequiato eã ndese. 10 Emo ñee ɨcuã mose serɨɨ,

Page 83: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 12:11 80 SAN LUCAS 12:42Dios ra echeẽ ɨcuã mbutiã arõte. Emo ñee ɨcuãmose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ ɨcuã nguia ra Diosmbutiã eã mbeɨ. 11 Mbia ɨcuã ɨcuã nda jẽje serɨɨ.Jenderao mose mbia rerecua je, ¡jẽquɨcoɨ coɨchɨ nda jẽ! “¿Mañɨnande ra ñee ee re?” ¡jenyechɨ ndajẽ! 12 Huee quia ra Espíritu Turã ñee nguiã jẽjejembucheẽ sacuã, ɨque Jesús ñee uchɨmbaaquiatuje ra.

Mbaecha aracuayã13 Emo ngue ñee Jesús je ra. —Sererecua,

senongue ɨcuã ɨcuãte seje. Echeẽ na senongueje.Ae ureru secha ure je nae, senongue embuchechaturã eãte seje, ɨ que mbia mo ñee Jesús je ra.14 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã nda re? “Mbiambae embuchecha turã turã ee”, ɨã ngue Dios sejera, ɨ que Jesús ee ra. 15—¡Emombae rese ra jemaemaechɨ eoseɨ sacuã jẽ! “Sembae tubɨrɨã mose raseyate cote”, ¡jenyechɨ nda jẽ! ɨ que Jesús ee ra.16 Jesús que ñee ee ra. —Sã mbaecha mo ndiquino. Ibicha. Sã embae ɨa tuchɨte no. 17 “¿Mañɨ aera se re? ¿Mangue ra aba ererecoquiatu re?” ɨtuchɨ que mbaecha uchɨangui re ra. 18 “Sembaeruacuã tambucuasu tuchɨ. Quiata a ruacuã. Ɨ nda sembae ɨque ja tuchɨ huee. Ae arecoquiatuquia ã nae, ũquɨ nda tenda ata jiri tea seje chã.19 Aquieɨ quieɨ eã mbeɨ ra se quia cote. Aquiaruquiaru chõ nda se quia cote. Mbae ra ambei mbeichõ nguia cote. Achɨmbia mbia chõ nda se quiacote”, ɨ raque mbaecha ñee uchɨangui re. 20 Diosque ñee ee ra. “Ndearacuayãte ereɨco co. Coisa chõ nda eremano. Ae ererecoquiatute quianae, aba je chio nda ũquɨ cote”, ɨ que Dios ñeembaecha je ra. 21Ae mbae munua nua mbeɨ quianae, ererecoquiatu sacuã nae, earacuayã tuchɨchõ ũquɨ nde. Dios quiato eã ño ũquɨ nde, ɨ queJesús mbia mbaaquiatu quiatu ra.

Dios uquiato reaquiatu beɨ22 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —

“¿Mbae ra nandeu re?” ¡jenyechɨ nda quɨcoɨ coɨjẽ! “¿Ma tiru ra nandemingue re?” ¡jenyechɨ ndaquɨcoɨ coɨ jẽ! 23 Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã.Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. 24 Sã nguireɨ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshao eã ndaqueno. Mbae ruacuã eãte raque embae. Dios quiareiembuquiaru quiaru. Jẽ nguiarei Dios queteambatuchɨ nguireɨ sɨ. Nguireɨ ja sɨ. Jẽ abe Dios aejembuquiaru nguiã jẽ no. 25 Mbia ae ra tiarõ eã.“Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨanguire. Dios ae mbia mbutiarõ arõ nguiã. 26 Jẽ mbae

ñetẽ naa aquiatuã mose, ¿mbaerã jẽɨngo “mbaecuasu tasaã” ɨ re? Dios quia ra mbae saã ja jẽje.27 Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eãndaque. Ñinyu mburirã eã ndaque. Mbae utiquiarei eturã jiri Salomón sɨ. Salomón turãteraque. 28Sã Dios quiatambuturã no. Quiatamanojeɨte raque. ¿Mañɨ nda Dios jembɨɨrao eã jẽ ndeno? ¿Mbaerã jẽɨngo Dios ɨcuayãte re? 29 “¿Mbaera nandeu re?” ¡jenyechɨ nda pare pare ɨ jẽ!“¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ nda quɨcoɨcoɨ no jẽ. 30 Eɨ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguiajendu tesareɨãmbeɨte nguiã jẽsɨ. 31 Jẽnguia jẽɨngotuchɨ Dios rese jenderecuarã. Ũquɨ mose ra Diosmbae mee mee mbeɨ jẽje. Jenyɨurã. Jeñimbeirãabe no.

Jembae jemondo ja Dios je32 Jẽsiquichechɨ nda mbae mo sɨ, Seriirĩ. Jendu

ra umbae mondo ja jẽje. Dios iate ra umbaemondo mose jẽje. 33 Jembae jemondochõ ñombaecha reã je. Ɨ nda jembae tubɨrɨã jẽɨngo moseibate cote. Mbae riru ra soro soroã mbeɨ jembaeibate cote. Mbae ra ua eã mbeɨ huee. Mbia rambae mbuquiachãyã huee. Chicuaquiareɨ eãte rahuee no. 34 Jẽ jembae mondo mondo mose ibate,jendua ra ibatenda rese cote. Jẽ jembae monoãmose emo je, ibatenda rese ra jendua eãte.

Jẽɨngoquiatu beɨ chõ nguia35 ¡Jẽɨngoquiatu beɨ quia jẽ! Itondaru abe

jẽɨngoquiatu quia. 36 Sã ererecua mo no. Osongũinisirã nderequia no. Huee erimba mo ndiquiechuchua raarõ huee. Aque ererecua ru quiaeɨquesa mbuu mbuu aque cote. Erimba eequiaasi ee cote. 37 Erimba uqueã mose nguerecuatu mose, ererecua ia tuchɨ ra erese. Ererecuara embuquiaru turã. Ae sɨ chõ echara charanguiã ngũimba je hue no. 38 Ererecua ra tu arõteitondáruu. Itondiite mose abe no. Erimba uqueãmose nguerecua tu mose, ererecua ia tuchɨ raerese. 39 Sã emo ñee ndeje no. “Co mose ra mbaembuquiachãsa ru nembae rirõ”, ɨ ndeje no. Ũquɨ mose ra erequeã. Nembae ra eresaarõ mbeɨ esɨ.40Eɨ jenye jẽ abe ɨcoquiatu. Eɨ ae ra u ibate sɨ. “Tueãte rei rae”, ɨmose quia ra achu, ɨ que Jesús ra.

Erimba echeẽmumbayã mose, eya tuchɨ rae41 Pedro que ñee Jesús je ra. —¿Aba je ereɨco

ñee ũquɨ nde? ¿Ure mɨɨ je ere? ¿Mbia ja je ere?ɨ que Pedro ee ra. 42 Jesús que ñee ee ra. —Dios rimba aba cheẽ mumbayã nɨɨ aɨco ñee co.Dios rimba aracua rɨɨãɨco ñee co. Sã ererecua

Page 84: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 12:43 81 SAN LUCAS 13:14ñee ngũimba turã je no. “¡Sembae esaarõ jajẽ!” ɨ ee. “Serimba ataque embuquiaru quiaru jaquia no”, ɨ ee. 43 Erimba echeẽ mumbayã mose,ererecua ia tuchɨ ra tu mose. Erimba abe ra eyano. 44 Ererecua ra ngũimba mɨɨmbeɨ cote, umbaeraarõ sacuã. 45 Sã erimba ndua ndua uchɨanguire no. “Sererecua ra tu jeɨ ãte”, ɨ ndua ndua.Hue ñee ɨcuã ɨcuã uataque je huee cote. Iruã nuacote. Quiaru chooño cote. Mbae mbei chooñoabe cote. Quiacua quiacua cote. 46 Sã ererecuaru quia ngũimba mbuate aque cote no. Ñee ee.“Mbae ra eresaaroã mbeɨ seje cote”, ɨ ngũimbaje cote. Ngũimba iruã nua tuchɨ cote. Ae abacheẽ mumbate quia, ũquɨ ndese ra mbae rasi raãnaa cote. 47 Ae nguerecua cheẽ ɨcuate quia nae,ũquɨ nda ererecuambasi mbasi beɨ ucheẽmumbamose. 48 Ae nguerecua cheẽ ɨcua eãte quia nae,ũquɨ nguia ra ererecua mbasi mbasiã jiri ucheẽmumba mose. Ae Dios cheẽ ɨcua tuchɨ quia nae,ũquɨ je ra Dios “mbae esaã tuchɨ seje”, ɨ. Ae jeDiosmbaemondo tuchɨnae, ũquɨ je raDios “mbaeesaã tuchɨ seje”, ɨ.

Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ, ɨJesús

49 Ibate sɨ que achu íbii ra. Mbia mae sacuãsequirãcuã ndese. Mbia sequirãcuã ɨcua eã ñochɨ namo nyee. 50 Mbia ra sembasi tuchɨ cote. Parepare aete se quia ndua erese co. 51 ¿Achu reɨ mbia mbuturã turã sacuã serimba je jẽje re? Tei.Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ.52Mbia chuchua jenda ra ñɨmbuchao chao nyesɨ.Nyeremo nda siqui serese serimbarã. Eataque rañɨmbuchao esɨ. 53 Emo nda eɨcuãte ngu je serɨɨ.Emo nda eɨcuãte nguiirĩ je serɨɨ no. Emo ndaeɨcuãte usi je serɨɨ no. Acuanɨ abe ra eɨcuãteuchari je no. Ari mo abe ra eɨcuãte nguiirĩ ninisije no. Eɨ sɨ ra mbia ɨcuã ɨcuã uchue serɨɨ no, ɨ queJesús ra.

Ae ibatenda ra tu ɨcuãte mbia je nae, aquejẽɨcua eãte chõchɨ

54 Jesús que ñeembe mbia je ra. —“Ama ndanyaaqui”, jenye beɨ quia pã ɨmose ã. Ibei jẽɨcuateraque quia ã. 55 “Tenda rasite ra cote”, jenye beɨquia quɨrɨrɨã ɨchu ɨchu mose ã no. 56 Ibei jẽɨcuateraque quia ã. Tenda abe jẽɨcuate raque quia ã no.Ama abe no. Dios rucucha ra tu mbia je, ¿mbaerãjẽɨngo ũquɨ ɨcuayãte quiatu re? ¿Mbaerã jẽɨngojẽaracua raã naa nde?

Ae eɨcuãte riqui jẽje nae, “nandeɨco turã ñonguia”, jenye chõ nguia ee

57¿Mbaerã jẽɨngomae sereãtembae turã ndesere? 58 Emo ñee ɨcuã mose jenɨɨ mbia rerecuaje, jẽturã ño ee. Jeñee turã ño ee. Jẽ ae chõjeñɨmbuturã nguia erese. Ɨ nda jenderao ɨcuã eã.Jenderao mose ra jẽtarõ mbeɨ cárcel. 59 Huee rajẽɨngo beɨ. Jembae mondo ja tuchɨ chee ee, ɨ queJesús ra.

13Jẽhuɨ chõ jẽɨcuã sɨ

1 Aque mose que mbia Jesús mbiirandu Pilatorɨɨ nda. Pilato nda mbia Galilea jenda mo ɨquiaɨquia ra. Mbia ticuasu ɨquia ɨquia mose Diosmbaerã. 2 Jesús que ñee mbia je ra. —Ae Pilatoɨquia ɨquia quia nae, ¿ũquɨ ɨcuãte riqui reɨ mbiaataque sɨ re? Tei. Jẽɨcuã ja chõ jẽɨngo nguiã ãno. 3 Jẽhuɨ eã mose jẽɨcuã sɨ, jemano ja chõ ndajẽ abe. Ũquɨ na sɨ. 4Sã torre de Siloé ngoɨmbia atino. Dieciocho ɨquia. ¿Ũquɨ eɨcuãte riqui reɨ mbiaataque sɨ re? Tei. 5 Eɨ ja chõ ñene. Jẽhuɨ eã mosejẽɨcuã sɨ, jemano ja chõ nda jẽ abe. Ũquɨ na sɨ, ɨque Jesús ra.

Ira ɨa ea mbei6 Jesús que ñee mbia je ra. —Sã ameɨ mo ira

tiquia rei no. Ɨa eã mbeɨ chõ ee no. “Ma taso ereano. Ɨa cote reae”, ɨ rei que ameɨ nda. Ei oreãteque ee ra. 7 Nyebe ameɨ ñee nguiã ngũimba jecote. “Ira a rea ngue aso rei nguiã. Ɨa eã mbeɨchõchɨ seje tres años. ¡Echisia chõ oso jẽ! Ibiriquisã ñooño uã aque”, ɨ que ameɨ ngũimba jera. 8 Sã erimba ñee ameɨ je no. “Co tenda mosenandechisia eã na. Equi tambuturã. Mbae ruusɨtachono ñono erao rese. 9 Ma ɨa eãte co tenda.Ɨa eã mose, nandechisia chõ cote”, ɨ que erimbaameɨ je ra, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra.

Jesús ari rasi mbucherõ10 Sábado mose que Jesús chɨmbia mbaaquiatu

quiatu ra. Judíos chumunuásaa. 11Cuña ndasi mongue siqui hue ra. Nyiituquia beɨ dieciocho añosnyee. Aba checuayã ɨcuã nguia embasi nguiã. Arique nguete isoã mbeɨ quia ra. 12 Jesús que maeari rasi rese ra. —Echu rã aa, ɨ que ee ra. —Cuña,nderasi ãte cote, ɨ que Jesús ee ra. 13 Jesús que ochono erese ra. Aque mose tuchɨ que ari ngueteiso turã cote ra. Ari que ñee turã turã Dios jecote ra. 14 Ererecua judíos munuasa que paamaɨ tuchɨ Jesús je ra. Ari mbucherõ mose sábado.—Sábado eã mose chõ nandeɨco mbae rese ae.

Page 85: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 13:15 82 SAN LUCAS 14:6Sábado eã mose chõ nandeɨco erasi mbucherõ ae.Sábadomose chõDiosmbae resẽ. Erasimbucherõaroneate co mose resẽ, ɨ rei que ererecua mbiaje ra. 15 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨcondeturã naa ñooño nde? ¿Sábado mose jẽɨngoticuasu mbuɨ eã mbeɨ embiu sacuã nde? 16 ¿Mañɨnande ra cuña ndasi mbucheroã co sábado mosere? Judía sɨ chõ nyeresẽ. Jẽ na sɨ. Satanás queembasi cosete ra. Dieciocho años chee. ¿Mañɨae ra erasi mbuɨ eã esɨ sábado mose re? ɨ queJesús ñee nda. 17Mbia ataque iate que Jesús cheẽmose ra. Jesús chɨao rese abe eyate no. Ae Jesúsucuãyãte quia, ũquɨ ngue eɨreɨ tuchɨ Jesús cheẽmose ra.

Mbae eɨ na ño Dios rimba re18-19 Jesús que ñeembembia je cote ra. —¿Mbae

rã ño Dios rimba chã? Mbae eɨ na ño Dios rimbare. Sã mbia mostaza eɨ tiquia no. Ieɨ ñetẽte raqueetiquia ramo mose. Suri oso quia cote. Ecuasutuchɨ chee cote. Nguireɨ uquisa saã nyee erãquiãndese. Eɨ sɨ chõ Dios rimba re. Ũquɨ mɨɨ ndaquenyii. Ñimbeta tuchɨ cote. Mbae eɨ na.

Levadura rã ño Dios rimba re20-21 ¿Mbae rã ño Dios rimba chã? Levadura rã

ño Dios rimba re. Sã mbia levadura ñetẽ mondombichae ao ramo mose no. Levadura oso quiambichae mbuchɨmatã ja no. Eɨ sɨ chõ Dios rimbare, ɨ que Jesús ra.

Eɨquesa chumumbi22 Jesús que oso quia Jerusalén nda. Tiba tiba

que oso quia mbia chuchua mbuchesea sea ra.Mbia mbaaquiatu quiatu. 23 Emo ngue ñee Jesúsje ra. —Sererecua, ¿mbia mɨɨ mɨɨ ño nda siquiibate nderese re? ɨ que emo ñee Jesús je ra.24 Jesús que ñee ee ra. —¡Eɨquesa chumumbi rɨ ño jẽso ɨque jẽ! “Hue rɨ nda aso se abe ɨque”, ɨja jate raque rae. Tei. Ɨque ja eã nguia nda re.25 Emo mose ra eɨquesa amatã mbeɨ cote. Emonda ɨqueã mbeɨ cote. Eɨquesa ra jembuu mbuuraque cote. “Sererecua, eɨquesa embuquiata rãure je”, jenye raque ra seje cote. Acheẽ nda jẽje.“¿Mangue jenda jẽ nde? Jaẽɨcuayãte se”, ae rajẽje cote. Eɨquesa ra ambuquiatayãmbeɨ jẽje cote.26 Jeñee tuchɨ raque ra seje cote. “Urequiaruque equia nderese. Nde que urembaaquiatu quia.¿Mañɨ ere ra urerecha re?” jenye raque ra sejecote. 27 Acheẽ nda jẽje cote. “Jaẽɨcuayãte se.Jẽso serecha. Mbae ɨcuã ngue jẽsaã saãte quiaresẽ”, ae ra se hue cote. 28 Hue ra jenyeseoseo seje huee cote. Jeñee nda seje. “Abraham

ño siquichɨ nderese hue. isaac abe no. Jacobabe no. Dios cheẽ mbuchecuasa ja abe no. Urechõ urecuchɨ taicuee a”, jenye ra nyeseo seo sejehuee. 29 Mangue jenda chooñoa nda ngaẽ ngaẽDios rɨɨchã aque mose. Quiaru quiaru ra equiaDios rese. 30Ae eaquiatute riqui raque namo nae,ũquɨ mo nda eñetẽ na pee cote. Ae eaquiatuãteriqui raque namo nae, ũquɨ mo nguia ra siquiecuasurã tuchɨ pee cote, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús ia eã tuchɨ Jerusalén jenda rese31 Aque nyaashɨ mose que fariseos ngaẽ ñee

Jesús je ra. —¡Eso a sɨ jẽ! Herodes ndeɨquia serɨtequia co, ɨ que Jesús mbiirandu ra. 32 Jesús queñee ee ra. —Eoita rã ño Herodes re. Jẽso ñeeee. “Jesús que ñee ndeje ra. ‘Taɨco mbɨrɨmberã aba checuayã ɨcuã jea jea mbia sɨ. Taɨcombɨrɨmbe rã mbia rasi mbucherõ cherõ. Namo.Isamamɨ abe. Isamamɨ nongue ra ahuɨ erechacote’, ɨ que Jesús ndeje ra”, jenye oso Herodes je.33 Taɨcobe jiri namo. Isamamɨ. Isamamɨ nongueabe no. Jerusalén nguia nda seɨquia nguiã. SãDios cheẽ mbuchecuasa mano ja Jerusalén no.34 Tacheẽ na jẽje, Jerusalén jenda. Seya eãteaɨcochɨ jendese co. Hue jẽɨngo mbia ɨquia ɨquiabeɨte hue. Dios cheẽ mbuchecuasa ɨquia ɨquia.Dios chɨmondo abe ɨquia ɨquia no. Sã nguira riquinguiire reaquiatu mondo ujeoqui re no. “Eɨ taejendeaquiatu”, ae beɨte rei nguiã jẽje co. Secheẽjẽisi sereã mbeɨ chõchɨ nguia ã. 35 ¡Aɨco jendechaa cote jẽ! Jemae mae eã nda serese cote. “¡Co chɨDios rucucha ru quia co cote jẽ!” jenye mose, hueramo nguia ra jemae serese cote.

14Jesús mbia rete ruru mbucherõ

1 Jesús que oso rei quiaru fariseo rerecua monyuchúaa ra. Sábado mose. Fariseos mo ngue chɨerea chemɨ ñemɨ nda. 2Huee que emo ndasi riquiJesús je ra. Erete ruru ja que ra. 3 Jesús que ñeefariseos je ra. Embesasa je abe. —¿Eɨcuãte se erasimbucherõ mose sábado mose re? Ɨ ere. Jeñeeseje, ɨ rei que Jesús ee ra. 4 Jesús cheẽ mose quembiamoñee eãte ee ra. Jesús que erasimbucherõmondo cote ra. 5 Jesús que ñee fariseos je ra. —Sãjenimba ticuasu riqui jaã no, ngoɨ oso ibicua rie.¿Sábado mose ra jẽsiquíã nde? ɨ que Jesús ee ra.6 Fariseos que ñee sereãte echeẽmose ra.

Jẽcuasu ra jẽsaã saãchɨ, ɨ Jesús mbia je

Page 86: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 14:7 83 SAN LUCAS 15:27Mbia que erenda turã isirõ sirõ nguia ra. Ngoi

sacuã ererecua ji. Ucuasu raã naa sacuã. NyebeJesús ñee nguiã ee. 8—Jẽɨngomose fiesta, ¡erendaturã mo nda jẽisirõchɨ jẽ! Mbia chɨɨcuate mo ndatu arõ ndeje cote. 9 Fiestacha ra ñee arõte ndeje.“Ehuã na nde. Erenda turã tamondo sequiato je”,ɨ arõte ra ndeje. Ndeɨreɨte ra huee cote. Pe quitijiri ra nembucoi cote. 10 Jẽɨngo mose fiesta, pequiti jiri chõ jengoi. Erenda turã isirõ nocoĩ. Ɨ ndafiestacha ñee ndeje. “Quiatuchu a jiri, Sequiato.Erenda turã tose”, ɨ sacuã ndeje. Ɨ nda mbia maeja nderese. 11Ae ererecua saã saã nguia nae, ũquɨ nda siqui eñetẽ na cote. Ae siqui minguete quianae, ũquɨ nda siqui ererecuarã cote, ɨ que Jesúsmbia je ra.

12 Fiestacha abe je que ñee cote ra. —Ndefiesta raã mose, “jenyu quiaru serese”, ¡erechɨ nda mbaecha jiri je jẽ! Erechɨ nda ndenongueje. Erechɨ nda ndequiato tuchɨ je. Ũquɨ mosera embuchebi ndeje. Dios quia ra embuchebiãndeje cote. 13Nde fiesta raã mose, “jenyu quiaruserese”, ere chõmbaecha reã je. Ere chõmbia rasirasi je. Mbia cuatayã je. Mbia resayã je. 14 Ndefiesta raã naa mose ũquɨ je, ũquɨ nda embuchebiãndeje. Dios quia ra embuchebi ndeje, Dios quiatoquera sɨ mose. Ũquɨ mose ra ndeya tuchɨ, ɨ queJesús fiestacha je ra.

Ererecua quiaru mbaecha reã ndese15 Ũquɨ andu mose que emo ñee Jesús je ra.

—Ababi tuchɨ siqui Dios rese ae ererecua tuchɨmose, ɨque emoñee Jesús je ra. 16 Jesús queñee eera. —Sã emo fiesta raã no. “Jenyu quiaru serese”,ɨ sacuã mbia tubɨrɨã je. Mbia chɨurã ngue esaãtuchɨ ra. 17 Echɨurã quiche ja mose que ngũimbamo mondo cote ra. “Ae je acheẽ, sã ecuaẽ quiarucote”, ɨ que ngũimba je ra. 18 “Ateẽ. Aso eã nda se.Serecoteãte chõchɨ”, ɨ ja ja que ra. “Ibi mo ngueaisi ramote ra. Taso rã erea”, ɨ que emo ucheẽmondo fiestacha je ra. 19 “Ticuasu mo ngue aisiramote ra. Cinco yuntas. Taso rã erea”, ɨ que emoucheẽ mondo no nda. 20 “Seninisirã mo arecoramote co. Nyebe ra asoã quiaru nderese huee”,ɨ que emo ee no nda. 21 Erimba que tu nyebiñee nguerecua je ra. “Erecoteã ja jate que ra.Quiaru eã nda nderese”, ɨ que erimba embiiranduja ra. Ererecua que paama ɨ ra. Ngaẽ eã moseerea. Ae ñeembe nguiã ngũimba je. “Eso ñeeũquɨ je quiatu no. Mbaecha reã je. Mbia rasi rasije. Mbia cuatayã je. Mbia resayã je. Ũquɨ ja je

echeẽ. Sã ecuaẽ quiaru serese”, ɨ que ererecua ra.22 Emo mose jiri que erimba ru ñee nyebi ee ra.“Acheẽ ñee ja que ee ra. Co ecuaẽ ndaque nguiãco. Mbiamɨɨte que ra”, ɨ que erimba ñee fiestachaje ra. 23 Ererecua que ñeembe ee ra. “Esobe ñeeñee emo je no. Eru ja sechuchua. Quiaru sacuãserese. Ɨ nda sechuchua mbiitãyã jiri. 24 Ae jeacheẽ nyii, ũquɨ nda quiaruã tuchɨ serese cote”,ɨ que ererecua ñee asi ra, ɨ que Jesús ñee nda.

Jesús ruɨ aba siqui jeɨ aronea25 Mbia tubɨrɨã ngue siqui quia Jesús ruɨ ra.

Jesús que uba ñee ee ra. 26 —Ae nyesecua tuchɨquia ngu rese sesɨ, ũquɨ nda serimba eã. Ae nyese-cua tuchɨ quia usi rese sesɨ, ũquɨ nda serimba eãno. Ak nyesecua tuchɨ quia ngũinisi rese sesɨ,ũquɨ nda serimba eã no. Ae nyesecua tuchɨ quianguiirĩ ndese sesɨ, ũquɨ nda serimba eã no. Aenyesecua tuchɨ quia ngõngue ndese sesɨ, ũquɨ ndaserimba eã no. Ae nyesecua tuchɨ quia nguecorese sesɨ, ũquɨ nda serimba eã no. Ũquɨ ja raserimba eã. 27 Ae mano sereãte serɨɨ, ũquɨ ndaserimba eã no. Ae siqui sereãte quia seruɨ, ũquɨ nda serimba eã no. 28Sã emo ñee no. “Sechuchuatasaã na”, ɨ. “¿Manya mbae isiquia ra amumbasechuchua raã sacuã nde?” ɨ nyii eao nonde. 29Sãuchuchua raã naa ndaque no. Ɨhuaẽ tiquia tiquiaraque. Huɨ beɨ chõ esɨ cote. Hue mbia ɨquia ɨquiaee cote. 30 “Co uchuchua saã saã ndei cose. Saãja eã mbeɨ chõchɨ nae”, ɨ ra mbia ɨquia ɨquia ee.31Sã soldados rerecua ɨcuã ɨcuã emo je no. Guerraraã serɨ ee. Guerra raã nonde ra ndua ndua. “Aequiatu que soldados tubɨrɨãte embae sesɨ ra”, ɨuchɨangui re cote. 32 Nyebe guerra raã eã nguiãee. Nyebe ucheẽ turãmondo nguiã ee. Ɨshomose.“¡Nandeɨco turã ño nyɨese jẽ!” ɨ ee. 33 ¡Eɨ jenyesɨ chõ nguia jẽ! Jendua rã nguia nyii. Jẽ jembaerecha ja eã mose, serimbarã eã nda jẽ.

Embiquesa ɨse quiachamba mose34 Embiquesa turãte raque. Embiquesa ɨse

quiachambamose, eɨcuã tuchɨ cote. 35Ñio ye echãaronea cote. Eɨcuãte cote. Emombo beɨ chõ cote.Ae eisate riqui, secheẽ jeñandu, ɨ que Jesús ra.

15Oveja quiachã je

1 Mbia ɨcuã ngue Jesús sɨɨchã nguia ra. Aeimpuestos isi isi quia, ũquɨ abe que Jesús sɨɨchãnguia ra. Echeẽ andu sacuã. 2Nyebe fariseos ñeeɨcuã ɨcuã nguiã Jesús rɨɨ. Embesasa abe ñee ɨcuã

Page 87: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 15:3 84 SAN LUCAS 16:2ɨcuã nguiã erɨɨ no. —¿Mbaerã Jesús riqui mbiaɨcuã isi turã turã nde? ¿Mbaerã eriqui quiaruerese re? ɨ que equia ñee Jesúsmbutereã tuchɨ ra.3Nyebe Jesús ñee nguiã ee. Embaaquiatu sacuã.

4—Sã emo nimba quiachã oveja no. Cien ndeierimba. Co mɨɨ ngue quiachã ee ra. Aque esɨquia quiachã je requia aque. Eataque recha.Noventa y nueve recha. 5Quiachã je reamose, suɨcote. Equiaama cote. Eya tuchɨ erese cote. 6 Tuuchuchua cote. “Quiatuchu rã”, ɨ uquiato je cote.Nguesenda je abe no. “Quiachã je que atea cotera. ¡Sã jẽ! Jẽya tuchɨ serese cote”, ɨ que uquiatoje ra. 7 Tacheẽ nyecua jẽje. Quiachã je mo nyebimose, Dios iate riqui co. Mbia ɨcuã tu mose ee,Dios iate riqui erese co. Ae uturã saã saã nguianae, ae huɨɨcuã secha sereãte quia nae, ũquɨ ndesequia Dios ia eãte re.

Mbae isiquia quiachã je8 Sã cuña mo mbae isiquia diez quereco no. Sã

aque mɨɨ quiachã ndaque ee no. Lamparina ngueemendi eresae sacuã nda. Sã uchuchua tii no.Mbae isiquia rea chee. 9 Ereare que ñee uquiatoja je ra. “Quiachã je que atea cote ra. ¡Sã jẽ!Jẽya tuchɨ serese cote, ɨ que uquiato je ra. 10Aɨcoñee nyecua jẽje a. Mbia mo huɨ mose huɨɨcuã sɨ,ángeles ibatenda ia tuchɨ erese, ɨ que Jesús ra.

Ae ngu secha11 Jesús que ñeembe ee ra. —Sã ameɨ mo

eriirĩ nyeremo no. 12 Eriirĩ ndiquii que ñee nguje ra. “Paba, mbae isiquia ataque embu rã sesembaerã. Ndemano nonde”, ɨ que ñee ngu je ra.Ae eru mbae isiquia mbuchecha nguiã ee. Mondoeo cote. 13 Isamamɨ nongue que eriirĩ nduɨndaumbae rerecoquiatu ra. Ae oso nguiã ɨsho cote.Ngu recha. Huee quembae isiquia umbaemumbachooño ja ra. Mbae ɨcuã ndɨbɨshorõ. 14 Huejenda mbia chɨu que uate cote ra. Ameɨ ndiirĩabe riãcuã nyee que ra. Umbae mumba chooñojare. 15 “Taquieɨ quieɨ rã oso ererecua mo je”, ɨchee. “Teasu socoɨ esaarõ na serimba”, ɨ cheeererecua mo ee. 16 “Teasu chɨu au chõ mbichɨ iraa. Seriãcuã tuchɨchɨ”, ɨ chee ameɨ ndiirĩ. Emongue embuquiaruãmbeɨ ra. 17“Paba rimba chɨchɨ quiaru turãte sechuchua huee, seriãcuã mose aa.18Tasobe rei Paba rea. Tacheẽndei oso ee. ‘Seɨcuãtuchɨte que ndeje curɨ ra, Paba. Paba ibatenda jeabe no. 19 Seriirĩ ere eã seje cote. Nderimbarãtaɨco cote’, tae rã oso Paba je”, ɨ que ndua nduauchɨangui re cote ra. 20 Ngu rea que esɨ cote ra.Ɨsho ereco mose que eru mae erese ra. Ameɨ

ɨa eã tuchɨ que eriqui erese ra. Ameɨ ngue osouchã nguiirĩ ndese oo ra. Equiaama. Eritii riiteno. 21Ngu je que eriirĩ ñee ndei cote ra. “Seɨcuãtuchɨte que ndeje curi ra, Paba. Paba ibatenda jeabe no. Seriirĩ ere eã seje cote”, ɨ rei que ngu jera. 22 Eru que ñee ngũimba je cote ra. “Eɨrao turãmo emondo seriirĩ je. Eiyaorã abe mo emingueee. Anillo mo abe emingue eo rese. 23 Ticuasuquira mo jẽquishĩ echo je. Nandequiaru tuchɨerese. Fiesta nandesaã ee. 24 Seriirĩ ngue manonaanguia oso curɨ resẽ. A eru quera sɨ raanguiaseje a. Quiachã tuchɨ que oso serecha ra. A erubeseje a cote”, ɨ que ameɨ ngũimba je ñee nda. Eyatuchɨ cote. Nyebe fiesta raã nguiã nguiirĩ je.

25Ameɨ ndiirĩ nongue que siqui úcoo ra. Ngasẽndaque u quia uchuchúaa cote. Tõotõ ɨ queechandu ra. Mbia cheĩ cururi abe andu. 26 Ñeengue erimba mo je ra. “¿Mbaerã eriqui toõtõɨ re? ¿Mbaerã mbia riqui nyuruqui re?” ɨ queameɨ ndiirĩ ndiquii ra. 27 Erimba que ñee ee ra.“Ndenongue que tu ngasẽ nderu je ra. Nyebeticuasu ɨquia nguiã ee”, ɨ que erimba ñee ee ra.28 Ae enongue paama ɨ nguiã ngu je. Ɨque sereãnea ngu chuchúaa. Ae eru tu nguiã usẽ ñeeee taicuee. “Eɨque rã mae ndenongue rese”, ɨrei que eru ee ra. 29 Eriirĩ ngue ñee ngu je ra.“Cosete que aɨco rei quieɨ quieɨ ndeje. Ndecheẽngue amumbamumba eãte quia emomose. Mbaemo ngue ereɨquia eã mbeɨte seje. Sembae fiestaraã sacuã sequiato rese. 30 Ae tu ramo nderiirĩ,¿mbaerã ticuasu mo ereɨquia ee re? Umbae queemumba chooño oso curɨ resẽ. Siqui siqui cuñaɨcuã ndese. ¿Mbaerã ereɨco fiesta raã ee re?”ɨ que eriirĩ ngu je ra. 31 Eru que ñee echeẽmose ra. “A ereɨco beɨte serese a resẽ, Echo.Sembae ja chõ nembaerã ndesẽ. 32 Ndenonguequiatu que quiachã nandesɨ resẽ. Mano naanguiaoso nandesɨ. A eru sɨ quera raanguia nande jea. Nyebe fiesta nandesaã ee. Nandeya tuchɨ rãerese”, ɨ que eru nguiirĩ nongue je ra, ɨ que Jesúsmbia je ra.

16Ererecua rimba mo ɨcoquiatu

1 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Sã er-erecua mo mbaechate riqui no. Erimba mo ngueembae saarõ ja quia ra. “Nderimba que nembaembuquiachã quiachã nguia ra”, ɨ que mbia moererecua mbiirandu cote ra. 2 Ererecua que ñeeee ra. “¿Mbaerã mbia riqui ñee nderɨɨ seje re?¡Cuentas esaã saã mbia mbae ja jẽ! Sembae

Page 88: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 16:3 85 SAN LUCAS 16:30raarõsa eã nda nde cote”, ɨ que ererecua ngũimbaje ra. 3 Erimba que ndua ndua uchɨangui re cotera. “¿Mañɨ ae ra sequia sererecua semombomosere? Sequirãcuã neate quieɨ quieɨ sacuã ndesẽ.Seɨreɨte ache ache ɨ mbia je. 4 Ũquɨ ño nda asaãee nda. Ɨ nda mbia seisi turã uchuchúaa sembaeeãmose”, ɨ que erimba uchɨangui re ra. 5Ae deberɨ quia ererecua je, ũquɨ je que erimba ñee nda. Comɨɨ mɨɨ je. “¿Manya deber ere sererecua je re?” ɨque erimba emo je ra. 6 “Cien latas de aceite quedeber ae ee ra”, ɨ que erimba je ra. Erimba queñee ee ra. “Nembae cuenta nandemombo chõ.Emo nandesaã asi. Cien eã nda cote. Cincuentaachõ ño nda cote”, ɨ que erimba ee ra. 7Ae deberɨ quia ererecua je, ũquɨ mo je que erimba ñee nonda. “¿Manya deber ere sererecua je re?” ɨ ee.“Cien bolsas de trigo que deber ae ee ra”, ɨ queerimba je ra. Erimba que ñee ee ra. “Nembaecuenta nandemombo chõ. Emo nandesaã asi.Cien eã nda cote. Ochenta achõ ño nda cote”,ɨ que erimba ñee ee ra. 8 Ererecua que jiranduerese cote ra. “Serimba aracua chõ eriquichɨ ndeno”, ɨ que ererecua ra. Mbia ibi jenda aracua tuchɨchõchɨ Dios quiato sɨ. 9 Acheẽ tuchɨ quia jẽje co.¡Mbae isiquia jemondomondo quia ibatenda je jẽ!Eɨ nda jẽquiato jiri. Eɨ nda Dios jẽisi quiatu turãibate jembae ua mose. Huee ra jẽɨngo beɨ cote.

10Aembae ñetẽ saarõ turãte quia, mbae tubɨrɨãabe ra esaarõ turã nguia. Aembae ñetẽ saarõ turãeãte quia,mbae tubɨrɨã abe ra esaarõ turãyãnguiano. 11 Jẽ jembae mondo turã eã mose Dios je, Diosra mbae turã mondo eã jẽje ibate. 12 Jẽ Dios mbaeraarõ turã eãmose, ¿aba quia rambaemondo jẽjejembaerã tuchɨ cote re? 13 Co mɨɨ erimba siquiaronea ererecua nyeremo ndese. Ererecua ny-eremo mose, huee ra erimba nguerecua nongueucuãyã. Ererecua nongue ra ebite. Ae ndua beɨtequia mbae isiquia rese nae, ũquɨ siqui aroneateDios rese. Ae siqui beɨte quia Dios rese nae, ũquɨ ndei ndua eã jiri mbae isiquia rese, ɨ que Jesús ra.

14 Fariseos que chɨ Jesús cheẽ andu ja ra. Mbaeisiquia quiato tuchɨ que ũquɨ nda. Nyebe ñee ɨcuãnguiã Jesús cheẽ mose. 15 Nyebe Jesús ñee asitenguiã ũquɨ je. —Jẽ nguiarei jẽturã jembuchecuatuchɨ mbia résaa. Dios quiarei jeñɨangui rendaɨcua tuchɨ quia co. Ae eturã abareãte riqui mbiaje nae, ũquɨ Dios ucuãyãte quia co.

Dios cheẽ nda ɨo ja16 Moisés chɨmbesa que mbia mbaaquiatu

quiatu nyii ra. Dios cheẽ mbuchecuasa chɨmbesa

abe que mbia mbaaquiatu quiatu nyii ra. Juan tunonde. Juan ngue Dios cheẽ turã senei senei cotera. “Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios cote”, ɨ beɨ queJuan nguia ee cote ra. Nyebe mbia riqui nguiãñee. “Dios rimba ra se”, ɨ tuchɨ mbia quia ã cote.17 Ibei ua arõte quia co. Ibi abe ua arõte quia cono. Embesa ji Dios cheẽ nguia ra uayã mbeɨ. Io jarae.

Eɨcuãte ngũinisi mombo mose18 Mbia ngũinisi mombo mose, ngũinisirã mo

nderequia mose, eɨcuã tuchɨ ũquɨ. Adulterio, ɨque ũquɨ je ra. Ae erumombo, emo aque rerequiamose, eɨcuãte ũquɨ abe no.

Mbaecha mo oso tata cuasu19 Sã mbaecha tuchɨ mo ndiqui no. Huɨɨrao

turãminguemingue beɨ. Huɨɨrao nininyaminguemingue beɨ. Fiesta que esaã saã mbeɨ quia ra.Umbae mbae isiquia mumba chooño mbae rese.20 Sã mbaecha reã mo abe riqui no. Lázaro, ɨque ee ra. Erete reechu echu que ra. Hueeque Lázaro riqui chɨ mbeɨ ngoi ra. Mbaechachuchua taronda jii. 21 Lázaro riãcuã ngue ñeembeɨ quia ra. “Mbaecha chɨu rire nda au rãña”, ɨ tuchɨ que equia uchɨangui re ra. Ñooñoongue ngaẽ ngaẽ nguia erete reechu rere rerera. 22 Lázaro mbaecha reã ngue mano cote ra.Angeles que equerao mbae turãsa Abraham ndeara. Mbaecha abe que mano nda. Mbia queechati ra. 23 Mbaecha que oso tata cuasu cotera. Isho que mae Abraham ndese ra. Lázaroabe. 24 Sã ñeemombo mombo Abraham je no.“Paba Abraham, ndeya eã jiri serese ae. Serasiteaɨco tata réndii a. Lázaro embu rã. Sã o mbiarã i je sechuru mbia sacuã”, ɨ rei que mbaechañeemombo Abraham je ra. 25 Abraham ngue ñeeee cote ra. “Mbae tubɨrɨãte que nembae nyii resẽ.Lázaro quiatu que mbae rasi saã tuchɨ quia nyiira. A eriqui turãte a cote, nde nderasi rasi mosecote. 26 A jenda mo oso aroneate erasa ndejehue. Hue jenda abe tu aroneate erasa ure je aano”, ɨ que Abraham mbaecha je ra. 27 Mbaechaque ñeemombobe Abraham je ra. “Lázaro chõemondo Paba chuchúaa no, Abraham. 28 Huesenongue cinco chɨ hue. Sã Lázaro sɨ ñee ee. Em-biirandu. Ɨ nda ecuaẽ eãmbae rasi raã a”, ɨ rei quembaecha ñee Abraham je ra. 29 Abraham ngueñee ee ra. “NdenongueMoisés chɨmbesa rerequiahue. Dios cheẽ mbuchecuasa cheẽ abe rerequiahue no. Sã ũquɨ mumbayã”, ɨ que Abraham ee ra.30Mbaecha que ñeembe Abraham je ra. “Embesa

Page 89: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 16:31 86 SAN LUCAS 17:26ji rerequia raque. Mano je oso mose ñee ee,aque cheẽ nguia ra emumbayã cote. Huɨɨcuã ndaesecha cote”, ɨ rei que mbaecha ñee Abraham jera. 31 Abraham ngue ñee ee ra. “NdenongueMoisés chɨmbesa mumba mumba mose, mano jecheẽ abe ra emumba no. Eraaque mo quera sɨ jeñeemose ee, aque cheẽ abe ra emumba no”, ɨ queAbraham ñee mbaecha je ra, ɨ que Jesús ra.

17Mbae ɨcuã nda nandesaã uquiachɨ emo je

1 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Mbaeɨcuã nguiarei siqui beɨ tuchɨmbiambɨɨcuã nonde.Ae ñee nguia mbia je nae, “mbae ɨcuã esaã” ɨnae, eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ae “mbae ɨcuãesaã” ɨ nae, ũquɨ nda mbae rasi saã tuchɨ cote.2 Ae ra mbae ɨcuã saã uquia seɨcuasa mo je nae,ũquɨ nda mbae rasi saã tuchɨ cote. Ũquɨ ndaaba mombo chõ ama ndɨsa ye nyii re chã. Sɨtaresebe ecua ji mondo. Ɨ nda mbae ɨcuã naa uquiaeãte rei seɨcuasa je. 3 ¡Jẽɨngo chooñoa ño nguiajẽ! Nderesenda ɨcuã mose ndeje, echeẽ ño ee.“Nandeɨco turã ño”, ere ee. Huɨ mose huɨɨcuã sɨ,eɨcuã sɨ etesareɨ chõ nde. 4 Sã nderesenda mbaeɨcuã naa naa siete veces ndeje no. Sã ñee ndaquesiete veces ndeje no. “Mbae ɨcuã nda asaã eãndeje cote”, sã ɨ raque ndeje no. Eɨcuã sɨ etesareɨchõ, eɨcuã mbeɨ beɨ raque, ɨ que Jesús ñee ee ra.

Jẽ Dios ĩcua jiri mose, eɨ nda mbae mo jeñeemumba eãte rei

5 Jesús chɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Dioseɨcua tuchɨ rã ure je, ɨ que ñee Jesús je ra. 6 Jesúsque ñee ee ra. —Jẽ Dios ɨcua jiri mose, ɨ nda mbaemo jeñee mumbayãte rei. Ɨ nda jeñee ndei iraje. “Nde ae echisiqui. Nde ae sɨ echitiquia amandɨsha ite re”, ɨ ira je. Ɨ nda ira jeñee mumbayãterei, jẽ Dios ɨcua jiri mose.

Dios rimbachõ ño nande re, jenye chõ nguia7 Sã emo nimba mo ndiqui beɨ turuquia rɨ tic-

uasu raarõ arõ no. Ecuasẽ mose tuchúaa, ¿mañɨnda ererecua ñee jeɨ ee re? “Equiaru rã”, ɨ jeɨee re. 8 Tei. I jeɨ eã nda ee. “Sechɨurã esaã naaseje. Sequiaru eteaquiatu rã nyii. Aquere quiaterequiaru nde”, ɨ chõ nda ererecua ee. 9Ererecuara gracias ɨ eã ngũimba je. Erimbachõ ño ñene.10 Eɨ sɨ chõ jẽ no nde. Dios rimbachõ ño jẽ no nde.Ae rɨɨ Dios riqui ñee jẽje, ũquɨ naa jamose, ¡jẽɨngomingue chõ nguia ee jẽ! “Ae rɨɨ Dios ñee nande jenae, ũquɨ mɨɨ ño ngue nandesaã nda. Erimbachõ

ño nande re”, jenye chõ nguia ico mingue, ɨ queJesús ra.

Jesús mbia leproso ata mbucherõ11 Jesús que ngata sɨ Jerusalén ɨcha ruɨ ra.

Galilea rɨ ngue écoɨ quia ra. Samaria rɨ abe queécoɨ quia ra. 12 Jesús que ngasẽ sucha tubɨrɨã moonda. Hue que mbia rasi mo chɨ ee ra. Diez quera. Eɨre rasi ja que ra. Lepra, ɨ que ũquɨ mbiarasi je ra. Erasi que chɨ ɨcúe ɨsho jiri Jesús sɨ ra.13Ũquɨ mbia rasi que ñeemombo mombo Jesús jera. —¡Jesús! ¡Mbia mbaaquiatusa! Urembucherõna ae, ɨ que ñeemombomombo ee ra. 14 Jesús quemae erese cote ra. Ñee ngue ee ra. —Eno. Jẽsojendete reacuquia sacerdotes je, ɨ que Jesús eera. Ecuata mose chõ ngue nyerõ ja ra. 15Ucherõndese mae mose que co mɨɨ ndu nyebi ñee Jesúsje ra. Eya tuchɨ que ñeemombo mombo Dios rɨɨ nda. 16 Ngoi que ngũíã ndese Jesús resa quitira. Nyibi que u ñee ee ra. Gracias ɨ tuchɨ queJesús je cote ra. Samaria jenda que ae ra. Judíoeã ngue ra. 17 Jesús que ñee nda. —Eatate queambucherõ. ¿Ma eataquema nde? ¿Ma nuevemande? Nyebiã ñochɨ ecuaẽ gracias ɨ seje. 18 Co mɨɨtuchɨ chõ tuchɨ nyebi gracias ɨ Dios je co. Judíoeã ndaque, ɨ que Jesús ra. 19 Jesús que ñee erasije cote ra. —Ehuã. Eso cote. Nde que seɨcua ra.Nyebe arembucherõ nguiã, ɨ que Jesús ee ra.

Mbia chɨangui re quiatu Dios riqui nguiã mbiarerecuarã

20 —¿Manosete ra Dios ru íbii mbia rerecuarãtuchɨ re? ɨ que fariseos ñee Jesús je ra. Jesúsque ñee ee ra. —Mbia ra mae eã erese. 21 “¡Aachõ Dios riqui mbia rerecuarã jẽ!” ɨã ndae. “¡Peechõ Dios riqui mbia rerecuarã jẽ!” ɨã nda eno.Mbia chɨangui re quiatu Dios riqui nguiã mbiarerecuarã, ɨ que Jesús ra.

22 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Namo jiri ra jẽ seoseɨ oseɨ setiã mose cote. “Jesúsnda siqui mbɨrɨ na nanderese chã”, jenye reinda re. 23 “Hue Cristo riqui hue”, ɨchõɨño ndambia jẽje serɨɨ. “Pe eriqui pe”, ɨchõɨño nda jẽjeno. “Nyia” jenyechɨ nda ee jẽ. Ñeeñooño ndae.24 Sechecuayã nguia ra achuã. Mbia ra mae jaquiatu senininya rese seru mose. Sã mbia riquimae jate ama pirirã ɨ rese no. Eɨ ae quia ra umbia mumae ja. 25 Sechube nonde ra mbia ɨcuãtuchɨ seje. Mbae rasi ra asaã tuchɨ rã. Ae siquinamo ã mbia, ũquɨ nda seririrõ tuchɨ rã. 26 SãNoémosenda mbia siqui sereã tuchɨ Dios rese no.

Page 90: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 17:27 87 SAN LUCAS 18:21Eɨ sɨ ra mbia siqui sereã Dios rese sechu nondeno. 27 Sã Noé mosenda mbia quiaru chooño no.Ndua rocoɨ Dios rese. Sã ngũinisirã nderequiachooño no. Sã mbae raã ñooño ndua rocoɨ Diosrese no. Sã Noé ɨque chee arca ye no. Sã amandicuasu tu cote no. Sã mbia mano ja no. 28 SãLot mosenda abe mbia no. Sã quiaru chooño no.Sã mbae isi isi chooño no. Sã mbae eɨ tiquiachooño no. Sã uchuchuarã naa ñooño no. Sãmbae raã ñooño no. Ndua rocoĩ Dios rese no.29 Sã Lot usẽ nyee hue sɨ cote no. Sã Dios tatambu ibate sɨ cote no. Sã Sodoma jenda oqueɨ jaaque mose no. 30 Eɨ sɨ ra mbia mbae raã ñooño.Seru mose chee. Ndua rocoĩ serese. 31 Emo siquimose taicuee se tu mose, ɨque eã nda uchuchuaumbae rerecoquiatu. Ae siqui úcoo, nyebiã nda uuchuchua no. 32 ¡Lot ninisi rã nda jẽɨngochɨ jẽ!33 Ae ngueteãte quia ngueco rese nae, ereco raquiachã esɨ. Ae ngueteã eãte quia ngueco resenae, aque reco quia ra quiachãyã esɨ. 34 Sechumose, aque isa ra nyeremo chɨ uque quisa ye.Co mɨɨ nda arao. Enongue ra siquichõ. 35 Cuñanyeremonda chɨmbua tocho no. Comɨɨnda arao.Enongue ra siquichõ no. 36Mbia nyeremo nda chɨúcoo no. Co mɨɨ nda arao. Enongue ra siquichõno, ɨ que Jesús ra. 37—¿Mangue ra ũquɨ manguere, Jesús? ɨ que echɨmbaaquiatu ra. Jesús queñeembe ee ra. —Ae rɨ mbae raaque riqui chɨ nae,huee ra urubu choɨ ja tuchɨ, ɨ que Jesús ra.

18Eru cheecha ñee chɨɨbe ɨbe ererecua mo je

1 Jesús queñeeuchɨmbaaquiatu je ra. —Sãmbiariqui ñee mbeɨ Dios je. Sã tesareɨã mbeɨ ñee Diosje. 2-3 Sã eru cheecha mo ndiqui no. Oso chɨɨbeɨbe ñee ererecua je no. “Ae sembae quereconae, sã aque sembae meembe seje”, ɨ chɨɨbeɨ ɨbeɨererecua je. Dios quiatoã ndaque ererecua. Mbiaquiato biãte raque aque ererecua. 4-5 Ererecuaque eru cheecha cheẽ ñanduchõ nyii ra. Erucheecha que ñee ɨ ɨ tuchɨ ee ra. Ererecua que nduachee uchɨangui re ra. “Ari riqui ñee chɨɨbeɨ ɨbeɨtuchɨchɨ seje co. Echeẽ tamumbayã na”, ɨ cheeque ererecua ra, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatuje ra. 6Ñeembe que ee ra. —Sã ererecua ari cheẽmumbayã nyee no. Ererecua ɨcuãte raque. 7 Eɨ nda Dios uquiato cheẽ mumbayã no. Dios quiatoriqui ñee ñee mbeɨ Dios je co. Arõ mose. Isaabe. Dios riqui uquiato ucuãyãsa riisu isu raqueco. 8 Dios ra uquiato cheẽ mumbayã nyee cote.

Se tube mose íbii manya sequiato ra chɨ beɨ ñeeDios je reae, ɨ que Jesús ra.

Mbia nyeremo ñee Dios je9 Ucuasu raã naasa mo ngue chɨ Jesús je ra.

Mbia ataque ririrõte que equia ra. Mbia ataqueisi teã teã mbeɨ. Nyebe Jesũs ñee nguiã ũquɨ je.10—Sã mbia nyeremo nyoɨ ɨque Dios chuchua no.Ñee Dios je no. Co mɨɨ ngue fariseo ra. Enongueque impuestos isi isi quia ererecua mbaerã nda.Mbiambɨɨrɨ ɨrɨsa que ae ra. 11Fariseo queñeendeiDios je ra. “Dios, seturãte se. Mbia ɨcuã na eã ñose re. Co mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa rã eã ño se re. Mbaembuquiachãsa eã ño se no nde. Acheẽ ñooño eãño se re. Emo ninisi rese aɨcoãte se. Mbia ambɨɨrɨ ɨrɨ ãte quia co. 12Aquiaruã mocoɨte quia ndua beɨnderese co. Diezmos ameemeembeɨte quia ndejeco”, ɨ rei que fariseo ñee Dios je ra. 13 Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa que chɨ ɨsho ra. Uãquĩ ngue embucheseco ibiquiti ra. Uchɨã ngue eisi ñee Dios je ra. “Ndeyayãño serese, Dios. Mbae ɨcuã asaã saã mbeɨ chõchɨ nguia co. Seyayã tuchɨchɨ seɨcuã ndese”, ɨqueñeeDios je ra. 14 Tacheẽ nyecua rã jẽje. Dios que abambɨɨrɨ ɨrɨsa cheẽ isi turã nda. Ɨcominguete quiatunguiã ñee ñee Dios je. Fariseo quiatu ngue uturãsaã saã mbeɨte nguiã ñee Dios je. Nyebe Diosecheẽ ñanuate nguiã. Ae ucuasu saã saã nguianae, ũquɨ nda Dios isiãte. Ae ɨco tochei quia Diosje, ũquɨ nguiatu ra Dios isi, ɨ que Jesús ra.

Jesús mbia riirĩ isi turã turã15Mbia que nguiirĩ ngurucuaẽ cuaẽ nguia Jesús

je ra. Jesús oco oco sacuã erese. —¿Mbaerã jendi-irĩ jendu quia co re? ɨ rei que Jesús chɨmbaaquiatuñee mbia je ra. 16 Jesús quiatu que ñee nda. —Tei. Jẽsecha. Sã nguiirĩ ndurucuaẽ seje. Eɨ ñoDiosrimba re. Mbia riirĩ na. Ucuasu raãnaa eã. 17Mbiariirĩ na ño jẽɨngo Dios isi turã. Eɨ jenyemose, Diosrimba tuchɨ ra jẽ cote, ɨ que Jesús ra.

Acuanɨndu mbaecha mo ñee Jesús je18 Ererecua mo ngue ñee Jesús je ra. —Mbia

mbaaquiatusa turãte nde. ¿Mañɨ ae ra se siquibeɨ nonde ibate re? ɨ que ererecua ñee Jesúsje ra. 19 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨcoeturã ɨ seje re? Dios mɨɨ ño eturã ndesẽ. 20 Dioscheẽ ereɨcuate resẽ: “Emoninisi rese ra ereɨcochɨ.Mbia mo nda ereɨquiachɨ no. Mbae ra erem-buquiachãchɨ. Erecheẽ ñooñochɨ nda emo nɨɨ.Ndeturã ño nderu je. Ndeturã ño ndesi abe je”, ɨque Dios cheẽ nda, ɨ que Jesús ñee ererecua je ra.21 Ererecua que ñee ndei Jesús je ra. —Ũquɨ ngue

Page 91: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 18:22 88 SAN LUCAS 19:13amumbayã ja beɨ quia ra. Señetẽ mosenda beɨ, ɨrei que ererecua ra. 22 Jesús eandu mose que ñeeee ra. —Mbae mɨɨmo abe eresaã eãte. Ã abe esaã.Nembae emondo mondo ja mbia mbaecha reã je.Nde ũquɨ naamose, mbae tubɨrɨã nda nde, ndeɨcomose ibate. Nembaemondo jamosembaecha reãje, seruɨ eɨco cote, ɨ que Jesús ee ra. 23 ErerecuaJesús cheẽ andu mose que echosoi oso serɨte cotera. Mbaecha tuchɨte quiatu ngue ae re. 24 Jesúsque mae mbaecha ia eã ndese ra. Ñee ngue mbiaje cote ra. —Mbaranguiatu ãte mbaecha je ngasẽsacuã ibate Dios rese. 25 Sã ticuasu mo ndiqui osoaroneate aguja sorei rɨ no nae. Eɨ sɨ chõ mbaechano nde. Oso aronea ibate Dios rese, ɨ que Jesús ra.26 —¿Aba quia ra oso Dios rea re no? ɨ que mbiaJesús je cote ra. 27 Jesús que ñee ee ra. —Ae mbiasaã aroneãte quia nae, Dios mɨɨ ño nda esaã, ɨ queJesús ee ra. 28Pedro que ñee Jesús je ra. —Ure queurembae uresecha ja ra. Siqui sacuã nderuɨ, ɨ quePedro ee ra. 29 Jesús que ñee ee ra. —Emo umbaerecha ja mose Dios rɨɨ, Dios ra esɨbɨshorõ tuchɨ ee.Ae uchuchua secha. Ae ngu secha. Ae usi secha.Ae ngõngue secha. Ae ngũinisi secha. Ae nguiirĩsecha. 30Ũquɨ mbae ja ra Dios sɨbɨshorõ tuchɨ. Ibiimbia reco beɨ mose. Aquere ra Dios emingo beɨibate cote, ɨ que Jesús ra.

Mbia ra seɨquia, ɨ sɨ Jesús31 Jesús que ñee ɨcúee uchɨmbaaquiatu doce

je ra. —Co nandeso quia Jerusalén co. Ae Dioscheẽ mbuchecuasa mbesa mbesa quia serɨɨ nyiinae, ũquɨ nda ɨo ja cote. 32Mbia ra semee judíoseã je cote. Mbia ra secheẽ naa naa. Ñee ɨcuãtuchɨ ra seje. Ñinimbu nimbu ra serese. 33 Seiruãnua ndae. Seɨquia ra cote. Tres nyaashɨ mose raaquera sɨ, ɨ que ñee ee ra. 34 Echɨmbaaquiatu queecheẽ ɨcuayãte ra. —¿Mbae rɨɨ eriqui ñee nandeje re? ɨ que nyue ra.

Jesús eresayã mo mbucherõ Jericoo35 Jesús Jericó rurubi mose que eresayã mo

ndiqui ee ra. Ñeenda jie que eñɨ ache ache ɨmbiaje ra. 36 Eresayã ngue mbia tubɨrɨã quɨcoɨ chandura. —¿Mbae ere? ɨ que eresayã emo je ra. 37—CoJesús coɨ quia co. Nazaret jenda coɨ quia co, ɨ queemo eresayã je ra. 38Eresayã ngue ñeemombo ra.—¡Jesús! ¡David rucucha! ¡Ndeya eã ño serese jẽ!ɨ que eresayã ñee Jesús je ra. 39Ae rane nyoɨ quia,ũquɨ ngue ñee ndei eresayã je ra. —¡Equɨrɨrɨ chõjẽ! ɨ rei que ee ra. —Jesús, ¡ndeya eã ño serese jẽ!ɨ bei beɨ que Jesús je ra. 40 Jesús que tiba cote ra.

—Eresayã jendu rã, ɨ quembia je ra. Eresayã ngueoso Jesús rɨɨchã cote ra. 41 —¿Mañɨ ae ra ndejere? ɨ que Jesús ñee ee ra. —Seresa embuturã na,Sererecua, ɨ que eresayã nda. 42 Jesús que ñee eera. —Nderesa que cote ra. Seɨcuate quiatu nguese re. Nyebe arembucherõ nguiã, ɨ que Jesús ee ra.43 Aque mose tuchɨ que eresayã ndesa turã cotera. Mae turã ngue cote ra. Jesús ruɨ que esɨ quiacote ra. Ñee turã turã tuchɨ que equia Dios rɨɨ cotera. Ae mae erese nae, ũquɨ abe que ñee turã jaquia Dios je cote ra.

19Taɨco nderese, ɨ Zaqueo Jesús je

1 Jesús que ngasẽ Jericoo cote ra. Sucha tubɨrɨãite rɨ ngue esɨ quia ra. 2Mbia mbaecha mo nguesiqui ee huee ra. Zaqueo, ɨ que ee ra. Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa que ae ra. Impuestos isi isiquia rerecua queae ra. 3 —Jesús rese tamae. Jesús taɨcua rã, ɨ reique Zaqueo ra. Mbia tubɨrɨã ngue Jesús chatite esɨra. Zaqueo jua tuchɨ que ra. Nyebe mae aroneatenguiã Jesús rese. 4 Zaqueo que oso uchã Jesúsnonde ra. Nyuɨ que oso ira mo ñɨ nda. Jesús ucuarese mae sacuã. 5 Jesús que ngasẽ Zaqueoqui recote ra. Soboiba que mae erese ra. —Equichi,Zaqueo. Taso ndechuchua nderese, ɨ que Jesúsee ra. 6 Zaqueo que nguichi asi u cote ra. Eyateque Jesús rerao uchuchúaa ra. 7Mbia que ñee ñeetuchɨ Jesús rɨɨ cote ra. —¿Mbaerã Jesús sɨ quiambia ɨcuãnyuchúaa aque re? ɨ tuchɨquembia ñeenda. 8Zaqueo que juã ñee Jesús je ra. —Sererecua,tacheẽ ndeje. Sembae tachisia nyibite rɨ mondosacuã mbia mbaecha reã je. Ae asirõ ñooño mbiasɨnae, ũquɨ tambuchebibe ee. Eata tambuchebibeee, cuatro veces, ɨ que Zaqueo Jesús je ra. 9 Jesúsque ñee ee cote ra. —Arerirõ ngue mbae ɨcuãsɨ namo nda. Judiote quiatu nde re. 10 Quiachãje requia chõ achu nguiã ibate sɨ co. Quiachã jemingo beɨ sacuã abe chõ achu nguiã ibate sɨ cono, ɨ que Jesús ra.

Mbae isiquia jembaata, ɨ ererecua ngũimba je11 Mbia que Jesús cheẽ ñandu turã nguia ra.

Jerusalén ndurubite que echoɨ quia ra. —Mbiarerecuarã ja ra Jesús cote reae, ɨ rei que mbiaquia ndua ndua ra. Nyebe Jesús ñee nguiã ee.12 —Sã mbia mo ndiqui oso ibimo ɨsho tuchɨ no.“Mbia rerecuarã eɨco nde cote”, ɨ nonde mbia pejenda ee. Aquere ra eru mbia rerecuarã cote.13 Sã ñee ja ngũimba je oso nonde no. Diez reierimba. Mbae isiquia atate que embuchao chao

Page 92: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 19:14 89 SAN LUCAS 19:44ngũimba je ra. “Ã mbae isiquia jembaata ata osoquia. Sechu mose chee”, ɨ que ngũimba je ra.14 Sã hue jenda mbia aque ucuãyãte no. Comisiónngue emondo ra. “Aque urebiãte urererecuarã”,ɨ rei que comisión mondo ra. 15 Gobierno ngueemɨɨ mbeɨ chõ ererecuarã nda. Nyebe uba beɨ unguiã uchuchua cote. Ngũimba je que ñee cotera. Ũquɨ diez. Ae je eriqui mbae isiquia mondonae, ũquɨ. “¿Sechɨmee mbae isiquia jembaata atarei re?” ɨ jaaja que ngũimba je ra. 16 Erimbamo ngue ñee ee ra. “Ae. Aque mɨɨ ngue eremeendei seje nyii, ambaatate que se cote ra. Diezque cote ra”, ɨ que nguerecua je ra. 17 Ererecuaque ñee ee ra. “Coche ñene. Serimba turãtende. Mbae ñetẽ ngue eresaã turãte quia secheẽnguire ra. Nyebe mbae cuasu tamondo ndejecote. Diez pueblos rerecuarã nda nde cote”, ɨque ererecua ngũimba ñiinda je ra. 18 Erimbanongue que tu ñee ee cote ra. “Aque mɨɨ ngueeremee ndei seje nyii, ambaatate que se cote ra.Cinco que cote ra”, ɨ que nguerecua je cote ra.19 Ererecua que ñee ae abe je no nda. “Eno.Cinco pueblos rerecuarã nda nde cote”, ɨ queaque ngũimba je ra. 20 Erimba nongue que tuñee ee cote ra. “Co nembae mbae isiquia co.Tiru ye que areco beɨ ra. 21 Sesiquichete quiatungue ndesɨ re. Erequeteãte quiatu nguiã mbaerese. Ndechitiquia eã abe ereɨshao shaote quiaco. Nyebe nembae mbae isiquia areco quiatuchõño nguiã ndeje”, ɨ que aque nguerecua je ra.22Ererecua que paama ɨ tuchɨ ñee ee ra. “Serimbaɨcuã tuchɨchɨ nde re. Nde sɨ chõ erecheẽ nguiãsembiirandu. ‘Nembae que ambaata eãte ra’, erechõchɨ. ‘Areco quiatuchõ ño nguiã’, ere chõchɨ.Se ngueteãmosembae resendeje ¿mbaerã secheẽeremumba re? 23 ¿Mbaerã sembae mbae isiquiaeremondo eã banco re? Ɨ nda ñɨmbaata jiri reiseje”, ɨ que ererecua ñee asi aque ngũimba je ra.24Ae chɨ huee, ũquɨ je que ererecua ñee nda. “Aesembae quereco chooño nguia nae, jẽsirõ na esɨ.Ae diez quereco quia nae, aque je jemondo”, ɨque ererecua ra. 25Mbia que ñee ererecua je ra.“¿Mbaerã nda re? Eatate ae resẽ. Diez que aeresẽ. ¿Mbaerã nda emo abe eremondo ee re?”ɨ que mbia ñee ererecua je ra. 26 Ererecua queñee ee ra. “Ae embaete nae, mbae tamondobeee. Aembae quereco ãte quia nae, embae tasirõ jaesɨ. 27 Seucuãyãsa jendu ja rã. Ae ñee nguia serɨɨ.‘Aque urebiãte urererecuarã’, ae ɨ quia serɨɨ. Ũquɨ jendu ja. Ũquɨ jẽɨquia ja sésaa”, ɨ que ererecua ra,

ɨ que Jesús ñee mbia mbaaquiatu ra.

Jesús ngasẽ Jerusalén28 Jesús cheẽ jare que ngata sɨ Jerusalén ɨcha ruɨ

ra. 29 Jerusalén ndurubite que echoɨ ngasẽ nda.Betfagé, ɨ que hue sucha je ra. Betania, ɨ que huesucha erurubinda je no nda. Ibi ibate abe que chɨ huee ra. Monte de los Olivos, ɨ que ee ra. Huesɨ que uchɨmbaaquiatu nyeremo mondo cote ra.30 —Aɨchɨ súchaa chõ jẽso rã. Burro riirĩ cuasara chɨ jẽje hue. Ae ato emo nyuɨ ãte. Jenyuraseru seje. 31 “¿Mbaerã nda jenyura re?” ɨ moseemo jẽje, jeñee ee. “Nandererecua que jendu ɨra”, jenye ee, ɨ que Jesús ũquɨ nyeremomondo ra.32Nyoɨ que súchaa ra. Ae rɨɨ Jesús ñee ee nae, ũquɨ ngue nyecua ja ee cote ra. 33Burro riirĩ ngue eteara. Eramose que echañee ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngoera era re? ɨ que ee ra. 34 Jesús chɨmbaaquiatu queñee ee ra. —Nandererecua que jendu ɨ ra, ɨ queecha je ra. 35 Burro riirĩ ngue ecuruchoɨ Jesús jecote ra. Echɨmbaaquiatu que huɨɨrao chono ñonoburro arõ nda. Mbia que Jesús mbuchuɨ burro atocote ra. 36 Jesús ngata mose burro ato, mbia quehuɨɨrao mbiitee ee ibi rɨ nda. Jesús nonde. Jesúsoso sacuã hue rɨ. 37 Jesús quiato tubɨrɨã tuchɨ quenyoɨ quia erese ra. Monte de los Olivos ɨcha rengasẽ mose, Jesús quiato que tasẽ tasẽ tuchɨ ra.Eya tuchɨ que ra. Ñee mombo mombo turã ngueDios je cote ra. —Jesús riqui mbia mae sayã naanaa tuchɨ mbia je co, ɨ que ñee mombo momboturã Dios je ra. 38Mbia ia tuchɨ que tasẽ tasẽ nda.—Co nandererecua ru quia ngasẽte co. Co Dioschɨmbu ru quia ngasẽte nande je co. Dios turãtuchɨte nande je, ɨ quembia ia tuchɨ ra. 39Fariseosmo abe que chɨ huee ra. Ũquɨ ngue ñee ndei Jesúsje ra. —Ndechɨmbaaquiatu embaasẽ asẽ eã jiriae, ɨ rei que Jesús je ra. 40 Jesús que ñee ee ra.—Sequiato ñeemombo mombo eã mose serɨɨ, eɨ ndei ra sɨta ñeemombo mombo serɨɨ cote, ɨ queñee nda.

41 Jesús quengasẽ serɨte oso quia Jerusalén cotera. Sucha checuate que esɨquia ee cote ra. Jesús iaeã tuchɨ que Jerusalén ndese ra. Nyeseo que eresecote ra. 42 Jesús que ñee sucha tubɨrɨã je cotera. Jerusalén je. —Seyayã tuchɨ aɨco nderese co,Jerusalén. Mbia mbiasa ereɨcuayã mbeɨ chõchɨ nguia co. Echecuayã mbeɨ chõ eriquichɨ ndeje co.43 Mbae rasi ra eresaã tuchɨ cote. Ndeucuãyãsara nderiquisã tuchɨ cote. Nemama nda ecuaẽ.44Sucha ra embucoɨ ja ndeyenda. Sɨta ra embucoɨ

Page 93: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 19:45 90 SAN LUCAS 20:20ja tuchɨ mbia chuchua sɨ. Mbia ra mano jandeyenda cote. Dios quiatu ngue ereisiã mbeɨtenguiã. Dios sembu mose nderea, aque mose abeque seisiãte no nda, ɨ que Jesús ñee Jerusalén jera.

Jesús mbia mbusẽ Dios chuchua sɨ45 Jesús que oso Dios chuchúaa ra. Huee que

mbia riqui mbae isi isi querabe ra. Mbae mondomondo abe mbae isiquia rɨbɨshorõ. Jesús queũquɨ mombo ja Dios chuchua sɨ ra. 46 Jesús queñee mbia je ra. —“ ‘Mbia cheẽsa Dios je’, ɨ rambia Dios chuchua je”, ɨ que embesa ji ra. Jẽnguia jẽɨcuã tuchɨte Dios chuchua je re. Mbaembuquiachãsa chuchuarã ño jẽsaãte chɨ nguiãDios chuchua je, ɨ que Jesús ũquɨ je ra. 47 Jesús quembia mbaaquiatu quiatu beɨ quia Dios chuchúaara. Ererecua cuabẽte que mae ɨcuã ɨcuã nguiaerese ra. Sacerdote rerecua. Embesasa abe no.Mbia rerecua ja. Ũquɨ ererecua ja que ñee ñeenguia nyue ra. —¿Mañɨnande ra equia Jesús ɨquiasacuã nde? ɨ que ererecua quia ñee ñee nyuera. 48 Ererecua que Jesús ɨquia aroneate ra. Mbiatubɨrɨãte quiatu que Jesús chandu quia ra.

20¿Aba nembu re? ɨmbia ñee Jesús je

1 Emo mose que Jesús riqui mbia mbaaquiatuquiatu Dios chuchúaa ra. Ererecua que ngaẽ jañee ee ra. Sacerdote rerecua. Embesasa abeno. Ameɨ abe no. 2 Ũquɨ ngue ñee ja Jesús jera. —¿Mbaerã ereɨcombiambaaquiatu quiatu re?¿Aba “mbia embaaquiatu quiatu” ɨ ndeje re? ɨque ererecua ja Jesús je ra. 3 Jesús que ñee eera. —Se rane tacheẽ jẽje. Se rane preguntar taejẽje. 4 ¿Aba ñee Juan je re? “Eso bautizar ɨ mbiaje” ɨ ee re. ¿Dios eã ño ere no? Jeñee seje, ɨque Jesús ee ra. 5 Ererecua que ndua ndua ja ura. Ñee ñee ngue u nyue ra. —¿Mañɨ nande raecheẽ ndobeɨshɨ nde? “Dios que Juan mbu ra”,nande aroneate. Eɨ nda ñee nande je. “¿Mbaerãjẽɨngoãte eruɨ re no?” ɨ quiarei ra nande je.6 “Dios eã ngue embu ra”, nande aroneate no.Mbia ataque ra paama ɨ tuchɨ nande je. Nandeɨeɨ ra sɨta je. Juan quiato tuchɨ que mbia, ɨ queererecua ñee ñee nyue ra. 7 Ererecua que ñeenyee Jesús je ra. —Ureɨcuayãte. Aba chõ Juanmbu. Bautizar ɨ sacuã, ɨ que ererecua ñee ja ee ra.8 Jesús abe que ñee ee cote ra. —Se abe ra acheẽeã jẽje no. Aba chõ “ã esaã” ɨ seje. Acheẽ eã ndajẽje no, ɨ que ererecua je ra.

Uva raarõsa ɨcuã ɨcuã nguerecua je9 Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu cote ra.

—Sã mbia mo ndiqui no. Sã ibicha mo ndiquino. Sã ibicha riqui uva i tiquia tiquia no. Sãibicha riqui “sembae uvas jẽsaarõ”, ɨ emo je no.Sã eriqui oso itõte no. 10 Uva quiche mose queecha ngũimba mo mondo rei umbaerã ndea ra.Ae uva saarõ nguia nae, ũquɨ ngue eisi ɨcuã tuchɨra. Ucua ucua que erese ra. Eochɨ que emondombuchebi ra. 11 Echa que ngũimba mo mondo reiereabe no nda. Aque abe que eraarõsa isi ɨcuã nonda. Ucua ucua que aque abe rese no nda. Eochɨque emondo mbuchebi ra. 12 Echa que emo abemondo rei ra. Aque abe que eiruã nua mondombuchebi no nda. 13 Echa ia eãte que ra. “¿Mañɨae ra se re? Seriirĩ quiatu tamondo erea cote.Ũquɨ nda ɨreɨ ɨreɨ jiri esɨ cote reae”, ɨ rei que echara. 14Uva raarõsa mae mose erese que ñee nyuera. “¡Co eriirĩ ndu quia co cote jẽ! ¡Nandeɨquiarei jẽ! Ɨ nda uvas nandembaerã ae cote”, ɨ queñee nyue ra. 15 Eraarõsa que eriirĩ querao pejiri eɨquia ra. Eriirĩ ngue mano cote ra. ¿Mañɨnda echa quia eraarõsa je cote re? 16 Echa ra osoeraarõsa ɨquia ja cote. Ibi ra emondo emo je cote.Eraarõ sacuã, ɨ que Jesús mbia je ra. —¡Ũquɨ ndaɨquechɨ jẽ! ɨ que mbia ra. 17 Jesús que mae ereseñee ee cote ra. —¿Ã embesa ji rese jemae ãte re?Sã emo ndiqui tuchua ao sɨta je no.Sã sɨta mo ndirirõ mombo no.Eɨcuãte eriqui reĩ nguiã ee.Aquere Dios emundua sɨ erese.“Earonda sacuã turambi chõ eriqui re”, ɨ ndua sɨ

uchɨmombo rese.Sã uchɨmombo rirõ sɨ cote no,ɨ que embesa ji ra. 18Ae ra nyoɨ ngoɨ aque sɨta arõnae, ũquɨ nda huẽ. Aque sɨta ngoɨ mose emo arõ,ũquɨ ndamano, ɨ que Jesús ra. —Aque sɨta rã ndeise, ɨ chõ ngue re.

¿Impuestos ra uremee ererecua je re? ɨ mbia ñeeJesús je

19—Nanderɨɨ ño Jesús riqui nguiã ñee a. Nan-deisi rei serao jẽ, ɨ rei que sacerdotes rerecua ñeenyue ra. Embesasa abe no. Ũquɨ ngue paama ɨja Jesús je ra. Jesús isi aronea tuchɨte que mbiarésaa ra. Eɨreɨte quiatu ngue mbia tubɨrɨã sɨ re.20 Ererecua que mbia ɨcuã mondo mondo quiaJesús cheẽ andu andu ra. —¡Jẽturã jẽsaã saã osoJesús je jẽ! ¡Echeẽ ndese jenyiisaquia quiatu ureje jẽ! Mbae mo nɨɨ ñee ɨcuã mose, ¡nandeisi reijẽ! Ererecua tuchɨ je nandemondo cote, ɨ ja que

Page 94: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 20:21 91 SAN LUCAS 21:3ererecua ñee nda. 21Ae chɨ uturã naa naate Jesúsje nae, ũquɨ ngue ñee ee ra. —Jesús, co ereɨcombia mbaaquiatu quiatu turãte co. Mbia jajendeturãte riqui co. Mbia erembaaquiatu quiatuturãte quia Dios ɨcha rɨɨ co. 22Nyebe ureɨco nguiãñee ndeje a. ¿Coche mbia mbae isiquia mee meemose Romano nderecua je re? ¿Uremee nda eere? ¿Uremee eã nda ee re no? ɨ queñee Jesús je ra.23 Jesús que ũquɨ ɨcuã ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiãee. —¿Mbaerã jẽɨngo “ɨ nda Jesús ucheẽ nyabi”,ɨ seje re? 24 Mbae isiquia mo jẽteacuquia ɨmbuseje. ¿Aba mbae nombre ñɨ mbae isiquia rese are? ¿Aba ãquĩ aingue abe ñɨ a re? ɨ que Jesúsee ra. —Romano nderecua, ɨ que ñee Jesús je ra.25 Jesús que ñee ee cote ra. —Romano nderecuambaerã jemee ño ee. Dios mbaerã jemee ño ee, ɨque Jesús ee ra. 26 Jesús que ucheẽ nyabi aroneateee ra. Ũquɨ ngue nyuruɨra jate u Jesús cheẽ andura. Nyebe eriqui ñee eã ee cote.

Mbia raaque ra quera sɨ, ɨ Jesús27 —Mbia raaque ra quera eã mbeɨ, ɨ que mbi-

amo nguia ñee nda. Saduceos ɨ que ũquɨ je ra.Ũquɨ mo ngue nyoɨ ñee Jesús je ra. 28 —Ã ngueMoisés mbesa nande je ra: “Emo eriiriã manomose, ngũinisi recha mose, sã enongue mano jeninisi rerequia. Sã tiirĩ ngõngue raaque rɨɨ”, ɨque Moisés embesa nande je ra. 29 Sã eriquiimo ndiqui no. Eribi que seis ra. Eriquii quengũinisirã quereco rei ra. Mano ño ngue tiirĩndocoɨ ngũinisi recha ra. 30Enongue que nguiquiicheecha quereco rei cote ra. Ae abe que manoño tiirĩ ndocoɨ no nda. 31 Enongue abe queequereco rei cote no nda. Ae abe que mano ñotiirĩ ndocoɨ no nda. Ũquɨ seis ja que ngõnguecheecha quereco ja rei ra. Mano ja tuchɨ chõ nguetiirĩ ndocoɨ no nda. 32Eninisi eru cheecha abe quemano ño nyee cote ra. 33 Siete que eru nyii resẽ.Mbia raaque quera sɨ mose, ¿abate ra equerecocote re? ɨ que saduceos ñee Jesús je ra. —Ma Jesúsñee ɨcuã no, ɨ chõ ngue re.

34 Jesús que ñee ee ra. —Aa chõ mbia riquinguiã ngũinisi rerequia querabe. Siqui mose íbii.35 Ae raaque ra Dios mbuquera sɨ nae, ae ra Diosmingo beɨ nyɨese nae, ũquɨ nda ngũinisi querecoeãmbeɨhuee cote. Ũquɨ nda ngu quereco eãmbeɨhuee cote no. 36Hueequiatu rambiamanoãmbeɨ.Angeles rã mbeɨ ra mbia riqui huee cote. Diosriirĩ tuchɨ ra eriqui huee mose cote. Embuqueráiquiatu ra cote. 37Moisés abe que mbia mbiirandu

ra. “Mbia raaque quera quera beɨ quia co”, ɨ queMoisés ra. “ ‘Se rei Dios. Abraham nderecuachõ aɨco nguiã co. Isaac nderecua abe. Jacobnderecua abe no’, ɨ que Dios ra”, ɨ que Moisésembesa ra. Ira ruri rendi mose que Dios Moisésmbiirandu ũquɨ ndese ra. 38 Ũquɨ mano ndaquenyii. Ũquɨ ndeco siqui beɨ chõ nguiã ũquɨ. Mbiaraaque rerecua eã ño Dios re. Mbia reco rerecuachõ ñene. Mbia reco ja chõ siqui nguiã Diosje ã, ɨ que Jesús ee ra. 39 —Ndecheẽ turãte, ɨque embesasa mo ñee Jesús je ra. 40 Ae “Jesúsnandembɨɨcuã” ɨ rei quia, ũquɨ ngue ñee eã Jesúsje cote ra.

¿Aba rucucha Cristo re?41 Jesús que ñee mbia je ra. —Se abe tacheẽ

jẽje cote. ¿Mbaerã mbia riqui ñee nde? “Davidrucucha chõ Cristo re” ɨ re. 42 David sɨ que“sererecua” ɨ Cristo je ra. Sã David chɨmbesaSalmos no:Dios que ñee Cristo sererecua je ra.“Ecoi sejii.Nde abe ra ererecua serese.43 Ae ndeucuãyãte quia nae, ũquɨ je ra nde-

quirãcuã ateacuquia tuchɨ.Ndequirãcuã tuchɨ chee ra ũquɨ sɨ”, ɨ que Dios

sererecua je ra,ɨ que David embesa ra. 44David sɨ chõ “sererecua”ɨ nguiã Cristo je. ¿Mañɨ nda David rucucha Cristore? Jeñee ño seje, ɨ que Jesús ũquɨ je ra.

Jesús ñee asi embesasa je45Mbia ja résaa que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu

je cote ra. 46—¡Embesasa rã ño nda jẽɨngochɨ je!Ũquɨ ucuasu saã saã mbeɨte quia ã. Huɨɨrao turãequereco beɨte quia ã. “Sã mbia ererecua ɨ nandeje”, ɨ beɨte equia ã. Mbia renda turã abe eiraborabo beɨte quia mbia sɨ ã. “Fiestacha jii quia taɨ jẽ”, ɨ abe beɨ equia ã no. 47Ari eru cheecha mbaeabe embutiã tiã nguia ã no. Ucheẽ oco abe esaãsaã mbeɨte quia Dios je ã no. “Ɨ nda mbia maenanderese”, ɨ chõ nguiã. Ũquɨ nda Dios mbasituchɨ cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

21Eru cheechambaecha reãmombaemomee Dios je

1 Jesús que nyoɨ nyoɨ quia Dios chuchúaa ra.Hue que mbia mbaecha riqui ofrenda mondomondo ofrenda riru ye ra. 2 Eru cheecha abeque siqui ra. Ae que centavos nyeremoño mondoofrendarã nda. Mbaecha reãte quiatu ngue aere. 3 Jesús que ñee nda. —Tacheẽ tuchɨ jẽje. Eru

Page 95: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 21:4 92 SAN LUCAS 21:37

cheecha mbaecha reã ngue mbae mondo tuchɨmbia ataque sɨ ra. 4 Mbaecha quiatu que umbaerire ñetẽ mondo mondo ra. Eru cheecha quiatunbbbbknnnkknnnnnn gue umbae mɨɨ mondo janguiã, ɨ que Jesús ra.

Mbia ra Dios chuchua mbucoɨ ja, ɨ Jesús5 Mbia que ñee ñee Dios chuchua turã nɨɨ

nda. Tuchua mbarõ ji sɨta turã nɨɨ. Mbae abaqueteamba rɨɨ abe no, Dios chuchua jenda. Jesúsque ñee mbia je cote ra. 6 —Ae rese jẽɨngo maenae, ũquɨ nda mbiamo mbutiã ja cote. Sɨta monda chɨ eã nyuchuarõ cote. Mbia ra tuchuambucoɨ ja tuchɨ. Dios chuchua ra chɨ eã juã cote,ɨ que Jesús ra.

Mbae ua ja nonde7 —¿Manose ra ũquɨ nde? ¿Mañɨ ure ra

equia irandu mbae ua nonde re? ɨ que Jesúschɨmbaaquiatu ee ra. 8 Jesús que ñee ee ra. —Jẽtesa jiri quia jẽ. Mbia ra jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ jẽ.“Cristo chõ se re”, ɨ ra mbia ñee ata atate jẽje.“Co rei é co cote”, ɨ ra mbia ñee ata atate jẽjeno. Ũquɨ nda jeñanduchɨ. Ñeeñooño je chõ ũquɨ nde. 9Mbia ra ñee ñee tuchɨ nyɨɨquia ɨquia je rɨɨ.Guerra rɨɨ abe no. Ũquɨ mose ra jẽsiquichechɨ jẽ.Ũquɨ ja rane nda nyecua raque. Aque mose rambae ja ua eã ná, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra.

10 —Mbia ra guerra saã tuchɨ chee. Nyɨɨquiaɨquia tuchɨ rae. 11 Ibi ra nyere nyere tuchɨ. Mbiamo abe riãcuã tuchɨ ra aque mose. Emo ñooñoatuchɨ ra mbia rasi. Mbia mae sayã nda nyecuatuchɨ ibei rɨ cote. 12Ũquɨ nonde ra mbia ɨcuã ɨcuãtuchɨ jẽ je serɨɨ. Nguerecua je ra mbia jenderaorao tuchɨ. Ererecua abe ɨcuã ɨcuã tuchɨ ra jẽje.Jẽtarõ tarõ tuchɨ ra serɨɨ. 13Ũquɨ mose nda secheẽjẽsenei senei tuchɨ mbia je chã. 14 ¿Manyaera ũquɨ ñee ndɨbɨshorõ nde? jenyechɨ nda ñeeũquɨ nonde jẽ. 15 Se chõ nda jaembucheẽ turãnguiã aque mose. Nyebe ra jẽucuayãsa jeñeendɨbɨshorõ aroneate aque mose. 16 Jendu rajemondo chee mbia ɨcuã je. Jenongue abe rajemondo chee mbia ɨcuã je no. Jendesenda abe rajemondo chee mbia ɨcuã je no. Jẽquiato abe no.Ũquɨ nda jemo ɨquia chee no. 17Mbia ra jẽucuãyãtuchɨ serɨɨ. 18 Jẽsiquichechɨ nda esɨ. Jaen-deaquiatu tuchɨ ra aque mose. 19 Jeñimbirãcuãmose ra Dios jemingo turã mbeɨ.

Jerusalén tiã tuchɨ rae, ɨ Jesús

20 Soldados Jerusalén mama mose, aque mosera Jerusalén mbutiã cote. 21 Sã Judea jenda choɨuchã ibi ibate rɨɨchã aque mose. Sã Jerusalénjenda abe choɨ uchã hue sɨ. Ae chɨ ɨsho ɨshoJerusalén sɨ nae, sã ũquɨ nyebibe eã Jerusalénndɨɨchã aque mose. 22 Aque mose ra mbia mbaeɨcuã ja irara tuchɨ huɨɨcuã nɨɨ. Embesa ji cheẽnda ɨque ja aque mose. 23 Aba mbia eã tuchɨra emo ãquẽ ndiru rerequia mose aque mose.Nguiirĩ mbuquiambu je abe no. Mbia ra mbaerasi saã tuchɨ aque mose. Mbae ɨcuã nda iraratuchɨ huɨɨcuã nɨɨ. 24 Aque mose ra mbia guerraraã tuchɨ. Mbia ra nyɨɨquia ɨquia aque mose.Jerusalén jenda ra sasẽ tuchɨ aque mose. Mbia raecuruchoɨ choɨ tuchɨ tarõ ɨsho. Judíos eã nda chɨtuchɨ Jerusalén aque mose. Dios ra emondochoɨchee hue sɨ cote.

Dios riirĩ nda tube ibate sɨ25Mbia mae sayã ndese ra mbia mae tuchɨ ibei

rɨ cote. Tenda rese. Nyasi rese abe no. Nyasi tatarese abe no. Ama ndɨsha ra sieu tuchɨ quia aquemose cote. Mbia ra titi titi ɨ tuchɨ aque mose.Quiachã tuchɨ rae. 26 Mbia chɨã nda cuaãcuã ɨtuchɨ aquemose. “Mbae rasi ra nandesaã tuchɨchɨ nde”, ɨ tuchɨ ra titi titi ɨ. Ibei jenda abe chee raquiata quiata cote. 27Aque mose tuchɨ ra achubeíbii cote. Ibeishĩ ndese ra achu. Senininya tuchɨra achu. Sequirãcuã tuchɨ ra achu. 28Ũquɨ ndesejemae mose, jẽo jẽo tuchɨ aque mose jẽ. Dios rajendirõ jeɨ mbae ɨcuã sɨ aque mose cote, ɨ queJesús ra. 29 Jesús que ñeembe ee ra. —Sã higuerariqui no. Sã ira mo ndiqui no. 30 Ero quira usẽ jamose, “iraro itõ ndacu ra cote”, ɨ chõ mbia nguiãaquemose cote. 31Eɨ sɨ chõ ndambiamaembae jarese cote. Ũquɨ ndese mae mose, “achɨte Jesús ñɨtu a cote”, jenye rae. “Mbia rerecua tuchɨ ra Dioscote”, jenye ra aque mose. 32 Ae siqui quia mbiaaque mose nae, ũquɨ nda manoã mbae ua ja mosechee. 33 Ibei ra ua. Ibi abe ra ua. Secheẽ nguia rauayã mbeɨ.

34-35Mbia ndua eãmose serese ra achu cote. Ibijenda ja ra ambua tuchɨ u. Jẽ nguia seraarõ arõmbeɨ quia. Mbae ɨcuã ndese siqui rocoɨ. Quiacuasiqui rocoɨ. Mbae rese ndua ata ata rocoɨ. Ũquɨ ɨcuã ndese jẽɨngo mose, jaembuate ra u. 36 Jẽtesabeɨ quiatu quia serese. Jeñee mbeɨ quiatu quiaDios je. Ã mbae ɨcuã jeɨ eã sacuã jẽje. Jẽɨngo turãsacuã serese sechu mose, ɨ que Jesús ra.

37 Nyaashɨ mose que Jesús riqui mbiambaaquiatu quiatu Dios chuchua ra. Isa que

Page 96: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 21:38 93 SAN LUCAS 22:33eriqui oso oso beɨ Monte de los Olivos ra.38 Isamamɨmbe que mbia riqui ngaẽ ngaẽ ja beɨecheẽ andu ra. Dios chuchúaa.

22Jesús nandeisi tarõ, ɨ ja mbia rerecua ñee nyue

1 Achɨte que fiesta de la pascua cote ra.Mbichae mbuchɨmatã iríã ngue mbia u u quiaaque fiestamose querabe ra. 2Sacerdotes rerecuaque ñee ja nyue ra. Embesasa abe no. —Jesúsnandeɨquia. ¿Mañɨ nande ra equia eɨquia nondere? ɨ que equia ñee ñee nyue ra. Eɨreɨte que eriquimbia tubɨrɨã sɨ ra. 3 Judas Iscariote, ɨ que Jesúschɨmbaaquiatu mo je ra. Satanás que ɨque aquechɨangui re cote ra. 4 Nyebe aque sɨ nguiã ñeesacerdotes rerecua je. Dios chuchua raarõsa jeabe no. —Jesús tamondo jẽje. ¿Mañɨ nande raequia ee re? ɨ que Judas ñee ee ra. 5Ũquɨ iate queJudas ñee mose ee ra. —Mbae isiquia ra uremeendeje, ɨ que Judas je cote ra. 6 Judas que eno ɨmbia ñee mose ee ra. —Jesús tamondo rã jẽjembia tiãsaa, ɨ que ñee nda.

Jesús quiaru uchɨmbaaquiatu rese7Fiesta que tu cote ra. Aque fiestamose beɨ que

mbia riqui oveja ɨquia ɨquia querabe ra. Mbichaembuchɨmatã iríã ngue eu eu quia no nda. 8 Jesúsque ñee Pedro je ra. Juan abe je. —Jẽso ovejambuchi nande je, ɨ que Jesús ee ra. 9 Ũquɨ ngueñee echeẽ mose ra. —¿Mangue ra aba embuchimangue re? ɨ que Jesús cheẽ mose ra. 10 Jesúsque ñee ee ra. —Jengasẽmose sucha cuasu, emo irerao rese ra jemae. I ra equerao quia irasa moye. Aque ruɨ jẽso beɨ quia ɨque chee echuchua.11 Tuchuacha je jeñee. “Jesús que urembu ñeendeje ra. ‘¿Ma cuarto ra urecu quiaru oveja u quere? Sechɨmbaaquiatu rese’, ɨ que Jesús ñee ndejera”, jenye tuchuacha je. 12 Tuchuacha ra cuartocuasu mee jẽje. Mbia quesa ibatenda ra emeejẽje. Embuquiche ji. Huee chõ oveja jembuchinandequiaru sacuã, ɨ que Jesús ñee ee ra. 13Pedroque nyoɨ cote ra. Juan abe. Jesús cheẽ nduɨ sɨtuchɨ que mbae eɨ ja cote ra. Huee que ovejambuchi cote ra.

14 Mbae quiche ja mose que Jesús ngoiuchɨmbaaquiatu rese quiaru sacuã cote ra.15 Jesús que ñee ee ra. —Co oveja que ause tuchɨquia jendese semano nonde ra. Co mose pascuamose. 16 Pascua mo nda au eã mbeɨ jendese cote.Dios mbia rerecua tuchɨmose chee, ɨ que Jesús eera. 17 Jesús que vino mbeisa isi cote ra. Gracias

ɨ que Dios je ra. Ñee ngue uchɨmbaaquiatu jecote ra. —Co jẽisi. Jembei jaaja jẽ. 18 Vino monda ambei eã mbeɨ cote. Dios mbia rerecua tuchɨmose chee, ɨ que Jesús ra. 19 Jesús que mbichaeisi cote ra. Gracias ɨ que Dios je ra. Siquio quembuchao chao ee cote ra. Ñee ngue ee cote ra.—Ã ndei serete rã ã. Serete ra mano jẽje cote.Jendua serete riquio ji rese ã mbichae u mose, ɨque Jesús ñee ee ra. 20 Eɨ sɨ que Jesús vino mbeisaisi no nda. Quiaru jare. —Ã ndei seruqui rã ã.Mbia ɨcuãmbutiã sacuã tuchɨ chõ seruqui re. Dioscheẽ yasu ruɨ sɨ chõ seruqui riqui nguiã mbia ɨcuãmbutiã co. 21 Ae ra semee mbia ɨcuã je nae, aqueabe riqui quiaru serese a. 22 Co acua raque quiamano nonde co. Dios cheẽ nduɨ sɨ co. Ae semeenguia mbia ɨcuã je a nae, aque ra mbae rasi saãtuchɨ. Aba mbia eã tuchɨ rae, ɨ que Jesús ee ra.23Echɨmbaaquiatu quemae jaaja nyɨese ra. —Abatuchɨ ra emee mbia ɨcuã je reae, ɨ ja jate que nyuera.

Jesús chɨmbaaquiatu mbia rerecua saã saãtuchɨ nyue

24 Aquere que Jesús chɨmbaaquiatu ñee ɨcuãɨcuã tuchɨ nyue ra. —Se quia ererecua tuchɨndesɨ re, ɨ jaaja que nyue ra. 25 Jesús que ñee eera. —Mbia ataque rerecua riqui ucuasu raã naatuchɨ ngũimba je ũquɨ. 26 Eɨ jenyechɨ nda jẽ jẽ.“Ererecuarã se”, jenyechɨ nda jẽ. Ae eaquiatu jirijemo nae, sã ũquɨ ndiqui uñetẽ naa naa ño. Sãũquɨ ndiqui tochei chõ nguia. Ae ererecua jemonae, sã ũquɨ ndiqui ererecua rimba rã tuchɨ chõ.27 Ererecua ngoi chõ nguiã. Erimba mbae meemee ño nguiã ee. Eɨ eã ño se re. Se quia mbaeamee mee nguiã jẽje co.

28 Jẽ nguiatu ngue jẽɨngo beɨte nguiã serese.Se mbae ɨcuã irara tuchɨ mose. 29 Nyebe rajaemɨɨ tuchɨ mbia rerecuarã. Sã seru semɨɨ tuchɨmbia rerecuarã no. 30 Jẽɨngo tuchɨ ra serese, seererecua tuchɨ mose. Jẽquiaru ra serese. Mbaemo abe ra jembei serese no. Israel ndiirĩ nderecuaja ra jẽ. Judíos rerecua ja ra jẽ, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨ ra Pedro serɨɨ, ɨ Jesús31 Jesús que ñee Pedro je cote ra. —Simón,

Satanás que ñee jenɨɨ nda. “Ndechɨmbaaquiatuemee na seje. Tã tae rã ee. Ma siqui beɨte Diosrese”, ɨ rei ngue Satanás jenɨɨ nde. 32 Acheẽtuchɨte queDios je nderɨɨ nda. NdeDios ɨcua tuchɨsacuã. Nde ubabe mose serese, nderesenda abeje echeẽ emingo sacuã serese, ɨ que Jesús Pedroje ra. 33 Pedro que ñee ee ra. —Sererecua chõ

Page 97: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 22:34 94 SAN LUCAS 22:63nde re. Aɨco beɨ ra se quia nderese. Mbia ndasematã ndei nguiã. Mbia nda seɨquia rei nguiãnderese, ɨ que Pedro ra. 34 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje, Pedro. Nguira cheẽ nondera erecheẽ ñooño tres veces serɨɨ namo, Pedro.“Jesús aɨcuayãte resẽ”, ere chooño ño nda serɨɨ,ɨ que Jesús Pedro je ra.

Embesa ji chee nda ɨque ja serɨɨ cote, ɨ Jesús35 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —

Jaemondo que mbia mbaaquiatu quiatu sacuãnyii, jẽochɨ que jaemondo. Mbae isiquia mo nguejendao eã tuchɨ icua. Mbae rirurã mo abe quejendao eãte. Jẽiyao eã abe no. ¿Aque mose mbaeeãte jẽje re? ɨ que Jesús ee ra. —Tei. Urembaetubɨrɨãte que ra, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee Jesúsje ra. 36 Jesús que ñee ee ra. —Ae jemo embaerirurãmonae, jendao cote ae. Aembae isiquiamonae, jendao cote ae. Ae echuuru eãte tiquise monae, sã emo isi huɨɨrao rɨbɨshorõ ae. 37 Sã embesaji riqui ñee serɨɨ no. “Mbia ɨcuã ndese ra Dios riirĩmingo chee”, ɨ. Ũquɨ nda ɨque cote. Embesa jicheẽ nda ɨque ja tuchɨ serɨɨ cote, ɨ que Jesús ñeenda. 38 —Co tiquise nyeremo ñɨ co resẽ, ɨ queechɨmbaaquiatu echeẽ mose ra. —Coche ñene, ɨque Jesús ee ra.

Jesús ñee ngu je39 Jesús que oso usẽ taicuee cote ra. Oso que

Monte de los Olivos cote ra. Eɨ mbeɨ que ae quiaoso oso huee ra. Echɨmbaaquiatu que nyoɨ eresera. 40Ngasẽ mose que ñee uchɨmbaaquiatu je ra.—Jeñee tuchɨ Dios je. Satanás tã ɨ eã sacuã jẽje,ɨ que Jesús ñee ee ra. 41 Jesús que oso pe quitijiri esɨ ra. Ngoi que ngũíã ndese ñee Dios je ra.42 —Paba, ndebi mose sereaquiatu se, mbae rasiraã eã sacuã. Ae sebite nae, ũquɨ esaã eã seje. Aendebite nae, ũquɨ nguiatu esaã, ɨ que Jesús Dios jera. 43 Aque mose que ángel mo tu ibate sɨ ee ra.Embirãcuã sacuã. 44 Jesús ia eã tuchɨte que ra. —Mbae rasi ra asaã tuchɨchɨ nde, ɨ tuchɨ que nduandua ra. Ñee tuchɨ que Dios je ra. Eɨrɨeɨ ruqui quetiqui tiqui tuchɨ quia íbii ra. 45 Jesús ñee jare Diosje que juã cote ra. Uchɨmbaaquiatu rea que esɨ ra.Ɨ que u uque ee ra. Eya eãte quiatu ngue re. 46Ñeengue ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo uque a re? Jenyuruãeae. Jeñee na Dios je. Satanás tã ɨ eã sacuã jẽje, ɨque Jesús ee ra.

Mbia Jesús nyucua serao47 Jesús cheẽ ua eã mose que mbia ngaẽ jate

ee ra. Judas que tu quia mbia nonde ra. Jesús

chɨmbaaquiatu raque que ae ra. Ae que Jesússɨɨchã u eritii riite sacuã nda. 48 Jesús que ñeeJudas je ra. —¿Ereɨco seritii riite mbia ɨcuã jesereacuquia sacuã a re? ɨ que Jesús ee ra. 49 Jesúsresenda que mae u erese ra. Ñee ngue Jesús jera. —Urererecua, ¿tiquise ra ureuru uru mbiarese re? ɨ que ñee Jesús je ra. 50 Jesús resendamo ngue tiquise uru sacerdote rerecua rimbarese ra. Eisa sia. Eisa equiatocuti quitinda.51 —Jẽhuɨ esɨ ae. Coche ñene, ɨ que Jesús eera. Oco que eisa rese embucherõ nda. 52 Jesúsrerao sacuã ño mbia ngaẽ nguia reaẽ. Sacer-dotes rerecua. Policía abe no. Judíos rerecuaabe no. Nyebe Jesús ñee nguiã ee. —¿Mbaerãjenyu quia tiquise reru serea co re? Ira jua abeno. Mbae mbuquiachãsa isi rã ño jenyuchɨ nguiaserea co. 53 Tenda que amumba mumba beɨte reiquia jendese resẽ. Mbia mbaaquiatu quiatu Dioschuchúaa resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo seisiã secua aquemose re? Isa chõ jenyuchɨ serea co, mbia mae eãsacuã jendese. Itondaru rɨɨnda chõ jẽ nde, ɨ queJesús ee ra.

Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨño Pedro54Mbia que Jesús isi nyucua cote ra. Sacerdotes

rerecua chuchua que eruruchoɨ cote ra. Pedroque oso quia ɨshote eruɨ ra. 55 Itaicuee que mbiatata mbucha ra. Huee que echɨ ngoi tata jii ra.Pedro abe que ngoi embɨrõ nda. 56 Nyucuaaquemo ngue chɨ mae nguiatu tuchɨ Pedro rese ra.Tata rendi que etesaete ee ra. —Aque abe queJesús resenda, ɨ que mae Pedro rese ra. 57 Pedroque ñee ee ra. —Tei. Jesús aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨñongue Pedro nyucuaaque je ra. 58 Emo jiri moseque mbia mo mae Pedro rese ra. —Nde abe queJesús resenda ra, ɨquePedro je ra. —Tei. Eresendaeã ño se resẽ, ɨchõɨño ngue Pedro ee ra. 59 Emomose jiri que emo ñee ee no nda. —Jesús resendachõ nde resẽ. Galilea jenda chõ nde abe resẽ, ɨtuchɨ que Pedro je ra. 60 Pedro que ñee ee ra. —Tei. Ndecheẽ aɨcuayãte resẽ, ɨchõɨño ngue Pedroee ra. Pedro cheẽmose tuchɨ que nguira ñee cotera. 61 Jesús que uba mae Pedro rese nguira cheẽmose cote ra. Pedro que ndua Jesús cheẽ ndesecote ra. —Nguira cheẽ nonde ra echeẽ ñooño tresveces serɨɨ, sã Jesús ɨ Pedro je nyii no. 62 Pedrondua mose ũquɨ ndese que esɨ nyeseo pe jiri ra.

Mbia ɨquia chooño Jesús je63 Ae Jesús isi mɨɨ nae, ũquɨ ngue ɨquia ɨquia

tuchɨ u Jesús je ra. Ucua ucua tuchɨ que u erese

Page 98: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 22:64 95 SAN LUCAS 23:24ra. 64 Jesús resa abe que echati ra. Eruba reseque ucua ucua tuchɨ ra. —¿Aba ucua ucua quianderuba rese a re? ɨ abe que equia Jesús resa ati jije ra. 65Ũquɨ mɨɨ eã ngue eriqui ñee ee ra. Mbaeja rɨɨ ngue embuqueta ra.

Mbia Jesús ruruchoɨ ererecua chumunua mose66 I quenyaashɨ uquia ra. Aquemose que erere-

cua ñumunua ja ra. Judíos rerecua. Sacerdotesrerecua abe no. Embesasa abe no. Ũquɨ ñumunuamose que Jesús ruruchoɨ ee cote ra. Ererecuaque ñee ja Jesús je cote ra. 67 —¿Cristo nde re?Echeẽ tuchɨ ure je no, ɨ que ererecua ñee Jesús jera. —“Cristo chõ se re”, ae raque ra jẽje, “nyia”,jenye ãte ra secheẽ mose. 68 Se abe preguntar ɨmose jẽje mbae mo nɨɨ, jeñee ãte chõ nda secheẽndɨbɨshorõ. Jẽhuɨ eã abe ra sesɨ no. 69Namo jiri raacoi Dios quiatocuti cote. Hue beɨ ra aɨ cote. Diosquirãcuã na sɨ ra aɨco mbia rerecua cote, ɨ queJesús ñee ererecua chumunua mose ra. 70Ñee jaque Jesús je cote ra. —¿Dios rucucha chõ nde re?ɨ ja que ñee Jesús je ra. —Ae. Dios rucucha rei se, ɨque Jesús ee ra. 71 Ererecua que ñee ja nyue ra. —¿Mbaerã nda mbia Jesús ɨcuã nenei ɨ ɨte nande jere? Jesús cheẽ ɨcuã ngue nandechandu rei nandeabe resẽ. Sã mbia eɨquia, ɨ que ererecua ñee janyue ra.

23Mbia Jesús ruruchoɨ Pilato je

1 Judíos rerecua que juã ja cote ra. Jesús queecuruchoɨ Pilato je cote ra. 2 Ũquɨ ngue ñeeɨcuãte Pilato je Jesús rɨɨ nda. —Jesús que mbiambaaquiatu ɨcuã ɨcuãte quia ra jẽ. “Impuestos rajemee meechɨ mbia rerecua je”, ɨ chõ ngue equiambia je ra jẽ. “Se chõ Cristo re. Mbia rerecuarãnda se”, ɨ que equia ra, ɨ que judíos rerecua ñeeɨcuã Jesús rɨɨ nda. 3 —¿Judíos rerecua nde re? ɨque Pilato ñee Jesús je ra. —Ae. Judíos rerecuachõ se re, ɨ que Jesús ee ra. 4 Pilato que ñee mbiaje cote ra. Sacerdotes rerecua je abe no. —“Mbaeɨcuã mo ngue Jesús saã nda”, ae aroneate erɨɨ, ɨque Pilato ra. 5 Judíos que ñee asite ee ra. —Jesúsriqui mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã tuchɨ co. Mbiambesa chooño. Judíos mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã ja.Galilea jenda rane. A jenda abe chee cote, ɨ queñee asite Pilato je ra.

Mbia Jesús ruruchoɨ Herodes je6 Galilea jenda, ɨ mose que Pilato ñee ee ra. —

¿Galilea jenda chõ Jesús re? ɨ que mbia je ra.

7 —Ae. Galilea jenda chõ Jesús re, ɨ que mbiaPilato je ra. Nyebe Pilato Jesús mondo nguiãHerodes je. Galilea jenda rerecua quiatu ngueHerodes re. Herodes que siqui Jerusalén aquemose ra. 8 Herodes que maese beɨte quia Jesúsrese ra. Jesús rese que eriqui jirandu beɨte ra.—Jesús nda mbia mae sayã mo saã na serésaachã, ɨ beɨte que equia ra. Nyebe eya tuchɨ nguiãmae mose Jesús rese cote. 9 Herodes que ñeeatate rei Jesús je ra. Jesús que ñeeã mbeɨte echeẽndɨbɨshorõ nda. 10 Sacerdotes rerecua abe quechɨ ra. Embesasa abe no. Ũquɨ ngue ñee ɨcuãɨcuãte quia Jesús rɨɨ nda. 11 Herodes que ɨquiaɨquia chõnguia Jesús rɨɨ nda. Erimba soldados abeno. Jesús ririrõ tuchɨ que equia ra. Tiru nininyatuchɨ que emingue Jesús je ra. Ererecua raã naatuchɨ Jesús je. Aquere que Herodes embuchebimondo Pilato je cote ra. 12Aque mose ramo ngueHerodes quiato Pilato cote ra. Eɨcuã ɨcuã mbeɨteque eriqui nyue nyii ra.

Jesús jẽɨquia mbucha ira rese, ɨ ererecua13 Pilato que mbia rerecua munua ja ra. Sacer-

dote rerecua. Judíos rerecua abe no. Mbia ja abeno. 14 Ñee ngue mbia je cote ra. —Jẽ ngue Jesúsjendu rei seje ra. “Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa chõ Jesús re”,jenye rei que seje ra. Acheẽ ocote rei que ee jẽsaara. Ae jeñee ndei seje nae, ũquɨ ɨcuã mo eãte sejeJesús rɨɨ. 15 Herodes je abe mbae ɨcuã mo eãteJesús rɨɨ. Herodes que Jesús mbube chõ nande jera. ¿Mbaerã nda nandeɨquia re? Mbae ɨcuã mongue esaã eãte resẽ. 16 Tairuã nua ño. Aqueretambuɨ mondo, ɨ rei que Pilato ñee mbia je ra.17 Pascua mose beɨ que Pilato riqui mbia matã jimɨɨmbuɨ beɨ ra.

18Mbia que tasẽ tasẽte ñeemombo mombo Pi-lato je ra. —Jesús eɨquia. Barrabás quia embuɨ ureje, ɨ tuchɨ que mbia quia Pilato je ra. 19 Barrabástarõ ji que chɨ nda. Mbia ɨquiasa tuchɨ que aera. Romanos nderecua je abe que eɨcuã ɨcuã tuchɨriqui ra. 20 —Jesús quia tambuɨ, ɨ rei que Pilatoñeembe mbia je ra. 21 —Jesús embucha ira rese,ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ ɨ ɨ ra. 22 Pilato queñee sɨ ee ra. Tres veces cote. —¿Mbaerã ndaJesús aɨquia re? ¿Mbae ɨcuã esaã nde? Mbae ɨcuãesaã eãte umano sacuã. Tairuã nua ño. Aqueretambuɨmondo, ɨ rei que Pilato ra. 23Mbia que ñeemombo mombo tuchɨte ee ra. —¡Eɨquia jẽ! ¡Irarese embucha jẽ! ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ tasẽee ra. Sacerdotes rerecua abe que tasẽ ɨ ɨte ra. Enoɨ chee que Pilato cote ra. 24 Pilato que mbia cheẽ

Page 99: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 23:25 96 SAN LUCAS 23:56

mumbayã nyee ra. 25 Pilato que Barrabás mbuɨmondo cote ra. Mbia ɨquia ɨquiasate raque ae.Ñee ɨcuã ɨcuãsate raque ererecua je. Pilato queJesús mee mbia je cote ra. Eɨquia sacuã.

Mbia Jesús mbucheseco ira rese26 Soldados que Jesús curuchoɨ eɨquia sacuã

cote ra. I rei que emo u quia uco sɨ ra. Simón, ɨque ee ra. Cirene jenda mo ngue ae ra. Aque quesoldados isi ra. Irambuchɨcuandasa ji rerao sacuãJesús ruɨ. Cruz, ɨ equia ee. 27 Mbia tubɨrɨã nguenyoɨ quia eruɨ ra. Cuña abe tubɨrɨã. Ũquɨ nguenyoɨ quia tasẽ tasẽ tuchɨ nyeseo erese ra. 28 Jesúsque ubamae ñee ee ra. —Cuña, jenyeseochɨ nguiãserese. Jenyɨese quia jenyeseo. Jendiirĩ abe resequia jenyeseo, Jerusalén jenda. 29Mbae ɨcuã ndatuutu tuchɨ jẽje cote. Ae eriirĩ nderecua nae,ũquɨ nda mbae rasi saã tuchɨ aque mose cote.Aque mose quiatu bichɨ mbia riirĩ eã ja mbite re.Mbae ɨcuã tuchɨte quia nda aque mose cote re.30 “Amano ño mbichɨ se”, ɨ tuchɨ ra mbia aquemose cote. “Sɨta ibate tu chõmbichɨ seati”, ɨ tuchɨra mbia aque mose cote. 31 Se chee mbia riquichɨ sembasi mbasi a. Seɨcuã eã ndaque se. Mbiaquiatu ra mbae rasi saã tuchɨ huɨɨcuã nɨɨ cote, ɨque Jesús ñee nda.

32 Soldados que mbia ɨcuã nyeremo curuchoɨJesús rese eɨquia sacuã nda. 33 Ngasẽ ngue ibiibate mo cote ra. Eresa cuare, ɨ que hue je ra.Huee que Jesús mbucha ira rese cote ra. Ũquɨ mbia ɨcuã abe que embucha ira rese ra. Enongueque emɨɨ Jesús quiatocuti ra. Equiatocutiã ngueenongue mɨɨ no nda. 34Mbia Jesús mbucha moseira rese que Jesús ñee Dios je ra. —Paba, ã ɨcuãembutiã esɨ. Ñimbaaquiatuãte equia seɨquia ã,ɨ que Jesús Dios je ra. Soldados que sɨta ñetẽmbaaba aba o je ra. —Aba ra ja. Aba mbaerã ndaJesús ɨrao reae, ɨ que nyue ra. 35Mbia que chɨ jatuchɨ mae erese ra. Ererecua abe chee que chɨɨquia ɨquia Jesús je ra. —Ma ndequirãcuãte. Mbiaque erembucherõ cherõ tuchɨ quia. ¿Mbaerãereɨco eɨ ãte ndechue nde abe re? Dios riirĩ ndereaẽ, ɨ que ererecua u ɨquia ɨquia Jesús je ra.36 Soldados abe que ɨquia ɨquia chõ nguia ee ra.Vinagre chiquino ngue emee ndei ee echɨmbeisacuã nda. 37 —¿Mbaerã ereɨco nguichi ãte irasɨ nde ae re? Judíos rerecua rei nde reaẽ, ɨ quesoldados ɨquia ɨquia Jesús je ra. 38 Mbia queembesa ji mɨɨ Jesús ãquĩ quiti ibate ra. JUDIOSRERECUA CHÕ CO RE, ɨ que embesa ji huɨ nda.

Griego cheẽ. Latín ñee abe no. Hebreo cheẽ abeno.

39 Ae mbia ɨcuã mbucheseco ji chɨ Jesús resenae, ũquɨ mo ngue ñee ɨcuã Jesús je ra. —¿Mbaerã ereɨco nguichiã nde ae re? ¿Mbaerãereɨco urembuquichiãte ure abe re? Dios riirĩnde reaẽ, ɨ que ũquɨ mo ñeemombo Jesús je ra.40 Enongue que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco ñeeũquɨ Jesús je re? ¿Ndesiquiche ãte eriqui Dios sɨre? Ereɨco mano Jesús rã sɨ a resẽ. 41 Nandeɨcomanonandeɨcuã nɨɨ a resẽ. Jesús quiatu quembaeɨcuã saã eãte rei resẽ, ɨ que enongue ñee ee ra.42Aque sɨ que ñee Jesús je cote ra. —Jesús, enduaserese nde ererecuarã mose, ɨ que ñee Jesús je ra.43 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje.Ereɨco ra serese namo Dios rese seɨco mose, ɨ queJesús ee ra.

Jesús mano cote44 Tenda chɨ mose nandeite re que itondaru

ru cote ra. Ibi ja que itondaru ra. Itondarubeɨte que ra. Tenda nyeseco chee. Tres horasque ra. 45 Tenda cuute que aque mose ra. Tirumbucheseco ji Dios chuchua jenda que nyisia turãnda. 46 Jesús que ñee mombo ngu je ra. —Paba,aso quia nderea aque, ɨ que ra. Manongue cote ra.47 Soldado rerecua que mae tuchɨ huɨ erese ra. Aeque ñee turã Dios rɨɨ cote ra. —Mbae ɨcuã naasaeã tuchɨ chõ Jesús riqui re, ɨ que maende erese ra.48Mbia tubɨrɨã chɨ quia mae ja erese nae, ũquɨ iaeã tuchɨ que nyoɨ quia uchɨã isi cote ra. 49 MbiaJesús chɨɨcua ja que chɨ ɨshomae erese ra. Ae cuñanyoɨ beɨte quia erese Galilea sɨ nae, ũquɨ abe quechɨ ɨsho mae erese ra.

Mbia Jesús raaque chati cote50 I que mbia turã mo nguia huee ra. José, ɨ que

ee ra. Judío mo ngue ae ra. Arimatea jenda queae ra. Judíos rerecua mo ngue ae ra. 51 José iaeãte que ererecua ataque rese Jesús ɨquia mosera. Ae que Dios quiatote ra. —Dios ra ererecua, ɨbeɨte que equia eraarõ arõ nda. 52—Jesús raaqueemee na seje, ɨ que José oso ñee Pilato je ra. 53 Joséque Jesús raaque mbuquichi cote ra. Tiru je queema nda. Sɨta rɨbɨcoɨ ji ɨmɨ ye que emondo ra.Mbia raaque mo ngue emondo eãte huee nyii ra.54Viernes que aque mose ra. Mbia que ɨcoquiatuja quia sábado nonde ra. 55 Ae cuña nyoɨ beɨtequia Jesús rese Galilea sɨ nae, ũquɨ ngue nyoɨ sɨtaɨmɨ ndese mae nda. Jesús raaque iti ji rese quemae tuchɨ ra. 56Nyebi que echoɨuchuchua ra. Aba

Page 100: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 24:1 97 SAN LUCAS 24:35mbushɨmbusa que esaã nyoɨ ra. Sábadomose queũquɨ uquenea ucua cote ra. Dios cheẽ sɨ.

24Jesús raaque quera sɨ

1 Isamamɨmbe tuchɨ que cuña nyoɨ domingomose sɨta ɨmɨ ndese mae nda. Aba mbushɨmbusaque ecuruchoɨ rei eichusẽ chusẽ sacuã Jesúsraaque rese ra. Cuña mo abe que nyoɨ quia eresera. 2 I que sɨta eraaque atiquia ruruba ji u ee ra.3 Cuña ngue ɨque rei nyoɨ sɨta ɨmɨ ye ra. Jesúsraaque oreãte que ee ra. 4 Tiri ɨ tuchɨ que ra. —¿Mañɨ nda aba re? ɨ tuchɨ que ra. Aque moseque mbia nyeremo chɨ juã ee ra. Eɨrao nininyatuchɨ que chɨ ee ra. 5 Cuña ngue titi titi ɨ tuchɨu ra. Nyebe echɨ nguiã nyibi beɨte. Angeles queñee ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo Jesús raaque requiarequia a re? Quera sɨ que resẽ. 6 Emoate a resẽ.Quera sɨ que resẽ. Sã ñee jẽje siqui mose Galileano. 7 “Mbia ɨcuã nda seisi ɨquia. Sembucha ra irarese. Tres días mose ra aquera sɨ”, ɨ que jẽje nyiiresẽ, ɨ que ángeles ñee cuña je ra. 8 Ũquɨ ndeseque cuña ndua cote ra. 9 Cuña ngue nyebi cuaẽmbia mbiirandu ja cote ra. Jesús chɨmbaaquiatuonce abe mbiirandu. 10 María Magdalena ɨ quembia mbiirandusa je ra. Juana ɨ que emo je ra.María ɨ que enongue je ra. Jacobo si que Maríara. Cuña mo abe abe que ra. 11 Nyia ɨã ñochɨ Jesús chɨmbaaquiatu cuña ñeemose ee. Cuña ñeeñooño neɨ nguiã ee. 12Pedro que oso uchã sɨta ɨmɨndesemaenda. Nyurucua quemae erese ra. Jesúsumanda achõ ngue chɨ ee ra. Pedro que nyebi osoquia ndua ndua Jesús oreã ndese ra.

Jesús ngata querare uquiato rese13 I que Jesús quiato nyeremo nyoɨ quia aque

mose ra. Emaús quiti que echoɨ quia ra. Dosleguas que Jerusalén sɨ ra. 14Ũquɨ ngue nyoɨ quiañee ñee nyue ra. Jesús mano nɨɨ. Jesús raaqueoreã nɨɨ abe no. 15 Ũquɨ ñee ñee ndɨɨchã ngueJesús sɨ ra. Erese que Jesús sɨ quia ngata cotera. 16 Ũquɨ ngue mae ndei Jesús rese ra. Icuaeãte chõ ngue ra. Mbiamo nda eriqui reɨ ee raẽ.17 Jesús que ñee nyee ee ra. —¿Mbae rɨɨ jẽɨngoñee nyue ã nde? ¿Mbaerã jẽya eãte riqui re? ɨque Jesús ñee ee ra. 18Ũquɨ mo ngue ñee Jesús jecote ra. Cleofas, ɨ equia ee. —¿Ereiranuate eresere? ¿Nde mɨɨ ño ereiranua erese ndeɨco moseJerusalén nde? ɨ que Cleofas ñee ee ra. 19—¿Mbaerese? ɨ que Jesús ee ra. Ũquɨ ngue ñeembe ee ra.

—Jesús rese. Nazaret jenda rese. Dios cheẽ neneineneisa tuchɨ rei que ae ra. Equirãcuã tuchɨ reique ae ra. Mbia que mae ja tuchɨ rei equirãcuãndese ra. 20 Mbia rerecua que Jesús ɨquia cotera. Sacerdotes rerecua abe chõ ngue Jesús ɨquianguiã. Nyebe soldados eɨquia nguiã mbucha irarese cote. 21 Israel jenda rerecua reɨ nda ureje. Tres días chee namo cote emano mosendabeɨ. 22 Ureresenda cuña mo ngue ñee uremundituchɨ ra. Ũquɨ ngue nyoɨ rei eatísaa nyaashɨ namomose ra. 23 Jesús raaque oreãte nda ee ra. Nyebeecuaẽ nguiã urembiirandu cote. Angeles mo ndachɨ ee eatísaa ra. “Jesús que quera sɨ ra”, ɨ ndaángeles ñee ee ra. 24 Aquere que ureresenda moabe nyoɨ eatísaa ra. Cuña ñee nduɨ sɨ que Jesúsraaque oreãte ee ra. Jesús rese quiatu que maeeã nda, ɨ que Cleofas ñee Jesús sɨ je ra. Jesús eãnda eriqui reɨ ee raẽ. 25 Jesús que ñee ee cotera. —¿Mbaerã jẽaquiatuãte riqui re? ¿Mbaerãjẽɨngo Dios cheẽ ɨcuayãte re? ¿Mbaerã jẽɨngoDios cheẽ nenei neneisa chɨmbesa ɨcuayãte re?26 Sã embesa ji ñee no. “Cristo ra mbae rasi saã jaoso nonde ibate”, ɨ que embesa ji no, ɨ que Jesúsee ra. 27 Jesús que Dios cheẽ mbuchecua ja eecote ra. Ngasi rɨɨ. Umano nɨɨ abe no. Uquera rɨɨ abe no. Moisés chɨmbesa que embuchecua ee ra.Aquere queDios cheẽnenei neneisa chɨmbesa abembuchecua ja ee ra.

28 Ngasẽ ngue ũquɨ nyuchúaa cote ra. Jesúsque ngata ɨ abareã oso ra. 29 Jesús ngata ɨ abareãmose que ũquɨ eriquisã nda. —Eitõ urerese aaae. Tenda osote resẽ. Itondarute ra ndeje resẽ, ɨque ñee ee ra. Nyebe Jesús ɨque nguiã echuchúaaerese. 30Ngoi ja que quiaru nonde cote ra. Jesúsabe que ngoi erese ra. Mbichae que esirõ o jecote ra. Gracias ɨ que Dios ibatenda je mbichaerɨɨ nda. Mbichae que esiquio mondo ee cotera. 31 Ũquɨ mose tuchɨ que Dios mbia mumaeturã tuchɨ Jesús ɨcua sacuã cote ra. Jesús ɨcuaramo sacuã cote. Jesús que quiachã asi esɨ cotera. 32 Ũquɨ ngue ñee ñee nyue cote ra. —Jesús chõ eriqui reaẽ. Nyebe nandeya tuchɨteriqui nguiã Dios cheẽ mbuchecua checua mosenande je ñeenda cúa, ɨ que equia ñee ñee nyuera. 33 Nyebe echoɨ jeɨ nguiã nyebi sɨ Jerusalén.Huee que Jesús chɨmbaaquiatu chɨ ñumunua eera. Eresenda mo abe rese. 34 Ũquɨ ñumunua jeque ñee ee ra. —Jesús que quera sɨ ra. Ae beɨ.Simón nguemae erese ra, ɨ que ñumunua je ee ra.35Aquere que ũquɨ nyeremo ñee mbia chumunua

Page 101: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN LUCAS 24:36 98 SAN LUCAS 24:53je cote ra. —Jesús rese que uremae ñeenda cúara. Urembaaquiatu quiatu que umano nɨɨ nda.Uquera rɨɨ abe no. Mbichae riquio mose ure je,aquemose ramo ngue Jesús ureɨcua ra, ɨ quembiambiirandu ja ra.

Jesús nyecua uchɨmbaaquiatu je36 Ũquɨ ñee ua eã mose que Jesús nyecua ee

ra. Mbia ite re. —Jẽya chõ serese, ɨ que ñee eera. 37 Mbia que titi titi ɨ tuchɨ u mae erese ra.Aba checuayã nda Jesús riqui reɨ ee raẽ. 38 Jesúsque ñee ee ra. —¿Mbaerã jẽsiquichete riqui re?¿Mbaerã “Jesús chõ eriqui re” jenye eã seje re?39 ¡Sã jẽ! Jemae seo rese. Jemae sei abe rese ae.Jẽoco serese ae. ¡Sã se sɨ chõ jẽ! Aba checuayãnguia eroo eã nde. Equiangue eã abe no. Se rã eã,ɨ que Jesús ee ra. 40 O que eteacuquia ee cote ra.Hui abe que eteacuquia ee ra. 41—Jesús chõ eriquire, ɨ eã ngue ra. Ndua ndua chõ erese. Eyate raqueerese. Jesús que ñeembe ee ra. —¿Mbae mo ndeieu sacuã aa re? ɨ que ee ra. 42 Sɨra resi ji queemee ee ra. Irao abe que emee ee eretã ndesebera. 43 Jesús que eisi eu beɨ ũquɨ ndésaa cote ra.

44 Jesús que ñee ee cote ra. —Sã acheẽ jẽje seɨcomose jendese nyii no. “Ae Moisés mbesa serɨɨ nae, ũquɨ nda ɨque ja serɨɨ cote. Dios cheẽ neneineneisa chɨmbesa abe ra ɨque ja cote. Salmosndesenda cheẽ abe ra ɨque ja serɨɨ cote”, ae quese quia jẽje nyii. Ũquɨ ngue ɨque ja semano mosecote ra. Sequera mose abe no, ɨ que Jesús ñeeee ra. 45 Dios cheẽ ngue embuchecua checua eecote ra. 46 Jesús que ñeembe ee ra. —Sã embesaji riqui ñee no: “Cristo ra mbae rasi saã tuchɨmano nonde. Tres días mose ra quera sɨ. 47Mbiara echeẽ senei senei tuchɨ cote. Jerusalén jendaje rane nda erenei nenei. Mbia ja je ra ereneinenei cote. ‘Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ rã. Cristo jẽɨcuãmbutiã sacuã’, ɨ tuchɨ rambia ja je Cristo rɨɨ cote”,ɨ que embesa ji quia nae. 48 Ũquɨ ɨque quia ãcote. Jemae nguia erese ã cote. 49 Ae je Pabañee jẽje nae, “Espíritu Turã tamondo jẽje”, ɨ equiajẽje nae, aque tamee jẽje cote. A jenguchõ naJerusalén. Paba ibatenda uquirãcuã mee nyeejẽje, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra.

Jesús nyuɨ oso ibate50 Jesús que equerao ja pe jiri Jerusalén sɨ cote

ra. Betania ɨ que hue sucha je ra. Jesús que omumbate ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —SãDios jendeaquiatu turã, ɨ ee. 51 Aque mose tuchɨque Jesús sɨ nyuɨ ibate erecha cote ra. 52 Ũquɨ

ngue ñee turãte Jesús rɨɨ nda. Eya tuchɨ que nyebinyoɨ Jerusalén nda. 53Dios chuchua que eriqui beɨnyoɨ ñee turã Dios rɨɨ nda. Amén.

Page 102: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 1:1 99 SAN JUAN 1:33

EL SANTO EVANGELIO SEGÚNSAN JUANJesucristo rane ngue siqui nyii ra

1 Dios cheẽ nane tuchɨ que nyii ra. Mbae ja sɨ.Dios cheẽ ndei Jesús. Ae que siqui beɨDios rese ra.Dios sɨ rei Jesús. 2Ae chõ ngue siqui beɨ Dios resenyii ra. 3 Dios que mbae chao eã ae ae ra. Jesúsrese ae mbae ao ja nguiã. 4 Jesús chõ mbia mɨngonguiã ã. Nandemɨngosa chõ nanderesae nguiãã. 5 Nandemɨngosa chõ mbae tesae tuchɨ nguiãitondaru. Itondaru quia ra emungue aroneãte.6 Dios que emo mbu cote ra. Juan, ɨ que ee ra.7 Juan ngue tu aba resaesa renei nenei mbia je ra.Mbia mbiirandu randu ja. Ɨ nda mbia aba resaesaɨcua ja, Juan ñee nguire. 8Aba resaesa eã ño Juannde. Emo nɨɨ ño Juan ndiqui nguiã ñee. —Aechõ nanderesae nguiã co, ɨ que Juan nda. 9 Abaresaesa que tu ibi cote ra. Aba resaesa chooñoãtuchɨ que ra. Ae chõ aba resae ja nguiã ã. 10 Abaresaesa que siqui íbii cote ra. Mbia que eɨcua eãtechõ nda. Mbae aosa ja raque ae. 11 Aba resaesaque tu rei nguesenda mbɨrõ nda. Eresenda queeisiteã ñochɨ nguiã. 12Mbia mɨɨ mɨɨ ño ngue eisiturã turã nguiã. Mbia mɨɨ mɨɨ ño ngue eɨcuaɨcua nguiã. Ũquɨ je quia Dios riqui nguiã “seriirĩ”ɨ. 13 Mbia riirĩ na eã ño Dios riirĩ ndiqui nguiãnyaacuquia cuquia ã. Ãquẽ nyaacuquia rã eã ñoDios riirĩ ndiqui nguiã nyaacuquia cuquia ã cote.Sã emo ndiqui ngũinisi rese embiirĩ nae, ũquɨ naeã ño Dios riirĩ ndiqui nguiã nyaacuquia cuquiaã. Dios ae chõ “seriirĩ” ɨ nguiã ee Dios ɨcua mose.14 Jesús rei Dios cheẽ. Jesús que tumbiarã cote ra.Mbia tuchɨ que ae cote ra. Siqui que equia ureresecote ra. Echɨsaã turã ndese que ureɨco mae cotera. Eturã tuchɨ chõ ae re. Ngu rã sɨ chõ ae re.Ɨchõɨñosa reã tuchɨ chõ ae re. 15 Juan ngue Jesússenei senei nguia mbia je ra. —Co rɨɨ ngue acheẽjẽje resẽ. “Ae ra tu seruɨ, aque quiarei ererecuatuchɨ sesɨ. Ae rane nguia siqui rei seã mose nyii”,ae rei que jẽje resẽ. Ae siqui co cote, ɨ que Juanmbia je ra. 16 Jesús turã tuchɨ que ra. Nyebeeriqui nguiã mbae turã mee mee mbeɨ nande je.17 Dios cheẽ mumbayã sacuã ngue Moisés ñeendei nguiã nande je. Jesús quiatu ngue tu nguiãcote. Dios turã nenei nenei nande je. Jesús quiatungue Dios cheẽ ñooñoa senei senei nguiã nandeje no. 18 Emo maeãte Dios rese. Eriirĩ ae que

nandembiirandu randu quia Dios rese ra. Eriirĩnguiarei ngu rã sɨ.

Juan el Bautista ñee turã Jesús rɨɨ 19 Judíos Jerusalén jenda que mbia mondochoɨ

ñee Juan je ra. Sacerdotes mondo erea. Levitasmo ndese. —¿Aba nde re? ɨ sacuã Juan je. 20 Juanngue ñee nyecua tuchɨ ee ra. —Christo eã ño sere, ɨ que ee ra. 21 —¿Abate nde re? ¿Elías chõnde re? ɨ que judíos chɨmondo ñeembe Juan jera. —Tei. Elías eã ño se re, ɨ que Juan ee ra. —Dios cheẽmbuchecuasa ra tu, ɨ equia nae, ¿ae chõnde re? ɨ que mbia ñee Juan je ra. —Tei, ɨ queJuan ee ra. 22 Judíos chɨmondo que ñeembe Juanje ra. —Ndecheẽ embuchecua ure je. ¿Abate ndere? Ɨ nda ndecheẽ uresenei ũquɨ je, ae urembu.¿Mañɨ ure ra nderɨɨ nde? ɨ que Juan je ra. 23 Juanngue ñee ee ra. —Tacheẽ jẽje cote. Aba chõ sechã. Mbia amingo quiatu quiatu quia co. Aeñee mombo mombote quia mbia je turuquia itere nae, ae chõ se re. —“Ñeenda jembuquichenandererecuambaerã”, ae ɨ quia, aque chõ se re, ɨque Juan nda. (Isaías chɨmbesa ruɨ sɨ chõ Juan ñeenguiã.) 24Ae ñee ñee nguia Juan je nae, ũquɨ ndeifariseos chɨmondo ũquɨ. 25 Fariseos chɨmondoque ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco bautizar ɨ re?Cristo eã ño nde resẽ. Elías eã ño nde resẽ. Dioscheẽ mbuchecuasa eã ño nde resẽ, ɨ que Juan jera. 26 Juan ngue ñee ee ra. —I je chõ aɨco nguiãbautizar ɨ. Emo nguia siqui raque quia jẽite re.Aque quia jẽɨcuayãte nguiã co. 27 Enonde aɨco co.Aque ra tu seruɨ. Ae quia ererecua tuchɨ sesɨ re.Erã sɨ eã ño se re, ɨ que Juan fariseos chɨmondo jera.

Jesús rei oveja rã28 Betábara, ɨ que hue sucha je ra. Huee

quia fariseos chɨmondo ñee nguiã Juan je. AmaJordán ndobeɨ. Ae Juan ndiqui bautizar ɨ, huee.29 Isamamɨ nongue que Juan mae Jesús rese ra.Jesús que tu quia Juan ndɨɨchã nda. —Co mbiaɨcuã ndiquicharõ sacuã ndu quia co. Oveja riirĩ naeriqui Dios je. Ae ra nandeɨcuã mbutiã nandesɨ.30 Erɨ ngue aɨco ñee jẽje. “Ae ra tu seruɨ, aquequiarei ererecua tuchɨ sesɨ. Ae rane nguia siquirei seã mose nyii”, ae que se quia jẽje. Co chɨeru quia co cote. 31 Se sɨ que aɨcuayãte nyii ra.I je que bautizar ae quia mbia je cote ra. Ɨ ndaIsrael jenda Cristo ɨcua, ɨ que Juan nda. 32 Juanngue ñee mbeɨ quia ra. —Espíritu Turã ndese queamae nda. Nguichi que u Jesús arõ nda. Nyurusɨrã ngue eru nguichi earõ nda. Ibate sɨ. 33 “¿Aba

Page 103: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 1:34 100 SAN JUAN 2:11ra Cristo re?” ae beɨte que se quia ra. Dios queñee seje ra. “¡I je eɨco bautizar ɨmbia je jẽ! Ae arõnda Espíritu Turã ndu nguichi beɨ nae, ae quiatubautizar ɨ sacuã mbia je Espíritu Turã je”, ɨ queDios seje ra. 34 Atea que se cote ra. Ae rei Diosriirĩ. Aɨcuate se cote, ɨ que Juan nda.

Jesús mbia irabo uchɨmbaaquiaturã35 Isamamɨ nongue que Juan ndiqui hue sɨ no

nda. Nguesenda nyeremo ndese que eriqui ra.36 Ɨ que Jesús ucua quia ra. —Quɨ mbia ɨcuãndiquicharõ sacuã coɨ quia quɨ. Oveja riirĩ naeriqui Dios je, ɨ que Juan Jesús rɨɨ nda. 37 Juanndesenda nyeremo ngue Juan ñee ñandu ra. Nyoɨque Jesús ruɨ cote ra. 38 Jesús que mae nguiquequiti ra. —¿Mbae jẽsequia quia re? ɨ que maeerese ra. Ũquɨ ngue ñee Jesús je ra. —Mbiambaaquiatusa, ¿ma ndechuchua ma nde? ɨ queee ra. 39—Jenyumae erese, ɨ que Jesús ee ra. Nyoɨquemae echuchua rese ra. Tendanyesecotemoseque echoɨ erese ra. Tenda oso cheete que echɨerese cote ra. 40 Ũquɨ nyeremo ngue Juan ñeeñandu ra. Siqui que Jesús ruɨ cote ra. Andrés, ɨque ũquɨ mo je ra. Simón Pedro nongue que aera. 41 Andrés que oso asite ngõngue requia ra.Simón ndequia. —Dios chɨmondo que uretea ra.Cristo que uretea ra, ɨ que Andrés ngõngue je ra.42 Andrés que ngõngue querao Jesús rea cote ra.Jesús que mae erese ra. Ñee ngue ee ra. —Simónño nde re. Jonás ndiirĩ ño nde re. Cefas, ɨ ra ndejecote. Cefas, ɨ chõ Pedro re, ɨ que Jesús ee ra.

Jesús Felipe irabo; Natanael abe43 Isamamɨ nongue que Jesús ñee nda. —Taso

Galilea, ɨ que ra. Ngasẽ ngue Felipe je ra. —Seruɨeɨco, ɨ que ee ra. 44 Betsaida jenda que Felipe ra.Hue jenda sɨ chõ Andrés re. Pedro rese. 45 Felipeque oso Natanael ndequia cote ra. —Ae rɨɨ Moisésriqui embesa mbesa cose, aque que uretea ra. Aerɨɨ Dios cheẽ mbuchecuasa riqui embesa mbesacose, aque que uretea cote ra. Jesús chõ eriqui re.Nazaret jenda chõ eriqui re. José riirĩ ño eriquire, ɨ que Felipe Natanael je ra. 46 Natanael queñee Felipe je ra. —¿Mbae turã mo nda tu Nazaretjenda re? ɨ que ra. —Echu erea ae, ɨ que Felipeee ra. 47 Natanael que tu Jesús rɨɨchã nda. Jesúsque mae erese ra. —Co israelita turã tuchɨ mondu quia co. Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa reã tuchɨ mo nduquia co, ɨ que Jesús Natanael nɨɨ nda. 48—¿Mañɨere quia seɨcuate re? ɨ que Natanael Jesús je ra. —Amae ngue nderese ra. Felipe ‘quiatuchu’ ɨ nonde

ndeje. Iraqui re que amae nderese ra. Higo iquire, ɨ que Jesús ee ra. 49 Natanael que ñeembe eera. —Mbia mbaaquiatusa, Dios ndiirĩ ño nde riquire. Israel jenda rerecua tuchɨ chõ nde riqui re, ɨque Natanael Jesús je ra. 50 Jesús que ñee ee ra.—¿Seɨcuate se re? “Iraqui re que amae nderesera”, ae que ndeje, ¿aque beɨ beɨ seɨcua quia co re?Mbae turã tuchɨ rese ra eremae cote, aque sɨ, ɨque Jesús Natanael je ra. 51 Jesús que ñee sɨ eera. —Tacheẽ nyecua jẽje. Ibei ra obo jẽje. Angelesnda nguichi quichi quia seje. Nyoɨ nyoɨ sɨ ra equiaibate. Angeles ibatenda. Dios rimba. Jemae ndaerese, ɨ que Jesús ee ra.

2Emo ngũinisirã nguereco

1 Tres días mose que emo ngũinisirã isi ra.Galilea. Caná, ɨ que hue sucha tubiriã je ra. Mbiaque ñumunua nua fiesta raã ngũinisirã isi mosera. Jesús si abe que siqui huee ra. 2 Jesús abeque siqui huee no nda. Uchɨmbaaquiatu rese.3Mbia que uva rique mbei u huee ra. Ua jeɨ quembia je ra. Jesús si que ñee nda. —Uva riqueque ua jeɨte ra, ɨ que ñee Jesús je ra. 4 Jesús queñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco ñee seje ũquɨ nde,Taĩ? Achecua jeɨ eã nda mbia je, ɨ que Jesús usije ra. 5 Esi que ñee mbia rimba je ra. —¡Jesúscheẽ nduɨ sɨ chõ jẽɨngo jẽ! ɨ que ee ra. 6 Cántaroatate que chɨ ra. Seis que cántaro ra. Sɨta ao ji.Ũquɨ jie que judíos riqui nyoɨ nyoɨ querabe ra.Ũquɨ cántaro jie que cien litros jaaja ra. 7 Jesúsque ñee mbia rimba je ra. —Cántaro jemombisẽmbisẽ ja i je, ɨ que Jesús ee ra. Nyebe emombisẽja nguiã. 8 Jesús que ñeembe ee ra. —Embisenguejenyarabe jiri mondo fiesta raã naasa je, ɨ que eera. Erimba que echara serao ee cote ra. 9 Uvarique rã sɨ chõ ngue i fiesta raã naasa je cotera. Fiesta raã naasa que ubi erese ra. Eiranuãngue ubi erese ra. Erimba achõ ño ngue jiranduja nguiã. Ae ngũinisirã isi quia nae, aque je quefiesta raã naasa ñee nda. 10—Mbia ja quiarei uvarique turã nane mee mee nguia mbia je querabe.Eturã mbei ja mose, ereã jiri mbei ruquia ruquiambia je cote. Nde quia eturã tuchɨ ererecoquiatunguiã. Huɨ beɨ sacuã cote, ɨ que ra. Jesús chɨsaãnɨɨ ño eriqui nguiã ñee. 11 Ũquɨ nane ngue Jesússaã mbia mae sayã nyii ra. Uva rique rã sɨ tuchɨque i raã nda. Ũquɨ ngue esaã Galiléaa eriquimose ra. Caná, ɨ que hue sucha tubɨrɨã je ra. Huerane ngue Jesús uquirãcuã ndeacuquia mbia je

Page 104: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 2:12 101 SAN JUAN 3:18ra. Echɨmbaaquiatu que Jesús ɨcua tuchɨ cote ra.12Huesɨ que Jesús choɨ Capernaum nda. Usi rese.Ngõngue rese. Uchɨmbaaquiatu abe rese. Hueque echɨ itõ mocoĩte ra.

Jesús oso Dios chuchúaa13 Fiesta rurubite mose que Jesús sɨ Jerusalén

nda. Pascua, ɨ que judíos aque fiesta je ra. 14 Jesúsque oso Dios chuchúaa ra. Huee que mbia chɨticuasu mee mee nyue mbae isiquia rɨbɨshorõnda. Ovejas abe no. Nyurusɨ cuasu abe no. Emongue chɨ ngoi ra. Mbae isiquia que esɨbɨshorõshorõ u ra. 15 Mbia iruã nuãsa que Jesús saãnda. Esã nderecua. Aque je que Jesús mbiambusẽ ja mondochoɨ Dios chuchua sɨ ra. Ticuasuabe. Ovejas abe. Ae mbae isiquia sɨbɨshorõ shorõnguia, ũquɨ mbae abe que embuchiichere chere jamesa ra. Mbae isiquia mombo mombo íbii. 16 Aenyurusɨ cuasumeemee nguiambia je nae, ũquɨ jeque Jesús ñee asite ra. —Ã nyurusɨ cuasu jendaoDios chuchua sɨ. Mbae isi isisa jẽsaã saã ñochɨ uPaba chuchúaa a, ɨ que Jesús ñee ee ra. 17 Jesúschɨmbaaquiatu quenduanduaquia embesa ji resera. —Sebi tuchɨ ndechuchua, ɨ que embesa ji huɨ nda. Ũquɨ ndese que echɨmbaaquiatu ndua nduara. Jesús mbia ɨcuã mbusẽ mondochoɨ mose Dioschuchua sɨ. 18 Judíos que ñee Jesús je ra. —¿Mambia mae sayã nda eresaã ure je re? Ure ndeɨcuasacuã. “Ererecua chõ eriqui re”, ure nda ndejechã, ɨque judíos ñee Jesús je ra. 19 Jesús queñee eera. —Jẽ Dios chuchua mbutiã mose, asiquicharõnda se. Tres días mose ra asiquicharõ, ɨ que Jesúsra. 20 Judíos que ñeembe Jesús je ra. —Tenda atateque nanderu riqui itõte Dios chuchua ao ao resẽ.Cuarenta y seis años. ¿Mañɨ ere ra tres días eao jande re? ɨ que judíos Jesús je ra. 21Nguete rɨɨ ngueJesús riqui ñee nda. Mbia chumunuasa rɨɨ eã ñongue ñee nguiã. 22 Jesús quera sɨmose ramo ngueechɨmbaaquiatu ndua aque echeẽ ndese cote ra.Embesa ji rese ndua. —Ɨ nguia equia re, ɨ queechɨmbaaquiatu ndua ndua cote ra. Jesús querasɨmose.

Jesús mbia chɨã ɨcuate23Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcuate aque mose ra.

Fiesta de la pascua mose. Siqui mose Jerusalén.Mbia mae sayã naa naa mose que mbia eɨcuatecote ra. 24 Jesús que mbia ndua ndua ɨcuate quiara. Nyebe ñee tuchɨ eã nguiã mbia je. 25 —Ẽɨ ñombia nguiã ã, ɨ aronea mbia mo Jesús mbiirandu.Jesús quiatu que mbia chɨã ɨcuate quia ra.

3Nicodemo oso ñee Jesús je

1 Mbia mo ngue siqui ra. Nicodemo, ɨ que eera. Fariseo que ae ra. Judíos rerecua que aera. 2 Itondaru mo ngue esɨ Jesús rea ra. —Mbiambaaquiatusa chõ nde re. Dios chɨmbu chõ ndere. Ureɨcuate que ra. Mbia mae sayã nda mbiamo saã eã, Dios siquíãmose erese, ɨ queNicodemoJesús je ra. 3 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecuandeje. Ae nyaacuquia sɨ eã, ũquɨ nda siquíã Diosrese, ɨ que Jesús ee ra. 4Nicodemo que ñee Jesúsje ra. —¿Mañɨ nda mbia cuasu nyaacuquia sɨ re?¿Usi riequi rɨ nda esɨ sɨ re? ¿Nyaacuquia sɨ nondere? ɨ que Nicodemo Jesús je ra. 5 Jesús que ñee eera. —Tacheẽ nyecua ndeje. Ae nyaacuquia i achõje nae, ũquɨ nda siquíã Dios rese. Ae nyaacuquiaEspíritu Turã abe je nae, ũquɨ nguia ra siqui Diosrese cote. 6 Mbia nyaacuquia mose, mbia sɨ chõeriirĩ nde. Emo nyaacuquia mose Dios riirina,Dios rã sɨ chõ eno nde. 7 “Nducuã”, erechɨ ndasecheẽ mose jẽ. “¡Jenyaacuquia sɨ ja chõ jẽ!” seɨ mose. 8 ¿Mbaranguiti sɨ quɨrɨrɨã ndiqui ɨchure? ¿Mbaranguiti ra esɨ re? Ereɨcuayãte. Quɨrɨrɨãerechandu raque. Eremae ãte erese. Eɨ sɨ chõ Diosriirĩ nde. Ae nyaacuquia Dios je nae, ɨ que Jesús eera. 9—¿Mañɨ ũquɨ nde? ɨ que Nicodemo Jesús jera. 10 Jesús que ñee ee ra. —¿Secheẽ ereɨcuayãtequia re? Mbia mbaaquiatusa raque nde. Judíosmbaaquiatusa raque nde. 11Tacheẽnyecua ndeje.Ae ureɨcua, ũquɨ ño uresenei senei ndei nguiãjẽje. Ae rese uremae, ũquɨ ño uresenei senei ndeinguiã jẽje. “Ɨchõɨño nguiã”, jenye chõchɨ nguiãurecheẽ mose. 12 “Ɨchõɨño nguiã”, jenye chõchɨ nguiã secheẽ mose. Ibi jenda renei nenei mosejẽje. Secheẽ nda jemumba tuchɨ cote, ibatendanenei nenei mose jẽje. 13 Emo nguichiãte ibeisɨ. Se mɨɨ ño ngue achu nguiã nguichi ibei sɨ.Mbiarã ño ngue achu nguiã. Asobe ra ibei. Ibeijenda chõ se re. 14 Sã Moisés mbeɨ raanguiambuchecua mbia je turuquia re cose no. Eɨ sɨ rambia sembucha ira rese. 15 Ɨ nda seɨcuasa quiachãeã mbeɨ sesɨ. Ɨ nda seɨcuasa siqui beɨ ibate serese.

Dios nyesecua ja mbia rese16 Dios que nyesecua tuchɨte mbia ja rese ra.

Nyebe nguiirĩ mɨɨ mbu nguiã mbia je. Eriirĩ ɨcuasa ra manoa. Siqui beɨ rae. 17 Mbia mbasi sacuãeã ngue Dios nguiirĩ mbu íbii ra. Mbia rirõ sacuãmbae ɨcuã sɨ quia ñɨ ngue Dios nguiirĩ mbu nguiã.18 “Eso tata cuasu”, ɨ eã nda Dios nguiirĩ ɨcuasa

Page 105: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 3:19 102 SAN JUAN 4:12je. “Eso tata cuasu”, ɨ Dios quia nguiirĩ ɨcuasareã je ã. Jesús ɨcua eãte quia ñene. 19 “Eso tatacuasu”, ɨ Dios quia nguiirĩ ɨcuasa reã je. Ebitequia ñɨ itondaru nyaashɨ sɨ re. Nyaashɨ tu moseíbii, isiteã ngue ra. Mbae ɨcuã ndese quia eriquibeɨte nguiã. 20 Ae siqui beɨte quia mbae ɨcuãndese, ũquɨ nguia siquichete nguiã nyaashɨ sɨ.Nyaashɨ ndɨɨchã sereãte quia ñene. “Ɨ nda mbiamae eã nandechɨsaã ndese mbae ɨcuã ndese”,ɨ ñene. 21 Ae mbae turã saã mbeɨte quia nae,ũquɨ nguiatu nyaashɨ sɨɨchã sete nguiã. Ɨ ndaechɨsaã saã nyecua mbia je. Ɨ nda mbia ñee, “Diosquirãcuãnguia siquite nguiã erese”, ɨ rambia ñee,ɨ que Jesús ra.

Juan el Bautista ñee turã Jesús rɨɨ 22 Jesús quenyoɨ Judéaa cote ra. Uchɨmbaaquiatu

rese. Huee que eriqui mocoĩte ũquɨ ndese ra.Huee que eriqui bautizar ɨ mbia je ra. 23 Juan abeque bautiza r ɨ quia mbia je ra. Enón, ɨ que suchatubɨrɨã je ra. Salim ndurubi que ra. Hue quiatungue i tubɨrɨãte re. Mbia que ngaẽ ngaẽ nguiaerea ra. Juan ngue bautizar ɨ quia ee ra. 24MbiaJuan tarõ nonde mɨɨ ngue eriqui bautizar ɨ hueenyii ra.

25 Judío mo ngue ñee ɨcuã ɨcuã Juanñɨmbaaquiatu je ra. Bautizar ɨ rɨɨ. —¿Aba quiara bautizar ɨ mbia mbitirõ sacuã nde? ɨ que ñeeɨcuã ɨcuã nyue ra. 26 Nyebe Juan ñɨmbaaquiatunyoɨ nguiã ñee Juan je. —Ae rese ereɨco AmaJordán ndobeɨ, ae abe riqui bautizar ɨ mbia jehuee. Ae eresenei senei turã nguia ure je, aque.Mbia riqui tuchɨte eruɨ ã, ɨque Juanñɨmbaaquiatuñee ee ra. 27 Juan ngue ñee ee ra. —Coche ñene.Dios ibatenda quiarei. Emo siqui aroneate mbiarerecuarã, Dios emingo sereã mose. 28 Cristo tunonde que Dios sembu resẽ. Mbae mbuquiche jasacuã Cristo tu nonde. “Cristo eã ño se resẽ”, aechecua rei que jẽje resẽ. 29 Jesús ruɨ ra mbia siquija. Sã emo ngũinisirã nguereco no nae. Sã eninisiriqui ngu rese no. Sã eru quiato abe eya erese no.Eru quiato rã ño seya riqui Jesús rese co, mbiasiqui mose eruɨ. 30 Jesús quia ererecua tuchɨ riquinguiã sesɨ co. Ererecua eã ño aɨco nguiã se co, ɨque Juan nda.

Jesús rei ibatenda31 Jesús rei ibatenda. Nyebe eaquiatu riqui

nguiãmbia sɨ co. Ibi jenda chõ nande re. Ibi jendarese achõ ño nandeaquiatu nande re. Ae quiareiibatenda. 32 Ibatenda umaesa senei senei nguiambia je co. Ae echandu ibate nae, ũquɨ abe esenei

senei nguia mbia je co. Mbia mɨɨ jiri riqui echeẽandu andu ã. 33Ũquɨ mɨɨmɨɨ ño Jesús cheẽ isi turãnguiã ã. Ũquɨ mɨɨ “Dios ɨchõɨñosa reã”, ɨ tuchɨnguiã ã. 34 Dios quiatu que Jesús mbu ra. NyebeJesús riqui Dios cheẽ nenei nenei co. Dios queEspíritu Turã mondo tuchɨte Jesús je ra. 35 Jesúsrese Paba riqui nyesecua tuchɨte co. Erucuchaquia ae re. Nyebe Pabauquirãcuãmee tuchɨnguiãee. Ɨ nda Jesús riqui mbae rerecuarã ja. 36Ae Diosrucucha ɨcua nae, ũquɨ nda siqui beɨ Dios rese. AeDios rucucha ɨcuayã nae, ũquɨ nda siquíã tuchɨerese. Nyoɨ eã mbeɨ ra ibate. Dios ra ũquɨ mondotata cuásuu.

4Jesús ñee acuanɨmo je

1-2 Mbia que siqui tuchɨte Jesús ruɨ cote ra.Bautizar ɨ sacuã mbia je. Jesús sɨ que bautizarɨ eã nda. Echɨmbaaquiatu quia ngue bautizar ɨnguiã ee. —Fariseos riqui ndeucuãyãte ã. Mbiasiqui tuchɨ mose nderuɨ, ɨ que mbia mo Jesúsmbiirandu ra. 3 Jesús jirandu mose que esɨ Judearecha cote ra. —Tasobe Galilea, ɨ que ra. 4Samarianɨ ngue esɨ ra. 5 Ngasẽ ngue Samaria ra. Suchatubɨrɨã mo ngue ngasẽ nda. Sicar, ɨ que hue je ra.Jacob chɨmee ibi ndurubite que huee ra. Ae emeenguiirĩ José je. 6 Jacob chɨbɨcoɨ ibi que chɨ huee ra.Noria. Jesús que ngoi huɨ uquenea ucua huee ra.Noria ji. Tenda nandeite re mose. Ñeenda ɨshoteque ee ra.

7-8 Jesús ae que tiba huee ra. Echɨmbaaquiatuque nyoɨ sucha tubɨrɨã nda. Mbae mo isi uchɨurã.Acuanɨ mo ngue tu ngasẽ i rea huee ra. Samariajenda que ae ra. —I embu rã. Tayu, ɨ que Jesúsñee ee ra. 9 Judíos que ñee eã mbeɨ quia mbiaSamaria jenda je querabe ra. Ɨsho beɨ que eriquinyesɨ ra. Nyebe acuanɨ ñee nguiã Jesús je. —Judiote nde resẽ. ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re?¿Mbaerã ereɨco “i embu” ɨ seje re? Samaria jendachõ se resẽ, ɨ que acuanɨ Jesús cheẽ ndɨbɨshorõnda. 10 Jesús que ñee ee cote ra. —Dios chɨmeeereɨcuayãte quia co. Co ereɨco seɨcuayãte co. Eɨ nda “i raanguia embu seje” ere rei seje. Seɨcuamose. Eɨ nda i mbia mɨngo beɨsa amee ndeje, ɨque Jesús acuanɨ je ra. 11Acuanɨ ngue ñee sɨ Jesúsje ra. —Noria cuate nyeresẽ. I arasa ereru eãtequia a resẽ. Ma je quia ra i raanguia erechara seje.12 Nanderu ñiinda abe nda íu íu quia a yenda yeresẽ. Jacob. Nguiirĩ ndese. Erimba abe nda íu íuquia a yenda ye resẽ. ¿Ndeaquiatute ae sɨ nde re?

Page 106: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 4:13 103 SAN JUAN 4:45ɨ que acuanɨ Jesús je ra. 13 Jesús que ñee acuanɨje ra. —Mbia íu mose a yenda jie, eɨseɨ jeɨ chõ ndaeno. 14Ae i raanguiambei quia nae, ũquɨ nda eɨseɨchɨãmbeɨ cote. I raanguia sechɨmeenguia ra siquibeɨ echɨangui re. Uchɨ uchɨ beɨ ra equia echɨanguire. Emingo beɨ sacuã, ɨ que Jesús acuanɨ je ra.15 Acuanɨ ngue ñeembe Jesús je ra. —I raanguiaembu nembae seje no. Eɨ nda seɨseɨ chɨã mbeɨ. Eɨ nda achu achu eã a jenda ara, ɨ que acuanɨ ee ra.

16 —Eso nderu rea. Eru seje a, ɨ que Jesús eera. 17—Seru eãte nyeresẽ, ɨ que acuanɨ nda. Jesúsque ñee ee ra. —Ae beɨte. Nderu eãte que ereɨconamo co ra. 18 Nderurã ngue eretea mocoĩte reiresẽ. Cinco. Ae erereco co nae, nderu tuchɨ eãño aque re. Erecheẽ ñooño ãte rei nguiã seje a,ɨ que Jesús acuanɨ je ra. 19 Jesús cheẽ mose queacuanɨ ñeembe ee no nda. —Mbae mbuchecuasande reae. Dios resenda nde reae. 20 Urerameinda ngaẽ ngaẽ nguia a ibi ato ra. Ñee ñee sacuãDios je. “Jerusalén quiatu mbia cheẽsa Dios je re”jenye chõchɨ nguiã judíos, ɨ que acuanɨ Jesús jera. 21 Jesús que ñee acuanɨ je ra. —Tacheẽ nyecuandeje. Mangue chooño ãte ra mbia ñee Dios jecote. Namo jiri. Jerusalén mɨɨ eã. A ibi ato mɨɨeã no. 22 Jeñee mbeɨte raque equia Dios je ã. Diosɨcuare rocoĩ. Ure quia ureɨco nguiã Dios ɨcuateã. Judíos chõ ure re. Judío rei mbia rirõsa mbaeɨcuã sɨ. 23 Namo jiri ra Dios quiatote ñee turãturã Dios rɨɨ uchɨangui re. Mangue chooñoa cote.Dios quiatote ra ñee turã beɨ quia Dios rɨɨ cote.Echeẽ nguire. 24 Dios rei espíritu. Mae aroneaerese. Nandechɨangui re chõ nandeɨco Dios anduã. Nandechɨangui re nandecheẽ turã turã Dios rɨɨ.Dios cheẽ nguire, ɨ que Jesús ra. 25 Acuanɨ ngueñee Jesús je ra. —Mesías ra tu ibate sɨ. “Cristo”,ɨ equia ee nae, aque ra tu íbii cote. Tu mose rambae mbuchecua ja mbia je. Ũquɨ aɨcuate quiaco, ɨ que acuanɨ nda. 26—Cristo chõ se re. Ae jeereɨco ñee, ɨ que Jesús acuanɨ je ra.

27 Aque mose que Jesús chɨmbaaquiatu ngaẽngasẽ cote ra. —Jesús riquichɨ ñee acuanɨ je are, ɨ que eu nyuruɨrate mae erese ra. —¿Mbaejenye quia ñee nde? ɨ eã ngue emo nda. Ɨreɨ ɨreɨtequiatu ngue ñee Jesús je re. 28 —Se rei Cristo, ɨmose que acuanɨ ía tuchɨ ra. Ñio ngue esecha osora. Mbia mbiirandu randu sucha tubɨrɨã jenda.29—A emo ndiqui a. Semumbusẽ ja que ra. Cristochõ ae reae. Nyao rãmae erese, ɨ que acuanɨmbiaje ra. 30Nyebe mbia nyoɨ ja nguiã ícuaa. Jirandumae Jesús rese. Acuanɨ ñee nguire.

31 —Mbae mo eu, ɨ chɨɨbe ɨbe queechɨmbaaquiatu Jesús je ra. Acuanɨ oso mosesucha tubɨrɨã. 32 —Tei. Sechɨu jẽɨcuayãte jẽ, ɨque Jesús ee ra. 33—Emo mbae mo queru echɨurãndeae, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ñee nyue ra.34 Jesús que ñee ee ra. —Ae rɨɨ Paba ñee seje nae,ũquɨ tasaã mbeɨ quia ee. Paba cheẽ mumbayãmose, ũquɨ ño sechɨu riqui nguiã. 35 “Pete mbaeɨshao shao ñɨ pe”, jenye chõchɨ nguiã ã. Mbiacoyenda ea ɨreɨ ɨshao iriã na ño mbia riqui nguiã ã.Sã mbia riqui nyoɨmbae a ɨshao shao no. Eɨ jenyesɨ chõ nguia nyoɨmbia reru reru seje. Serese siquisacuã. 36-38 Sã emo ndiqui mbae a ɨshao shao no.Sãmbae acha riquimbaemondomondo ee eɨshaoshao rɨbɨshorõ no. Sã emo ndiqui mbae eɨ tiquiatiquia no. Sã emo ndiqui eɨshao shao equichemose no. Eɨ sɨ chõ secheẽ no nde. Sã emo ndiquisecheẽ nenei nenei nyii no. Aquere emo mbiareru reru seje no. Ae secheẽ nenei nenei quia nyiinae, ae mbia queru queru quia seje cote nae, ũquɨ ia jate nyɨese cote. Ae emo ndiqui secheẽ neneinenei nyii, huee jaemondo quia aque. Mbia rerureru sacuã seje. Se mbia mɨngo beɨ sacuã. Emonane serenei nenei nguiã ee nyii. Jẽ jẽɨngo ererureru seje ã cote. Jẽya jate riqui jenyɨese ã cote.Ae secheẽ nenei nenei quia nyii, ũquɨ ndese jẽyajate, ɨ que Jesús ra.

39 —Jesús que semumbusẽ ja ra, ɨ que acuanɨñee sucha tubɨrɨã jenda je ra. Nyebe mbia tubɨrɨãsiqui nguiã Jesús ruɨ hue jenda cote. 40 Samariajenda que nyoɨ Jesús rea cote ra. —Eɨco are jiriure rese, ɨ que mbia Jesús je ra. Nyebe Jesúsitõ nguiã nyeremo huee. 41 Jesús sɨ que mbiambaaquiatu quiatu cote ra. Nyebe mbia tubɨrɨãsiqui tuchɨ nguiã eruɨ cote. 42 Mbia que ñeeacuanɨ je cote ra. —Nde chõ ngue urembiirandurei nyii ra. Uremae ngue erese cote ra. Echeẽngue urechandu cote ra. Nyebe ureɨco nguiãeɨcua tuchɨ ã cote. Erecheẽ ñooñoa ngue ra.Cristo tuchɨ chõ ae re. Mbia rirõsa mbae ɨcuã sɨchõ ae re, ɨ que mbia ñee acuanɨ je ra.

Jesús ererecua mo ndiirĩ mbucherõ43 Huee que Jesús itõ nyeremo nda. Samáriaa.

Hue sɨ que esɨ sɨ nyuruã Galilea quiti ra. 44—Mbiara Dios cheẽ nenei neneisa quereco turã eã huejenda sɨ mose, ɨ que Jesús nyii ra. Nyebe esɨ nguiãGaliléaa. 45 Jesús que ngasẽ Galiléaa cote ra. Mbiahue jenda que embucuasẽ turã nda. Mae nguiatuequia erese Jerusalén neaẽ. Pascua mose. Mbia

Page 107: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 4:46 104 SAN JUAN 5:23mae sayã nguiatu ngue Jesús saã saã nguiã ee nyii.Nyebe eyate nguiã Jesús cuasẽmose cote.

46 Jesús que oso sɨ Caná de Galilea no nda. Aeeriqui i mbuchiicabo uva rique rã mbia je nyiinae, huee que esɨ sɨ ra. Hue rurubi que ererecuamo ndiirĩ ndasi riqui ra. Capernaum, ɨ que hueje ra. 47 —Jesús ru Judea sɨ a cote, ɨ que mbiaererecua mbiirandu ra. Nyebe ererecua sɨ nguiãJesús rea cote. —Seriirĩ chɨ mano serĩte quɨ. Nyaoterembucherõ seje, ɨ que ererecua ñee ee ra. 48—Mbia mae sayã naa eã mose ra jẽ seɨcuayã ñochɨ nde, ɨ que Jesús ee ra. 49—Nyao jeɨ rã. Seriirĩ ndamano nyee re, ɨ que ererecua Jesús je ra. 50 —Esobe nyebi ndechuchúaa. Nderiirĩ ngue nyerõnda, ɨque Jesús ee ra. —Jesús ñeeñooño aroneate,ɨ que ererecua oso nyebi ra. 51 Echuchua rurubique erimba ngaẽ erobeɨshɨ ñee nda. —Nderiirĩngue nyerõte ra, ɨ que ñee embiirandu ra. 52 —¿Ma tenda seriirĩ ngasi ucua re? ɨ que ererecua ra.—Tenda nyiichere ramo mose que nderiirĩ ngacuucua curɨ ra, ɨ que mbia ñee ee ra. 53—Hue tendatuchɨ que Jesús ñee seje curɨ ra. “Nderiirĩ nguenyerõ nda”, ɨ seje curɨ, ɨ que ererecua ra. Nyebeeriqui nguiã Jesús ɨcua tuchɨ cote. Echuchuajenda abe que Jesús ɨcua ja cote ra. 54 Judea sɨque Jesús ru Galiléaa ra. Mbia mae sayã nyeremongue Jesús saã Galilea jenda je ra. I que esaã uvariquerã nyii ra. Ererecua riirĩ ngue embucherõnamo no nda.

5Jesús Ameɨmbucherõ

1 Aquere que judíos mbae fiesta ra. Jesús queoso Jerusalén fiesta mose ra. 2 Oveja ɨquesa quechɨ huee ra. Mbia icua abe que chɨ huee ra. Cincotei que chɨ hue eicua mama nda. Betesda, ɨ quejudíos huembia icua je ra. 3Mbia rasi que chɨ jatenyaara huee ra. Taiqui re. Eresayã. Ecuatayã.Echaacua. Mbia rasi chumumbara que chɨ hueera. I rebera raarõ arõ. 4 Angel mo nda nguichiquichi quia ra. I mumbera sacuã mbia rasi je. —Ae rane nda ua ama ndeberamose nae, aque ranenda nyerõ, ɨ que mbia ra. 5 Ameɨ ndasi ima mongue chɨ beɨ aque rɨ nda. Treinta y ocho añosque ameɨ ndasi ra. 6 Aque que chɨ nyaara Jesúsje ra. —Aa chõ erasi riqui beɨ a cose re, ɨ queJesús uchɨangui re ra. —¿Erecherõ sete ere? ɨque ee ra. 7 Ameɨ ndasi que ñee ee ra. —Abaquia ra sembua i ye, i rebera mose. Mbia ranengue secuã secuã nguia ra. I rebera mose, ɨ que

erasi Jesús je ra. 8 Jesús que ñee ee ra. —Ẽhuã.Ndequisa erao. Eso, ɨ que Jesús ee ra. 9 Echeẽmose que nyerõ nda. Uquisa que esirõ serao ra.Erasiã ngue oso cote ra. Sábado mose que Jesúsembucherõ nda. 10 Nyebe judíos paama ɨ nguiãembucherõ mose sábado mose. —Co mose quembia uquenea ucua ra. ¿Mbaerã nda ndequisaererao re? ɨ que judíos Jesús chɨmbucherõ jera. 11 —Ae sembucherõ, aque que ñee seje ra:“Ndequisa erao. Eso”, ɨ que sembucherõsa sejera, ɨ que judíos cheẽ mose ra. 12 Judíos que ñeeee ra. —¿Aba aque re? ¿Aba “ndequisa erao”, ɨndeje re? ɨ que ra. 13 —Aɨcua eãte se. Aba chõsembucherõ. Mbia tubɨrɨãte quiatu ngue re, ɨ queerasi judíos je ra. Jesús oso rei. 14 Emo moseque Jesús ngasembe uchɨmbucherõ je ra. Dioschuchúaa. Ñee ngue ee ra. —¡Sã jẽ! Arembucherõngue se resẽ. ¡Mbae ɨcuã nda eresaã sɨchɨ jẽ!Mbae mo nda jeɨ tuchɨ ndeje cote, ɨ que Jesúsee ra. 15 Ameɨ ngue oso judíos mbiirandu cotera. —Jesús chõ sembucherõ nguia reaẽ, ɨ quejudíos je ra. 16 Nyebe judíos paama ɨ nguiã Jesúsje. Nandeɨquia, ɨ. Sábado mose quia Jesús riquinguiã mbia mbucherõ cherõ judíos je. Judíosuquenea ucua mose. Nyebe judíos paama ɨ nguiãee. 17 Jesús que ñee judíos je cote ra. —Pabarecoteãmbeɨte riqui co. Namoabe. Se abePaba rãsɨ serecoteã teã mbeɨte riqui co, ɨ que Jesús ee ra.18Nyebe judíos riqui nguiã paama ɨ tuchɨ Jesús je.Ɨquia serɨ serɨte que cote ra. Jesús que judíos cheẽmumba mumba ra. Mbia rasi mbucherõ cherõsábado mose. —Dios rã sɨ aɨco co. Paba rei Dios,ɨ que Jesús ra. Nyebe judíos paama ɨ tuchɨ nguiãee.

Jesús rei Dios rucucha19 Jesús que ñeembe judíos je ra. —Dios ru-

cucha rei se. Dios rucucha ae ra mbae saã eã. Seae ra mbae asaã eã. Paba chɨsaã ndese maende aeaɨco nguiã mbae raã naa se abe co. Ae Paba saãsaã nguia, ũquɨ asaã saã ja quia se abe co. 20 Diosrucucha rei se. Paba riqui nyesecua tuchɨ sereseco. Paba riqui uchɨao reacuquia tuchɨ seje co.Uchɨao ra eteacuquia tuchɨ seje cote. Mbia maesayã tuchɨ. Jenyuruɨra tuchɨ ra mae erese cote.21 Paba mbia raaque mbuquera quera. Se abe rambia raaque ambuquera quera. Ae amɨngo beɨsete, ũquɨ abe ra amɨngo beɨ. 22 Paba ra mbia momondo eã tata cuásuu. “Nde chõ mbia equirirõndirõ mondo tata cuásuu”, ɨ que Paba seje ra. 23 Ɨ nda mbia ñee turã serɨɨ. Sã mbia riqui ñee turã

Page 108: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 5:24 105 SAN JUAN 6:12Paba rɨɨ no. Ae ñee turã eã nguia serɨɨ, ũquɨ ñeeturã eãte Paba abe rɨɨ no. Dios rucucha rei se. Dioschɨmee ndei se. 24 Tacheẽ nyecua jẽje. Secheẽandusa ra siqui beɨ. Paba ɨcuasa ra siqui beɨ. Nyoɨeã mbeɨ ra tata cuásuu. Paba ra emɨngo beɨ cote.

25Tacheẽ nyecua jẽje. Namo jiri rambia raaquesecheẽ andu. Secheẽ mumbasa reã nda siqui beɨ.26 Paba quiarei mbia mɨngo beɨsa. Se abe reimbia mɨngo beɨsa Paba ruɨ sɨ. 27 Se abe ra mbiaamondo tata cuásuu. “Nde chõ mbia equirirõndirõ mondo tata cuásuu”, ɨ que Paba seje ra.Se chɨ erucucha. 28 ¡Jenyuruɨra techɨ nda secheẽmose jẽ! Mbia raaque ra secheẽ ñandu ja chee.29 Júã ja ra ngua sɨ. Ae siqui turã, ũquɨ nda Diosmɨngo beɨ cote. Ae siqui ɨcuã ɨcuã nguia, ũquɨ ndanyoɨ tata cuásuu.

Serɨɨ ño embesa ji ñee, ɨ Jesús30 Se ae ra mbae asaã eã. Paba cheẽ nduɨ sɨ

chõ aɨco nguiã mbia mondo tata cuásuu. Pabacheẽ nduɨ sɨ chõ aɨco nguiã mbia mɨngo beɨ no.Paba cheẽ nda achabiã. Paba cheẽ nguire chõaɨco nguiã mbae raã naa co. Se ae eã ño ñene.31 Se ae eã ño acheenei enei nguiã mbia je co.Ɨ nda “ɨchõɨño” jenye rei seje. 32 Aque emondiqui serenei nenei mbia je aque. Aque eriquiñee ñooño eã serɨɨ aque. 33 Jemo ngue jemondoJuan je. Jẽirandu sacuã serese. Juan ngue ñeeñooño eãte jẽje ra. 34 Ae mbia ñee ñee serɨɨ,ũquɨ ñee ndeseã aɨco nguiã se. “Dios riirĩ eã ñoco re”, ɨ mose mbia serɨɨ, Dios riirĩ mbeɨ chõ sere. Jẽɨcuã mbutiã sacuã ño aɨco rei nguiã ñeejẽje. 35 Tata rendi rã ndei Juan. Mbae resae jaraque. Huee que jengu mbɨrɨ ndei erese ra. Jẽhuɨjeɨ chõchɨ esɨ. 36 Juan ñee ngue mbia mbiirandurei serese ra. Sechɨsaã nguia mbia mbiirandutuchɨ serese Juan ñee sɨ. Dios cheẽ nguire ae aɨconguiã mbae ao ao co. Sechɨsaã ndese mae jeembia jirandu nguiã serese cote. “Dios chɨmondoquiarei Jesús”, ɨ mbia cote. 37 Paba abe riquiserenei nenei mbia je co. Paba cheẽ jeñanuateraque. Jemae sayãte raque Paba no. 38 Jẽ nguiaseɨcuayãte nguiã co. Paba chɨmondo chõ se re.Nyebe Paba cheẽ chɨ eãte jendese. 39 Embesaji rese jẽɨngo mae tuchɨte raque. “Embesa jira nandemɨngo beɨte”, jenyechɨ nguiã. Seresejembiirandu sacuã ño embesa ji re. Se quiatumbia mɨngosa tuchɨ re. 40 Jẽ nguia jẽɨngo sereãtenguiã serese. Ɨ nda se jaemɨngo beɨte rei. 41 Jẽɨngoeã mose Dios rese, sebiãte jeñee turã turã mose

serɨɨ. 42 Co aɨco jẽɨcuate co resẽ. Jenyesecuaeãte quia Dios rese co resẽ. 43 Paba que semburesẽ. Jẽo eã ñochɨ serese. Paba chɨmondo eã tumose, aque rese quia ra jẽo tuchɨte cote. 44Mbiaresa rae jẽɨngochɨ nguiã jẽturã naa naa. Dios jequiarei jẽturã eãte. ¿Mañɨ jenye quiatu ra equiaseɨcua re? 45 Se quia ra jẽɨcuã ambuchecua eãPaba je. Moisés chɨmbesa quia jẽɨcuã mbuchecuanguiã. “Moisés chɨmbesa rei mbia mɨngo beɨsa”,jenyechɨ nguiã. 46 Moisés chɨmbesa jẽɨcua eãtequia ã. Nyebe jẽɨngo nguiã seɨcua eãte ã. Serɨɨ ngue Moisés embesa ra. 47 “Nyia” jenye eã moseMoisés chɨmbesa je, “nyia” jenye eã nda secheẽmose abe no, ɨ que Jesús judíos je ra.

6Jesús mbichae mbeta tuchɨ

1 Aquere que Jesús choɨ ama ndɨsa rasa ra.Galilea, ɨ que ama ndɨsa je ra. Tiberias, ɨ abe queee ra. Hue robeɨ que echoɨ ra. 2 Mbia que nyoɨtuchɨte Jesús ruɨ ra. Mbia mae sayã ngue Jesússaã saã nguia ra. Echɨsaã ndese que mbia maemae nda. Mbia rasi mbucherõ cherõ mose. 3 Sɨtaibate rɨ ngue Jesús choɨ ra. Huee que echɨ ngoiuchɨmbaaquiatu rese ra. 4Fiesta de pascua rurubique ra. 5Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ nguia Jesús ruɨra. Jesús que mae erese ra. Ñee ngue Felipe jera. —Mbia tubɨrɨã tuchɨ. ¿Mangue ra echɨurãnandeisi mangue re? ɨ que Jesús ee ra. 6 Jesúseɨcuate raque. —Mañɨ nda Felipe quia secheẽmose reae, ɨ que Jesús ra. 7 Felipe que ñee ee ra.—Doscientos plata mbia chayãte mbia chɨurã isisacuã. Echayã tuchɨte, ɨ que Felipe ra. 8 Andrésabe que chɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu. SimónPedro nongue. Ae que ñee nda. 9 —A ãquẽ mondiqui a. Cincombichae rerequia a. Sɨra nyeremoabe rerequia a. Echayãte quiatu nda re. Mbiatubɨrɨãte quia ñene, ɨ que Andrés Jesús je ra. 10—“Jengoi ja”, jenye mbia je, ɨ que Jesús ra. Quiataturã ngue huee ra. Quiata tose que mbia ngoi jara. Mbia cuabẽ. Cinco mil que mbia ra. 11 Jesúsque mbichae isi cote ra. Ɨaanye, ɨ que ngu je cotera. Mbichae rɨɨ. Mbichae que embuchao chaocote ra. Uchɨmbaaquiatu je que emondo mondora. Echɨmbaaquiatu que emondo mondo mbia jecote ra. Ae chɨ ngoi. Sɨra abe que embuchao chaombia je ra. Mbia que eu ja ra. Mbia que echoseɨchɨã chɨã nyee ra. 12 Mbia rio ja mose que Jesúsñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —¡Mbia chɨu siquejemunua nua jẽ! ¡Jendecoquiatu ja jẽ! ɨ que ra.

Page 109: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 6:13 106 SAN JUAN 6:4313 Echɨu sique que emunua ja ra. Doce irairu quepuk i ja ra. Mbichae sique sique. Cinco chõ ndeique mbichae nyii aẽ. 14Mbia que mae tuchɨ Jesúsrese ra. Mbichae mbeta rese ra. Ũquɨ ndese quembia riqui mae eã tuchɨ nyii ra. —Dios cheẽ neneineneisa chõ co riqui re. Ae uresaarõ arõ nguia, aechõ eriqui re, ɨ que mbia Jesús rɨɨ nda.

15 Jesús que mbia ɨcua ra. —Mbia ra seisichɨ suruchoɨ ererecuarã nde, ɨ que ra. Nyebe esɨ sɨnguiã mbia recha. Sɨta ibate rɨ ngue esɨ erecha ra.

Jesús ngata i arõ16 Itondaru ndaru que Jesús chɨmbaaquiatu

choɨ amandɨsaa ra. 17Nyuɨnyuɨque canoa ye cotera. Aque echoɨchɨ nguia iasa Capernaum aque.Jesús que nyebi eã mbeɨte u ee ra. Itondaru chee.Nyoɨ chee que erecha ra. 18 Quɨrɨrɨã ngue tu ɨcuãɨcuã ee ra. Ama ndiite rembia recomose. I reberaque tu asi asi tuchɨ ra. 19Mbia que nyoɨ choɨ beɨcanoa ye ra. Una legua. Jesús que canoa curubitecote ra. I arõ ngue esɨ quia ngata ra. Canoa yendaque mae erese ra. Echɨã ngue cuaãcuã ɨ tuchɨ ra.20—Se chõ nyeresẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo siquiche sesɨre? ɨ que Jesús ee ra. 21 Canoa yenda que ooteerese cote ra. Mbua que canoa ye ra. Ngasẽ asique ecuaẽ íbii cote ra.

Mbia cuabẽ Jesús requia22Mbia cuabẽ ngue chɨ sobeɨ ra. Isamamɨ ngue

Jesús tiãte ee ra. Nyebe ñee nguiã nyue. —Canoamɨɨ ño ngue chɨ resẽ. Canoa ye eã ño Jesús sɨiasa resẽ. Echɨmbaaquiatu achõ ño ngue nyoɨ iasacanoa ye resẽ. ¿Mangue Jesús riqui mangue re?ɨ que mbia cuabẽ u ñee Jesús requia ra. 23 Aquemose que canoa mo ngaẽ ngasẽ ee ra. Tiberiassɨ que canoa cuaẽ nda. Mbia mbichae usa rurubique ecuaẽ tiba ra. 24 Jesús tiã mbeɨ que mbiaje huee ra. Mbichae úsaa ra. Echɨmbaaquiatuabe tiã ngue mbia je ra. Nyebe mbia choɨ nguiãerequia canoa ye. Ngasẽ ngue coquimo cote ra.Capernaum, ɨ que hue sucha je ra.

Mbichae rã ndei Jesús25 Mbia cuabẽ ngue ngaẽ ama ndasa coquimo

ngote ra. Ngasẽ ngue Jesús je cote ra. —Mbiambaaquiatusa, ¿manose erechu ngasẽ aa re? ɨque mbia cuabẽ Jesús je ra. 26 Jesús que ñeeee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Se jembuquiarurechõ jẽɨngo nguiã serese. Se jembiore chõ jẽɨngonguiã serese. Sechɨsaã ɨcuare rocoɨ. Jemae sayãngue asaã saã ndei quia resẽ. 27 Jenyɨurã ndesejẽɨngochɨ nguiã ndua tuchɨte. Ũquɨ nda ua jeɨte.

Ae ua eã mbeɨte quia, ũquɨ ndese quiatu jendua.Mbia mɨngo beɨsa rese quiatu jendua. Se rei mbiamɨngo beɨsa. Se rei Dios rucucha. Paba queuquirãcuãmondo seje ra, ɨque Jesús ee ra. 28Mbiaque ñeembe Jesús je ra. —¿Mañɨ ure ra equiare? ¿Mbae rese ra aba riqui Dios mbia re? ɨ quembia Jesús je ra. 29 Jesús que ñeembe ee ra. —Dios que sembu ra. Seɨcua quia se. Seɨcua mosera Dios ia tuchɨ jendese cote, ɨ que Jesús mbiaje ra. 30 —¿Mbae mo nda eresaã na ure je re,uremae sayã nde? Ɨ nda uremae nderese. Eɨ urera ndeɨcua cote. 31 Cose nda nanderameɨ ndiquimaná u u turuquia rɨ nda. Sã embesa ji no: “Diosque mbichae mbu ibei sɨmbia je ra”, sã embesa jiriqui ɨ no, ɨ que mbia Jesús je ra. 32 Jesús que ñeeee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés eã ño nguembichae mondo nguiã mbia je ibei sɨ. Paba chõngue emondo nguiã ibei sɨmbia je. Aquembichaera mbia mɨngo beɨ eã. Paba ra mbia mɨngo beɨsamondombia je cote. 33Dios riqui mbichaembuaemondomondombia je co. Ae Dios mondomondonguiã mbia je co nae, aque que tu ibei sɨ ra. Aquerei mbia mɨngo beɨsa, ɨ que Jesús ra. 34Mbia queñee Jesús je ra. —Aquembichae mbichae emondomondo beɨ quia ure je, Urererecua, ɨ que mbiaJesús je ra.

35 Jesús que ñee ee cote ra. —Mbichae rã ño sere. Mbia mɨngo beɨsa chõ se re. Serese siqui mosera jeniãcuã eã mbeɨ. Serese siqui mose ra jẽɨseɨeã mbeɨ. Jẽya beɨ rae. 36 Jemae ndei que equiaserese resẽ. Seɨcuayã mbeɨ chõchɨ nguiã ã. Acheẽndei que jẽje nyii resẽ. 37 Ae Paba mee seje mbianae, ũquɨ nda siqui beɨ serese. Ũquɨ nda aisi teãeã mbeɨ. 38 Paba que sembu ibei sɨ resẽ. Secheẽnguire eã ño aɨco nguiã mbae raã naa. Paba cheẽnguire ae chõ aɨco nguiã mbae raã naa co. 39 “Aeamondo ndeje nae, ũquɨ mo nda quiachãchɨ”, ɨque Paba seje ra. Ambuquera ja ra se, se tubemose íbii. 40 Se rei Dios rucucha. Paba que sembura. Ae seɨcuate nae, ũquɨ nda siqui beɨ. “Ũquɨ ndaamɨngo beɨ”, ɨ que Paba ra. Ũquɨ nda ambuqueraja, se tube mose íbii, ɨ que Jesús ra.

41 Judíos que paama ɨ Jesús je ra. —Se reimbichae rã. Ibei sɨ que achu ra, ɨmose que judíosñee ɨcuã ɨcuã Jesús je ra. 42 —Jesús chõ co re.José riirĩ ño co re. Eru rese que nandemae ndesẽ.Esi abe rese que nandemae ndesẽ. ¿Mbaerãeriquiñee nande je re? “Ibei sɨ que achu ra”, ɨnande je re, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 43 Jesúsque ñee ee cote ra. —¿Mbaerã jẽɨngo ñee ɨcuã

Page 110: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 6:44 107 SAN JUAN 7:8

ɨcuã serɨɨ nde? 44 Mbia ae ra siqui eã serese.Paba emɨngo mose serese, aque mose ra eriquituchɨ serese cote. Ũquɨ nda ambuquera sɨ mɨngosechube mose íbii. 45 “Dios ra mbia mbaaquiatuja”, sã embesa ji riqui ɨ no. Nyebe ra Paba cheẽandusa siqui beɨ serese. Nyebe ra Paba cheẽmumbasa reã siqui beɨ serese. 46 Emo ngue maeeãte Paba rese ra. Se mɨɨ ño ngue amae eresera. Esɨ chõ ngue achu resẽ. 47 Tacheẽ nyecuajẽje. Ae seɨcuate quia nae, ũquɨ nda siqui beɨ.48 Se rei mbichae rã. Mbia mɨngo beɨsa rei se.49 Nanderameɨ ngue maná u u turã ndei quiaturuquia re ra. Emo mose que mano mano ja ra.50Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiã jẽje co.Mbia mɨngo beɨsa rei mbichae mbuae. Aque quetu ibei sɨ ra. Ae mbichae mbuae u nae, ũquɨ ndasiqui beɨ. Ũquɨ nda ua eã mbeɨ. 51 Se rei mbichae.Ibei sɨ que achu ra. Mbia mɨngo beɨsa rei se. Aeseu nae, ũquɨ nda siqui beɨ. Mbichae ra ameembia mɨngo beɨ sacuã. Aque mbichae rei seretesɨ. Seroo sɨ, ɨ que Jesús judíos je ra.

52 Judíos que ñee ɨcuã ɨcuã nyue cote ra. —¿Mañɨ nda nguete mee nandechɨurã nde? ɨ quenyue ra. 53 Jesús que ñee ee cote ra. —Tacheẽnyecua jẽje. Mbiarã ngue achu ra. Serete jẽueã mose, jẽɨngo beɨ eã ndae. Seruqui jembei eãmose, jẽɨngo beɨ eã ndae. 54 Ae serete u quianae, ũquɨ nda siqui beɨ. Ae seruqui mbei quianae, ũquɨ nda siqui beɨ. Ũquɨ nda ambuquera sɨmɨngo, sechube mose íbii. 55 Serete rei mbia chɨurã. Seruqui rei mbia chimbei rã. 56 Ae serete uquia nae, ae seruquimbei quia nae, ũquɨ nda siquibeɨ sechɨangui re. Se abe ra aɨco beɨ echɨangui re.57 Paba riqui beɨ co. Paba riqui semɨngo se abeco. Eɨ nda serete usa abe siqui beɨ. Amɨngo beɨra se. 58 Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiãjẽje co. Ae tu ibei sɨ. Maná na eã ño aquembichaere. Maná ngue nanderamei u u rei ra. Maná nguembia mɨngo beɨ eã nda. Emo mose que mano jachõ nda. Ae sechɨmee u quia nae, ũquɨ nguia rasiqui beɨ, ɨ que Jesús judíos je ra. 59 Eɨ ngue Jesúsquia judíos mbaaquiatu quiatu ra. Capernaum.Judíos chumunuásaa.

Mbia tubɨrɨã huɨ Jesús sɨ60 Jesús cheẽ andusa que ñee tuchɨ nyue ra. —

Mbaranguiatuã tuchɨ chõ Jesús cheẽ ndiqui re.Echeẽ nandemumba eã aroneate quiatu quia re, ɨque nyue ra. 61—Mbia riqui ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨchɨ secheẽ nɨɨ, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. Nyebe

ucheẽ mbuchecua ee cote. —¿Mbaranguiatuãtesecheẽ jẽje re? 62 ¿Mañɨ jenye ra mae moseserese re? Seso sɨ mose ibate re. 63 Nande retenandemɨngo eã nguiã. Nande aĩ ño nandemɨngonguiã. Secheẽ nguia ra mbia mɨngo beɨ ibátee.64 Seɨcua ja eãte quiatu nguiã ã. Jemo seɨcua eãtequia ã, ɨ que Jesús ee ra. Mbae ao ramo mosendabeɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re ra. —Ã ndaseɨcua. Ã nda seɨcua eã. Co ra semondombia ɨcuãje, ɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re nyii ra. 65—Acheẽ ngue jẽje nyii, ũquɨ sɨ aɨco ñee jẽje a. Mbiaae ra siqui eã serese. Paba emɨngo mose serese,aque mose ra eriqui tuchɨ serese cote, ɨ que Jesúsra.

66 Aque mosebe beɨ que mbia tubɨrɨã huɨ Jesússɨ cote ra. Ae siqui erese nyii nae, ũquɨ mongue huɨ ja esɨ cote ra. Ngatayã ngue equia eruɨcote ra. 67 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cotera. Doce je. —¿Jẽ abe ra jẽhuɨ sesɨ re? ɨ queuchɨmbaaquiatu je ra. 68 Simón Pedro que ñee eera. —Tei, Urererecua. Aba ruɨ quia ra ureɨco cote.Ndecheẽ ño mbia mɨngo beɨsa resẽ. 69 Ureɨcondeɨcua ã cote. Cristo rei nde. Dios rucucha reinde, ɨ que Pedro ra. 70 Jesús que ñee ee cote ra.—Jẽ doce que jaẽirabo rei ra. Sechɨmbaaquiatusacuã. Jemo ngue diablo rã nda, ɨ que ra. 71 JudasIscariote rɨɨ ngue eriqui ñee nda. Diablo, ɨ. Simónndiirĩ ndei Judas. Ae quia Jesús mee nguiã mbiaɨcuã je. Jesús chɨmbaaquiatu mo ndaque.

7Jesús nongue siquíã Jesús rese

1 —Jesús nandeɨquia, ɨ rei que judíos quia ñeeñee nyue ra. Nyebe Jesús sɨ eã nguiã Judea cote.Galilea beɨ que eriqui ngata ra. 2 Fiesta rurubimose que cote ra. Tuchua ñetẽ ngue judíos saãsaã mbeɨ quia aque fiesta mose ra. Curubite quecote ra. 3 Jesús nongue que ñee ja ee ra. —Eso rãJudea. Ɨ nda ndechɨmbaaquiatu mae ja ndechɨsaãndese Judea jenda. 4 ¡Mbae esaã nyecua chõ mbiaresa rae jẽ! Ɨ nda mbia ndeɨcua ja. Co ereɨcombia mae sayã naa naa co. Mbia resa rae quiatuesaã saã, ɨ que enongue ee ra. 5 Jesús nongue abeque Jesús ɨcuayãte ra. Nyia, ɨ eã Jesús cheẽ je.6 Jesús que ñee ee cote ra. —Emomose quia ra asonyecua mbia je cote. Jẽ jẽso jẽ ae ae, jẽsose mose.7 Dios cheẽ mumbasa riqui jẽucuayã eãte raquejẽ. Se quia eriqui nguiã seucuayãte ã. “Jenyɨsaãsaã nguia eɨcuãte riqui nguiã”, ae quiatu nguiãee co. Nyebe eriqui nguiã seucuayãte ã. 8 Jẽ ñojẽso fiesta rea. Se ra asoã. Emo mose quia nda

Page 111: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 7:9 108 SAN JUAN 7:39achecua nguiã mbia je cote, ɨ que Jesús ngõngueje ra. 9 Jesús que siqui are jiri Galilea cote ra.

Jesús mbia mbaaquiatu quiatu fiesta mose10 Jesús nongue que nyoɨ fiesta rea cote ra.

Aquere que Jesús abe sɨ mingue cote ra. Ngasẽnyecuayã ño ngue oso ra. —Mbia ra jiranduchɨ serese re, ɨ que uchɨangui re ra. 11 Judíos rerecuaque Jesús sequia sequia ja u ra. —¿Ma Jesús riquima nde? ɨ ja que fiesta mose ra. 12 Mbia queñee ata atate Jesús rɨɨ nda. —Jesús turãte que, ɨque emo emo nda. —Jesús turã eã ngue ra. Mbiambɨɨrɨ ɨrɨte que equia no nda, ɨ que emo emo nonda. 13Mbia que siquichete judíos rerecua sɨ ra.Nyebe mbia ucheẽmbuchecua eã nguiã Jesús rɨɨ.

14 Fiesta ite mose que Jesús sɨ Dios chuchuambia mbaaquiatu quiatu cote ra. 15 Judíos quenyuruɨra tuchɨ Jesús cheẽ andu ra. —Eaquiatutequia eriqui re. ¿Mangue eriqui ñimbaaquiatumangue nyii re? ɨ que mbia ra. 16 Jesús queñee ee ra. —Secheẽ ae eã asenei senei nguiã jẽjeco. Paba cheẽ ño asenei senei nguiã jẽje. Aesembu. 17 Emo siquise mose Dios cheẽ nduɨ, aquera Dios cheẽ ɨcua tuchɨ. Aque ra ñee. “Ucheẽño eã Jesús senei senei nguiã mbia je co. Dioscheẽ ño esenei senei nguiã mbia je co”, ɨ ra aqueñee serɨɨ. 18 “¡Sã mbia ñee turã mbe ɨ serɨɨ jẽ!” ɨra emo ucheẽ achõ nenei nenei. “¡Sã mbia ñeeturã mbeɨ Dios rɨɨ nguiatu jẽ!” ae chõ nguiã Dioscheẽ nenei nenei se co. Acheẽ ñooño eã ño nguiãco. Mbia ambɨɨrɨ ɨrɨ eã ño nguiã co. 19 Moisésque Dios cheẽ mbesa rei nande je ra. Nandeemumbayã sacuã. Jẽ nguia rei Dios cheẽ mumba.¿Mbaerã jẽɨngo seɨquia serɨte re? ɨque Jesús ee ra.20Mbia que ñee ee cote ra. —Emondiqui ndeɨquiaserɨ eãte co. Aba checuayã ɨcuã ae nembɨɨcuãndeae, ɨ que mbia Jesús je ra. 21 Jesús que ñee eecote ra. —Mbia rasi mo ngue ambucherõ sábadomose. Aque mɨɨ ño ngue asaã ndei nguiã. Aquemɨɨ je chõ jẽɨngochɨ nguiã nyuruɨrate mae serese.22Moisés que circuncisión teacuquia jẽje ra. Nan-derameɨ nane ngue circuncisión saã nguiirĩ je ra.Nyebe jẽɨngo nguiã sábadomose abe circuncisiónnaa naa jendiirĩ je. 23 Moisés cheẽ nguire chõjẽɨngo nguiã circuncisión naa naa jendiirĩ je ã.Sábado mose abe. ¿Mbaerã jẽɨngo paama ɨ sejembia mbucherõ mose sábado mose re? 24 “Aqueeɨcuãte”, jenye jeɨ chõchɨ nguiã. Jẽirandu turã naerese nyii, ɨ que Jesús ee ra.

Ibatenda chõ se re, ɨ Jesús

25 Jerusalén jenda que ñee ñee Jesús rɨɨ cotera. —A Jesús riqui ñee mbia je a. ¿Nandererecuara Jesús ɨquia eã sɨ chõ nde? 26 A eñɨ nyecuañee mbia ite re a. Nandererecua ñee eã tuchɨchõchɨ ee. Teachõ tuchɨ chõchɨ. ¿Cristo eriquireɨ nandererecua je re? 27 Cristo eã ño Jesús re.Galilea jenda chõ ae re. Cristo tu mose quiatu ranandeiranuate. Ma sɨ chõ nda eru, ɨ que Jerusalénjenda ñee nda. 28 Jesús que echeẽ ñandu jara. Dios chuchúaa eriqui mose mbia mbaaquiatuquiatu. Nyebe Jesús echeẽ ndɨbɨshorõ nguiã cote.—¿Ma sɨ achu co re? ¿Jẽ seɨcuate re? Se ae achueã nguiã co. Sembu ji ae aɨco nguiã co. Ɨchõɨñosareã ae ngue sembu nguiã. Ae rese jemae ãte nae,ae chõ sembu nguiã. 29 Se ae que amae erese ra.Esɨ que achu ra. Ae chõ sembu nguiã co, ɨ queJesús ee ra. 30Mbia que paama ɨ Jesús cheẽ mosera. —Jesús nandeisi etarõ sacuã, ɨ rei que mbiañee nyue ra. Ae mbia eisiã ño nguiã. —Aquemose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee. 31 Mbiatubɨrɨã ngue Jesús ɨcua ɨcua ramo nguia cote ra.Nguerecuarã. —Cristo tuchɨ rei co. Co eriquimbia mae sayã naa naa tuchɨ co. Emo aquiatu monda tuãte rei. Co mɨɨ tuchɨ chõ ndei Dios chɨmbuco, ɨ que mbia tubɨrɨã nguia ñee ñee Jesús rɨɨ nda.

Fariseos paama ɨ Jesús je32 Fariseos que nyiisaquia mbia cheẽ ndese ra.

Mbia ñee turã turã mose Jesús rɨɨ. Nyebe fariseospaama ɨ nguiã Jesús je. Policía jenda mo ngueemondo rei Jesús isi sacuã nda. Sacerdote rerecuaabe que policía jenda mondo rei Jesús isi sacuãnda. 33 Jesús que ñee nda. —Aɨco mbɨrɨ ño nguiãjendese a cote. Aquere ra aso sɨ Paba rea. Aesembu. 34 Jẽ nda serequia cote. Serea eãte rase cote. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate,ɨ que Jesús ee ra. 35 Judíos que ñee nyue ra. —Manguiti ra esɨ reae. Manguiti ra nandecuasẽaroneate ee reae. Judíos siqui quia griegos resenae, ũquɨ ndea ra esɨ reae. Griegos mbaaquiatusacuã ndeae. 36 “Serequia ra se cote. Serea eãte rase. Ae ra asonae, huee jengasẽ aroneate”, ɨ chõchɨ nguiã nande je. ¿Mbaerã eriqui ñee nande je ũquɨ nde? ɨ que judíos u ñee nyue ra.

Jesús ɨcuasa rei i riõ na37 Fiesta ua nonde que mbia ñumunua tuchɨ

cote ra. Fiesta mumba beɨ. Aque mose que Jesúsñɨ juã ñee mbia ite re ra. —“Emo ɨseɨmose, sã eruserea. Ambɨu ra se. 38Ae ra seɨcuanae, i riõ nandaũquɨ. Iãcuã turã na nda ũquɨ”, sã embesa ji riqui ɨno, ɨ que Jesus ucheẽmbirãtãte mbia je ra. 39—Ae

Page 112: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 7:40 109 SAN JUAN 8:16ra seɨcua nae, ũquɨ je ra Espíritu Turã amondo, ɨñene. Espíritu Turã mbu nonde chõ eriqui nguiãñee. Jesús oso eãmose ibate chõ eriqui nguiã ñee.

Mbia ñee atate Jesús rɨɨ 40 Mbia tubɨrɨã ngue chɨ Jesús cheẽ andu ra.

Ũquɨ mo ngue ñee nyue ra. —Co rei Dios cheẽnenei neneisa co. Ae uresaarõ arõ nguia co, ɨ queu ñee Jesús rɨɨ nda. 41 Emo emo ngue ñee nda. —Co rei Cristo tuchɨ co, ɨ que ra. Emo emo ngueecheẽ sɨbɨ shorõ no nda. —Tei. ¿Mañɨ nda GalileajendaCristo re? Hue jenda eãñondaCristo ndesẽ.42 “David riirĩ nda Cristo. Belén jenda ra Cristo,David rã sɨ”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbiañee ñee nyue ra. 43Hue rɨ ja mbia ñee eãchɨ Jesúsrɨɨ. Mbia que ñee ata ata Jesús rɨɨ nda. 44—Jesúsnandeisi serao tarõ, ɨ rei que emo emo ñee nda.Isiã sɨ que ra.

Fariseos Jesús ɨcuayã45 Policía jenda ochɨ que nyoɨ nyebi fariseos

je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe nyebi. —¿Mbaerã Jesús jendu eã ure je re? ɨ que ererecuapolicía jenda je ra. 46 Policía jenda que ñee eera. —Aque Jesús riqui mbia mbaaquiatu turãtuchɨ aque. Ae rã sɨ emo mbia mbaaquiatu turãaronea, ɨ que policía jenda ñee mbia rerecua jera. 47 Fariseos que ñee policía jenda je cote ra.—¿Jẽ abe chee chõ Jesús jembɨɨrɨ ɨrɨ nguia re?48 Nandererecua mo ngue “coche rei” ɨã tuchɨJesús je resẽ. Fariseos mo abe que “coche rei” ɨãtuchɨ Jesús je resẽ. 49 Ã mbia ataque riqui Dioscheẽ ɨcua eãte ã. Quiachã ja ra Dios sɨ, siqui moseJesús rese, ɨ rei que fariseos ra. 50 Nicodemo aberei fariseo. Ae tu Jesús je isa nae, aque que ñeefariseos je ra. Uataque je ra. 51—Emonandembasimbasi chooño aroneate. Echeẽ nandechandurane nguiatu. Nandeirandu ja rã nguiatu erese.Embasi nonde. Eɨ ngue Moisés embesa mɨɨ nandeje ra, ɨ que Nicodemo uataque je ra. 52 Fariseosque ñee ee cote ra. —¿Nde abe chõ Galilea jendaJesús rese re? Embesa ji rese emaemae. Dios cheẽnenei neneisamo eãte que Galilea jenda resẽ, ɨ reique fariseos ñee asi Nicodemo je ra. 53Mbia quenyoɨ ja uchuchua cote ra.

8Cuña mo siqui emo ndu rese

1 Jesús que oso Monte de los Olivos ra.2 Isamamɨ ngue Jesús sɨ nyebi sɨ Dios chuchúaa ra.Eresaitõ ndabe. Mbia que esɨɨchã tuchɨ ra. Jesús

que ngoi ra. Mbia mbaaquiatu quiatu. 3 Fariseosque cuña mo curucuaẽ Jesús je ra. Embesasa reseque cuña ndurucuaẽ ee ra. Cuña nda siqui emondu rese mbia je ra. Mbia ite re que fariseos cuñamɨɨ nda. 4 Ae cuña curucuaẽ nae, ũquɨ ngue ñeeJesús je ra. —Urembaaquiatusa, mbia que maecuña ndese ra. Emo ndu rese siqui mose. 5Moisésque ñee nande je ra. “Ã jẽɨquia sɨta je”, ɨ queMoisés quia ã mbia rɨɨ nda. ¿Mañɨ ere ra ã nɨɨñee nde re? ɨ que cuña ndurucuaẽsa ñee Jesús jera. 6 —Jesús nandembɨɨrɨ. Ɨ nda ñee ɨcuã. Ɨ ndambia nandembɨɨcuã Jesús je cote, ɨchõ equia nyiireaẽ. Nyebe cuña ndurucuaẽchɨ ee reaẽ. Jesúsque nyatiquio chõ nda. Ibi que embesa mbesa oje ra. 7 —¿Mañɨ ere ra nde cuña je re? ɨ beɨ quembia quia Jesús je ra. Jesús que juã ñee mbia jecote ra. —Jemo turã mbeɨte mose, sã aque ranecuña cheɨ sɨta je, ɨ que Jesús ee ra. 8 Nyatiquiosɨ que ibi mbesa ra. 9 Jesús cheẽ andu mose quembia rerecua ɨreɨ ireɨ ja chõ nda. —Nandeɨcuãjate que, ɨ ja chõ ngue ñee uchɨangui re ra. Nyebeechoɨ nguiã usẽ ja. Ameɨ nane ja que ra. Eataquequia usẽ nguiã eruɨ cote. Ererecua que usẽ jara. Jesús ae que siquichõ nda. Cuña ndesechõ.10 Jesús que juã mbia rerecua ruɨbe cote ra. Cuñaje que ñee cote ra. —¿Ma nderurucuaẽsama nde?“Nandecheɨ rã sɨta je”, ¿ɨãte emo nguia nderɨɨ core? ɨ que Jesús ñee cuña je ra. 11 —Tei. Emoñeeãte, Sererecua, ɨ que cuña Jesús je ra. Jesúsque ñee ee cote ra. —Se abe ra acheẽ eã ndeje.Eso rei. ¡Mbae ɨcuã nda eresaã sɨchɨ jẽ! ɨ que Jesúscuña je ra.

Tata rendi rã ndei Jesús12 Jesús que ñee sɨ mbia je ra. —Mbia ja

mbaaquiatusa chõ se re. Tata rendi rã ño aɨconguiã mbia je co. Ae siqui seruɨ nae, ũquɨ ndasiquíã itondáruu. Ũquɨ amɨngo beɨ quia querabeco, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra. 13 Fariseosque ñee Jesús je cote ra. —Ndechue chõ ereɨconguiã ñee mbia je. Nyebe mbia “coche rei” ɨaronea ndecheẽ je, ɨ que fariseos ñee Jesús je ra.14 Jesús que ñee echeẽ ndɨbɨshorõ nda. —Sechueacheẽ ndaque mbia je. “¡Ae beɨ jẽ!” ɨ chõ mbiteraque aba secheẽ mose. Ae sɨ achu nae, hueejẽɨcuayãte. Ae ra aso nae, hue abe ra jẽɨcuayãteno. Se ae aɨcua nguiã co. 15 Jeñee ɨcuã jeɨ chõchɨ nguiã aba rɨɨ. Mbae mumbusẽ ja mose rocoĩ. Eɨ ae eã ño nguiã se. 16 “Co eɨcuãte”, ae eã nguiã seae co. Paba rese chõ aɨco nguiã mbia mumbusẽ

Page 113: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 8:17 110 SAN JUAN 8:48ja co. Nyebe aɨco nguiã ñee Paba cheẽ nduɨ sɨ co.17 “Mbia nyeremo ñee mose hue rɨ sɨ, ‘ae beɨte’jenye chõ”, ɨ queMoisés jẽje ra. 18Sã ure nyeremoure no. Paba rese. Ae sembu. Sã ureɨco ñee serɨɨ Paba rese no. Ure nyeremo, ɨ que Jesús fariseosje ra. 19—¿Ma nderu riqui ma nde? ɨ que fariseosJesús je ra. Jesús que ñee ee ra. —Paba jẽɨcuayãtequia ã. Se abe seɨcuayãte quia ã. Jẽ seɨcua mose,Paba abe ra jẽɨcua, ɨ que Jesús ra. 20 Eɨ ngue Jesúsquia mbia mbaaquiatu quiatu Dios chuchúaa ra.Ofrenda no nosa jii que eriqui mbia mbaaquiatuquiatu ra. Emo ngue Jesús isi ãte etarõ sacuã nda.—Aque mose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee.

Aso sɨ ra ibate Paba rea, ɨ Jesús21 Jesús queñee sɨ fariseos je ra. —Aso sɨ ra Paba

rea cote. Serequia requia rei nda se re. Jẽɨcuãmbeɨ ra jemano nyee. Ae ra aso nae, huee jengasẽaroneate, ɨ que Jesús ee ra. 22 Judíos que ñee ñeenyue ra. —¿Mbaerã nda nandecuasẽ aroneate eere? Nyɨɨquia ra reae, ɨ rei que ñee nyue ra. 23 Jesúsqueñee ee ra. —Ibi jenda chõ jẽnde. Ibatenda chõse re. Ibi jenda eã ño se re. 24 Nyebe aɨco nguiãñee jẽje nyii. “Jẽɨcuã mbeɨ ra jemano nyee”, aeque jẽje nyii. Seɨcuayãmbeɨmose ra jemano nyeejẽɨcuã mosebe, ɨ que Jesús ee ra. 25 —¿Aba tuchɨnde re? ɨ quembia Jesús je ra. Jesús que ñee ee ra.—Cose ndare beɨ chõ aɨco nguiã serenei nenei jẽjeco. 26Mbae ra asenei tuchɨ jẽje reae. Secheẽ ndajẽɨcuã mbuchecua tuchɨ jẽje. Ae sembu nae, aquequiarei ñee ñooño aronea. Echeẽ ngue achandura. Ae cheẽ ño asenei seneimbeɨ nguiãmbia je co,ɨ que Jesús mbia je ra. 27Mbia rerecua que Jesúscheẽ ɨcuayã mbeɨ ra. —Dios rɨɨ ño eriqui nguiãñee, ɨã mbeɨ que mbia ra. 28 Jesús que ñeembe eera. —Mbiarã ngue achu ra. Jẽ nda sembucha irarese cote. Aquemose rambae jẽɨcua jiri serɨɨ cote.“Dios cheẽ nguire chõ eriqui mbia mbaaquiatuquiatu re”, jenye ra serɨɨ cote. “Dios rucucha chõeriqui re”, jenye ra serɨɨ cote. 29 Ae sembu nae,aque riqui beɨ serese co. Echeẽ nguire aɨco beɨembia co. Nyebe eriqui nguiã serechayã mbeɨ co,ɨ que Jesús ra. 30 Jesús cheẽ mose que mbia Jesúsɨcua ɨcua cote ra.

Jẽɨngo beɨmose seruɨ, sechɨmbaaquiatu tuchɨchõ jẽ nde

31 Ae Jesús ɨcua quia judíos nae, ũquɨ je queJesús ñee nda. —Secheẽ sɨ jẽhuɨ eã mose,sechɨmbaaquiaturã tuchɨ ra jẽ. 32 Jẽnda ɨchõɨñosareã jẽɨcua tuchɨ cote. Mbia ɨcuã nderecua rimbaeã nda jẽ cote, ɨ que Jesús ee ra. 33 Mbia que

ñee Jesús je ra. —Abraham nducucha rei ure.Mbiamonimba eãmbeɨ que ureɨco resẽ. ¿Mbaerãereɨco ñee ure je re? “Mbia sɨ taembuɨ mɨngocote”, ɨ ure je re, ɨ que mbia Jesús je ra.

34 Jesús que ñee ee cote ra. —Ae mbae ɨcuãsaã saã nguia nae, ũquɨ ndiqui beɨ eɨcuã nimbarãã. 35 Erimba ra siqui beɨ eã nguerecua rese.Nguiirĩ tuchɨ quiatu ra equereco beɨ nyɨese. 36 Sejembuɨ mose mbae ɨcuã sɨ, eɨcuã nimbarã eã ndajẽɨngo cote. 37Abraham nducucha raque jẽ. Ũquɨ aɨcuate raque. Ã jẽɨngo secheẽ isi turã eãte ã.Secheẽ jẽucuayã nguia ã. Nyebe jẽɨngo nguiãseɨquia serɨte ã. 38 Ae Paba teacuquia seje nae,ũquɨ ño asenei senei nguiã jẽje co. Ae jenduteacuquia jẽje nae, ũquɨ ndese chõ jẽɨngo nguiãjẽ ã no, ɨ que Jesús ee ra.

39 —Abraham ño ureru resẽ. Urei resẽ, ɨ quembia Jesús je ra. Jesús que ñee ee cote ra. —Abraham nducucha turã mose jẽ, eɨ nguia ndajẽɨngo turã nguiã ña. Abraham nduɨ sɨ. 40 Diosque sembaaquiatu ra. Dios quiarei ñee ñooñoeã. Echeẽ ño asenei senei nguiã jẽje co. Ũquɨ je chõ jẽɨngo nguiã seɨquia serɨte ã. Ɨ ãte queAbraham quia seje ra. 41 Jendu rã sɨ chõ jẽɨngonguiã ã, ɨ que Jesús ee ra. Mbia que ñee Jesús jecote ra. —Ureru ata ata eãte nyeresẽ. Dios mɨɨño ureru re, ɨ que ñee Jesús je ra. 42 Jesús queñeembe ee ra. —Dios jendu tuchɨ mose, eɨ nguianda jẽɨngo nguiã nyesecua serese chã. Ae quiareisembu. Se ae eã achu nguiã. 43 Ã jẽɨngo secheẽandu sereãte ã. Nyebe jẽɨngo nguiã secheẽ ɨcuaaroneate ã. 44 Aba checuayã nderecua rei jendu.Erese beɨ chõ jẽɨngo nguiã ã. Echeẽ jemumbayãmbeɨ chõnguiã ã. Mbia ɨquia ɨquiasa beɨque ae ra.Cose ndare mosenda beɨ. Ñee ñooñosa reã quiatoaronea tuchɨ quiarei ae. Ñee ñooño mbeɨte equiaco. Ucheẽ achõ ño esenei senei nguiãmbiambɨɨrɨ ɨrɨ querabe co. Ñee ñooñosa rerecua chõ aque re.45 Se quia acheẽ ñooño ãte rei nguiã jẽje. Secheẽjẽucuayãte chõchɨ nguiã. 46Mbae ɨcuã ngue asaãeãte ra. Ũquɨ jẽɨcuate raque. Acheẽ ñooño ãtesequia co resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo secheẽ andu sereãneate ã nde? 47Dios quiato quia Dios cheẽ ñanduturã nguiã. Dios quiato eã ño jẽnde. Nyebe jẽɨngonguiã Dios cheẽ andu sereãte ã, ɨ que Jesús mbiaje ra.

Jesús rane siqui Abraham sɨ nyii48 Judíos que ñee sɨ Jesús je ra. “Samaria jenda

chõ nde reae. Aba checuayã nyɨreco chõ nde

Page 114: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 8:49 111 SAN JUAN 9:20reae”, ure que nderɨɨ nda. ¿Ae tuchɨ nde re? ɨque judíos ñee Jesús je ra. 49 Jesús que ñee eera. —Aba checuayã nyɨreco eã ño se resẽ. Coaɨco ñee turã tuchɨ Paba rɨɨ co resẽ. Jẽ nguiajeñee ɨcuã mbeɨte nguiã serɨɨ. 50 “¡Sã mbia ñeeturã serɨɨ jẽ!” ae eã ño nguiã se co. Paba quiasiqui nguiã ñee turã turãte serɨɨ co. Ae quia rambia ɨcuãmbasi. 51Tacheẽ nyecua jẽje. Ae secheẽmumbayã nguia nae, ũquɨ nda amɨngo beɨ. Ũquɨ nda manoã mbeɨ, ɨ que Jesús ra. 52 Judíos queñee Jesús je ra. —Aba checuayã nyɨreco tuchɨchõ ereɨco nguiã co. ¿Mbaerã ereɨco ñee nde?“Mbia ra manoã, secheẽ mumbayã mose”, ɨ re.Abraham ngue mano. Nandei. Dios cheẽ neneineneisa que mano ja resẽ. 53 ¿Nde ndeaquiatutuchɨ Abraham sɨ re? Ae chee que mano. Dioscheẽ nenei neneisa chee que mano. ¿Abate ndere? “Mbia ra manoã”, ere chõte equia co, ɨ quejudíos Jesús je ra. 54 Jesús que ñee ee cote ra. Se aesecheẽ turã mose serɨɨ, mbia ra seanduchõ. Pabaquia ñee turã mbeɨ nguiã serɨɨ co. Ae je jẽɨngoñee. “Dios urererecua” ɨ raque erɨɨ. 55 Ã jẽɨngoDios ɨcuayãte ã. Se quia aɨcuate nguiã co. “Diosaɨcuayã”, se ɨ mose, eɨ nda acheẽ ñooñote rei jẽna sɨ. Dios aɨcua tuchɨte. Echeẽ nduɨ chõ aɨcobeɨ nguiã co. 56 Abraham ngue seraarõ arõ mbeɨquia ra. “Tu rae”, ɨ beɨ que equia ñɨmbia serɨɨ nda. Secuasẽ mose que eyate mae serese cote ra,ɨ que Jesús mbia je ra. 57 Mbia que ñee Jesús jera. —Cosete que Abraham mano ndesẽ. ¿Mañɨere mae erese re? Cincuenta años eãte nde resẽ,ɨ que ra. 58 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecuajẽje. Cose ndare beɨ chõ aɨco nguiã co. Abrahamtiã mosenda beɨ, ɨ que Jesús ra. 59—¡Sɨta je Jesúsnandecheɨ jẽ! ɨ rei que mbia sɨta isi isi ra. Jesúsque ñɨmɨ ñɨmɨ oso ra. Usẽ Dios chuchua sɨ.

9Jesús emo ndesayã mbucherõ

1Ñeenda ruɨ que Jesús mae emo ndesayã ndesera. Echaacuquia mosenda beɨ que eresayã nyobeɨra. 2 Jesús chɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Urembaaquiatusa, ¿abate mbae ɨcuã saã nyii re?Co resayã nonde re. Eru ereae. Esi ere no ae.Ae sɨ ere no ae. ¿Abate ere? ɨ que Jesús jera. 3 Jesús que ñee ee ra. —Tei. Emo nguembae ɨcuã saã eãte rei ra. Mbia ra mae ja Diosquirãcuã ndese chã. Embucherõ mose. Nyebeeresayã nyaacuquia nguiã. 4 Arõ ño nandeɨconguiã mbae raã naa. Itondaru mose, mbae rese

nandeɨco aroneãte cote. Nyebe aɨco beɨ nguiãmbae rese Paba je co. Semano mose quia aɨcoaroneãte nguiã mbae rese íbii cote. 5 Seɨco moseíbii, aɨco mbia resaete co, ɨ que Jesús ra. 6 Jesúsque ñinimbu íbii cote ra. Tuchu que esaã ngũendije ra. Nguiti que eresayã ndesa rese cote ra. 7—Eso nderuba ɨreɨ cote. Ama Siloé eso eɨreɨ, ɨ queJesús eresayã je ra. (“Echɨmondo”, ɨ chõ nguiãSiloé je.) Eresayã ngue oso nguesa ɨreɨ huee ra.Obei que eru quia mae turã cote ra. 8 Hue jendaque nyuruɨra jate mae erese ra. Ae mae nguiaerese nyii nae, ũquɨ ngue nyuruɨra tuchɨ maeerese cote ra. Eresa cherõ mose. —¿Co resayã ñoache ache ɨ quia nyii re? ¿Ae chõ ere? ɨ que mbiañee ñee nyue ra. 9—Ae eã ño ñene, ɨ que emonda.—Ae chõ ñene, ɨ que emo emo no nda. Eresayãngueñee cote ra. —Se chõnyeresẽ, ɨqueñeembiaje ra. 10—¿Mañɨ nderesayã mae nde? ɨ que mbiaee ra. 11Eresayãngueñeenda. —Ae eriqui “Jesús”ɨ nae, aque que tuchu saã nda. Nguiti que seresarese ra. “Eso nderuba ɨreɨ Ama Siloé”, ɨ que sejecote ra. Aso que se ra. Seruba ɨreɨ ji que amaecote ra, ɨ que eresayãmbia je ra. 12—¿Ma nderesambucherõsa riqui ma nde? ɨ que mbia eresayã jera. —Quɨ chõ esɨ, ɨ que ee ra.

Fariseos ñee eresayã je13Mbia que eresayã curuchoɨ fariseos je cote ra.

14 Ae mose Jesús eresayã mbucherõ nae, sábadomose que ra. Tuchu que esaã, aque mose quera. 15 —¿Mañɨ ere nderesa ɨra re? ɨ que fariseosee ra. —Tuchu que equiti seresa rese ra. Aeseresa aɨreɨ nguiã. Co aɨco mae co cote, ɨ queeresayã nda. 16 Fariseos mo ngue ñee nyue ra. —Ae eresa mbucherõ sábado mose nae, Dios cheẽnenei neneisa eã ño aque re, ɨ rei que nyue ra.Emo emo ngue ñee no nda. —Eɨ nguia nda eɨcuãmose mbia mae sayã naa naa eã nguiã nande jechã, ɨ que fariseos mo ñee nyue ra. Hue rɨ ja eãngue fariseos ñee Jesús rɨɨ nda. 17 Fariseos queñee sɨ eresayã je ra. —Ae nembucherõ nae, ¿mañɨee re? ¿Mañɨ ere quia nde erɨɨ co re? ɨ que ra.Eresayã ngue ñee nda. —Dios chɨmondo que aera, ɨ que eresayã nda.

18 Judíos que echeẽ ñandu sereã nda. Eresaturã mbeɨ mo eriqui reɨ nguiã ee. Nyebe “jenyu”ɨ nguiã eresayã ndu je. Esi je abe no. —Nandeirandu rã erese, ɨ que ra. 19 —¿Co nderi-irĩ co re? ¿Eresayã nyobeɨ nyii re? ¿Eresayãnyaacuquia nyii re? ¿Mbae emumae nguia cocote re? ɨ que ñee eru je ra. Esi je abe. 20 Eru

Page 115: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 9:21 112 SAN JUAN 10:10que ñee ee ra. —Co rei seriirĩ co. Eresayã nguenyaacuquia rei ra. 21 Mañɨ ño equia mae cocote. Aba chõ embucherõ. Ureɨcuayãte. Jeñeenguia ee. Etiarõte nyeresẽ. Ae ra ñee jẽje, ɨ queeru ñee judio rerecua je ra. Esi abe. 22 Judíosrerecua quia ñee nguia nyue nyii reaẽ. —Emoñee turã mose Jesús rɨɨ, ũquɨ nandemombo beɨmbia chumunuasa sɨ. “Dios chɨmbu rei Jesús”,ɨ mose, nandemombo beɨ mbia chumunuasa sɨ,ɨ quia ererecua quia ñee nyue nyii reaẽ. Nyebeeresayandu siquichete nguiã ñee turã Jesús rɨɨ.Esi abe no. 23Nyebe eru riqui nguiã ñee ererecuaje. —Jeñee nguia seriirĩ je. Etiarõte nyeresẽ, ɨ ee.Esiquichete quia ñene.

24—Quiatuchu, ɨ sɨ que judíos rerecua eresayãje no nda. —Echeẽ turã Dios mɨɨ je. ¡Jesús abe jera erecheẽ turãchɨ jẽ! Eɨcuãte ae resẽ, ɨ rei quejudíos rerecua eresayã je ra. 25 Eresayã ngue ñeeee ra. —Aɨcuayãte se. Eɨcuãte ereae. Eturãte ereno ae. Aɨcuayãte se. Seresayã ngue nyii ra. Coaɨco mae co cote. Ũquɨ mɨɨ ño aɨcua nguiã co, ɨque eresayã judíos rerecua je ra. 26—¿Mañɨ equiandeje re? ¿Mañɨ nderesayã ɨra re? ɨ sɨ que eresayãje no nda. 27 Eresayã ngue ñeembe ererecua jera. —Acheẽ ndei que jẽje resẽ. Secheẽ nguejemumb resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo “echeembe” ɨ sejeã nde? ¿Jẽ abe jẽɨngose rete sembucherõsa ruɨre? ɨ que eresayã judíos rerecua je ra. 28 Ererecuaque ñee ɨcuãte ee cote ra. —Ae ruɨ chõ ereɨcochɨ nguiã nde co. Moisés ruɨ chõ ureɨco nguiã ureã. 29 Moisés je quiatu que Dios ñee nyii resẽ.Ũquɨ ño ureɨcua nguiã ã. Ae nembucherõ nae, masɨ quiatu ñɨ ae ru. Ae quia ureɨcuayãte nguiã, ɨque judíos rerecua ra. 30 Eresayã ngue ñee ee ra.—Seresa que embucherõ ndesẽ. “Dios chɨmbu”,jenye eã ñochɨ equia ã. Seresa mbucherõsa raqueae. 31 Dios ra mbia ɨcuã ñee ñanuã. Ae Dioscheẽmumbayã nguia nae, ũquɨ ñee nguia ra Diosñandu. 32 Seresayã ngue achaacuquia rei nyii ra.Ae que sembucherõ nda. Emo abe ra ũquɨ saãeã. 33 Dios chɨmbu eã mose, eɨ nguia nda mbaeraã eãte nguiã ña, ɨ que eresayã judíos rerecuaje ra. 34 Judíos rerecua que ñee eresayã je ra. —Ndechaacuquia mosenda beɨ chõ ndeɨcuã ndiquinguiã co. ¿Mbaerã ereɨco urembaaquiatu setere? ɨ que judíos rerecua eresayã je ra. Nyebeque judíos rerecua eresayã mombo beɨ judíoschumunuasa sɨ cote ra.

Ureaquiatute ure, ɨ chõchɨ fariseos

35 Jesús que jirandu erese ra. Emombo mose.Nyebe esɨ nguiã ñee eresayã je. —¿Dios rucuchaereɨcuate quia co re? ɨ que ee ra. 36 —¿Abachõ Dios rucucha re? Aɨcua sete quia co, ɨ queeresayã nda. 37 —Ae chõ se resẽ. Ae je chõ ereãñee a resẽ. Eremae ndei serese resẽ, ɨ que Jesúsee ra. 38 Eresayã ngue ngoi ngũíã ndese Jesúsji cote ra. —Areɨcua tuchɨ se cote, ɨ que Jesúsje ra. 39 Jesús que ñee ee ra. —Achu que íbiira. Mbia ɨcuã mbuchecua mbia je ra. Achu queeresayã ndesa mumae mae nda. Ae eresa nae,ũquɨ mumae eã sacuã abe que achu ra, ɨ que ra.40Fariseosmo abe que chɨ hue ra. Jesús cheẽ anduque ñee Jesús je ra. —¿Ureresayã ureɨco ure abeã nde? ɨ que fariseos ee ra. 41 Jesús que ñee ee ra.—Jendesayã mose, eɨ nda jẽɨcuã ambuchecuayãndei. “Seaquiatute”, jenyechɨ equia ã. Nyebe aɨconguiã jẽɨcuãmbuchecua jẽje co, ɨ que Jesús judíosrerecua je ra.

10Ovejas ucha cheẽ ɨcuate

1 Jesús que ñee nda. —Tacheẽ nyecua jẽje.Ae ɨqueã nguia oveja chɨquesa rɨ nae, mbaembuquiachãsa chõ ũquɨ nde. Echɨquesa eã ñɨ ɨqueɨque mose. 2 Ae ɨque ɨque quia oveja chɨquesarɨ nae, aque quia oveja raarõsa aque re. 3 Aeechɨquesa saarõ nguia nae, aque ra echɨquesaequia oveja raarõsa je cote. Eɨque sacuã. Ovejaraarõsa cheẽ nda oveja ɨcua ja. Ñee mɨɨ mɨɨ ndaumbae oveja je. Oveja ɨcua ja. Ae ra oveja nyoɨusẽ eruɨ. 4 Eraarõsa embusẽ ja mose etaronda sɨ,ae rane nda ngata oso quia erẽta. Oveja ra nyoɨja quia eruɨ. Echeẽ nguia eɨcuate nguiã. 5 Emonduɨ ra echoɨ eã. Uchãñonda emo sɨ. Echeẽnguiaeɨcuayãte nguiã, ɨ que Jesús ñee nda. 6 Jesús queeɨ ndei ñee fariseos je ra. Ejemplo je. Oveja reneinenei ee. Jesús cheẽ andusa que echeẽ ɨcuayãtera.

Jesús rei oveja raarõsa7 Jesús que ñee sɨ ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje.

Oveja chɨquesa rã ño se re. 8Ae ngaẽ senonde nyiinae, mbae mbuquiachãsa ja chõ ũquɨ nde. Nyebeovejas eche sɨɨchã eã nguiã. 9Oveja chɨquesa chõse re. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ nda ateaquiatubeɨ mɨngo. Sã oveja mo ndiqui oso quiaru quiaruno. Sã eriqui cuaẽ nyebi chebi beɨ utaronda no.Eɨ sɨ ra seɨcuasa quia siqui beɨ serese. 10 Mbaembuquiachãsa quia ra tu mbae rirõ sacuã. Mbaembutiã sacuã. Mbae ɨquia sacuã. Se quia nɨ

Page 116: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 10:11 113 SAN JUAN 11:4achu nguiã mbia mɨngo beɨ sacuã. Mbia mbiatuchɨ nonde que achu ra. 11 Oveja raarõsa rei se.Ovejas ateaquiatu beɨquia co. Amanonda emɨngobeɨ sacuã. 12 Ae ovejacha eã nae, aque ra ovejassaarõ ndaque, saarõ turã eã ndae. Uchã ño ndanyacua tu mose ovejas je. Nyacua ra ovejas isiembuquiachamba u quia. 13 “Echa eã ndei se re”,ɨ ra eraarõsa uchã erecha. Esiquiche mose. Ovejaraarõ turã eã. 14-15 Se quiarei oveja raarõsa turã.Sã Paba riqui seɨcuate co no. Sã aɨco Paba ɨcuatese abe co no. Eɨ ae chõ nguiã oveja ɨcua sembaeco no. Sembae abe seɨcua quia ã. Sembae ovejasmɨngo beɨ sacuã nda amano. 16Ovejasmo abe quesembae no nda. A jenda eã ño ũquɨ nde. Ũquɨ abera aru a. Ũquɨ nda secheẽ mumbayã no. Sembaeoveja ra chɨ ja serese cote. Se mɨɨ ño nda asaarõja cote. 17 Sesiquiche eã semano ndese. Sembaeovejas mɨngo sacuã. Nyebe Paba iate riqui nguiãserese co. Semanonde ra aquera sɨ. 18 Semanosereã mose, eɨ nda mbia seɨquia aroneate rei. Seae chõ amanosete nguiã mbia je. Se ae chõ ndaaquera sɨ no. Paba quia uquirãcuã meete nguiãseje, ɨ que Jesús mbia je ra.

19 Judíos que ñee ata atate nyue ra. Jesús cheẽmose. Hue rɨ sɨ ñee ja eã. 20 —Aba checuayãsiquite Jesús rese co resẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo echeẽandu re? ɨque emoemouataque je ra. 21Emoemongue ñee no nda. —Ae rese aba checuayã ndiquinae, ũquɨ nda ñee turã eã ndesẽ. Aba checuayãnda mbia resayã mbucherõ eã ndesẽ, ɨ que emoemo no nda.

Judíos Jesús oseɨ chɨã22Mbia que ñumunua nua nguia Jerusalén cote

ra. Dios chuchua ao mosenda ndese ndua ndua.Nyiiseĩte que aque mose ra. 23 Jesús que osoDios chuchúaa ra. Portal de Salomón ngue eriquingata ra. 24 Judíos que ngaẽ Jesús mama nda. Ñeengue ee ra. —Ureɨco ndeɨcuayãte ã. ¿Manosetera erecheẽ tuchɨ ure je re? Nde rɨɨ. Echɨmbuchecua jiri ure je. Nde Cristo mose, ndecheẽembuchecua ure je, ɨ que judíos ñee Jesús je ra.25 Jesús que ñee ee ra. —Acheẽ ndei que jẽjeresẽ. Secheẽ jẽñanuã ño nguiã ã. Paba quirãcuãje chõ aɨco nguiã mbia mae sayã naa naa co. Ãndese mae nda seɨcua nguiã ña. 26 Acheẽ ndeique jẽje nyii resẽ. Serimba eã ño jẽ nde. Nyebejẽɨngo nguiã secheẽ anuã. 27 Serimba secheẽ ɨcuaja quia ã. Serimba aɨcua ja quia ã. Seruɨ jaserimba riqui ã. 28 Serimba amɨngo beɨ quia co.Serimba ra quiachã eã mbeɨ. Emo eisi aronea

tuchɨ sesɨ. 29 Paba que emee serimbarã nda. Emoeisi aroneate Paba o sɨ. Ae quiarei equirãcuãtuchɨ. 30 Aque mɨɨ ño ureɨco nguiã ã. Paba rese.Eɨ sɨ tuchɨ ureɨco nguiã ã, ɨ que Jesús ee ra.

31 Nyebe judíos paama ɨ nguiã ee. Sɨta queesirõ sirõ nda. —Jesús nandecheɨ, ɨ rei que ra.32 Jesús que ñee ee ra. —Paba que sembuquirãcuãtuchɨ ra. Nyebe jemae sayã asaã saã tuchɨ nguiãjẽje. ¿Ũquɨ mo nɨɨ jẽɨngo “nandecheɨ” ɨ seje re?ɨ que Jesús judíos je ra. 33 Judíos que ñee Jesúsje ra. —Ndechɨao turã mo je eã ño ureɨco nguiã“nandecheɨ” ɨ ndeje. Erecheẽ ɨcuãte que Dios rɨɨ ndesẽ. Dios eresaã saãte quia ure je co resẽ. Mbiasɨ chõ ndaque nde, ɨ que judíos Jesús je ra. 34 Jesúsque ñee ee ra. —Sã embesa ji riqui ɨ no: “Jẽndei dioses, ɨ que Dios ra”, sã embesa ji riqui ɨno. 35 Embesa ji ñeeñooño aronea. “Dioses reijẽ”, ɨ que Dios ucheẽ nenei neneisa je ra. 36 Diosque seirabo ra. Sembu que íbii cote ra. ¿Mbaerãjẽɨngo paama ɨ secheẽ mose re? “Dios riirĩ ño sere”, ɨ mose re. “Ndeɨcuãte chõchɨ Dios je”, jenyechõchɨ nguiã seje. 37 Se mbae raã naa eã mosePaba rã sɨ, ũquɨ mose quia secheẽ jeñanua. 38Pabarã sɨ mose, “coche ñene” jẽnye chõ sechɨsaã je.Secheẽ jeñandu sereã ndaque. Paba riqui sereseco. Se abe aɨco Paba rese co. Ũquɨ nda jẽɨcua cote,“coche ñene” ɨmose sechɨsaã je, ɨ que Jesús ee ra.39—Jesús nanderao etarõ sacuã, ɨ rei que mbia ra.Jesús que oso chee hue sɨ ra.

40 Jesús que oso Ama Jordán ndobeɨ ra. Ae Juanndiqui bautizar ɨ nyii nae, huee que esɨ ra. Hueeque Jesús riqui arete cote ra. 41 Mbia que nyoɨnyoɨ tuchɨte erea huee ra. Ñee ñee ngue nyuera. —Juan ngue nandemae sayã mo saã eãte reinande je. Nandembiirandu turã tuchɨchɨ Jesús rɨɨ.Ɨchõɨño eã ño equia ñee nande je reaẽ, ɨ que mbiañeenyue ra. 42Mbia tubɨrɨãngue Jesús ɨcuuahueera.

11Lázaro mano

1 Emo ndasi que chɨ ra. Lázaro, ɨ que ee ra.María, ɨ que enongue je ra. Marta, ɨ que enongueje no nda. Echari ja que ũquɨ nda. Betania jendaja que ũquɨ nda. 2 María rei aba mbushɨmbusaichusẽsa Jesús i rese. Ua je que esi esi ra. Enonguequia erasi re. Lázaro, ɨ que ee ra. 3 Nyebe echarimbia mo mondo nguiã Jesús mbiirandu sacuã. —Ndequiato rasi que chɨ aque rɨ nda, ɨ que echoɨJesús mbiirandu ra. 4 Jirandu mose que Jesús ñee

Page 117: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 11:5 114 SAN JUAN 11:44

cote ra. —Mano sacuã eã ño erasi chɨ nguiã aque.Dios quirãcuã ndese mbia mae sacuã ño erasi chɨnguiã aque. Se abe sequirãcuã ndese mae sacuãño erasi chɨ nguiã aque, ɨ que Jesús ra. 5 Jesúsque nyesecua tuchɨ Marta rese ra. María rese.Lázaro rese abe no. 6 Lázaro rasi rese jirandumose que esɨ jeɨ eã erea ra. Siquichõ ngue ra. Itõnyeremo ngue huee ra. 7 —Nyaobe Judea cote, ɨque uchɨmbaaquiatu je cote ra. 8Echɨmbaaquiatuque ñee ee ra. —Namote que judíos ndeɨguiaserɨte sɨta je. ¿Mbaerã nda ereso sɨ huee re? ɨ queJesús je ra. 9-10 Jesús que ñee ee ra. —Dios quiatuque sembu ra. Mbae raã naa sacuã ee. Echeẽngue asaã ja eãte ra. Nyebe emo seɨquia aroneatenamo. Se echeẽ naa ja mose quia ra mbiaseɨquia arõte cote, ɨ que ñee uchɨmbaaquiatu jera. 11 Aquere que ñee sɨ uchɨmbaaquiatu je ra.—Nandequiato que uque cote ra. Lázaro. Tasoemumba cote, ɨ que ra. 12 —Uque mose u, aeae ra ñumumba rei, ɨ que echɨmbaaquiatu eera. 13 —Lázaro que mano nda, ɨ eã ngue Jesúsucheẽmbuchecua tuchɨ ee ra. Lázaro mano tuchɨraque. Lázaro uquechõnei nguiã echɨmbaaquiatuje. 14 Jesús que ucheẽmbuchecua ramo ee cote ra.—Lázaro que mano nda. 15 Coche aɨco eã nguiãhuee. Jẽ nda seɨcua tuchɨ cote. Nyao erea cote,ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 16 Tomás queñee echɨmbaaquiatu ataque je ra. —Nyao eresenande abe no. Sã mbia nandeɨquia nande abe rõ,ɨ que Tomás ra. “Eata”, ɨ que mbia quia Tomás jera. Eata rei ae.

Jesús mbia raaque mbuquerasa17Ngasẽ ngue Betania cote ra. Mbia hue jenda

que ñee Jesús je cote ra. —Co Lázaro ati ji chɨ itõmocoĩte co resẽ. Cuatro días tuchɨte nyeresẽ, ɨque mbia ñee Jesús je ra. 18 Aɨchɨte que BetaniaJerusalén sɨ ra. Tres kilómetros que ra. 19Nyebejudíos rane ngaẽ jate nguiã ngasẽ Jerusalén sɨ.María mbia jiri sacuã. Marta abe no. Enongueraaque ati ji mose. 20 Marta jirandu mose Jesúsrese que esɨ erobeɨshɨ nda. Oo que erese ra. Maríaquiatu que siquichõ tuchúaa ra. 21Marta que ñeeJesús je ra. —Sererecua, ndeɨco mose a, eɨ ndasenongue manoãte rei. 22Dios ra ndecheẽ ñandu.“Mbae mo embu seje”, ɨ mose, ɨ que Marta Jesúsje ra. 23—Ndenongue ra quera sɨ, ɨ que Jesús ee ra.24Marta que ñee ee cote ra. —Ae beɨ. Mbia raaquequera ja mose, aque mose ra senongue abe querasɨ. Mbae ua ja mose ra quera sɨ. Aɨcuate raquese quia co, ɨ que Marta ra. 25 Jesús que ñee ee ra.

—Mbia raaque mbuquerasa rei se. Mbia mɨngosarei se. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ ndamano ndaque,quera sɨ rae. 26Ae seɨcua quia nae, ũquɨ nda uayãmbeɨ. ¿Ũquɨ ereɨcua quia co re? ɨ que Jesús eera. 27Marta que ñee ee ra. —Ae. Cristo chõ ndere. Dios rucucha chõ nde re. “Dios rucucha ra tuíbii”, ɨ quembia quia nyii nae, ae chõ nde re, ɨ queMarta Jesús je ra.

Jesús nyeseo28 Aquere que Marta sɨ María mbiirandu ra. —

Nandembaaquiatusa que tu ra. Hue que eriquinderequia ra, ɨ que Marta ñee ngõngue ísaa ra.29 Echeẽ nduɨbe tuchɨ que María sɨ juã asi Jesúsrea ra. 30 Jesús ngasẽ mose rocoĩ mbia chuchuaite re. Marta erobeɨshɨsa beɨ que Jesús riquira. 31 Mariaso rese que judíos chɨ mae ja ra. —Ngõngue atisa chõMaría sɨ nguiã nyeseo quɨ, ɨ reingue judíos choɨ nguiã eruɨ. 32 María que ngasẽJesús je ra. Ngoi que ngũíã ndese ejii ra. Ñee ngueee ra. —Ndeɨco mose a senongue ndasi mose, eɨ nda manoãte rei, ɨ que María Jesús je ra. 33Maríaque nyeseo ra. Judíos que chɨ erese, ũquɨ abeque nyeseo no nda. Nyebe que Jesús abe ia eãtera. Echɨã ngue ngoi eã tuchɨ ra. 34 —¿Manguejenyati mangue re? ɨ que Jesús mbia je ra. —Nyaoerea ae, ɨ que mbia ee ra. 35 Jesús que nyeseo ra.36 Judíos que ñee nyue ra. —¡Sã jẽ! Nyesecua tuchɨLázaro rese. Eya eãte riqui erese co, ɨ que mbiara. 37Emo emo ngue ñee nda. —Jesús que eresayãndesa mbucherõ. Eɨ nda Lázaro rasi mbucherõnde chaẽ. Eɨ nda manoãte, ɨ que mbia ra.

Jesús Lázaro mbuquera sɨ38 Jesús ia eãte que ngasẽ Lázaro atiguia ra. Sɨta

ɨmɨ ye. Sɨta chõ ngue eatiquia no nda. 39 —¡Sɨtaeatiquia jẽjea jẽ! ɨ que Jesús mbia je ra. Martaque ñee Jesús cheẽ mose ra. —¡Enete ra nandeje jẽ! Curɨte que mano ndesẽ. Cuatro días tuchɨque ra, ɨ que Jesús je ra. 40 Jesús que ñee eera. —“Seɨcua tuchɨmose ra eremae Dios quirãcuãndese”, ae rei que ndeje nyii, ɨ que Jesús ra. 41Sɨtaeatiquia que mbia jea cote ra. Jesús que maeibate quiti ra. Ñee Dios je. —Paba, secheẽ ngueerechandu. “Ɨaanye”, ae beɨ quia ndeje co. 42Ndequiarei seandu beɨ. Mbia resa rae aɨco ñee ndejea. “Dios chɨmondo chõ eriqui re”, ɨ nda ã serɨɨ ña,ɨ que Jesús ñee Dios je ra. 43 Jesús que ñeemomboLázaro raaque je cote ra. —Lázaro, ¡echu usẽ! ɨque ra. 44 Eraaque que usẽ u juã cote ra. Eo cuasaresebe que usẽ nda. Ei abe ecua ji tiru je. Eruba

Page 118: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 11:45 115 SAN JUAN 12:16abe ecua ji tiru je. —Jenyura mondo, ɨ que Jesúsmbia je ra.

Jesús nandeɨquia, ɨ judíos45 Judíos que nyoɨ María rese, ũquɨ ngue mae

ja Jesús rese ra. Lázaro mbuquera mose. Ũquɨ tubɨrɨã ngue Jesús ɨcua cote ra. 46 —Jesús queLázaro raaque mbuchuruã nda, ɨ que emo nyoɨfariseosmbiirandu ra. 47Fariseos queñumunua jacote ra. Sacerdotes rerecua ja rese. Mbia rerecuaja. Ñee tuchɨ Jesús rɨɨ. —¿Mañɨ nande ra equia eere? Mbia mae sayã naa naa tuchɨchɨ equia aque.48Nande ereachõ mose ra mbia siqui ja techɨ eruɨre. ¡Roma jenda ra nandembae isichɨ ibi jẽ! ¡Dioschuchua ra embucoɨchɨ ngaẽ jẽ! ɨ que ererecuañee nyue ra. 49Caifás que sacerdote rerecua tuchɨaque mose ra. Ae que ñee uataque je ra. —Mbaejẽɨcuayã tuchɨchɨ nguia ã. 50 Jendua eã ñochɨ equia ã. Aque mɨɨ ño nda mano nguiã nande ja jechã. Eɨ nda judíos ua tuchɨ eã, ɨ que Caifás uataqueje ra. 51 Caifás ae que ñee eã nda. Dios ae quiatungue embucheẽ nguiã ũquɨ. Sacerdote rerecuatuchɨte quiatu ngue ae re. Nyebe Dios embucheẽnguiã. —Jesús ra mano judíos mɨngo ja sacuã.52 A jenda achõ je eã nda Jesús mano. Dios riirĩmangue chooñoa jenda je abe chõ nda Jesúsmanonguiã. Dios riirĩ munua ja sacuã, ɨ que Caifás ñeenda. 53Aque mose beɨ que judíos rerecua ñee ñeenyue ra. —¡Jesús nandeɨquia rei jẽ! ɨ que equiañee ñee nyue ra. 54 Jesús que nyecua eã judíosje cote ra. Judea sɨ que esɨ cote ra. Turuquiarurubi que esɨ ra. Efraín, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra.Huee que eriqui arete uchɨmbaaquiatu rese cotera. 55 Fiesta de la pascua que ecurubite ra. Nyebejudíos nyoɨ choɨ ja nguiã Jerusalén. Suchamojenda emo emo ngue nyoɨ jate ra. Pascua nondeque echoɨ huɨɨcuã mbitirõ sacuã nda. 56Mbia queJesús sequia quia ra. —¿Tu rafiesta re? ¿Tu eãndare? ¿Tu aroneate jẽje re? ɨ quembia ñee ñee nyueJesús rɨɨ nda. Ɨ que mbia u ñee Dios chuchúaa ra.57 Mbia rerecua que ñee mbia je nyii ra. —Emojirandu mose Jesús rese, sã urembiirandu jeɨ. Eɨ nda ureisi. Eɨ nda uretarõ mɨɨ, ɨ que sacerdotererecua ñee nyii ra. Fariseos abe no.

12María aba mbushɨmbusa ichusẽ Jesús i rese

1—Seis días mose ra pascua cote, ɨ quembia ra.Aque mose que Jesús sɨ Betania nda. Huee queLázaro riqui ra. Ae Jesúsmbuquera erua sɨ. 2Mbia

que ñio mɨɨ Jesús chɨurã nda. Marta que echɨurãmondo mondo ee ra. Mbia je abe. Lázaro abe quechɨ quiaru erese ra. 3María que abambushɨmbusaqueru Jesús je cote ra. Medio litro. Nardo, ɨ queũquɨ je ra. Mbae isiquia mumba tuchɨ que ũquɨ nda. María que eichusẽ Jesús i rese ra. Ua je queesi esi ra. Tuchua mbushɨmbu ja que ra. 4 JudasIscariote abe que siqui ra. Simón ndiirĩ ngue aquera. Jesús chɨmbaaquiatu mo ndei que aque ra.Ae quiatu que Jesús mee mbia ɨcuã je emo mosecote ra. Ae que ñee nda. 5 —¿Mbaerã eichusẽñooño nde? ¿Mbae isiquia rɨbɨshorõ ño nda abaemondo re? Tres cientos rɨbɨshorõ. Mbaecha reãje emee sacuã, ũquɨ mbae isiquia, ɨ que Judas ra.6 Judas ndua eã ndaquembaecha reã ndese. Mbaembuquiachãsa tuchɨ que ae ra. Mbae isiquia riruque equereco quia Jesús je ra. Eyenda que esirõsirõ nguia mbuchemɨ chemɨ nda. 7 Jesús que ñeeJudas je ra. —¡Erecheẽchɨ nda María je jẽ! ¡Sã aeae riqui jẽ! Seati nonde chõ aba mbushɨmbusaicherẽ nguiã serese. 8Mbaecha reã nguia nda chɨare jiri nguiã a. Se quia nda aɨco beɨ eã nguiã jẽjea, ɨ que Jesús ra.

Lázaro nandeɨquia, ɨ rei judíos rerecua9 Judíos que jirandu jate Jesús rese ra. Eriqui

mose Betania. Nyoɨ jate que erea ra. Lázaroabe rea. Ae Jesús mbuquera erua sɨ. 10 Nyebejudíos rerecua ñɨmbiirandu nguiã. —¡Lázaro abenandeɨquia rei jẽ! ɨ que ererecua ñee nyue ra.11 Judíos que siqui tuchɨte Jesús rese cote ra.Nguerecua que esecha jate cote ra. Lázaro queembuquera erua sɨ nyii. Ũquɨ mbeɨ beɨ que nyiira. Jesús oso Jerusalén

12Mbia tubɨrɨãnguenyoɨ Jerusalénnda. Pascuaraã naã sacuã huee. Jesús abe que oso ra. Mbiaque jirandu erese ra. Ecuasẽ nonde. 13Mbia yateque Jesús cuasẽ mose ra. Sɨndo que ecuruchoɨerobeɨshɨ nda. Mbia que tasẽ tasẽ tuchɨ ra. —Eturã tuchɨ ruchɨ nguia co. Dios rucucha ruchɨ nguia co. Israel rerecua ruchɨ nguia co cote, ɨque mbia tasẽ tasẽ tuchɨ ee ra. 14 Jesús que ngasẽburro riirĩ mo je ra. Nyuɨ que eato ra. Embesa jiruɨ sɨ. 15 Ɨ que embesa ji quia nyii ra:¡Jẽɨreɨ ɨreɨchɨ nda, Sion jenda!Co jenderecua ru quia co.Co eru quia burro átoo co,ɨ que embesa ji quia nyii ra. 16 Jesúschɨmbaaquiatu que ã ɨcuayãte nyii ra. Embesa ji.Jesús quera sɨ mose que ã ɨcua cote ra. —Embesaji ruɨ sɨ chõ eriqui rei reaẽ, ɨ que echɨmbaaquiatu

Page 119: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 12:17 116 SAN JUAN 12:48eɨcua ramo cote ra. 17 Jesús que Lázarombuquera,ũquɨ ndese maesa que mbia mbiirandu randutuchɨ quia ra. 18 Nyebe mbia nyoɨ ja tuchɨnguiã Jesús robeɨshɨ. Jirandure Lázaro raaquembuquera rese. 19 Fariseos que ñee ñee sɨ nyueno nda. —Jesús ruɨ ja tuchɨchɨ mbia. ¿Mañɨ ndaaba mbia je re? ɨ que ñee nyue ra.

Griegos mo Jesús requia20 Griegos mo abe que nyoɨ Jerusalén nda.

Pascua raã naa Dios je. 21 Ũquɨ ngue nyoɨ ñeeFelipe je ra. Felipe que Betsaida jenda ra. Galileajenda. —Uremaese rete Jesús rese, ɨ que griegosFelipe je ra. 22 Felipe que oso Andrés mbiirandura. Ũquɨ ja que nyoɨ Jesús mbiirandu cote ra.23 Jesús que ñee ee ra. —Mbiarã ngue achu ibatesɨ ra. Semano nonde arubite cote. Sequera sɨnonde arubite cote. 24Tacheẽ nyecua jẽje. Ibasɨ eɨ tiquia eãmose ra ɨa eãmbeɨ. Chɨ chooñombeɨ rae.Etiquiamose ra suri cote. Ɨ a tuchɨ ra cote. Eɨ ae rase. Ibasɨ eɨ na sɨ. Amano nda se. Mbia ra setiquia.25 Ae nduate quia nyɨese nae, ũquɨ nda nyoɨ eãteibate. Ae ndua eãte quia nyɨese nae, ũquɨ nguiara nyoɨ ibate. Siqui beɨ sacuã huee. 26 Ae secheẽmumba sereãte quia nae, sã ũquɨ ndiqui beɨ seruɨ.Ae ra aɨco nae, huee ra ũquɨ abe riqui. Ae secheẽmumba sereãte quia nae, ũquɨ nɨɨ nda Paba ñeeturã.

Amano nda se, ɨ Jesús mbia je27 Seya eãte aɨco co. ¿Mañɨ ae ra ñee Paba

je re? “Semɨngobe rei se ae. Sembasiã ndeise ae”, ae aroneate Paba je. Ã sacuã ño ngueachu resẽ. Sembasi sacuã ño ngue achu resẽ.28 Paba, ndequirãcuã eteacuquia mbia je, ɨ queJesús ra. Ũquɨ mose que echeẽ mo ndu ee ibatesɨ ra. —Sequirãcuã ngue ateacuquia mbia je ra.Ateacuquia sɨ ra mbia je, ɨ que ibatenda ñee eera. 29 Mbia que ibatenda cheẽ ñandu ja rei ra.Ae chɨ Jesús rese, ũquɨ. —Ama ndieu ereae, ɨ quembia ra. —Tei. Angel mo ño ngue ñee nguiã Jesúsje, ɨ que emo no nda. 30 Jesús que ñee mbia jecote ra. —Seje eã ño ngue ibatenda ñee ndesẽ.Jẽ eandu sacuã ño ngue ñee ndesẽ. 31 Paba raseɨcuasa reã mbasi ja cote. Mbia ɨcuã nderecuara Paba mombo ibi jenda cote. 32 Sembucha mosemɨɨ ibate, mbia ra siqui tuchɨ serese cote. Suchamo jenda ja abete ra siqui serese cote, ɨ que Jesúsra. 33 —Mbia ra seɨquia mɨɨ sembucha ira rese,ɨ ñene. 34 Mbia que ñee Jesús je cote ra. —“Cristo ra siqui beɨ”, ɨ que Dios cheẽ embesa ji

urembiirandu. ¿Mbaerã erecheẽ nde? “Mbia rasembucha ira rese”, ɨ re. ¿Aba quia Cristo re?¿Aba quia tu mbiarã nde? ɨ que mbia ñee Jesúsje ra. 35 Jesús que ñee ee ra. —Taɨco mbɨrɨmbejendese jembaaquiatu quiatu. Jendesaebe mbɨrɨ.Tata rendi rãte aɨco co. Tata rendi siqui mosejendese, ¡jengata turã ño nguia jẽ! Seɨcuasa reãño siqui nguiã itondaru. Ũquɨ quiachã ño nguiãũquɨ. 36 Tata rendi raãte aɨco co. Seɨco beebemose jendese, seɨcua tuchɨ rã. Eɨ nda jẽɨngo turãjendesae ji, ɨ que Jesús mbia je ra. Aquere que esɨñemɨmbia sɨ cote ra.

Judíos Jesús ɨcua eã mbeɨ37 Jesús que mbia mae sayã saã saã tuchɨte rei

mbia je ra. Mbia que Jesús ɨcuayã mbeɨ chõ nda.38 Ae Isaías mbesa mɨɨ nyii nae, ũquɨ na sɨ chõngue mbia Jesús ɨcuayã cote ra. Eɨ ngue Isaíasembesa mɨɨ nda:Sererecua, ae uresenei senei nguia mbia je nae,

ũquɨ mbia ɨcua sereãte quia ã.Ndequirãcuã mbia tea sereãte quia ã,ɨ que Isaías embesa ra. 39 Mbia que Jesús ɨcuaaroneate ra. Isaías chɨmbesa rã sɨ chõ ngue ra. Eɨ ngue Isaías embesa mɨɨ no nda:40Dios que mbia chɨã matã nda.Nyebe eriqui mbae ɨcuayãte ã.Nyebe eriqui nguiã uba eãte serese.Se embitirõ sacuã,ɨ que Isaías chɨmbesa huɨ nda. 41 Isaías queCristo quirãcuã tea nyii ra. Nyebe ã mbesa mɨɨnguiã Jesús rɨɨ a. 42 Judíos tubɨrɨãte que Jesúsɨcua ra. Judíos rerecua emo emo abe que Jesúsɨcua rei ra. Siqui checuayã ño ngue Jesús ruɨ ra.Esiquichete quiatu ngue fariseos sɨ re. —¡Fariseosra nandemombochɨ mbia chumunuasa sɨ jẽ! ɨ quera. 43 —Dios cheẽ nandemumbayã jẽ, ɨã ñochɨ ngue re. —¡Mbia cheẽnguiatunandemumbayã jẽ!ɨ chõchɨ ngue re.

Secheẽ nguia ra seucuayãsa mbasi, ɨ Jesús44 Jesús que ñee irãtã mbia je ra. —Ae seɨcua

quia nae, se mɨɨ ɨcua eã. Paba abe ɨcua. Ae sembuibate sɨ. 45 Ae mae nguia serese co nae, Pabaabe rese mae. 46Mbia resae sacuã ño achu nguiãco. Eɨ nda seɨcuasa siquíã itondáruu. 47 Jẽɨngosecheẽ andu ã. Jemo secheẽ mumba mose, sera ambasiã. Secheẽ ae ra embasi. Mbia mingobeɨ sacuã ño achu nguiã co. Mbia mbasi sacuãeã ño achu nguiã. 48 Secheẽ nguia ra seucuayãsambasi, mbae ua mose. Ibi ua mose. Secheẽ ae

Page 120: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 12:49 117 SAN JUAN 13:35ra secheẽ mumbasa mondo tata cuasu. Secheẽandu chooño nguiatu ngue re. 49 Se ae eã ñoacheẽ nguiãmbia je. Paba quia ñee nguiã seje. “Eɨ ere mbia mbaaquiatu quiatu”, ɨ que Paba sembura. 50 Paba cheẽ ndei mbia mɨngo beɨsa. Echeẽmumbayã mose. Nyebe aɨco nguiã Paba cheẽnenei nenei co. Secheẽ ae eã ño ñene.

13Jesús mbia i ɨreɨ ɨreɨ

1 —Namo jiri ra Paba sererao ibate ibi sɨ cote,ɨ que Jesús uchɨangui re ra. Nyesecua tuchɨ queequia uchɨmbaaquiatu rese ra. Manonyee. 2 Jesúsque quiaru u uchɨmbaaquiatu rese isa ra. Pascuanonde. —Jesús emondo mbia ɨcuã je, ɨ que diabloJudas Iscariote je nyii ra. Simón ndiirĩ ndei aque.3 Jesús que mbae ɨcua jate ra. —Dios sɨ chõ achunguiã co. Asobe ra erea. Paba que uquirãcuã meetuchɨ seje ra, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. 4Quiarujare que Jesús juã huɨɨrao mbuɨ ra. Ngũmbi queechucua toalla je ra. 5 I que eichusẽ mbae mo yera. Uchɨmbaaquiatu i que eɨreɨ ɨreɨ ra. Mbɨɨru ɨruque toalla je ra. 6 Pedro i nda eɨreɨ nguiã cotechã. —Sererecua chõ nde resẽ. ¿Mañɨ ere ra seiɨreɨ re? ɨ que Simón Pedro ñee Jesús je ra. 7 Jesúsque ñee ee ra. —Ã ereɨcuayãte. Ae asaã saã nguiaã. Ereɨcua rei ra cote, ɨ que Jesús ñee Pedro je ra.8—Sei ra ereɨreɨ eã mbeɨ, ɨ rei que Pedro Jesús jera. —Ndeɨreɨ eã mose, serese eã nda nde cote, ɨque Jesús Pedro je ra. 9—Sei achõ eã eɨreɨ rõ. Seoabe eɨreɨ no. Seãquĩ abe no, ɨ chee que Pedro eecote ra. 10 Jesús que ñee ee ra. —Ae echasu quiite,equishĩte ũquɨ ndesẽ. Jẽi mɨɨ ño taɨreɨ. Jẽquishĩ jaeãte raque. Aque mɨɨte raque echɨã nondeɨ, ɨ queJesús uchɨmbaaquiatu je ra. 11 Jesús que jiranduJudas rese ra. Nyebe eriqui nguiã ñee. —Aquemɨɨte raque echɨã nondeɨ, ɨ.

12 Ei ɨreɨ jare que huɨɨrao mingue cote ra. Ngoisɨ que ra. Ae ñee nguiã nguesenda je. —Jẽi queaɨreɨ, ¿ũquɨ jẽɨcuate rei quia re? 13 Nyebe jẽɨngonguiã ñee seje. “Sererecua, Sembaaquiatusa”, ɨseje. Coche jeñee nguiã seje. Ererecua rei se.14 Jẽi que aɨreɨ ɨreɨ. Ererecua raque se. Nyebe jẽabe jemo i jẽɨreɨ ɨreɨ ae. 15Nyebe que ateacuquiajẽje resẽ. Seruɨ sɨchõ jẽɨngo emo i ɨreɨ ɨreɨ ae.16 Tacheẽ nyecua jẽje. Se rei jenderecua. Sechõ aemondo mondo nguiã mbia mbaaquiatusacuã. Jengasu ra jẽsaã saãchɨ sesɨ jẽ. 17 Jẽ secheẽɨcua mose, secheẽ mumbayã mose, jẽya tuchɨ rajẽɨngo. 18 Jẽ ja je eã aɨco nguiã ñee a. Jaẽirabo quese resẽ. Jaẽɨcuate que se resẽ. “Ae quiaru serese

nae, aque ɨcuãte ra seje cote”, sã embesa ji ɨ no.Embesa ji ruɨ sɨ ra jemo ɨcuã seje cote. Quiarureserese. 19 ¡A aɨco ñee jeɨ jẽje a jẽ! Eɨcuã nondeseje. Eɨcuã mose seje, jẽ nda seɨcua cote. “Diosnducucha” jenye tuchɨ ra seje cote. 20 Tacheẽnyecua jẽje. Ae secheẽ nenei neneisa isi quia nae,ũquɨ nda seisi se abe. Ae seisi quia nae, Paba abeisi rae, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

Jemo nda semondo mbia ɨcuã je, ɨ Jesús21 Jesús ia eã tuchɨ que cote ra. —Tacheẽ

nyecua jẽje. Jemo nda semondo mbia ɨcuã jecote, ɨ que ñee nyecua uchɨmbaaquiatu je ra.22 Echɨmbaaquiatu que mae mae ja chõ nyɨese ra.—¿Aba ra re? ¿Aba ra re? ɨ jaaja nyue. 23 Jesúschesecua tuchɨ que chɨ ngoi ejii ra. 24 Aque jeque Simón Pedro o mee mee nda. —“¿Aba rare?” ere ee, ɨ que Pedro ra. 25 Jesús chesecuaque ñɨmbucha ɨ ɨ ñee Jesús je ra. —¿Aba ra re?ɨ ee. 26 Jesús que ñee ee ra. —Mbichae monde jira amee jemo je. Ae je ra amee, aque ra semeembia ɨcuã je, ɨ que Jesús ra. Mbichae que emondemondo Judas Iscariote je cote ra. 27 Judasmbichaeu mose que Satanás ndu embɨɨcuã tuchɨ cote ra.Jesús que ñee ee ra. —Ae ra eresaã nae, ¡ũquɨ esaã jeɨchõ jẽ! ɨ que Jesús Judas je ra. 28—¿Mbaerɨɨ Jesús riqui ñee Judas je re? ɨ que eataquera. Mbia iranuã ja que ra. 29 Judas que mbaeisiquia quereco ja quia ra. —Mbae mo eisi rã nan-dechɨurã, ɨ reɨ Jesús quia Judas je uchɨmbaaquiatuje. —Mbae mo emondo rã mbaecha reã je, ɨ reɨ Jesús quia Judas je uchɨmbaaquiatu mo je. Echeẽngue eɨcuayã ja ra. 30 Mbichae ure que Judas sɨusẽ cote ra. Itondaruqui rɨ.

Jesús ucheẽ yasu renei mbia je31 Judas usẽ mose que Jesús ñee nda. —

Mbiarã ngue achu ra. Sequirãcuã ndese ra mbiamae cote. Dios quirãcuã abe areco co. Diosquirãcuã abe rese ra mbia mae cote. 32 Aɨco Diosquirãcuã ndeacuquia mbia je a cote. Dios abe rasequirãcuã teacuquia mbia je cote. Sequirãcuãnda eteacuquia jeɨ mbia je cote. 33 Seresenda,aɨco mbɨrɨ ño nguiã jendese a cote. Serequiarei ra se cote. Acheẽ ngue judíos je, ũquɨ sɨ aɨco ñee jẽje a. Ae ra aso nae, huee jengasẽaroneãte. 34Aɨco secheẽ yasu nenei jẽje a. Secheẽmumbayã sacuã. ¡Jenyesecua ja jenyɨese jẽ! Sãñɨ aɨco nyesecua tuchɨ jendese no. ¡Eɨ jenyenyesecua tuchɨ jenyɨese jẽ! 35 Jenyesecua tuchɨmose jenyɨese, mbia ra ñee ja tuchɨ jenɨɨ. “Eɨ

Page 121: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 13:36 118 SAN JUAN 14:28nguia Jesús chɨmbaaquiatu quia re”, ɨ rambia jẽje,ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

Pedro ra ñee ñooño serɨɨ, ɨ Jesús36—¿Manguiti ra ereso re? ɨ que Simón Pedro

ñee Jesús je ra. —Ae ra aso nae, huee eresoaroneate namo. Emomose jiri ra ereso seruɨ cote,ɨ que Jesús Pedro je ra. 37 Pedro que ñeembe eera. —¿Mbaerã nda asoã nderese namo nde? Sesosete nderese. Semano sete nderese, ɨ que PedroJesús je ra. 38 Jesús que ñee ee ra. —“Semanosete nderese”, erechɨ nguiã seje. Co isa ra erecheẽñooño serɨɨ tres veces. “Jesús aɨcuayãte resẽ”, erechooño nda serɨɨ nguira cheẽ nonde, ɨ que JesúsPedro je ra.

14Jesús rei ñeenda Dios ɨcha

1 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Jẽya eãeriquichɨ nguiã. Dios jẽɨcua chõ ae. Se abe jẽɨcuachõ ae. 2 Ae Paba riqui, huee tuchua tubɨrɨãte.Ũquɨ eande rae, eɨ nda acheẽ eãte rei jẽje. Asora tuchuarã naã jẽje. 3 Jenyuchuarã naa jare raachube jendea cote, jenderao beɨ serese cote. Jẽnda jẽɨngo beɨ serese pee cote, ae ra aɨco. 4 Aera aso, huee jẽɨcuate resẽ. Ñeenda abe jẽɨcuateresẽ, ɨ que Jesús ee ra. 5 Tomás que ñee ee ra. —Ureɨcuayãte nyeresẽ. ¿Mangue ra ereso manguere? Ñeenda ra ureɨcua eãte chɨ nde, ɨ que TomásJesús je ra. 6 Jesús que ñee ee ra. —Ñeenda reise. Ñee ñooñoã je rei se. Mbia mɨngo beɨsa rei se.Ae ra seɨcuayãte, ũquɨ nda ngaseã mbeɨ Paba je.7 Jẽ seɨcua mose, Paba abe jẽɨcuate quia ã. Jẽ Pabajẽɨcuate quia cote resẽ. Jemae ngue erese namondesẽ, ɨ que Jesús ee ra.

8Felipe que ñee ee cote ra. —Nderu eteacuquiarã ure je. Ũquɨ mɨɨ ño ureɨco nguiã ñee ndeje,ɨ que Felipe ra. 9 Jesús que ñee Felipe je ra. —Aɨco tuchɨte que jendese, Felipe. ¿Mbaerã ereɨcoseɨcuayãte re? Ae mae nguia serese, Paba aberese maete. ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re? “Nderueteacuquia ure je”, ɨ seje. 10 Co aɨco Paba rese coresẽ. Paba abe riqui serese co. ¿Ũquɨ ereɨcuayãtere? Ae aɨco ñee jẽje nae, secheẽ ae eã ño ũquɨ nde. Paba riqui serese co. Ae abe riqui mbae raãnaa serese co. 11 Secheẽ jẽɨcua rã. Co aɨco Pabarese co. Paba abe riqui serese co. “Nyia”, jenyeeã mose secheẽ je, sechɨsaã je chõ “nyia” jenye.

12 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae seɨcua quia nae, ũquɨ nda sechɨsaã saã saã se rã sɨ cote. Ũquɨ nda mbae

saã saã tuchɨ sesɨ. Co quia aso nguiã Paba rea seco. 13 “Mbae emondo ure je” ɨmose seje, amondora jẽje. Jẽ seɨcua mose. Eɨ ae ra Paba quirãcuãndeacuquia mbia je. 14 “Mbae emondo ure je”, ɨmose seje, amondo ra jẽje. Jẽ seɨcua mose.

Espíritu Turã tamondo jẽje, ɨ Jesús15 Jenyesecua mose serese, secheẽ jemumbayã

ae. 16 Tacheẽ Paba je. “Espíritu Turã emondosechɨmbaaquiatu je”, ae ra Paba je. Espíritu Turãnda siqui beɨ jendese cote. Jẽquiato tuchɨ raae cote. 17 Espíritu Turã nda ñee ñooñoã jẽje,jembaaquiatu quiatu. Ae ra siqui eã tuchɨ Diosquiatoã ndese. Espíritu Turã ɨcuayãte quia ñe ne.Jẽ nguia jẽɨcuate nguiã. Co Espíritu turã ndiquijendese co. Siqui beɨ ra jendese.

18 Aso raque quia co. Esi cheecha rã ndajẽɨngoã. Achube ra jembirõ. 19 Aɨchɨte aɨ oso acote. Dios ɨcuasa reã nda mae eã serese cote.Jẽ nguia nda jemae nguiã serese. Aquera sɨra siqui beɨ nonde. Jẽ abe ra jẽɨngo beɨ serɨɨ cote. 20 Espíritu Turã tu mose ra jẽɨcuate cote.“Jesús riqui ngu rese co. Ã ureɨco Jesús reseã. Jesús riqui urerese co”, jenye ra serɨɨ cote.21Ae secheẽ ɨcua quia nae, ae secheẽmumbayãtequia nae, ũquɨ nguia nyesecuate nguiã serese.Paba nyesecuate ũquɨ ndese. Se abe achesecuateũquɨ ndese. Tachecua ñɨmbucha ũquɨ ndese, ɨque Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 22 Judas, ɨ queechɨmbaaquiatu mo je ra. Judas Iscariote eã ñoaque re. Judasmo ño aque re. Judas que ñee Jesúsje ra. —¿Mbaerã nda erechecua ure je re? Mbia jaje nyecua rocoĩ, ɨ que Judas ra. 23 Jesús que ñeeee ra. —Ae nyesecuate quia serese, ũquɨ secheẽmumbayãte quia ã. Paba abe ra nyesecuate ũquɨ ndese. Paba ra siqui ũquɨ ndese. Se abe ra aɨcoũquɨ ndese. 24Ae nyesecua eãte quia serese, ũquɨ secheẽ mumba mumbate quia ã. Secheẽ ae eãasenei senei nguiã jẽje co. Paba cheẽ ño aseneisenei nguiã jẽje. Ae chõ sembu nguiã.

25 Seso nonde aɨco co renei nenei jẽje a. Serecomosebe jendese. 26 Paba ra Espíritu Turã mondojẽje secheẽnduɨ sɨ. Jẽquiato tuchɨ ra Espíritu Turãcote. Ae ra jembaaquiatu tuchɨ mbae ja rɨɨ cote.Ae ra jemundua tuchɨ secheẽndese cote. 27Co asoquia co. Jẽyayã eã taemɨngo a. Seɨcuasa reã nasɨ eã taemɨngo. Ũquɨ nguia eya eãte riqui nguiã.Sã seyate se no. Eɨ tae jembia mɨngo a. ¡Jẽyabeɨ chõ jẽ! ¡Jẽsiquicheã ño jẽ! 28 Aso ra Paba reacote. Aquere ra achube jembirõ. Ũquɨ ndese que

Page 122: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 14:29 119 SAN JUAN 16:3jẽirandu resẽ. Jenyesecua mose serese, eɨ ndeira jẽyate secheẽ ndese. “Taso Paba rea”, ɨ mose.Ae quiarei ɨ tuchɨ sesɨ. 29 Seso nonde aɨco ñeetuchɨ jẽje a cote. “Ñee ñooñoã tuchɨ quia equiare”, jenye tuchɨ ra seso mose cote. Huee ra jẽseɨcua tuchɨ cote. 30 A nda aɨcobe ñee ñee jẽjechã. Diablo quia tu nguiã co. Mbia ɨcuã nderecuaru quia co. Ae quiarei equirãcuã neã jiri sesɨ.31 Paba cheẽ nduɨ sɨ taɨco. Mbia seɨquia arondeteraque. “Nyesecua tuchɨ quia equia ngu rese re”,ɨ ra mbia seje cote. Paba cheẽ mumbayã mose.Jẽhuã. Nyao, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.

15Jesús rei ira i rã

1 Jesús que ñeembe uchɨmbaaquiatu je ra. —Serei ira i rã. 2 Paba rei ira raarõsa rã. Ira rãquiãndɨbɨsho ɨa eã mose, nyisia rae. Erãquiã ɨa mose,saarõ turã ndae. Mbeerera rera rae. Embitirõsacuã. Ia tuchɨ sacuã cote. 3 Jẽ ngue secheẽ jẽisiturã ndesẽ. Nyebe Paba jembitirõ secheẽ je resẽ.4 Jẽɨngo beɨ ñɨmbucha serese. Sã aɨco ñɨmbuchajendese no. Ira rãquiã ae ra ɨa eã. Siquíã moseñɨmbucha hui rese. Eɨ jenye ra jẽ. Mbae turãnda jẽsaã eã jẽ ae. Siquíã mose ñɨmbucha serese.5 Se rei ira i rã. Erãquiã na ndei jẽ. Jẽɨngo moseñɨmbucha serese, seɨco mose ñɨmbucha jendese,jẽturã tuchɨ ra jẽɨngo cote. Jẽ ae ra mbae turãjẽsaã eã, siquíãmose ñɨmbucha serese. 6Ae siquíãñɨmbucha serese nae, ũquɨ nda siqui ira rãquiã siaji rã. Eɨru mose ra mbia emunua nua. Eréi sacuã.7 Jẽɨngo beɨ mose serese, jeñee nda amumbayã.“Mbae embu ure je”, ɨ mose, amondo ra jẽje.Jẽtesareɨã mose secheẽ sɨ. 8 Jẽɨngo turã mbeɨmose, mbia ra ñee turã turã mbeɨ Paba rɨɨ. Jẽɨngoturã mbeɨmose, “Jesús chɨmbaaquiatu tuchɨ quiaeriqui re”, ɨ rambia jenɨɨ. 9Sã Paba riqui nyesecuaserese nae, eɨ ae sɨ equia nyesecua jendese co.Jẽɨngo beɨ ñɨmbucha serese. Eɨ nda achesecuabeɨ jendese. 10 Paba cheẽ amumbayãte quia co.Nyebe Paba riqui nguiã nyesecuate serese co. Jẽsecheẽ mumbayã mose, achesecua beɨ tuchɨ rajendese. 11 Aɨco ñee jembaaquiatu co. Jembiasacuã. Sã seyate se no, se rã sɨ ra jẽya.

12 Ã ndei secheẽ ã: ¡Jenyesecua tuchɨ quiajenyɨese jẽ! Sã aɨco nyesecua tuchɨ jendeseno. 13 “Se tamano sequiato rɨbɨshorõ”, ɨ moseemo, aque quiarei nyesecua tuchɨte uquiatorese. 14 Sequiato rei jẽ, secheẽ mumbayã mose.15 “Serimba” aeã nda jẽje cote. Ererecua quiatu

“sequiato” ɨ ãte nguiã ngũimba je. Ñee ja eãtengũimba je. Sã eriqui ñee ja uquiato je no. Se quiañɨ Paba cheẽ asenei senei jate nguiã jẽje. Nyebe“sequiato” tae jẽje cote. “Serimba” ɨ rocoĩ. 16 Jẽngue seirabo eã ndesẽ. Se quiatu ngue jaẽirabonguiã. ¡Mbae turã ño jẽsaã saã mbeɨ quia seje jẽ!¡Jenyɨsaã nda uachɨ jẽ! Jẽ ngue seɨcuate. Nyebe jẽ“mbae mo embu ure je”, ɨ mose Paba je, mondora jẽje. 17 Ã ndei secheẽ jẽje ã: ¡Jenyesecua tuchɨquia jenyɨese jẽ!

Mbia ataque Jesús rimba ucuayã18 Dios ɨcuasa reã nda jẽucuayãte cote. ¡Jẽɨcua

quiatu jẽ! “Eɨ ngue equia Jesús ucuayã nyii resẽ”,jenye ra cote. 19 Jaẽirabo que se ra. Nyebe jẽɨngonguiã Dios ɨcuasa reã na eã. Nyebe eriqui nguiãjẽucuayãte ã. Jẽ ũquɨ na mose, eɨ nda eriquiturãte rei jendese. 20 Acheẽ ngue jẽje nyii, ¡ũquɨ ndese jendua jẽ! ¡Jengasu ra jẽsaã saãchɨ sesɨjẽ! Mbia ɨcuã mose seje, jẽje abe ra eɨcuã. Mbiasecheẽ mumbayã mose, jẽ abe cheẽ mumbayãndae. 21 Serɨɨ nda Dios ɨcuasa reã jeɨ jeɨ jẽje. Diosɨcuayãte quiatu nguiã ã. Nyebe ra eɨcuã ɨcuãtejẽje. 22 Achu que mbia mbaaquiatu quiatu ra.Nyebe ra Dios eɨcuã tea chooñoã cote. Eɨ nda Dioseɨcuã tea chooño ndei. Se embaaquiatu eã mose.“Ureɨcuã ureɨcuayãte quia ã”, ɨ aronea ño emocote re. 23Ae seucuayãte quia, Paba abe ucuayãteequia ã. 24Mbia mae sayã ngue ateacuquia tuchɨrei ee ra. Sechɨsaã nda mbia mo saã eã. Eɨ nda Dios mbia ɨcuã tea chooño ndei. Sechɨsaãndese mae eã mose. Sechɨsaã ndese mae ndaque,seucuayã ño nguiã ã. Paba abe ucuayã ño nguiãã. 25Mbia riqui seucuayãte ã. Sã embesa ji riquiñee no: “Mbia seucuayãte. Sembae ɨcuã asaã eãteraque”, sã embesa ji riqui ɨ no. Ũquɨ ɨquechɨ cote.26Sesomose Paba rea, Espíritu Turã tamondo jẽje.Jẽquiatorã. Ae ra tu Paba sɨ jẽje. Ae ra ñee ñooñoãjẽje. Ae ra jembaaquiatu quiatu turã serɨɨ. 27Nyiimosenda beɨ chõ jẽɨngo nguiã serese. Nyebe rajẽ abe mbia jembaaquiatu quiatu turã serɨɨ, ɨ queJesús ra.

161 Jesús que ñee ɨ ɨ uchɨmbaaquiatu je ra. —A

aɨco ñee jẽje a. Eɨ nda jẽhuɨ eã sesɨ, mbia ɨcuãɨcuã mose jẽje. 2 Mbia ra jendiquisã quisã, jẽsojẽso mose mbia chumunuasa. “Ã ureɨco rei nguiãmbae turã naa naa Dios je ã”, ɨ ra mbia jẽɨquiaɨquia mose. 3 Seɨcuayãte quia ñe ne. Paba abeɨcuayãte quiatu nguiã ã. Nyebe ra eriqui mbae

Page 123: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 16:4 120 SAN JUAN 16:33raã ɨcuã ɨcuã jẽje. 4 Eɨ ae chõ nguiã ñee jẽje co.Eɨ nda jendua secheẽ ndese, mbia ɨcuã ɨcuã mosejẽje. “Jesús cheẽ ɨquechɨ cote”, jenye ra cote.

Espíritu Turã nda jembaaquiatu quiatu, ɨ JesúsAcheẽ jeɨ eã ngue jẽje ũquɨ cose resẽ. Aɨcote

quiatu ngue jendese re. 5 Co quia asote nguiãPaba rea co cote. Ae sembu. “¿Manguete raereso mangue re?” ɨ eã ñochɨ jemo seje. 6 Se“taso” ɨ mose jẽje, jẽya eãte chõ jẽɨngochɨ nguiãã. 7Tacheẽ nyecua jẽje. Coche aso nguiã jendechaco. Espíritu Turã nda ambu jẽje. Jẽquiatorã.Ae ra siqui jendese. Eɨ nda Espíritu Turã tuãterei. Seso eã mose jẽsɨ. 8 Espíritu Turã tu mosera ñee ñee mbia je. “Mbia ɨcuã ja chõ ñe ne.Jẽɨngo turã Dios resa rae. Dios ra Jesús ɨcuasa reãmbasi ja”, ɨ ra Espíritu Turã ñeembiambaaquiatuquiatu. 9 “Jẽ nguia Jesús jẽɨcuayãte nguiã ã.Nyebe jẽɨcuã ndiqui nguiã”, ɨ ra Espíritu Turã ñeembia mbiirandu. 10 Aso ra Paba rea cote. Mbiara mae eãte serese cote. Nyebe ra Espíritu Turãmbia mundua mbae turã ndese cote. 11 “Dios radiablo mondo tata cuasu. Nyebe ra mbia ɨcuã abemondo tata cuasu”, ɨ ra Espíritu Turã ñee mbiambiirandu.

12 “Taembaaquiatube jiri”, ae rei se. Jẽɨcuayãjeɨte chõ ndae. 13 Espíritu Turã tu mose, aera jembaaquiatu quiatu turã mbae ja rese. Ñeeñooñoa tuchɨ rae. Ucheẽ ae ra esenei seneiã.Paba cheẽ ño esenei senei nguiã. Mbae tu nondera Espíritu Turã jembiirandu erese. 14 EspírituTurã nda jembaaquiatu quiatu secheẽ nɨɨ. Ũquɨ mose ra mbia ñee turã turã serɨɨ cote. 15Ae Pabasenei senei nguia, ũquɨ asenei senei nguia se abeco. Nyebe ra Espíritu Turã jembaaquiatu quiatusecheẽ nɨɨ.

Jẽya eande nyii ra jẽya tuchɨ cote, ɨ Jesús16Namo jiri ra jemae eã serese cote. Aquere ra

jemaembe serese cote. Aso ra Paba rea, ɨque Jesúsuchɨmbaaquiatu je ra. 17Echɨmbaaquiatu que ñeeñee nyue ra. —¿Mbae ɨ Jesús quia re? “Namojiri ra jemae eã serese cote. Aquere ra jemaembeserese cote. Aso ra Paba rea”, ɨ chõchɨ. ¿Mbaeũquɨ nde? 18 ¿Mbaerã eriqui “namo jiri” ɨ re?¿Mbae rɨɨ eriqui ñee nde? Nandeiranuã tuchɨchɨ,ɨ que echɨmbaaquiatu ñee nyue ra. 19 Jesús quejirandu erese ra. —“Ndecheẽ embiasa jiri ure je”¿jenye sete seje re? “Namo jiri ra jemae eã seresecote. Aquere ra jemaembe serese cote”, ae quejẽje, ¿aque jẽɨcuayãte re? 20 Tacheẽ nyecua jẽje.Namo jiri ra jenyeseo. Jẽya eãte rae. Sequiatoã

nda eya tuchɨ. Aquere ra jẽya tuchɨ cote no. Jẽyaeande nyii. 21 “Serasichɨ nda cote re”, ɨ ra esindua ndua ãquẽ nyaacuquia serɨ mose. Eyayãtuchɨ ae. Ãquẽ nyaacuquia mose cote, eya tuchɨra cote. Ndua eã tuchɨ ra ngasi rese cote. Eyatuchɨ chõ nda nguiirĩ ndese cote. 22Ãquẽ ndasi rãño jẽ nde. Jẽya eãte namo. Setube mose jendea,jẽya tuchɨ ra cote. Emo nda jembia eã eã cote.23 “Ndecheẽ embiasa jiri ure je”, jenye eã nda sejecote. Tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ seɨcuate. Nyebe jẽ“mbae mo embu ure je”, ɨ mose Paba je, mondora jẽje. 24 “Mbaemo embu ure je. Jesús ɨcuasa je”,jenye eã mbeɨte equia Paba je ã. Jeñee ee. Jeñeemose ee, mondo ra jẽje. Jẽya tuchɨ ra cote.

Jesús quirãcua tuchɨ ibi jenda sɨ re25 Acheẽ tuchɨ rei que jẽje ra. Secheẽ ngue

ambiasa tuchɨã jiri jẽje ra. Emo mose jiri quia rasecheẽ ambiasa tuchɨ jẽje cote. Paba rɨɨ. 26 Aquemose ra jeñee Paba je. “Mbae embu rã ure je”,jenye ra Paba je serɨɨ. Aque mose ra acheẽ eã eejenɨɨ cote. Jẽ ae chõ nda jeñee ee cote. 27 Paba sɨ nyesecua tuchɨte quia jendese co. Jenyesecuatequiatu nguiã serese ã. “Dios que Jesús mondonande je resẽ”, jenye quiatu nguiã seje ã. NyebePaba riqui nguiã nyesecua tuchɨ jendese. 28 Pabasɨ que achu íbii resẽ. Asobe ra ibi recha cote.Paba rea ra asobe ibátee cote, ɨ que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je ra.

29 Echɨmbaaquiatu que ñee ee ra. —Ereɨcochɨ ñee nyecuate ure je a cote. Ndecheẽ erem-biasa tuchɨchɨ nguia ure je a cote. 30 Mbaeereɨcua ja tuchɨ quiatu quia nde reaẽ. Mbia nduandua ereɨcuate quia equia co reaẽ. Ñee nondendeje. Nyebe ureɨco nguiã ndeɨcuate ã. “Pabasɨ chõ erechu nguiã co”, ure equia ndeje ã, ɨ queechɨmbaaquiatu ee ra. 31 Jesús que ñee ee cotera. —Jẽ ngue seɨcuate rei nguiã. 32 Seandu rãse. Namo jiri ra jeñɨmbuchao chao oso sesɨ. Jẽsoja ra serecha namo. Se ae eã nda aɨco. Pabariqui nguiã serese co. 33 Jẽ seɨcua mose, mbaera jembia eã eã. Nyebe aɨco nguiã jembiirandurandu beɨte co. Mbia ɨcuã ɨcuã mbeɨte ra eriquijẽje a íbii. ¡Jeñɨmbirãcuã jiri quia jẽ! Se quiasequirãcuã tuchɨ ibi jenda sɨ re, ɨ que Jesús ñeeuchɨmbaaquiatu je ra.

17Sechɨmbaaquiatu eteaquiatu, ɨ Jesús Dios je

Page 124: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 17:1 121 SAN JUAN 18:31 Jesús ñee jare uchɨmbaaquiatu je que soboiba

mae ibate ñee Dios je ra. —Paba, ndecheẽndiquichɨ ɨo a cote. Seturã eteacuquia mbia jecote. Eɨ nda se abe ndeturã ateacuquia mbia je.2Nde chõ ngue semɨɨmbia rerecuarã, Paba. Mbiamɨngo beɨ sacuã. Mbia que eremee seje, ũquɨ mɨngo beɨ sacuã. Se rei nderucucha. 3 Paba, ndemɨɨ ndei Dios tuchɨ ereɨco co. Se rei Jesucristondechɨmbu ibate sɨ. Ae ndeɨcuate quia nae, seabe ɨcua equia nae, ũquɨ nda siqui beɨ. 4Ndeturãngue ateacuquia mbia je ra. “Ã esaã íbii”, ere queseje, ũquɨ ngue asaã ja cote ra. 5 Paba, seturãeteacuquiabe mbia je. Cose ndare rã. Mbae eãmosenda rã. Asobe ra siqui nderese. MSã ndeturãereteacuquia mbia je nae, seturã abe eteacuquiambia je.

6Mbia que eremee seje, ũquɨ ngue ambiirandutuchɨ nderese ra. Nembae rei que nyii ra. Eremeengue seje cote ra. Ndecheẽ ngue emumbayã nda.7Nde chõ ngue sembaaquiatu quiatu nguiã, Paba.Ndecheẽ ae chõ ã nde. Secheẽ eã ño ñe ne.Ũquɨ ngue sechɨmbaaquiatu ɨcuate ra. 8 Ereseneisenei ngue seje, ũquɨ ngue asenei senei ja eera. Nandecheẽ ngue eisi ja turãte ra. “Paba sɨque Jesús ru ra. Paba que embu ra”, ɨ equianderɨɨ ã. 9 Sechɨmbaaquiatu eteaquiatu, Paba.Seɨcuasa reã je eã ño aɨco nguiã “eteaquiatu” ɨndeje. Ae eremee seje nae, ũquɨ je chõ aɨco nguiã“eteaquiatu” ɨ ndeje. Nderimbate quia ñe ne.10 Ae nderimba nae, serimba chõ se abe re. Aeserimba nae, nderimba chõ ũquɨ no nde. Serimbariqui ñee turã mbeɨ serɨɨ ã. 11 Asobe ra ndeje,Paba. A ra aɨcoã íbii cote. Serimba quia ra chɨchõíbii. Eteaquiatu, Paba. Ae eremee seje, ũquɨ eteaquiatu ndequirãcuã je. Mbae mɨɨ ndese jachõ emundua ndua mɨngo. Sã nande nandenduandua mbae mɨɨ ndese no nae. 12 Ae eremee seje,ũquɨ ngue ateaquiatu quiatu quia ndequirãcuã jera. Seɨco mose íbii. Emo ngue quiachã eãte sesɨra. Aque mɨɨ nda quiachã. Embesa ji cheẽ nduɨsɨ ra aque mɨɨ quiachã. Huɨɨcuã je. Emo nguequiachãyã cote ra. 13 Aso ra nderea cote. Seɨcobeebe mose íbii, aɨco ñee ñee ndeje serimba rɨɨ a.Ɨ nda eya quiatu chɨ a. Sã seyate se no. 14Ndecheẽngue asenei senei ee ra. Ibi jenda eã ño se re.Serimba abe rei ibi jenda eã. Nyebe ibi jendariqui nguiã serimba ucuayã. 15 “Serimba erao ibisɨ”, ae eã ño nguiã ndeje co, Paba. “Eteaquiatudiablo sɨ”, ae chõ nguiã ndeje co. 16 Se rã sɨrei serimba. Ibi jenda eã ndiqui ã. 17 Serimba

emɨngo tuchɨ icúe nembaerã. Ndecheẽ je emɨngoicúe. Nde quia erecheẽ ñooño eãte nguiã. 18 Sãnde sembu mbia je no, eɨ ae sɨ chõ nguiã ser-imba mondo mondo mbia mbaaquiatu quiatu co.19Aɨco ñɨmondo tuchɨndeje co, Paba. Mano sacuãserimba je. Ɨ nda serimba abe ñɨmondo tuchɨndeje.

20 Ã nɨɨ achõ eã aɨco ñee ndeje. “Eteaquiatu”ɨ ndeje. Ã nda secheẽ senei senei emo je abecote. Ũquɨ abe ra seɨcua cote. Serimbarã. Ae raseɨcua ɨcua nae, ũquɨ abe eteaquiatu. 21Mbae mɨɨndese ja chõ ũquɨ emundua ndua mɨngo. Mbaemɨɨ naanguia tuchɨ emɨngo nanderese, Paba. Sãereɨco serese no nae. Sã aɨco nderese no nae. Eɨ nyere sɨ ũquɨ mɨngo mbae mɨɨ na. Eɨ nda mbiaseɨcuasa reã ñee serɨɨ. “Dios chɨmbu quia eriquire”, ɨ nda mbia ñee serɨɨ ña. Seɨcuasa siqui mosembae mɨɨ ndese. 22 Ndeturã ngue eremee seje,eɨ ae que seturã mondo seɨcuasa je ra. Eɨ ndaeriqui mbae mɨɨ na. Sã nandeɨco mbae mɨɨ nanande no, Paba. 23 Nyebe aɨco nguiã seɨcuasarese co. Nde ereɨco serese co no. Nyebe seɨcuasariqui mbae mɨɨ na co. Eɨ nda seɨcuasa reã ñeenderɨɨ. “Dios quia Jesús mbu quia reaẽ. Dios quianyesecua quia Jesús ɨcuasa rese re. Jesús rese rãsɨ nyesecua”, ɨ nda mbia ñee nderɨɨ ña. 24 Paba,serimbarã ngue eremee seje. Ae ra aso, sã echoɨserea siqui beɨ huee serese cote. Ndecheẽ turãandu sacuã serɨɨ huee. Erecheẽ turã mbeɨte serɨɨ.Ibi eã mosenda beɨ chõ ereɨco nguiã nyesecuaserese co. 25 Ndeturã tuchɨ, Paba. Seɨcuasa reãndeɨcuayãte quia ã. Se quia areɨcuate nguiã co.Serimba abe que ndeɨcuate quia ã no nda. “Dioschɨmbu”, ɨ seje nderɨɨ. 26Arerenei nenei tuchɨ queserimba je ra. Tarerenei nenei tuchɨbe ee. Eɨ ndanyesecua tuchɨ nyɨese. Sã ereɨco nyesecua tuchɨserese no nae. Taɨco beɨ serimba rese cote, ɨ queJesús Dios je ra.

18Mbia ɨcuã ngaẽ Jesús ruruchoɨ

1 Jesús ñeende ngu je que echoɨ ama ñetẽndobeɨ ra. Cedrón, ɨ que aque ama je ra. Aquerobeɨ que esɨ uchɨmbaaquiatu rese ra. Iraquiturã mo ngue echoɨ ra. 2 Jesús que oso osobeɨte quia huee ra. Iraqui re. Uchɨmbaaquiaturese. Nyebe Judas riqui nguiã hue ɨcuate. —Jesústateacuquia checuayã mbia je, ɨ que Judas ra.3Nyebe Judas mbia ruruchoɨ nguiã huee Jesús isisacuã. Soldados que ecuruchoɨ ra. Policía jenda

Page 125: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 18:4 122 SAN JUAN 18:31abe que ecuruchoɨ no nda. Sacerdotes rerecuachɨmondo rei policía. Fariseos chɨmondo abe no.Ũquɨ ja que nyoɨ ngasẽ Jesús je ra. Tiquise queecuruchoɨ quia ra. Lámparas abe no. Mbae rendiabe no. 4 Jesús que mbae ɨcuate ra. —Mbia ra jeɨ jeɨ seje, ɨ que eɨcuate ra. —¿Aba rea jenyu quia core? ɨ que oso ñee ee ra. 5—Jesús rea urechu quiaco. Nazaret jenda, ɨ que mbia ñee nda. —Se chõJesús resẽ, ɨ que ee ra. Judas abe que siqui mbiarese huee ra. Ae que siqui Jesús mee mbia ɨcuãje huee ra. 6—Se chõ Jesús resẽ, ɨ mose que mbiasiri siri choɨ uquite quiti ra. Ngoɨ ngoɨ chee queechoɨ ra. 7 —¿Aba rea jenyu quia co re? ɨbe queJesús ñee ee ra. —Jesús rea urechu quia co, ɨ quera. 8 Jesús que ñeembe ee ra. —“Se chõ nyeresẽ”,ae que jẽje. Serequia mose, sererao se ae. Sãseresenda chɨchõ, ɨ que Jesús ee ra. 9 —Ae Pabamee seje serimbarã, ũquɨ mo quiachãyãte sesɨ, ɨque Jesús nyii ra. Nyebe ñee nguiã mbia je cote.—Sã seresenda chɨchõ, ɨ mbia je cote. 10 SimónPedro que uchuuru siqui tiquise ra. Sacerdotererecua rimba rese que tiquise rerequɨe requia ra.Eisa que echisia equiatocuti quitinda ra. Malco, ɨque aque je ra. Ae isa Pedro chisia. 11 Jesús queñee Pedro je ra. —Ndechuuru emingue chõ eriruye. Paba cheẽ tamumbayã na. Tachecuachõ nambia je. Sã mbia ɨcuã sembasi tuchɨ cote, ɨ queJesús Pedro je ra.

12 Soldados que Jesús isi cote ra. Soldadosrerecua rese. Policía rese. Ũquɨ ja que Jesús isira. Nyucua que suruchoɨ ra. 13Anás chuchua ranengue eruruchoɨ ra. Anás ndiirĩ ngue Caifás ninisira. Caifás que sacerdote rerecua aque mose ra.14 Caifás sɨ quia que ñee nyii ra. —Aque mɨɨ ñonda mano nguiã nande ja je chã, ɨ que judíos jenyii ra.

Jesús aɨcuayãte, ɨchõɨño Pedro15Mbia Jesús ruruchoɨ mose que Simón Pedro

nyoɨ eruɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu nongue rese.Co mɨɨ ndese. Enongue que sacerdote rerecuaɨcua ra. Nyebe ɨque oso nguiã Jesús ruɨ. Sacerdotererecua itaicuee. 16 Mbia que Pedro siquisã mɨɨetaronda robeɨ ra. Sacerdote chɨɨcua que tu nyebiñee echɨquesa raarõsa je cote ra. —Sã Pedro ɨquerã serese, ɨ que ra. Nyebe emingue nguiã cote.17Echɨquesa raarõsa que ñee Pedro je ra. —¿Jesúsresenda nde re? ɨ que nyucuaaque Pedro je ra.Echɨquesa raarõsa. —Tei, ɨchõɨño ngue Pedro eera. 18Nyiiseĩte mose que ra. Nyebe policía jenda

tata mbucha nguiã. Sacerdote rimba rese. Ũquɨ ja que chɨ nyee ra. Pedro que chɨ nyee erese ra.

Sacerdote rerecua ñee Jesús je19 Sacerdote rerecua que ñee Jesús je ra. —

¿Aba ndechɨmbaaquiatu re? ¿Mbae rɨɨ ereɨcombia mbaaquiatu quiatu re? ɨ que ererecua ra.20 Jesús que ñee ee ra. —Se que acheẽ ja mbia resarae ra. Mbia chumunua nuásaa ja que aɨco mbiambaaquiatu quiatu ra. Dios chuchúaa abe no.Acheẽ nyecuayã cuayã eã ngue se quia mbia ísaara. 21 ¿Mbaerã ereɨco ñee seje re? Secheẽ andusaje quia echeẽ. Sã ũquɨ ñee. Mbae rɨɨ acheẽ ee re.Ũquɨ ngue secheẽ ñandu ja quia ra, ɨ que Jesúsererecua je ra. 22 Jesús cheẽ mose que policíajenda mo ucua eritii rese ra. —¿Mbaerã ereɨcoñee sacerdote rerecua je ũquɨ nde? ɨ que policíamo ñee ucua Jesús rese ra. 23 Jesús que ñee ee ra.—Secheẽ ɨcuã mose quia echeẽ seje. Mbae ɨcuãnɨɨ aɨco ñee nde. Secheẽ turã mose chõ erecuachɨ nguiã serese, ɨ que Jesús ee ra. 24 Anás que Jesúsmondo Caifás je cote ra. Ecuasa que ecuruchoɨCaifás je ra. Caifás que sacerdote rerecua ra.

Jesús aɨcuayãte, ɨ sɨ Pedro25Pedro que nyee beɨte u tata ra. Mbiamongue

ñee ee ra. —¿Jesús resenda nde re? ɨ ee. —Tei,ɨchõɨño ngue Pedro ee ra. 26 Ae isa Pedro chisianae, aque resenda que siqui huee ra. Sacerdotererecua rimba chõ ae re. Ae que ñee Pedro je ra.—Nde rese amae iraqui re Jesús rese reae, ɨ quePedro je ra. 27 —Tei, ɨchõɨño ngue Pedro ee nonda. Aque mose tuchɨ que nguira ñee cote ra.

Pilato ñee Jesús je28 Policía jenda que Jesús curuchoɨ Caifás

chuchua sɨ cote ra. Ererecua tuchɨ chuchúaa queeruruchoɨ cote ra. Pretorio, ɨ que hue tuchuaje ra. Ɨ que nyaashɨ u quia cote ra. Judíos queɨqueã ererecua chuchua ra. Mbaeɨaete que abaechuchua ee ra. Pascua raã nonde. —Eɨ nda ovejaroo nandeuãte rei pascua mose, ɨque mose abaechuchua, ɨ que ra. 29 Nyebe Pilato sɨ nguiã usẽñee ee. —¿Mbaerã jẽɨngo ñee Jesús je re? ¿Mbaeɨcuã esaã nde? ɨ que Pilato ra. 30 Mbia que ñeeee ra. —Jesús que mbae ɨcuã saã saãte ra. Eɨ nda uremondoãte rei ndeje. Mbae ɨcuã naa naaeã mose, ɨ que mbia Pilato je ra. 31 Pilato queñee mbia je ra. —Jẽ ae Jesús jendao ae. Jẽ aejẽɨngo erese ae. Jẽ ae Jesús jembasi mbasi ae.Jenamei ñɨmbesa mumba mose, ɨ que Pilato eera. Judíos que ñee Pilato je ra. —Ure rei judíos.

Page 126: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 18:32 123 SAN JUAN 19:19Ure mbia mo ureɨquia aroneate. Nde chõ echbẽ. “Jẽɨquia” ere chõ soldados je, ɨ que mbia ñeePilato je ra. 32 Jesús cheẽ ɨquechɨ cote. —Mbiara seɨquia sembucha ira rese, ɨ rei nyii. Echeẽɨquechɨ cote.

33 Pilato que ɨque sɨ oso uchuchúaa ra. Ae“quiatuchu” ɨ nguiã Jesús je. —¿Judíos rerecuatuchɨ nde re? ɨ que Pilato Jesús je ra. 34 Jesús queñee ee ra. —¿Nde ae erecheẽ nguia seje a re? Emoñee ndeje nyii reae, ɨ que Jesús ee ra. 35Pilato queñee ee ra. —Judío eã ño se resẽ. Judíos sɨ chõ nguenemondo seje resẽ. Sacerdote rerecua abe no.¿Mbae ɨcuã eresaã nde? ɨ que Pilato ra. 36 Jesúsque ñee ee ra. —Ererecua raque se. Ererecua eãño se a íbii re. Eɨ nda serimba nyarõ tuchɨ reiserese, judíos ndiquisã quisã tuchɨ sesɨ. Ibi jendarerecua eã ño se re, ɨ que Jesús Pilato je ra. 37—¿Ererecua rei nde re? ɨ sɨ que Pilato ñee Jesús jera. Jesús que ñeembe ee ra. —Ae. Achu que íbiira. Sechusua rei íbii. Achu que mbia mbiirandurandu Dios cheẽ nɨɨ nda. Ɨchõɨñosa reã ñee nɨɨ.Ɨchõɨñosa reã ndesenda ra seandu ja, ɨ que JesúsPilato je ra. 38—¿Mbae ɨchõɨñosa reã nde? ɨ quePilato ee ra.

Jesús jembucha ɨquia ira rese, ɨ ererecuaAquere que Pilato usẽ sɨ oso ñee judíos je ra. —

Mbae ɨcuã Jesús saã eãt e reae. 39Pascuamose beɨque aɨco etarõ ji mbusẽmondo beɨ jẽje ra. ¿Aba raambusẽ mondo jẽje namo nde? ¿Judíos rerecuara ambusẽ mondo jẽje re? ɨ que Pilato ñee mbiaje Jesús rɨɨ nda. 40Mbia que ñee mombo momboja Pilato je ra. —Tei. Aque eã. Barrabás quiaembusẽ ɨmbu ure je, ɨ ja que mbia ñee nda. Mbaembuquiachãsa tuchɨ rei Barrabás.

191 —Jesús jẽiruã nua, ɨ que Pilato ra. Mbia que

Jesús iruã nua cote ra. 2 Nyu ritiméi uma ji quesoldados mɨɨ Jesús ãquĩ ndese ra. Tiru ɨreɨ ngueemingue ee ra. 3 —Judíos rerecua tuchɨ chõ ndere, ɨchõɨño ngue soldados ucua ucua Jesús rese ra.4 Pilato que usẽ sɨ oso ñee mbia je ra. —Secheẽjeñandu rã. Acheẽ ndei que Jesús je ra. Mbae ɨcuãesaã eãte reae. Nyebe anosembe nguiã jẽje co, ɨque Pilato ra. 5 Jesús que econosẽmbia je ra. Nyuritiméi uma ji que equerao quia uãquĩ ndese ra.Tiru ɨreɨ ngue equerao quia nguete rese ra. —AJesús a resẽ, ɨ que Pilato Jesús ndeacuquia mbia jera. 6 Sacerdote rerecua que chɨ ja huee ra. Policíajenda mo abe que chɨ huee ra. Ũquɨ ja que ñee

mombo mombo Pilato je ra. —¡Embucha ira rese!¡Embucha ira rese! ɨ ja que ñeemombomombo eera. Pilato que ñee ee ra. —Jẽ ño jembucha ira reseae. Mbae ɨcuã esaã eã arõte seje, ɨ que Pilatombiaje ra. 7 Judíos que ñee Pilato je cote ra. —“Diosrucucha rei se”, ɨchɨ Jesús nguiã. Nyebe eɨquia. Sãembesa ji riqui ɨ no: “Ae Dios riirĩ saã saã nguia,aque jẽɨquia”, ɨ que embesa ji ra, ɨ que judíos ñeePilato je ra. 8 —Dios rucucha, ɨ mose que Pilatosiquiche tuchɨ cote ra. 9Pilato que ɨque sɨ oso ñeeJesús je ra. —¿Ma jenda rei nde re? ɨ que PilatoJesús je ra. Jesús que ñee eã tuchɨ echeẽ mosera. 10 Pilato que ñee sɨ ee ra. —¿Mbaerã ereɨcoñee ãte secheẽ mose re? Arembucha arõte irarese. Arembuɨ abe arõte se. Se chɨ mbia rerecua,ɨ que Pilato ñee Jesús je ra. 11 Jesús que ñee Pilatoje ra. —Dios nemɨɨ eã mose mbia rerecuarã, eɨ nda ereoco ãte rei serese. Ae semondo ndeje, aequiarei eɨcuã tuchɨ ndesɨ, ɨ que Jesús ee ra.

12 Aque mose beɨ que Pilato ndua ndua Jesúsrese ra. —Jesús tambuɨ mondo, ɨ raque nduandua. Judíos quiatu que ñee ee ra. —Nya.¡Erembuɨchɨ nda jẽ! Nde embuɨ mose, Césarquiato eã nda nde cote. “Ererecua rei se”, ɨ quia ñɨJesús re. Nyebe eɨcuãte riqui nguiã César je, ɨ quejudíos tasẽ tasẽ Pilato je ra. 13-14 Judíos cheẽ andumose que Pilato ngoi ngũenda tose ra. Huee queeriqui ñeembeɨtembia je ra. Gábata, ɨ que erendaje ra. “Sɨta mbiitee ji”, ɨ ñɨ Gábata re. —Jesúsjendu rã seje, ɨ que Pilato policía jenda je cotera. Pascua nonde. Mbia ɨco quiatu mose pascuanonde. Tenda nandeite re mose. —A jenderecuañɨ a resẽ, ɨ que Pilato mbia je ra. 15Mbia que tasẽtasẽ ee ra. —¡Eɨquia rei! ¡Embucha ira rese! ɨque mbia Pilato je ra. —¿Se ra jenderecua aɨquiare? ɨ que Pilato mbia je ra. —Urererecua mo eãtenyeresẽ. César mɨɨ ño nyeresẽ, ɨ que sacerdotererecua Pilato je ra. 16Aquemose que Pilato Jesúsmondo mbia je cote ra. —Jẽɨquia. Jembucha irarese, ɨ que mbia je ra. Hue sɨ que mbia Jesúsruruchoɨ cote ra.

Mbia Jesús mbucha ira rese cote17 Jesús que usẽ oso cruz resebe cote ra. Mbia

que ecuruchoɨ ibi ibátee ra. “Eresa cuare” ɨ quehue ibi ibate je ra. “Gólgota” ɨ que judío cheẽhue je ra. 18Huee que soldados Jesús mbucha irarese ra. mbia nyeremo abe que embucha ira resera. Co mɨɨ Jesús rɨbɨsho quiti. Enongue erɨbɨshoquiti no. Jesús que emɨɨ eite re ra. 19 Pilato queletrero mbesa ra. JESUS DE NAZARET REI JUDIOS

Page 127: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 19:20 124 SAN JUAN 20:5RERECUA, ɨ que embesa ra. Embesa ji que emɨɨibate Jesús ãquĩ nguiti ra. 20 Judíos tubɨrɨã nguechɨ mae embesa ji rese ra. Sucha tubɨrɨã jiitequiatu ngue Jesús mbucha nguiã ira rese. Embesaji que chɨ mbia cheẽ mbuae jaaja ra. Judío cheẽ.Griego cheẽ. Latín ñee. 21 Sacerdotes rerecuaque ñee ja Pilato je ra. —“Judíos rerecua” erechɨ nguiã embesa. “Judios rerecua raã ñooño” erechõ embesa mɨɨ ae, ɨ rei que judíos rerecua Pilatoje ra. 22 —Ae ambesa, sã ũquɨ ñɨ ño, ɨ que Pilatojudíos rerecua je ra.

23 Cuatro soldados que chɨ huee ra. Ũquɨ ngueJesús mbucha ira rese ra. Ũquɨ ngue Jesús ɨraoisirõ sirõ ja ra. Jesús ɨrao mɨɨ ngue chɨchõ cote ra.Tejido turã tuchɨ que aque tiru ra. Eiasa eã tuchɨque ra. Eao ji chõ eresebe que ra. 24 Soldadosque ñee nyue ra. —Aque ra nandechisia eã. Sɨtañetẽ nandesurubaba baba rã nandechue. Aba raja. Aba ra eɨrao querao ja, ɨ que nyue ra. Sɨta ñetẽngue esurubaba baba uchue cote ra. Embesa jicheẽ ɨquechɨ cote. Jesús ɨrao soldados mbuchaochao mose. “Seɨrao que embuchao chao nyue ra.Sɨta ñetẽ ngue esurubaba baba uchue ra”, ɨ queembesa ji huɨ nyii ra. Embesa ji ɨquechɨ cote.

25 Jesús mbuchasa ira rese que cuña mo chɨ ra.Jesús si que ra. Esi nongue abe que ra. MaríaMagdalena abe que ra. Cleofas ninisi abe que ra.María, ɨ que aque je ra. Ũquɨ ngue chɨ ja Jesús ji ra.26 Juan abe que chɨ Jesús si ji ra. Jesús mae moseusi rese que ñee ee ra. —Taĩ, aque quia nderiirinacote, ɨ usi je. Juan nɨɨ eriqui ñee. Jesuubi tuchɨquia ñɨ Juan nde. 27 —Aque ndesirã cote, ɨ queJuan je cote ra. Juan ngue Jesús si querao beɨuchuchua cote ra.

Jesús mano cote28 —Achɨmbirãcuã tuchɨ que mbae ja je Dios

cheẽ nguire ra, ɨ que Jesús uchɨangui re cote ra.—Seɨseɨ, ɨ cote. 29 Vinagre mo ngue chɨ mbaemo ye huee ra. Mbia que esponja monde vinagreye ra. Mondo que Jesús chúruu ra. 30 Jesús quevinagre mocõ esponja resenda cote ra. —Dioscheẽ ngue asaã ja cote ra, ɨ que Jesús ra. Uãquĩngue embucheseco cote ra. Mano ngue cote ra.

Soldado Jesús cúa chɨõ tiquise je31 Judíos que ñee nyue ra. —Ae embucha ji chɨ

ira rese nae, sã ũquɨ chɨã ira rese pascua mosehuee, ɨ que mbia ra. Pascua nonde que embuchaira rese ra. Mbia ɨcoquiatu mose pascua nonde.Mbia chumunuasa tuchɨ quiarei pascua. Sábado

mose rei pascua. Nyebe mbia ñee nguiã Pilato je.—Sã soldados ira resenda timasiquio ja jẽ. Eɨ ndamano jeɨ. Eɨ nda soldados ecuruchi sábado nonde,ɨ que judíos Pilato je ra. 32 Soldados que nyoɨira resenda tima ndiquio ra. Ae chɨ Jesús rerecochobeɨ. 33 Ngasẽ mose Jesús je, eraaquete queee ra. Nyebe etima ndiquio eã nguiã. 34 Soldadomo ngue Jesús cúa chɨõ tiquise je ra. Eruqui queuchẽ nda. Eri abe que uchẽ nda. 35 Nyebe aɨconguiã ã mbesa mbesa a. Amae jee ngue erese re.Acheẽ ñooñoã se quia a. Eɨ nda jẽ abe “ae beɨ jẽ”jenye Jesús rɨɨ. 36 Embesa ji cheẽ ngue ɨque cotera. Jesús tima ndiquio eãmose. —Etima ndambiasiquio eã, ɨ que embesa ji nyii ra. 37—Ae embuchauquia ira rese nae, ũquɨ nda mae sɨ erese, ɨ abeque embesa ji huɨ nyii no nda.

Jesús ruruchoɨ eraaque atisa38 José deArimatea, ɨ que emo je ra. Jesús rimba

checuayã ngue ae ra. —Sã judíos jiranuã serese,ɨ que equia uchɨangui re ra. Ae que “Jesús reteembu seje” ɨ Pilato je ra. Pilato que “eno” ɨ eera. José que Jesús rete curuchi ira sɨ cote ra. Aeequerao nguiã. 39 Nicodemo abe que tu erea ra.Ae tu ñee Jesús je isa nyii nae, aque. Aque que tuaba mbushɨmbusa tubɨrɨã tuchɨ reru ra. Eraaquembaerã ndei aba mbushɨmbusa. Ira shɨmbu turãmbucúɨ ji. Mbae ambucúɨ ji abe no. 40Ũquɨ ja queJesús rete querao cote ra. José. Nicodemo ndese.Aba mbushɨmbusa resebe que eraaque uma umatiru je ra. Eɨ mbeɨ que judíos quia mbia raaque jera. Eati nonde. 41 Jesús ɨquiasa rurubi que sɨta ɨmɨmo ñɨ nda. Eao ramo ji. Mbia raaque mondosa eãnyii. 42Huee que Jesús raaque nduruchoɨ nyati ra.—Cochɨte quia sábado ru nguiã nande je co, ɨ queeati aɨchɨ chõ nda.

20Jesús quera sɨ

1 Domingo mose que María Magdalena nyoɨmae Jesús tãsa rese ra. Nyaasɨ nonde. Jesúsatiquia nduruba ji que chɨ sɨta ra. 2 Nyebe echoɨnguiã uchã ñee Simón Pedro mbiirandu. Jesúschɨmbaaquiatu nongue abe mbiirandu. Ae Jesúsquiato tuchɨ nae, aque. —Aba chõ nandererecuaraaque sirõ suruchoɨ. Mangue enomangue reae, ɨqueMaríaMagdalena nda. 3Nyebe Pedro sɨ nguiãea tiquia rea. Uquiato rese. 4 Nyoɨ ja que uchãnda. Enongue rane ngue Pedro chucuã oso ngasẽnda. 5 Nyibi que mae Jesús atiquia rese ra. Ɨ queJesús umanda achõ u tiru ra. Ɨque tuchɨã ngue oso

Page 128: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 20:6 125 SAN JUAN 21:2sɨta ɨmɨ nɨ nda. 6 Aquere que Simón Pedro ngasẽcote ra. Ae quiatu que ɨque oso sɨta ɨmɨ nɨ nda.Ae abe que mae Jesús umanda achõ ndese cotera. 7 Eãquĩ umanda rese abe que mae nda. Tiruataque rese ja eã ngue eãquĩ umanda chɨ ra. Eacuaji que chɨ icúe ra. 8Ae rane ngasẽ nguia nyii nae,aque abe que ɨque tuchɨ oso sɨta ɨmɨ nɨ cote ra.Mae tuchɨ que Jesús oreã ndese cote ra. —Jesúsquera chõ nguia re, ɨ que eɨcua cote ra. 9 Ũquɨ ngue embesa ji ɨcuayãte ra. “Jesús ra quera sɨ”, ɨque eɨcuayãte ra. 10Nyebi sɨ que echoɨ uchuchúaara.

Jesús nyecua María Magdalena je11María que chɨño nyeseo eatiquia jii ra. Ech-

eseo que nyibi mae Jesús rua rese ra. 12 Angelesmo ngue chɨ huee nyeremo ee ra. Eɨraoshĩ ja quechɨ ee ra. Enongue que chɨ ngoi Jesús ãquĩ ndúaquiti ra. Enongue ecuii rúa quiti no. 13 Angelesque ñee María je ra. —¿Mbaerã ereɨco nyeseo re?ɨ que María je ra. —Aba chõ sererecua raaquequerao. Nyebe aɨco nguiã nyeseo. Mangue chõeriqui ererequiamangue, ɨ queMaría ra. 14Ucheẽnduɨbe que mae ndei uquite quiti ra. Ɨ que Jesúsuã ee ra. Ɨcua eãte que ra. 15 —¿Mbaerã ereɨconyeseo re? ¿Aba eresequia quia re? ɨ que JesúsMaría je ra. Ira a raarõsa Jesús riqui reɨ nguiãMaría je. Nyebe María ñee nguiã ee. —¿Nde Jesúsraaque ererao re? ¿Mangue erechono manguere? Taso erea ae. Tarao ae, ɨ queMaría ra. 16 Jesúsque “María” ɨ María cheẽ mose ra. María queuba tuchɨ Jesús ɨcua cote ra. Judíos cheẽ ño ngueMaría ñee Jesús je ra. —Raboni, ɨ que ra. —Sembaaquiatusa, ɨ ñe ñee Jesús ɨcua re. 17 Jesúsque ñee María je ra. ¡Seisi jeɨchɨ nda re! ¡Aso ãtePaba rea resẽ! Eso rã ñee senongue je. “Jesús queñee jẽje ra. ‘Aso ra ibate Paba rea. Dios rea. Aeabe chõ jendu re. Huee ra aso’, ɨ que Jesús ñeejẽje ra”, ere rã senongue je, ɨ que Jesús ñee Maríaje ra.

Jesús nyecua uchɨmbaaquiatu je18MaríaMagdalenaqueoso Jesús chɨmbaaquiatu

mbiirandu ra. —Amaechɨ Jesús rese, ɨ que ee ra.Jesús cheẽ ngue esenei ja ee ra. 19Aque mose quedomingo ra. Aque isa que Jesús chɨmbaaquiatuchɨ ñumunua nda. Etaronda matã ji que chɨ nda.Siquichete quia judíos sɨ re. Jesús que oso ɨqueuchɨmbaaquiatu mbuate ra. Eite re que esɨ ñeeee ra. —¡Jẽya eãte jirichɨ nda jẽ! ɨ que Jesús ñeeee ra. 20 Aquere que Jesús o iõsa reacuquia eera. Ucúa iõsa abe no. Echɨmbaaquiatu ía tuchɨ

que mae Jesús rese ra. 21 Jesús que ñee sɨ ee ra.—¡Jẽya eãte jirichɨ nda jẽ! Sã ñɨ Paba sembu no,eɨ tae sɨ jemondo secheẽ nenei nenei sacuã mbiaje, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra. 22 Jesús queuchɨmbaaquiatu ɨchu ñee nda. —Espíritu Turãndu jẽje a cote, ɨ que eɨchu ra. 23 —“Dios chõjẽɨcuã mbutiã nguiã jẽsɨ co”, jenye mose emo je,Dios ra ũquɨ ɨcuãmbutiã esɨ cote. “Dios chõ jẽɨcuãmbutiã eã nguiã jẽsɨ co”, jenye mose emo je, Diosra ũquɨ ɨcuã mbutiã eã esɨ, ɨ que Jesús ra.

Tomás mae Jesús quera sɨ rese24 Tomás oreãte que Jesús nyecua mose

uchɨmbaaquiatu je ra. Jesús chɨmbaaquiatu raqueTomás. Eata, ɨ que Tomás je ra. 25—Jesús rese queuremae nda, ɨ que eataque embiirandu ra. Tomásque ñee nda. —Jesús eã ndei e. Semae eãmose eoiõsa rese, se ocoã mose eo iõsa rese, se ocoã moseecúa iõsa rese, “nyia” aeã nda se, ɨ que Tomásñee nda. 26 Jesús chɨmbaaquiatu que ñumunua sɨdomingo nongue mose ra. Tomás abe que siquiuataque rese huee cote ra. Etaronda matã ji quechɨ nda. Jesús que ɨque oso ra. Eite re que esɨñee ee ra. —¡Jẽya eãte jirichɨ nda jẽ! ɨ que eera. 27Ñee ngue Tomás je cote ra. —¡Sã seo jẽ! Seoiõsa rese eoco. Secúa iõsa rese abe eoco ae. “Jesúsquera sɨ eãte” ¡ere sɨchɨ nda jẽ! “Jesús que querasɨ ra”, ere chõ cote, ɨ que Jesús ñee Tomás je ra.28—Sererecua. Nde rei sembae Dios, ɨ que TomásJesús ɨcua cote ra. 29 Jesús que ñee Tomás je ra.—Ndemaemose serese, aquemose chõ seɨcuachɨ.Mae eã mose serese chõ ngue emo ndiqui seɨcuara. Ũquɨ nguiarei eya tuchɨ ndesɨ, ɨ que Jesús eera.

Je Jesús ɨcua sacuã ño co ambesa nguiã jẽje30 Jesús que mbia mae sayã saã saã tuchɨ

uchɨmbaaquiatu je ra. Ũquɨ ambesa ja eã nguiaa. 31Ã nguia ambesa ja quia a. Jẽ Jesús ɨcua sacuã.—Jesús rei Cristo. Jesús rei Dios rucucha, jenyenda chã. Ũquɨ ɨcua mose ra jẽɨngo beɨ.

21Jesús nyecua siete uchɨmbaaquiatu je

1 Aquere que Jesús nyecua sɨ uchɨmbaaquiatuje ra. Ama nimia ndese que eñɨ nda. Tiberias,ɨ que aque ama ndɨsa je ra. Eɨ ngue Jesús uãnyecua ee ra. 2 Echɨmbaaquiatu que chɨ nyɨesera. Simón Pedro. Tomás ndese. Ae je eriqui“Eata” ɨ. Natanael ndese. Caná de Galileajenda rei Natanael. Zebedeo riirĩ abe que chɨ ra.Echɨmbaaquiatu nongue abe que chɨ nyeremo no

Page 129: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SAN JUAN 21:3 126 SAN JUAN 21:25nda. 3 —Taso rã sɨra rea, ɨ que Simón Pedro ra.—Ure abe ra ureso nderese, ɨ que eataque ee ra.Nyoɨ ja rei que sɨra rea ra. Nyuɨ ja que echoɨ canoaye ra. Sɨra que embua mbua eãte aque isa ra.

4 Jesús que chɨ erimia ndese echɨmbaaquiatuje ra. Jesús eã eriqui reɨ nguiã ee. 5 —¿Sɨramo jembua re, Ãquẽ? ɨ que Jesús ñee momboee ra. —Tei, ɨ que echɨmbaaquiatu ee ra. Jesúsɨcua rocoĩ. 6—Sɨra mbua mbuasa jenduba canoaquiato cuti. Sɨra ra jembua cote, ɨ que Jesús eera. Jesús cheẽ ngue emumbayã nda. Sɨra que uajate embua mbuasa ye cote ra. —Nandenosẽ amasɨ. Nandechuchã canoa ye, ɨ rei que ra. Eusiteque ee ra. 7 Ae Jesús quiatote, aque que ñeenda. —Jesús chõ eriqui re, ɨ que uataque je ra.Pedro eandu mose que huɨɨrao mingue asi oso iira. Jesús rea. Sɨrambuambua nonde quia huɨɨraombuɨ nguiã nyii. 8 Ɨsho tuchɨã ngue ama nimianda. Cien metros chõ ngue ra. Pedro ataque quecanoa querao ama nimia ndɨɨchã nda. Sɨra mbuambuasa que ecuruchoɨ quia mbutiriri sɨra resebera.

9 Nguichi que canoa sɨ ibi rɨ cote ra. Ɨ quetata u ee ra. Sɨra mɨɨ ngue chɨ tata rɨ ee ra.Mbichae abe que chɨ ra. 10 —Sɨra mo jendu rã.Ae jembua ramo, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu jera. 11 Simón Pedro que nyuɨ oso canoa ye ra. Sɨrambua mbuasa que embutiriri serao sonosẽ amanimia ndese cote ra. Embisẽ sɨra resebe. Sɨrambua mbuasa que soroãte enonosẽ mose ra. Sɨracuasu achõte raque. Sɨra 153 raque. 12 —Jenyuquiaru cote, ɨ que Jesús ee ra. —¿Aba nde re? ɨ ãteque emo ñee ɨreɨ nguíã ee ra. Mbia que Jesús ɨcuajate ra. 13 Jesús que oso tátaa cote ra. Mbichae queesirõ nda. Mbuchao chao que uchɨmbaaquiatu jera. Sɨra abe que embuchao chao ee ra. 14 Jesús quemano nyii ra. Quera sɨ que ra. Nyecua nyecua queuchɨmbaaquiatu je cote ra. Co rei tercera vez co.

Jesús ñee Pedro je15 Quiaru jare que Jesús ñee Simón Pedro je

ra. Jonas ndiirĩ ndei Simón Pedro. —Simón,¿erechesecua tuchɨ quia serese ã sɨ re? ɨ queJesús Pedro je ra. —Ae. Achesecua tuchɨte sequianderese co resẽ. Seɨcuate se resẽ, ɨ que Pedroñee ee ra. —Oveja raarõsa rã eɨco no. Seɨcuasaembaaquiatu quiatu quia secheẽ je no, ɨ que JesúsPedro je ra. 16 —Simón, ¿erechesecuate quiaserese re? ɨ sɨ que Jesús ñee Pedro je ra. Pedroque ñee ee ra. —Ae. Achesecua tuchɨte sequianderese co resẽ. Seɨcuate se resẽ, ɨ sɨ que Pedroñee ee ra. —Oveja raarõsa rã eɨco no. Seɨcuasa

esaarõ turã nguia no, ɨ que Jesús Pedro je ra. 17—Simón, ¿erechesecuate quia serese re? ɨ sɨ queJesús ñee Pedro je ra. Co que tercera vez cote ra.Jesús ñee tres vecesmose que Pedro ía eã tuchɨ ra.Pedroqueñee ee cote ra. —Mbae ereɨcua jate quiaco, Sererecua. Achesecua tuchɨte sequia ndereseco resẽ, ɨ que Pedro ñee Jesús je ra. —Ovejaraarõsa rã eɨco no. Seɨcuasa esaarõ turã nguia no.18Tacheẽnyecuandeje, Pedro. Ndeyasumose queereɨco ndeɨraomɨngue oso ngata chooño ndesosequiti ra. Nde ameɨ mose ra ndechiba ereɨra cote.Mbia ra ndecua cote. Ndeso sere ãsa quiti rambianderuruchoɨ cote, ɨ que Jesús Pedro je cote ra.19 —Eɨ nda mbia Pedro ɨquia, ɨ chõ Jesús re. —Eɨ nda Pedro Dios quirãcuã ndeacuquia mbia je,ɨ chõ Jesús re. —Eɨco seruɨ, ɨ que Jesús Pedro jecote ra.

Ae uchɨmbaaquiatu rese Jesús nyesecua tuchɨ20 Pedro que uba mae serese cote ra. Se rei

Juan. Jesús nyesecua tuchɨ rei se. Se chõ ngueacoi huɨ quiaru Jesús jii aque isa resẽ. Se chõ ngue“¿Aba ra nemeembia ɨcuã je re?” ae Jesús je resẽ.21 Pedro que mae serese cote ra. Ñee ngue Jesúsje cote ra. —¿Mañɨ ɨte ra mbia quia Juan je re? ɨque Pedro Jesús je ra. 22 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaete ere? Seruɨ chõ eɨcochõ nde. “Sechubemose chee ra Juan manoã”, se ɨ mose, manoãndae. Eɨco chõ seruɨ nde, ɨ que Jesús Pedro jera. 23—Juan nda manoã mbeɨchɨ nde, ɨ que Jesúsɨcuasa Juan nɨɨ cote ra. Jesús cheẽ abi chõchɨ. —Juan nda manoã, ɨre rocoĩ Jesús nyii. —Se cheẽmose ra manoã, ɨ chõ ndei ngue Jesús re. —Juannda manoã, ɨ ãte que Jesús ra.

Juan ñɨmbesa huɨ beɨ24 Jesús chɨmbaaquiatu chõ se re. Se chõ ã

ambesa ja nguiã. Amae jate que se quia Jesúschɨsaã ndese ra. Acheẽ ñooño eãte se quia ãmbesambesa co. 25 Jesús chɨsaã saã tubɨrɨãte quiañene. Ambesa ja aroneãte quia a. Jesús chɨsaãsaã mbesa ja mose, eɨ ndei ra papel mbesa ji mbiarecua mbiitayã jate. Amén.

Page 130: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 1:1-2 127 HECHOS 1:23

LOS HECHOSDE LOS APOSTOLESEspíritu Turã nda tu, ɨ Jesús

1-2 Ambesa que ndeje nyii, Teófilo. Arem-biirandu ja que Jesús chɨao rese. Ereco moseíbii. Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu erecomose íbii ra. Dios que equerao beɨ jiri ibatecote ra. Ũquɨ ngue asenei senei ndeje nyii ra.Oso nonde ibate que ucheẽ nenei nenei sacuãirabo ra. Uchiirabo que embaaquiatu quiatu ra.Siqui que Espíritu Turã ndese mbia mbaaquiatuquiatu ra. Eaquiatu que esecha oso ibate cotera. 3Manonde que eru sɨ nyecua ũquɨ je ra. Osononde ibate. Ngueco que eteacuquia cuquia sɨee ra. Cuarenta días que eriqui nyecua nyecuabeɨ uchɨ mbaaquiatu je ra. Dios rese que eriquiembiirandu randu ra. Dios rei ererecua tuchɨ. Aerɨɨ eriqui embiirandu randu. 4 Jesús oso nondeibate que eriqui ñee ñee uchɨmbaaquiatu je ra.—¡Jẽsochɨ nda sucha tubɨrɨã sɨ jẽ! ¡Jẽsochɨ ndaJerusalén sɨ jẽ! ¡Paba cheẽ nguire jengu EspírituTurã ndaarõ aa jẽ! “Espíritu Turã tamondo jẽje”,ɨ que Paba jẽje ra. Aque rɨɨ ngue acheẽ jẽje nyiiresẽ, ɨ que Jesús ee ra. 5—I je que Juan bautizar ɨmbia je ra. Namo jiri ra Espíritu Turã ndu. Ae raɨque jeñɨangui re. Eɨ nda Espíritu Turã bautizarɨ jẽje. I je eã cote. Espíritu Turã nda ɨque chõjeñɨangui re cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu jera.

Jesús oso ibate6Emomose que Jesús chɨmbaaquiatu ñee ee ra.

Jesús oso nonde ibate. —¿Manose ra urererecuaɨshonda erembutiã ure sɨ re? Israel jenda rei ure.¿Namo nda ure mo eremɨɨ urererecuarã nde? ɨque mbia Jesús je ra. 7 Jesús que ñee ee ra. —Manose chõ ndae. Paba mɨɨ eɨcua. Mbia eɨcuayã.Jẽ nguia jẽɨcuayãte nguiã no. Manosete chõ ndae.8 ¡Co rese chõ jendua jẽ! Espíritu Turã nda tujẽje cote. Ae ra jembuquirãcuã. Ae ra jembucheẽñee serɨɨ. Jẽ nda jẽɨngo serenei nenei tuchɨ cote.Serenei nenei Jerusalén jenda je. Judea jenda jeabe no. Samaria jenda je abe no. Mbia manguechooñoa jenda ja je abe no. Ũquɨ ja je jẽɨngoserenei nenei, ɨ que Jesús ra. 9Ñeende que Jesússɨ ibate cote ra. Uchɨmbaaquiatu resa rae que esɨerecha ra. Ibeishĩ ngue embuchecuayã cote ra.10Echɨmbaaquiatu que soboiba beɨumae ibei rese

ra. Ibei rese mae mose que mbia nyeremo ngaẽerea ra. Ibate sɨ. Huee que echɨ ra. Eɨraoshĩ tuchɨque ngaẽ ejii ra. 11 Ibatenda que ñee ee ra. —Galilea jenda, ¿mbaerã jengu beɨte mae ibei resea re? Jesús oso quia ibate nae, ae sɨ ra tube no.Jemae ngue u eso rese nae, eɨ sɨ ra u íbii no, ɨ queibatenda ee ra.

Dios que Matías irabo ra12 Jesús chɨmbaaquiatu que nyoɨ nyebi hue

recha ra. Monte de los Olivos recha. Nyoɨ quesucha tubɨrɨã Jerusalén cote ra. Aichɨ jiri. Montede los Olivos rei Jerusalén ndurubi. 13Ngasẽ ngueJerusalén nda. Nyoɨ que uchuchúaa cote ra. Ãja que ra. Pedro. Juan. Jacobo. Andrés. Felipe.Tomás. Bartolomé. Mateo. Alfeo riirĩ. Jacobo, ɨee. Simón el Cananista. Judas. Jacobo riirĩ ndeiJudas. 14Ũquɨ ja que ñumunua mbeɨ beɨ quia ñeeñee Dios je ra. Ari abe no. Acuanɨ abe no. Maríaabe no. Jesús si rei María. Jesús nongue abe no.Ũquɨ ja que ñumunua mbeɨ beɨ quia ñee ñee Diosje ra.

15 Emo jiri mose que Jesús ɨcuasa ñumunua jara. Ciento veinte que ra. Pedro que uã ñee eera. 16 —Seandu rã se, Seresenda. ¡Sã embesa jiñee ñooño eã ño jẽ! Cose que Espíritu Turã ñeeJudas rɨɨ nda. David que embesa Espíritu Turã ñeenguire ra. Judas rɨɨ. Judas rei Jesús reacuquiasambia ɨcuã je. Jesús rerao nonde ɨquia. 17 Jesús queJudas irabo rei nyii ra. Nanderesendacuã. Nyeberei Judas nanderesenda nyii. 18 Judas que mbaeisiquia isi ɨcuã nda. Mbae isiquia je que ibi mo isira. Hue ereco mose que mano nda. Ibate sɨ erungoɨ mano. Uãquĩ nguiti que eru ngoɨ ra. Erieque oo ra. Echɨɨque mburiri. 19 Jerusalén jendaque jirandu ja erese ra. Acéldama, ɨ que hue ibi jecote ra. Mbia ruqui rua, ɨ chõ nguiã hue je. Ecoɨsaibi je. 20 Ɨ ñɨ embesa ji Salmos nde:Sã echuchua oreã mbeɨ.Sã mbia mo ndiquíã mbeɨ equi re.Sã eriquicharomba riqui Dios cheẽ nenei nenei

cote,ɨ que embesa ji Judas rɨɨ nda. 21 Emo nandeiraboJudas riquicharõ. Mbia chɨ beɨ quia nanderesenae. Jesús nandembaaquiatu quiatu beɨ mose.22 Juan mbia mbiirandu randu mosenda beɨ. DiosJesús querao chee quia ibate. Ae siqui beɨtequia nanderese nae, ũquɨ mo nandeirabo nan-deresendacuã. Jesús quera rese mbia mbiirandurandu sacuã, Judas riquicharõ, ɨ que Pedro ñeeee ra. 23 Mbia nyeremo ngue etea cote ra. JoséJusto, ɨ emo je. Barsabás, ɨ abe ee no. Matías,

Page 131: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 1:24 128 HECHOS 2:25ɨ enongue je. 24 Jesús chɨmbaaquiatu que ñeeDios je cote ra. —Urererecua, aba chɨã ereɨcuatequia co. Ã nyeremo ndiqui ã. ¿Aba ndechiirabore? ¿Aba ereirabo urembɨrõ sacuã nde? 25 ¿Abaeretea ndechɨmbaaquiatubirã nde? ¿Aba ereteaJudas riquicharõ nde? Ae huɨ quia ndecheẽ sɨ. Aeoso quiachã ndesɨ cote. ¿Aba eretea eriquicharõnde? ɨ que Dios je ra. 26 Sɨta que embaba mbabao ye cote ra. —¿Aba Dios chiirabo re? ɨ ñene.Eɨ ngue Matías irabo ra. Dios que Matías mɨngoJesús chɨmbaaquiatu rese cote ra. Mbia oncembɨrõ. Docerã. Doce que Jesús chɨmbaaquiatucote ra.

2Espíritu Turã tu Jesús ɨcuasa je

1 Fiesta de Pentecostés mose que Jesús ɨcuasachɨ ja ñumunua nda. Hue mɨɨ ngue echɨ jañumunua nda. 2 Ibei rieu que embuate ra. Amandieu raanguia. Tuchua mbieu tuchɨ Jesús ɨcuasaje. 3 Tata rendi raanguia que tu nguichi eãquĩndes e ra. Jesús ɨcuasa ãquĩ ja rese. 4Espíritu Turãngue ɨque tuchɨ hue jenda chɨangui re ra. Ɨque jaque Jesús ɨcuasa chɨangui re ra. Mbia que echeẽata mo saã saã cote ra. Echeẽ uchɨanuã ngueesaã saã nda. Espíritu Turã nguia rei embucheẽecheemo. Mbia cheẽmbuae jaaja que cote ra.

5 Aque mose que judíos tubɨrɨã nyɨ Jerusalénnda. Ɨshonda tubɨrɨã nyɨ huee. Mangue chooñoajenda ja chõ chɨ nguiã huee. Ũquɨ ndei Dios cheẽmumbasa reã judíos ataque rã sɨ. 6 Ibei rieu andumose que ũquɨ ngaẽ uchã nda. Nyuruɨra tuchɨeandu. Jesús resenda mbia cheẽmbuae saã saã jachõchɨ nguiã u. Espíritu Turã ño ngue embucheẽnguiã. Mbiamo ñee ɨcuasa reã ndaque. Mbiaque ucheẽ ñandu ñandu ja u ra. Jesús ɨcuasa ñeemose. Nyebe que mbia chɨ nguiã nyuruɨra eandu.7Mbia nyuruɨra ja eandu. —¿Mañɨ equia mbiamoñee ɨcua ja re? Galilea jenda achõ ño ndaque ã, ɨtuchɨ que mbia u nyuruɨra eandu ra. 8-11—¿Mañɨequia nande ja cheẽ naa naa ã nde? NandecheẽJesús ɨcuasa saã jaaja chõchɨ nguiã ã. Partia jendacheẽ esaã saã ñochɨ nguiã ã. Media jenda cheẽabe no. Elam jenda cheẽ abe no. Mesopotamia jenda cheẽ abe no. Judea jenda cheẽ abe no.Capadocia jenda cheẽ abe no. Ponto jenda cheẽabe no. Asia jenda cheẽ abe no. Frigia jenda cheẽabe no. Panfilia jenda cheẽ abe no. Egipto jendacheẽ abe no. Libia jenda cheẽ abe no. (Cirenendobeɨ.) Roma jenda cheẽ abe no. (Roma jenda

mo ndei judíos. Roma jenda ataque rei judíoseã.) Creta jenda cheẽ abe no. Arabia jenda cheẽabe no. Jesús ɨcuasa ũquɨ ñee saã saã ja chõchɨ nguiã ã. Nandecheẽ esaã saã ja chõchɨ nguiã ã.Jesús ɨcuasa riquichɨ nandecheẽ naa naa tuchɨDios chɨao turã nenei nenei ã, ɨ ja que mbia ucheẽandu jaaja mose. 12 Ɨ jate que mbia u nyuruɨraeandu ra. Ndua ndua tuchɨ que u eandu ra. —Mañɨ equia ñee ã nde, ɨ nyue. Jesús ɨcuasa mbiacheẽ mbuae naa naa mose. 13 Emo emo ngue ñeeɨcuã ɨcuã Jesús ɨcuasa je ra. —Quiacua chõ eriquinguiã ã, ɨ raque Jesús ɨcuasa rɨɨ.

Pedro ñee mbia je14Pedro que uã ñeembia je cote ra. Nguesenda

once rese que echɨ uã ñee mbia je ra. Tasẽ jiriñee ee. —¡Seandu ja u jẽ! Tacheẽ jẽje, Jerusalénjenda. Judea jenda abe no. 15 ¿Quiacua reɨ Jesúsɨcuasa riqui jẽje re? Quiacua eã ño ñene. Tendaque nyuɨ ramote resẽ. Mbia quiacuasa eã ño hueetenda resẽ. 16Ã nɨɨ ngue Joel embesa mbesa cosera. Dios cheẽmbuchecuasa que embesa ã nɨɨ nda.Eɨ ngue embesa ra:17 “Mbae ua jiri mos e ra Espíritu Turã amondo

mbia ja je”, ɨ que Dios ra.“Jendiirĩ nda secheẽmbuchecua mbia je.Acuanɨndu ra serea rea tuchɨ cuu.Ameɨ abe ra serea rea cuu no.18Aque mose ra Espíritu Turã amondo serimba ja

je.Serimba ra secheẽmbuchecua checua mbia je.19Mbia mae sayã nda asaã saã ibi rɨ no.Eruqui rese ra mbia mae no.Tata rese ra mbia mae no.Tatashĩ ndese ra mbia mae no.20Mbia rerecua tu nonde ra tenda ñɨmoo.Eruqui rã nda nyasimbia rerecua tu nonde”, ɨ que

Dios ra.21 “Ndeya eã ño serese, Sererecua”, ɨ mose emo

ñee Dios je, aque ra Dios sirõ eɨcuã sɨ,ɨ que Joel embesa ra. 22 Israel jenda, ¡seandu rã!Nazaret jenda rɨɨ aɨco ñee ñee jẽje a. Jesús rɨɨ.Dios que Jesús mbuquirãcuã tuchɨ ra. Nyebe queJesús mbia mae sayã saã saã nda. Ũquɨ ndese quejemae nda. 23 “Mbia ɨcuã nda seriirĩ ɨquia”, ɨ queDios Jesús mano nonde ra. Jẽ nguia Jesús jẽɨquiatuchɨ nguiã cote. Jẽ nguia jemee nguiã mbia ɨcuãje. Eɨquia nonde. Dios rane ngue jirandu Jesúsrese ra. “Mbia ɨcuã nda Jesús ɨquia”, ɨ que Diosquia nyii ra. 24 Dios que Jesús mbuquera sɨ ra.Jesús mano mbeɨ aroneãte. 25 David que Jesúscheẽ senei cose ra. Ã ngue ñee nda:

Page 132: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 2:26 129 HECHOS 3:6Sererecua riqui sembuɨ eã mbeɨ co.Eriqui beɨ serese co.Mbae riqui sembusiquiche aroneãte co.26Nyebe seya tuchɨte riqui co.Nyebe aɨco ñee turãte Dios rɨɨ co.Semano mose abe ra Dios huɨ eã mbeɨ sesɨ.27 Seaingue ra eresechayã semano mose, Serere-

cua.Serete abe ra erembuquera sɨmɨngo.Ndechesecuate aɨco co.28 Semɨngosa tuchɨ rei nde.Sereco mose nderese ra seya tuchɨ,ɨ que David Jesús cheẽ nenei cose ra.

29 Tacheẽ nyecua jẽje, Seresenda. NanderuDavid que mano cose resẽ. Mbia que echati resẽ.Eatisa nandeɨcua ja quia co resẽ. 30 David reiDios cheẽ mbuchecuasa. Dios que ñee ee ra.“Nderiirĩ mo nda Cristo. Ae ra mbia rerecuarãtuchɨ. Nderiquicharõ nda mbia rerecuabi tuchɨ”,ɨ que Dios David je cose ra. “Dios ñee ñooñoatuchɨ chõ nguiã”, ɨ que David ra. 31 David queDios cheẽ ɨcuate quia ra. Nyebe que ñee Jesúsrɨɨ nda. “Seaingue ra eresechayã semano mose.Serete ra erembuquera sɨ mɨngo”, nyebe Davidɨ nguiã Jesús rɨɨ. 32 Dios que Jesús mbuquera sɨra. Ũquɨ ureɨcua ja quia ã. Nyebe ureɨco nguiãjembiirandu randu ũquɨ ndese ã. 33Dios que Jesúsquerao ibate nyɨese ra. Dios jii eriqui pee cote.Dios que Espíritu Turãmee Jesús je cote ra. Ucheẽnguire que emee ee ra. Jesús riqui Espíritu Turãmondo ure je co. Ã Espíritu Turã nyɨsaã jeñanduñandu quia ã. Espíritu Turã ndiqui ã mbucheẽmbia mo ñee ã. 34-35David osoã ibate aque mose.Jesús rɨɨ ngue David embesa ra. Ã ngue embesara:Dios que ñee sererecua je ra. “Ecoi sejii. Nde abe

ra ererecua serese.Ae ndeucuayãte quia nae, ũquɨ je ra ndequirãcuã

ateacuquia tuchɨ.Ndequirãcuã tuchɨ ra ũquɨ sɨ”, ɨ que Dios serere-

cua je ra,ɨ que David embesa mbesa ra. 36 Jesús jembuchaquia ira rese nae, ae sɨ Diosmɨngombia rerecuarãco. Ae nandesaarõ arõ nguia, ae sɨ rei Jesús. Jesúsrese tẽirandu ja, Israel jenda, ɨ que Pedro ñeeocote ra.

37 Mbia ia eã tuchɨte que Pedro cheẽ andu ra.Ñee ngue Pedro je ra. Pedro resenda je abe. —¿Mañɨ ure ra equia re? ɨ que Pedro je ra. Jesúschɨmbaaquiatu ja je. 38Pedro que echeẽ sɨbɨshorõnda. —¡Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ rã jẽ! Sã bautizar ure jẽjeJesucristo rɨɨ. Dios jẽɨcuã mbutiã sacuã. Aquere

ra Dios Espíritu Turã mondo jẽje. 39 “EspírituTurã nda amondo jẽje. Jendiirĩ je abe ra amondo.Ɨshonda je abe ra amondo. Sechiirabo ja je raEspíritu Turã amondo”, ɨqueDios ñeenande je ra,ɨ que Pedro Dios cheẽ nenei nda. 40 Eɨ ngue Pedroñee ocote mbia je ra. Ñee turã ngue ee ra. —Mbiaɨcuã achõte eriqui ibi jenda ã. Quiachã ja equiaDios sɨ ã. Ũquɨ sɨ jẽhuɨ chõ. Jẽ abe jẽquiachãyãsacuã Dios sɨ, ɨ que Pedro mbia mbaaquiatu ra.41 —¡Ae beɨte jẽ! ɨ que mbia tubɨrɨã Pedro cheẽandu ra. Ũquɨ j e que bautizar ɨ ra. Aque moseque mbia tres mil Jesús isi ra. 42 Ũquɨ abe queñumunua nua nguia Jesús quiato ataque resera. Jesús chɨmbaaquiatu ñee ñee mose mbia je.Ñumunua nua ñee Dios je. Eturã mbeɨ que eriquinyue ra. Mbichae que eu eu quia ndua ndua Jesúsrese ra.

Jesús ɨcuasa siqui turã nyue43 Mbia que siquiche ja Dios sɨ ra. Jesús

chɨmbaaquiatu que Dios mbuquirãcuã nda.Nyebe mbia mae sayã naa naa tuchɨ nguiã.44 Jesús ɨcuasa que ñumunua nua mbeɨ quia ra.Abeɨ tuchɨ que eriqui nyue ra. 45 Umbae je queeriqui vender ɨ tuchɨ ra. Mbae isiquia que emeemee nguia mbaecha reã je cote ra. 46 Ñumunuanua mbeɨ que equia Dios chuchúaa ra. Quiaruquiaru que equia nyɨese uchuchúaa ra. Dios rɨɨ ngue eriqui ñee turã turã nyue ra. Eya tuchɨ queeriqui Dios rese ra. 47 Dios rɨɨ ngue eriqui ñeeturã turã nda. Mbia ataque que ñee turã turãnguia Jesús ɨcuasa rɨɨ nda. Jesús ɨcuasa que Diosmbeta mbeta beɨ quia ra.

3Ecuatayã mbucherõ

1Emomose que Pedro nyoɨ quia Dios chuchúaara. Juan ndese. Tenda nyeseco mose. Huetenda beɨ que mbia riqui ñee ñee Dios je ra.2 Huee que ameɨ mo ngatayã ndiqui beɨ huee ra.Echaacuquia mosenda beɨ eiquieĩ ɨcuã. Mbia queecuruchoɨ choɨ beɨ quia huee ra. Dios chuchúaa.Eɨquesa turã, ɨ que hue eɨquesa je ra. Hueeque eriqui ecuatayã mɨɨ mɨɨ mbeɨ eɨquesa jii ra.Ache ache ɨ sacuãmbia ɨquemose Dios chuchúaa.3Dios chuchúaa nda Pedro ɨque nguiã Juan ndesechã. Ecuatayã ngue mae erese ache ache ɨ ee ra.4 Pedro que nguesa mbuɨ reã mae erese ra. Juanabe. —¡Ure rese emae jẽ! ɨ ecuatayã je. 5 Eandumose que mae erese ra. —Mbae mo nda emeeseje reae, ɨmae nguiatu erese. 6Pedro que ñee ee

Page 133: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 3:7 130 HECHOS 4:7ra. —Mbae isiquia eã ndaque sembae. Mbae monda asaã ndeje. Jesucristo quirãcuã nembucherõna mbucuata. Ehuã na ngata. Nazaret jendaquirãcuã nembucherõ na, ɨ que Pedro ee ra.7 Pedro que eo isi ra. Mua ngue eo rese ra. Aquemosebe que ei nyerõ nda. Eiquieĩ abe nyerõ eoisi ruɨbe. 8 Ecuatayã ngue juã asi cote ra. Ngatacuata que ra. Ɨque Dios chuchúaa ũquɨ ndese.Eya tuchɨ que ra. Oo oo tuchɨ que ra. Ɨaanye, ɨtuchɨ que equia Dios je ra. 9 Mbia que mae ja uecuatayã ngata rese ra. Ñee turãmose Dios je quembia nyiisaquia u echeẽ ndese ra. 10 Mbia quenyuruɨra u mae erese ra. Mbia que eɨcua ja ra. —Ecuatayã ño aque re. Ache ache ɨ beɨte que equiaDios chuchúaa, ae chõ co re, ɨ que mbia nyuruɨratuchɨmae erese ra.

Pedro ñee oco judíos je11 Embucherõ ji que Pedro chiba isi isi quia

ra. Juan chiba abe no. Mbia que ngaẽ ucha maeerese ra. Nyuruɨra erea. Portal de Salomón, ɨeɨquesa je. Huee que echɨ ra. 12 Pedro que maembia chumunua ndese ra. Ñee ngue ee ra. —¿Mbaerã jẽɨngo nyuruɨrate mae erese re, Israeljenda? ¿Mbaerã jẽɨngo nyuruɨ rate mae ureresere? Ure ae eã ño Ecuatayã urembucherõ nguiã.Urequirãcuã eã Ecuatayã mbucuata nguiã. Diosquiarei uquiracuã mee ee embucherõ. Urecuataturã embucherõ eã nguiã. 13 Dios rei nanderurerecua beɨ. Abraham. Isaac. Jacob. Ũquɨ nderecua beɨ Dios. Dios ñee turã mbeɨ nguiirĩ nɨɨ.Jesús rɨɨ. Ae que jemee ɨcuã mbia je eɨquia sacuãnda. “Jesús tambuɨ”, ɨ mose Pilato, ũquɨ moseque jẽisi quiatu quiatu chõchɨ nguiã. 14 “Embuɨ”,jenye eã ñochɨ ngue Jesús turã nɨɨ nde. “Embuɨ”,jenye chõchɨ nguembia ɨquiasa rɨɨ nde. 15Eɨ jenyechõchɨ ngue mbia mɨngosa ɨquia nguiã. Dios queembuquera sɨ ra. Equera sɨ rese que uremae nda.Ã ureɨco mbia mbiirandu randu equera rese ã.16 Ã jengu mae Ecuatayã ndese ã. Jẽ Ecuatayãjẽɨcuate resẽ. Jendesa rae que Dios embucherõnda. Ure Jesús ureɨcuate quia ã. Nyebe Ecuatayãmbuquirãcuã nguiã.

17 Jẽaquiatuã ño Jesús jẽɨquia nguiã, Seresenda.Jenderecua aquiatuã ño Jesús ɨquia nguiã no.18 Dios quia que ucheẽ mbuchecuasa mbucheẽcose ra. Cristo rɨɨ embucheẽ. “Mbia ɨcuã ɨcuãnda Cristo je. Cristo mbasi mbasi rae”, ɨ queembuchecuasa cose ra. Ũquɨ ñee nguire quiaCristo mbasi mbasi nguiã cote. 19 ¡Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ

chõ jẽ! Jemba rã Dios ɨcha cuti. Dios jẽɨcuãmbutiãsacuã. Eɨ jenyemose ra Dios jembiate cote. 20Diosra Jesucristo mbuquichi ɨmbu cote. Ae que emɨɨjenderecua rã cos e ra. 21 Namo ño nda Jesúsriquichõ ibate. Dios mbae mbitirõ ja mose ra erucote. Eɨ ngue Dios cheẽ mbuchecuasa ñiinda ñeenda. 22 Nyebe Moisés ñee nguiã nanderu cosendare je. “Dios ra nanderesendamo isi. Dios cheẽmbuchecua sacuã. ¡Ae cheẽ nda jemumba jirichɨ jẽ! 23Echeẽmumbasa ra Dios mbuquiachã nyesɨ”,ɨqueMoisés ñeenda. 24Dios cheẽmbuchecuasa jaquembia mbiirandu randumbae rɨɨ nda. Ae riquinyecua namo ã cote. Samuel nane ngue mbiambiirandu randu ã nɨɨ nda. Samuel nduɨnda jaabe que embiirandu randu ã nɨɨnonda. 25 Jẽje chõDios cheẽmbuchecuasa ñee ñee nguiã. “Seturãtera jendiirĩ ja je”, ɨ que Dios ñee nanderu ñiinda jera. Jẽje abe Dios ñee. Ucheẽ nda embuchebi eã.Dios que ñee Abraham je cose ra. “Nderiirĩ monda mbia mbia ja tuchɨ quia. Ibi jenda ra embiaja tuchɨ”, ɨ que Dios Abraham je ra. 26 Dios quenguiirĩ mondo íbii cote ra. Jẽ nane je que embura. Jembuturã sacuã. Jẽhuɨ sacuã jẽɨcuã sɨ, ɨ quePedro judíos je ra.

4Ererecua paama ɨ ja Pedro je, Juan abe je

1 Sacerdotes que ngaẽ cote ra. Pedro ñeembeɨ mose mbia je. Juan abe ñee mose ee.Dios chuchua raarõsa abe que tu erese huee ra.Saduceos mo abe que ngaẽ erese huee ra. 2Ũquɨ paama ɨ ja Pedro je. Juan abe je. Mbiambaaquiatuquiatu mose chõ ngue paama ɨ ra. —Jesús quequera sɨ manonde ra. Eɨ nda mbia abe quera sɨ,ɨ que Pedro ee nyii ra. Nyebe ũquɨ ndiqui nguiãpaama ɨ ee. 3Nyebe eisi suruchoɨ nguiã policíaa.Eresaitõ ño emingue nguiã tarõ. —Isamamɨ nguianda nandechandu nguiã, ɨ que ererecua nyue ra.4Mbia tubɨrɨãDios cheẽñandu erenei neneimose.Eatate que Jesús ɨcua ra. Jesús ɨcuasa rei cincomilhombres.

5 Isamamɨ ngue mbia tubɨrɨã ñumunua nda.Judíos rerecua que ngaẽ ñumunua huee ra. Ameɨabe que ngaẽ ñumunua erese ra. Embesasa abeque ngaẽ ñumunua erese no nda. Ũquɨ ja queñumunua Jerusalén nda. 6Anás abe que chɨ eresera. Ae rei sacerdote rerecua. Caifás abe quechɨ erese ra. Juan abe no. Alejandro abe no.Sacerdotes nducucha ja que chɨ ñɨmbaacua ra.7 Pedro que emɨɨ mbia ite re ra. Juan ndese.

Page 134: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 4:8 131 HECHOS 4:33Mbia ñee ee cote. —¿Aba jembirãcuã nde? ¿Abajembirãcuã nguia ecuatayã mbucuata nonde re?ɨ que ee ra. 8 Espíritu Turã ngue Pedro mbucheẽcote ra. —Tacheẽ jẽje, mbia rerecua. Tacheẽ jẽabe je, Ameɨ. 9 “Ecuatayã ndese urembiirandurã”, jenye chõ nguiã ure je ã. “¿Aba jembirãcuãecuatayã mbucherõ nonde re?” jenye chõ nguiãure je ã. 10 Tacheẽ nyecua jẽje. Sã mbia ureanduja. Sã Israel jenda ureandu ja. A ecuatayãembucherõ ji riqui jendesa rae a. Jesucristoquirãcuã nguiarei embucherõ. Aque sɨ quirãcuãño ñene. Ae jẽɨquia. Ae jembucha ira rese.Ae Dios mbuquera sɨ. Aque quirãcuã ño ñene.Nazaret jenda quirãcuã. 11 Ɨhuaẽ nandechirirõna ño Jesús re. Sañɨ nandeɨco mae mae ɨhuaenandechirirõ ndese no. “Aque chõ ndei que eturãnda”, sañɨ nandeɨco erirõ ɨ no. Eɨ nyee ra mbiaJesús ndɨɨchã ɨ no. Mbia ra eisi tuchɨ nguerecuarãcote. Jesús momboi isi. Eisire rocoĩ nyii. 12 Abamo eã ndei nanderirõsa nandeɨcuã sɨ. Jesús aenanderirõ nguiã nandeɨcuã sɨ. Dios aba mo abembu eã nguiã mbia rirõ sacuã huɨɨcuã sɨ. Jesús aeñene, ɨ que Pedro ra.

13 Mbia rerecua nyuruɨra Pedro cheẽ andu.—¿Mbaerã eriqui siquicheãte ñee nde? Papelndesenda eã ndaque. Mbia ataque rã ño ndaque,ɨ que ererecua nyue ra. Pedro rɨɨ. Juan nɨɨ.—Jesús resenda quia eriqui reaẽ. Nyebe eriquisiquicheãte ñee nde, ɨ nyue cote. 14Hue que em-bucherõ ji riqui huee ra. Nyebe mbia rerecua ñeeɨcuã aroneate erɨɨ. 15 Ererecua ñee ja cote. —SãPedro choɨ usẽ taicuee. Juan abe no. Nandecheẽnandechue nande ae, ɨ que ererecua nyue ra. 16—¿Mañɨ nande ra Pedro je re? ¿Mañɨ nande ra Juanabe je re no? Pedro chɨmbucherõ ndese mbiariqui jirandu randu jate ã. Jerusalén jenda riquijirandu randu jate ã no. “Mbucheroã ngue ra”,nande aroneate. 17Nandembusiquiche rã no. Ñeeñee sɨã nda equia Jesús rɨɨ ña. Mbia nda jiranuanguia mámbɨɨ chã. Jesús rese chã. “¡Jesús cheẽnda jẽsenei senei sɨchɨ jẽ!” nande rã ee, ɨ queererecua nyue ra. 18 —Jenyu, ɨ Pedro je cote.Juan abe je. —¡Mbia ra jembaaquiatuchɨ Jesús rɨɨ jẽ! ¡Jesús ra jẽsenei seneichɨ mbia mo je jẽ! ɨrei que ee ra. 19 Pedro que echeẽ sɨbɨshorõ nda.Juan ndese. —¿Aba cheẽ nguia ra aba mumbayãnguia re? ¿Jeñee nguiatu ra aba mumbayã nguiare? Dios cheẽ aba mumba aroneate. ¿Ɨ jẽje re?20 ¿Mañɨ nda aba umaesa reneiã nde? ¿Mañɨ ndaaba uchɨandu abe reneiã ne no? ɨ que Pedro

ee ra. Juan abe. 21 Ererecua ñee ɨcuã Pedro je.Juan abe je. —Nandembusiquiche nandechesɨ, ɨraque. Huɨ chõ ngue esɨ cote ra. Embasiã mondocote. Ererecua ɨreɨte mbia tubɨrɨã sɨ. Nyebeeɨruã nuã eã nguiã. Pedro ecuatayã mbucherõmose mbia ñee turã turã ño nguia Dios rɨɨ neaẽ.Nyebe ererecua ɨreɨte riqui nguiã esɨ. 22 Ae Diosmbucherõ nae, aque ameɨ. Cuarenta años que aera.

Urembusiquicheã, ɨ equiato Dios je23 Mbia rerecua huɨ ja Pedro sɨ. Juan abe sɨ.

Nyoɨ nguesenda mbiirandu ja mbia rerecua cheẽndese. Ameɨ ñee ndese. Sacerdotes cheẽ ndese.Nguesendambiirandu ja. 24Eresenda eandumoseque ñee ja Dios je ra. Ñee nyecha ee. —Dios,urererecua tuchɨ nde. Nde rei mbae aosa. Ibeiaosa. Ibi aosa. Ama abe aosa no. 25 Sã Daviderembucheẽnderimba cose no. Sã eɨ erembucheẽno:¿Mbaerã ño mbia pare pare ɨ ja re?¿Mbaerã mbia riqui ndua ndua chõoñote mbae

mo ndese re?26 Ibi jenda rerecua ja rei eɨcuã Dios je.Mbia rerecua ja ñumunua ɨcuã Dios je.Ñumunua ɨcuã ja eriirí abe je no. Cristo je,sã David ɨ cose no. 27 Eɨ sɨ tuchɨ mbia rerecuaquia ñumunua ɨcuã Jesús je co. Nderiirĩ turã jeco. Herodes. Poncio Pilato. Judíos. Judíos eã abeno. Ũquɨ ja que siqui ɨcuã ɨcuã nguia Jesús je ra.Ndechiirabo raque Jesús. 28Eɨ ere que ñee cose, eɨ sɨ eɨcuã nguia ã namo. 29 Echiisaquia echeẽ ɨcuãndese, Urererecua. Nandembusiquiche, ɨ tuchɨequia ure rɨɨ ã. Urembusiquicheã na, Urererecua.Urembusiquicheã ndecheẽ nenei nenei sacuã.30Ndequirãcuã embu ure je. Mbia rasi mbucherõcherõ sacuã. Mbia mae sayã naa naa sacuã. Jesúsrɨɨ. Nderiirĩ turã nɨɨ, ɨ que Pedro resenda ñeenyecha Dios je ra. 31 Ñeende Dios je que ibinyere ee ra. Ñumunuásaa que ibi nyere mbia jera. Espíritu Turã ngue ɨque tuchɨ echɨangui rera. Esiquicheãte que mbia mbiirandu randu Dioscheẽ ndese cote ra.

Jesús quiato abeɨchɨã eã32 Hue rɨ ja Jesús ɨcuasa ndua ndua checha.

Eɨcuasa tubɨrɨã. Ndua ndua ja. —Sembae aechõ co re, ɨ eã emo umbae je. —Nandembaerãja chõ ã nde, ɨ umbae ja je nyue. 33 Jesús chɨmbaaquiatu que mbia mbiirandu randu tuchɨJesús quera resera. Jesús que uquirãcuã mee meenguia uchɨmbaaquiatu je ra. Dios que siqui tuchɨ

Page 135: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 4:34-35 132 HECHOS 5:26erese ra. 34-35Mbae tiã eã ngue eriqui Jesús ɨcuasamo je ra. Tuchuacha que vender ɨ jaaja uchuchuaje ra. Ibicha abe que vender ɨ jaaja umbae ibije no nda. Mbae isiquia que emee mee Jesúschɨmbaaquiatu je cote ra. Jesús chɨmbaaquiatuque emee mee mbaecha reã ja je cote ra. Nyebembae tiã eãte riqui nguiã emo je. Jesús quiato moje. 36 Sã José no. Bernabé, ɨ Jesús chɨmbaaquiatuJosé je. Mbia mbiasa, ɨ chõ nguiã Bernabé ɨ. Aerei Chipre jenda. Levita mo ngue ae ra. 37 Ae reiibicha. Ibi umbae je que vender ɨ ra. Mbae isiquiaque emee Jesús chɨmbaaquiatu je cote ra.

5Ananías ñee ñooño

1 Ananías, ɨ que emo je ra. Safira, ɨ que eninisije ra. Ũquɨ ngue vender ɨ ibi mo je ra. 2 —Mbaeisiquia ataque nandembuchɨmɨ nandembaerã, ɨnyue. Eataque que emee Jesús chɨmbaaquiatu jecote ra. Eninisi abe que eɨcua ja ra. 3 Pedro queñee Ananías je ra. —¿Mbaerã Satanás ndiqui ɨquendechɨangui re re? ¿Mbaerã erecheẽ ñooño Es-píritu Turã je re? ¿Mbaerãñombae isiquia ataqueerembuchɨmɨ nde? ¿Mbaerã ño ibi rɨbɨshorondaerembuchɨmɨ nde? 4 ¿Mbaerã ño ere? Ibi reinembae vender ɨ nonde. Mbae isiquia abe reinembae. Mbia je rocoɨ erecheẽ ñooñochɨ nde.Dios je chõ erecheẽ ñooño nguiã, ɨ que Pedro ra.5 Ananías eandu mose que esɨ ngoɨ mano nda.Eandusa que siquiche ja ra. 6Acuanɨndumo nguengaẽ eraaque uma nda. Nguruchoɨ que nyati ra.

7 Emo mose jiri que mano je ninisi ru ra. Treshoras. Jiranuãte que ngu rese ra. 8 Pedro queñee ee ra. —¿Manya rei ibi rɨbɨshoronda re?¿Nderu ibi rɨbɨshoronda queru ja rei re? ɨ quePedro ee ra. —Ae. Ũquɨ ja chõ nyeresẽ, ɨchõɨñongue eninisi Pedro je ra. 9 Pedro ñee ee cote.—¿Mbaerã ere? ¿Mbaerã jendua nduachɨ ũquɨ ndese re? Jeñee ñooñochɨ nguiã Espíritu Turã je.Ae nderu curuchoɨ nyati nae, ũquɨ nyɨ nderaarõarõ a. Eɨquesa ji a. A ecuaẽ ndererao sacuã a, ɨque Pedro ee ra. 10Pedro cheẽmose tuchɨ que esɨngoɨ mano nda. Ngu rã sɨ. Pedro resa rae mano.Acuanɨndu que ɨque ja eraaque rea ra. Nguruchoɨque nyati ra. Eru atiquia jii que eruruchoɨ nyatira. 11 Jesús ɨcuasa que siquiche jate ra. Eandusaabe que siquiche jate no nda.

Mbia mae sayã12 Jesús chɨmbaaquiatu que Dios quirãcuã

teacuquia cuquia mbia je ra. Mbia mae sayã ngue

esaã saã nguia mbia je ra. Milagros, ɨ que ũquɨ je ra. Jesús ɨcuasa que ñumunua nua ja quiaeɨquésaa ra. Portal de Salomón, ɨ que eɨquesaje ra. 13 Jesús ɨcuasa rɨɨ ngue mbia ñee turã jaquia ra. Mbia ataque que siquichete ra. Nyebeñumunua eã nguiã erese. 14 Jesús ɨcuasa tubɨrɨãt eque cote ra. Hombres tubɨrɨã. Mujeres abe tubɨrɨãno. 15 Erasi abe que mbia curuchoɨ choɨ quiañeenda jie ra. Huee que eriqui eno eno ngua yera. —Sã Pedro aĩ ño ubi ubi erasi rese, ɨ que mbiañee Pedro ucua mose ra. 16 Jerusalén ndurubindaabe que ngaẽ ngaẽ nguia ra. Erasi rurucuaẽcuaẽ Jerusalén. Aba checuayã nyɨreco abe queecurucuaẽ cuaẽ nguia ra. Dios que embucherõcherõ ja quia ra.

Jesús quiato tarõ policíaa17 Sacerdote rerecua que paama ɨ ra. Saduceos

mo abe que chɨ erese ra. Ũquɨ abe que paama ɨno nda. 18Nyebe que Jesús chɨmbaaquiatu isi ɨcuãnda. Tarõ ngue policíaa ra. 19 Isa que ibatendamonguichi ee ra. Angel. Etaronda que embuquiatara. Jesús chɨmbaaquiatu que equerao itaicuee ra.Ñee nonde ee. 20 —Dios chuchúaa jẽso. Mbiaje mbiirandu randu tuchɨ Dios cheẽ ndese. Dioscheẽ ndei aba mɨngosa. Aque rese mbia jembi-irandu randu, ɨ que ibatenda Pedro je ra. Juan abeje. 21 Jesús chɨmbaaquiatu eandu mose que echoɨDios chuchúaa ra. Mbia mbaaquiatu quiatu queechoɨ ra. Isamamɨmbe cote. Isamamɨmbe echoɨmbiambaaquiatu. Sacerdote rerecua que “jenyu”ɨ mbia rerecua ja je ra. Sacerdote resenda abe.Ameɨ je abe ñee. Ñumunua ja u nyɨese. Ñee nguepolicía raarõsa je cote ra. —Jẽso policíaa. Jesúschɨmbaaquiatu jendu rã ure je, ɨ rei que ee ra.22 Ecuasẽ mose policíaa que Jesús chɨmbaaquiatuoreã ño ee ra. Ae nyebi chõ ecuaẽ nguiã sacerdotererecua mbiirandu. Ñee ee. 23—Puerta ãtã nguechɨ ndei nguiã ure je. Soldados ngue chɨ rei nguiãitaicuee. Eraarõ ndaque. Ureequia rei ngue re.Eoreã ngue ra. Jesús chɨmbaaquiatu oreãte queure je ra, ɨ que ra. 24 Sacerdote rerecua quenyuruɨra eandu ra. Dios chuchua raarõsa abenyuruɨra eandu. —¿Mañɨ mañɨte equia re? ɨque u ñee ñee nyue ra. 25 Emo ngue tu ñee eecote ra. —Huee que jenyɨtarõ nyɨ Dios chuchúaara. Mbia mbaaquiatu quiatu, ɨ que embiirandura. 26 Eandu mose que Dios chuchua raarõsa nyoɨerea ra. Nguesenda rese echoɨ erea. Curucuaẽ janguerecua je. Curucuaẽ turã. —Mbia tubirɨã nda

Page 136: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 5:27 133 HECHOS 6:8sɨta mombo mombochɨ nande je, ɨ ñene. Nyebeeɨcuã eã ee.

27 Jesús chɨmbaaquiatu que ecurucuaẽ mbiarerecua je ra. Sacerdote rerecua que ñee ee cotera. 28 —“¡Mbia ra jembiirandu randuchɨ Jesúsrese jẽ!” ure rei que jẽje. Urecheẽ jemumbachõchɨ. Jerusalén jenda ja jembiirandu randuchõchɨ nguiã. “Jesús ɨquiasa chõ ũquɨ nde”,¡jenyechɨ nda ure rɨɨ jẽ! ɨ que sacerdote rerecuaJesús chɨmbaaquiatu je ra. 29 Pedro que echeẽsɨbɨshorõ nda. Nguesenda rese echeẽ ndɨbɨshorõ.—Dios cheẽ nguia aba mumba aroneate nguiã.Mbia cheẽ nguia nda aba mumba jiri nguiã ña.30 Jẽ nguia Jesús jembucha nguiã ira rese. Eɨquiasacuã. Dios que embuquera sɨ ra. Nanderurerecua que embuquera sɨ ra. 31 Dios que nguiirĩmɨngo mbia rerecuarã tuchɨ cote ra. Ujii beɨ queemɨngo ra. Mbia rerecuarã. Mbia rirõ sacuã eɨcuãsɨ. Israel jenda mbuɨ sacuã huɨɨcuã sɨ. Dios eɨcuãmbutiã sacuã esɨ. 32 Ũquɨ ndese que uremae jara. Nyebe ureɨco nguiã mbia mbiirandu randu ã.Espíritu Turã abe mae ja erese. Nyebe a e aberiqui nguiã mbia mbiirandu randu co. Dios quiaEspíritu Turãmeemee nguiã ucheẽmumbasa reãje, ɨ que Pedro ra.

33 Ererecua que paama ɨ ja Pedro cheẽmose ra.Nyebe eriqui nguiã eɨquia ja serɨte. 34 Fariseo moabe que chɨ erese ra. Gamaliel, ɨ que ee ra. Aeabe que ererecua ra. Mbia chɨɨcua jat e que aera. Mbia mbaaquiatu quiatusa que ae ra. Dioscheẽ nenei neneisa que ae ra. Ae que juã ñee nda.—Jesús chɨmbaaquiatu jemondo mbiirĩ conosẽitaicuee, ɨ que ra. 35Ñee ngue ererecua uataque jecote ra. —Tacheẽ jẽje, Israel jenda. ¡Jendua tuchɨjẽ! ¡Jẽocochɨ nda Jesús chɨmbaaquiatu rese jẽ!36 ¿Teudas sɨ jẽtesareɨ re? ¿Jendua eãte quia eresere? Teudas quiatu ucuasu saã saã nguia resẽ.Erimbarã tubɨrɨãte chee. Cuatro cientos cheeerimba. Mbia Teudas ɨquia chee. Teudas manonyee. Erimba que saseɨ saseɨ ja chee. Erimbaque ua ja ra. 37 Aquere que Judas abe riqui ra.Galilea jenda. Censo mose. Mbia que siqui jateeruɨ no nda. Erimbarã. Ae abe que mano cote ra.Erimba abe que saseɨ saseɨ nda. Erimba que ua jano nda. 38Nyebe ã jẽteachõ. Jesús chɨmbaaquiatujẽteachõ. Sã ae ae quia ua, Dios siquiãmose erese.39Dios quirãcuã siqui mose erese ra nandesiquisãaronea. ¿Mañɨ nande ra eriquisã nde? ¡Jesúsrimba nandeteachõ ño jẽ! Dios quirãcuã nguiasiqui rei erese. Dios je ra nandeɨcuã abareãte, ɨ

que Gamaliel ra.40 Gamaliel cheẽ nduɨ sɨ chõ ngue ererecua

siqui ja nguiã cote. —Jenyu, ɨ nguiã Jesúschɨmbaaquiatu je cote. Iruã nua cote. —¡Mbiaje ra Jesús cheẽ jẽsenei senei sɨchɨ core jẽ! ɨ reique ee ra. Ererecua que huɨ esɨ cote ra. 41 Jesúschɨmbaaquiatu que nyoɨmbia rerecua recha cotera. Eyate que nyoɨ ra. —Jesús rɨɨ ño ureɨruãnua nguiã, ɨ que ra. Eya tuchɨ chõ ngue ra.42Mbia que embaaquiatu quiatu beɨ ra. Jesucristorɨɨ mbia mbiirandu randu beɨ. Mbia chuchuaque embuchesea sea quia mbia mbiirandu randuJesús rɨɨ nda. Dios chuchúaa abe mbia mbiirandurandu.

6Mbia siete irabo mbia mbuquiaru sacuã

1 Jesús quiato tubɨrɨãte que cote ra. Ae griegocheẽ saã nguia, ũquɨ ngue paama ɨ ra. Ae judíocheẽ saã nguia, ũquɨ je que paama ɨ ra. Jesúsquiato ja raque. —Ureresenda eru cheecha jangue jembuquiaru ɨcuã ɨcuã ñochɨ nguiã, ɨ quegriegos judíos je ra. 2Nyebe Jesús quiato rerecuambia munua nguiã. Jesús quiato munua ja. Ñeesacuã ee. —Ã ureɨco Dios cheẽ nenei nenei mbeɨmbia je ã. Urehuɨ aronea tuchɨ quiarei Dios cheẽsɨ. Mbia urembuquiaru quiaru aroneate. Dioscheẽ nenei nenei ndocoɨ. 3 Nyebe Jesús quiatosiete chõ jẽirabo. Mbia mbuquiaru sacuã. Mbiachɨɨcua siete chõ jẽirabo. Hombres aracua chõjẽirabo. Espíritu Turã ndesenda tuchɨ chõ jẽirabo.Sã ũquɨ ño mbia mbuquiaru quiaru quia. 4 Urequiatu ra urecheẽmbeɨ quia Dios je. Ure quiatu raDios cheẽ uresenei senei mbeɨ quia mbia je, ɨ queJesús quiato rerecua ra. 5—Coche ñene, ɨ jat e queJesús quiato ra. Nyebe que siete irabo ra. Estebanirabo. Ae rei Jesús quiato tuchɨ. Ae rei EspírituTurã ndesenda tuchɨ. Felipe. Prócoro. Nicanor.Timón. Parmenas. Nocolás. Ũquɨ ja que eirabora. Nicolás ndei Antioquía jenda. Judío eã ngueae ra. 6 Curuchoɨ ja que Jesús quiato rerecua jera. Jesús quiato rerecua que o chono ñono ja ũquɨ ãquĩ arõ nda. Ũquɨ siete ãquĩ arõ. Ñee ngue Diosje cote ra. 7Mbia tubɨrɨã ngueDios cheẽ isi isi quiara. Jesús quiato tubɨrɨã tuchɨ que mbia Jerusalénjenda cote ra. Sacerdote tubɨrɨãte abe que Jesúsquiato cote ra.

Mbia ɨcuã tuchɨ Esteban je8 Dios que siqui tuchɨ Esteban ndese ra. Dios

quirãcuã ngue siqui tuchɨ erese ra. Nyebe eriqui

Page 137: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 6:9 134 HECHOS 7:16nguiã mbia mae sayã naa naa tuchɨ mbia je.9Mbia emo emo ngue paama ɨ Esteban je cote ra.Esclavos Libertados, ɨ que mbia chumunuasa moje ra. Hue jenda que paama ɨ ee ra. Cirene jendaabe no. Alejandría jenda abe no. Cilicia jendaabe no. Asia jenda abe no. Ũquɨ jate que paama ɨEsteban je ra. 10Ũquɨ ngue Esteban ñee sobeɨshɨ aroneate quia ra. Espíritu Turã nguia Estebanmbaaracuate nguiã. Espíritu Turã nguia Estebanmbuch eẽ aquiatute nguiã. Nyebe ũquɨ ndiquiEsteban ñee ndɨbɨshorõ aroneate. 11 Paama ɨsaque mbae isiquia mee mbia mo je ra. Ñee ñooñononde Esteban nɨɨ. —Esteban ngue ñee ɨcuãteMoisés rɨɨ nda. Esteban ngue ñee ɨcuãte Dios rɨɨ no nda, ɨchõɨño nonde Esteban nɨɨ. 12Ñee ñooñoje que mbia mbɨɨcuãte Esteban je ra. Ameɨ abembɨɨcuãte Esteban je no. Embesasa abembɨɨcuãteEsteban je no. Nyebe mbia Esteban isi suruchoɨnguiã ererecua je. 13 Ñee ñooño je que ñee ɨcuãsɨ Esteban nɨɨ huee no nda. —¡Esteban ngue ñeeɨcuã ɨcuãte quia Dios chuchua rɨɨ nda jẽ! ¡Dioscheẽ nɨɨ abe que Esteban ndiqui ñee ɨcuã ɨcuãtera jẽ! ɨchõɨño Esteban nɨɨ. 14—¡Esteban ñee ngueurechandu ra jẽ! “Jesús ra Dios chuchua mbucoɨ.Moisés cheẽ nda Jesús mbutiã”, ¡ɨ que Estebannda jẽ! ɨque ñee ñooño ererecua je ra. 15Mbia quemae ja u Esteban ndese cote ra. Ererecua abe quemae ja u erese ra. Ibatenda nduba rã tuchɨ quiareiEsteban. Eruba nininya tuchɨ quiarei ũquɨ mose.

7Esteban ñee mbia je

1 Sacerdote rerecua que ñee Esteban je cote ra.—¿Mbia ñee ñooñonguia nderɨɨ nde? ɨ Esteban je.2 Esteban ngue ñee oco ee cote ra. —Tacheẽ jẽje,Seresenda. Tacheẽ jẽje, Ameɨ. Dios Turã nguenyecua u nanderu Abraham je ra. Abraham siquimose Mesopotamia. Oso nonde Harán. 3 Diosque ñee Abraham je ra. “Ibi mo nguia eso.Nderecua esecha. Nderesenda abe esecha ja. Ibimo tateacuquia ndeje. Huee eso rã. Huee quiatereɨco”, ɨ que Dios ee ra. 4 Abraham ngue osonguecua recha ja ra. Ibi Caldea recha ja. Osoibi mo. Harán, ɨ que hue ibi je ra. Emo moseque eru mano ee ra. Aquere que Dios Abrahamndurucuaẽ aa ra. A nandeɨco a. Aa que erurucuaẽnda. 5 Dios que ibi mo mee eã Abraham je ra. Ibiboque ñetẽ mo mee eã tuchɨ ee. “Ibi tamondonderiirĩ mbaerã. Ndetiã mose ra amee nderiirĩje”, ɨ que Dios ee ra. Abraham nguiirĩ ndea eã

mose qu e Dios ñee ee ra. 6 “Nderiirĩ nda siquija rei mbiamo ndese. Ndetiámbaa. Mbiamondécuaa ra eriqui beɨ. Mbia ɨcuã tuchɨ ra eriquinderiirĩ je. Mbia rimbarã nda nderiirĩ. Cuatrocientos años nda eriqui mbia rimbarã”, ɨ que DiosAbraham je ra. 7 “Nderiirĩ mbuquieɨ quieɨsa raambasi mbasi. Ũquɨ mos e ra nderiirĩ cuaẽ usẽaa. Aa ra ñee ñee turã seje aa cote”, ɨ que Dios ra.8Dios que ñee Abraham je ra. Abraham ngue Dioscheẽ ñanduchõ eã nda. Nyebe Dios circuncisiónndeacuquia Abraham je cote. Erãcoɨ ɨre ai o ji jechõ eriqui nguiã circuncisión, ɨ ũquɨ je. Dios cheẽsɨ embutesareɨã sacuã ndei circuncisión. NyebeAbraham circuncisión saã nguiirĩ je. Eɨtãquieɨ mose. Ocho días mose. Isaac, ɨ que eriirĩ je ra.Isaac cuasu mose que ae abenguiirĩ tea ra. Jacob,ɨ que eriirĩ je ra. Isaac abe que circuncisión saãnguiirĩ je no nda. Embutesareɨã sacuã Dios cheẽsɨ. Jacob abe que nguiirĩ tea ecuasu mose ra. Aeabe que circuncisión saã nguiirĩ je no nda. Doceeriirĩ. Ũquɨ ndei nandei cose.

9 José, ɨ que Jacob riirĩ mo je ra. José nongueque paama ɨ ja José je ra. Nyebe José mee nguiãmbia rimbarã cote. Mbia que José isi suruchoɨEgíptoo ra. Huee ab e que Dios riqui tuchɨ Josérese ra. 10 Mbia ɨcuã mose José je, huee queDios riqui eraarõ tuchɨ ra. José ia eã eãte queeriqui ra. Dios embaaracua tuchɨ. Nyebe mbiarerecua turãte riqui nguiã ee. Faraón, ɨ Egiptojenda rerecua je. Ererecuabi tuchɨ que José riquira. Nyebe emɨngo nguiã ererecuarã. Egiptojenda rerecuarã. Nyebe emɨngo nguiã uchuchuajenda rerecuarã. 11 Emo mose jiri que mbae tiãmbia je ra. Mbia chɨurã tiã ngue Egíptoo ra.Canaán abe mbia chɨurã tiã. Nandei riãcuã ja queeriqui cose ra. 12 Quiata a mbuae que Egíptoora. Jacob jirandu mose que nguiirĩ mondochoɨerea ra. “Nandechɨurã mo jẽisi rã oso”, ɨ queemondochoɨ Egíptoo ra. Aque ramo tuchɨ queeriirĩ nyoɨ Egíptoo ra. Jacob ndiirĩ ndei nandeija. 13 Aquere que echoɨ sɨ uchɨurã ndea ra. Aquemose chõ ngue José nyecua nguiã ngõngue je cotera. Nyeb e Faraón José nongue ɨcua nguiã cote.14 José que ngõngue mondochoɨ ngu rea cote ra.Jacob, ɨ que eru je ra. “Nanderu jendu rã. Jeninisiabe jendu rã. Jendiirĩ abe jendu rã”, ɨ que José eera. Curucuaẽ ja que ra. Setenta y cinco que mbiara. 15 Eɨ ngue Jacob oso siri Egíptoo ra. Huee queeriqui beɨ ra. Mano nyee. Nandei ja abe que chɨbeɨ huee ra. Mano nyee. 16 Emo mose que mbia

Page 138: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 7:17 135 HECHOS 7:41Jacob quiangue ruruchoɨ Siquem nda. Ibicua rieque enohuee ra. AeAbraham isi ibi nyii, huee queequiangue no nda. Huee que nandei quiangue nonda. Ae ibi Abraham isi quia Hanor ndiirĩ sɨ nae,huee que equiangue no nda.

17 “Cuatro cientos años nda nderiirĩ nyɨ beɨEgíptoo. Aquere Ibi Canaán tamee ee”, ɨ quia DiosAbraham je nyii reaẽ. Cuatro cientos años uajiri mose que nandei tubɨrɨãte cote ra. 18-19 Aquemose que emo Egipto jenda rerecua rã cote ra.Ae que jiranuã José rese ra. Nyebe ngue eriquinguiã nandei mbɨɨrɨ ɨrɨ. Eɨcuã tuchɨ que eriquinandei je ra. “Jendiirĩ ɨtãquieɨ jẽsecha chõ. Sã aeae mano ja”, ɨ que ererecua nandei je ra. 20 Aquemose que Moisés nyaacuquia ra. Diosbi tuchɨque Moisés ra. Nyaacuquia ramo mose. Tresnyasi que esi embutiarõ nyecuayã nda. Mbiarerecua sɨ. Eru abe siqui embutiarõ nyecuayã.Eɨtãquieɨ mose. 21 Nguereco checuayã aroneatechee que ra. Nyebe ererecua riirĩ ngasẽ nguiãee. Isi turã ngue ra. Mbutiarõ ngue nguiirinanda. Nyucuaaque que ererecua riirĩ nda. Aeque Moisés ɨtãquieɨ mbutiarõ cote ra. 22 NyebeMoisés mbaaquiatu tuchɨ nguiã Egipto jenda rãsɨ. Earacua tuchɨ que ecuasu mose cote ra. Ɨ tuchɨque ra.

23 Moisés que ndua tuchɨ uataque rese cotera. “Taso rã israelitas rea”, ɨ que cuarenta añosmose cote ra. 24 Oso que cote ra. Egipto jendamo ɨcuã ɨcuã mose israelita mo je que Moiséssɨ ngasẽ nda. Moisés que esiquisã nda. Ɨquiaque ra. Egipto jenda ɨquia que ra. 25 Moisésque ñee uchɨangui re ra. “Sere senda ra seisiturã. Seɨcuate rae. ‘Dios chɨmbu chõ tu nguiãco. Urerirõ sacuã a sɨ’, ɨ ra seresenda serɨɨ”, ɨ reingue Moisés uchɨangui re re. Eresenda que eisiãñochɨ nguiã. 26 Isamamɨ nongue que israelitasmoɨcuã ɨcuã nyue ra. “Tacheẽ turã ee. Ɨ nda eturã sɨnyue”, ɨ rei que Moisés ra. “¿Mbaerã jẽɨcuã ɨcuãndiqui jenyue re? Nande ja chõ nyeresẽ”, ɨ queMoisés ee cote ra. 27 Ae rane eɨcuã ɨcuã ndiquinyue nae, aque que ñee ɨcuã Moisés je ra. Moisésmaña mondo. “¿Aba nemɨngo ererecuarã nde?Urereachõ ño ae”, ɨ que ñee ɨcuã Moisés je ra.28 “Ae ereɨquia curɨ, ¿aque rã sɨ ra seɨquia re?” ɨque ñee ɨcuã Moisés je ra. 29 Ã andu mose queMoisés sɨ uchã nda. Ibimo. Madián, ɨ que ibimoje ra. Huee que eriqui arete ra. Nguiirĩ nyeremongue etea huee ra.

30 Huee que eriqui arete ra. Cuarenta años.

Emomose que esɨ turuquia rɨ nda. Ibi ibate jii queeriqui ra. Sinaí, ɨ que hue je ra. Huee que ira ruririqui sendi ee ra. Tata rendi mbɨrõ ngue ibatendamo nyecua ee ra. Angel que nyecua Moisés je ra.Ira ruri rendi ite re que nyecua ee ra. 31 Moisésquenyuruɨra tuchɨ erea ra. Erurubi quemae tuchɨerese cote ra. Dios que ñee ee cote ra. 32“Dios chõse re. Ndei rerecua chõ se re. Abraham nderecua.Isaac abe rerecua no. Jacob abe rerecua no. Ũquɨ nderecua ja chõ se re”, ɨ que Dios ra. Moisés quetiti titi ɨ ra. Siquichete que mae ndocoɨ eresera. 33 Dios que ñeembe ee ra. “Ndeiyao esirõ na.Seturã ño se re. Sésaa ndeiyao esirõ. 34 Serimbarese aɨco mae mae mbeɨte Egíptoo co. Mbia ɨcuãtuchɨte ee. Mbia embasi mbasi beɨte. Amae maembeɨte que erese ra. Echeseo seo rese que aɨcomaembeɨ ra. A achu erirõ sacuã a. Tasirõ eɨcuã sɨcote. Eso Egíptoo. Taremondo Egipto cote”, ɨ queDios Moisés je cote ra.

35 Dios que Moisés mɨngo mbia rerecuarã cotera. Mbia rirõ sacuã Egipto sɨ. Mbae ɨcuã sɨ. Mbiaque Moisés isi sereã nea nyii ra. “¿Aba nemɨngourererecuarã nde?” ɨ que mbia Moisé je nyii ra.Ũquɨ sɨ je que Dios Moisés mondo sɨ ra. Erere-cuarã. Dios que tata rendi ite renda mbucheẽMoisés je ra. 36 Moisés que mbia mae sayã saãsaã nguia nandei je ra. Mbia mae sayã tubɨrɨãteque esaã saã nguia ra. Moisés que mbia curuchoɨEgipto sɨ cote ra. Curuchoɨ que Ama Ɨreɨ ndasara. Moisés que mbia quereco beɨ turuquia ruɨra. Cuarenta años. Mbia mae sayã tubɨ rɨãte queesaã saã nguia ra. 37 Ameɨ mose que Moisés ñeembia je ra. “Dios ra jemo irabo ucheẽmbuchecuasacuã jẽje. Seraanguia sɨ ra eirabo. ¡Aque cheẽnda jemumbachɨ jẽ!” ɨ que Moisés israelitas je ra.38 Moisés beɨ chõ ngue ererecua ra. Moisés beɨchõ ngue nandei quereco quia turuquia rɨ ndesẽ.Ae je chõ ngue ángel ñee ndesẽ. Mbia chumunuamose Ibi Ibate Sinaí. Ibatenda mo ngue ñee ñeeu Moisés je ra. Moisés que ñee ñee nandei je cotera. Ibatenda cheẽ mbuchecua ee. Mbia mɨngosacheẽ nenei nenei mbia je. Nandei je. 39 Nandeique Moisés cheẽ ñandu sereãte quia ra. Echeẽmumba mumba. “Nyaso rei nyebi Egipto ae”, ɨque equia ra. 40Nandei que ñee ñee Aarón je ra.Moisés cutiã ngue ñee ñee ee ra. “Mbae raanguiamo esaã jiri ure je ae. Imagen. Urererecuarã. Aeje nda ureɨco ñee ñee jiri chã. Ae nda urereraoEgíptoo chã. Moisés tiãte ure je cote. Ae urereruEgipto sɨ. Maranguiti chõ esɨ urerecha”, ɨ quembia Aarón je ra. 41 Nyebe que Aarón ticuasu

Page 139: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 7:42 136 HECHOS 7:60raanguia raã ee ra. Imagen. Nandei que mbaeɨquia ɨquia ticuasu raanguia je ra. Eroo que emɨɨticuasu raanguia jii ra. Mendi que ee cote ra.Mbia ia tuchɨ que uchɨao rese cote ra. 42Ũquɨ ɨcuãtuchɨ que Dios je ra. Nyebe Dios huɨ nguiã nandeisɨ cote. Nandererecua, ɨ chõchɨ mbia tenda jecote. Nyasi je abe no. Nyasi tata je abe no. Ũquɨ je chõmbia riquichɨ ñee ñee. Ũquɨ mose que Diosucheẽ mbu cote ra. Dios cheẽ mbuchecuasa queDios cheẽ senei senei mbia je ra. Co rei embesa jico:Israelitas, ¿aba je jẽɨngo mbae roo mendi mendi

cose re?Jẽɨngo mose turuquia cuarenta años mose.¿Seje chõ jẽɨngo mbae roo mendi mendi cose re?43 Tei. Seje eã ñene.Jenyɨao je chõ jẽɨngo mbae roo mendi resẽ.Tuchua ñetẽ jendaso raso beɨ chõchɨ.Mbae aingue raanguia resebe. Moloc, ɨ ee.Aque je chõ jẽɨngochɨ nguiã ñee ñee.Seje ñee ñee ndocoɨ.Nyasi tata je abe jẽɨngochɨ nguiã ñee ñee.Nyasi tata rei Refán mbae.Mbae raanguia jenyɨao je abete que jẽɨngo ñee

ñee nda.Nyebe ra jaemondo jembae ibi sɨ.Babilonia ndobeɨ ra jaemondo.Mbia rimbarã nda jaemondo,ɨ que Dios nandei je cose ra. 44 Nandei quechɨ arete turúquiaa ra. Aque mos e que nandeiriqui tuchua rurucuata beɨ cose ra. Mbae ɨre quetuchuarã cose ra. Aque tuchuaqui re que mbiariqui ndua ndua Dios rese ra. Dios que tuchuanyao uquia Moisés je ra. “¡Eɨ ere chõ eao jẽ!” ɨque Dios Moisés je ra. Dios cheẽ nduɨ sɨ tuchɨque Moisés eao ra. 45Moisés manonde que Josuénandei rerecua cote ra. Ae que nandei curuchoɨturuquia sɨ cote ra. Ngasẽ nonde ibi mo je. Dioschɨmee, hue ibi je que ngasẽ cote ra. Nandei queguerra saã saã hue jenda je ra. Dios que mbiamombo ja hue jenda ra. Aque mose que nandeiriqui tuchua ruruchoɨ beɨ ra. Tuchua, ɨ chõ nguiãmbae ɨre ao ji je. Aque tuchua que equereco beɨquia ra. David abe mbia rerecua mose. 46 Diosque siqui tuchɨ David rese ra. David que ñee eera. “Tuchua cuasu tasaã ndeje”, ɨ rei ngue DavidDios je re. Jacob nderecua rei Dios. 47David ndiirĩnguiatu que tuchua saã Dios je ra. Salomón, ɨ queeriirĩ je ra. 48 Mbia rã eã ndei Dios. Dios siquíãtuchɨ chõ nguiã tuchuaqui re. Mbia chɨaoqui re.Dios cheẽmbuchecuasa que Dios cheẽ saã nda:

49 Se quia ererecua tuchɨ re.Ibatenda rerecua abe rei se.Ibi jenda rerecua abe rei se no.¿Mañɨ nda mbia sechuchuarã ao re?Equi re ra aɨcoã ndesẽ.50 Se quiatu que mbae achao ja resẽ,ɨ que Dios nandei je ra. 51 Jeñɨa ɨcuã ñochɨ. Jẽisayãñochɨ. Espíritu Turã jẽisiteã teã ñochɨ. Jendu rãsɨ chõ Espíritu Turã jẽisiteã teã ñochɨ. 52 Jenduɨcuã beɨ que eriqui Dios cheẽ mbuchecuasa ja jera. Jendu que Dios cheẽmbuchecuasa ɨquia ɨquiabeɨ quia ra. Ibatenda Turã nda tu, ae ɨ quia cosenae, ũquɨ abe que jendu ɨquia ɨquia quia coseresẽ. Ibatenda Turã tu mose que jemee ñochɨ nguiã mbia ɨcuã je ra. Eɨquia nonde que jemeeñochɨ nguiã mbia ɨcuã je. 53 Dios que ángelesmbu rei jẽje ra. Ucheẽ nderu raque jẽje. Jẽ echeẽmumbayã sacuã. Echeẽ ngue jemumba mumbabeɨ chõchɨ nguiã, ɨ que Esteban ñee oco tuchɨ eera.

Mbia Esteban ɨquia sɨta je54 Eandusa que paama ɨ tuchɨ Esteban je ra.

Esteban ɨ quia serɨ. 55 Espíritu Turã ngue siquituchɨ Esteban ndese ra. Esteban ngue mae tuchɨibei rese mbia paama ɨ mose ee ra. Dios Turãndese que mae ibate ra. Jesús rese abe que maenda. Jesús que chɨ juã Dios ji ee ra. 56 Estebanngue ñee nda. —Jemae jẽ. Ibei nyɨequia rese aɨ mae a. Huee mbia rucucha ñɨ juã Dios ji huee.Huee Jesús ñɨ juã Dios ji huee, ɨ que Esteban nda.57Mbia que tasẽ tasẽ tuchɨ paama ɨ ra. Huisacuaque emɨtao ja Esteban ñee sɨ ra. —Nandecuarecua erese, ɨ que o oe Esteban ndese ra. 58Mbiaque Esteban curuchoɨ sucha tubɨrɨã sɨ ra. Hueeque sɨta mombo mombo erese ra. Sɨta mombomombosa que huɨɨrao mbuɨ mbuɨ acuanɨndu moje ra. —Esaarõ, ɨ que ee ra. Saulo, ɨ que eɨeɨraoraarõsa je ra. 59 Mbia que sɨta mombo momboEsteban ndese ra. Sɨta mombo mombo moseque Esteban ñee Ibatenda je ra. —Aque aso quiandeje aque, Sererecua Jesús. Seisi cote, ɨ queEsteban Ibatenda je ra. 60 Ngoi que nguíã ndesecote ra. Tasẽ tasẽte que ñee mombo mombora. —Sererecua, ã ɨcuã ndaque seje. ¡Erembasimbasichɨ nda huɨɨcuã nɨɨ jẽ! ɨ que Esteban Jesúsje ra. Esteban ngue mano cote ra.

8Saulo ɨcuã Jesús quiato je

Page 140: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 8:1 137 HECHOS 8:301—Coche rei mano, ɨ que Saulo Esteban mano

mose ra. Aque mose tuchɨ que mbia ɨcuã ɨcuãtuchɨ Jesús quiato je cote ra. Jerusalén jenda.Jesús quiato que nyoɨ ja ñɨmbuchao Judea rɨ nda.Samaria rɨ abe que echoɨ ñɨmbuchao ra. Jesúschɨmbaaquiatu achõ ngue chɨchõ Jerusalén nda.2 Mbia turã mo ngue Esteban nyati ra. Nyeseotuchɨ que eati mose ra. 3 Saulo ɨcuã tuchɨ queeriqui Jesús quiato je ra. —Jesús quiato tambutiã,ɨ tuchɨ que Saulo quia ra. Nyebe eriqui nguiãmbiachuchua mbuchesea seate. Jesús quiato rea reaererao sacuã tarõ policíaa. Saulo ɨcuã tuchɨ queeriqui Jesús quiato je ra.

Samaria jenda Dios cheẽ ñandu4Ae uchã nyoɨ quia Jerusalén sɨ nae, ũquɨ ngue

nyoɨ mbia mbiirandu randu tuchɨ quia Jesús rɨɨ nda. Mbia recua ja que eriqui nyoɨ nyoɨ mbiambiirandu randu Jesús rɨɨ nda. 5 Felipe que osoSamáriaa ra. Sucha tubɨrɨã mo. Huee que eriquimbiambiirandu randu Jesús rɨɨ no nda. 6Dios queFelipe mbuquirãcuã nda. Mbia mae sayã ngueesaã saã nda. Mbia tubɨrɨã ngue nyiisaquia tuchɨquia echeẽ ndese ra. 7 Aba checuayã ɨcuã ngueFelipe jea jea tuchɨ mbia sɨ ra. Aba checuayã ɨcuãngue tasẽ tasẽ nguia huɨ mose mbia sɨ ra. Felipeque mbia cuatayã mbucuata ja quia ra. Mbia umɨsayã abe que embucherõ cherõ nguia ra. 8Nyebehue jenda ia tuchɨ sucha tubɨrɨã jenda.

9 Huee sucha tubɨrɨã ngue Simón ndiqui ra.Brujo que ae nyii ra. Ae que mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ quia nyii ra. Mbia Samaria jenda chɨɨcuatuchɨ que ae ra. 10 Mbia que nyiisaquia tuchɨquia Simón ñee ndese cose ra. Mbia riirĩ abeque nyiisaquia quia echeẽ ndese ra. —Dios em-buquirãcuã tuchɨ quia co, ɨ rei que mbia Simónnɨɨ nda. 11 Simón ngue mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ quiabrujería je ra. Nyebe que mbia riqui nyiisaquiatuchɨ eres e nyii ra. 12Huee que Felipe Jesús reneinenei tuchɨ cote ra. —Dios ra mbia rerecuarãtuchɨ, ɨ que Felipe quia hue jenda je ra. Ũquɨ moseque mbia Jesús ɨcua ɨcua tuchɨ ra. Bautizar ɨ quembia atate je ra. 13SimónBrujo abe que Jesús ɨcuacote ra. Bautizar ɨ que ee ra. Felipe ruɨ beɨ queeriqui cote ra. Felipe que mbia mae sayã saã saãnguia ra. Simón ngue nyuruɨra tuchɨ quia maeerese ra.

14 —Samaria jenda riqui Dios cheẽ isi isi tuchɨã, ɨ que mbia Jerusalén jenda mbiirandu randura. Nyebe que Jerusalén jenda Pedro mondochoɨSamáriaa ra. Juan abe mondo. 15Ngasẽmose que

ñee Dios je ra. —Espíritu Turã emondo rã Jesúsquiato a jenda je, ɨ que Dios je ra. 16 Espíritu Turãɨqueã mose hue jenda chɨangui re que Pedro choɨerea ra. Jesús rimbarã ño ngue mbia bautizarɨ nguiã ee nyii. Espíritu Turã ɨqueã ño nguiaechɨangui re nyii reaẽ. 17 Pedro que o chonoJesús quiato ãquĩ arõ nda. Juan ab e o chonoearõ. Espíritu Turã ngue tu Jesús quiato je cote ra.18 Simón ngue mae erese ra. O chono mose earõ.Espíritu Turã tumose ee. Nyebe quembae isiquiareacuquia Pedro je ra. Juan abe je. 19Ñee ngue eera. —Sembaaquiatu se abe. Ndequirãcuã embuseje. Sã se abe seo tachono ñono mbia arõ. Sãse abe Espíritu Turã quirãcuã tamee mee mbia je.Mbae isiquia tamee jẽje jẽquirãcuã ndɨbɨshorõ,ɨ rei que Simón nda. 20 Pedro que ñee asi eera. —Sã mbae isiquia nembae quiachã ja. Ndeabe equiachã tuchɨ. ¡Dios ra uquirãcuã mee eãmbae isiquia rɨbɨshorõ jẽ! 21 Ndeturã eã ñochɨ ndechɨangui re. Nyebe ra Dios uquirãcuã mee eãndeje. 22 ¡Ndeɨcuã sɨ ehuɨ rã jẽ! Echeẽ ñee Dios je.Sã Dios nendua ɨcuã mbutiã ndesɨ. 23 ¡Sã ndeɨcuãtuchɨ riqui ndechɨangui re jẽ! Ndeɨcuã aɨcuatequia co, ɨ que Pedro ee ra. 24 Simón ngue ñeePedro je cote ra. —Echeẽ turã Dios je serɨɨ. Sã Diosseɨcuã mbutiã. Ɨ nda aquiachãyã esɨ, ɨ que Simónnda.

25 Pedro que Dios cheẽ senei senei nguia ra.Juan abe esenei senei no. Aquere que echoɨnyebi Jerusalén nda. Ñeend a cua jenda queembuchesea sea sucha tubɨrɨã nda. Samaria jendambuchesea sea Jesús renei nenei mbia je.

Carro yenda Dios cheẽ ñandu26 Angel mo ngue tu Felipe je ra. Ibate sɨ que

eru nguichi ñee ee ra. —Eso chõ turúquiaa. Esochõ ñeenda ɨcoɨ Jerusalén ɨcha. Gaza ɨcha abe, ɨque ibatenda Felipe je ra. 27 Felipe que oso Dioscheẽ nguire ra. Echɨa o ji mo ngue esobeɨshɨ ñeenda cúaa ra. Etiopía jenda rei echɨa o ji. Aerei ererecua resenda. Candace, ɨ que ererecua jera. Reina. Mbae isiquia Candacembae que esaarõarõ tuchɨ quia ee ra. Echɨa o ji oso quiatu quiaJerusalén nyii reaẽ. Oso quia equia Jerusalén ñeeñee sacuã Dios je nyii reaẽ. 28 Uba que u quiauchuchua quiti cote ra. Carro ye que eru quia cotera. Isaías chɨmbesa rese que eru quia mae maecarro ye ra. Dios cheẽ. 29 Espíritu Turã ngue ñeeFelipe je ra. —Eso rã carro jii, ɨ que ee ra. 30 Felipeque oso ra. Oso que Etiopía jenda andu ra. Isaíaschɨmbesa rese que esɨ quia maemae nda. Nyebe

Page 141: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 8:31 138 HECHOS 9:17Felipe ñee ee. —¿Isaías chɨmbesa checuate eriquindeje re? ɨ que Felipe ee ra. 31—Tei. ¿Mañɨ ae raeɨcua re? Aba mo eɨcuayãte seje resẽ. Echuɨ rã.Ecoi sejii. Sembaaquiatu rã se, ɨ que carro yendaee ra. 32 Ã Isaías chɨmbesa rese que eriqui maemae nda. Ã ndei e ã:Nanderiquicharõsa rei oveja rã.Mbia que oveja querao eɨquiásaa ra.Mbia que ovejara nyisia sia ra.Oveja ñee ñeeã ee.Eɨ ngue nanderiquicharõsa ñee ñeeã huɨɨquia

mose ra.33Nanderiquicharõsa turãte raque.Mbia ɨcuã tuchɨ ee. Mbia eɨquiachõ.Emosenda ɨcuã tuchɨte ee.Emosenda eɨquia chee.Nanderiquicharõsa siquíã ibi rɨ cote,ɨ qu e Isaías embesa ra. Embesa ji rese que Etiopíajenda riquimaemae nda. 34Etiopía jenda que ñeeFelipe je ra. —Embesa ji embuchecua seje. ¿Abarɨɨ Isaías riqui embesa mbesa re? ¿Mbiamo nɨɨeriqui embesa re? ¿Ngũɨɨ eriqui embesa re no?ɨ que Felipe je ra. 35 Felipe que embuchecua ee ra.Mbaaquiatu tuchɨ que Jesús rɨɨ cote ra. 36 Carroque ngasẽ ama moo cote ra. —¡Co ama ñɨ co! ¿Aara bautizar ere seje re? ɨ que Etiopía jenda Felipeje ra. 37—¿Jesús ereɨcua quia cote re? Jesús ɨcuatuchɨmose ra bautizar ae ndeje cote, ɨ que Felipeee ra. Etiopía jenda ñee ee cote. —Jesús aɨcuatequia co cote. Jesucristo rei Dios ndiirĩ. Aɨcuasequia co cote, ɨ que ra. 38 Carro que embutibacote ra. Nguichi que esɨ ra. Ama ndie que echoɨra. Felipe que bautizar ɨ ee cote ra. 39 Usẽ ngueama sɨ cote ra. Espíritu Turã ngue Felipe queraohue sɨ cote ra. Etiopía jenda que mae eã mbeɨFelipe rese cote ra. Etiopía jenda ia tuchɨ que osora. 40 Felipe que ngasẽ Azótoo ra. Sucha tubɨrɨãngue embuchesea sea ra. Mbia mbiirandu randutuchɨ Jesús cheẽ ndese. Ngasẽ nyee que Cesareara.

9Saulo uba ramo Dios ɨcha ruɨ

1 Saulo ɨcuã mbeɨ que eriqui Jesús quiato jera. Taɨquia ja, ɨ rei que equia ra. Nyebe que esɨñee sacerdote rerecua je ra. 2—Papel embesa rãsechɨraorã. Tarao Damáscoo. Judíos chumunuamose ereacuquia sacuã ee. Jesús quiat ohue jendataru taru Jerusalén. Ecuasa taru taru quia etarõsacuã policíaa. Mujeres abe taru. Hombres abetaru taru no, ɨ rei que Saulo ñee ɨcuã Jesús quiato

rɨɨ nda. 3 Damasco rurubi mose que tata mo tutuchɨ ee ra. Tata mo ngue tu tuchɨ ee ibate sɨra. Tata que Saulo tesae tuchɨ ra. 4 Saulo quengoɨ oso íbii ra. Echeẽ mo ngue echandu ra. —¿Mbaerã ndeɨcuãte riqui seje re? ɨ que ibatendañee ee ra. 5 Saulo que ñee ee ra. —¿Aba ndere? ɨ ee. Ibatenda que ñee ee ra. —Jesús rei se.Seje quia ndeɨcuãte riquichɨ nguiã. Ndeɨcuãmoseseje, nde sɨ chõ ereɨco ñimbasi co. Sã ticuasuriqui nambacua mbuti no. Sã eriqui hui mbabaira racua echɨ no. Ũquɨ na tuchɨ quiarei nde, ɨque Jesús ee ra. 6 Saulo que titi titi ɨ eandu ra. —¿Mañɨ ae ra sequia se re, Sererecua? ɨ que SauloJesús je ra. —Ehuã. Eso sucha tubɨrɨã. Hueera sequiato mo secheẽ nenei ndeje, ɨ que JesúsSaulo je ra. 7Saulo resend a que siquiche tuchɨ ra.Echeẽ andu mose. Mbia mo ndese que maeã nda.Nyebe siquichete echeẽ andu. 8Saulo que juã ndeinguesa ɨra ra. Emae sayã tuchɨ. Eresayã ngue ra.Nyebe quembia eo isi suruchoɨ sucha tubɨrɨã nda.Sucha tubɨrɨã Damáscoo. 9 Tres días que eresayãtuchɨ riqui ra. Aque mose que eresayã mbae mouãte ra. Aque mose que yu eã no nda.

10 Huee sucha tubɨrɨã ngue Jesús quiato mondiqui ra. Ananías, ɨ que ee ra. Aque nda Diostea cuu ra. —Ananías, ɨ nda Dios eque re ra. —¿Mbae? ɨ nda Ananías e e ra. 11—Eso rã ÑeendaChaa Chaareã. Huee que Judas chuchua ñɨ nda.Huee eso Saulo rea. Saulo rei Tarso jenda. Hueeriqui ñee ñee seje hue. 12 Saulo que ndereacuu ra. Ereso que ndeo no erese cuu ra. Eresaque erembucherõ cuu ra. Ũquɨ sɨ esaã oso ee, ɨnda Dios Ananías je ra. 13 Ananías que teã ndeira. —Mbia Saulo ɨcuã ɨcua tuchɨ quia co, Dios.Eɨcuã tuchɨ Jesús quiato Jerusalén jenda je. Mbiasembiirandu ja quia co, Dios. 14A eru Jesús quiatoisi ererao sacuã a. Ũquɨ je chõ sacerdote rerecuaembu nguiã a. Uretarõ ja sacuã, ɨ que AnaníasDios je ra. Esiquichete que Saulo sɨ ra. 15 Diosque ñee ee ra. —Eso chõ erea. Ae quia airabomɨngo serimbarã co. Ae ra Israel jendambiirandurandu secheẽ ndese. Ae rambiamangue chooñoajenda abe mbiirandu randu secheẽ ndese no. Aerambiamonderecua abembiirandu randu secheẽndese no. 16 Saulo secheẽ nenei nenei mose rambia embasi mbasi tuchɨ. Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ raee serɨɨ mambɨ. Ũquɨ ndese Saulo tambiirandu,ɨ que Dios ra. 17 Ananías que oso cote ra. Dioscheẽ nguire. Ɨque que Judas chuchúaa ra. O queechono Saulo rese ra. —Seresenda ereɨco co cote,Saulo. Jesús que nyecua ndeje ñeenda cúaa, ae

Page 142: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 9:18 139 HECHOS 9:40sɨ sembu quia ndeje co. Jesús sembu ndeje co.Espíritu Turã ɨque sacuã ndechɨangui re. Nemaesacuã abe sembu co no, ɨ que Ananías Saulo je ra.18 Aque mose tuchɨ que sɨra quɨɨshɨ naanguia tungoɨ eresa sɨ ra. Saulo quemae turã cote ra. Jesúsquiato que bautizar ɨ Saulo je cote ra. 19Saulo quequiaru ñɨmbuquirãcuã cote ra. Itõ mocoɨ jiri queJesús quiato rese huee ra. Damasco jenda rese itõmocoɨ.

Saulo Dios cheẽ nenei namo20 Saulo que oso oso quia Jesús renei nenei

judíos chumunuásaa ra. —Jesús rei Dios riirĩ, ɨtuchɨ que equia mbia je ra. 21Mbia que nyuruɨratuchɨ quia echeẽ andu ra. —Co chõ Jesús quiatoɨquia ɨquia quia cose nye. Jerusalén jenda. Cochõ tu a Jesús quiato rerao sacuã nye. Co chõJesús quiato queraose rete quia sacerdote rerecuaje nye. Ae Jesús quiato riqui quia namo co cote, ɨquembia nyuruɨra Saulo rea ra. 22Saulo quirãcuãtuchɨ que eriqui cote ra. Ererecua rã ño eriquinguiã mbia mbaaquiatu quiatu Jesús rɨɨ. —Jesúsrei Cristo. Ae jẽsaarõ arõ nguia, aque rei Jesús, ɨtuchɨ que Saulo quia judíos je ra. Judíos Damascojenda que Saulo cheẽ sɨbɨshorõ aronea nda.

Saulo uchã judíos sɨ23 Emo mose jiri que judío rerecua ñee nyue

ra. —¡Saulo nandeɨquia jẽ! ɨ rei que ñee nyuera. 24 Mbia mo ngue Saulo mbiirandu ra. —Nandeɨquia, ɨ nda mbia nderɨɨ nda. Hue echɨnyiquitirõ nderese eɨquésaa hue. Isa abe echɨnyiquitirõ nderese hue, ɨ que embiirandu ra.25 Itondaru mose que Jesús quiato mo Saulombuchemɨ nda. Nyuchã ngue iru ye ra. Iruresebe que embuquichi mondo etaronda robeɨ ra.Muralla robeɨ.

Saulo siquibe Jerusalén Jesús quiato ramo mose26Saulo que oso Jerusalén cote ra. —Taɨco Jesús

quiato rese, ɨ rei que ngasẽ nda. Jesús quiato quesiquiche ja esɨ ra. —Saulo Jesús quiato saã saãño nguiã nande je co, ɨ rei que mbia ra. Nyebesiquiche rei nguiã esɨ. 27 Bernabé mɨɨ ngue Sauloisi turã nda. Ae que Saulo querao Jesús quiatorerecua je ra. Embiirandu tuchɨ Saulo rese. —Saulo que oso rei Damáscoo ra. NandererecuaJesús que nyecua ee ñeenda cúaa ra. Jesús queñee ee ra. Saulo que siqui Jesús ruɨ cote ra. Sauloque siquicheã nguia Jesús renei nenei Damascojenda je cote ra, ɨ que Bernabé uataque je ra.28 Aquere que Jesús quiato Saulo isi turã cote

ra. Saulo que siqui are jiri Jerusalén cote ra.Hue jenda Jesús quiato rese que eriqui tuchɨ ra.29 Saulo siquicheã ngue eriqui Jesús renei neneimbia je ra. Ae griego cheẽ saã saã nguia nae, ũquɨ je abe que erenei nenei nda. Ñee asi asi que Sauloje Jesús rɨɨ nda. Saulo abe que ñee tuchɨ ee Jesúsrɨɨ nda. Nyebe mbia riqui nguiã “nandeɨquia” ɨSaulo rɨɨ. 30 Jesús quiato que jirandu erese ra.Nyebe Saulo ruruchoɨ nguiã Cesarea. Mondo queechuchúaa sɨ cote ra. Tarso, ɨ que Saulo chuchuaje ra. 31Aquere quembia ɨcuã ɨcuã eã Jesús quiatoje cote ra. Judea jenda je. Galilea jenda abe je.Samaria jenda abe je no. Jesús quiato hue jendaque ñɨmbuquirãcuã nacuã ja ra. Siqui ɨ ɨ tuchɨJesús rese. Espíritu Turã ngue embeta mbeta ra.Etubɨrɨã nyee. Jesús quiato que Dios cheẽmumbamumbayã nguia ra.

Jesús quirãcuã Eneas mbucherõ32Pedro quembiambuchesea sea tuchɨ quia ra.

Oso que Jesús quiato Lida jenda rea no nda. 33Hueque umɨ sayãmo ndiqui ra. Ae ngatayãmbeɨ quiaocho años. Nyaara beɨ chõ ngue equia ra. Eneas,ɨ que umɨ sayã je ra. 34 Pedro que ñee ee ra. —¡Jesús riqui nembucherõ a jẽ! Ehuã na. Nderuaabe enua, ɨque Pedro umɨ sayã je ra. Ũquɨ moseque nyerõ nda. 35 Mbia que mae ja u umɨ sayãngata rese ra. Nyebe que mbia Jesús ɨcua ja cotera. Lida jenda Jesús ɨcua ja. Sarón jenda abe queeɨcua ja n o nda. Ngãmeĩ ñee sɨ que huɨ Jesús isicote ra.

Dios quirãcuã Dorcas mbuquera sɨ36 Dorcas, ɨ que ari mo je ra. Jope jenda que

ra. Dorcas, ɨ que griego cheẽ quiicuã je ra. Jesúsquiato que ae ra. Ae que eturã mbeɨ riqui mbia jera. Ae quembaemeemeembeɨ quiambaecha reãje ra. 37 Dorcas rasi que eɨquia cote ra. Mbia queeraaque mbuchasu ra. Mɨɨ ngue equesa nongueibatenda ye ra. Segundo piso. 38 Pedro que siquiaɨchɨ ra. Lida, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra. Nyebeque Jesús quiatombia nyeremomondochoɨ Pedroreru sacuã nda. 39 Pedro que oso erese ra. Ngasẽmose que mbia eruruchoɨ equesa ibatenda ra.Dorcas raaque rese mae. Hue eru chɨecha tubɨrɨ a nyɨ nyeseo eraaque res e hue. Dor cas chɨmeetubɨrɨã ngue eteacuquia cuquia u nyue hue ra.Mbia ɨrao tubɨrɨã ngue Dorcas chɨao ra. 40 Pedroque mbia mbusẽ ja mondo taicuee ra. Ngũíãndese que ñee Dios je cote ra. Aquere que ñeeeraaque je cote ra. —Ehuã na, Dorcas, ɨ que ee

Page 143: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 9:41 140 HECHOS 10:29je ra. Eraaque que nguesa ɨra mae Pedro rese ra.Nyuruã ngue ngoi cote ra. 41 Pedro que emuaeo rese ra. Jenyu, ɨ que Jesús quiato je cote ra.Eru chɨecha ja je abe no. Ngaẽ ngue mae equerarese cote ra. 42Mbia Jope jenda que jirandu tuchɨerese ra. Nyebe que mbia tubɨrɨã Jesús ɨcua cotera. 43 Pedro que itõ mocoɨ hue ra. Sucha tubɨrɨã.Simón curtidor chuchúaa que eriqui uque ra.

10Pedro oso Cornelio rea

1 Soldados rerecua mo ngue siqui sucha tubɨrɨãCesaréaa ra. Italia jenda rei ũquɨ soldados. Cienngue soldados ra. Cornelio, ɨ que soldados rere-cua je ra. 2 Ae que ñee ñee mbeɨ quia Dios je ra.Ae que eturã ndiqui Dios je ra. Mbae isiquia queemeemee tuchɨquiambaecha reã je ra. Echuchuajenda abe que eturã ndiqui Dios je ra. 3 Tendanyeseco ramo mose que Cornelio ibatenda mondea cuu ra. Angel. Echecua tuchɨ que ee cuura. Ɨque que echuchúaa ee cuu ra. —Cornelio,ɨ que ñee ee cuu ra. 4 Cornelio que mae quiatutuchɨ erese ra. —¿Mbae ere, Sererecua? ɨ quesiquiche ñee ee ra. Ibatenda que ñee ee cotera. —Co ereɨco ñee ñee mbeɨte Dios je co. Coereɨco mbae mo mee mee mbeɨte mbaecha reãje co. Nyebe Dios ia tuchɨ riqui nguiã ndereseco. 5Huee que Simón Pedro mo ndiqui Jópee ra.Nderimba mo emondochoɨ erea. Ereru sacuã ñeendeje. 6 Huee eriqui Simón Curtidor chuchúaahuee. Am a ndɨsha rimia eriqui hue. Sã nderimbaecurucuaẽ hue sɨ. Ñee ñee sacuã ndeje, ɨ queibatenda Cornelio je cuu ra. 7 Dios chɨmondoibatenda que oso Cornelio recha cote ra. Cornelioque ñumumba cote ra. Jenyu, ɨ que ngũimbanyeremo je ra. Aque mɨɨ soldado je abe no. Aerei Cornelio raarõsa. Ae que ndua ndua beɨ quiaDios rese ra. 8 Ũquɨ je que Cornelio uquereɨcuãnenei nenei ja ra. —Jẽso Pedro reru Jope sɨ, ɨ queee cote ra.

9-10 Isamamɨ ngue Cornelio rimba ngasẽ Joperurubi cote ra. Aque mose que Pedro chɨ tuchuaarõ nda. Huee rei equesa no. Huee que Pedro chɨñee ñee Dios je ra. Tenda ibate mose que Pedroriãcuã nda. Echɨurã ngue uchi ãte ra. Nyebe queuque u ra. Uchɨurã naa mose. Equereɨcuã nguecote ra. 11 Ibei que nyɨequia ee cuu ra. Tiru ɨcoɨque tu ibei sɨ ra. Tiru chimangũiana isi ji que tunguichi ee cuu ra. Echimangũiana isi ji ja. 12Mbaetubɨrɨã ngue tu nguichi tiru ɨcoɨ y e ee cuu ra.Mbae chumumbara tuchɨ. Quiaa rɨɨnda ja. Mbeɨ

abe n o. Nguireĩ abe no. Mbae ibi rɨɨnda ja tuchɨque chɨ tiru ye cuu ra. 13 Pedro que echeẽ moñandu cote ra. —Ehuã na, Pedro. Emo eɨquiandechɨurã, ɨ que ra. 14—Tei, Sererecua. Urechɨueã ño ã ndesẽ. Ã mo ngue ureu eã mbeɨ quia ra.Mbaeɨae tuchɨ ure je judíos ja je, ɨ que Pedro ee ra.15Dios que ñeembe ee ra. —¡Sechɨmee ndechɨurãnda ereisiteãchɨ jẽ! ɨ que ra. 16Eɨ sɨ que tiru ɨcoɨ rutres veces ra. Mbae chumumba ra ja resebe. Tiruque oso beɨ ibate cote ra.

17 Pedro que ñumumba cote ra. Ndua nduatuchɨ que uquereɨcuã ndese ra. Aque mosete queCornelio rimba ngasẽ nda. —¿Ma Simón chuchuama nde? ɨ que ngasẽ nda. 18—¿Simón Pedro riquia re? ɨ que ra. 19 Pedro qu e ndua ndua beɨtequia uquereɨcuã ndese ra. Nyebe Espíritu Turãñee nguiã ee. —Mbia tres ngaẽ nguia nderequiaco. 20 Equichi. Eso rã erese. ¡Esiquicheã osoerese jẽ! Se chõ ngue ambu nderea resẽ, ɨ queDios Pedro je ra. 21 Pedro que nguichi u ee cotera. Cornelio rimba je. —Serequia chõ jenyunguiã co. ¿Mbaerã jẽɨngo serequia re? ɨ quePedro ra. 22—Cornelio quia urembu nguiã ndereaco. Ae rei soldados rerecua turã. Judío chɨɨcuatuchɨ que ae ra. Eturãte eriqui Dios je co. Angelque oso ñee Cornelio je ra. “Mbia emondo rãPedro reru sacuã. Pedro cheẽ echandu rã”, ɨ queángel Cornelio je ra, ɨ que Cornelio rimba Pedroje ra. 23 —Jenyu rã ɨque. Jengue a, ɨ que Pedroee ra. Isamamɨ ngue Pedro oso erese cote ra.Jesús quiato Jope jenda abe que nyoɨ erese ra.24 Isamamɨ ngue ngasẽ Cesarea cote ra. Cornelioque esaarõ arõ nguia huee ra. Nguesenda reseque eriqui eraarõ arõ nda. Nguiirĩ abe rese queeriqui eraarõ arõnda. —JenyuPedro raarõ serese.Echeẽ andu sacuã, ɨ nda nguesenda je nyii ra.25 Pedro que ngasẽ oso Cornelio chuchúaa ra.Cornelio que oo erese ra. Aquere que ngoi ngũíãndese ñee ñee ee ra. Ibatenda Pedro riqui reĩnguiã Cornelio je. 26 Pedro que ñee ee ra. —Ehuã na. Dios eã ño se re. Nderã sɨ chõ se re.Mbia chõ se re, ɨ que Pedro ra. 27 Ñee ñee ngueequia nyue cote ra. Nyoɨ que ɨque mbia tubɨrɨãsacote ra. 28 Pedro que ñee ũquɨ je ra. —Se reijudío. Judío siqui aronea ndaque mbiamo ndese.Judío ɨque aroneambiamo nyuchúaa. Ũquɨ jẽɨcuaraque quia ã. Dios que ñee seje cuu ra. Dios quesembaaquiatu cuu ra. “Mbiamo abe que eturãteriqui ra. Mbiamo ndese abe eɨco jiri”, ɨ que Diosseje ra. 29Nyebe achu jeɨ nguiã ndecheẽmose co.

Page 144: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 10:30 141 HECHOS 11:9¿Mbaerã “echu” ere seje re? ɨ que Pedro Cornelioje ra.

30 Cornelio que ñee ee cote ra. —Hue tenda beɨaɨco ñee ñee Dios je co. Tenda nyeseco mose aɨcobeɨ ñee ñee Dios je co. Se cheẽmose que ibatendamo ndu seje ra. Angel. Tu que seje hace cuatrodías ra. Tirushĩ tuchɨ que ecunua nda. 31 Ibatendaque ñee seje ra. “Cornelio, Dios ndecheẽ ñandubeɨ quia co. Diosmaembeɨ quia nderese co. Mbaemee ndese mbaecha reã je eriqui mae co. Diosriqui ndeɨcuate co. 32Mbia mo emondo rã Jópee.Hue Simón Pedro ndiqui hue. Hue eriqui SimónCurtidor chuchúaa hue. Ama ndɨsha rimiã ndeseeriqui hue. Sã nderimba mo erurucuaẽ aa”, ɨque ángel seje ra. 33 Nyebe serimba amondo jeɨnderea. Coche erechu nguiã seje aa. Ndecheẽandu sacuã ño urecu nguiã aa. Dios cheẽ eseneina ure je cote. Ae Diosmondo ndeje, erenei sacuãure je, ɨ que Cornelio Pedro je ra.

34 Pedro que ñee ee cote ra. —Judíos achõ jeeã ño Dios turã ndiqui reaẽ. Mbiamo abe chõ ebiriqui reaẽ. 35Mbiamo abe ɨreɨ ɨreɨ chɨ nguiã Diossɨ re. Ibimo jenda re. Ũquɨ siqui turã ño nguiãDios je reaẽ. Nyebe Dios abe eturã ndiqui ũquɨ jereaẽ. Judíos achõ eã ndaque. 36 Dios que ucheẽturã mondo judíos je ra. Dios cheẽ turã ngue tuJesucristo rɨɨ nda. Ae rei aba mbiasa. Jesucristorei mbia rerecua tuchɨ. 37 Judío recua ja que Dioscheẽ turã ndiqui ã ndesẽ. Juan Bautista recomoseque Dios cheẽ ngasẽ judíos ja je ra. Juan Bautistaque Dios cheẽ senei senei Galilea ra. Aque moserane ngue Dios cheẽ ngasẽ judíos ja je cote ra.Ũquɨ jẽɨcua tuchɨ quia ã ndesẽ. 38 Jesús siquiturã jẽɨcua quia resẽ. Jesús Nazaret jenda siquiturã mbeɨ. Dios que Jesús mbuquirãcuã EspírituTurã je ra. Dios que siqui tuchɨ erese ra. Nyebeeriqui nguiã mbae turã naa naa. Nyebe eriquinguiã aba checuayã ɨcuã jea jea mbia sɨ. Ũquɨ jẽɨcua quia ã ndesẽ. 39 Jesús chɨmbaaquiatu chõureɨco nguiã ã. Jesús chɨsaã ndese que ureɨcomaemae huee ra. Judea ruɨ ja. Jerusalén abe queureɨcomaemae echɨsaã ndese ra. Huee Jesús recomose que mbia eɨquia cote ra. Huee que mbiaembucha ira rese ra. Eɨquia sacuã. 40-41 Dios queJesús mbuquera sɨ cote ra. Tres días mose. Diosque Jesús mbuchecua ure je cote ra. Mbia ja jeembuchecuayã. Ure je achõ ngue embuchecuara. Uchiirabo achõ je. Jesús renei nenei sacuãngue Dios ureirabo ra. Urequiaru que Jesús resera. Jesús quera ɨco. Mbae mo abe que urembei

erese ra. 42 Jesús que uremondo mbia mbiirandurandu sacuã ngũɨɨ nda. “Secheẽ turã jẽsenei seneinguia mbia je. ‘Dios que Jesús mɨɨ nda. Mbiamano je ɨcuã ndea sacuã. Manoã je abe ɨcuã ndeasacuã. Jesús r a eɨcuã tea ja’, jenye quia mbiambiirandu randu”, ɨ que Jesús ure je ra. 43 Dioscheẽmbuchecuasa ja que embesa mbesa Jesús rɨɨ cose ra: “Dios turã nda eriqui Jesús ɨcuasa je. Diosra Jesús ɨcuasa ɨcuãmbutiã tiã esɨ”, ɨqueDios cheẽmbuchecuasa ra, ɨ que Pedro Cornelio je ra.

Espíritu Turã ɨque judíos eã chɨangui re44 Pedro cheẽmose que Espíritu Turã ndu ɨque

eandusa chɨangui re ra. Eandusa chɨangui re jaɨque. 45 Pedro resenda judíos que nyuruɨra tuchɨra. —Judíos eã je abe chõ Dios riqui EspírituTurãmondomondo re, ɨ que judíos Jesús quiato unyuruɨra ra. 46 Judíos eã nguembiamo ñee saã saãnda. Espíritu Turã ɨque mose echɨangui re. Ñeeturã ja Dios rɨɨ. Nyebe judíos ñee. —Ã ñɨanguire abe Espíritu Turã ɨquechɨ. Judíos eã ndaque,ɨ que eandu ra. Pedro que ñee nguesenda je cotera. 47—Espíritu Turã ngue ɨque echɨangui re cotera. Nyebe bautizar tae ee i je cote. Emo ndaseriquisãyã, ɨ que Pedro ra. 48 Nyebe que Pedrobautizar ɨ ee ra. Jesucristo rimbarã ngue bautizarɨ ee ra. Aquereque ñee ja Pedro je ra. —Eitõmocoɨ jiri quia ure rese aa, ɨ que ee ra.

11Pedro Jerusalén jenda mbiirandu ja

1 Jesús chɨmbaaquiatu que jirandu erese ra.Judíos eã ndese. Jesús quiato Judea jenda abe quejirandu erese ra. —Judíos eã abe riqui Dios cheẽ isiisi ã, ɨ que mbia ee ra. 2 Pedro que oso Jerusaléncote ra. Huee que judíos ñee asi asi ee cote ra. 3—Mbiamo je ereso chõchɨ. Judíos eã je ereso chõchɨ.Judíos eã ndese ereiaru chõchɨ, ɨqueñee asi Pedroje ra. 4 Pedro que embiirandu tuchɨ cote ra. 5—Emo mose que aɨco Jope ra. Huee que aɨco ñeeñee Dios je ra. Mbae mo ngue atea cuu ra. Tiruɨcoɨ mo ngue tu ibate sɨ cuu ra. Echimangũianaisi ji que tu nguichi seje cuu ra. Echimangũiana isiji ja. 6Mbae chumumbara tuchɨ que tu aque tiruye cuu ra. Quiaa rɨɨnda ja. Mbeɨ abe no. Nguireĩabe no. Mbae ibi rɨɨnda ja tuchɨ que chɨ tiru yecuu ra. 7 Echeẽ mo ngue tu seje cote ra. “Ehuãna, Pedro. Emo eɨquia ndechɨurã”, ɨ que seje cuura. 8 “Tei, Sererecua. Urechɨu eã ño ã ndesẽ. Ãmo ngue ureu eã mbeɨ quia ra. Mbaeɨae tuchɨure je judíos ja je”, ae rei que ee ra. 9 Dios que

Page 145: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 11:10 142 HECHOS 12:7ñeembe seje ra. “¡Sechɨmee ndechɨurã nda ereisiteãchɨ jẽ!” ɨ que seje ra. 10 Eɨ sɨ que tiru ɨcoɨ rutres veces ra. Oso beɨ que ibate serecha cote ra.11Aque mosete que Cornelio rimba ngasẽ seje ra.Seruruchoɨ sacuã ngue ecuaẽ Cesarea sɨ ra. Tresque ngaẽ seruruchoɨ sacuã nda. 12 “Eso rã erese.¡Esiquicheã oso erese jẽ!” ɨ que Espíritu Turãseje ra. Ã nanderesenda seis que nyoɨ serese ra.Urecuasẽ ngue emondosa chuchua ra. Corneliochuchua. 13 Cornelio que uquereɨcuã senei ureje ra. “Angel mo ngue tu ñee seje ra. ‘Mbiaemondo Jópee Simón Pedro rea. 14Ae ra ñee ñeenguia jẽje. Ndechuchua jenda je abe ra eriquiñee ñee. Dios jendirõ sacuã jẽɨcuã sɨ’, ɨ que ángelseje ra”, ɨ que Cornelio seje ra. 15 Se ñee namomose ee que Espíritu Turã nguichi ee ra. Ɨque queechɨangui re ra. Ɨque que nandechɨangui re nyiinae, eɨ sɨ que ɨque Cornelio chɨangui re cote ra.Cornelio chuchua jenda chɨangui re abe. 16 Jesúscheẽ ndese que andua ndua cote ra. Ã ndei echeẽã: “I je que Juan bautizar ɨ rei mbia je ra. EspírituTurã je bautizar tae jẽje cote”, ɨ que Jesús cosera. Aque rese que andua ndua cote ra. 17 Nandejudíos achõ je eã ño Dios riqui nguiã Espíritu Turãmondo. Judí eã je abe chõ eriqui nguiã EspírituTurã mondo. Jesús ɨcua mose. ¿Mañɨ ae ra Diosriquisã se re? ɨ que Pedro ñee oco judíos je ra.18 Mbia que Pedro cheẽ sobeɨshɨãte ra. Ñee turãturã ngue Dios je cote ra. —Dios judío eã abembuɨmbuɨ quiatu quia huɨɨcuã sɨ reaẽ. Judío eã abechee ra siqui beɨ Dios rese nye, ɨ que judíos ra.

Antioquía jenda Jesús quiato19 Mbia ɨcuã tuchɨ que eriqui Jesús quiato je

cote ra. Esteban ɨquia mosebe beɨ que mbia ɨcuãndiqui Jesús quiato je ra. Nyebe Jesús quiatochoɨ nguiã uchã Jerusalén sɨ. Emo nyoɨ Feníciaa.Emo nyoɨ Chipre no. Emo nyoɨ Antioquía no.Huee ja que echɨ Jesús cheẽ turã nenei nenei nda.Judíos achõ je que echɨ erenei nenei nda. Judíoeã je erenei nenei eã. 20 Chipre jenda rei emo.Cirene jenda rei emo no. Ũquɨ nguia que nyoɨAntioquíaa ra. Ũquɨ nguiatu que Jesús cheẽ seneisenei judío eã je ra. 21 Dios quirãcuã ngue siquituchɨ embiirandusa rese ra. Nyebe que hue jendatubɨrɨã Jesús ɨcua ra. 22 Jesús quiato Jerusalénjenda que jirandu erese ra. Antioquía jenda rese.Nyebe Bernabé mondo Antioquíaa. 23 Bernabéque ngasẽ ñee Jesús quiato je ra. —Dios turãtuchɨ riqui nguiã jẽje co. Aque rese seyate riquico. ¡Jẽɨngo tuchɨ nandererecua rese jẽ! ¡Jẽhuɨchɨ

nda esɨ jẽ! ɨ tuchɨ que Bernabé quia mbia je ra.24 Bernabé turãt e que eriqui ra. Espíritu Turãngue siqui tuchɨ erese ra. Ae que Dios ɨcua tuchɨquia ra. Nyebe mbia tubɨrɨã ndiqui nguiã Jesús isiisi. 25 Aquere que Bernabé sɨ Tarso ra. Oso queSaulo requia huee ra. Tea que ra. Nguerao queAntioquíaa ra. 26 Huee que echɨ beɨ Jesús quiatombaaquiatu quiatu ra. Un año que echɨ huee ra.Mbia tubɨrɨã mbaaquiatu quiatu beɨ. Hue jenda jerane ngue “Cristianos” ɨ Cristo quiato je ra.

27 Aque mose que Dios cheẽ mbuchecuasa mongaẽ Antioquíaa ra. Ngaẽ ngue Jerusalén sɨ ra.28 Emo ngue juã ñee mbia je ra. Agabo, ɨ queee ra. Espíritu Turã ngue Agabo mbucheẽ ñeenda. —Mbia chɨurã eã nda namo jiri. Mbia riãcuãja ra cote, ɨ que Agabo ra. Echeẽ nguire tuchɨque mbae ua cote ra. Mbia riãcuã tuchɨ que cotera. Claudio mbia rerecua mose. 29 Nyebe Jesúsquiato Antioquía jenda ñee ñee nyue. —Mbaemo nandemondo rã Jesús quiato Judea jenda je.Nandembaembaemonandemondo ee, ɨquenyuera. 30 Eɨ ngue umbae mondo mondo Judea jendaje ra. Mee mee ja que Saulo je ra. Bernabé abeje. Ũquɨ ngue ecuruchoɨ cote ra. Ae emee nguiãJesús quiato rerecua je. Judea jenda.

12Mbia Jacobo ɨquia; mbia Pedro tarõ

1Aquemose que ererecua ɨcuã tuchɨ riqui Jesúsquiato je ra. Herodes, ɨ que ererecua je ra. 2 Aeque Jacobo ãquĩ ndoso ti quise je ra. Jacoborei Juan nongue. 3 Judíos ia tuchɨ que Jacoboãquĩ ndoso mose ra. —Judíos tambiabe no, ɨ queererecua ra. Nyebe Pedro abe isi nguiã. Fiestade Pascua mose que Pedro isi nguiã. 4 Tarõ nguemɨɨ mbia ɨcuã tarõsaa ra. Diez y seis soldadosque chɨ eraarõ mbeɨ ra. —Pedro tamee je mbia je.Eɨquia sacuã. Fiesta ua mose r a amee ee, ɨ rei queererecua uchɨangui re ra. 5 Nyebe que soldadosPedro tarõ ji raarõ tuchɨ u ra. Pedro resenda queñee ñee tuchɨDios je ra. Jesús quiatomo. Ñee ñeetuchɨ que equia Pedro rɨɨ ee ra.

Dios Pedro sirõ nyecuayã etaronda sɨ6 Isamamɨ nda ererecua Pedro mee nguiã mbia

je chã nde. Eɨquia sacuã. —Isamamɨ nda ameembia je, ɨ rei que Herodes ra. Aque isa que Pedrouque u soldados joõ ñɨ nda. Ecua ji que uque u ra.Cadena nyeremo je que ecua ɨno nda. Soldadosnyeremo ngue uqueã u eraarõ nda. 7 Ibatendamo ngue tu Pedro je isa ra. Angel. Nyaashɨ na

Page 146: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 12:8 143 HECHOS 13:3tuchɨ que tuchua ra. Mbae resae ja. Ibatenda queoco Pedro rese ra. Emumba. —¡Ehuã asi jẽ! ɨque Pedro je ra. Ehuã mose que cadenas nyeraeo sɨ ra. 8—Ndeɨrao emingue ja rã. Ndeiyao abeemingue, ɨ que ibatenda ee ra. Ae que Pedroemingue echeẽ mose ra. —Ndeɨrao aronda abeemingue. Nyao serese cote, ɨ que Pedro je ra.9 Pedro que oso erese ra. Etaronda sɨ que Pedrorerao cote ra. —Seque re chõ aɨco rei co, ɨ reique Pedro ra. Equereɨcuã eriqui reĩ nguiã ee.10 Eraarõsa cuaãcuã ngue echoɨ quia ra. Eraarõsajiranua tuchɨ erese. Ngasẽ nyee que etaronda ɨcoɨra. Fierro que etaronda ra. Etaronda a e quenyeequia ee ra. Usẽ ngue ra. Pe jiri que echoɨnyɨese ra. Ibatenda que oso Pedro recha cote ra.11—Cu u eã ño eriqui re. Echecua chõ eriqui re, ɨque Pedro eɨcua cote ra. —Dios chõ ibatenda mombu serirõ sacuã nde. Serirõ ño equia Herodes sɨre. Judíos ra seɨquiayã cote, ɨ que Pedro uchɨanguire ra.

12 Pedro que ndua ndua huɨ nda. Ae esɨ nguiãMaría chuchúaa. María rei Juan Marcos si. Mbiatubɨrɨãte que chɨ ñumunua huee ra. Ñee ñeengue u Dios je ra. 13 Pedro que ngasẽ eɨquesambuu mbuu ra. Nyucuaaque mo ngue oso rei eera. Rode, ɨ que ee ra. 14 Pedro cheẽ ngue eɨcuara. Eya tuchɨ que nyebi asi oso mbia mbiirandura. Eɨquesa equia rocoɨ Pedro je. —Hue Pedro ñɨtaicuee hue, ɨ que embiirandu ra. 15—Tei. Echeẽñooñoa na, ɨ chõ ngue mbia Rode je ra. —Aebeɨte. Acheẽ ñooñoa ño jẽje re, ɨ tuchɨ Rode. —Pedro eã ño ñene. Eãingue chõ ñee ndei ndeje, ɨja rei que mbia nyucuaaque je ra. 16 Eɨquesa quePedro mbuu mbuu beɨ huɨ mbia je ra. Emo ngueoso cheete rei eequia ee ra. Pedro que ɨque cotera. Ñumunua je que nyuruɨra tuchɨ mae eresera. 17 Pedro que mbia mbuquɨrɨrɨ o je ra. Mbaeque esenei ja ee cote ra. —Eɨ ngue Dios serirõsetarõsa sɨ ra, ɨ que erenei nenei ja ee ra. —Jacobo jembiirandu ja rã serese. Jesús quiato jajembiirandu, ɨ que Pedro ra. Pedro que oso mbiarecha cote ra.

18 Isamamɨmbe que soldados pare pare ɨ tuchɨra. Pedro oreã ndese mae. —¿Mañɨ Pedro usẽnde? ɨ que u ñee ñee nyue ra. 19 Herodes queñee nda. Ererecua. —Pedro jendu rã seje, ɨ reique soldados je ra. Pedro oreã ngue ee ra. —Sembiirandu ja rã se. ¿Mañɨ Pedro sɨ usẽ nde?ɨ que ererecua soldados je ra. Soldados queeɨcuayãte ee ra. Nyebe que ererecua soldadosɨquia nguiã. Pedro raarõsa ɨquia ja. Aquere que

Herodes sɨ siri Cesaréaa ra. Judea sɨ siri.Herodes mano

20 Herodes que mbia chɨurã mondo mondoTiro jenda je nyii ra. Sidón jenda je abe no.Paama ɨ que ee cote ra. Nyebe echɨurã mondomonoa ee cote. Nyebe que ũquɨ nyoɨ ja Herodeschuchúaa ra. —¡Nandeturã mbeɨ chõ ee jẽ! Ɨ ndanandechɨurã mondobe nande je, ɨ que nyue ra.Herodes resenda mo ngue ñee turã ee ra. Blasto,ɨ que aque je ra. —Echeẽ turã turã Herodes jeure rɨɨ. Ɨ nda eturambe ure je, ɨ que mbia Blastoje ra. 21 Emo mose jiri que Herodes huɨɨrao turãmingue ra. Ngoi que ngũenda ɨcoɨ tose ra. Jenyuseje, ɨ que Tiro jenda je cote ra. Sidón jendaje abe no. Herodes que ñee ocote ũquɨ je cotera. 22Mbia abe que ñeete ee cote ra. —Dios chõnde resẽ. Dios cheẽ na sɨ nde. Mbia cheẽ na eã,ɨ que mbia Herodes mbucuasu ɨ ɨ ra. 23 —Dioseã ño se re, ɨ eã mbeɨ que Herodes mbia je ra.Ñee turã eã ngue equia Dios rɨɨ nda. Nyebe Diosembasi nguiã. Nyebe Dios ángel mo mbu nguiãHerodes mbasi tuchɨ. Erosei que erie u ra. Eɨquianonde. Mano ngue cote ra. 24 Jesús quiato queJesús cheẽ senei senei tuchɨ quia ra. Mbia tubɨrɨãngue echandu chandu quia ra. Mbia tubɨrɨã ngueJesús ɨcua ɨcua quia cote ra. 25 Bernabé que nyoɨJerusalén nda. Saulo rese. Mbae isiquia ruruchoɨsacuã. Mbae isiquia que emee mee Jesús quiatohue jenda je cot e ra. Nyoɨ que Antioquíaa cotera. Juan Marcos abe que ecuruchoɨ nyɨese ra.

13Espíritu Turã Bernabé mondo Dios cheẽ nenei

nenei sacuã, Pablo rese1 Jesús quiato que ñumunua nua nguia Antio-

quía jenda ra. Mbia mbaaquiatu quiatusa abeque chɨ erese ra. Dios cheẽ mbuchecuasa moabe que chɨ erese ra. Bernabé, ɨ que emo je ra.Simón nondeɨ abe que ra. Lucio de Cirene abeque ra. Manaén abe que ra. Ae rei que Herodesresenda eñetẽmose ra. Herodes ererecua nonde.Saulo abe que ra. Ũquɨ ja que mbia mbaaquiatuquiatusa ra. 2 Emo mose que ũquɨ nyɨ ñumunuanda. Ñee ñee ngue u Dios je ra. Uchɨu sɨ que huɨra. Ndua ndua sacuã Dios rese. Aque mose queEspíritu Turã ñee ee ra. —Bernabé jemee na seje.Saulo abe jemee na seje no. Ũquɨ ngue airabo ra.Airabo que secheẽ nenei nenei sacuã nda, ɨ queEspíritu Turã ñee ñumunua je je ra. 3 Mbia queñee turã mbeɨ Dios je ra. Quiaruã mbeɨ que u ra.

Page 147: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 13:4 144 HECHOS 13:27O que echono ñono Bernabé ãquĩ ndese cote ra.Saulo ãquĩ ndese abe no. Mondo que Dios cheẽnenei nenei sacuã cote ra.

Pablo Dios cheẽ senei senei Chípree, Bernabérese

4 Aquere que Espíritu Turã Bernabé curuchoɨSelúciaa ra. Saulo rese. —Ama nduɨ nyao Chipre,ɨ que ua canoa cuasu ye ra. 5 Ngasẽ ngue suchatubɨrɨã Salaminanda. Salaminandei Chipre jendamo. Judíos chumunuasaa que echoɨ Dios cheẽnenei nenei nda. Juan Marcos abe que siquierese Dios cheẽ nenei nenei nda. 6 Tuchua queembuchesea sea tuchɨ ra. Ngasẽ nyee Pafos. Hueeque brujo mo ndiqui ee ra. Barjesús, ɨ que brujoje ra. Judío mo ndei aque brujo. —Dios cheẽmbuchecuasa rei se, ɨchõɨñombeɨ que equiambiaje ra. 7 Brujo que siqui ererecua rese ra. SergioPaulo, ɨ que ererecua je ra. Ererecua aquiatutuchɨ que ra. —Jenyu, Dios cheẽ tachandu rã,ɨ que ererecua Bernabé je ra. Saulo je abe no.8Brujo que Bernabé cheẽ siquisã nda. Pablo cheẽabe riquisã. —Ɨ nda sererecua Jesús ɨcuayã, ɨtuchɨ brujo ũquɨ ñee ndiquisã. Elimas, ɨ abe quebrujo je ra. 9 Espíritu Turã ngue siqui tuchɨ quiaPablo rese ra. Pablo, ɨ abe que equia Saulo jera. Pablo que ma e quiatu brujo rese ra. 10 Ñeengue ee ra. —Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa tuchɨ quiareinde. Diablo resenda tuchɨ quiarei nde. Mbaeturã ndesenda reã tuchɨ quiarei nde. ¿Mbaerãereɨcombia riquisã quisãDios ɨcha sɨ re? ¿Manosera erehuɨ ũquɨ sɨ re? ɨ que Pablo ñee ɨcuã eera. 11 —Dios ra nembasi tuchɨ cote. Nderesayracote. Tenda rese ra ereɨco mae eã are jiri, ɨ quePablo brujo je ra. Echeẽ mosebe que eresa uquetuchɨ ra. Mae eã mbae rese cote. —Jenyiba taisi.¡Sembucuata turã na nguia jẽ! ɨ tuchɨ eresayãnguia mbia je cote. 12 Ererecua que echandu jara. Nyebe ngue Jesús ɨcua nguiã cote. Nyuruɨratuchɨ que huɨ Jesús cheẽ andu ra.

Pablo que siqui Antioquíaa ra; Bernabé rese13 Pablo que nyoɨ Pafos recha cote ra. Ngue-

senda rese que echoɨ ama nduɨ ra. Ngasẽ nguePerge de Panfíliaa ra. Huee sɨ que Juan Marcossɨ nyebi Jerusalén nda. Pablo recha. Bernabéabe recha. 14 Emo mose que echoɨ Perge sɨ ra.Ngasẽ ngue sucha tubɨrɨã Antioquíaa ra. Pisidia,ɨ que hue ibi je ra. Sábado mose que ɨque judíoschumunuásaa ra. Huee que echɨ ngoi ra. 15 Judíosque leer ɨ Dios cheẽ je ra. Moisés chɨmbesaje. Dios cheẽ mbuchecuasa chɨmbesa je abe no.

Aquere que judíos ñee Pablo je ra. Bernabé jeabe no. —¿Mbia ra jembaaquiatu quiatu jẽ nde?ɨ que ee ra. 16 Pablo que juã cote ra. O jeque mbia mbuquɨrɨrɨ ra. Ñee ngue ee cote ra.—Seandu rã se, Israelitas. Seandu rã se, Diosquiato. 17 Dios que Israelitas rerecua ra. Diosque nanderameɨ cose ndare irabo ra. Siqui tuchɨque equia nanderameɨ ndese ra. Nanderameɨ chɨmose Egipto. Dios que nanderameɨ mbeta mbetara. Dios quirãcuã ngue nanderameɨ sirõ nyeeEgipto sɨ ra. 18 Dios que nyecuachõ tuchɨ quiananderameɨ je ra. Cuarenta años que eriqui nye-cuachõ tuchɨ ra. Nanderameɨ chɨ mose turuquia.19 Sucha tubɨrɨã jenda que mano ja mbiamo nda.Dios que eɨquia ja ra. Siete rei sucha tubɨrɨã.Canaán jenda. Dios que ũquɨ ɨquia ja nanderameɨsɨ ra. Ũquɨ mbae ibi que Dios mee nanderameɨ jecote ra. 20 Dios que jueces mɨɨ mɨɨ nanderameɨnderecuarã cote ra. Jueces que emɨɨ mɨɨ nguiacuatro cientos cincuenta años nda. Aquere queDios Samuel mɨɨ nanderameɨ nderecuarã nda.21Aquere que nanderameɨñeeDios je ra. “Reymonguia emɨɨ urererecuarã”, ɨ que Dios je ra. Nyebeque Dios Saúl mɨɨ ererecuarã nda. Rey. Ae reiCis riirĩ. Cis rei Benjaminito. Saúl que siqui aretenanderameɨ nderecuarã nda. Cuarenta años queeriqui ererecuarã nda. 22 Cuarenta años ua moseque Dios Saúl mombo cote ra. Dios que David mɨɨnanderameɨ ndere cuarã cote ra. Saúl rendaquere. David rei Isaí riirĩ. Dios que ñee Davidje ra. “David sebi tuchɨ. Ae quia ra secheẽmumba mumbayã”, ɨ que Dios cose ra. 23 Davidsɨ que Jesús rameɨ nda. Dios que Jesús mbu Israeljenda rirõ sacuã huɨɨcuã sɨ ra. Ucheẽ nguire queJesús mbu ra. Dios que ucheẽ mbuchebiã nda.24 Jesús tu nonde que Juan Bautista riqui ñee ñeenanderameɨ je ra. Israel jenda je. “Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ.Jemba Dios ɨcha ruɨ. Ɨ nda bautizar ae jẽje”, ɨ tuchɨque Juan nguia mbia je ra. 25 Umano nonde queJuan ñee mbia je ra. “Ae jẽsaarõ nguia nae, ae eãño se re. Ae ra tu seruɨ. Ae rei ererecua tuchɨ sesɨ.Se oco aronea eiyao rese”, i que Juan ñee Jesús rɨɨ nda.

26 Seresenda, Abraham ndiirĩ ndei jẽ. Jemondiqui Dios ɨcua ã. Nande je quia Dios ucheẽmondo nguiã. Nanderirõ sacuã nandeɨcuã sɨ.Dios que Jesús mondo nande je ra. 27 Jerusalénjenda que Jesús ɨcuayãte ra. Ererecua ja quechɨ Jesús ɨcuayãte ra. Dios cheẽ mbesa ji abeque eɨcuayãte ra. Eraã naa mbeɨ raque sábadomose, eɨcuayã mbeɨ. Dios cheẽ mbuchecuasa

Page 148: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 13:28 145 HECHOS 14:3cheẽ nguire que Jesús ɨquia ra. 28 “Jesús eɨquiarã”, ɨ tuchɨquembia quia Pilato je ra. Jesús ɨcuã eãndaque. 29Nyebe que Jesúsmanondei ra. Embesaji cheẽ nguire que Jesús mano nda. Jesús raaqueque embuquichi ira sɨ cote ra. Ñono ngue sɨtarɨbɨcoɨ ji ye ra. 30 Jesús que quera sɨ manondecote ra. Dios que embuquera sɨ ra. 31 Galileajenda que siqui beɨ quia Jesús rese Jerusalén nae,ũquɨ ngue mae mae equera sɨ rese cote ra. Maemae mbeɨ equia Jesús quera sɨ rese cote. Ũquɨ ñee mbeɨ quia Jesús rɨɨ ã cote. 32 A ureɨco Dioscheẽ turã nenei nenei jẽje a. Dios ñee ñee nguiananderameɨ je nyii nae, ũquɨ uresenei senei nguiajẽje a. 33 Nande je que Dios Jesús mbuquera sɨra. Ucheẽ nguire que embuquera sɨ ra. Dios ñeeñee nguia nanderameɨ je nyii nae, eɨ sɨ que Jesúsmbuquera ra. “Nde rei serucucha. Namo nguearembuchecua mbia je ra”, ɨ que Dios Jesús rɨɨ cose ra. Eɨ ngue Salmo dos nda. 34Dios que Jesúsmbuquera sɨ ra. Jesús roo ra soõ eã mbeɨ cote.Nyebe que Dios ñee nyii ra. “Seturãte ra jẽje.Seturã David je nyii nae, eɨ sɨ ra seturãte jẽje”, ɨque Dios ra. “Jesús tambuquera sɨ jẽje”, ɨ ñene.35Co abe rei embesa ji. Ã ndei e ã: “Se rei Ibatendarucucha turã. Ibatenda ra seroo sechayã. Seroora emoo eã. Sembuquera sɨ rae”, ɨ que embesa jira. 36 David que siqui turã mbeɨ quia uchabendaja je ra. Dios cheẽ nguire que eriqui turã ee ra.Aquere quemano nda. Mbia que echati ngãmeɨ jiirɨ nda. Aquere que David roo soõ cote ra. 37 Jesúsroo quiatu que soõ eã nda. Dios que embuquerasɨ resẽ. Nyebe ae roo soõ eã nguiã. 38 Seresenda,Jesús mɨɨ ndiqui nandeɨcuã mbutiã sacuã co. Aureɨco ũquɨ nenei nenei jẽje a. Jẽirandu sacuãerese. 39Dios que ucheẽ senei senei nguia Moisésje nyii nae, aque cheẽ nguia r a aba ɨcuã mbutiãeã. Jesús mɨɨ ndiqui nandeɨcuã mbutiã sacuã co.Nande Jesús ɨcua mose. 40 “Mbae ɨcuã nda tuchɨ jẽje”, ɨ que Dios cheẽ mbuchecuasa ra. Jẽtesa beɨu jẽ. Sã Dios cheẽmbuchecuasa ɨo eã jẽje. Eɨ ngueDios cheẽmbuchecuasa ra:41 Co jẽ, mbae turã ucuayãsa.Je nyuruɨra rae. Jemano ndae.Mbia mae sayã nda asaã ndaque jẽje.Jẽɨcua sereãte ra equia.Mbia embuchecua raque jẽje. Nyebe ra jemano,ɨ que Dios cose ra, ɨ que Pablo ra.

42 Pablo que usẽ nyoɨ echumunuasa sɨ cotera. —Jenyube rã sábado nongue. Ũquɨ jẽseneiseneimbe rã u ure je, ɨ que mbia ee ra. 43 Mbia

que usẽ ja echumunuasa sɨ cote ra. Judíos tubɨrɨãngue nyoɨ Pablo ruɨ ra. Bernabé ruɨ abe no. Judíosresenda tubɨrɨã abe no. Pablo que ñee tuchɨmbiaje ra. Bernabé rese. —Dios rese jẽɨngo tuchɨ jẽ, ɨtuchɨ que equia ee ra.

44Sábado nonguemose que sucha tubɨrɨã jendañumunua ja ra. Ñumunua nua ja Dios cheẽ andu.45 Judíos mo ngue chɨ mae mae mbia chumunuandese ra. —Pablo cheẽ ño echanduchɨ nguiã.Nandecheẽ andu rocoɨ, ɨ que judíos ngueteã mbiarese Pablo sɨ ra. Nyebe judíos ñee ɨcuã ɨcuã nguiãPablo je. 46Pablo que siquicheã tuchɨñee judíos jera. Bernabé rese. —Jẽ nane je ureɨco rei Dios cheẽnenei nenei ã. Dios cheẽ nguire ureɨco rei nguiãerenei nenei jẽ nane je ã. Ibate jẽɨngo beɨ sereãñochɨ. Nyebe jẽɨngo nguiã Dios cheẽ isiteã teã ã.Nyebe ureso nguiã erenei nenei judíos eã je co.47 Ã ngue Dios ñee ure je cose ra: “Aremingo quesecheẽ nenei nenei sacuã mbia ja je ra. Judíos eãja je. Mbia ibi jenda ja je. Secheẽ isiquia ra siquibeɨ”, ɨ que Dios ure je ra, ɨ que Pablo ra.

48 Judíos eã ia tuchɨ que Pablo cheẽ ndese ra.Ñee turã turã ngue Dios cheẽ nɨɨ nda. Dios quembia irabo ata ra. Emingo beɨ sacuã ibate. Ũquɨ ngue Jesús ɨcua ja cote ra. 49 Hue jenda ja queembucha mbucha quia Dios cheẽ nenei neneinda. 50 Judíos que mbia mbuqueta queta tuchɨPablo je ra. Bernabé je abe. Ari mbia chɨɨcuambuqueta tuchɨ que ra. Ameɨ mbia chɨɨcua abembuqueta que ra. Nyebembia paama ɨ ja Pablo je.Bernabé je abe. Nyebe Pablomombo nguiã hue sɨ.Bernabé abe mombo no. 51 Nyoɨ nonde que huitubi mbutomo tomo mbia je ra. —Jẽɨcuã tẽɨcua, ɨñe hue jenda je re. Aquere que echoɨ Iconio nda.52 Jesús quiato ia tuchɨ que chɨ ra. Espíritu Turãngue siqui tuchɨ quia erese ra.

14Pablo que siqui Icónioo nda, Bernabé rese

1 Pablo que ngasẽ Iconio nda. Bernabé rese.Judíos chumunuasa que echoɨ ra. Dios cheẽ ngueesenei senei huee ra. Nyebe que judíos tubɨrɨãJesús ɨcua ra. Judíos eã abe que eɨcua no nda.2 Judíos ataque que Jesús cheẽ isiteã teã no nda.Ũquɨ ngue judíos eã mbɨɨcuã ɨcuã Pablo je ra.Bernabé je abeno. Ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨ erɨɨ. 3Pabloque chɨ arete huee ra. Bernabé abe no. Siquicheãtuchɨ que equia Dios cheẽ nenei nenei nda. Ebiatuchɨ Dios rese. Dios que embuquirãcuã nda.

Page 149: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 14:4 146 HECHOS 14:27

Nyebe que eriqui mbia mae sayã naa naa nda. —Ɨchõɨño eã ño equia re, ɨ chee mbia Pablo cheẽ je.Bernabé cheẽ je abe no. 4Mbia cuabẽ ndua turãja eã. Emo emo ngue siqui Jesús resenda ruɨ ra.Emo emo ngue siqui judíos ruɨ no nda. 5 Nyebejudíos ɨcuã ɨcuã Pablo je. Pablo resenda je abeno. Judíos eã abe eɨcuã ɨcuã ee no. Mbia rerecuaabe que eɨcuã ɨcuã ee ra. —¡Pablo nandeɨquia jẽ!¡Bernabé abe nandeɨquia jẽ! ¡Sɨta nande mombomombo erese jẽ! ɨ rei que mbia ra. 6 Pablo quejirandu erese ra. Bernabé abe. Nyebe echoɨ uchãsucha tubɨrɨã mo. Licaonia jenda. Listra, ɨ suchatubɨrɨã mo je. Derbe, ɨ emo je. Hue rurubi queechoɨ ra. 7Hue jenda je que Dios cheẽ nenei neneinda.

Mbia sɨta mombo mombo Pablo rese8Ngasẽ ngue Listra ra. Huee que emo ngatayã

ñɨ ee ra. Eɨtãquieɨ mosenda beɨ ei ɨcuã. Nyebengatayã mbeɨ. 9 Aque que Pablo cheẽ ñandu ra.—Sembucherõ arõ, ɨ ndua uchɨangui re. Pabloque eɨcua ra. Nyeb e mae nguiatu erese. 10 Ñeenyecua que ee ra. —Ehuã ndei rese, ɨ que Pablo eera. Ecuatayã ngue juã asi ngata cote ra. 11 Mbiatubɨrɨã ngue chɨ mae Pablo chɨmbucherõ ndesera. Nyebe ucheẽ naa naa u nyue. Pablo rɨɨ ñeeñee. —Dios ngaẽ nguichi nande je mbia rã sɨ a,ɨ rei que nyuruɨra ra. Tasẽ tasẽ. Licaonia, ɨ huejenda cheẽ je. 12 Mercurio reɨ nda Pablo mbiaje. Mercurio, ɨ mbia umbae dios mo je. Pabloque ñee mbeɨte quia ra. Nyebe “Mercurio” ɨmbiaee. Jupiter reɨ nda Bernabé mbia je. Jupiter, ɨmbia umbae dios mo je no. 13 Hue jenda queñumunua nua nguia ñee ñee Jupiter je ra. Ae ñeeñee nguia Jupiter je, aque que ticuasu quimbaequeru Pablo je ra. Ira uti resebe ereru ee. —Ticuasu nandeɨquia ɨquia rã Pablo je. Nandeseisei ee, ɨ ja que mbia ra. —Pablo rei Dios rã sɨ.Bernabé rese. Nyebe ticuasu nandeɨquia ɨquia rãee. Dios raanguia je, ɨ rei que mbia ra. 14 Pabloque echandu ra. Bernabé rese. Nyebe huɨɨraondoro ndoro paama ɨ ee. —Ureya eã jendese, ɨ ñene. Ɨque que echoɨ mbia ite ite rɨ nda. Ñee asiasi mbia je. 15—¿Mbaerã nda re, mbia? ¿Mbaerãnda ticuasu jẽɨquia ure je re? Mbia chõ ure re. Jẽna sɨ chõ ure resẽ. Dios eã ño ure resẽ. Nyebeurechu nguiã Dios cheẽ turã nenei nenei jẽje ã.Ã mbae ɨcuã jẽsecha ja chõ. Dios quiarei ereco.¡Ae ruɨ jẽɨngo! Ae que ibei chao ra. Ae que ibichao no nda. Ae que ama nyao no nda. Ae quembae chao ja ra. Mbae aosa ruɨ jẽɨngo. 16 Dios

que mbia teachõ cose ra. Mbia tesareɨ mose esɨ.17 Dios que eturã saã saã mbeɨ quia mbia je ra.Mbi a eɨcua sacuã. Dios chõ ama mbuchaaquibeɨ nguiã nande je. Ae quia mbae a mee mbeɨnguiã nandechɨurã. Dios chõ nandembiambia beɨnguiã co, ɨ que Pablo mbia je ra. 18 Eɨ ngue Pabloembiirandu Dios rese ra. Nyebe que mbia ticuasuɨquia eã nyee ee ra.

19 Emo jiri mose que judíos ngaẽ huee ra.Antioquía sɨ. Iconio sɨ abe no. Ũquɨ ngue mbiambɨɨcuã ɨcuã Pablo je ra. Nyebe que mbia sɨtamombo mombo tuchɨ Pablo rese ra. Pablo man-ote reɨ nguiã ee. Mbia que ecuruchoɨ mbutiriripe jiri sucha tubɨrɨã sɨ. 20Hue que Jesús ɨcuasa chɨPablo matãte hue ra. Pablo que juã quera cote ra.Osobe que nyebi sucha tubɨrɨã nda. Isamamɨngueesɨ Derbe ra. Bernabé rese. 21Dios cheẽ turã ngueesenei senei nguia huee ra. Derbe jenda je. Mbiatubɨrɨã ngue Jesús ɨcua hue jenda cote ra. Aquereque nyebi Lístraa ra. Icónioo abe. Antioquíaaabe. Huee sucha tubɨrɨã ngue echoɨ nyebi ra.22 Pablo que Jesús ɨcuasa mbaaquiatu quiatu huejenda ra. Bernabé rese. —¡Jesús rese jẽɨngo tuchɨjẽ! Mbia ra nandembasi mbasi tuchɨ. Aquere raDios nandererecuarã tuchɨ cote, ɨ que Pablo mbiaje ra. Bernabé rese. 23 Ameɨ mo ngue eiraborabo mɨɨ ɨno huee ra. Jesús ɨcuasa rerecuarã nohue. Ñumunua je rerecuarã jaaja. Aquere que huɨuchɨu sɨ ra. Quiaruã. Ñee ñee ngue equia Dios jera. Ñee ñee ee ererecua namonda rɨɨ. —Ã jẽɨngoDios ɨcuate ã. Sã Dios jendaarõ arõ, ɨ que Pabloererecuarã je ra. Bernabé rese.

Pablo ngãembe Antioquíaa, Bernabé rese24Nyoɨ que erecha cote ra. Pisidia, ɨ equia ibi je,

hue rɨ ngue echoɨ ra. Ngasẽ ngue Panfilia no nda.25 Jesús cheẽ turã ngue esenei senei sucha tubɨrɨãPerge jend a je ra. Aquere que echoɨAtalia nonda.26 Hue sɨ que echoɨ ama nduɨ ra. Nguique riitaquiti que ecuaẽ tiba Antioquía cote ra. Mbia huejenda rane nguiatu que Pablo mondo Bernabérese Dios cheẽ nenei nenei sacuã nyii ra. —ChãDios turã jendeaquiatu jẽso mose, ɨ que ee nyiira. Huee que tiba obei cote ra. 27 Ngasẽ moseAntioquíaa, Jesús ɨcuasa que emunua nua cotera. Mbae ja que esenei tuchɨ ee ra. —Dios queurereaquiatu tuchɨ quia ra. Dios que urembucheẽñee nguia judíos eã je ra. Dios que Jesús ɨcuatuchɨ ee ra. Nyebe etubɨrɨã ndiqui nguiã Jesúsɨcua cote, ure echeẽnenei neneimose, ɨ que Pablo

Page 150: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 14:28 147 HECHOS 15:22ra. Bernabé rese. 28 Chɨ arete que Antioquíaa ra.Jesús ɨcuasa ja rese echɨ huee.

15Jesús quiato rerecua ñumunua ja

1 Judea jenda mo ngue ngaẽ Antioquíaa ra.Ngaẽ ngue Jesús ɨcuasa mbaaquiatu quiatu ɨcuãnda. —Circuncisión jẽsaã saã ja. Moisés cheẽnguire jẽsaã saã, ɨ rei que Jesús ɨcuasa je ra.Eracoɨ ɨre o ji je chõ eriqui nguiã circuncisión,ɨ ũquɨ je. —Eɨ jenye eã mose ra jẽsoã ibate, ɨrei que ra. 2 —Tei, eɨ eã ñene, ɨ tuchɨ que Pabloee ra. Bernabé rese. —Ae beɨte. Pablo ñeeñooño nguiã, ɨ tuchɨ Judea jenda. Nyebe ñee tuchɨnguiã nyue circuncisión nɨɨ. Nyebe Jesús ɨcuasamondochoɨ Jerusalén. Jirandu sacuã circuncisiónndese. Pablo mondochoɨ. Bernabé abe no. Mbiamo abe no. Ũquɨ mondochoɨ ja. —Jẽso Jerusalén.Jeñee Jesús quiato rerecua je. “¿Circuncisión ndauresaã saã nde?” jenye oso ee. Sã Jesús quiatorerecua ñee jẽje. Jenyu ñee ure je cote, ɨ que ñeeuchɨmondo je ra. 3 Jesús ɨcuasa que embucuataturã cote ra. Mondochoɨ Jerusalén. Fenicia ruɨque echoɨ ra. Samaria ruɨ abe no. Judíos eãje rese que hue jenda mbiirandu randu ra. —Judíos eã abe que Jesús isi isi quia cote ra. Judíoseã ngue huɨ huɨ quia huɨɨcuã sɨ cote ra, ɨ quehue jenda mbiirandu randu ra. Jesús ɨcuasa iatuchɨ que eandu ra. 4 Pablo que ngasẽ Jerusaléncote ra. Bernabé rese. Nguesenda rese no. Huejenda Jesús ɨcuasa que eisi turã nda. Jesús quiatorerecua abe que eisi turã no nda. Pablo que Diosturã senei senei ee ra. —Dios quirãcuã ngue siquiquia ure rese ra. Ure echeẽ naa naa mose, ɨ queembiirandu ra. 5 Fariseos Jesús ɨcuasa mo nguejuã ñee cote ra. —Judíos eã Jesús ɨcua mose,circuncisión jẽsaã saã ee. Jeñee na ee. “Moiséscheẽ nduɨ jẽɨngo beɨ”, jenye chõ ee, ɨ rei queFariseos ee ra.

6Nyebe Jesús quiato rerecua ñumunua ja aquerɨɨ. 7Ñee ñee tuchɨ nyue circuncisión nɨɨ. Aquereque Pedro juã ñee nda. —Tacheẽ se, Seresenda.Dios que seirabo cose ra. Ucheẽ turã nenei neneisacuã judíos eã je. Ũquɨ Jesús ɨcua sacuã ngueseirabo cose ra. Ũquɨ jẽɨcuate quia ã. 8 Diosquia aba chɨã ɨcua jate nguiã co. Judíos eã je abeDios Espíritu Turã mondo mondo cote. Nandeachõ je eã emondo. Ũquɨ abe je emondo mondoJesús ɨcua mose no. “Judíos eã abe sequiato”, ɨñe Dios re. 9 Judíos eã Jesús ɨcua mose, Dios ũquɨ ñɨa mbiasu cote. Nande rã sɨ. Nyebe Dios riqui

nguiã judíos eã je abe siqui turã. Nande rã sɨ.10 ¿Mbaerã jẽɨngo Dios cheẽ abi abi chõ nde? Dioscheẽ jembeta mbeta chõchɨ nguia re. Judíos eã jechõ jẽɨngochɨ embeta re. Embeta ji chɨ nda eãtãtuchɨ aba je cot e re. Ũquɨ nanderu cose ndaresaã aroneate. 11 Dios turã nguia nandemɨngo beɨnguiã ã. Dios turã nguia nandemɨngo beɨ nguiãibate. Nande Jesucristo ɨcua mose. Dios turãnguia judíos eã abe mɨngo beɨ nguiã ã no. Nanderã sɨ no, ɨ que Pedro ra.

12 Pablo que mbae senei ja mbia je cote ra.Bernabé rese. Mbia tubɨrɨã ngue quɨrɨrɨ cote ra.Nyiisaquia que Pablo cheẽ ndese ra. Bernabécheẽ ndese abe. —Dios que urererao judíos eã jera. Urembirãcuã tuchɨ que equia ee ra. Nyebembia mae sayã uresaã saã tuchɨ ee, ɨ que Pablora. Bernabé rese. 13 Pablo cheẽ huɨre que Jacoboñee cote ra. —Seandu rã se, Seresenda. 14 Pedroque ñee jẽje namo nda. Dios turãte que judíos eãje ra. Dios que ũquɨ mo irabo rabo nguesendarãnda. Pedro que jembiirandu erese namonda. 15Eɨ ngue Dios cheẽ mbuchecuasa embesa cosete ra.Nyebe eriqui nguiã eɨ eɨ ã cote. 16 Ã ndei embesaji ã:Se rei Dios. David reco mose que serimba siqui

tuchɨ serese ra.Aquere huɨ ja sesɨ cote.Achube ra echɨã mbitirõ sɨ cote.Siqui sɨ ra serese cote.17 Judíos eã abe ra siqui serese cote.Mbia sembaerã nda siqui ja serese cote,ɨ que Dios ra. 18 Eɨ ngue Dios ñee mbia mbiiranducose ra, ɨ que Jacobo ra. 19 —Judíos eã mongue Dios ɨcua ɨcua quia cote ra. ¡Nandecheẽnandembetayã jiri ee jẽ! 20 ¡Nandecheẽ mɨɨ ñonandembesa mondo ee jẽ! Nandecheẽ mum-bayã sacuã. “Mbia soo mondo mondo mose diosraanguia je, ¡aque soo ra jẽuchɨ jẽ!” nande rãee. “¡Jeninisi rese siqui rocoɨ nda jẽɨngochɨ emondese jẽ! ¡Jendu rese siqui rocoɨ nda jẽɨngochɨ emo ndes e jẽ!” nande chõ ee. “¡Eruqui resebe rasoo jẽuchɨ jẽ! ¡Mbae ruqui ra jẽuchɨ jẽ!” nandechõ ee. Ũquɨ mɨɨ nandembesa rã mondo ee.Nandecheẽmumbayã sacuã. 21Ũquɨ mɨɨ nande rãee. Ũquɨ ño mbia ñandu ñandu mbeɨ quia cosendare beɨ. Mbia Moisés chɨmbesa saã saã suchatubɨrɨã ja je. Sábado mose beɨ. Judíos chumunuanua mose, ɨ que Jacobo ra.

22—Cocheñene, ɨ ja Jesús quiato rerecua Jacobocheẽ je. Jesús ɨcuasa ja abe. Nyebe mbia nyeremo

Page 151: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 15:23 148 HECHOS 16:9mondo Pablo rese. Bernabé rese abe. Silas, ɨ queee ra. Judas, ɨ que enongue je ra. Barsabás, ɨabe que equia Judas je ra. Ũquɨ ndei Jesús quiatorerecua mo. Ũquɨ ngue emondo Antioquíaa ra.—Urecheẽ jẽsenei senei Jesús ɨcuasa hue jendaje, ɨ que Jerusalén jenda ra. 23 Jesús ɨcuasa queucheẽmbesa mondo ee ra. A rei embesai a: —Urerei Jesús quiato rerecua. Ure rei Jesús ɨcuasa. Aureɨco embesa mbesa jẽje a, Jesús ɨcuasa. Judíoseã je. Antioquía jenda je. Siria jenda je. Ciliciajenda je. Saludos. 24Ureresendamo ngue nyoɨchɨ jembaaquiatu ɨcuã ɨcuã nda. Ũquɨ ñee jemɨngo asiasite rei. “Circuncisión jẽsaã saã”, ɨ chõchɨ equiajẽje reaẽ. “Moises cheẽ nduɨ jẽɨngo beɨ”, ɨ chõchɨ equia jẽje re. Ũquɨ uremondo eã ñee jẽje. Ae aechõ nyoɨ nguiã ñee ñooño jẽje. 25 Nyebe ureɨconguiã ñumunua a. Emo ngue ureirabo emondosacuã jendea ra. Nyeremo uremondo quia aque.Pablo rese. Bernabé abe rese. Urequiato tuchɨque ũquɨ nda. 26 Ũquɨ ɨreɨ ɨreɨ eã tuchɨ nyoɨJesucristo cheẽ nenei nenei. Mbia eɨquia aron-dete raque. Siquicheã tuchɨ. 27 Aque Judasuremondo quia jendea aque. Silas rese. Ũquɨ ndajembiirandu ja. Ũquɨ ndaurecheẽ senei senei jẽje.28 Espíritu Turã ngue urembaaquiatu ra. Nyebera urecheẽ tuchɨã jẽje. Echeẽ mumbayã sacuã.Ã mɨɨ ño uremondo quia jẽje aque. 29 “Mbiasoo mondo mondo mose dios raanguia je, ¡aquesoo ra jẽuchɨ jẽ! ¡Eruqui resebe ra soo jẽuchɨ jẽ! ¡Mbae ruqui ra jẽuchɨ jẽ! ¡Jeninisi rese siquirocoɨ nda jẽɨngochɨ emo ndese jẽ! ¡Jendu resesiqui rocoɨ nda jẽɨngochɨ emo ndese jẽ!” Cocheũquɨ jemumbayã nguiã. Aque mɨɨ ño urecheẽurembesa mondo aque, ɨ que embesa ra. Eɨ ngueJerusalén jenda embesa ee ra.

30 Uchɨmondo que emondochoɨ turã nda.Ngasẽ ngue Antioquíaa cote ra. Jesús ɨcuasa huejenda que emunua ja ra. Embesa ji que emee eera. 31 Echumunua mos e que leer ɨ ee cote ra.Eya tuchɨ que erese ra. Eya tuchɨ Jerusalén jendachɨmbesa isi mose. 32 Dios cheẽ mbuchecuasarei Judas. Silas rese. Nyebe que ũquɨ Dioscheẽ nenei nenei tuchɨ Jesús ɨcuasa je ra. Jesúsɨcuasa mbaaquiatu quiatu tuchɨ. 33 Chɨ are jirique huee ra. Jesús ɨcuasa que embuchebi turãmondochoɨ cote ra. Nyoɨ que nyebi Jerusalénnda. 34 Silas que siquichõ nda. 35 Pablo abe quesiquichõ Antioquíaa ra. Bernabé rese. Mbia queembaaquiatu quiatu quia ra. Dios cheẽ turã ngue

esenei senei nguia ra. Jesús ɨcuasa tubɨrɨã ngueesenei senei erese ra.

Pablo nyao Bernabé sɨ36Aquere que Pablo ñee Bernabé je ra. —Nyao

nanderique ruɨ Jesús ɨcuasa mbuchesea sea maeja erese. Dios cheẽ ngue nandesenei senei, huejenda mbuchesea sea nyao. Mañɨ Jesús ɨcuasa umambɨ reae. Nyao erea, ɨ que Pablo ra. 37 —Eno. JuanMarcos abe nanderao, ɨ rei que Bernabéra. 38 —Tei. Ae que nanderecha Panfíliaa nyiiresẽ. Huɨ jeɨ que nande sɨ resẽ, nande Dios cheẽnenei nenei mose. ¿Mañɨ nande ra ererao sɨ re?ɨ que Pablo ra. 39 Ñee asi asi chee que nyue ra.Marcos rɨɨ. Nyebe que nyao nyesɨ ra. Bernabé queMarcos querao ra. Ama nduɨ que echoɨ Chípreera. 40 Pablo que ñee Silas je ra. —Nyao serese, ɨque ee ra. Jesús ɨcuasa que ñee ee ra. —Chã Diosturã jendeaquiatu beɨ jẽso mose, ɨ ja que ee ra.Pablo que nyoɨ cote ra. Silas rese. 41 Siria rɨ ngueechoɨ ra. Cilicia rɨ abe no. Hue jenda Jesús ɨcuasambaaquiatu quiatu que echoɨ ra.

16Pablo resenda beɨ que Timoteo cote ra

1 Pablo que nyoɨ Dérbee ra. Lístraa abe echoɨ.Huee que Jesús ɨcuasamo ndiqui ee ra. Timoteo, ɨque ee ra. Esi rei judía. Esi rei Dios ɨcuasa. Judío eãngue eru ra. 2 Jesús ɨcuasa hue jenda que Timoteoɨcua ja ra. Timoteo turãte, ɨ ja que Jesús quiatoquia ee ra. 3—Timoteo tarao serese, ɨ que Pablora. Judíos tubɨrɨã ngue chɨ aque ibi ruɨ ra. —Judíoeã ndei Timoteo ru, ɨ ja judíos. Nyebe Pablo cir-cuncisión naa Timoteo je. Nguerao nguesendarãcote. 4Nyoɨ que sucha tubɨrɨãmbuchesea sea cotera. Jesús quiato rerecua cheẽ ngue esenei senei jaquiambia je ra. Jerusalén jenda cheẽ. —¡Ũquɨ ñeenda jemumbamumbachɨ jẽ! ɨ que Pablo nyoɨ quiara. 5 Pablo que Jesús oseɨ uquia Jesús quiato je ra.Jesús ɨcuasa tubɨrɨã nɨa ngue esɨ quia cote ra.

Echu urembaaquiatu quiatu, ɨ que Macedoniajenda Pablo je cuu ra

6—Nyao Dios cheẽ nenei nenei Asia, ɨ rei nguere. Espíritu Turã ngue nya ɨ ee ra. Nyebe echoɨnguiã Frígiaa. Galáciaa abe. 7Ngasẽ ngue Mísiaara. Nyao Bitinia, ɨ reɨ ngue re. Espíritu Turã nguenya ɨ ee ra. 8Misia que echucuaño nyoɨ ra. Ngasẽnyee Troas. 9 Huee que Pablo Macedonia jendamo ndea isa ra. Tea que cuu ra. Chɨ nda juã ñeeñee Pablo je cuu ra. —¡Echu aa Macedóniaa jẽ!

Page 152: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 16:10 149 HECHOS 16:39Echu urembaaquiatu quiatu, ɨ nda Pablo je cuu ra.10Nyebe ureso nguiã ereare. Se abe que aso eresera. Se rei Lucas. —Dios urererao quia Macedoniaco. Ucheẽ nenei nenei sacuã, ure que urechuecote ra. Nyebe urecuata nguiã cote.

Pablo tarõ ji que chɨ Filipos ra11Ama nduɨ que ureso Troas sɨ ra. Erɨɨmbe que

ureso iasa ra. Urecuasẽ nyee que oso Samotraciara. Isamamɨ ngue ureso Neápolis cote ra. 12Huesɨ que ureso ibi rɨ nda. Urecuasẽ nyee oso suchatubɨrɨã tuchɨ je. Filipos, ɨ hue sucha tubɨrɨã je.Romanos mbae rei sucha tubɨrɨã. Macedonia, ɨque ibi ja je ra. Huee que urecu arete ra. 13Sábadomose que ureso ama nimíaa nda. Sucha tubɨrɨãndecha. Huee que judíos riqui ñumunua nuambeɨ ñee ñee Dios je ra. Ari que ngaẽ ngaẽ nguiahuee ra. Acuanɨ mo ndese. Urecoi que Dios cheẽnenei nenei ee ra. 14 Lidia, ɨ que urecheẽ andusamo je ra. Ae rei tiru rubi vender ɨsa. Ae reiTiatira jenda. Ae rei Dios ɨcuasa. Dios que Pablocheẽ mbuchecua ee ra. Pablo cheẽ ngue eisi ra.15 Nyebe que bautizar ɨ ee ra. Echuchua jenda jeabe que bautizar ɨ ra. —Se Jesús resenda tuchɨmose jẽje, jenyu uque sechuchúaa, ɨ que Lidia ureje ra. Ñee tuchɨ ure je. Nyebe urererao nguiãuchuchua.

16Emomose que ureso quiambia nduanduásaaDios rese ra. Nyucuaaque mo ngue uresobeɨshɨ nda. Aba checuayã ɨcuã ngue siqui tuchɨ quiaerese ra. Aba checuayã ɨcuã ngue mbae ɨcua ɨcuaquia ee ra. Nyebe mbia mbae isiquia mee meetuchɨ quia nyucuaaque rerecua je. Nyucuaaquecha je. 17Nyucuaaque que tu Pablo ruɨ ra. Tu ureja ruɨ. Ñee ngue urerɨɨ nda. —Ã ndei Dios rimbaã. Ibatenda rimba. A echɨ aba ɨcuã mbutiãsanenei nenei jẽje a. A echɨ Jesús renei nenei jẽjea, ɨ beɨ que nyucuaaque quia urerɨɨ nda. 18 Ɨ beɨque nyucuaaque quia urerɨɨ nda. Pablo que echeẽnyoseɨ chɨã nyee ra. Uba que ñee aba checuayãɨcuã je cote ra. —Jesús rɨɨ aɨco ñee ndeje a. Esẽnyucuaaque sɨ, ɨ que Pablo aba checuayã ɨcuã jera. Echeẽmosebe que usẽ esɨ ra.

19 Nyucuaaque rerecua que paama ɨ Pablo jera. —Mbia ra mbae isiquia mondo monoa techɨ nande je cote re, ɨ nyue. Nyebe que Pablo isira. Silas rese. Curuchoɨ que plaza ra. 20 Mondoque mbia rerecua je ra. —Ã ndei judíos ã. Mbiambɨɨcuã ɨcuãte equia ñee ñee ã. 21“Ure rã jẽɨngo”,ɨchɨ nguiã nande je. Romanos ndaque nande.Ũquɨ nandesaã aronea tuchɨ quiarei, ɨ que mbia

nguerecua je ra. 22Nyebe quembia paama ɨ Pabloje ra. Silas abe je. Ererecua que eɨrao mbuɨ asi ra.—Ira je jẽiruã nua, ɨ que ererecua ra. 23Mbia queeiruã nua tuchɨ ra. Tarõ ngue cote ra. —Jẽsaarõtuchɨ, ɨ que ererecua eraarõsa je ra. 24 Echeendeque etarõ tuchɨ cote ra. Ei abe que emumbi ɨnoira je ra.

25 Pablo que ñee ñee nguia Dios je itondiitemose ra. Silas rese. Ɨraseɨ raseɨ abe no. Etarõi queechandu ja quia ra. 26 Aque mose que ibi titi titiɨ ra. Etarõsa abe que quiata quiata ja ra. Eiquesaabe que quiata ja ra. Eicuasa que nyera ja cadenasnda. Etarõ ji sɨ que nyera ja ra. 27 Eraarõsa queñumumba ra. Eɨquesa eequia ji rese quemae nda.Etarõ ji uchã neɨ nguiã ee. Nyebe ñee nguiã. —Tachɨɨquia, ɨ que tiquise rirõ nda. 28 Pablo quetasẽ ee ra. —¿Mbaerã nda erechɨɨquia re? ¡Aurecu chõte a resẽ! ɨ que Pablo ee ra. 29 —Tataeru, ɨ que eraarõsa mbia mo je ra. Ɨque que Pablorea cote ra. Titi titi ɨ tuchɨ que ra. Ngoi quengũíã ndese Pablo je ra. Silas abe je. 30 Eraarõsaque ecuruchoɨ taicuee cote ra. Ñee ee. —Sã Diosserirõ seɨcuã sɨ. ¿Mañɨ ae ra se re? Siqui beɨ sacuãDios rese re, ɨ que eraarõsa ra. 31 Pablo que ñeeee cote ra. Silas rese. —Jesucristo eɨcua. Ũquɨ mose ra Dios nderirõ ndeɨcuã sɨ. Ũquɨ mose raDios ndechuchua jenda abe rirõ huɨɨcuã sɨ, ɨ quePablo ee ra. 32 Jesús cheẽ ngue esenei senei eera. Echuchua jenda je abe que erenei nenei nda.33 Pablo iruã nua ji que eraarõsa ɨreɨ ɨreɨ ra. Silasiruã nua ji abe. Itondii mose raque. Bautizar ɨque eraarõsa je cote ra. Echuchua jenda ja je abeque bautizar ɨ ra. 34 Eraarõsa que Pablo queraombuquiaru uchuchúaa ra. Silas abe no. Ey a tuchɨque ra. Echuchua jenda abe ia tuchɨ. —NandeɨcoDios ɨcua co cote, ɨ ñene. Nyebe eya tuchɨ Diosrese.

35 Isamamɨmbe que ererecua ñee policía je ra.—Jẽso Pablo mbusẽ cote. Silas abe jembusẽ, ɨque ee ra. 36 Eraarõsa que ñee Pablo je ra. —A policía cuaẽ a. Jembusẽ sacuã. Huɨ que jẽsɨra. Jẽso turã cote, ɨ rei que eraarõsa Pablo je ra.37 —Nya, ɨ que Pablo ee ra. —¿Mbaerã ererecuaureiruã ñooño nde? Mbiasa. Mbae ɨcuã naa moserocoɨ. Romanos ndaque ur e abe. Uretarõ ñooñongue ra. “Nandembusẽ checuayã”, ɨ raque ureje co cote. Tei. Sã ũquɨ ngaẽ urembusẽ nyecua,ɨ que Pablo ee ra. 38 Pablo cheẽ ngue policíasenei nguerecua je ra. “Romanos”, ɨ mose queererecua chɨã cuaãcuã ɨ ja ra. 39Ererecua que nyoɨPablo rea cote ra. Silas abe rea. —Ureɨcuã ñochɨ

Page 153: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 16:40 150 HECHOS 17:23jẽje. Ureɨcuã eã nda cote. Jẽso a sɨ cote, ɨ queererecua embusẽ turã mondo cote ra. 40 Pabloque usẽ etarõsa sɨ cote ra. Silas rese. Nyoɨ queLidia chuchua ra. Hue que echɨmbɨrɨ Jesús ɨcuasamundua ndua ra. Nyoɨ que hue sɨ cote ra. Suchatubɨrɨã sɨ.

17Pablo que siqui Tesalónicaa ra

1 Pablo que nyoɨ Antípolis rɨ nda. Apolonianɨ abe echoɨ. Silas rese. Hue sɨ que echoɨngasẽ Tesalónicaa ra. Huee que judíos chumunuasa mo huee ra. Sina goga, ɨ equia tuchua je.2Pablo que oso hue sábado mose ra. Querabe queeriqui oso oso beɨ judíos chumunuásaa ra. Tressábado que Pablo mbia mbaaquiatu quiatu hueera. 3 Dios cheẽ ngue esenei senei ee ra. —“Mbiara Cristo mbasi tuchɨ. Manonde ra quera sɨ”, ɨque Dios cheẽ nda. Eɨ ngue mbia Jesús je cotera. Jesús ae rɨɨ aɨco ñee ñee jẽje, ae rei Cristo.Ae jẽsaarõ arõ mbeɨte quia, aque rei Jesús, ɨ quePablo embaaquiatu quiatu ra. 4 Emo emo ngueJesús isi cote ra. Siqui que Pablo ruɨ ra. Silas ruɨabe. Griegos tubɨrɨã ngue siqui eruɨ no nda. Diosɨcuasa rei ũquɨ. Griego ninisi tubɨrɨã abe que siquiPablo ruɨ ra. Mbia chɨɨcua tuchɨ rei ũquɨ. 5 Judíosque ngueteãte quia mbia rese Pablo je ra. Mbiasiqui mose Pablo ruɨ. Ae Dios cheẽ andu sereãtequia, ũquɨ ngue ngueteãte quia mbia rese ra.Nyebe ngata chooño je munua nguiã. Ũquɨ nguesucha tubɨrɨã jenda mbupaama ɨ tuchɨ ra. Mbiatubɨrɨãnguembaba chee Jasón chuchua je cote ra.—¿Ma Pablo ma nde? ¿Ma Silas ma nde? Uremeenda mbia ɨcuã je, ɨ rei que judíos ra. 6 Pablo oreãngue ee ra. Silas abe oreã ngue ee ra. Nyebe queJasón nduruchoɨmbutiriri nguerecua je ra. Jasónndesenda rese. Ñee nguerecua je. —Pablo ngaẽñochɨ mbia mbɨɨcuã ɨcuã ja aa. Pe jenda mbɨɨcuãɨcuã jare. 7 Jasón eisi turã ñochɨ nguia uchuchúaaa. Ũquɨ ɨcuã ja que eriqui nandererecua je. Césarcheẽ emumba mumba beɨ chõchɨ nguiã ã. “Jesúsquia ererecua tuchɨ César sɨ re”, ɨ chõchɨ Pablo,ɨ que mbia paama ɨ Pablo je ra. 8 Mbia ataqueeandu mose que paama ɨ ra. Ererecua abe quepaama ɨ ra. 9 Ererecua que mbae isiquia isi Jasónsɨ ra. Jasón ndesenda sɨ abe. —Uremeembe ra jẽjePablo choɨ mose, ɨ que ererecua ee ra. Ererecuaque huɨ ja esɨ cote ra.

Pablo que siqui Beréaa ra

10 Jesús ɨcuasa que Pablo mondochoɨ jeɨ Bereara. Silas rese. Aque isa mose beɨ. Ngasẽ ngueBerea ra. Nyoɨ que judíos chumunuasa cote ra.11 Judíos Berea jenda que earacua ra. Tesalónicajenda sɨ. Berea jenda quiatu que Dios cheẽñanduse rete ra. Berea jenda que embesa ji teajeɨ jeɨ ra. —Ma Pablo ñee Dios cheẽ nduɨ sɨ, ɨque nyue ra. 12 Nyebe que mbia tubɨrɨã Jesúsɨcua ra. Griegos tubɨrɨã abe que Jesús ɨcua ra.Griegos ninisi abe. Mbia chɨɨcua rei griego sninisi. 13 Pablo que Dios cheẽ senei senei Bereajenda je ra. Judíos Tesalónica jenda que jirandura. Jirandure que echoɨ Beréaambia mbɨɨcuã ɨcuãPablo je ra. 14 Jesús ɨcuasa que Pablo mondo amandɨsha quiti ra. Silas que siquichõ Beréaa ra.Timoteo rese. 15 Ae Pablo curuchoɨ, ũquɨ nguetiba esɨ ra. Atenas, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra. —Aureɨco nyebi a, ɨ que Pablo je ra. Echebi mose quePablo ñee ee ra. —Silas jembu jeɨ seje. Timoteorese, ɨ que Pablo ee ra.

Pablo que siqui Atenas nda16 Pablo que siqui Silas raarõ arõ Atenas nda.

Timoteo abe raarõ arõ. Dios abareã tubɨrɨã nguehuee ra. Ũquɨ ndese quiatu que mbia riqui ootuchɨ ra. Pablo quemae ɨcuã ũquɨ ndese ra. Pabloque paama ite mbia rese mae nda. Mbia Diosabareã nderequia requia mose. 17 Nyebe Pablooso oso beɨ nguiã judíos chumunuasa. Ñee ñeetuchɨ hue jenda je. Judíos eã je abe ñee ñeetuchɨ hue jenda mbia je. Dios ɨcuasa je. Plázaaabe que Pablo riqui ñee ñee tuchɨ mbia je ra.18 Epicúreos resenda mo ngue ngaẽ ñee tuchɨPablo je ra. Estoicos resenda mo abe que ngaẽñee Pablo je ra. —¿Mbae ɨchõte Pablo quia nandeje re? Echeẽse rete eriqui reae, ɨ que emo emonda. —Dios mo nɨɨ eriqui ñee ñee nande je reae,ɨ que emo emo nda. Pablo ñee ñee mose Jesúsrɨɨ. Pablo Jesús quera renei nenei mose. 19Mbiaque Pablo curuchoɨ ibi ato mo cote ra. Huee queererecua riqui ñumunua nua mbeɨ ra. Ñee nguePablo je cote ra. —¿Mbae rɨɨ ereɨco ñee ure je re?Embuchecua ure je. 20 Ã ngue urechanuate quiara. Ndecheẽ embuchecua ure je. ¿Mbae ere quiare? ɨ que mbia Pablo j e ra. 21Atenas jenda mɨngouquia reã mbae mo ndese. Ae siqui Atenas jendarese, ũquɨ abe mɨngo uquia reã mbae mo ndese.Echeemo andu andu beɨ. Echeemo ndese beɨ.

22 Nyebe que Pablo juã mbia ite re ra. Ibi ato.Ñe e ngue mbia je cote ra. —Tacheẽ jẽje, Atenasjenda. Dios ata rete rese jẽɨngo reae. 23 Secuatasa

Page 154: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 17:24 151 HECHOS 18:15que amae mae dios tubɨrɨã jembae rese ra. Emondese que amae nda. “Co Dios mbia mae sayã”,jenye que embesa mɨ nda. Ae je jẽɨngo ñee ñeeũquɨ. Jemae sayã ndaque. Ae rɨɨ aɨco ñe e jẽjeco. 24 Co Dios que ibi chao ra. Mbae ao ja. Aerei mbae rerecua. Ibi rɨɨnda rerecua. Ibei jendaabe rerecua. Dios siquíã ño nguiã tuchuaqui rembia chɨao. 25 —¿Aba ra mbae chao seje re? ɨeã ngue Dios quia ra. Ae quiarei mbae meesa.Nandembuquiarusa rei ae. Nandemɨngosa rei ae.26Mbia mɨɨ ngue Dios chao ra. Aque rei mbia i jaaque. Emo eã ño nandeɨco nguiã ã. Nande ja chõnandeɨco nguiã ã. Dios rei nandeaosa. Nyebe Diosmbae rerecua ja. —Co ra nyeacuquia co mose. Cora mano co mose, ɨ beɨ que Dios quia ra. Mbiarecuarã ngue Diosmeemeembia je ra. 27Dios quembia mɨngo ibi rɨ nda. Ɨ nda mbia Dios requia. Ɨ nda mbia Dios ɨcua. Ɨsho eãte Dios riqui a. Nandeja jii eriqui a. 28 Dios rɨɨ ae nandeɨco nguiã. Erɨɨ ae nandeɨco nguiã ngata. Jemo abe que ñee nda.“Dios riirĩ ño nandeɨco ja nguiã ã”, ɨ que jemonda.29 Ae beɨ chõ nandeɨco nguiã ã. Dios riirĩ. “Dios”nandechɨ nguiã mbia chɨao je. Oro ao ji je. Plataao ji je. Sɨta ao ji je. 30Dios que mbia ɨcuã teachõcose ra. Mbia aquiatuã mose. Namo ño Dios riquinguiã ñee mbia je co. “Jẽhuɨ chõ jẽɨcuã sɨ”, ɨ Diosquia mbia jaje co. 31 Dios que Jesucristo irabo ra.Jesucristo turã mbeɨ. Jesucristo ra ñee emo je.“Jẽso tata cuasu”, ɨ ra ee. “Jẽso ibate”, ɨ ra emoje no. Manose chõ nda ñee. Dios mɨɨ ño eɨcuanguiã. Dios que Jesucristo mbuquera sɨmanondera. Nyebe ra Jesucristo emo mondo ibate. Emomondo tata cuasu no. 32 —Jesucristo que querasɨ manonde ra, ɨ que Pablo ee ra. Mbia que ɨquiaɨquia chõchɨ nguiã Pablo cheẽ mose. Emo emongue ñee ee ra. —Emo mose quiatu ra ndecheẽurechandu, ɨ que eataque ra. 33 Pablo que osombia recha cote ra. 34Emo emongue siqui eruɨ ra.Ae Jesús cheẽ isi turã, ũquɨ ngue siqui beɨ eruɨ ra.Dionisio, ɨ que ũquɨ mo je ra. Ae rei mbia rerecuamo. Dámaris, ɨ que cuña mo je ra. Emo emo abeque siqui Pablo ruɨ ra.

18Pablo que siqui Coríntoo ra

1 Pablo que oso Atenas ndecha cote ra. Ngasẽngue sucha tubɨrɨã mo cote ra. Corinto, ɨ que hueje ra. 2 Hue que judío mo ndiqui ee ra. Aquila,ɨ que ee ra. Ponto jenda que ae ra. Priscila, ɨque eninisi je ra. Ũquɨ ngue ngaẽ namo Italia sɨ

ra. Italia recha ramo. Claudio judíos mombo jamose Roma sɨ. Pablo que oso Aquila chuchua ra.3Pablo que tuchua saã saã nguia mbae ɨre je ra. Eɨ ngue Aquila no nda. Tuchua raã naa mbeɨ mbaeɨre je. Nyebe Pablo siquichõ nguiã erese. Quieɨquieɨ erese. 4Sábadomose que Pablo riqui oso osojudíos chumunuasa ra. Hue que eriqui beɨ Dioscheẽ nenei nenei judíos je ra. Judíos eã je abe no.

5Silas que ngasẽMacedonia sɨ cote ra. Timoteorese. Pablo que Dios cheẽ senei senei tuchɨ quiajudíos je cote ra. Jesús mbuchecua checua tuchɨee. —Jesús rei Cristo. Ae jẽsaarõ arõ mbeɨt e quia,aque rei Jesús, ɨ tuchɨ que Pablo ee ra. 6 Judíosque paama ɨ Pablo je cote ra. Ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨque ee ra. Nyebe Pablo huɨɨrao mbaaba aba ee.Taso jendecha, ɨ ñene. —“Aemɨngo beɨ ra se”, ɨrei Dios nande je. Jẽ nguiarei Dios cheẽ isi sereãtuchɨ. “¿Mbaerã Dios cheẽ eresenei eã ure je re?”jenyechɨ nda seje. ¡Dios cheẽngue asenei tuchɨ reijẽje ra jẽ! Nyebe taendecha. Judíos eã je Dios cheẽtasenei senei cote, ɨ que Pablo huɨɨrao mbaabaaba ee ra. 7 Pablo que oso judíos recha cote ra.Judíos chumunuasa jii esɨ. Justo chuchúaa. Judíoeã ndei Justo. Dios quiato que Justo ra. 8 Crispoque judíos chumunuasa rerecua ra. Aque queJesús ɨcua cote ra. Echuchua jenda ja abe queJesús ɨcua cote ra. Corinto jenda tubɨrɨã ngueDios cheẽ ñandu ra. Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcuacote ra. Bautizar ɨ que cote ra. 9 Itondaru mongue Pablo Jesús rea ra. Ñee ngue Pablo je cuura. —Eresiquichechɨ ndambia sɨ jẽ. Secheẽ eseneiseneimbeɨ. Erehuɨchɨ nda esɨ jẽ. 10Co aɨco ndereaquiatu co. Mbae ɨcuã nda ɨ eã ndeje. Secheẽesenei senei mbeɨ. A jenda ra seɨcua ja jiri cote, ɨque Jesús Pablo je cuu ra. 11 Pablo que siqui areteCorinto ra. Un año ndobeɨchõ jiri que eriqui hueera. Mbia mbaaquiatu quiatu beɨ Dios rɨɨ.

12 Galión ngue Acayo jenda rerecua ra. Aquemose que judíos ñɨmbɨɨcuã tuchɨ Pablo je ra. Ooque erese ra. Curuchoɨ que nguerecua je ra.13 Judíos que ñee ererecua je ra.

—Pablo que mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã nguiara. Dios rɨɨ. Nandererecua cheẽ nduɨ eã, ɨ quejudíos ra. 14 Pablo nda ñee nguiã ña. ErerecuaGalión nane nguia ñee nguiã esɨ. Ñee judíos je.—Mbae ɨcuã ndese que Pablo riqui ãte. Eɨ nguianda jeñee achandu nguiã ña. 15 Mbae ɨcuã ngueesaã eãte. Pablo cheẽ je chõ jẽɨngo nguiã paamaɨ. Judíos cheẽ nɨɨ ño jẽɨngo nguiã paama ɨ Pabloje. Nyebe ra jeñee achanua. Jẽ ae jeñee turã

Page 155: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 18:16 152 HECHOS 19:13jenyue ae, ɨ que Galión judíos je ra. 16Mombo jaque uchuchua sɨ cote ra. 17 Sóstenes, ɨ que judíoschumunua nuasa rerecua je ra. Judíos eã nguepaama ɨ Sóstenes je ra. Isi ɨcuã ngue ra. Iruã nuatuchɨ que ra. Ererecua Galión ndésaa que eiruãnua nda. Ererecua que teachõ nda.

Pablo tube Antioquíaa18 Pablo que siqui atate Coríntoo ra. —Co acua

quia jendecha co, ɨ que uataque je cote ra. Jesúsquiato je. Aquila abe que oso erese ra. Priscila abeno. Ngasẽ ngue ama nimíaa nda. Such a tubɨrɨã.Cencrea, ɨ que hue sucha tubɨrɨã je ra. Pablo queua chisia cote ra. —Acheẽ ngue Dios je, aque queamumbayã nda, ɨ que ua sia cote ra. Siria ɨcharuɨ que echoɨ cote ra. Ama ndɨsha ɨcoɨ tuchɨ ruɨ.19 Sucha tubɨrɨã je que ngasẽ cote ra. Efeso, ɨ quesucha tubɨrɨã je ra. Aquila que siquichõ eresebehuee ra. Priscila, ɨ que eninisi je ra. Pablo queoso judío s chumunuásaa ra. Ñee ñee tuchɨ quejudíos je ra. 20 —Eɨco are jiri aa, ɨ rei que judíosee ra. Pablo que echeẽ mumba beɨ oso ra. 21 —Taso Jerusalén. Mbia chumunua mose taɨco rãJerusalén. Achube ra mae jendese. Dios sembumose ra achube mae jendese, ɨ que Pablo ra. Osoque Efeso sɨ cote ra. Ama ndɨsha ruɨ beɨ que echoɨra. 22 Ngasẽ ngue Cesaréaa ra. Hue sɨ que Pablosɨ Jerusalén cote ra. Hue jenda rese que mae nda.Jesús quiato. Hue sɨ que esɨAntioquíaa ra. 23Siquiarete que Antioquíaa ra. Oso que Galacia cote ra.Frigia abe no. Sucha tubɨrɨã ngue embucheseasea tuchɨ quia hue jenda ra. Jesús quiato munduandua hue jenda.

Apolos Dios cheẽ senei senei24 Aque mose que judío mo ngasẽ huee ra.

Efésoo. Apolos, ɨ que ee ra. Alejandría jendaque ae ra. Dios cheẽ nenei neneisa tuchɨ mbiaje. Dios cheẽ ɨcuasa tuchɨ. 25 Apolos que Diosɨcha ɨcuate ra. Mbia que embaaquiatu quiatu turãtuchɨ quia ra. Mbia mbaaquiatu turã Jesús rɨɨ.Juan Bautista cheẽ achõ ngue eɨcua quia ra. Juanbautizar ɨmosembia je. 26Apolos siquicheã tuchɨque eriqui mbia mbaaquiatu quiatu ra. Judíoschumunuásaa. Aquil a que echandu ra. Priscilarese. Nyebe que ũquɨ Apolos rerao mbaaquiatuquiatu tuchɨ ra. Dios ɨcha que embuchecua tuchɨee ra. 27Apolos que osose Acáyaa ra. Nyebe Jesúsquiato emondo turã. Papel que embesa Acayajenda je ra. Jesús quiato je Acaya jenda je. —Apolos jẽisi turã, ɨ ee. Apolos que ngasẽ cotera. Ae Jesús ɨcua quia, ũquɨ mbaaquiatu quiatu

tuchɨ. 28 Apolos que judíos cheẽ siquisã tuchɨ ra.Judíos mbia mbaaquiatu chooño mose. Jesús rɨɨ eã. Nyebe Apolos echeẽ ndiquisã. Dios cheẽ ngueesenei senei nguia ee ra. —Jesús rei Cristo. Aejẽsaarõ arõ nguia, aque rei Jesús ɨ tuchɨ que Dioscheẽ nenei ee ra.

19Pablo que siqui Efésoo ra

1 Sɨta ibate bate ite rɨ ngue Pablo sɨ ra. Ngasẽngue Efeso cote ra. Apolos siqui mose Corinto.Jesús quiato mo je que Pablo ngasẽ Efésoo ra.2Pablo que ñee ee ra. —Jẽ Jesús isimose, ¿EspírituTurã abe ɨque jeñɨangui re re? ɨ que Pablo eera. —Espíritu Turã ndese ureiranuate, ɨ que mbiaPablo je ra. 3 Pablo que ñee ee ra. —¿Mbae rɨɨ bautizar ɨ jẽje re? ɨ que ra. —Juan ñee nɨɨ nguebautizar ɨ ure je ra, ɨ que Pablo je cote ra. 4 Pabloque ñee ee ra. —Juan ngue bautizar ɨ mbia jera. Mbia huɨ mose huɨɨcuã sɨ. “Ae ra tu seruɨ,aque jẽɨcua jẽ. Jesucristo chõ aque re”, ɨ que Juannda, ɨ que Pablo ra. 5 Pablo cheẽ andu mose quebautizar ɨ Jesús rɨɨ cote ra. 6 Pablo que o chonoearõ nda. Espíritu Turã ngue ɨque echɨangui recote ra. Ucheemo ngue esaã saã nguia cote ra.Dios cheẽ ngue embuchecua checua quia mbia jecote ra. 7Doce que ũquɨ nda. Jesús quiato.

8 Pablo que oso oso quia judíos chumunuasara. Tres meses. Siquicheã tuchɨ que equia Dioscheẽ nenei nenei nda. —Ererecua tuchɨ quiareiDios. Jesús jẽɨcua rã, ɨ que Pablo quia mbia jera. 9 Emo emo ngue Pablo cheẽ ñandu sereã nda.Echeẽ mumba mumba. Jesús rɨɨ ñee ɨcuã ɨcuãmbeɨ mbia ja je. Nyebe Pablo nyao nguiã esɨ.Pablo que Jesús quiato curuchoɨ esɨ ra. Curuchoɨque Tiranno chuchúaa ra. Huee que eriqui em-baaquiatu quiatu cote ra. 10 Dos años ngue Pabloriqui huee ra. Nyebe mbia Asia jenda jirandu janguiã Jesús rese. Judíos jirandu ja erese. Judíoseã abe no.

11 Pablo que mbae saã saã tuchɨ quia Diosquirãcuã je ra. Mbiamae sayã ngue esaã saã nguiara. 12Mbia rasi mbucherõ sacuã ngue mbia riquitiru mbucha mbucha Pablo rese ra. Ũquɨ tiru queecuruchoɨ choɨ quia mbia rasi je cote ra. Ũquɨ tiru ruruchoɨ mose, mbia rasi que nyerõ nyerõnguia cote ra. Aba checuayã ɨcuã abe que usẽusẽ nguia mbia chɨã sɨ cote ra. 13 Judíos mo nguengata beɨte quia ra. Sucha tubɨrɨã mbuchesea seabeɨ que equia ra. —Aba checuayã ɨcuã mbusẽ

Page 156: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 19:14 153 HECHOS 19:38aquiatute que ure ra, ɨ que equia ra. —Jesús rɨɨ aba checuayã ɨcuã nandembusẽ, ɨ rei que nyuera. Nyebe que ñee aba checuayã ɨcuã mo jera. —Jesús quirãcuã nɨɨ aɨco jembusẽ mbia sɨco. Ae Pablo senei senei nguia, ɨ rei que judíosaba checuayã ɨcuã je ra. 14 Sacerdote rerecuariirĩ abe que eɨ sɨ ra. Siete eriirĩ. Esceva, ɨ quesacerdote rerecua je ra. Judío que ae ra. Aeriirĩ ngue eɨ sɨ rei no nda. 15 Ũquɨ ngue ñeendei aba checuayã ɨcuã je ra. Aba checuayã ɨcuãngue echeẽ mumba ra. —Jesús aɨcua. Pablo abeaɨcua. ¿Aba chõ jẽ nde? Jaẽɨcuayãte se, ɨ que abachecuayã ɨcuã nda. 16 Aba checuayã nyɨreco queoo erese cote ra. Ucua ucua tuchɨ que ũquɨ jarese cote ra. Ũquɨ siete rese. Aba checuayã ɨcuãnyɨreco quirãcuã tuchɨ que esɨ ra. Aba checuayãnyɨreco que ũquɨ mbasi ja ra. Nyebe ũquɨ ndasirasi uchã aba checuayã ɨcuã sɨ. Eɨrao eã ngu enyoɨ uchã itaicuee rɨ nda. 17Efeso, ɨ que hue suchatubɨrɨã je ra. Hue jenda que jirandu ja erese ra.Judíos que jirandu ja erese ra. Judíos eã abe no.Nyebe hue jenda siquiche ja. Nyebembia ñee turãturã jate Jesús rɨɨ. 18 Jesús quiato mo ngue ngaẽngaẽ nguia ra. Eya eãte que huɨɨcuã ndese ra.Nyebe huɨɨcuã nenei nenei. 19Mbia tubɨrɨã nguembae ɨcuã papelmbesa ji curucuaẽ nda. Libros debrujería. Munua ja que huee ra. Ũquɨ ngue eseisei mbia ja résaa cote ra. Mba e isiquia ata tuchɨraque que ũquɨ libros isiquia ra. Cincuenta milplata. 20 Mbia tubɨrɨã ngue Dios cheẽ isi isi quiara. Dios cheẽ ɨrãtãte que mbia tea quia cote ra.

21 Aquere que Pablo ñee nda. —Taso Mace-donia. Acaya abe. Aquere ra aso Jerusaléncote. Jerusalén osore ra aso Roma cote, ɨ que ra.22Nguesenda nyeremo ngue emondo Macedonianda. Timoteo. Erasto rese. Pablo que siquichõare jiri huee ra. Asia.

Efeso jenda paama ɨ ja Pablo je23 Aque mose que mbia paama ɨ tuchɨ Jesús rɨɨ

nda. 24Demetrio quia rei mbia mbɨɨcuã ɨcuã nyii.Dios mbuae chuchua que esaã saã nguia ra. Mbaerendi ãtã je que eriqui sucha ñetẽ naa naa nda.Sucha ñetẽ tubɨrɨã ngue esaã saã nguia ra. Diosmbuae chuchuarã. Diana, ɨ que Dios mbuae jera. Demetrio que mbae isi tuchɨ quia sucha ñetẽndɨbɨshorõ nda. Eresenda tubɨrɨãte que suchañetẽ naa naasa ra. 25 Nguesenda ja que emunuanda. Diosmbuae chuchua raãsa que emunua ja ra.Ñee ngue ee ra. —Mbae nandeisi turãte rei nguiã

nandechɨao rɨbɨshorõ ã. 26 Pablo riqui ñee ñeembia je co. “Dios mbuae mbia chɨao rei eɨcuãte”,ɨ Pablo quia co. Mbia riqui echeẽmumbayãte ã. Ajendachõ eã ñene. Efeso mɨɨ eã ñene. Asia jendaabe eriqui echeẽ andu ã. 27Ũquɨ ɨcuãte nande je.Nandechɨao ra mbia isi isiã ñochɨ cote re. Mbia rahuɨ ja chõchɨ Diana chuchua sɨ cote re. Diana abesɨ ra mbia huɨ chõchɨ nde. Nandererecua tuchɨque Diana. Mbia chɨɨcua tuchɨ que ae. Asia jendachɨɨcua tuchɨ que ae. ¡Mbia ra huɨ chõchɨ esɨ jẽ! ɨque Demetrio ra.

28 Demetrio resenda echeẽ andu mose quepaama ɨte ra. —¡Diana quirãcuãte jẽ! ¡Efeso jendarerecua quirãcuãte jẽ! ɨ tuchɨ que mbia tasẽ tasẽnda. 29 Hue jenda que paama ɨ ja ra. Pare pareɨ tuchɨ. Pablo resenda nyeremo ngue eisi ra.Gayo. Aristarco rese. Macedonia jenda. Ũquɨ nyeremo ngue ecuruchoɨ mbia chumunuásaa ra.30 —Taɨque se abe. Tacheẽ ñee mbia je, ɨ rei quePablo ra. Jesús quiato que Pablo siquisã nda.31 Asia jenda rerecua mo abe que ucheẽ mondoPablo je ra. —¡Ereɨquechɨ nda nde jẽ! ɨ Pablo je.Pablo quiato que ũquɨ nda. 32Mbia que pare pareɨ tuchɨ ra. Tasẽ tasẽ ja que ra. Hue rɨ ja mbiandua eãte. Mbae mɨɨ ndese ndua eã. Paama ɨchooño ja. Eaquiatuã ño ñumunua ñooño nguiã.33 Mbia mo ngue mbae senei senei ja Alejandroje ra. Judíos que Alejandro mua mbia ite re cotera. —Echeẽ mbia ja je, ɨ que ee ra. Alejandroque o mee mbia je ra. —¡Jẽquɨrɨrɨ chõ jẽ! ɨ reingue ee re. —Mbia je tacheẽ. Ɨ nda paama ɨãjudíos je, ɨ rei ngue re. 34 —Judío chõ Alejandroriqui re, ɨ ja que mbia ra. Nyebe mbia riqui tasẽtasẽ mbeɨte re. Dos horas. —¡Diana quirãcuãtejẽ! ¡Efeso jenda rerecua quirãcuãte jẽ! ɨ tuchɨ quembia tasẽ tasẽ nda. 35 Secretario rei ererecua mo.Aque que mbia cheẽ siquisã cote ra. Ñee ngue eecote ra. —Tacheẽ jẽje, Efeso jenda. Efeso jendachõ nande re. Diana ndei nandererecua. Nanderei Diana ndaarõsa. Diana naanguia ngue tu ibeisɨ, aque raarõsa chõ nande re. Diana chuchuaraarõsa abe chõ nande re. Mbia jirandu jate ũquɨ ndese. 36 Emo eɨcuayã eãte. Nyebe jẽquɨrɨrɨ chõjẽ. ¡Jẽaquiatuã jẽsaã saã eã ño jẽ! 37 Ae jẽisiseru nae, ũquɨ mbaembuquiachã eãte diosmbuaechuchúaa. Ũquɨ ñee ɨcuã ɨcuã eãte dios mbuaerɨɨ. Dios mbuae jenderecua rɨɨ. 38 Demetrioñee ɨcuãse mose emo nɨɨ, sã esɨ nandererecuachuchúaa. Demetrio resenda ñee ɨcuãse moseemo nɨɨ, sã echoɨ nandererecua chuchúaa. Hueechõ ererecua riqui nguiã mbia cheẽ andu. Sã

Page 157: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 19:39 154 HECHOS 20:26echoɨ ja ererecua je. Sã ñee ñee ja nyue ererecuarésaa. Mbae ɨcuã nɨɨ. 39 Mbae mo nɨɨ abe mose,jeñee mbia chumunua mose. 40 Jesús quiatoque nandeisi chooñochɨ nda. Nandechɨmbɨɨcuãñooño ño nguiã. Nandererecua ñee arõte nandeje. Echeẽ nda nandesɨbɨshorõ eã, ɨ que secretariora. 41 Aquere que huɨ mbia sɨ ra. Mbia mbuɨ quecote ra.

20Pablo nyoɨMacedóniaa, Gréciaa abe

1 Mbia quɨrɨrɨ mose que Pablo Jesús quiatomunua nda. Embaaquiatu quiatu jiri. —Co acuaquia co, ɨ que ee cote ra. Macedóniaa ngue echoɨcote ra. 2 Hue jenda sucha mbuchesea seate queechoɨ ra. Jesús quiato mundua ndua. Ngasẽ ngueGréciaa cote ra. 3 Huee que eriqui are jiri ra.Tres nyasi. —Taso Siria ama ndɨsha ruɨ, ɨ reique cote ra. Jirandu que judíos ɨcuã ndese cotera. —Nandeisi, ɨ nda judíos quia Pablo rɨɨ nda.Nyebe Pablo ru nguiã nyebi sɨ Macedonia. 4 Ãngue nyoɨ erese ra. Eata rete. Sópater. Bereajenda. Aristarco. Segundo abe. Tesalónica jendarei ũquɨ. Gayo. Derbe jenda. Timoteo. Tíquico.Trófimo. Asia jenda rei ũquɨ. 5Ũquɨ ja rane nguianyoɨ nguiã ure sɨ. Troas que echɨ nguiã ureraarõ.6 Fiesta de Pascua mose que urecu Filipos ra.Aquere que ureso ama ndɨsha ruɨ cote ra. Cincodías que tu ure je ama ndɨsha ite re ra. Urecuasẽnamo ngue Troas cote ra. Ae ureraarõ arõ nguia,ũquɨ ngue uresiiti cote ra. Urecu are jiri que huecote ra. Siete días.

Pablo nyoɨ Troas7 Jesús quiato que ñumunua ja domingo mose

cote ra. Mbichae sia sia nyue. Pablo que em-baaquiatu quiatu quia ra. —Taso isamamɨ, ɨ quera. Nyebe embaaquiatu quiatu itondiite mosechee. 8 Sucha ibátee que echɨ ñumunua nda.Eironguia ibate tuchɨ que ra. Ibate tuchɨ que echɨñumunua nda. Tata rendi tubɨrɨã ngue etesaetuchɨ ra. 9 Mbia mo ngue chɨ ibate ra. Ventanatose. Etiarõ namo ngue ra. Eutico, ɨ que ee ra.Uque que huɨ ngoi ibate ra. Pablo que ñee ocotuchɨ embeesi esi ra. Eque que tu ngoɨ ibate sɨra. Mano ndei que ra. Tambuchuruã, ɨ rei queemo nda. Eraaque chõ eriqui reaẽ. 10 Pablo quenguichi u erea ra. Oo tuchɨ que erese ra. Quiaamangue ra. —¡Jẽsiquichechɨ nda jẽ! Manoãte, ɨque Pablo mbia je ra. 11 Pablo que osoɨ nyuɨ ra.Mbichae que echisia sia ra. U que ra. Mbia que

embaaquiatu quiatube ra. Eresaitõ ndabe chee.Oso que erecha cote ra. 12 Ae ngoɨ nae, erasiã ñongue mbia curuchoɨchɨ nguiã. Mbia ia tuchɨ quengoɨ je rese cote ra.

Pablo nyoɨMilétoo13 Pablo que ñee nda. —Ibi rɨ taso se Asón.

Hue sɨ ra aso jendese cote. Ama ndɨsha ruɨ, ɨque ra. Nyebe ure rane ureso nguiã ama ndɨsharuɨ. 14 Ae urecuasẽ nguiã Pablo je Asón cote.Pablo que oso urerese am a ndɨsha ruɨ cote ra.Canoa naanguia ye. Urecuasẽ ngue Mitilene cotera. 15 Hue sɨ que ureso ra. Isamamɨ ngue ejoõacua mo urechucuã cote ra. Quío, ɨ que hueejoõ acua je ra. Isamamɨ nongue que urecuasẽSamos cote ra. Hue sɨ que ureso Trogílioo ra.Huee que urequeneã ureucua ra. Isamamɨ ngueurecuasẽ Milétoo cote ra. 16 Pablo que quɨcoɨ asiAsia sɨ ra. Nyebe uresoã Efésoo. —Tacuasẽ quicoɨoso Jerusalén. Fiesta de Pentecostés taicusu osongasẽ, ɨ que Pablo ra.

Pablo ñee Jesús quiato rerecua je, Efeso jenda je17 Mileto sɨ que Pablo emo mondo Efésoo ra.

—Jenyu, ɨ que ameɨ je ra. Jesús quiato rerecuaje. 18 Ũquɨ ngue ngaẽ ee ra. Pablo que ñee eera. —Cosete que achu Asia ra. Seɨcuate raque se.Sechɨsaã jẽɨcuate raque. 19Dios cheẽ ngue aseneisenei turã tuchɨ quia jẽje. Secuasu que asaã saãeãte quia jẽje. Acheseo tuchɨ que sequia mbiarese. Judíos que sembasi mbasi tuchɨ quia ra.“Taɨquia”, ɨ rei que judíos quia seje ra. 20Dios cheẽngue asenei senei mbeɨte quia jẽje. Asiquicheãmbeɨ que sequia erenei nenei jẽje. Jembitirõsacuã. Jeñumunua nua mose. Jenyuchúaa ja abeque aɨcoDios cheẽnenei nenei jẽje. 21Acheẽ tuchɨque jẽje. Judíos je. Judíos eã je ab e no. “¡Jẽɨcuã sɨjẽhuɨ rã! Jesucristo jẽɨcua rã”, ae tuchɨ que sequiajẽje. 22 Co aso quia Jerusalén co. Co EspírituTurã sererao quia Jerusalén co. Mañɨ ño nda sejepee. 23 Co mɨɨ ño aɨcua nguiã. Espíritu Turãngue ñee seje ra. Sucha mbuchesea sea mose queeriqui ñee ñee seje. Mbia ɨcuãte ra seje. Sembasirae. Sematã ndae. Setarõ ndae. Espíritu Turãngue sembiirandu ra. 24 Sesiquicheãte ũquɨ sɨ. Sãseɨquia quiatu. “Dios turã esenei senei mbeɨ quiambia je”, ɨ que Jesús seje ra. Aque mɨɨ ndese chõaɨco nguiã ndu a co. Echeẽmɨɨ ndese. Ɨ nda echeẽamumba eã. 25 Dios nandererecua que aseneisenei tuchɨ jẽje. Jemae eã mbeɨ ra serese cote.Aɨcuate se quia co. 26 Jemo siqui sereã mose Jesúsrese, se eã ño cote re. Jẽ ño cote re. Jẽ ja je chõ

Page 158: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 20:27 155 HECHOS 21:18ngue asenei senei ndesẽ. 27Dios cheẽ ngue aseneisenei jate jẽje. Asiquicheãmbeɨ que sequia ereneinenei jẽje. Dios cheẽ mo ngue atibo tibo eãtejẽje. 28 ¡Jẽɨngo turã ño nyɨese jẽ! ¡Jesús quiato abejẽteaquiatu quia jẽ! Espíritu Turã ngue ñee jẽjeresẽ. “Jesús quiato rerecuarã jẽ”, ɨ que EspírituTurã jẽje resẽ. Jesús quiato jẽteaquiatu quia jẽ.Ũquɨ ndɨbɨshorõ ngue Jesús nguqui mondo ra.Umano mose. 29 Seso mose ra emo ngaẽ ñeeñooño jẽje. Tambɨɨrɨ ɨrɨ, ɨ ra jẽje. Eɨcuã ño ũquɨ nde. Nyacua rã sɨ. 30 Jendese ra emo ndiqui.Jesús quiato mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã. Jesús quiatombɨɨrɨ ɨrɨ. “Ɨ nda Jesús quiato siqui nanderese”, ɨra ũquɨ. 31 Jẽteaquiatu jẽ. Jaembaaquiatu quiatutuchɨ que se. Tres años. Jẽ ja que jaembaaquiatuquiatu. Acheseo tuchɨ que sequia jendese. 32Aɨcojendecha Dios je a. Aɨco jendecha Dios turã jea. ¡Dios cheẽ turã jemumbayã mbeɨ quia jẽ!Dios cheẽ nda jembuquirãcuã. Dios cheẽ ndajemɨngo tuchɨ Jesús quiato rese. 33 Mbae isiquiaque achoseɨ choseɨ ãte quia mbia mbae aẽ. Mbiaɨrao abe que achoseɨ chɨãte quia aẽ. 34 Seɨcuaterei que equia aẽ. Se sɨ chõ aquieɨ quieɨ nguiã icua.Seresenda mbaerã abe que aquieɨ quieɨ quia aẽ.35 Jaembaaquiatu quiatu beɨte que se. “Jẽquieɨquieɨ”, ae beɨte que sequia jẽje. “Mbaecha reã jembae jemee mee”, ae que sequia jẽje. Jesús cheẽndese jendua. “Ae mbae meeño nguia emo je, eyatuchɨ chõ aque re. Ae eo jenda isi, aque quia eyatuchɨã jiri”, ɨ que Jesús nande je ra, ɨ que PabloEfeso jenda je ra.

36 Aquere que Pablo ngoi ngũíã ndese ra. Ñeengue Dios je ra. Ũquɨ ndes e ja. 37Mbia que nyeseo ja Pablo rese ra. Quiaama ama ngue ra. Eritiique esiite it e ra. 38—Jemae ɨã nda serese cote, ɨque Pablo ee ra. Nyebe que eya eã tuchɨ ra. Pablorese que echoɨ erasaa ra. Amandɨsha rimia ndese.Pablo so rese mae.

21Pablo nyoɨ Jerusalén

1 Urecuata que ũquɨ ndecha cote ra. Canoanaanguia ye que ureso cote ra. Cos que ureso ra.Isamamɨ ngue ureso Rodas cote ra. Hue sɨ queureso Pátaraa cote ra. 2 Huee que canoa mo chɨure je ra. Fenisia rɨ ngue esɨ quia ra. Aque ye queurea cote ra. Eye que ureso cote ra. 3 Chipre reseque uremae nda. Ejoõ acua. Ejii rɨ ngue ureso ra.Síriaa que ureso ra. Tiro que ure cu mbɨrɨ cote ra.Huee que canoa yenda jea jea ra. 4 Jesús quiato

que urembɨrõ hue jenda ra. Siete días que ureɨcoerese ra. Espíritu Turã ngue hue jenda mbucheẽPablo je ra. —¡Eresochɨ nda Jerusalén jẽ! ɨ reingue Pablo je re. 5Aquere que ureso cote ra. Jesúsquiato que nyoɨ ja urerese ra. Ama nimia ndese.Eresebe echoɨ urerese. Nguiirĩ abe ruruchoɨ. Amandɨsha rimia ndes e que urecoi ja urenía ndesera. Ñee ñee Dios je. 6Urechɨquiaama ama ja quecote ra. —Co urecua quia co, ure que ee ra. Canoaye que ureso cote ra. Hue jenda que nyoɨ nyebiuchuchúaa cote ra.

7Tiro sɨqueureso cote ra. Ureso queTolemaidara. Huee que urecheẽ ñee Jesús quiato je ra.Ureitõ mɨɨ ngue erese ra. 8 Isamamɨ ngue uresocote ra. Cesaréaa que urecuasẽ nda. Felipechuchúaa que ureso ra. Ae que Jesús cheẽ neneineneisa ra. Ae que mbaecha reã mbuquiaru sara. Diáconos, ɨ que mbaecha reã mbu quiarusaje ra. Aque chuchúaa que urecu ra. 9 Cuatroque Felipe rucucha ra. Eruã ja. Dios cheẽ neneineneisa ja que ũquɨ nda. 10 Huee urecu are jirimose que emo ndu ra. Judea sɨ. Agabo, ɨ queee ra. Dios cheẽ nenei neneisa que ae abe ra.11 Ae que tu ure je ra. Pablo numbicuasa que eisira. O que echucua eye ra. Hui abe que echucuara. Pablo numbicuasa je. Ñee ngue cote ra. —Espíritu Turã ndiqui ñee ndeje a. “Ɨ nda judíosndecua pee Jerusalén. Nemee nda judíos eã jecote”, ɨ que Espíritu Turã nda, ɨ que Agabo Pabloje ra. 12Ure eandu mose queurecheẽ Pablo je ra.Cesarea jenda abe que ñee ee ra. —¡Eresochɨ ndaJerusalén jẽ! ure ja rei ngue ee re. 13 Pablo queñee ure je ra. —¿Mbaerã jẽɨngo nyeseo seo seresere? ¿Mbaerã jẽɨngo sembia eãte re? ¿Mbaete ere?Sã secua Jerusalén ae. Sã seɨquia Jesús rɨɨ ae, ɨque Pablo ra. 14 Pablo que uresiquisã aroneatera. Nyebe urecheẽ eã nguiã e e cote. —Sã Diosae riqui ñee ñee ee no, ure chee que ra.

15 Ureɨco quiatu que cote ra. Ureso queJerusalén cote ra. 16 Jesús quiato mo abe quenyoɨ urerese ra. Cesarea jenda. Chipre jenda mongue siqui Jerusalén nda. Masón, ɨ que ee ra.Jesús quiato tuchɨ que ra. Cose tuchɨ que eriquiJesús rese ra. Cesarea jenda que urererao Masónnyuchúaa ra. Huee que urecu erese ra.

Pablo oso Jacobo rea17 Jesús quiato ia tuchɨ que urecuasẽ mose

Jerusalén nda. Ureisi turã ngue ra. 18 Isamamɨngue Pablo sɨ Jacobo rea ra. Ure abe que uresoerese ra. Huee que ameɨ ja chɨ ra. Jesús quiato

Page 159: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 21:19 156 HECHOS 21:40rerecua. 19 Pablo que ñee ee ra. Mba e reneinenei ja ee. —Dios que siqui tuchɨ serese ra. Seecheẽ nenei nenei mose judíos eã je, ɨ que PabloJesús quiato rerecua je ra. 20 Pablo cheẽ andumose que ñee turã turã Dios je ra. Ñee ngue Pabloje cote ra. —Jesús quiato tubɨrɨãte que judíoscote ra. “¡Moisés cheẽ nduɨ sɨ chõ nandeɨco jẽ!”ɨ tuchɨ que ũquɨ nguia ra. 21 Ũquɨ ndiqui ñeeɨcuã ɨcuã nderɨɨ ũquɨ. “Pablo que judíos ataquembuɨ Moisés cheẽ sɨ ra”, ɨ equia nderɨɨ ũquɨ.“ ‘Coche rei Moisés cheẽ jemumba. ¡Circuncisiónjẽsaãchɨ jendiirĩ je jẽ! ¡Judíos ataque chɨsaã saãnda jẽsaãchɨ jẽ!’, ɨ que Pablo quia judíos je ra”,ɨ rei equia nderɨɨ ũquɨ. 22 ¿Mañɨ nande ra re?Jesús quiato ra ñumunua ja judíos. Jirandu mosendereco mose a. 23 ¡Ɨ ere jẽ! Mbia cuatro quesiqui urerese ra. Ũquɨ ngue ñee Dios je ra. “Ãnda uresaã ndeje”, ɨ que ũquɨ Dios je ra. Ũquɨ nda esaã ee cote. 24 Ũquɨ erao Dios chuchúaa.Ũquɨ na sɨ esaã nde abe. Nembuturã sacuã. Mbaeisiquia emondo ee Dios chuchúaa. Queñɨ ua siacote. Ɨ ere quiatu. Mbia ra jirandu jate nderese.“Pablo abe riqui Moisés cheẽ mumbayã tuchɨchɨ nande rã sɨ”, ɨ ra nderɨɨ cote. 25 Judíos eã jeque nandecheẽ Jesús quiato je. Nandecheẽ mɨɨño ngue nandemondo ee. Ɨ nande chõ ngue ee.“Mbia soo mondo mondo mose dios mo je, ¡aquesoo ra jẽuchɨ jẽ! ¡Eruqui resebe ra soo jẽuchɨ jẽ!¡Mbae ruqui ra jẽuchɨ jẽ! ¡Jeninisi rese rocoɨ ndajẽɨngochɨ emo ndese jẽ! ¡Jendu rese rocoɨ ndajẽɨngochɨ emo ndes e jẽ!” nande que judíos eã je,ɨ que Jesús quiato rerecua Pablo je ra.

Soldados rerecua Pablo isi26 Pablo que ũquɨ cuatro querao cote ra. Dios

chuchúaa que ererao ra. Isamamɨ ngue Pabloñɨmbitirõ nda. Ũquɨ cuatro rese. Oso que ñeeDios chuchua rerecua je cote ra. —Aque mosera mbae mo ureɨquia Dios je cote, ɨ que Pabloee ra. 27 Siete días que echɨ huee ra. Judíos mongue mae Pablo rese cote ra. Asia jenda mo. Dioschuchúaa Pablo chɨ mose que judíos mae eresera. Ũquɨ ngue mbia mbɨɨcuã Pablo je ra. Oo quePablo rese ra. Isi que ra. 28 Tasẽ tasẽ ngue ñeembia je ra. —¡Israel jenda! Jenyu rã urerese.Pablo nandeisi rã. Ae quia oso oso beɨte nguiãñee ɨcuã ɨcuã judíos rɨɨ. Moisés cheẽ nɨ ɨ abe quiaeriqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuã mbeɨte. Dios chuchuarɨɨ abe quia eriqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuã mbeɨte.

Judíos eã mo abete quia equeruchɨ nguiã Dioschuchúaa. Dios chuchuambɨɨcuãte nyeresẽ, ɨ quembia paama ɨ Pablo je ra. 29Pablo quia ñɨ siquichɨ nguiã Trófimo ndese. Pablo quia Trófimo queraoabareãte nguiã Dios chuchúaa judíos je. Nyebengue mbia riqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuã ee. Judíos eãnguia ñɨ ngue Trófimo nde. Efeso jenda quia ñɨngue Trófimo nde. Nyebe ngue mbia riqui nguiãñee ɨcuã ɨcuã Pablo je. 30Hue jenda que ñɨmbɨɨcuãtuchɨ Pablo je ra. Oo ja que erese ra. Isi que ra.Mbutiriri que Dios chuchua sɨ ra. Dios chuchuaque ematã cote ra. 31 Pablo nda mbia ɨquia nguiãña. Emo ngue oso ñee soldados rerecua je ra.—Mbia Pablo ɨquia serɨte quia pee, ɨ que oso eera. 32 Soldados rerecua que soldados munua nda.Oficiales abe no. Nyoɨ asi quembia ɨcuã ndea cotera. Mbia que Pablo iruã nua eã cote ra. Soldadosrese mae mose. 33 Ererecua que oso Pablo reara. Pablo isi que ra. —Echucua cadenas je, ɨ quesoldados je Pablo rɨɨ nda. Ererecua que ñee mbiaje cote ra. —¿Aba co re? ¿Mbae ɨcuã esaã jẽjere? ɨ que mbia je ra. 34 Hue rɨ ja mbia ñee eã ee.Mbia que ñee ata ata ee ra. Tasẽ tasẽte que ñee eera. Ñee ñooño ererecua je. —¿Mbae ra aba ɨcuajeñeende? ɨ chee que ererecuambia je ra. —Pablojenya mbɨrɨ na cuartel, ɨ que ererecua soldados jera. 35 Pablo ruruchoɨ que ra. Ngasẽ ngue eɨquesarurubi cote ra. Hue que mbia ɨcuã ɨcuã sɨ Pablo jeno nda. Nyebe soldados ecuruchoɨ nguiã suɨ cote.36Mbia que tasẽ tasẽngaẽnguia eruɨ ra. —¡Jẽɨquiarei ae! ɨ que mbia cuaẽ nguia eruɨ ra.

Pablo ñee mbia cuabẽ je37Pablo nda emingue nguiã soldados chuchúaa

chã. Ae Pablo ñee ño nguiã ererecua je. —Tacheẽna, ɨ que ererecua je ra. 38 Ererecua que ñeePablo je cote ra. —¿Griego cheẽ ereɨcuate nde re?Egipto jenda ereɨco reɨ seje. Ae eɨcuã ɨcuã ndiquigobierno je, ¿ũquɨ nderecua eã nde re? ¿Ndembia ɨquia ɨquiasa rerecua eã nde re? Cuatromil mbia ɨquiasa. ¿Nde ererao eã turúquiaa re?ɨ que ererecua Pablo je ra. 39 Pablo que ñee eera. —Tei. Judío chõ se re. Tarso jenda chõ sere. Sucha tubɨrɨã tuchɨ que Tarso de Cilíciaa ra.Tacheẽ na mbia je, aechɨ nguiã ndeje, ɨ que Pabloererecua je ra. 40—Eno. Echeẽ ee, ɨ que ererecuara. Eironguia ibate rese que Pablo ñɨ juã nda. Oque emee mbia mbuquɨrɨrɨ ra. Mbia quɨrɨrɨ moseque ñee ee ra. Judíos cheẽ ngue esaã mbia je ra.

Page 160: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 22:1 157 HECHOS 22:2922

1 —Seataque, seandu rã. “Eɨcuã”, jenyechɨ nguiã seje. Nyebe tacheẽ jẽje, ɨ que Pablo ra.2 Pablo judíos cheẽ naa mose, mbia que quɨrɨrɨja tuchɨ cote ra. Pablo que ñee mbeɨ mbia je ra.3 —Judío chõ se re. Társoo que achaacuquia ra.Tarso de Cilicia. Aa que atiarõ nda. Jerusalénngue atiarõ nda. Gamaliel que sembaaquiatusara. Nanderameɨ nduɨ sɨ que sembaaquiatu quiatura. Eraã sɨ. Dios cheẽ ngue amumba sereã tuchɨra. Sã jẽɨngo namo ã no. 4 Seɨcuã tuchɨ que eriquiJesús quiato je nyii ra. Emo emo ngue aɨquia cheera. Emo emo ngue aru aru quia tarõ nda. Mbianinisi abe que atarõ tarõ nguia ra. 5 Sacerdotererecua que cartas mondo seje ra. Judíos rerecuaabe que cartas mondo seje ra. Damáscoo nda asonguiã ererao chã. Judíos je nda cartas arao nguiãña. Hue jenda je. Damáscoo nda aso nguiã ña.Jesús quiato requia requia. Aa nda aru nguiã tarõña. Aa nda aru nguiã eiruã nua ña. Jenderecuaũquɨ ɨcuate raque. Jeñee ee ae.

Aɨco uba Dios rese co cote, ɨ Pablo6 Acuasẽ nda Damáscoo chã nde. Tenda ibate

que tata mo tu seresae ra. Ibate sɨ que eru ra.Tata rendi que seresae tuchɨ ra. Sembua tuchɨque ra. 7 Tata rendi rese mae mose que acoɨ osoíbii ra. Echeẽmo ngue achandu ra. “Saulo, Saulo.¿Mbaerã ndeɨcuãte riqui seje re?” ɨ que seje ra.8 “¿Aba nde re?” ae que ee ra. “Jesús rei se.Nazaret jenda. Ae je ndeɨcuãte riqui”, ɨ que sejera. 9 Seresenda que siquiche tuchɨ ra. Mae ndeingue tata rese re. Echeẽ nguia echanuate nguiã.10 “¿Mañɨ ae ra se re, Sererecua?” ae que se ra.“Dios que ndeirabo ra. Ehuã cote. Ecuasẽ osocote. Damáscoo. Mbae rɨɨ nda acheẽ ja ndeje hueecote”, ɨ que Jesús seje ra. 11 Tata rendi que seresamungue ra. Seresayã. Nyebe seresenda sereraonguiã seo rese. Damáscoo.

12 Huee que emo ndiqu i ra. Ananías, ɨ queee ra. Moisé s cheẽ ngue emumbayã tuchɨ quiara. Judíos hue jenda que ñee turã ja quia ee ra.13 Ananías que tu serea ra. Ñee ngue seje ra.“Saulo, Jesús quiato ereɨco co cote. Emae cote”,ɨ que seje ra. Seresa turã ngue cote ra. Amaengue erese cote ra. 14 Ananías que ñee seje ra.“Nanderu rerecua que Dios ra. Dios que ndeisicose ra. Ae Dios choseɨ quia, ũquɨ ɨcua sacuã ngueDios ndeisi cose ra. Jesús turã ndese mae sacuãngue ndeisi cose ra. Jesús cheẽ andu sacuã nguendeisi cose ra. 15 Dios cheẽ nda eresenei seneimbia ja je cote. Ae erechandu, ũquɨ nda eresenei

senei mbia ja je cote. Ae rese eremae, ũquɨ ndaeresenei senei mbia ja je cote. 16 ¿Mbaerã ereɨcochõte a re? Ehuã na. Sã Jesús quiato bautizar ɨndeje. Echeẽ na Jesucristo je. Sã Dios ndeɨcuãmbutiã”, ɨ que Ananías seje ra.

Dios que atea cuu ra, ɨ Pablo17 Achube que Jerusalén nda. Aso que ñee

Dios je ra. Dios chuchúaa. Huee que Jesús ateacuu ra. 18 Jesús que atea ra. Ñee ngue seje ra.“Eso asi Jerusalén sɨ. A jenda ra ndecheẽ mumbamumbate, nde serenei nenei mose. Eso erecha”ɨ que Jesús seje ra. 19 Acheẽ ngue Jesús je ra.“Sererecua, a jenda que seɨcuate nyii ra. Seɨcuãteque eriqui nyii ra. Jesús quiato que asirõ sirõnguia judíos chumunuasa sɨ nyii ra. Atarõ tarõngue sequia ra. Airuã nua ngue sequia nyii ra.20Mbia Esteban ɨquiamose, seyate que ũquɨ mosera. Huee que aɨco ra. Eɨquiasa ɨrao que asaarõnda”, ae que Jesús je cuu ra. 21 Jesús que ñee sejera. “Eso. Taremondo ɨsho. Secheẽ nda ereseneiseneite judíos eã je”, ɨ que Jesús seje ra, ɨ quePablo mbia je ra.

22 Judíos eã nɨɨ ñee mose que mbia nyiibutecote ra. Pablo cheẽ andu sereã cote. —¡Pablonandeɨquia rei jẽ! Ɨ nda eriquíã cote, ɨ que judíostasẽ tasẽ nda. 23 Mbia paama ɨ ja Pablo je. Tasẽtasẽ. Huɨɨrao mbaaba aba. Ibi tuba ara aramombo mombo ibate. 24 Soldados rerecua queñee cote ra. —Pablo jendaomatã. ¡Nandeiruã nuajẽ! Ɨ nda ñee, ɨ que ererecua ra. —¿Mbaerã mbiañee ɨcuã ɨcuã ndeje re? ɨ Pablo je. 25 Soldados quePablo chucua ra. Iruã nua nda eña nde. Pabloque ñee capitán je cote ra. —¿Mbaerã nda seiruãnua nde? Romano ño se resẽ. Mbae ɨcuã asaãeãte resẽ, ɨ que ra. 26 Capitán ngue oso ererecuambiirandu cote ra. Pablo cheẽ nguire. —¡Ereiruãnuachɨ nda jẽ! Romano ño ae re, ɨ que capitánnda. 27 Ererecua que oso ñee Pablo je cote ra.¿Romano nde re? ɨ que ee ra. Ae, ɨ que ee ra.28Ererecua que ñeembe ee ra. —Mbae isiquia queamondo tuchɨmbia je ra. “Romano” ɨ nonde seje,ɨ que ererecua Pablo je ra. Pablo que ñee ee ra.—Romanombeɨ chõ se re. Sechɨacuquia mosendabeɨ, ɨ que ra. 29 Pablo iruã nua eã ngue cote ra.Mbia que huɨ esɨ cote ra. Mbia siquiche ja tuchɨque cote ra. —Pablo nandechucuachɨ. Romanoño eriqui re, ɨ que mbia cote ra. Ererecua abe quesiquiche tuchɨ cote ra. Pablo o cuare.

Ererecua ñu munua Pablo cheẽ andu

Page 161: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 22:30 158 HECHOS 23:2330 —¿Mbaerã judíos paama ɨ Pablo je re? ɨ

que soldados rerecua ra. Isamamɨ ngue ererecuaataque munua cote ra. Sacerdote rerecua ja.Ameɨ ererecua ja. Pablo que ecuruchoɨ ererecuaachõ je cote ra. Ũquɨ ererecua ñee sacuã ee.

231 Pablo que mae huɨ ererecua ja rese ra. Ñee

ngue ee ra. —Seresenda, mbae turã ndese aɨcobeɨ co. Namo abe. Nyebe sesiquicheã mbeɨ riquiDios sɨ co, ɨ que Pablo ra. 2 Ananías, ɨ sacerdotererecua je. Aque que ñee Pablo ji jenda je ra.—Pablo churu rese jengua, ɨ que ra. 3 Pabloque ñee ee cote ra. —Dios ra ucua nderese jẽ.Ndeturã eresaã ñooñochɨ nguiã. “¡Moisés cheẽnda jemumbachɨ jẽ!” ere rei que ure je. ¿Mbaerãereɨco echeẽ mumba mumba nde re? “JenguaPablo churu rese”, ere chõchɨ nguiã serɨɨ. Moiséscheẽ mumba, ɨ que Pablo ee ra. 4 Pablo cheẽandusa que ñee asite ee ra. —¿Mbaerã erecheẽɨcuã sacerdote rerecua je re? Dios emɨngo reia resẽ, ɨ que Pablo je ra. 5 Pablo que ñee eera. —Sacerdote rerecua eã eriqui reɨ nguiã seje.Ɨ nda acheẽ eãte erɨɨ. Aɨcuayãte quia ñɨ se re.“Jenderecua rɨɨ jẽɨngochɨ nguiã ñee ɨcuã”, ɨ reique Dios ñee nande je resẽ, ɨ que Pablo ra.

6 Hue rɨ ja ererecua ndua eã. Fariseos, ɨ queererecua ataque je ra. Saduceos, ɨ que eataque jeno nda. Nyebe Pablo ñee nguiã ee. —Seresenda,se rei fariseo. Seru ja rei fariseos no. “Mbiamano je ra quera sɨ”, ae quiatu nguiã co. Ũquɨ jechõ mbia riqui nguiã paama ɨ seje. Ũquɨ je chõngue sereru nguiã jẽje, ɨ que Pablo ererecua je ra.7 Pablo cheẽ nguire que ererecua ñee ɨcuã ɨcuãnyue ra. Saduceos que ñee ɨcuã ɨcuã fariseos je ra.Fariseos abe que ñee ɨcuã ɨcuã saduceos je no nda.8 Saduceos que ñee nguia ra. —Mbia raaque raquera sɨ eã. Angeles eã ibatenda. Mbia aĩ abe eã, ɨque saduceos quia ra. Fariseos que echeẽ sobeɨshɨ nda. —Eraaque ra quera sɨ. Angeles siqui ã ndesẽ.Mbia aĩ abe siqui ã ndesẽ, ɨ que fariseos ra. Nyebeererecua ñee ɨcuã ɨcuã nguiã nyue. 9 Tasẽ tasẽtuchɨ que nyue ra. Fariseos mo ngue juã ñee nda.Ũquɨ ndei embesasa. Ñee ngue Pablo rɨɨ nda. —Pablo que mbae ɨcuã saã eãte quia. Emo aĩ ñee eereae. Angel mo ñee ee re no ae. Nyebe nandeɨcoturã ee no. Ũquɨ mose ra nandeɨco turã Dios jeabe, ɨ que fariseos ra. 10Mbia que ñe e ɨcuã ɨcuãmbeɨ chõchɨ nguiã nyue. Soldados rerecua ɨreɨteque eriqui ra. Mbia que Pablo ɨquia serɨte quia

ee ra. Nyebe ñee soldados je. —Jẽso Pablo rea.Jendao rã jenyuchúaa, ɨ que ererecua soldados jera.

11 Isa que Jesús ru ñee Pablo je ra. —Eresiquichetechɨ nda, Pablo. Serenei nenei ngue se a, eɨ eresɨ ra oso serenei nenei Roma, ɨ que Jesús Pablo jera.

Pablo nandeɨquia, ɨ rei mbia12 Isamamɨ ngue judíos ñee ja nyue ra. —¡Pablo

nandeɨquia jẽ! ɨ ja nyue. Mbae mo nda nandeueã mbeɨ, Pablo ɨquiayã mbeɨ mose. Nandeyueã mbeɨ ra Pablo ɨquiayã mbeɨ mose. Chã Diosnandembasi, Pablo ɨquiayã mose, ɨ tuch ɨ quejudíos ñee nyue ra. 13 Ae Pablo ɨquia serɨte quia,ũquɨ cuabẽte que ra. Cuarenta que ra. 14 Ũquɨ ngue nyoɨ ja ñee mbia rerecua je ra. Sacerdotererecua je abe no. —Mbae mo nda ureu eã mbeɨ,Pablo ɨquiayã mbeɨ mose. Chã Dios urembasi,Pablo ɨquiayã mose. 15 “¡Pablo embu ure je!”jenye soldados rerecua je. “Pablo rese uremaena”, jenye soldados rerecua mbɨɨrɨ ɨrɨ. Ñeendacúa ra urechiquitirõ erese. Pablo ra ureɨquia chã,ɨ rei que judíos ra.

16 Pablo nongue riirĩ ngue jirandu erese ra.Aque que oso Pablo mbiirandu ra. Soldadoschuchúaa. —¡Mbia ra nyiquitirõ tirõ nderese jẽ!¡Ndeɨquiachɨ nda jẽ! ɨ que Pablo je ra. 17 NyebePablo ñee soldado mo je ra. —Senongue riirĩerao ndererecua je. Ñee nda ndererecua je chã,ɨ que Pablo ra. 18 Nyebe ererao nguiã nguerecuaje. —Pablo que acuanɨndu mbu ra. Mbae ɨchõ nda ndeje, ɨ nguerecua je. 19 Ererecua queacuanɨndu querao eo rese ra. Pe jiri que eñɨñee ee ra. —¿Mbae ere u ñee seje re? ɨ queererecua ra. 20 Acuanɨndu que ñee ererecua jecote ra. —Judíos ra ñee ndeje. “Pablo embuererecua chumunua mose. Ererecua ra Pablocheẽ ñandu”, ɨ ra nembɨɨrɨ ɨrɨ. 21 Ñee ñooño ndandeje. ¡Echeẽ nda eremumbayãchɨ jẽ! Judíoscuabẽ nda nyiquitirõ tirõ erese. Cuarenta. “Mbaemonda nandeu eãmbeɨ Pablo ɨquiayãmbeɨmose.Nandeyu eã mbeɨ ra Pablo ɨquiayã mbeɨ mose”, ɨtuchɨ judíos, ɨ que acuanɨndu ererecuambiirandura. 22 Soldados rerecua que ñee acuanɨndu je ra.—¡Equɨrɨrɨ chõ oso! ¡Erecheẽchɨ nda emo je jẽ! ɨque ee ra.

Pablo mondo ererecua Félix je23Ererecua que ñee ererecua ataquemo je cote

ra. —Sã soldados ɨcoquiatu. Sã echoɨ Cesareaitondáruu. Sã doscientos choɨ ibi rɨ. Sã setenta

Page 162: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 23:24 159 HECHOS 24:20choɨ ticuasu ato. Sã doscientos choɨ ira racuatirõji rerecua. Cesarea ra jẽso itondaru, ɨ que solda-dos rerecua ñee nda. 24—¡Ticuasu jẽisi mua Pablorendacuã jẽ! ¡Pablo jendao turã nguia jẽ! Jendaoturã ererecua Félix je, ɨ que soldados rerecua ra.25 Embesa ji que emondo Félix je ra. Ɨ ngue cartambesa ra: 26 —Se rei Claudio Lisias. Co ambesaquia ndeje co, Félix. Mbia rerecua tuchɨ quiareinde. 27 Co amondo quia ndeje co. Pablo, ɨ equiaee. Judíos eisichɨ neaẽ. “Nandeɨquia”, ɨ rei ereaẽ.Se chõ ngue asiquisã nguiã. Romano ndei ae.Nyebe mbia asiquisã nguiã esɨ. 28 Judíos rerecuachumunua mose que Pablo arao ee ra. “¿Mbaerãmbia ɨcuãt e riqui Pablo je re?” ae rei ngue ñeeererecua je re. 29 “Pablo nandetarõ”, ɨ rei quejudíos quia ra. “Pablo nandeɨquia”, ɨ rei quejudíos quia ra. Pablo siquíã ndaque mbae ɨcuãndese. Judíos cose ndare cheẽ nguire chõ nguejudíos paama ɨ Pablo je ra. 30 Airandu que eresera. “Judíos ra Pablo ɨquia”, ɨ quembiamo ñee sejera. Nyebe aɨco nguiã Pablomondo ndeje aque. Aeeɨcuã ɨcuãte riqui Pablo je, ũquɨ je que acheẽ nda.“Jẽso quia ñee Félix je”, ae chõ ngue ee ra. Hastaluego. Ɨ ngue carta mbesa ra.

31 Soldados que Pablo curuchoɨ isa ra. Nguere-cua cheẽ nguire. Ngasẽ ngue Antípatris ra.32 Soldados que nyoɨ ibi rɨ, ũquɨ ngue ngaẽ nyebiisamamɨ nda. Ae nyoɨ ticuasu ato, ũquɨ nguenyoɨ beɨ ngasẽ Pablo ruruchoɨ ra. 33 Ngasẽngue Cesaréaa ra. Soldados rerecua chɨmbesaque emondo mbia rerecua je ra. Pablo abe queemondo mbia rerecua je ra. 34Mbia rerecua quemae huɨ carta echɨmbesa rese ra. —¿Ma jendande re? ɨ que Pablo je cote ra. —Cilicia jenda reise, ɨ que Pablo ee ra. 35—Ae ñee ɨcuã ɨcuã nguiandeje, ũquɨ ngasẽ mose ra ndecheẽ achandu ja,ɨ que ererecua Pablo je ra. —Pablo jẽteaquiatutuchɨHerodes chuchúaa, ɨ que soldados je cote ra.

24Judíos ererecua mbɨɨcuãse Pablo rɨɨ

1 Cinco días mose que sacerdote rerecua ngasẽCesaréaa cote ra. Ananías, ɨ equia sacerdotererecua je. Ererecua ataque mo ngue ngasẽ eresera. Tértulo abe que ngasẽ erese ra. Abogado reiTértulo. Ngasẽ ngue ecuaẽ ñee ñooño Félix jera. Pablo rɨɨ. 2 Soldados que Pablo curucuaẽ er-erecua chumunua mose ra. Tértulo que ñee ɨcuãtuchɨ Pablo rɨɨ cote ra. Ererecua nda embɨɨcuãnguiã Pablo rɨɨcharã ña. Ñee ngue ererecua je

ra. —Ndeturãte eriqui ure je co, Urererecua.Ndeaquiatute eriqui ur e je co. Urembiate equiaco. 3 Nyebe “ɨaanye” ure beɨ nguiã ndeje co,Félix. 4 Ureandu mbɨrɨ na. Urecheẽ oco eã ndandeje nye. 5 Pablo quiarei siqui chooñoa judíosje. Judíosmbuchesea sea ja. Embɨɨcuã ɨcuã uchue.Nazarenos, ɨ que judíos ataque mo je ra. Ũquɨ nderecua rei Pablo. 6 Pablo que Dios chuchuambɨɨcuã serɨte rei ra. Nyebe ureisi nguiã. Ureraorei que judíos rerecua chumunuamose ra. 7Lisiastu chõchɨ soldados rurucuaẽ cote. Ureriquisã.Pablo rirõ ɨcuã ureo sɨ. 8“Jeñee ɨcuãsemose Pablorɨɨ, jeñee ño oso Félix je”, ɨ que Lisias ure je ra.Echeẽ Pablo je no. Ereirandu ra Pablo rese cote.Eɨcuã ndese, ɨ rei que Tértulo Félix je ra. 9 —Aebeɨte, ɨ ja judíos Tértulo cheẽmose. Ñee ɨcuã ɨcuãja Pablo rɨɨ.

Pablo ñee ererecua Félix je10 Ererecua que ñoomee Pablo je cote ra. —

Nde echeẽ seje cote, ɨ chõ ñoomee nguiã ee.Pablo que ñee ee cote ra. —Urererecua ɨmande. Ndeaquiatute. Nyebe sebite riqui nguiãsecheẽ mose ndeje. Ã ngue ñee ñooño nguiaserɨɨ nda. Echeẽ tasɨbɨshorõ ndeje. 11 Namojiri que aso Jerusalén nda. Doce días. Acheẽñee ngue oso Dios je ra. Echeẽ ñee mbia je ae.Sã mbia nembiirandu ae. “Ae beɨte” ɨ ra mbiandeje. 12 Emo je que aɨco ñee ɨcuã ɨcuã eãte Dioschuchúaa ra. Mbia que ambucheẽ ɨcuã eã nguianyue ra. Judíos chumunuásaa que aɨco eã mbiambɨɨcuã ɨcuã nda. Mbia chuchua ite re abe queaɨco eã mbia mbɨɨcuã ɨcuã no nda. 13Ã ñee ñooñoño nguiã serɨɨ. Ã mae ãte seɨcuã mo ndese resẽ.14 Aque mɨɨ ndese chõ aɨco resẽ. Dios cheẽ yasuruɨ beɨ chõ aɨco nguiã co. Dios cheẽ yasu quiareieɨcuã eã. Dios rei ureru rerecua beɨ. Co aɨcoDios ɨcua co. Co aɨco Moisés cheẽ ɨcua co no. Coaɨco Dios cheẽmbuchecuasa chɨmbesa ɨcua co no.15 Co aɨco Dios ɨcua ũquɨ na sɨ co. Mbia raaque raquera sɨ no. Ũquɨ aɨcuate. Mbia ɨcuã nda querasɨ. Mbia turã na sɨ. Quera ja chõ ndae. 16 Nyebeaɨco Dios cheẽ nduɨ beɨ co. Nyebe sechɨã cuaãcuãɨ eã Dios sɨ. Mbia sɨ abe. 17 Cosete que aso a sɨ ra.Muchos años. A achube a cote. Mbae mee meesacuã mbaecha reã je. Seresenda je. Dios je abembae mee. 18 Achɨmbuturã ngue Dios chuchúaara. Mbia eãsa. Mbia ambɨɨcuã eã. Judíos Asiajenda que mae serese ra. Dios chuchúaa. 19 Sãũquɨ ngaẽ serenei ndeje. Seɨcuã mose, sã ũquɨ ngaẽ ñee ndeje. 20 Sã ã abe ñee ndeje. Seruruchoɨrei que judíos rerecua chumunua mose ra. Mbae

Page 163: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 24:21 160 HECHOS 25:19ɨ ãte que seje ra. “Mbae ɨcuã ngue eresaã nda”,ɨ eã ngue ererecua seje ra. 21 “Mbia mano je raquera sɨ, ae chõ ndei nguiã co. Ũquɨ je chõ nguesereru nguiã jẽje”, ae que ererecua je ra. Ũquɨ ɨequia seje reae, ɨ que Pablo Félix je ra. Félix reiererecua.

22—Emomose ra acheẽ ndeje, ɨ que Félix Pabloje ra. Félix jirandu tuchɨ rei Jesús chɨmbaaquiaturese reaẽ. —Sã soldados rerecua ru rã. Huee quianda acheẽ nguiã cote. Mañɨ ño nda aba ndejecote, ɨ que ererecua Pablo je ra. 23 Félix que ñeecapitán je cote ra. —Pablo jẽteaquiatu beɨ jẽ.Jẽhuɨ jẽhuɨ jiri esɨ. Sã equiato ngaẽ ngaẽ erea.Mbae mondo mondo ee, ɨ que Félix ra.

24 Emo mos e jiri que Félix ngasembe Cesaréaara. Eresebe que eru ra. Drusila, ɨ que eninisi jera. Judía rei eninisi. —Pablo jendu rã. Pablo cheẽtachandu rã. Jesucristo rɨɨ tachandu, ɨ que Félixra. 25 Pablo que tu ñee ee ra. —Sã mbia siqui turãJesús rã sɨ. Sãmbia ñɨmbirãcuãmbae ɨcuã sɨ. Diosra mbia ɨcuã mbuchao, embasi sacuã, ɨ tuchɨ quePablo Félix je ra. Félix chɨã ngue cuaãcuã ɨ Pablocheẽ mose ra. Nyebe ñee Pablo je. —Eso cote.Serecochɨ mose ra acheembe ndeje, ɨ que FélixPablo je ra. 26—Pablo rambae isiquiamondo cheeseje. Se embuɨ sacuã, ɨ rei que Félix ra. NyebeFélix “echu” ɨ ɨ beɨ nguiã Pablo je. 27 Eɨ mbeɨque Félix quia ra. Dos años. Aquere que Félixererecua eã cote ra. Porcio Festo que esiquicharõnda. Félix que Pablo tarõ mbeɨ mɨɨ nda. —Ɨ ndajudíos paama ɨã seje, ɨ que ra.

25Pablo ñee ererecua Festo je

1 Festo que ngasẽ Cesaréaa cote ra. Félixrendaque re, mbia rerecuarã. Tres días moseque esɨ Jerusalén cote ra. 2 Huee que sacerdotererecua ñee ɨcuã ja Pablo rɨɨ nda. Judíos rerecuaabe ñee ɨcuã ja Pablo rɨɨ. Festo je ñee ñee Pablorɨɨ. 3 —Urembia jiri rã. Pablo eru Jerusalén, ɨ jarei que sacerdote rerecua Festo je ra. Ɨquia ndaeña nde. Ñeenda cúaa. 4—Pablo tarõ ji ñɨ Cesareapee. Aruã nda se. Namo jiri ra aso pee, ɨ que Festora. 5 —Sã jenderecua abe nyoɨ serese Cesaréaa.¿Mbae jenye quia Pablo je re? ¿Mbae ɨcuã esaãnde? Nyao pee teñee seje, ɨ que Festo ra.

6 Festo que siqui mbɨrɨ Jerusalén nda. Ochoo diez días. Hue sɨ que eru nyebi Cesaréaa ra.Isamamɨ ngue esɨ mbia chumunuásaa ra. Ae que

mbia rerecua cote ra. Ngoi que huee ra. —Pablo jendu rã. Echeẽ tachandu cote, ɨ que mbiaje cote ra. 7 Pablo que ɨque cote ra. JudíosJerusalén jenda que ñee ɨcuã ɨcuã Pablo rɨɨ nda.Maende rocoɨ mbae ɨcuã naa mose. Ñee ñooñoerɨɨ. 8 Pablo que ñee echeẽ mose ra. Judíoscheẽ ngue esɨbɨshorõ nda. —Mbae ɨcuã mo asaãeãte resẽ. Judíos chɨmbesa amumbayãte resẽ.Romanos nderecua cheẽ amumbayãte no ndesẽ.Dios chuchua abe ambɨɨcuã eãte no ndesẽ, ɨ quePablo ra. 9—¿Ndeso sereãte Jerusalén nde? Mañɨae ra se quia ndeje hue reae, ɨ rei que Festo Pabloje ra. —Ɨ nda judíos paama ɨã seje. Judíos tambiajiri, ɨ que equia ndua ra. 10 Pablo que ñee ee ra.—Romanos nderecua raque jẽ. Aɨco raque jẽsaaa. Jẽ nguiatu jeñee seje. Ã jẽɨngo raque seɨcuateã. Mbae ɨcuã mo asaã eãte judíos je resẽ. 11 Sembae ɨcuã naa tuchɨ mose, ¡seɨquia se jẽ! Judíosñee ñooño mose serɨɨ, ¿mbaerã nda semondobejudíos je re? Semondo aroneate ee. Ererecuatuchɨ je semondo rã. Sã ae quia ñee seje, ɨ quePablo Festo je ra. 12Festo que ñee nyecuayã cuayãnguesenda je ra. Aquere que ñee Pablo je cotera. —“Semondo ererecua tuchɨ je”, ere que seje.Taremondo ee cote, ɨ que Festo Pablo je ra.

Pablo cheẽ tachandu, ɨ Agripa13 Aquere que Agripa sɨ Cesaréaa ra. Ererecua

rei ae. Berenice rese que esɨ ra. Festo rea. 14Hueeque itõ mocoɨte ra. Festo que Agripa mbiiranduja Pablo rɨɨ nda. —A emo tarõ ji ñɨ a. Félix queetarõ mɨɨ nda. 15 Seso mose Jerusalén, sacerdotererecua ñee tuchɨ seje. “Pablo eɨquia”, ɨ rei ngueseje re. Judíos rerecua abe ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨPablo rɨɨ. 16 Acheẽ ndei ngue ee re. “Tei. Mañɨae ra mbia mo ɨquiachõ nde. Mbia eɨcuã neneieã mose seje. Ae ñee ɨcuã nguia erɨɨ, sã ũquɨ ngaẽ ñee ee. Sã ñee nguia nyue sésaa”, ae queee ra. 17 Judíos que ngaẽ a cote ra. “Isamamɨjeñee tachandu Pablo je”, ae que ee ra. “Pablojendu rã”, ae que isamamɨ serimba je cote ra.18 Pablo ucuayãsa que juã ja rei cote ra. Ñee ɨcuãtuchɨte reɨ nda Pablo rɨɨ seje. Pablo chɨsaã ɨcuãmo ngue embuchecuayã ñochɨ nguiã seje. “Mbiara Pablo mbɨɨcuã tuchɨchɨ nde”, aechɨ ngue se re.19 “Judíos rã eã ño Pablo. Judío ndua rã eã ñoPablo riqui nguiã ndua”, ɨ chõ ngue judíos ñeeñee seje ra. Jesús, ɨ que emo je ra. Judíos queñee ɨcuã ɨcuã tuchɨ Jesús rɨɨ nda. “ ‘Jesús quequera sɨ manonde ra’, ɨ que Pablo judíos je ra”,

Page 164: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 25:20 161 HECHOS 26:18ɨ que Festo Agripa je ra. 20—“¿Mañɨ ae ra se re?”aete que se ra. Nyebe que acheẽ ee ra. “¿Ndesosereãte Jerusalén nde? Huee quia nandecheẽ”, aerei que ee ra. 21 “Sã ererecua tuchɨ quia ñee seje.Semondo ee Roma”, ɨ que Pablo seje ra. “Eno.Aremondo je nda ee re”, ae que ee ra. Nyebe ngueatarõ mbeɨte mɨɨ nguiã, ɨ que Festo Agripa je ra.22 Agripa que ñee ee ra. —Se abe nda aque cheẽachandu rã ña, ɨ que Festo je ra. —Eno. Isamamɨnda echeẽ erechandu cote, ɨ que Festo ra.

23 IsamamɨngueAgripa huɨɨrao turãmingue ra.Berenice rese. Ererecua ɨrao. Ererecua ataquechumunua mose que echoɨ ɨque ra. Soldadosrerecua que chɨ ja huee ra. Mbia rerecua mo abeque chɨ ra. —Pablo jendu cote, ɨ que Festo mbia jecote ra. 24 Festo que ñee cote ra. —Tacheẽ ndeje,Agripa. Jẽ abe je tacheẽ, mbia rerecua. A eriquia cote. Pablo, ɨ equia ee. Ae rɨɨ judíos riqui ñeembeɨte seje. “Eɨquia”, ɨ beɨ seje. Jerusalén jendaabe ñee mbeɨ erɨɨ. Cesarea jenda rã. “Sã mano”,ɨ beɨ seje. 25 ¿Mbae rɨɨ nda aba eɨquia re? Mbaeɨcuãmo esaã eãte resẽ. Ae quiarei ñee. “Semondorã ererecua tuchɨ je”, ɨ que Pablo seje ra. Nyebetamondo ee. 26 ¿Mbae ɨ ra aba embesa mondo eere? Mbae ɨcuã ngue esaã eãte. Nyebe Pablo arunguiã jẽje a. Ndeje chõ ngue aru nguiã, Agripa.Echeẽ ee. Ɨ nda eɨcuã erembuchecua. Ɨ nda eɨcuãambesa mondo ererecua tuchɨ je. 27 ¿Ma nda abaetarõi mondochõ nde? Eɨcuã mbesa iriã mose, ɨque Festo Agripa je ra.

26Pablo ñee ererecua Agripa je

1 Agripa que ñee Pablo je ra. —¿Mbae ɨ mbiaquia ndeje re? Nde quia echeẽ cote, ɨ Agripa.Pablo que o suɨ ñee ee ra. 2 —Secheẽse retendeje, Sererecua. Judíos que ñee ɨcuã tuchɨ quiaserɨɨ nda, Sererecua. 3 Nde quiarei ureɨcuasatuchɨ. Judíos ɨcuasa tuchɨ nde. Urecheẽ ɨcuã ɨcuãereɨcuate nde. Nyebe nderoseĩ nguiatu rã secheẽandu.

4 Judíos maesate raque se, señetẽmosenda beɨ.Serecua quiti. Jerusalén abe. 5 Se rei fariseo.Setiarõ namomosendachõ ndei fariseo se. Judíosseɨcuate raque. Fariseos achõ ño ureramei ñeemumbayã mbeɨ. 6 “Mbia raaque ra ambuquerasɨ”, ɨ que Dios ureramei je cose ra. Dios ra ucheẽnyabiã. Nyebe “ae beɨ” ae nguiã ee. Ũquɨ nɨɨ ñojudíos riqui nguiã seucuayã ã. Ũquɨ nɨɨ ño mbiariqui nguiã ñimbɨɨcuã seje ã. 7 “Mbia raaque raambuquera sɨ”, ɨ que Dios ra. “Ae beɨ”, ɨ ja Israel

jenda quia ee ã. Nyebe Israel jenda riqui beɨ nguiãecheẽ nduɨ sɨ ã. “Mbia raaque ra Dios mbuquerasɨ”, ae sequia se abe co. Ũquɨ je chõ judíos ɨcuãɨcuã ndiqui nguiã seje, Agripa. 8 ¿Jẽ abe je Diosmbia raaque mbuquera aroneate re?

Seɨcuã tuchɨ Jesús quiato je nyii, ɨ Pablo9 Se abe que seɨcuã ɨcuãse rete riqui Jesús

quiato je cose ra. Nazaret jenda chõ Jesús re.10 Seɨcuã ɨcuãte que ee Jerusalén nda. Sacerdotererecua que ñee seje ra. Nyebe ngue aɨco nguiãJesús quiato tarõ tarõ mbeɨte cose. Sacerdotererecua cheẽ nguire. Jesús quiato ɨquia ɨquiamose, “coche rei” ae que sequia ra. 11 Jesús quiatoque airuã nua tuchɨquia ra. “Ɨ nda huɨ Jesús sɨ”, aerei que sequia ra. Sucha tubɨrɨã ngue ambucheseasea quia ra. Jesús quiato je seɨcuã sacuã. Judíoschumunuasa mbuchesea sea. Paama ae tuchɨ quesequia Jesús quiato je nyii ra. Ɨsho tuchɨ que aɨcooso oso Jesús quiato requia ra. Seɨcuã tuchɨ sacuãee.

Aɨco uba Dios rese co cote, ɨ Pablo12 Emo mose ngue aso rei nguiã Damáscoo.

Sacerdote rerecua semondo mose. 13 Tacheẽtuchɨ ndeje, Sererecua. Tenda nandeite re moseque tata mo tu seresae ra. Ibate sɨ que sere-sae ra. Seresenda abe resae. Tata rendi queureresae tuchɨchɨ nguiã tenda sɨ. 14 Tata rendirese ma e mose que urecoɨ íbii ra. Echeẽ mongue achandu ra. Hebreo cheẽ. “Saulo, Saulo,¿mbaerã ndeɨcuãte riqui seje re? Nde sɨ chõerechɨmbasi mbasi nguiã aque. Ticuasu rã tuchɨquiarei nde aba cheẽ mumba mose. Sã ticuasuriqui nambacua mbuti no. Sã eriqui hui mbabaira racua echɨ no. Ũquɨ na tuchɨ quiarei nde”,ɨ que seje ra. 15 “¿Aba nde re?” ae que ee ra.“Jesús rei se. Ae je ndeɨcuãte riqui”, ɨ que sejera. 16 “Ehuã na. Aɨco nyecua ndeje a. Sereneinenei sacuã mbia je. ‘Jesús rese que amae nda’,ere beɨ quiambia je. Mbaemo abe ra ambuchecuandeje. Ũquɨ abe teresenei senei mbia je. 17 Judíoseã je taremondo. Secheẽ nenei nenei sacuã. Ũquɨ o taisi eɨcuã ɨcuã mose ndeje. Judíos o abe taisieɨcuã ɨcuãmose ndeje no. 18Taremondo judíos eãje. Terembaaquiatu quiatu. Ɨ nda eriquiã mbaeɨcuã ndese. Ɨ nda eriqui mbae turã ndese. Ɨ ndaeriquíã abambɨɨrɨ ɨrɨsa ruɨ. Ɨ nda eriqui Dios ruɨ. Ɨ nda Dios ɨcua. Ɨ nda eɨcuã ambutiã esɨ. Ɨ nda Diosũquɨ ngue recoe umbaerã”, ɨ que Jesús seje ra.

Pablo Dios cheẽ senei tuchɨ Agripa je

Page 165: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 26:19 162 HECHOS 27:1419 Ibatenda cheẽ ngue amumbayã nda, Agripa.

20 Dios cheẽ ngue asenei senei tuchɨ mbia je ra.Mbia Damasco jenda je. Jerusalén jenda je abeno. Judea rurubinda je abe no. Judíos eã je abeno. “¡Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ chõ jẽ! Dios ɨcha ruɨ jẽɨngo.Jẽɨngo turã. ‘Dios ɨcha ruɨ eriqui’, ɨ nda mbia jẽjechã”, ae que ee ra. Embaaquiatu quiatu. 21Nyebejudíos seisi nguiã Dios chuchúaa. Nyebe eriquinguiã “nandeɨquia” ɨ seje. 22Dios que serea quiatubeɨ quia ra. Namo abe. Nyebe aɨco echeẽ neneinenei mbeɨ mbia ja je. Mbaecha je. Mbaecha reãje abe. Moisés cheẽ nduɨ sɨ aɨco ñee ñee mbia jeco. Dios cheẽ mbuchecuasa ruɨ sɨ aɨco ñee ñeembia je co. 23 Ɨ ngue Dios cheẽ mbuchecuasaembesa cose ra: “Mbia ra Cristo mbasi mbasi.Aquere ra mbia eɨquia. Ae rane nda quera sɨmbiaraaque sɨ. Ae ra mbia mbiirandu ngueco moseuquera rɨɨ. Judíos mbiirandu. Judíos eã ab e mbiirandu”, ɨqueDios cheẽmbuchecuasambia je cosera, ɨ que Pablo Agripa je ra.

24 Festo que ñee Pablo je cote ra. —Erequiachãño nguiã co, Pablo. Embesai rese mae tuchɨreerequiachãte equia co, Pablo, ɨ que Festo tasẽPablo je ra. 25 —Aquiachã eãte se resẽ, Festo.Acheẽ nyecuate raque jẽje. Dios cheẽ tuchɨ chõasenei nguiã jẽje co. 26 A Agripa riqui raquea. Nandererecua tuchɨ. Echeẽ ee. Ae rɨɨ aɨcoñee jẽje, ũquɨ ngue Agripa ɨcua tuchɨ ra. Nyebesesiquiche eãte riqui nguiã ñee ee. Secheẽ ɨcuajate equia co. Jesús que ñee nyecuayã eã mbiaje ra. Jesús mbae saã nyecuayã eã, ɨ que Pablora. 27—¿Dios cheẽ mbuchecuasa cheẽ ndebite re,Agripa? Ndebite que ra, ɨ que Pablo ee ra. 28 —“Jesús quiato ra nde cote”, ¿erechɨ equia seje re?ɨ que Agripa Pablo je ra. 29 Pablo que ñee ee ra.—Nde mɨɨ eã. Seandusa ja. A jengu ja a. Jesúsquiatorã na jẽ, se rã sɨ, aechɨ nguiã jẽje. Jengasara chɨ eã nguiã, se rã sɨ, ɨ que Pablo ra.

30 Pablo ñeende que ererecua juã cote ra.Agripa. Festo abe. Berenice abe. Ae chɨ ngoierese, ũquɨ abe que juã nda. 31 Nyoɨ que pejiri cote ra. Ñee ñee nyue. —Pablo mbae ɨcuãsaã eã tuchɨ chõ nguia re. Eɨquia aroneate quiaeriqui re. Etarõ abe aroneate quia eriqui re, ɨ queerecua nyue ra. 32 Agripa que ñee Festo je ra. —“Semondo rã ererecua tuchɨ je”, ɨ chõchɨ Pablo. Ɨ nda aa chõ nandehuɨ esɨ, ñee eã mose. “Semondorã pe ererecua tuchɨ je”, ɨã mose, ɨ que Agripa ra.

27Pablo mondo Roma quiti

1 —Pablo tamondo Italia, ɨ que ererecua ra.—Jẽisi suruchoɨ, ɨ que soldados rerecua mo jera. Julio, ɨ que soldados rerecua je ra. Augustorimba, ɨ que ũquɨ soldados je ra. Emo abe queecuruchoɨ isi ra. Se abe que aso erese ra. Lucasrei se. 2 Aristarco abe que oso urerese ra. Mace-donia jenda rei ae. Tesalónica, ɨ sucha tubɨrɨãje. Ureɨque ja que canoa cuasu ye ra. Adramitiojenda rei canoa. Asia quiti que urecuata ra.Sucha mbuchesea sea sacuã hue jenda. 3 Isamamɨngue urecuasẽ Sidón cote ra. Julio turãte quePablo je ra. Ecuatasa que eriqui ra. NyebePablo sɨ uquiato rea. Equiato que eteaquiatu ra.4 Urecuata sɨ que ama nduɨ ra. Quɨrɨrɨã ngueureriquisã nda. Canoa mbucuatayã. Nyebe ejoõacua mo uresɨɨchã nguiã. Eibichɨ que ureso quiacot e ra. —Ɨ nda quɨrɨrɨã nandembutiba eã, ureque ra. Chipre, ɨ que ejoõ je ra. 5 Cilicia queurechucuã cote ra. Panfilia abe que urechucuãnda. Urecuasẽ ngue Mira cote ra. Licia, ɨ que ibije ra. 6 Huee que soldados rerecua canoa cuasunongue tea ra. Alejandría jenda rei canoa. —Osora Itáliaa, ɨ que ure je ra. —Aque ye jẽɨngue, ɨque ure je ra. Ae ureso nguiã eye cote. 7Ureitõteque oso quia ra. Ureque atate que ama ndɨsharasa ra. Urecuasẽ nyee que Gnídoo ra. Quɨrɨrɨãmbeɨte que ureruba quiti ra. Nyebe ejoõ acua mouresɨɨchã nguiã. Creta, ɨ que ejoõ je ra. Salmónngue urechucuã nda. 8 Ejoõ acua que uremamajiri ra. Quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã ngue ure je ra. BuenosPuertos que urecuasẽ cote ra. Lasea, ɨ que huerurubinda je ra. Sucha tubɨrɨãte que ra.

9Ureitõ mocoɨte que huee ra. Quɨrɨrɨã tuchɨtechee que ra. Aba ɨreɨte que quɨrɨrɨã cote ra. Amamose. Nyebe que Pablo ñee mbia je ra. 10 —Nandecuata ɨ ɨ mose ra canoa ñɨɨmɨ nande je.Mbae ra ñɨɨmɨ ja canoa yenda. ¡Nande abe ranandemanochɨ jẽ! ɨ que Pablo ee ra. 11 Soldadosrerecua que Pablo cheẽ mumba ra. Canoanyacheẽ mumbayã. —Nyao rei, ɨ que soldados rere-cua ra. 12—Canoa ndua ɨcuãte a. Quɨrɨrɨã aronea.Nyao rei a sɨ. Ma nandecuasẽ ãte Fenice. Hueenda nandecu are jiri nguiã. Huee que quɨrɨrɨã eãjiri. Nyao huee, ɨ que ureataque ra. Fenice reisucha tubɨrɨã. Ejoõ acua jenda.

Quɨrɨrɨã mbia ɨquia serɨ 13 Quɨrɨrɨã ngue uba cote ra. Ichu chooño jiri

que cote ra. —Nandecuatasa jirichɨ cote, ɨ queureataque ra. Canoa que embucuata cote ra. Ejoõacua ibi que ureso quia ra. 14Urecuata ramomose

Page 166: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 27:15 163 HECHOS 27:43que quɨrɨrɨã ɨcuã tu ure je ra. Ejoõ acua quitique eru ra. Noreste, ɨ que aque quɨrɨrɨã je ra.15Quɨrɨrɨã ngue canoa mbucuatayã ureruba quitira. —Sã quɨrɨrɨã ae nanderuruchebi serao, urechee que ra. 16 Ejoõ quitera quiti que ureso ra.Ejoõ ngue quɨrɨrɨã nyoote ure sɨ ra. Clauda, ɨ queejoõ je ra. Canoa ñetẽ ngue urembuti serao quiara. Canoa cuasu riita rese. Ejoõ quitera quiti quecanoa ñetẽ urechuchã canoa cuasu ye cote ra. Eu-site raque. 17 Canoa ñetẽ ngue urechuchã canoacuasu ye ra. Canoa cuasu que echucua chucua ra.—Quɨrɨrɨã nda embuquiatachɨ nande je re, ɨ quera. Mbia siquiche tuchɨ que ra. —¡Erɨɨrɨ ɨrɨ quiti ranyaochɨ jẽ! Nandejaã ndae, ɨ que nyue ra. Nyebeque tiru canoa aronda mbuquichi cote ra. —Sãcanoa ae sɨ quia nandererao surucuata, ɨ quenyuera. 18 Isamamɨ abe que quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbeɨtera. Nyebe mbia mbae mombo mombo nguiã ii.Canoa yenda. Emumbebɨ sacuã. 19 Aquere queureitõ sɨ no nda. Isamamɨ ngue mbae uremombomombo ja cote ra. Canoa mumbebɨ tuchɨ cote.20 Ureitõ mocoɨ mocoɨ tuchɨ ama ndɨsha riite re.Itõ nguicoɨ beɨ que ure je ra. Quɨrɨrɨã mbeɨ. Pã ɨbeɨ. Tenda checuayã mbeɨ que ra. Nyasi tata abechecuayã beɨ que ra. —Nandecuaseã mbeɨchɨ ndaibi je re. Ama ndɨsha riite re ra nandemanochɨ nde, ure chee que ra.

21Mbae que ureu eã mocoɨ mocoɨ nda. Nyebeque Pablo juã ñee mbia je ra. Canoa yenda je. —Seresenda, secheẽ ngue jemumbachɨ nda. Secheẽaba mumbayã mbichɨ. Crétaa nandecuchõmbichɨ. Ɨ nda canoa yenda nandemomboãte ii.Mbae mbuquiachã nondechɨ. 22 ¡Jeñɨmbirãcuã ñojẽ! Nande mo nda mano eã. Canoa nda quiachã.Nande quiatu ra nandequiachãyã. 23 Dios rimbarei se. Dios que ángel mo mbu ñee seje isara. 24 “¡Eresiquichechɨ nda jẽ, Pablo! Eremanoeã ndae. Erecuasẽ nyee r a ererecua Romajenda je. Nderɨɨ nda nderesenda mo manoã.Dios ra eteaquiatu ja,” ɨ que ibatenda seje ra.25 Seresenda, ¡jeñɨmbirãcuã ño jẽ! Dios aɨcuatuchɨte quia co. Dios ra ucheẽ nyabiã nande je.Angel cheẽ nguire ra nandemanoã. 26 Quɨrɨrɨãnda nandemondo ejoõ acuamondese, ɨ que Pablora.

27 Ureitõ mocoɨ mocoɨte que ama ndɨsha riitere ra. Catorce días. Quɨrɨrɨã ngue urerurucuatachõte quia ra. Adria, ɨ que ama ndɨsha je ra.—Ama nimia nanderubite rei reae, ɨ que canoayenda ra. Itondiite mose. 28 Ama ndiite que

embuchecha ra. ¿Ecua tuchɨ ere? ɨ que nyue ra.Treinta y seis metros. Pe jiri que embuchecha sɨno nda. Veintisiete metros cote. 29—¡Canoa ndacua ɨchɨ sɨta je jẽ! ¡Quiatachɨ nda jẽ! ɨ que mbianyue ra. Nyebe mbae usi mondo mondo nguiã iicanoa ndiquisã sacuã. Mbae usi cuatro. Anclas, ɨque ũquɨ je ra. Ae ecuasa chɨ nguiã canoa ndeseembutiba. —Quiatuchu, nyaashɨ, ɨ tuchɨ queequia ra. 30—Nandechã nyecuayã, ɨ que canoanyarimba ra. Nyebe canoa ñetẽ mbuquichi mondoii. —Mbae usi urechucua mondo ii. Urechucuacanoa ai rese, ɨ que urembɨɨrɨ ɨrɨ nda. —Nandechãnyecuayã, ɨ chõ mbeɨ que equia nyue ra. 31 Pabloque ñee soldados je ra. Ererecua abe je. —Ãchɨchõ eã mose canoa ye, jeñɨɨmɨ ja rae. Ama ndajẽɨquia, ɨ que Pablo ra. 32 Ae soldados canoa ñetẽsã nyisia nguiã. Emondo ii. Huɨ esɨ cote.

33 Nyaashɨ namo mose que Pablo ñee ja mbiaje ra. —Mbae mo jẽu jiri cote. Jeniãcuã mocoɨ mocoɨte que. Mbae mo ngue jẽuãte catorce días.Jengueãte que catorce días no. 34 Mbae mo jẽurã cote ae. Ɨ na jẽquirãcuã jiri. Mbae mo ndajeɨ eã jẽje. Jemo nda mano eã, ɨ que Pablo ee ra.35 Aquere que Pablo mbichae sirõ nda. Ɨaanye, ɨque Dios je ra. Mbia resa rae. Nyisia que ra. U quecote ra. 36 Pablo cheẽ ngue mbae oseɨ uquia mbiaje ra. Mbia ja que mbae u cote ra. 37Urecuabẽteque canoa yenda ra. Doscientos setenta y seis queure ra. 38 Mbia ja que mbae u tuchɨ ra. Quiata araanguia que emombo mombo ii cote ra. Canoamumbebɨ sacuã.

Canoa jaã39Urechaashɨ ngue cote ra. Ibi rese que uremae

cote ra. —A ureɨcuayãte, ɨ que mbia ibi je ra.Eɨcoɨnda rese que uremae nda. Ama nimia turã.—Nyao nguichi huee. Eɨcoɨnda, ɨ rei que ererecuara. 40 Anclas sã ngue echisia sia ra. Anclas rechabeɨ ii. Canoa mbuchaa chaasa que embuquiatara. Tiru ɨcoɨ que embuchesecobe quɨrɨrɨã je ra.Canoa ngue ngata ama nimia turã nguiti cote ra.41 Iaãcuã eɨcoɨnda que canoa jaã nda. Eriquiraaeãsaa. Canoa ai que jaã tuchɨ ra. I rebera tubɨrɨãngue ra. Canoa ndiita mbaaba aba. Eriita quenyiquɨɨso ra. Quiata que ra. 42 Soldados que ñeecote ra. —Ã ecuasa riqui ã nae, ¡ã nandeɨquia ja jẽ!Ɨ nda echoɨ eã ita. Oso chee eã, ɨ rei ngue soldadosre. 43 Soldados rerecua que Pablo ɨquia sereã nda.Nyebe ñee nguiã soldados je. —¡Ecuasa mo ndajẽɨquiachɨ jẽ! ɨ que soldados je ra. Ererecua que

Page 167: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 27:44 164 HECHOS 28:25ñe e mbia je cote ra. —Eita aquiatu jẽso ii. Jẽsousẽ ama nimia ndese. 44Eita aquiatuã, jẽso mbebɨira rese, ɨ que soldados rerecua ure je cote ra. Eɨ ure ja que usẽ ama nimia ndese cote ra.

28Ngasẽ ejoõ ácuaa Máltaa

1 Uresẽ ja que ama nimia ndese ra. —Malta, ɨque a je ra. Ejoõ acua je, ɨ que hue jenda ure jera. 2 Hue jenda turãte que ure je ra. Tata queemendi ure je ra. Urechee sacuã. Tiquindiiseĩteque eriqui ure je ra. 3 Pablo que nyea querumbuchuuta ra. Nyea mbucha mose que mbeɨ usẽasi Pablo echɨ ra. Mbeɨ que Pablo o shɨu ra. 4 Eoresebe tuchɨ que eñɨ nda. Nyebe hue jenda ñeeñee nyue. —Mbia ɨquia ɨquiasa Pablo reae. Osochee que ama ndɨsha sɨ no. A mbeɨ riqui eshɨu ano. Mano nda cote reae. Huɨɨcuã mose, ɨ rei quehue jenda nyue ra. 5 Pablo que mbeɨmbaba tátaara. Erasiã mbeɨ que Pablo je ra. 6 Mbia que maenguiatu Pablo rese ra. —Ma eruru. Embusiaterei rae. Mano ndae, ɨ rei que ra. Mbia que maenguiatute rei u nguiã erese. Erasiã mbeɨte que eera. Nyebembia ucheẽmbuchebi nguiã. —Diosmondei Pablo, ɨ que mbia cote ra.

7Hue robeɨchõ ngue ererecuambae ibi ra. Ejoõacua rerecua. Publio, ɨ que ererecua je ra. Ur-ererao que uchuchúaa ra. Urembuquiaru turãteque ra. —Jẽitõ mocoɨ jiri, ɨ que ure je ra. Tresdías que ureitõ erese ra. 8 Publio ru rasite que ra.Eracute que ra. Eruushɨ ruquite que ra. Pablo queoso erea ra. O que echono earõ nda. Ñee ngueDios je ra. Nyerõ ngue cote ra. 9Aquere que mbiarasi ngaẽ ngaẽ ja Pablo je cote ra. Ejoõ jenda ja.Dios que embucherõ ja ra. 10Mbia que mbae meemee tuchɨ ure je ra. Urecuata mose que mbaechuchã nyuchã tuchɨ canoa ye ra. Urechɨurã.

Pablo ngasẽ Rómaa11 Ejoõ acua que urecu beɨ ra. Tres meses.

Canoa cuasu mo abe que chɨ beɨte aque rɨ nda.Alejandría jenda rei aque canoa. Dios Nyeremo,ɨ que aque canoa je ra. Aque canoa ye que uresocote ra. 12 Siracusa, ɨ que sucha tubɨrɨã mo je ra.Huee que urecuasẽ nda. Huee que ureitõ mocoɨ nda. Tres días. 13 Hue sɨ que ureso siquiibi cote ra. Urecuasẽ ngue Regio ra. Huee que ureitõnda. Isamamɨ ngue quɨrɨrɨã ureɨchu urequitequiti ra. Canoa maña turã. Co mɨɨ ngue urequeama ndiite re ra. Urecuasẽ ngue Puteoli ra. Hueeque urequichi beɨ canoa sɨ cote ra. 14 Jesús quiato

mo ngue uretea huee ra. —Jenguchõ na urerese,ɨ que ure je ra. Ae urecuchõ nguiã una semanaerese. Aquere que ureso Roma nguiti cote ra.Ibi rɨ. 15 Jesús quiato que jirandu urerese cotera. Roma jenda. Nyebe ecuaẽ nguiã urerobeɨshɨ.Foro de Apio, huee que urerobeɨshɨ nda. TresTabernas, hue abe que urerobeɨshɨ ɨshɨ nda. —Ɨaanye, ɨ que Pablomaemose Jesús quiato rese ra.Pablo ia tuchɨ erobeɨshɨ mose. 16 Urecuasẽ ngueRoma cote ra. Sucha tubɨrɨã tuchɨ que Roma nda.Soldados rerecua que ecuasa mondo ja mbia ɨcuãndaarõsa je cote ra. Pablo mbuchao que ra. —Ndechuchua chõ eɨco nde, ɨ que ee ra. Soldadomɨɨ ngue Pablo reaquiatu beɨ quia ra.

Pablo Dios cheẽ senei senei Rómaa17 Urecuasẽ namo jiri mose que Pablo judíos

rerecua munua j a ra. Roma jenda. Pablo queñee ee ra. —Seresenda, mbae ɨcuã ngue asaã eãtejudíos je ra. Nanderameɨ ñee abe que amumbaeãte ra. Judíos que semeeño Romanos je ra.Jerusalén seɨco mose. 18Romanos ngue ñee tuchɨseje ra. “Nandehuɨ esɨ”, ɨ rei ngue serɨɨ cotere. “¿Mbaerã nda nandeɨquia re? Mbae ɨcuã mongue esaã eãte”, ɨ que serɨɨ nda. 19 “¡Jẽhuɨchɨ ndaesɨ jẽ!” ɨ beɨ que judíos quia ra. Romanos je.Judíos quia ñɨ huɨ sereãte nguiã sesɨ. “Semondoererecua tuchɨ je”, ae chee que se ra. Ererecua saara acheẽ ɨcuã eã ndei judíos rɨɨ. 20Nyebe “Jenyu.Tamae jendese. Tacheẽ jẽje”, ae que jẽje ra. Mbiamano je ra quera sɨ, nande chõ ndaque equia co.Ũquɨ je chõ secuasa riqui nguiã co, ɨ que Pablojudíos je ra. 21 Judíos rerecua que ñee Pablo je ra.—Jerusalén jenda que ucheẽmbesa eãte ɨmbu ureje ra. Ae ngaẽ ngaẽ nguia hue sɨ, ũquɨ abe que ñeeɨcuã eãte quia nderɨɨ nda. 22Ndecheẽ urechandurã. Mangue chooño eã mbia ñee ɨcuã ɨcuã jenɨɨ.Jesús quiato rɨɨ. Nyebe echeẽ ure je, ɨ que Romajenda Pablo je ra.

23—Aque mose ra urechu ndecheẽ andu, ɨ quejudíos Pablo je ra. Aque mose que ecuaẽ jatecote ra. Pablo chuchúaa. Isamamɨmbe. Pabloque embaaquiatu quiatu tuchɨ ra. Tenda mondochee. Jesús rɨɨ ngue eriqui ñee ñee mbia je ra.Moisés chɨmbesa que esenei senei ee ra. Dios cheẽmbuchecuasa chɨmbesa abe que esenei senei eera. Ɨ nda mbia Jesús ɨcua. —Dios quiarei ererecuatuchɨ, ɨ tuchɨ que Pablo judíos je ra. 24 Emo emongue Jesús isi ra. Pablo cheẽ mose judíos je.Eataque que Pablo cheẽ isiteã teã nda. Ɨchõɨñoneɨ equia ee reaẽ. 25Pablo cheẽ nduɨ ja eã ngue ra.

Page 168: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HECHOS 28:26 165 HECHOS 28:31—Nyao rei erecha, ɨ que eataque ra. Nyebe Pabloñee ee. —Espíritu Turã ngue Isaías mbucheẽ turãnanderameɨ je cose ra. Ẽɨ ngue ñee nda:26 Eso rã ñee judíos je: “Secheẽ nda jeñandu rei

nguiã.Jeñandu eã naanguia rae.Jemae ndei nda erese re.Jemae eã naanguia ra erese.27 Jeñɨa ãtãte.Aba cheẽmumba mumba.Jendesa jemungue munguete.Secheẽ jẽɨcua sereãte.Jemba sereãte seɨcha ruɨ.Nyebe aɨco nguiã jembucheroãte”, ɨ que Dios ra,

ere ee,ɨ que Isaías chɨmbesa ra, ɨ que Pablo ra. 28 Pabloque ñee mbeɨ ra. —Tacheẽ jẽje, judíos. Judíos eãje ra Dios cheẽ uresenei senei cote. Ũquɨ nguiara eya tuchɨ erese. Ɨ nda Dios erirõ eɨcuã sɨ, ɨque Pablo ra. 29 Pablo cheẽ nɨɨ ngue judíos choɨguiã ñee ɨcuã ɨcuã nyue ra. 30 Dos años nguePablo riqui huee ra. Roma. Mbae isiquia queemondomondo tuchuacha je ra. Huee eɨcomose.Pablo iate que eriqui ra. Mbia nyoɨ nyoɨ moseerea. 31Mbia mo ngue Pablo cheẽ siquisã eãte ra.Jesucristo rɨɨ ngue eriqui ñee ñee mbia je ra. —Dios ra mbia rerecua tuchɨ, ɨ que equia mbia je ra.—¿Mbaerã ereɨco ñee Jesús rɨɨ nde? ɨ eã ngue emoPablo je ra.

Page 169: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 1:1 166 ROMANOS 1:26

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOA LOSROMANOSPablo ucheẽmbesa mondo Roma jenda je

1 Co aɨco co mbesa jẽje co. Se rei Pablo.Jesucristo rimba rei se. Dios que seirabo ra.Ucheẽ nenei nenei sacuã. Dios que semingo ɨcúera. Ucheẽ turã nenei nenei sacuã. 2 —Secheẽturã tamondo mbia je, ɨ que Dios cose ra. Ucheẽnenei neneisa je ñee. Echeẽ ngue ɨque cote ra.3Dios cheẽ turã nandembiiranduchɨ Jesucristo rɨɨ cote. Dios riirĩ ndei Jesucristo. David riirina nguetu íbii cote ra. 4 Jesucristo manonde, EspírituTurã ngue embuquera ra. Dios quirãcuã je queembuquera ra. Dios riirĩ ndei Jesucristo. NyebeEspíritu Turã embuquera nguiã. Mbia mbiirandurandu sacuã Dios riirĩ ndese. 5Dios turãte que ureje ra. Jesucristo rɨɨ. Nyebe ureirabo mingo nguiãucheẽ nenei nenei sacuã. Ɨ nda mbia manguechooñoa jenda abe Jesucristo ɨcua. Ɨ nda mbiamangue chooñoa jenda abe Jesucristo cheẽmum-bayã no. 6 Sã jẽ Jesucristo cheẽ jemumbayãteno. Sã Dios jẽirabo no. Jesucristo rimbarã. 7 Coambesamondo quia Rómaa jẽje co. Dios chesecuatuchɨ chõ jẽ nde. Dios que jemingo icúe uquiatorãnda. Nanderu chõ Dios re. Nandererecua chõJesucristo re. Sã ũquɨ turãmbeɨ riqui jẽje. Sã ũquɨ ndiqui jembia tuchɨ.

Pablo oso sete raque Rómaa8 —Jesús quiato tuchɨ chõ ũquɨ ndiqui re, ɨ

jate mbia quia jenɨɨ ã. Mangue chooñoa jendaabe. Nyebe aɨco nguiã gracias ɨ tuchɨ Dios jeco. 9 Dios cheẽ asenei senei mbeɨte quia mbia jeco. Eriirĩ nɨɨ. Dios resa rae aɨco embesa mbesajẽje a. Aɨco ñee mbeɨte Dios je jenɨɨ co. 10 Aɨcoñee ñee mbeɨte Dios je co. Ɨ nda Dios semondojendea. Semondose mose ra aso jendea. 11 Sesosete raque jendea. Jembaaquiatu quiatu sacuãJesús rɨɨ. Jembirãcuã sacuã Jesús rɨɨ. 12 Sesosete jendea. Ñimbia sacuã nyɨese. Nandeɨcotuchɨ sacuã Jesús ruɨ. Nande Jesús nandeɨcuateresẽ. 13 Taso jendea, ae beɨte rei que se quia ra.Taembaaquiatu quiatu Jesús rɨɨ, ae rei se. Eɨ ndaJesús jẽɨcua secheẽ nguire. Sã mbiamo Jesús ɨcuatuchɨte secheẽ nguire no. Mbae seriquisã quisãmbeɨte. Nyebe asoã mbeɨte nguiã jendea. 14 Jesúscheẽ nenei nenei sɨ ahuɨ aroneãte. Tasenei seneituchɨ mbia ja je. Griego ja je. Mbiamo abe je.

Eaquiatu je. Eaquiatuã abe je. 15Nyebe aɨco nguiãɨcoquiatute co, Jesús cheẽ nenei nenei sacuã jẽje.Roma jenda je.

Jesús cheẽ quirãcuã tuchɨ16 Aɨreɨ ɨreɨ eãte Jesús cheẽ nenei nenei mbia

je. Jesús cheẽ quirãcuã tuchɨ quia ɨque nguiã abachɨangui rɨ. Aba rirõ sacuã mbae ɨcuã sɨ. Judíos jeranengue Jesús cheẽquirãcuãnda. Judío eã je abeno. 17 Jesús cheẽ nandembiirandu quia ã. NandeJesús ɨcua mose, Dios ra nandeisi turã uquiatorã.Mbae turã mo nandesaã eãte raque.Ae Jesús ɨcua quia nae, Dios ra ũquɨ isi turã tuchɨ.Ũquɨ nda siqui beɨ cote,ɨ ñɨ embesa ji re.

Mbia ɨcuã tuchɨ Dios je18 Ae siqui Dios rã eãte nae, ũquɨ nda Dios

mbasi ja. Ae siqui ɨcuãte quia nae, ũquɨ ndaIbatenda mbasi ja no. Ũquɨ nandeɨcuate quianande co. Ɨchõɨñosa reã ñee andu sereãte quiañene. 19 Jirandu tuchɨ rei que Dios rese ra. —Eɨ ae chõ nguiã co, ɨ rei que Dios ee ra. Diosɨcua sereãte quia ñene. 20 Dios rese mbia maearoneãte raque. Dios quirãcuã ndese mbia maearoneãte raque. Mbia ra Dios ɨcua uchɨangui re,echɨao rese mae mae mose. Dios que mbae chaoja nyii ra. Aque mose beɨ mbia riqui mae maeDios chɨao rese co. Nyebe eriqui nguiã “Diosrese ureiranuãte”, ɨ aroneãte. 21 Jirandu tuchɨ reique Dios rese resẽ. Ñee turãyã tuchɨ chõchɨ Diosrɨɨ. Gracias ɨã ñochɨ Dios je. Nyebe eriqui nguiãndua ɨcuã ɨcuã mbeɨ. Nyebe eriqui nguiã itonguirɨ mbeɨ. 22 “Ureaquiatute” ɨchõɨño ñochɨ equiaũquɨ. Eaquiatuã ño siqui nguiã ũquɨ. 23Huɨ tuchɨque Dios sɨ ra. Ae manoã mbeɨte quia, aque sɨ.Sererecua ɨ chõchɨ mbae ao ao ji je cote. Ae ramano, ũquɨ je chõ eriquichɨ nguiã “sererecua”, ɨ.Mbia raanguia je. Quiaa rɨɨnda je chõ eriquichɨ nguiã “sererecua” ɨ. Ae mbebe quia. Ae uchãnguia. Ae nguata quia nguíe rese. Ũquɨ je chõeriquichɨ nguiã “sererecua” ɨ.

24 Nyebe Dios huɨ nguiã esɨ cote. Mbae ɨcuãnaa naa mbeɨ sacuã cote. 25 Ñee ñooño tuchɨDios rɨɨ cote. “Nandererecua” ɨ chõchɨ Dios chɨaoje cote. “Nandererecua” ɨ rocoɨ Dios mɨɨ je.“Nandererecua” ɨ beɨ chõ mbichɨ aba quia Diosmɨɨ je. Amén.

26Nyebe Dios erecha ja nguiã cote. Oco chooñosacuã mbae ɨcuã ndese. Ubi ɨcuã ndese. Cuñamo oco oco nyɨese sɨ. Cuña ngu raã naa cuña

Page 170: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 1:27 167 ROMANOS 2:18nongue je. Siqui rocoɨ ngu rese. 27 Hombre moabe hombre nongue mo oseɨ oseɨ. —Seninisirãnde, ɨ ñee ñee uchue sɨ. Oco oco nyɨese. Siquirocoɨ ngũinisi rese. Ɨcha tuchɨ Dios sɨ. Nyebe Diosriqui nguiã embasi tuchɨ co cote.

28 Dios rese jirandu sereã. Nyebe Dios huɨnguiã esɨ. Siqui beɨ beɨ sacuã ubi ɨcuã ndese.Nyebe eɨ eɨ nguiã nyue mbae ɨcuã ndese. 29 Eɨcuãtuchɨ eriqui ũquɨ. Ɨco chooño tuchɨ equia cuñandese ũquɨ. Ndua ndua ɨcuã mbeɨ tuchɨ equiaũquɨ. —Aque rã nda se chã, ɨ beɨte equia emombae je ũquɨ. Mbia mbasi chooñote equia ũquɨ.Mbaecha ucuayã ñooño tuchɨ equia ũquɨ. Mbiaɨquia ɨquia chooño tuchɨ equia ũquɨ. Paama ɨchooñote equia uchue ũquɨ. Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ ñoteequia ũquɨ. Mbia ucuayã ñooño mbeɨte equiaũquɨ. 30 Ñee ñooño mbeɨte equia mbia mo nɨɨũquɨ. Dios ucuayã tuchɨ equia ũquɨ. Ñee ɨcuã ɨcuãmbeɨte equia aba cheẽ ndɨbɨshorõ ũquɨ. Ucuasuraã naa ñooñote equia ũquɨ. “Se quiarei ɨ tuchɨ”, ɨbeɨte equia ũquɨ. Emo mbɨɨcuã ɨcuã mbeɨte equiaũquɨ. Ngu cheẽ mumba mumba chooñote equiaũquɨ. Usi cheẽ abe mumba mumba chooñoteequia ũquɨ. 31 Eaquiatuã tuchɨte ũquɨ. Ucheẽmumba mumbate ũquɨ. Emo je eturã eãte riquiũquɨ. Emo ɨcuã sɨ eriqui tesareɨãte ũquɨ. Eyaeã eãte riqui emo ndese ũquɨ. 32 —Ae ũquɨ saãsaã nguia mbae ɨcuã nae, ũquɨ nda amondo tatacuasu, ɨ que Dios ra. Dios cheẽ ɨcuare quiatueriqui nguiã mbae ɨcuã naa ɨ ɨte. —Sã emo abembae ɨcuã naa naa nandechabe, ɨ chee chee.

2Dios mbia cuata tea ja

1 —Dios ra ũquɨ mbasi rã ña, erechɨ nda ũquɨ mbia ɨcuã je. Nde ɨ mose, nde abe ra ndeɨcuãnyecua mbia je. —Seturãte aɨco co, ¡erechɨ ndajẽ! —Ũquɨ ndiqui mbae ɨcuã naa naa ũquɨ, ndeɨ mose, ũquɨ ɨcuã sɨ chõ eresaã saã nguiã ndeabe aque. 2 —Ae ũquɨ ɨcuã saã saã nguia, ũquɨ tambasi, ɨ mose Dios, Dios ra embasi chooño eã.Maende erese quia ra embasi. 3 —Dios ra ũquɨ mbasi rã ña, erechɨ nguiã huee. Eraã sɨ tuchɨ chõereɨcochɨ nguiã ũquɨ sɨ raã naa aque. Nde abe raDios nembasi ũquɨ ndese resẽ. 4Dios ia eãte raqueaba ɨcuã ndese. Dios aba mbasi jeɨ eã ndaque abaɨcuã mosebe. Ñɨmbɨrãcuãte aba ɨcuã je. Coche

ñene, ereã ñochɨ Dios chɨmbirãcuãmose ndeje. —Eyayã jé nda huɨɨcuã ndese chã, ɨ Dios quia nderɨɨ co. Nyebe eriqui nguiã ñimbirãcuã ndeɨcuã je.5 Ndechɨã ãtã tuchɨ chõchɨ. Ndeɨco sereã tuchɨchõchɨ Dios ruɨ. Ndeɨcuã eremunua tuchɨ chõnguia aque re. Dios nembasi nonde. Dios mbiaɨcuã mbasi ja mose ra nde abe mbasi. 6 Aquemose ra Dios mbia mbuchao chao. Emo emo ndaemondo tata cuásuu. Emo emo nda emingo beɨno. 7Ae eturã mbeɨte riqui, ũquɨ nda Dios mingobeɨ. Nyoɨ sete quia Dios rea re. Siqui beɨ seretequia mbia mingo beɨsa rese re. Nyebe ra Diosemingo beɨ cote. 8 Dios ra paama ɨ tuchɨ mbiaɨcuã je. Mbasi tuchɨ rae. Mbia mbɨɨcuãsa tuchɨquia ũquɨ nde. Dios cheẽ mumbate quiatu nguiã.Nyebe ra Dios embasi tuchɨ. 9Ae siqui mbae ɨcuãndese, ũquɨ ja ra Diosmbasi. Judíos ɨcuã nane ndaembasi. Judíos eã abe ra embasi no. 10 Ae siquimbae turã ndese, ũquɨ je ra Dios turãmbeɨ. Judíosturã nane. Judíos eã abe cote. Mbia ra ũquɨ turãɨcua tuchɨ. Dios ra ũquɨ mbia tuchɨ. 11 Co quiatu,ɨ eã nda Dios mbia mo mɨɨ je. Mbia mɨɨ ndese raebia eã. Mae turã ja chõ nda erese.

12 Ae jirandu eãte Moisés chɨmbesa rese nae,ũquɨ siqui ɨcuã mose ra Dios embasi. Jirandueãte raque Moisés chɨmbesa rese. Ae Moiséschɨmbesa ɨcua nae, ũquɨ siqui ɨcuã mose ra Diosembasi. Moisés chɨmbesa cheẽ nguire ra Diosembasi. 13Ae Dios cheẽ ñandu chooño nguia nae,“taẽisi turã” ɨã nda Dios ũquɨ je. Ae Dios cheẽmumbayã nguia nae, ũquɨ nguiatu ra Dios isi turã.14 Ae judíos eã nae, ũquɨ Moisés chɨmbesa ñandueã mbeɨte raque. Ũquɨ mo ae siqui turã turãmbeɨmbae turã ndese. —Mbae turã nandesaã, ɨteeɨcua. Dios cheẽ andu eãte raque emomose. 15Aeae chõ mbae turã ɨcua nguiã. Mbae ɨcuã abe ɨcua.Mbae ɨcuã naa mose, “eɨcuã asaã ñochɨ”, ɨ tuchɨeɨcua uchɨangui re. Mbae turã abe raãmose eɨcuatuchɨ uchɨangui re no. 16 Aque mose ra Dios ñeeJesucristo je. Ae ɨcuã mbia saã nyecuayã cuayãnguia nae, ũquɨ nda Jesucristombuchecua ja cote.Jesucristo ra mbia ɨcuã mbasi mbae ɨcuã nɨɨ cote.

Judíos Moisés cheẽmumba mumba17 —Judíos chõ ure re, jenye equia ũquɨ.

—Moisés chɨmbesa ra nandemingo beɨ, jenyechõchɨ equia ũquɨ. —Dios quiarei ebia tuchɨ uremɨɨ ndese, jenye chõchɨ equia ũquɨ. 18 Ae Diosbite nae, ũquɨ jẽɨcuate quia jẽ ũquɨ. —Moiséscheẽ ureɨcuate quia ã. Nyebe mbae turã ureɨcua

Page 171: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 2:19 168 ROMANOS 3:19jate quia ã, jenye chõchɨ nguia ũquɨ. 19 —Uremɨɨ ño ñeenda Dios ɨcha ureɨcuachɨ, jenye beɨchõchɨ equia ũquɨ. —Itondaru jenda uretesaete,jenye chõchɨ equia ũquɨ. 20 —Mbia aquiatuãurembaaquiatu quiatu, jenye chõchɨ nguia ũquɨ.—Mbia aracuayã urembaaquiatu quiatu, jenyechõchɨ nguia ũquɨ. JẽMoisés chɨmbesa jẽɨcua abareãte quia ũquɨ. —Moisés chɨmbesa ñee ñooñoeãte, jenye raque quia eɨcua ũquɨ. 21 Jẽaracuayãmbia jembaaquiatu quiatuchɨ nguiã. ¿Mbaerãjeñimbaaquiatu ɨã jẽ nyii re? —Mbae ra jem-buquiachãchɨ, jenye chõchɨ equia ũquɨ. Jẽ sɨ chõmbae jembuquiachã nguiã ũquɨ. 22 —Emo ninisirese ra jẽɨngochɨ, jenye chõchɨ equia ũquɨ. Jẽ sɨ chõ jẽɨngo nguiã emo ninisi rese ũquɨ. —Ae jembia riqui “Dios” ɨ chooño nae, ũquɨ ndese rajẽɨngochɨ, jenye chõchɨ equia ũquɨ. Dios abareãmbae jembuquiachã quiachã ñochɨ nguiã ũquɨ.23 —Dios cheẽ ureɨcua tuchɨ quia ure ã, jenyechõchɨ equia ũquɨ. Jẽ sɨ echeẽ jemumbate quiaũquɨ. Nyebe mbia riqui nguiã ñee turã eãte Diosrɨɨ ã. 24Nyebe embesa ji cheẽ ndiqui nguiã ɨque ãcote. Jẽ Dios cheẽ mumba mose, judíos eã ndiquiñee ɨcuã tuchɨ Dios rɨɨ ã.

25 Coche circuncisión jẽsaã saã nguiã Dios je,jẽɨngo beɨ mose Dios cheẽ ndese. Jẽɨngo eã moseDios cheẽ ndese, circuncisión naa eã naanguiachõ jẽɨngo nguiã ũquɨ. 26 Ae circuncisión saãeã nguia nae, ũquɨ siqui mose Dios cheẽ ndese,circuncisión naande raanguia chõ eriqui nguiãũquɨ. 27 Ae circuncisión saã eã nguia nae, ũquɨ siqui mose Dios cheẽ ndese, Dios ia tuchɨ chõũquɨ ndese re. Eyare rocoɨ jendese. Jẽ nguiaDios cheẽ jemumba mumbate nguiã. Dios cheẽjẽɨcuate raque. Circuncisión jẽsaã saãte raque.28 Ae judíos Dios cheẽ mumba mumba quia nae,judíos tuchɨ eã ño ũquɨ nde. Circuncisión naanaa ndaque. Ae circuncisión saã nguia nae, ũquɨ siquíã mose Espíritu Turã ndese, circuncisiónturã eã ño ũquɨ nde. 29 Ae Dios isi tuchɨ quiauchɨangui re, ũquɨ nguiarei judíos tuchɨ. Ae siquiEspíritu Turã ndese, circuncisión tuchɨ chõ ũquɨ cote re. Ũquɨ je ra mbia achõ ñee turã eã. Diosabe quia ra ñee turã ee.

31 ¿Mbaerã judiorã sete riqui mbia re? ¿Mbaerã

circuncisión sete riqui mbia re? 2 Eturãte quiambia je re. Judíos je quiatu ngue Dios ucheẽ

mondo nguiã. Mbia mo je eã. 3-4 Judíos mo huɨhuɨ raque Dios cheẽ sɨ. Dios quia ra ñee ñooñoãmbeɨ. Echeẽ nguia ra ɨo beɨ. Mbia huɨ huɨ raqueesɨ. Mbia ñee ñooño ndaque. Ɨ ñɨ embesa ji re:Ndecheẽ nda ɨo tuchɨmbia resa rae.Mbia ɨcuã mose ndeje, nde quia ra ere tuchɨmbia

sɨ,ɨ que embesa ji ra. 5 Jemo ngue ñee no nda:—Dios turãte riqui nandeɨcuã je co. Mbae ɨcuãnandesaã saã mbeɨ chõ nguia. Mbia mae sacuãDios turã ndese. Dios nandeɨcuãmbasimose, Diosɨcuãte, ɨ chõchɨ jemo. ¿Mañɨ nande ra ũquɨ ñeemose re? 6 Ɨchõɨño tuchɨ chõ ũquɨ nde. Diosɨcuã aroneãte. Dios ɨcuã mose, eɨ nda Dios mbiaɨcuã mbasi aroneãte rei. 7 Jemo ngue ñee ño nda.—¡Nandecheẽ ñooño ño nguia jẽ! Nandecheẽñooño mose, mbia ra ñee turã Dios rɨɨ. “Ñeeñooñosa reã tuchɨ quia Dios riqui re,” ɨ ra mbiaDios rɨɨ cote. Nyebe Dios riqui nguiã nandembasiãte nandecheẽ ñooño mose, ɨ chõchɨ jemo. 8 —Mbae ɨcuã nandesaã saã ño. Ɨ nda Dios turãnyecua mbia je, ɨ chõchɨ jemo. Urecheẽ ãte ureũquɨ ndesẽ. Ae ñee nguia ũquɨ, ũquɨ nda Diosmbasi.

Mbia mo eturã eãte9 Judíos chõ nande re. ¿Nandeturã nda eriqui

reɨ mbia mo sɨ re? Tei. Nandeturã eã ño esɨ re.Nandeɨcuã ja chõñene. Judíos eã ɨcuã ja chõñene.Judíos ɨcuã ja chõ eno nde. 10 Ɨ ñɨ embesa ji re:Emo eturã eãte. Aque mɨɨmo eã.11 “Dios ɨcha taɨcua”, ɨãte emo.“Dios rese taɨco”, ɨãte emo.12Mbia que ɨcha ɨcha jate Dios sɨ ra.Eɨcuã jate que eriqui ra.Emo mbae turã mo saã eãte.Aque mɨɨmo eã.13Ũquɨ quiarei mbia raaque tã tãsa rã.Aba mbia eã.Sã eriqui ñee ɨcuã mbeɨ.Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ ñee ñooño uchuru je.Mbeɨ rasi rã ño echeẽ nde.Aba mbasi.14 Echeẽ ɨcuã achõ tuchɨ chõ ñene.Mbia mbɨɨcuãsa tuchɨ chõ echeẽ nde.15Mbia ɨquia chooño ño ñene.16Mangue chooñoaño eriqui nguiãmbae ɨcuãnaa

naa.Mbia mbiayã ñooño.17 Ɨco chooñoa mbeɨmbia je.18Dios rese ndua eã tuchɨ,ɨ ñɨ embesa ji re. 19Dios queMoisés chɨmbesameeja judíos je ra. Embesa ji mumbayã sacuã. Mbiahuɨɨcuã ɨcua ja sacuã. —Dios cheẽ nandemumba

Page 172: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 3:20 169 ROMANOS 4:13tuchɨ chõ nguia re, ɨ nda mbia ja chã. 20 Emo ñeearoneãte. —Embesa ji amumbayã mbeɨte quia co.Nyebe ra Dios seisi turã, ɨ aroneãte emo. Dios queMoisés chɨmbesa mee mbia je ra. Mbia huɨɨcuãɨcua ja sacuã.

Dios ɨcuasa quia ra siqui beɨ21-22 Dios que Jesús turã teacuquia nande je

cote ra. Ae que mano nandeɨcuã ndiquicharõsacuã nda. Nande Jesús ɨcua mose, Dios ra nan-deisi turã cote. Eɨ ja chõ Dios mbia je re. Dios biaeã ño mbia mo mɨɨ ndese. —Jẽ Moisés chɨmbesamumbayã mose, taẽisi turã, ɨãte Dios. —Jẽ Jesúsɨcua mose, ũquɨ mose quiatu ra jaẽisi turã, ɨteDios. Embesa ji ñiinda abe que ñee ñee Jesús rɨɨ nyii no nda. 23 Nandeɨcuã ja chõ ñene. —Aqueeturãte, ɨã nda Dios nandemo je. 24 Nandeɨcuãteraque. Dios quia eturãte nande je re. —Mbae mojemondo jẽɨcuã ndɨbɨshorõ, ɨ ãte Dios. Jesucristoque mano nandeɨcuã ndɨbɨshorõ ndesẽ. NyebeDios riqui nguiã mae turã nanderese co. 25 Diosque Jesucristo mondo mbia je ra. Mano sacuãmbia ɨcuã ndiquicharõ. —Jesús que mano seɨcuãndɨbɨshorõ nda, nande ɨ mose, ũquɨ mose ra Diosnandemingo beɨ. Dios que mae ñooño mbia ɨcuãndese nyii ra. —Seriirĩ nguia ra mano nguiã eɨcuãndiquicharõ, ɨ que ra. Echeẽ ngue ɨque cote ra.Dios uturã ndeacuquia mose que echeẽ ɨque cotera. 26Dios riirĩ ngue mano mbia ɨcuã ndiquicharõnda. Mbia mae sacuã Dios turã ndese. Dios turãmbeɨte. Mbia ɨcuã isi turã nonde. Mbia Jesús ɨcuamose ra Dios mbia isi turã.

27 Nande ae ra nandeɨcuã nandembutiã eã.Dios ae quia nandeɨcuã mbutiã nguiã, Jesús ɨcuamose. Nyebe nandeɨco nguiã nandecuasu raã naaaroneãte. Moisés chɨmbesa que nandemumbamumbate quia resẽ. 28Mbia Jesús ɨcuamose, aquemose quia ra Dios mbia isi turã. —Taẽisi turã, jẽMoisés chɨmbesamumbayãmose, ɨãteDios nandeje. —Jẽ Jesús ɨcuamose, ũquɨ mose quiatu ra jaẽisiturã, ɨte Dios nande je. 29 Judíos achõ nderecua eãñoDios re. Judíos eã abe rerecua chõñene. 30Emoabe eãteDios. Diosmɨɨñoñene. Ae Jesús ɨcuaquianae, ũquɨ nda Dios isi turã ja. Judíos abe isi, Jesúsɨcua mose. Judíos eã abe isi, Jesús ɨcua mose no.31Nande Jesús ɨcuamose, Dios cheẽmbesa ji riquiua eã mbeɨte nande je co. Nande Jesús ɨcua mose,Dios cheẽ nda nandemumbayã tuchɨ cote.

4Abraham abe Dios ɨcua

1Nandendua mbɨrɨ na Abraham ndese. Nandeiñiinda tuchɨ quia Abraham nde. 2 Cose queDios Abraham isi turã nda. Abraham mbae turãnaa naa eã mose que Dios eisi turã nda. Diosɨcua mose quiatu que Dios eisi turã nda. NyebeAbraham uturã naa naa aroneãte nguiã. 3 Ɨ ñɨembesa ji re:Abraham ngue Dios ɨcua ra.Nyebe Dios eisi turã nguiã,ɨ ñɨ embesa ji re. 4 Sã emo ndiqui quiei quiei emoje no. Mbae mo ndɨbɨshorõ. Ae echa mondo quiaee, mondochõ eã ño nguiã ee. Embae raã naandɨbɨshoronda chõ ũquɨ nde. Eɨ eã ño Dios re.5Dios chõmbia ɨcuã isi turã nguiã. Emo Jesús ɨcuamose, ũquɨ nda Dios isi turã. Emo mbae turã naanaa eã ndaque. Jesús ɨcua mose, aque mose chõDios “ndeturãte seje,” ɨ ee. Mbae turã naa naa eãndaque. 6David abe que ñee nda: “Ae je Dios ñee,‘ndeturãte seje,’ ɨmose ee, aque ia tuchɨ chõñene.Mbae turã naa eã ndaque. Dios ɨcuate quia ñene,”ɨ que David ñee nda. 7 Co rei David chɨmbesa co:Ae ɨcuã Dios mbutiã nae, ũquɨ ia tuchɨ chõ ñene.8 Ae ɨcuã ndese Dios riqui mae ãte nae, eɨcuãte

raque, Dios ra eisi turã.Ũquɨ ia tuchɨ chõ ñene,ɨ ñɨ David chɨmbesa re. 9 ¿Aba ɨcuã ño nda Diosmbutiã ña? Embia sacuã ña. ¿Judíos ɨcuã achõnda embutiã nde? ¿Ae circuncisión saã nae, ũquɨ achõ ɨcuã nda embutiã nde? Tei. Ũquɨ achõeã ñene. Abraham Dios ɨcua mose, aque mosetuchɨ chõDios eɨcuãmbutiã nguiã esɨ. 10Abrahamcircuncisión naa eã mose chõ Dios eɨcuã mbutiãnguiã. Circuncisión naa nonde. 11 Abraham Diosɨcua mose chõ ngue Dios eɨcuã mbutiã nguiã.Aquere quiatu ngue Abraham circuncisión naanguiã cote. Circuncisión ndei marca Dios mbae.Dios Abraham isire chõ circuncisión naa nguiãAbraham je. —Abraham ngue aisi turã nda, ɨñe Dios re. Ae circuncisión saã eã nae, ũquɨ abe chõ “seru” ɨ nguiã Abraham je, Jesús ɨcuamose. 12 Ae circuncisión saã nae, ũquɨ abe chõ“seru” ɨ nguiã Abraham je, Jesús ɨcua mose. Ũquɨ nyɨɨcua chõ Dios re. Sã Abraham nyɨɨcua Dios no.Circuncisión naa eã mose no.

Abraham Dios ɨcua mose, Dios ucheẽmbuchebiã mbeɨ ee

13 Dios que ñee Abraham je cose ra. —Ibitamondo ja ndeje nembaerã. Nderiirĩ mbaerã abeno, ɨ que ee ra. Secheẽ mumbasa reã je chõ ibitamondo, ɨã ño Dios re. —Ae seɨcua quia, aque je

Page 173: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 4:14 170 ROMANOS 5:14chõ tamondo, ɨ que Dios Abraham nɨɨ nda. 14 —Nandeɨco beɨ mose Moisés chɨmbesa ruɨ, aquemose ra Dios nandemingo beɨ, ɨ chõchɨ judíosmo. Ũquɨ mose quiatu ra nandeɨco rei Jesús ɨcuachooño. Ũquɨ mose quiatu ra Dios cheẽ ɨque ãterei nande je. 15 —Ã jẽsaã saã, ɨ mose Dios, emoecheẽ mumba mose, ũquɨ nda embasi. —Ã jẽsaãsaã, ɨã mose, emo nda embasiã cote.

16 Dios turãte quia ñene. Nyebe eriqui nguiãmbaemondo chooño nande je eɨcuamose. Judíosachõ je eã ño eriqui nguiã mbae mondo mondo.Judíos eã je abe chõ eriqui nguiã mbae mondomondo, Dios ɨcua mose. Sã Abraham Dios ɨcuano. Sã Dios mbae mondo mondo ee no. Nyebenandeɨco nguiã “nanderu” ɨ Abraham je co. Aerane nguiatu ngue Dios ɨcua nguiã. 17 Nyebeembesa ji riqui nguiã ɨ:Dios que ñee Abraham je ra.“Nde ra mbia i tuchɨ.Ibi jenda ja i tuchɨ ra nde”, ɨ que Dios Abraham je

ra,ɨ que embesa ji ra. Dios ra mbia mangue chooñoajenda ja isi turã, Jesús ɨcua mose. Dios cheẽ sɨ tuchɨ chõ ã nde. Dios ae mbia raaque mbuqueranguiã. Ae emoãte namo nae, Dios ae ra ũquɨ nyaono. 18—Nderiirina tamee ndeje. Eretiirĩ nda cote.Mbia ja i ra nde cote, ɨ que Dios Abraham je ra.Abraham ngue “nyia, eno”, ɨ Dios cheẽ mose ra.Ameɨ tuchɨ raque. Tiirĩ aroneãte raque aba je.19 Ameɨ tuchɨte raque. Cien añote raque. Eninisiabe arite raque. Eninisi rie chuumate raque. —Dios ra seriirina mee seje ucheẽ nguire, ɨ queAbraham nda. —Ureɨmate nyeresẽ. ¿Mañɨ ndaDios ureriirĩ mee ure je re? ɨ ãte que Abrahamnda. 20 Abraham ngue “nducuã” ɨã mbeɨte quiaDios cheẽ mose ra. “Nyia, eno”, ɨ beɨte que equiaDios cheẽ mose ra. Ñee turã mbeɨ que equia Diosrɨɨ nda. 21—Dios quirãcuã tuchɨ quia ñene. Ae raucheẽ nyabiã mbeɨ ñeende seje, ɨ que Abrahamnda. 22 Nyebe Dios Abraham isi turã nguiã. —Abraham ndiqui seɨcua tuchɨte co, ɨ que Dios ra.23-24 Abraham mɨɨ je eã ño Dios riqui nguiã ñee.—Abraham seɨcuate. Nyebe aɨco nguiã eisi turãco, ɨ que Dios ra. Abraham mɨɨ je eã ño embesa jiriqui nguiã ñee. Nande abe je chõ eriqui nguiãñee. Nande Dios ɨcua mose, Dios ra nande abeisi turã. Dios sɨ que Jesús raaque mbuquera ra.25 Dios que Jesús mbu íbii nande je ra. Manongue nandeɨcuã ndiquicharõ nda. Aquere queDios embuquera sɨ cote ra. Nandembitirõ sacuãngue Dios embuquera ra.

5Nande Jesús ɨcuamose, Dios riqui nandeisi turã

1 Ã nandeɨco Jesucristo ɨcuate ã. Nyebe Diosriqui nguiã nandeisi turãte cote. Nyebe Dios riquinguiã nandembiate cote. 2 Ã nandeɨco Jesucristoɨcuate ã. Nyebe Dios riqui turãte nguiã nandeje co. Dios turã tuchɨ. Dios ra nandemingoJesucristo rã sɨ tuchɨ cote. Ũquɨ ño nandesaarõarõ nguiã ã. 3 Ũquɨ mɨɨ eã ño nandembia nguiã.Mbia ɨcuã ɨcuã ndaque ra nande je, ũquɨ moseabe chõ nda Dios nandembia no. Mbia ɨcuãɨcuã mose nande je, Dios ra nandechɨã mbucoiturã. Nandeɨco tochɨ sacuã. 4 Nandeɨco tochɨmose, Dios ia tuchɨ ra nanderese. Dios ia mosenanderese, Dios cheẽ nandesaarõ arõ na. Sãecheẽ ɨque rã nande je. 5Nande Dios cheẽ ndaarõarõ mose, ae ra ucheẽ nyabiã. Ae quiatu ngueEspíritu Turã mondo nguiã nande je. —Diosriqui nyesecuate jendese co, ɨ Espíritu Turã nguianande je co.

6 Mbae turã ngue nandesaã aroneãte nan-dechue, aque mose que Cristo mano nande jera. Nandeɨcuã mbitirõ sacuã. 7 Mbia mo manoaroneate emo ndɨbɨshorõ. Nande turã mose,aque mose abe ra emo mano aroneãte nan-derɨbɨshorõ. Eturã tuchɨ mo ndɨbɨshorõ nguiaemo mano sete raque reae. 8 Cristo quiatu quemano nanderɨbɨshorõ nandeɨcuã tuchɨ mose ra.Nyebe nandeɨco nguiã ñee: —Dios riqui nyesecuatuchɨte nanderese co, ɨ. 9 Cristo mano mose quenandeɨcuã mbitirõ cote ra. Ae ra nandemingoɨcúe Dios mbia ɨcuã mbasi mose. 10Dios riirĩ nguemano nande je ra. Nande Dios ucuayã mose. Aequia ngue eturãmbeɨte riqui nguiã nande je. Diosque “sequiatorã jẽ”, ɨ nande je cote ra. Nyebera nandeɨco tuchɨ erese cote. Jesús quiatu nguequera sɨchɨ nguiã nande je cote. 11Nyebe nandeyatuchɨ riqui nguiã Dios rese co. Jesucristo rɨɨ.Jesucristo quiatu ngue mano nguiã nande je.

Adán na eã tuchɨ chõ Jesucristo re12Mbia mɨɨ nane ngue siqui nyii ra. Aque rane

ngue mbae ɨcuã saã nande je ra. Nyebe mbia ɨcuãjate riqui nguiã cote. Nyebe Dios riqui nguiã ñee.—Mbia ra mano ja, ɨ cote. 13Mbia que mbae ɨcuãsaã saã ndei quia nyii ra. Moisés Dios cheẽmbesanonde. —Dios cheẽ ngue jemumbachɨ nda, ɨaroneãte que aquemose ra. Dios cheẽmbuchecuairiãte quiatu ngue aque mose re. 14 Adán nanengue Dios cheẽ mumba cose ra. Aque mose beɨchõ ngue mbia mbae ɨcuã naa naa nguiã cote.Nyebe mbia riqui nguiã mano mano ja huɨɨcuã

Page 174: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 5:15 171 ROMANOS 6:19

mose cote. Moisés que Dios cheẽ mbesa chee ra.Moisés embesa nonde que mbia mano mano jahuɨɨcuã mose ra. Jesucristo rã eã tuchɨ chõ Adánnde.

15 Adán nane tuchɨ que mbae ɨcuã saã nda.Jesucristo quiatu quembia rirõ nguiambae ɨcuã sɨra. Adán mbae ɨcuã naa mose, aque mose beɨ quembia mano mano cote ra. Jesucristo mbae turãnaa mose, ae que mbia ɨcuã mbitirõ tirõ cote ra.Dios turã nɨɨ. Jesús chɨsaã nguia rei Adán chɨsaãna eã tuchɨ. 16 Adán ae rane ngue mbae ɨcuã saãcose ra. —Mbia ra mano mano ja cote, ɨ que Dioscote ra. Adán ɨcuã ndese maende. Ae Adán saãɨcuã nande je nae, aque je que Jesucristo manonda. Jesucristo turãte que mbia je cote ra. NyebeDios riqui nguiã nandeisi turã, nandeɨcuã ndesemae ndocoɨ. 17 Adán ae que mbae ɨcuã saã nyiira. —Mbia ramanomano ja cote, Adánmbae ɨcuãnaande, ɨ que Dios cote ra. Jesucristo ae quembaeturã saã mbia je cote ra. Mbia ɨcuã mbutiã sacuãesɨ. Ae Jesús turã ɨcua quia nae, ũquɨ nda Diosmingo turã mbeɨ, ũquɨ ɨcuã ndese mae ndocoɨ.

18 Adán ae que mbae ɨcuã saã nyii ra. —Mbiara mano mano ja cote, ɨ que Dios cote ra. Adánɨcuã ndese maende. Aquere que Jesucristo mbaeturã naa mbia je cote ra. Mano nguiatu nguembia riquicharõ nde. Nyebe Dios riqui nguiãnandemingobeɨ co cote. Jesús rɨɨ aeñene. 19AdánDios cheẽmumbamose, mbiambɨɨcuã ja que ũquɨ cote ra. Jesucristo Dios cheẽ mumbayã mose chõmbia tubɨrɨã mbuturã nguiã no. 20 Dios que ñeeMoisés je ra. —Secheẽ embesa mbia je, ɨ queee ra. Ɨ nda mbia jirandu tuchɨ huɨɨcuã ndese.Mbia ɨcuã ɨ ɨ tuchɨ mose, eɨ ño Dios turã ɨ ɨ tuchɨmbia je no nde. 21 Adán mbae ɨcuã naa mose,mbia mbɨɨcuã ja chõ ũquɨ nde. —Mbia ra manomano cote, ɨ que Dios cote ra. Jesucristo quemano nandeɨcuã ndiquicharõ cote ra. Aquemoseque Dios uturã ndeacuquia tuchɨ nande je cotera. Nandembuturã sacuã cote. Nandemingo beɨsacuã cote.

6Nandeyasu chõ nandeɨco nguiã ã cote

1 ¿Mañɨ nande ra cote re? ¿Mbae ɨcuã ndanandesaã ɨ ɨ re? ¿Dios turã ɨ ɨ sacuã nande je re?2 Tei. Dios biãte ũquɨ. Jesús rese que nandemanondesẽ. Nandemano ngue mbae ɨcuã naa eã sacuãndesẽ. ¿Mañɨ nande ra mbae ɨcuã naa naa sɨ re?3 ¿Jẽiranuãte bautizar ɨ rese re? —Jesús resendatuchɨ chõ ũquɨ ndiqui re, ɨ nda mbia bautizar ɨre

nande je chã. Nande bautizar ɨre, nandemanonderaanguia chõ ũquɨ nde. Mbae ɨcuã naa eã sacuãcote. 4 ¿Mbaerã ño bautizar nande chã? —Amanongue Jesús rese ra, ɨ chõ bautizar ɨ re. —Seatique Jesús rese ra, ɨ chõ bautizar ɨ re. —Dios quesembuquera sɨ Jesús rese ra, ɨ chõ bautizar ɨ re.Sã Dios quirãcuã Jesús mbuquera eraaque moseno. Eɨ nande chõ siqui nandeyasu ae.

5 Nandeɨco Cristo rese ã. Nandemano moseCristo rese, nandereco yasu chõ nandeɨco nguiãerese ã. 6Cristombuchamose ira rese, nandeɨcuãabe que Dios mbucha ira rese ra. Nande mbaeɨcuã oseɨ chɨã sacuã ño ũquɨ nde. Mbae ɨcuãnimba nda nandeɨco eã cote chã. 7 Mbia raaquequia mbae ɨcuã saã aroneãte nguiã. Eɨ nande chõnguiã mano mose Cristo rese ã. Mbae ɨcuã naaaroneã. 8 Nandemano mose Cristo rese ira rese,nandemingo beɨ ra uchɨese cote. Ae rã sɨ. 9Cristoque mano nda. Quera sɨ que cote ra. Aquerera mano sɨã cote. 10 Aque mɨɨ ngue Cristo manombia ɨcuã je ra. Quera sɨ que cote ra. Mano sɨ eãndae. Siqui beɨ equia Dios rese co. 11 Jendaaquechõ jẽsaã saã mbae ɨcuã je. Jenderecuarã eãmbaeɨcuã cote. Jesucristo rese nandeɨco tuchɨte ã cote.Mbae yasu rã ño nandeɨco nguiã Jesucristo rese ãcote.

12 ¡Mbae ɨcuã ndese ra jẽɨngochɨ jenderecuarãjẽ! Jẽ mba e ɨcuã oseɨ mose, ¡jẽteachõ ño jẽ!13 ¡Jendete ra jemee meechɨ mbae ɨcuã je jẽ! Diosje quia jendete jemee. Mbae turã naa sacuã.Cristo rese que jemano ndesẽ. Jẽyasu chõ nguejẽquera sɨ Cristo rese resẽ. 14Nandererecuarã eãnda mbae ɨcuã cote. Moisés chɨmbesa ruɨ eã ñonandeɨco nguiã ã cote. Dios turã nduɨ ae chõnandeɨco nguiã ã cote.

Mbae turã nimba chõ nandeɨco cote15Dios turã ae nandemingo nguiã. ¿Ũquɨ mose

ra mbae ɨcuã nandesaã saã nde? Tei. Dios biãteũquɨ. 16 Nande nandechɨmondo mose mbae ɨcuãje, mbae ɨcuã nda nandererecuarã cote. Mbaeɨcuã nda nandeɨquia chee cote. Nande nan-dechɨmondo mose Dios je, ae ra nandererecuarãcote. Ae ra nandemingo beɨ mbae turã ndesecote. 17 Jẽɨngo beɨ que mbae ɨcuã ndese jendere-cuarã nyii ra. Mbia Jesús cheẽ nenei nenei mosejẽje, jẽisi turã ño ngue cote ra. Ã jẽɨngo echeẽmumbayã ã cote. Nyebe aɨco nguiã gracias ɨteDios je co. 18 Dios que jendirõ mbae ɨcuã sɨ cotera. Mbae ɨcuã ndese ra jẽɨngoã cote. Mbae turãndese beɨ ra jẽɨngo cote. 19 Secheẽ ambuchecuatuchɨ quia jẽje co. Jẽ eɨcua tuchɨ sacuã. Jendete

Page 175: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 6:20 172 ROMANOS 7:20

que jemondo tuchɨ mbae ɨcuã je nyii ra. Jẽ nguejẽɨngo ɨ ɨ tuchɨ mbae ɨcuã ndese nyii ra. JendetejemondoDios je cote. Mbae turãnaa ɨ ɨ sacuã cote.

20 Mbae ɨcuã mbaerã ño jẽɨngo nguiã cose.Mbae turã ngue jẽsaã aroneãte quia aquemose ra.21 Jẽɨreɨte mbae ɨcuã naa naande cote. Jenyɨsaãsaã mbae ɨcuã ñiinda, ũquɨ ngue mbae turã momondo ãte jẽje resẽ. Ae mbae ɨcuã saã ɨ ɨte quia,ũquɨ nda mano. 22 Dios que jendirõ mbae ɨcuãsɨ cote ra. Dios rimba chõ jẽ cote re. NyebeDios jemingo nguiã ɨcúe mbae ɨcuã sɨ. Nyebera Dios jemingo beɨ ibate manonde cote. 23 Aembae ɨcuã saã saã nguia nae, ũquɨ nda Dios mbasibeɨ manonde. Ae Jesucristo ɨcua quia nae, ũquɨ nguiatu ra Dios turã mingo beɨ. Mbae turã naa eãndaque. Dios turãte quia ee re.

7Eraaque rã ño nandeɨco nguiã Moisés chɨmbesa

je cote1 Sã jenderecua ibi jenda mo no. Echeẽ je-

mumba aroneate no. Jemanomose, jenderecuayãnda cote. 2 Sã cuña mo ndiqui ngu rese no. Cuñamo ngu rerequia mose, sã eriqui beɨ erese. Erumano mose, aque mose ramo nda siquíã eresecote. Aque mose ramo nda ae ae riqui cote. 3Ngureco mose, siqui aroneãte emo ndese. Siqui moseemo ndese, Dios cheẽ mumba chõ ũquɨ nde. Erumano mose, aque mose quiatu ra ngu mo ndeacote. Dios cheẽmumba eã ño ũquɨ nde.

4 Eraaque rã ño jẽɨngo nguiã Moisés chɨmbesaje ũquɨ cote. Cristo quiatu que mano jenɨɨ nda.Quera sɨ que jenɨɨ no nda. Cristo rese chõ jẽɨngonguiã ũquɨ cote. Dios je mbae turã naa naa sacuãño jẽɨngo nguiã erese ũquɨ cote. 5Nandeɨco mosembae ɨcuã ndese nyii, mbae ɨcuã achõ ño nguenandechoseɨ choseɨ quia aque mose ra. Nandebituchɨ que Dio s cheẽ mumba mumba aque mosera. Nyebe que nandeɨco mbae ɨcuã naa ɨ ɨ tuchɨaque mose ra. Eɨ nda nandeɨcuã nandeɨquiarei aque mose. Espíritu Turã nandembiasu eãmose. 6 Eraaque rã ño nandeɨco nguiã Moiséschɨmbesa je ã cote. Moisés chɨmbesa ruɨ eã ñonandeɨco nguiã ã cote. Dios cheẽ mɨɨ nduɨ chõnandeɨco nguiã ã cote. Espíritu Turã nguiatungue nandembiasu nguiã. Espíritu Turã ño nan-dembaaquiatu nguiã ã cote. Moisés chɨmbesaachõ eã ño cote re.

7 —Moisés chɨmbesa ɨcuãte, ae ãte raque quiaco. Moisés chɨmbesa quiatu que sembiirandu

seɨcuã ndese resẽ. —Eɨcuãte quia emo mbaeoseɨ oseɨ riqui re, ɨ que Moisés chɨmbesa ra. Eɨ nda seiranuãte rei ũquɨ ndese. Moisés chɨmbesaeande ndae. Moisés chɨmbesa ae ngue sem-biirandu nguiã ũquɨ ndese. —Eɨcuãte ũquɨ, ɨseje. 8Moisés chɨmbesa sembiirandurembae ɨcuãndese, mbae ɨcuã achoseɨ ɨ ɨ tuchɨchɨ cote. —Mbae ɨcuã nda jẽsaã saãchɨ, ɨ mose chõ mbaeɨcuã achoseɨ ɨ ɨ tuchɨchɨ cote. Emo Moiséschɨmbesa ɨcuayã mose, mbae ɨcuã abe ra eɨcuayãno. 9Moisés chɨmbesa que aɨcuayãte quia nyii ra.Seturã aɨco reɨ aque mose. Moisés chɨmbesa queaɨcua cote ra. Eɨcua mose que echeẽ amumba ɨ ɨtuchɨ cote ra. Ũquɨ mose que seɨcuã aɨcua cote ra.10Mbiamingo beɨ sacuã ndaqueMoisés chɨmbesa.Ae que semingo beɨ eã nda. Moisés chɨmbesaamumba mumba beɨ chõchɨ. Nyebe aɨco nguiãɨsho tuchɨ Dios sɨ aque mose. 11 Seɨcuã ño nguesembɨɨrɨ ɨrɨ mbeɨ quia nyii ra. SeMoisés chɨmbesaɨcua mose, seya eã tuchɨ que aque mose cote ra.Seɨcuã nda seɨquia chee, ae que se ra. 12 Moiséschɨmbesa turãte raque. Dios cheẽ ndaque.

13 Moisés chɨmbesa turãte. Ũquɨ je eã ngueDios paama ɨ seje ra. Seɨcuã ae quiatu que Diosmbupaama ɨ seje ra. Moisés chɨmbesa que sembi-irandu tuchɨ seɨcuã ndese ra. Se Moisés chɨmbesaturã ɨcua mose, ũquɨ mose que seɨcuã Dios mbu-paama ɨ seje ra. Nyebe Dios Moisés chɨmbesamee nguiã nande je. Nandeɨcuãmbuchecua tuchɨsacuã nande je.

Nandechɨanqui renda ɨcuã ño nandeisi isinguiã

14Moisés chɨmbesa turãte raque. Se ae seɨcuãnde. Mbia chõ se re. Moisés chɨmbesa amumbamumba chõchɨ nguia co. 15Mbae turã asaã mbiteraque. Mbae ɨcuã asaã eã mbite raque. Mbaeɨcuã nguia seisi isite nguiã. Mbae turã uquiareã. ¿Mbaerã aɨco mbae turã naa eãte re? 16 Aeasaã sereãte quia nae, ũquɨ asaã mbeɨchɨ. Moiséschɨmbesa turãt e raque. Aɨco echeẽ mumbamumba beɨchɨ. 17 Se ae chõ eã ño aɨco nguiãmbae ɨcuã naa naa co. Sechɨangui renda ɨcuãnguia “mbae ɨcuã esaã saã”, ɨte nguiã seje co.Nyebe aɨco nguiã mbae turãmo naa eãmbeɨte co.18 Seɨcuã tuchɨ chõchɨ se. Seturã mo eã tuchɨchɨ se. —Mbae turã tasaã, aete raque quia co. Aɨcombae ɨcuã naa naambeɨ chõchɨ co. 19Sebite raquemba e turã. ¿Mbaerã aɨco mbae turã naa eãte re?Sebiãte raquembae ɨcuã. ¿Mbaerã aɨcombae ɨcuãnaa naa mbeɨte re? 20 Se ae eã mbae ɨcuã asaã saã

Page 176: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 7:21 173 ROMANOS 8:23nguiã. Sechɨangui renda ɨcuã nguia “mbae ɨcuãesaã saã” ɨte nguiã seje. Sechɨangui renda ɨcuã ñoseisi isi nguiã mbae turã sɨ co.

21 “Mbae turã tasaã”, ɨ mose se, mbae ɨcuã ñoseriquisã quisãchɨ nguiã co. 22 Sebite raque Dioscheẽ sechɨangui re. 23—Dios cheẽ ndese taɨco, aerei nguiã sechɨangui re co. Sechɨangui renda ɨcuãnguia seriquisã quisãte nguiã. Nyebe aɨco nguiãmbae ɨcuã naa ɨ ɨte. 24-25 Dios cheẽ ndese aɨcosete raque. Sechɨangui renda ɨcuã nguia semingobeɨte nguiã mbae ɨcuã ndese. Seraaquete aɨcoco. Nyebe seya eãte aɨco co. ¿Aba quia ra seɨcuãmbitirõ nde? Jesucristo quia ra seɨcuã mbitirõcote. Nyebe aɨco gracias ɨ tuchɨ Dios je co.

8Espíritu Turã ndiqui nandembuɨmbae ɨcuã sɨ

1 Ae Jesucristo ɨcua quia nae, ũquɨ nda Diosmbasiã mbeɨ. 2 Nande Jesucristo ɨcua mose, Es-píritu Turã nda nandechɨã mbiasu. Espíritu Turãnda siqui nanderese, mbae ɨcuã naa eã sacuã. Eɨ nda nandemano mbeɨte rei, mbae ɨcuã naa naambeɨ mose. 3 Moisés chɨmbesa que nanderirõaroneãte mbae ɨcuã sɨ ra. Echeẽ nguiatu nguenandemumbayã aroneãte nguiã. Mbiate quiatungue nande re. Nandequirãcuã nea. Dios quendua nanderese ra. Nyebe nguiirĩ mondo nguiãnande je. Mbia rã ngue Jesús ru íbii ra. Mbiaɨcuã jate raque. Ae mɨɨ ngue eɨcuã eã nda. Aeque mano nandeɨcuã ndiquicharõ nda. Nyebenandererecua eã ñombae ɨcuã cote re. 4 Jesús quemano nande je ra. Nyebe mbae ɨcuã ñɨmbirãcuãeãte nande je cote. Nyebe Dios cheẽ nandemum-bayã arondete namo cote. Espíritu Turã nduɨchõ nandeɨco nguiã cote. Mbia ɨcuã nduɨ eã ñonandeɨco nguiã ã cote. 5 Ae siqui quia EspírituTurã ndese nae, ũquɨ ño siqui nguiã Dios cheẽnduɨ sɨ. Ae siquíã nguia Espíritu Turã ndese nae,ũquɨ ño siqui nguiã uchɨangui renda ɨcuã nduɨsɨ. 6 Ae siqui quia Espíritu Turã ndese, ũquɨ iabeɨ ra eriqui. Siqui beɨ rae. Ae siquíã nguiaEspíritu Turã ndese, ũquɨ nda siquíã. Mano ndae.7Nandechɨangui renda ɨcuã nguia siqui ɨcuã ɨcuãmbeɨte nguiã Dios je. Nandechɨangui renda ɨcuãnguiarei Dios cheẽ mumbayã aroneã. 8 Ae siquibeɨ quia uchɨangui renda ɨcuã nduɨ, ũquɨ siquiaroneãte Dios cheẽ nduɨ.

9 Eɨ jenye eãte raque jẽ. Espíritu Turã nduɨchõ jẽɨngo nguiã jẽ. Espíritu Turã nguia siquinguiã jeñɨangui re. Espíritu Turã siquíã mose

emo ñɨangui re, Cristo rimba eã ño ũquɨ nde.10 Jesucristo riqui jeñɨangui re ũquɨ. Jendetera mano ndaque mbae ɨcuã je. Espíritu Turãnda jeãingue mingo beɨ ibate. Dios quiatu nguejẽisi turã nguiã. 11 Dios que Jesucristo raaquembuquera ra. Eɨ sɨ ra Dios nanderete raaquembuquera Espíritu Turã quirãcuã je no. Eɨ sɨra nanderete mbiasu, Espíritu Turã siqui mosenandechɨangui re.

12 Nandechɨangui renda ɨcuã nduɨ nandeɨcoaroneãte cote. 13 Nandechɨangui renda ɨcuãnduɨ nandeɨco mose, nandemano mbeɨ ra equia.Espíritu Turã nandebi ɨcuã mbutiã mose, nan-demingo beɨ rae. 14 Ae je Espíritu Turã ndiquiñee nae, “eɨ jenye” ɨ nae, Dios rimba chõ ũquɨ nde. 15Nande Espíritu Turã isi mose, aque mosebeɨ chõ Dios riirĩ nande cote re. Dios rimbachõeã ño nande cote re. Dios riirĩ tuchɨ chõ nandecote re. Nandesiquiche tuchɨ que equia Dios sɨnyii ra. Nandesiquicheãte esɨ namo cote. —Paba, nande chõ nguiã e e co cote. 16 —Diosriirĩ tuchɨte jẽ, ɨ chõ Espíritu Turã nguiã nandem-biirandu tuchɨ. —Dios riirĩ tuchɨ rei nande re,nande chõ nguiã nande abe nandechɨangui re co.17 Dios riirĩ tuchɨte quia nande re. Nyebe ra Diosmbae mondo tuchɨ nande je Jesucristo rese. Sãñɨ mbia Jesucristo mbasi cose no, eɨ sɨ ra mbianandembasi nande abe. Aquere ra nandeɨco turãmbeɨ erese ibate cote.

Mbae turã mbeɨ jee ra nande je nandeɨco moseibate

18 Mbia ra nandembasi raque a nyii. Dios ranandererao beɨ ibate cote. Aque mose ra mbaeturã mbeɨ nande je cote. Nyebe ra nandetesareɨnanderasi jua sɨ cote. Nandeɨco beɨ mose ibate.19 Dios ra huɨɨcuasa mbuchecua ja aque mose. —Co rei seɨcuasa co. Co abe no. Co abe no, ɨ raDios aque mose. Ũquɨ ño nandesaarõ arõ nguiã ã.Ae Dios chao mbae ja, ũquɨ abe riqui ũquɨ ndaarõarõ ã. 20 Adán mbae ɨcuã naa namo mose, mbaeɨcuã ja que aquere cote ra. Dios chɨao ɨcuã ja cote.Dios que mbae mbɨɨcuã ja Adán mbae ɨcuã naanamo mose ra. 21 Eɨ mbeɨ eã nda mbae. Mbaera nɨmbitirõ ja cote. Ñɨmbiasu ra cote, Jesús tumose íbii cote. Mbae ra manoã cote. Mbae rashɨ eã cote. Jesús quiato rese ra mbae nyɨɨcuaboja aque mose cote. 22 Dios chɨao ra nyɨɨcuabo jaaque mose. Dios chɨao ia eãte quia namo nde.Ãquẽ ndasi rã ño eriqui nguiã namo. Nyebe raDios uchɨao mbiasu ja cote. 23 Dios que EspírituTurã mondo nande je ra. Nyebe nandeɨco nguiã

Page 177: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 8:24 174 ROMANOS 9:8ñee, “Dios ra nandembiasu nguiirina tuchɨ cote”,ɨ. Aque mose ra Dios nandembuchɨɨcuabo tuchɨuchɨao ja rese cote. Namo ño nanderasi rasi re.Nandeya eãte abe no. Nandembuchɨɨcuabomose,nanderete abe ra embiasu. 24—Jendete tambiasu,ɨ que Dios nanderirõ mose mbae ɨcuã sɨ ra. Ũquɨ ño nandesaarõ arõ nguiã ã. Nanderete yasu eãtenamo. Nyebe nandeɨco nguiã eraarõ arõ ã. 25 —Jendete tambiasu, ɨ que Dios nande je ra. Nyebenandeɨco nguiã eraarõ arõ mingue ã.

26Nandequirãcuã neate nande. Nyebe EspírituTurã ndiqui tuchɨ nguiã nanderese. Sã nandeɨcoñee: “¿Mañɨ nande ra ñee Dios je re?” ɨ nan-dechɨangui re. Nandecheẽ ndequia requia mosechõ nandeɨco nguiã iabu abu. Nandeiabu mosechõ Espíritu Turã ndiqui nguiã ñee turã Dios jenanderɨɨ. Nandeuru ñee Dios je nandechɨanguire. 27 Dios mbia chɨã ɨcua jate quia co. EspírituTurã ñee mose Dios je nandeuru, Dios echeẽ ɨcuachõ nguiã aque. Dios cheẽ nduɨ sɨ chõ EspírituTurã ndiqui nguiã ñee Dios je Dios ɨcuasa rɨɨ. 28Aenyesecua quia Dios rese, ũquɨ je chõ Dios riquinguiã mbae turã naa ja. Dios quiatu ngue eirabonguiã. Ndua quiatu ngue erese nyii re.

29Ae res e Dios riqui nduate nyii nae, ũquɨ ngueDios mingo ɨcúe nyii ra. Jesucristo rã sɨ embiasusacuã. Nyebe nandeɨco nguiã Dios riirĩ tuchɨ Jesu-cristo rese cote. Jesucristo rei nanderiquii cote.Nande tubɨrɨãte ra Dios quiato cote. 30 Dios quendua nanderese nyii ra. Aquere que nandemingoɨcúe umbaerã cote ra. Nandeisi turã ngue cotera. —Mbia tamumae turã ja jendese jẽɨngo moseibate, ɨ que Dios nande je cote ra.

Mbae mo nda nandembuɨ eã mbeɨ Dios sɨ31 Dios riqui tuchɨ nanderese co resẽ. Nyebe

ra emo ñɨmbirãcuã eã nande je cote. 32 Diosque nguiirĩ mɨɨ mondo nande je ra. Mano sacuãnandeɨcuã je. Eɨ nda mbae mondo ja nande je no.Sã nguiirĩ mondo nande ja je no. 33Dios chesecuatuchɨ chõ nande re. Emo ñee ɨcuã aroneãte nandeje. Dios quiatu ngue nandeisi turã nguiã. 34Cristoque mano nandeɨcuã je ra. Quera sɨ que ra. Diosquiatocuti eñɨ ngoi hue cote. Ñee turã turã nan-derɨɨ Dios je hue cote. Nyebe emo ndiqui nguiãñee ɨcuã aroneãte nande je cote. 35 Mbae moDios mbesareɨ aroneãte nandesɨ. Nyesecua beɨtequiatu nguiã nanderese co. Nanderasi arondeteraque. Mbae nandembia eã arondete raque. Mbia ɨcuã arondete raque nande je. Nanderiãcuãarondete raque. Nandeɨrao eã arondete raque.

Mbia nandeɨquia arondete raque. Ũquɨ ja ra Diosmbesareɨ eã tuchɨ nandesɨ. 36 Mbia ɨcuãte riquinande je ã. Sã embesa ji riqui ɨ no:Nderɨɨ ñombia riqui nguiã ureɨquia serɨ mbeɨte ã.Oveja ɨquia ɨquia rã ño eriqui nguiã ure je ã,ɨ ñɨ embesa ji re. 37Mbia ɨcuã ɨcuãte raque nandeje. Ñimbirãcuã eã mbeɨ ra nande je. Jesucristoquia siqui nguiã nanderese co. Nyesecua beɨtequiatu nguiã nanderese co. 38-39 Dios nyesecuatuchɨte quiatu nguiã nanderese co. Dios huɨaroneãte nandesɨ. Mbia nandeɨquia ɨquia mose,aque mose abe Dios huɨ aroneãte nandesɨ. Mbaemonda embuɨ eãnandesɨ. Angeles. Aba checuayãɨcuã. Mbia rerecua. Ae ɨcuã ɨcuã ndiqui nandeje namo. Ae ɨcuã ɨcuã nda nande je emo mose.Ibatenda mo. Ae siqui ibiqui rɨ no. Dios chɨaomo. Ũquɨ ja ra Dios mbuɨ eã nandesɨ. Dios quianyesecua tuchɨte nguiã nanderese Jesucristo rɨɨ co.

9Dios que judíos mɨɨ icúe umbaerã tuchɨ ra

1 Jesús ɨcuasa chõ se resẽ. Aɨco ñee ñooñoeãte co resẽ. Espíritu Turã abe riqui sembiirandusechɨangui re co resẽ. 2 Seya eãte aɨco co. Seyaeãte aɨco judíos rese co. 3Se sɨ raque judío. Judíosja chõ ure re. Judíos siqui sereãte chõchɨ Jesúsrese. Seso sete raque tata cuasu, judíos mingobeɨ sacuã Jesús rese. Eɨ ndei ra sesose rete tatacuasu judíos rendaque re. Seresenda tuchɨte quiañene. 4 Israel ndei judíos i tuchɨ. Seriirĩ, ɨ rei queDios judíos je ra. Dios que uquirãcuã teacuquiarei judíos je ra. Dios que contrato saã ndei judíosje ra. Moisés chɨmbesa que judíos quereco reira. —Eɨ jenye chõ ñee seje, ɨ rei que Dios judíosmbaaquiatu quiatu ra. —Mbae turã nda asaã saãmbeɨ quia jẽje, ɨ beɨ que Dios quia judíos je ra.5Nanderameɨ ñiinda tuchɨ quiarei judíos i. Cristotu mose ibi, judío que ae abe cote ra. Cristorei Dios tuchɨ. Mbia rerecua beɨ tuchɨ rei Cristo.Amén.

6 Dios turã tuchɨ raque judíos je. Judíos quesiquiãte Dios rese cote ra. Dios quiatu que ucheẽmbuchebiã ndei ee ra. Ũquɨ mo nguiatu quejudíos tuchɨ eã nda. Siquíã tuchɨ que Dios rese ra.7 Abraham ndiirĩ nyeremo ndei que ra. Ismael.Isaac. Ũquɨ nyeremo ngue eriirĩ ja rei ra. Diosque Isaac mɨɨ isi ra. —Abraham ndiirĩ, ɨ eã ngueDios Ismael riirĩ je ra. —Abraham riirĩ, ɨ chõ ngueDios Isaac ndiirĩ je ra. Isaac ndiirĩ jaje que Dios“judíos” ɨ cote ra. 8 Abraham ndiirĩ nducucha

Page 178: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 9:9 175 ROMANOS 9:33que Dios isi turã ja eã ndese. Ae Dios cheẽ isiturã nguia, ũquɨ je chõ Dios riqui nguiã “seriirĩ”ɨ. 9 Dios que ñee Abraham je ra. —Tenda nonguera achu. Aquemose ra ãquẽ nacuɨ monyaacuquianeninisi Sara je, ɨ que Dios Abraham je ra. 10Ãquẽngue tiarõ cote ra. Isaac, ɨ que ee ra. Isaac quengũinisi tea chee ra. Rebeca, ɨ que eninisi je ra.Eata riru rerequiamose que Dios ñee ee ra. 11-12—Ae rane nda nyaacuquia ãquẽ, ngõngue rimbatuchɨ chõ nda aque, ɨ que Dios Rebeca je ñee nda.Echaacuquia nonde. Eriirĩ mbae ɨcuã naa nonde.Mbae turã abe naa nonde. —Co chõ taisi, ɨ queDios ra. —Co chõ taisi, ɨ beɨte Dios quia co no.Mbiambae turã naa nonde chõ Dios eirabo nguiã.Dios turãte quia ñene. Nyebe mbia mo irabochõnguiã. Ebite quia ñene. 13 Dios que ñee Rebecariirĩ nɨɨ nda. Ũquɨ nyeremo nɨɨ:Jacob ndese chõ aɨo nguiã nyesecua.Esaú rese achesecua eãte, ɨ que Dios ra,ɨ que embesa ji ra.

14 ¿Mbaerã Dios riqui aque mɨɨ irabo re?¿Mbaerã eriqui enongue abe isiã nde? ¿Diosɨcuãte ere? Tei. Eɨcuã eãte raque. 15 Sã Dios ñeeMoisés je nyii no:Seya eãse mose emo ndese, seya eãte erese.Setutãse mose emo je, seturãte ee,ɨ que Dios Moisés je ra. 16 —Dios turã naa ndaseje chã, ɨ mose emo, ũquɨ je eã ño Dios turãndiqui nguiã. Ae mbae turã saã saã ndei quia,ũquɨ je eã ño Dios turã ndiqui nguiã. Ae reseDios ia eã ndiqui, ũquɨ je quiatu Dios turã ndiquinguiã. 17 Sã faraón no. Egipto jenda rerecua.Dios que ñee ee ra. —Aremɨɨ nguembia rerecuarãnda. Sequirãcuã ndeacuquia sacuã mbia je. Mbiajirandu ja sacuã serese, ɨ que Dios faraón je ra.18Dios ia eãse mose emo ndese, eya eã nda erese.Dios emo ñɨa matãse mose, matã ndae.

Dios ra judíos isi turã sɨ 19 Jemo nda ñee seje reae. —Dios ae emo ñɨã

mãtãmose, ¿mbaerã nda jeñee asi echɨã ãtã je re?ɨ ra jemoñee seje reae. 20Dios cheẽnandesobeɨshɨ aroneãte. Sã nandembaecua ñio ñee aroneãteuaosa je no. —¿Mbaerã seraã eɨ nde? ɨ aroneãteñio ñee uaosa je no. 21Ñio aosa ra ñio saã ñooñoño ubi mose no. Ñio turã tuchɨ raã arondeteno. Ñio ɨcuã abe raã arondete tuchu sique je no.Embae quia tuchu re. Tuchu rã ño nande re. Ñioaosa rã ño Dios re. 22 Ae eɨcuã ɨcuã mbeɨte riquiDios je nae, ũquɨ je Dios siquimingue ɨ ɨte co. Ũquɨ nda nyoɨ je tata cuasu. Ũquɨ Dios mbasi serɨte

cote. 23 Dios mbae turã saã sete ubi je. Nyebeuquirãcuã ndeacuquia nguiã ubi je. Diobi chõnande re. Dios que nandeao uchesecuarã nda.Nandeɨco sacuã erese. 24Diobi chõ nande re. Diosque nandeirabo ra. Nandemo ndei judíos. Judíoseã abe abe. Dios chiirabo ja chõ nande re. 25 SãOseas Dios cheẽmbesa no:Ae serimba eã nyii nae, ũquɨ nda serimbarã cote.Ae rese mbia nyesecuayã nyii, ũquɨ ndese ra

achesecua tuchɨ se cote.26 “Seresenda eã ño jẽ nde”, ɨ que Dios ñee ee nyii

ra.Hue jenda sɨ je ra Dios ñee cote.“Seresenda chõ jẽ cote re”, ɨ ra Dios sɨ ñee ee cote,ɨ que Oseas Dios cheẽmbesa ra.

27 Eɨ ngue Isaías Dios cheẽmbesa cose ra:Judíos tubɨrɨã tuchɨte raque rae.Siqui ja eã nda Dios rese.Co mɨɨmɨɨ ño nda siqui erese.28Dios quia ra uquiatoã mbasi ja ibi jenda cote.Mbasi jeɨ ra cote, ɨ que Isaías embesa ra. 29 Isaías

que ã mbesa cose no nda:Mbia rese Dios ndua eande rae, eɨ nda judíos ua ja

rei.Dios judíos mo ndecha eande rae, eɨ nda judíos ua

ja rei.Sã Sodoma jenda ua ja no.Gomorra jenda abe no,ɨ que Isaías embesa ra.

Judíos siqui sereã Jesús rese30 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae judíos eã nae, ũquɨ

ngue “taɨco Dios rese”, ɨã ndei ra. Aque moseque Jesús ɨcua cote ra. Jesús ɨcua mose queDios echɨã mbitirõ cote ra. 31 Judíos quiatu queñee ndei ra. —Dios cheẽ nduɨ sɨ tuchɨ nandeɨco.Nandeɨco mose eruɨ, Dios ra nandemingo beɨ, ɨrei que judíos ra. Dios que emingo beɨ eã nda.Siqui beɨ eã nguiatu ngue Dios cheẽ ndese re.32 —Jesucristo nandeɨcua, ɨ eã ñochɨ judíos. —Nande ae nandeɨco Dios cheẽ nduɨ, ɨ chõchɨ. —Nandeɨco mose eruɨ, Dios ra nandemingo beɨ, ɨchõchɨ. Judíos biãte que Jesús riqui ra. Nyebejudíos riqui turã eãte nguiã. 33 Eɨ ngue embesa jiDios cheẽ nda:Serucucha que amɨɨ judíos rae ra.Judíos ra eisiteã.Judíos ra cuá ɨ nyoɨ ee.Ngoɨ ra echoɨ cuá ɨmose ee.Sɨta rã ño serucucha ee re.Ae serucucha ɨcua quia nae, ũquɨ nguia ra ngoɨ eã

nyoɨ.

Page 179: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 10:1 176 ROMANOS 11:6“Dios rucucha aisi jirichɨ nguia no”, ɨ eãndaCristo

ɨcuasa mo ñee,ɨ que Dios cheẽmbesa ji ra.

101—Sã Dios judíos rirõ mbae ɨcuã sɨ, ae rei quia

co. —Paba, judíos emingo Jesucristo rese, ae tuchɨrei quia co. 2 Judíos siqui sete raque Dios cheẽnduɨ. Ñeenda quia eɨcuayãte nguiã Dios ɨcha.3 —Dios ra nandechɨã mbitirõ Jesucristo rɨɨ, ɨ eãñochɨ. Ae ae uchɨã mbitirõse chõchɨ. Jesucristoɨcua sereã nea mbeɨ chõchɨ. Nyebe Dios riquinguiã echɨãmbitirõ eãmbeɨ. 4 Jesucristo tunondeque judíos siquise tuchɨMoisés chɨmbesa rese ra.Jesús que tu íbii cote ra. —Moisés chɨmbesa ruɨjẽɨngo mose, taembitirõ turã, ɨ ãte que Jesús ra.—Seɨcua mose quiatu ra jaembitirõ, ɨ que ra.

Sã mbia siqui ja serese, ɨ Dios5—Emo mbae ɨcuã mo saã eã mbeɨ emo mose,

ũquɨ nda Dios mingo beɨ, ɨ rei que Moisés ra. 6-7Ãnandeɨco Jesús ɨcuate ã. Nyebe ae riqui nguiãnandemingo beɨ ɨ ɨte ã. Nyebe nandeɨco nguiãñee ãte. —Aba quia ra oso Jesús reru ibate sɨnande je, ɨ ãte. —Aba quia ra oso mbia raaquerea, Jesús mbuquera sacuã, ɨ ãte nande mo. 8 Ãureɨco Jesucristo renei nenei mbia je ã. —JẽJesucristo ɨcua mose, jẽɨngo beɨ rae, ure equiambia je ã. Jesucristo ɨcuasa ra ñee: —A Jesucristocheẽ ndiqui aba jiite a. Echeẽ aba chɨɨcua biteaba chɨangui re, ɨ ra Jesucristo ɨcuasa ñee. 9 —Jesucristo rei sererecua, ere chõ ñee. —Dios queJesucristo raaque mbuquera ra, ere chõ nguiandechɨangui re. Nde ɨ mose, Dios ra nemingobeɨ. 10 Emo Jesucristo ɨcua mose uchɨangui re,Dios ra echɨã mbitirõ. —Jesucristo aɨcua quia co,ɨ mose, Dios ra esirõ mbae ɨcuã sɨ. 11—Jesucristoaisi jirichɨ nguia no, ɨ eã nda Jesús ɨcuasa mo ñee,ɨ que embesa ji Dios cheẽ nda. 12Dios quia mbia jarerecua tuchɨ re. Judíos achõ ndeeecua eã. Judíoseã achõ nderecua eã no. Eɨ ja chõ mbia Dios je re.—Mbaemo embu seje, ɨmose emo Dios je, mondoturã tuchɨ ra ee. 13 Sã embesa ji riqui ɨ no:“Paba, seɨcuã embitirõ”, ɨmose emo, Dios ra ũquɨ

mingo beɨ tuchɨ,ɨ que embesa ji ra. 14Mbia mo Jesús ɨcuayã mose,ñee aroneãte ee. Mbia jiranuã mose Jesús rese,Jesús ɨcua aroneãte. Emo Jesús cheẽ nenei neneieã mose mbia je, mbia jirandu aroneãte Jesúsrese. 15 Dios mbia mo mondo eã mose echeẽnenei nenei sacuã, echeẽ nenei nenei aroneãte.Sã embesa ji riqui ñee no. Eɨ sɨ chõ ñene:

Aba bite emo tu mose Dios cheẽ nenei nenei ureje.

Ureya tuchɨte erese,ɨ que embesa ji cose ra. 16Mbiamɨɨmɨɨ ño siquichɨ Dios cheẽ turã ndese ũquɨ. Sã Isaías ñee no:Dios, mbia que urecheẽ ñandu sereãte ra,ɨque Isaías embesa ra. 17Mbia ra Jesucristo ɨcuayãmbeɨte, jiranuã mose erese. Mbia ra jiranuãteJesucristo rese, emo echeẽ nenei neneiã mose ee.

18 ¿Judíos Dios cheẽ turã ñanuãte re? Ñandu jarei que ra. Dios cheẽ ngue judíos chandu ja reiresẽ. Mangue chooño eã ngue echoɨ Dios cheẽnenei nenei ndesẽ. 19 ¿Judíos jiranuãte Jesús cheẽturã ndese re? Jirandu tuchɨte rei que ra. SãMoisés Dios cheẽmbesa no:Dios rei se. Judíos eã ndese taɨco turã.Mbia aquiatuã taisi serimbarã. Judíos nda queteã

tuchɨ serese chã,ɨ que Moisés Dios cheẽmbesa ra. 20 Isaías abe queDios cheẽmbesa ra. Ã ngue embesa ra:Ae serequia eãte quia, ũquɨ ño ngue serea ra.Ae ndua eãte quia serese, ũquɨ je chõ achecua

nguiã, ɨ que Dios ra,ɨ que Isaías siquicheãte Dios cheẽ mbesa ra.21 Isaías que ñee judíos je no nda:Dios riqui ñee jẽje co. “Jẽɨngo serese”, ae beɨte

raque se quia judíos je co.Secheẽmumba beɨ chõchɨ.“Jẽɨngo serese”, ae beɨte raque quia secheẽmum-

basa je co,ɨ que Dios ra, ɨ que Isaías Dios cheẽmbesa ra.

11Dios ia eãte judíos rese

1 Dios que huɨ eã judíos sɨ ra. Judío chõ se nonde. Abraham ndei sei. Benjamín abe rei sei no.¿Mañɨ nda Dios huɨ judíos sɨ re? 2 —Serimbarãmbeɨ ra judíos, ɨ que Dios cose ra. Nyebe eriquinguiã emombo eã mbeɨ. ¿Jẽtesareɨ chõ Elías cheẽsɨ Dios je re? Elías que ñee ɨcuãte judíos ataque rɨɨ aque mose ra. 3—Dios, judíos que ndecheẽ neneineneisa ɨquia ja ra. Altar abe que embucoɨ coɨnembae ra. Se ae tuchɨ aɨco nderimba co cote. Seabe ra judíos seɨquia chee, ɨ rei que Elías Dios jera. 4Dios que ñee Elías je cote ra. —Nde mɨɨ eã ñoserimba re. Serimba tubɨrɨãte nyeresẽ. Siete mi lserimba que ngoi eãte ngũíã ndese ñee ñee Baalnaanguia je ra, ɨ que Dios ñee Elías je cose ra. 5 Eɨ ño namo abe re. Judíos emo emo ño siqui nguiãDios rese ã. Ũquɨ mɨɨ ño Dios chiirabo ũquɨ nde.Uturã je chõ Dios ũquɨ irabo nguiã. 6 Mbae turã

Page 180: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 11:7 177 ROMANOS 11:28naamose eã ño Dios eirabo nguiã. Uturã je ae chõDios eirabo nguiã. Mbae turã naa naa ndɨbɨshorõeã ño Dios riqui nguiã aba irabo umbaerã. Mbaeturã naa naa ndɨbɨshorõ mose, eɨ nda Dios abairabo eãte rei uturã je. 7 Dios quiatorã nande, ɨrei que judíos ra. Dios quiatoã tuchɨ que eriquira. Jesucristo ɨcua sereãte que equia ra. Co mɨɨmɨɨ ño ngue Dios irabo uquiatorã nda. Eataqueque Jesucristo ɨcua sereãte quia ra. 8 Sã embesa jiriqui ñee no:Dios que embaaracua eã nda.Nyebembae ɨcua eãte nguiã, maemose Dios chɨao

rese.Nyebe Dios cheẽ ɨcua eãte nguiã eandu mose no,ɨ que embesa ji cose ra. Eɨ mbeɨ chõ namo abe re.9 David abe que ucheẽ mbesa ra. Eɨ ngue embesara:Sã eya chooño umbae tubɨrɨã ndese.“Nandeɨco turãte ã”, sã ɨ, siqui ɨcuã mose.Sã Dios embua tuchɨ embasi mose.10 Sã eresa nyɨati ati beɨ.Mae eã sacuã.Sã mbae usi riqui eituquia beɨ,ɨ que David ñee nda.

11 Judíos que Dios cheẽ secha rei ra. Uba je quiara ecuaẽ Dios rese. Dios sɨ judíos huɨmose quiatuque judíos eã siqui arõte Dios rese cote ra. Diosjudíos eã mingo beɨ tuchɨ sacuã cote. Judíos raqueteã tuchɨ chee Dios rese cote. Uba sɨ sacuãerese cote. 12 Judíos que Dios cheẽ isiteã nda.Nyebe mbia judíos eã ja Dios cheẽ andu ja nguiãcote. Judíos Dios cheẽ mumba mose, Dios queuturã teacuquia ja mbia mangue chooñoa jendaja je cote ra. Judíos uba sɨ mose Dios rese, mbiamangue chooñoa jenda ra siqui tuchɨ Dios resecote.

Judíos eã ño Dios cheẽ isi13 Jẽje judíos eã je aɨco Dios cheẽ nenei nenei a.

—Judíos eã je eɨco secheẽ nenei nenei, ɨ que Diossemondo ra. Nyebe aɨco nguiã Dios cheẽ neneinenei sete. 14 Judío chõ se no nde. Sã jẽ jẽɨngoDios rese no jẽ. Sã judíos abe riqui Dios rese jẽ nasɨ. Dios erirõ sacuã mbae ɨcuã sɨ. 15 Judíos Diosisiteã mose que Dios huɨ chõ judíos sɨ ra. Judíoseã nguiatu que Dios isi uquiatorã cote ra. —Mbiamo ja sequiatorã cote, ɨ que Dios judíos eisiteãmose ra. Judíos ra uba sɨ chee Dios rese emomosecote. Mbia raaque quera sɨ rã tuchɨ ra aque mosecote. 16 Sã mbia mo mbichae raã no. Mbichaeñɨɨnda uchi turã mose, eruɨnda abe ra uchi turãno. Mbichae ñɨɨnda rã ño Abraham nde. Judío ituchɨ chõ Abraham nde. Sã Abraham siqui turã

tuchɨ Dios je no. Nyebe ra eriirĩ abe uba chee Diosrese no. Ei turã mose, erãquiã abe ra eturã no.

17 Olivo rãquiã na ño judíos re. Judíos siquíãmose Dios rese, olivo rãquiã na ño ngue Diosechisia mombo ra. Ũquɨ naquiã nendaque rechõ ngue Dios jemɨɨ nda. Jẽ judíos eã. Injer-tar ɨ raanguia chõ Dios jembucha nguiã ei rese.Jemingo tuchɨ sacuã Dios rese. Olivo rãquiã naeã ndaque jẽ. 18 ¡Jenguasu ra jẽsaã saãchɨ judíosje jẽ! ¡Dios jẽisi turã mose jẽ! Erãquiã injertarɨ ji rã achõ ño jẽ nde. Erãquiã nda hui mingoeã. Ei quia nda erãquiã mingo nguiã. Erãquiãna ño jẽɨngo nguiã jẽ. 19 —Olivo rãquiã ngueDios chisia urembucha sacuã ei rese, ¡jenyechɨ nda jenguasu raã naa jẽ! 20 Dios que echisia siaJesucristo ɨcua sereã mose ra. Jẽ Jesucristo ɨcuamose chõ ngue Dios jembucha olivo i rese ra.Jemingo beɨ sacuã. Nyebe jẽɨngo jenguasu raã naaeã. Jẽɨreɨ ɨreɨ jiri quia Dios sɨ. 21 Dios que olivorãquiã nyisia mombo Jesús ɨcuayã mos e ra. Eɨ nda Dios jemombo jẽ abe Jesús ɨcuayãmose. 22 ¡SãDios turãte mbia siqui mose eruɨ no jẽ! ¡Sã mbiambasi echeẽ mumba mose no jẽ! ¡Sã eturãte jẽjeno jẽ! ¡Jẽɨngo beɨ chõ Dios turã ndese jẽ! Jẽɨngoeã mose Dios ruɨ, Dios ra jemombo. Ira rãquiã siaji mombo rã sɨ. 23 Judíos uba sɨ mose Dios rese,Dios ra embucha sɨ esiasa rese. Injertar ɨ sɨ ra ee.Dios mɨɨ ño eaquiatu ũquɨ naa nde. 24 Judíos eãño jẽ nde. Olivos turã naquiã eã ño jẽ nde. Olivombuae rãquiã na ño jẽ nde. Dios ae que jembuchanguiã olivo i rese. Injertar ɨ jẽje. Ae Dios nyisianyii nae, ũquɨ nda Dios mbucha sɨ uchisia rese.

Judíos abe ra siqui chee Jesús rese25 Tacheẽ nyecuayã na jẽísaa. Mbia chɨɨcuayã

tasenei na jẽje. Jenguasu raã naa sacuã eã judíosje. Judíos yete tuchɨ que huɨ rei Dios sɨ ra. Judíoseã nguia siqui tuchɨ Dios ɨcua ã cote. Judíos eãDios chiirabo Jesús ɨcua jamose, judíos abe ra ubaja erese cote. 26 Aque mose ra Dios judíos rirõ jahuɨɨcuã sɨ cote. Sã embesa ji riqui ɨ no:Mbia mbuturãsa ra tu Sion sɨ.Ae ra Jacob riirĩ sirõ ja huɨɨcuã sɨ. Judíos rirõ ja

huɨɨcuã sɨ.27Aque mose ra judíos ɨcuã ambutiã ja esɨ.Secheẽ nda ɨque aque mose cote, ɨ que Dios ra,ɨ que embesa ji ra. 28 Judíos yete tuchɨ chõ Jesúscheẽ turã ucuayã nguiã ũquɨ. Nyebe Dios uturãndeacuquia nguiã jẽje. Judíos eã je. Dios quianyesecua beɨte nguiã judíos rese. Irabo que nyii

Page 181: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 11:29 178 ROMANOS 12:21

ra. Erameɨ ja rɨɨ ño Dios judíos irabo nguiã. 29—Mbaemo tamee jẽje, ɨmoseDios,mondo rae. Diosra uchɨmondo sirombe eã. Dios ra huɨ eã mbeɨuchiirabo sɨ. 30 Jesucristo que jẽɨcuayãte quianyii ra. Judíos huɨ mose Dios sɨ, Dios que uturãteacuquia jẽje cote resẽ. 31 Judíos quia Jesucristoɨcuayãte nguiã cote. Sã Dios ia eãte riqui jendeseno, eɨ sɨ ra eya eãte judíos rese cote. Uturã ndaeteacuquiabe chee judíos je. 32Eɨ ja chõmbia Diosje re. Emo ngue echeẽ mumbayã eãte quia ra.Nyebe eya eãte riqui nguiã nande ja rese.

33 Dios turã tuchɨte. Dios aracua tuchɨte. —¿Mbaerã Dios ũquɨ naa nde? nande aroneate.Dios chɨsaã nandeɨcua aroneãte quia ã. 34 ¿Emondua ndua quia Dios rã nde? ¿Emo mose mbiariqui Diosmbaaquiatu re? 35 ¿Emo nanembaemomondo quia Dios je re? ¿Dios mbaemondo nondere? 36 Dios ae que mbae chao ja ra. Umbaerã ñoechao ja nguiã mbae. Ae quia ecuasu jiri mbae jasɨ re. Nandecheẽ turã mbeɨ ra equia erɨɨ. Amén.

12Je sɨ chõ jeñɨmondo Dios je

1 Dios ia eã mbeɨte riqui nanderese co. Nyebejẽ sɨ chõ jeñɨmee Dios je. Jendeco chõ jemee Diosje. Jeñɨa turã jemee Dios je. Ebite ũquɨ. Diosque mbae mondo tuchɨ nande je ra. Eɨ nande chõñɨmondo ee ae. 2 ¡Jesús quiatoã na nda jẽɨngochɨ jẽ! —Nde rã sɨ semundua ndua ramo, Paba, jenyechõ nguia Dios je. Eɨ jenye mose ra Dios ñeendahuɨɨcha teacuquia jẽje. —Eɨ jenye, eɨ jenye chõ, ɨbeɨ ra Dios quia jẽje cote.

3 Dios turã ngue seirabo ucheẽ nenei neneisacuã jẽje ra. Nyebe aɨco nguiã jembiirandurandu co. —Se jiri quia mbia sɨ re, ¡jenye tuchɨtechɨ na jẽ! ¡Endua ndua turã ño ndechue jẽ!Dios nembaaquiatu tuchɨ mose, ebite quia ndere. 4-5Mbae tubɨrɨãte nanderete rese. Nanderesa.Nandeo. Nandeisa. Ũquɨ jate nanderete rese.Mbae mɨɨ nda siquíã nanderete rese. Nandeo ocombae rese. Nandeisa mbae andu. Nanderesamae mbae rese. Nandechuru ñee. Nanderetequiarei “ã nandesaã”, ɨ tuchɨ nyue. Eɨ sɨ chõ Jesúsɨcuasa nande re. Jesús rete ja chõ nande re. “Ãnandesaã”, nandete equia nandechue ã. Mbaerese jaajate que Dios uquiato mingo ra. 6 Diosturã tuchɨ que nande je ra. —Co rese eɨco nde. Ãndese eɨco nde, ɨ Dios quia nandembuchao chaoco. Ũquɨ naa sacuã Dios riqui uquirãcuã mee meenande je co. —Secheẽ esenei senei, ɨ mose Dios

emo je, sã aque echeẽnenei nenei turã echeẽnduɨsɨ. 7 —Mbae turã esaã saã mbia je, ɨ mose Diosemo je, sã aque mbae turã naa naa mbeɨ mbiaje. —Mbia embaaquiatu quiatu, ɨ mose Dios emoje, sã embaaquiatu turã tuchɨ. 8 —Seoseɨ uquiambia je, ɨ mose Dios emo je, sã aque Dios oseɨuquia turã tuchɨmbia je. —Mbae emee mee mbiaje, ɨ mose Dios emo je, sã aque abeɨ tuchɨ. Sãngueteã eã tuchɨ mbae rese ee. Dios emo mɨɨmose ererecuarã, sã ererecua turã tuchɨ aque. —Mbaecha reã jembae esaã saã, Dios ɨmose emo je,sã aque ia tuchɨ mbae turã naa naa mbaecha reãje.

9 ¡Jenyesecua chooñochɨ nda jenyɨese jẽ! ¡Mbaeɨcuã sɨ jenyɨcuasẽ cuasẽ tuchɨ quiatu jẽ! ¡Mbaeturã ndese chõ jẽɨngo tuchɨ jẽ! 10 ¡Jembi turãño jenyɨese jẽ! ¡Jenongue rã nguiatu jẽɨngoturã tuchɨ jenyue jẽ! ¡Jeñee turã turã ño nguiaemo nɨɨ jẽ! ¡Nderɨɨ nda erecheẽ turã turãchɨ jẽ!11 ¡Jeñɨmbutomo tomochɨ nda jẽ! ¡Jeñɨmbirãtãtuchɨ quiatu Dios je jẽ! 12 Jesucristo cheẽ ndaɨo chee nande je emo mose cote. Ũquɨ ño nan-desaarõ arõ nguiã ã. Nyebe jẽya tuchɨ quiatu siquieraarõ arõ. Mbia jembasi mbasi mose, jenye-cuachõ ño nguia ee. Jeñee ñee mbeɨ quiatu quiaDios je. 13Mbae eã mose Jesús quiato je, mbaemojemondo ee. Mbiamo osomose jenyuchúaa, ¡jẽisiturã ño jẽ!

14Mbia mo ɨcuã ɨcuã mose jẽje, ¡jẽturã ño ee jẽ!—Paba, mbae turã emondo rã ee. Ae ɨcuãte riquiseje, ũquɨ je, jenye chõ Dios je. 15 Ae eyate riqui,ũquɨ ndese chõ jẽya jẽ abe. Ae nyeseo quia, ũquɨ je ndese abe jenyeseo no. 16 Hue rɨ ja chõ jẽɨngondua turã. ¡Jenguasu ra jẽsaã saãchɨ emo je jẽ!¡Jẽseteã ño jẽɨngo jẽ! ¡Jẽaquiatu ra jẽsaã saãchɨ jẽ!17 Mbia mo ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jenyecuachõ ñonguia ee. Mbae turã ño jẽsaã nguia mbia resa rae.18 ¡Jẽɨngo turã ño mbia je jẽ! Ɨ nda jẽɨngo ubi turãjenyɨese. 19 Mbia ɨcuã mose jẽje, ¡jeñee ɨcuãchɨ nda erobeɨshɨ jẽ! Dios quia ra embasi nguiã eɨcuãmose. Sã embesa ji riqui ɨ no:Se quia mbia tambasi eɨcuã mose, ɨ que Dios ra,ɨ que embesa ji ra. 20 Ae eɨcuãt e riqui jẽje, ũquɨ jembuquiaru chõ eriãcuã mose. Ũquɨ jembiu chõeɨseɨ mose. Eɨ jenye mose ee, eɨreɨ te ra huɨɨcuãmose cote. 21 Mbia ɨcuã mose jẽje, jeñeechɨ ndaecheẽ ndɨbɨshorõ. Jẽɨngo turã ño ee. Mbae turãnguia equirãcuã jiri mbae ɨcuã sɨ re. Mbae ɨcuãmombo jiri.

Page 182: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 13:1 179 ROMANOS 14:9

13Sã mbia riqui turã ererecua ja je

1 Mbia ja ererecua cheẽ mumbayã nguiatu.Dios ae chõ ererecuamɨɨ nguiã. Dios chɨmɨɨ ja chõmbia rerecua re. 2 Ae mbia rerecua cheẽ mumbaquia, Dios cheẽ abe mumba chõ nguiã aque. Diosquia emɨɨ tare nguiã. Ae ererecua cheẽ mumbamumba quia, ũquɨ nda mbae rasi saã cote. 3Mbiaturã mbusiquiche sacuã eã ño ererecua re. Mbiaɨcuã mbusiquiche sacuã nguia ñene. Nde ndeɨcoturãmose, ererecua ra nembusiquiche eã. Ndeɨcoturãmose, ererecua ra ñee turãmbeɨndeje. 4Diosae chõ ererecua mɨɨ nguiã. Nandereaquiatu turãsacuã. Nde mbae ɨcuã naa mose, ndesiquichejiri nda esɨ chã. Ndeɨcuã mose ra ndeiruã nuaarõte. Dios quiatu emɨɨ nguiã ererecuarã mbiaɨcuã mbasi mbasi sacuã. 5 Ererecua cheẽ nan-demumbayã ño nguia. Nandembaasi asiã sacuãachõ eã ño ñene. Nandendua turã sacuã abechõ ñene. 6 —Impuestos jẽisi isi mbia sɨ, ɨ queDios ererecua mɨɨ nda. Nyebe nandeɨco nguiãimpuestos mondo mondo turã ererecua je. Dio scheẽ nguire chõ ererecua riqui nguiã eisi isi. 7 Jẽdeber ɨ mose emo je, mbae jembuchebi jeɨ chõee. Jẽ deber ɨ mose impuestos, jemondo chõ ee.Ererecua je jẽɨngo turã ño. Jeñee turã ño erɨɨ.

Jenyesecua ja quia jenyɨese8 Emo mbae mondo mose jẽje, jẽɨngo are arete

chɨ nguiã mbae mondo rocoɨ ee. Deber jenyechɨ nda emo je. ¡Jenyesecua ja quiatu quia jenyɨesejẽ! Jenyesecua mose mbia rese, Moisés chɨmbesaja jemumbayã ño nguiã ũquɨ. 9 Ã ndei Moiséschɨmbesa ã:Emo ninisi rese ra ereɨcochɨ.Mbia mo nda ereɨquiachɨ.Mbae mo nda erembuquiachãchɨ.Emo je ra erecheẽ ñooñochɨ.Emo mbae ra erechoseɨ choseɨchɨ,ɨ que Moisés chɨmbesa ra. Nandechesecua mosembia rese, nandeɨco embesa ji cheẽ mumbayãã. Ã ndei Jesucristo cheẽ ã: Sã ereɨco nyesecuanderete rese no, eɨ ere sɨ chõnyesecua emondese.Nde ã naamose, Moisés chɨmbesa ja eremumbayãnguia ã. 10 Ae nyesecua quia mbia rese, ũquɨ ndambae ɨcuã saã eã mbeɨ emo je. Emo nyesecuamosembia rese, Dios cheẽnduɨ sɨ chõ eriqui nguiãmbae turã naa naa ũquɨ.

11 Dios rese jẽɨngo tuchɨ ũquɨ. Nandemae jeɨra Jesucristo rese cote. Nandecheẽ ngue equianyii. —Nandemae je ra Jesucristo rese, nande

que equia nyii. Namo nda nandemae erese cote.Aɨchɨte eñɨ tu a cote. 12 Itondaru rã ño mbaeɨcuã ja namo nde. Jesucristo ra tu mbae mbuturãcote. Nyaashɨ na nda cote. Nyebe nandeɨco beɨrã mbae turã ndese cote. Dios rese nandeɨcotuchɨ rã cote. Mbae ɨcuã ndiquisã sacuã nandesɨ.13Nandeɨco turã ño Dios resa rae. ¡Mbia quiacuara nandesɨɨchãchɨ jẽ! ¡Nandequiacuachɨ nda jẽ!¡Emo ninisi rese ra nandeɨco ɨcochɨ jẽ! ¡Mbaeɨcuã nda nandechoseɨ choseɨchɨ je! ¡Nandeɨcuãɨcuãchɨ nda emo mbɨɨcuã ɨcuã jẽ! ¡Emo mbae ranandechoseɨ choseɨchɨ jẽ! 14 Jeñɨmee tuchɨ quiaJesucristo je. Ae nda uquirãcuã mee tuchɨ jẽjechã. Mbae ɨcuã ndiquisã sacuã jẽsɨ. Ae ɨcuã mbiachoseɨ choseɨ quia nae, ũquɨ nda jẽsaã saãchɨ jẽJesús resenda chõ jẽ ndesẽ.

14Jeñee asiã mbeɨ jenongue je

1 Jesús quiato mo Jesús ɨcua tuchɨã mose, jẽisiturã ño. Jeñee asi asichɨ nda ee. 2 Emo emombae u ja. Emo emo soo u eã tuchɨ no. Ae soou eãte quia nae, embaaquiatu tuchɨ iriã ño ũquɨ nde. 3 Ae soo u guia nae, sã ũquɨ ñee asiã mbeɨsoocua reã je. Ae soo u eãte guia nae, sã ũquɨ ñeeasiã mbeɨ soocua je no. Dios quiato ja chõ ñene.4 Erecheẽ ɨcuã aroneãte ererecua rimba mo je. Aeae mbae saã nguiã nguerecua je. Dios ae nda ñeenguiã nguĩmba je. Mbae raã turã mose. Mbae raãɨcuã mose abe no. Dios quirãcuã ae nda ngũimbamingo nguiã mbae turã ndese.

5 —Nyaashɨ mo ngue Dios irabo mbɨɨcúe cosera. Ũquɨ nyaashɨ mose nandechɨmbaacua rã, ɨJesús quiato mo nguia co. Jesús quiato mo nguiañee nguiã: —Eɨ ja chõ nyaashɨ ndesẽ, ɨ emo no. SãDios quiato ja ae riqui ndua ndua uchɨangui re ae.6 Dios quiato mo ñɨmbaacua mose aque nyaashɨ mose, Dios je chõ eriqui nguiã ñɨmbaacua. Diosquiatomombae raã naamose aque nyaashɨ mose,Jesús je chõ eriqui nguiã mbae raã naa aquenyaashɨ mose. Ae soo u quia, Dios je chõ eriquinguiã soo u. Gracias, ɨ que Dios je nyii ra. Ae soou eã nguia, Dios je chõ eriqui nguiã soo u eã no.Ae abe gracias ɨ chõ nguiã Dios je ague. 7 —Sebirese chõ taɨco beɨ, nande aroneãte. —Semanosemose quia tamano, nande aroneãte. 8Dios ae chõnandereco mingo nguiã. “Emano”, ɨ mose Diosnande je, nandeɨco nguiã mano. Nandereco siquimose, Dios rimbarã ño ñene. Nandemano mose,Dios rimbarã ño nda nandeɨco nguiã no. 9 Cristo

Page 183: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 14:10 180 ROMANOS 15:10que mano nda. Quera sɨ que ra. Mbia rerecuarãngue quera sɨ ra. Mbia reco rerecuarã. Mbiamano je rerecuarã abe no.

10Nandecheẽ ɨcuã ɨcuã aroneãte nanderesendamo je. Emo mose quia ra Dios mae tuchɨ nan-derese cote. Nandechɨangui renda ra etea tuchɨcote. Ae quia nda nandeɨcuã tea nguiã. Nande-turã abe rea. 11Ã ndei embesa j i ã:Dios ndei se. Se rei sereco beɨ.Sésaa ra mbia chɨ ja ngoi ngũíã ndese.Ñee jaaja ra seje cote.“Dios tuchɨ chõ nde re”, ɨ jaaja ra seje cote, ɨ que

Dios ra,ɨ que embesa ji ra. 12 Nande ae ae ra mbaenandesenei senei Dios je aque mose. —Ã ngueasaã saã nguia seɨco mose íbii ra, nande ja ja raee cote.

Jenongue jembɨɨcuã eã13 Nyebe nandecheẽ ɨcuã eã nguia nandere-

senda mo nɨɨ. ¡Nandembia eãte chɨ nda jẽ! ¡Mbaeɨcuã nda nandesaã uquiachɨ ee jẽ! 14 Jesucristoque sembaaquiatu ra. —Mbae turã ja chõ mbiachɨurã nde, ɨ que ra. —¡Co ra jẽuchɨ jẽ! ɨãte Diosmbae mo nɨɨ. —Eɨcuãte co, ɨ mose emo, sã ae mɨɨeu eã. Ae eu mose, eɨcuãte ee. 15 —¡Co nandeueã jẽ! Eɨcuãte, ɨ mose nderesenda mo ndeje, eueã. Nde eu mose, erechesecua eã ño nguiã ndere-senda rese aque. Nderesenda je abe chõ ngueJesucristo mano ndesẽ. ¿Mbaerã nda nderesendaerembɨɨcuã ndechuubi je re? 16 Ndechuubi turãndaque ndeje. “Eɨcuãte” ɨ mose nderesenda mo,eu eã ae. Nde eu mose, mbia ra erembucheẽɨcuã ndechue. 17 Dios chõ nandererecua cote re.Nyebe nandendua tuchɨ eã nguia nandechɨurãndese. Ae nandembei quia, ũquɨ abe rese. Diosrese quia nandendua. Ae chõ nandemingo nguiãmbae turã ndese co. Ae chõ nandechɨã mbucoinguiã co. Espíritu turã ae nandembia mingonguiã co. 18 Eɨ nande mose Cristo je, Dios iatuchɨ ra nanderese. Mbia abe ia ra nanderese.19 Nandeɨco turã nda nandechue chã. Eɨ nandenda Jesús oseɨ oseɨ uquia nandechue chã. 20 —¡Aque soo ra nandeuchɨ jẽ! ɨ mose Jesús quiatomo, ¡ereuchɨ nda jẽ! Jesús quiato ra erembɨɨcuãarõte nde eu mose. Mbae turã ja raque mbiachɨu. “Eɨcuãte”, ɨmose Jesús quiato mo, eu eã ae.21 Soo Jesús quiato mbɨɨcuã mose, soo ra nandeueã. Vino Jesús quiato mbɨɨcuã mose, vino ndanandembei eã. Mbaemo Jesús quiatomombɨɨcuãmose, nandeoco eã erese nande abe. Mbae moJesús quiato mo mbɨɨcha serɨ mose Dios ɨcha sɨ,

ũquɨ ndese nandeɨcoã nande. Eɨ nda ɨchayã esɨ.22 —So o ɨcuã eã ño ñene, ɨ mose Dios ndeje,echecuachõ ño nguia eu. Endua tuchɨ mbae monaa nonde. Eɨcuã arõ mose ndeje, esaã eã. Eturãmose ndeje, echecuachõ ño eraã. Nde ũquɨ naanaa mose, ndeya tuchɨ rae. 23 Nde ndeiranuãmose mbae mo ndese, esaã eã. —Eturãte ereae.Eɨcuãte ere no ae, nde ɨ mose eriisu isu, esaã eãño. Ndeiranuã eraã ñooño mose, eɨcuãte ũquɨ.Ndechiisu isu u mose soo, eɨcuãte ũquɨ. —Eɨcuãteereae, nde ɨmose, ereɨcochɨ nguiã eu.

15Nandebi rese ranandeɨcochɨ jẽ; nandenonguebi

rese quia nandeɨco1 Nande mo Jesús ɨcuat e quia co. Ae Jesús

ɨcua tuchɨãte quia nae, ũquɨ je nandeɨco turã jiriae. Nandembaaquiatu quiatu ae. Nandebi achõndese ra nandendua eã. 2Ae nandebite nande ae,ũquɨ ndese nandeɨcoã. Ae Jesús quiato nonguebite nae, ũquɨ ndese quia nandeɨco. Ũquɨ mosenandeɨco nanderesenda mbaaquiatu tuchɨ Jesúsrɨɨ co. 3 Cristo chee que siquíã ubi rese ra. Sãembesa ji riqui ñee Cristo rɨɨ no:Paba, ae ndeucuayãte quia nae, ũquɨ ngue ñee

ɨcuã mbeɨte quia seje ra,ɨ que Cristo ñee ngu je ra,ɨ que embesa ji ra. 4 Dios cheẽ mbesa ji cosendare chõ nandembaaquiatusa re. Nandemingomingue sacuã. Nandembirãcuã sacuã Jesucristorɨɨ. Nyebe nandeɨco nguiã Jesucristo raarõ arõminguete ã. 5 Dios chõ nandemingo minguenguiã. Dios chõ nandembirãcuã nguiã. Dios ndajemingo turã mbeɨ nyɨese Jesucristo cheẽ nduɨ sɨchã. 6Ũquɨ mose ra jẽɨngo ñee turã mbeɨ Dios je.Hue rɨ ja ra jẽɨngo ndua turã Dios rese. Dios quiaJesucristo ru re.

Dios iate judíos eã ndese7 Sã Cristo nandeisi turã no, eɨ jenye sɨ chõ

nguia nyiisi turã. Eɨ nda mbia ñee turã Dios rɨɨ.8—Eɨ tae tae, ɨ queDios judíos i ñiinda ja je cose ra.Nyebe Cristo ru nguiã mbae turã naa naa judíosje cote. —Dios cheẽ ɨochɨ cote, ɨ nda judíos chã.9 Judíos eã abemundua sacuã Dios rese que Cristoru ra. Dios turã ndese emundua sacuã ño ngueeru nguiã. Co rei David chɨmbesa co:Paba, ndeturã tasenei senei judíos eã je.Taɨraseɨ raseɨ abe ndeje,ɨ que David embesa ra. 10Co rei embesa ji cheẽmoco:

Page 184: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 15:11 181 ROMANOS 16:5Judíos eã, jẽya chõ Dios rese.Sã Dios rimba iate erese no, eɨ jenye chõ jẽ abe

jẽya erese,ɨ que embesa ji ñee nda. 11 Co rei embesa ji cheẽmo co no:Sã mbia ibi jenda ja ñee turã ja Dios rɨɨ,ɨ que embesa ji ra. 12 Isaías que co mbesa ra:Isaí riirĩ nguia ra mbia judíos eã nderecuarã tuchɨ

cote.Mbia judíos eã nda “ɨchõɨñosa reã”, ɨ tuchɨ ee,ɨ que Isaías embesa Jesús rɨɨ nda. 13 Ũquɨ jẽɨngoDios ɨcuate ũquɨ. Dios nda jembia tuchɨ mingochã. Dios nda jeñɨa mbucoi chã. Dios ae chõ“Cristo jẽsaarõ arõ”, ɨ chõ nguiã nandemingomingue ã. Espíritu Turã ndiqu i nandembirãcuãtuchɨ ã. Nandembia mingo Cristo raarõ arõ ã.

14 Seyate aɨco jendese co, Seresenda. Jẽɨngoturãte quia jenyɨese ũquɨ. Mbae jẽɨcua tuchɨtecote. Jẽ ae jẽɨngo nɨmbaaquiatu quiatu turãjenyue ũquɨ. 15 Aɨreɨ ɨreɨ ãte ã mbesa jẽje, Sere-senda. Jẽtesareɨã sacuã ã sɨ. Dios turã ae ngueseirabo nguiã. Mbia mbesareɨ eã sacuã Jesúscheẽ sɨ. 16 Dios que seirabo Jesucristo rimbarãnda. Ucheẽ nenei nenei sacuã mbia judíos eãje. Mbia judíos eã secheẽ isi turã mose, EspírituTurã nda emingo ɨcúe Dios mbaerã cote. Ũquɨ mose ra Dios judíos eã isi turã cote. 17 Se Dioscheẽ nenei nenei mose mbia je, mbia que siquituchɨ erese secheẽ nguire ra. Nyebe ũquɨ ndiquinguiã sembia tuchɨ. 18 Jesucristo que sembirãcuãnda. Ucheẽ nenei nenei sacuã judíos eã je. Nyebejudíos eã ndiqui nguiã siqui tuchɨ Dios rese cote.Secheẽ nguire cote. Sechɨsaã ndese abe maendecote. Mbaemo nɨɨ abe ra acheẽ ɨã cote. Jesucristoque sembirãcuã, ũquɨ mɨɨ ño aɨco nguiã ñee jẽjea. 19 Espíritu Turã ngue uquirãcuã mee seje ra.Nyebe aɨco nguiã mbia mae sayã naa naa tuchɨmbia je. Ũquɨ mos e que mbia riqui tuchɨ Diosrese cote ra. Jesucristo cheẽ ngue asenei seneiJerusalén nda. Mbia mangue chooñoa jenda jeabe. Ilírico jenda je abe. 20—Ae mbia riqui Jesu-cristo cheẽ nenei nenei eãte nae, huee Jesucristocheẽ tasenei senei se, ae que se ra. Emo Jesucristocheẽnenei neneisa, huee taɨco beɨ eã, ae que se ra.21 Sã embesa ji riqui ñee no:Ae jiranuãte quia Cristo rese, ũquɨ nda jirandu

erese cote.Ũquɨ nda eɨcua cote,ɨ que embesa ji ra.

Aso ra Rómaa, ɨ Pablo

22 Ae mbia riqui Dios cheẽ nenei nenei eãte,huee quiatu ngue aɨco nguiã Dios cheẽ neneinenei. Nyebe aɨco nguiã osoãte jendea. 23 Cosendarechõ mbeɨ chõ aɨco rei nguiã “taso jendea”,ɨ. A jenda mbia que Dios cheẽ ñandu tuchɨ cotera. Nyebe taso jendea cote. 24 Seso mose Españanda aso jendea. Sembia jiri sacuã jendese. Taɨcombɨrɨ na jendese huee. Jẽ nda sembucuata turãmondo hue sɨ cote chã. 25 Jerusalén nane nda aso.Ofrenda mo arao quia Jesús quiato je co. 26 Jesúsquiato Macedonia jenda que ofrenda munua nuanda. Jesús quiato Acaya jenda rese. —Jesús quiatombaecha reã je mbae nandemondo rã Jerusalénjenda je, ɨ que ñee nyue nyii ra. Ũquɨ ño araonguiã co. 27Cocheũquɨ ndiqui nguiãmbaemondojudíos Jesús quiato je. Judíos rane nguia Dios cheẽsenei senei tarenguiã judíos eã je. Nyebe ra judíoseãmbaemomondo judíos Jerusalén jenda je cote.28Nyebe ra ofrendamunua ji arao ee. Jesús quiatombaecha reã je. Aquere ra aso España quiti cote.Aɨcha ra ñeenda cúa sɨ mae jendese. 29 Jesucristora semondo turã jendea. Ae ra nandembia jauturã je. 30 Seresenda, Jesucristo quiato quiajẽ nde. Espíritu Turã ño jembuchesecua nguiãjenyɨese ũquɨ. Nyebe jeñee tuchɨquiaDios je serɨɨ.Nandecheẽ ja tuchɨ quiatu ee serɨɨ. 31 —Paba,mbia ɨcuã Judea jenda esiquisã Pablo sɨ. Paba,ndequiato Jerusalén jenda nda ofrenda isi turãPablo sɨ chã, jenye chõ Dios je. 32 Ũquɨ mose raseya tuchɨ mae jendese cote, Dios “eno” ɨ moseseje. Jendese seɨco mose ra sequenea aucua tuchɨcote. 33SãDios riqui beɨ jendese. Sã eriqui jembia.

16Pablo saludar ɨ ja mbia je

1 Febe jẽisi turã ño. Jesús quiato chõ aquecuña nde. Mbae turã esaã saã mbeɨte quia Jesúsquiato Cencrea jenda je aque. 2 Jẽisi turã ño nguiaJesús rɨɨ. Sã Jesús quiato riqui nyiisi turã no, eɨ jenye chõ Febe isi turã no. Ae que mbae turãsaã saã mbeɨte Jesús quiato je ra. Seje abe no.Nyebe jẽturã ño jẽ abe ee. 3 Aquila je saludarjenye rã seje. Eninisi Priscila je abe no. Sereseque ũquɨ ndiqui Jesucristo cheẽ nenei nenei tuchɨra. 4 Mbia que eɨquia serɨ serɨte rei quia serɨɨ nda. Siquicheã mbeɨte que equia ra. Nyebe aɨconguiã gracias ɨ tuchɨ ee. Se ae eã. Jesús quiatojudíos eã abe riqui gracias ɨ jate ee ã. 5 Ae Jesúsquiato ñumunua nua nguia Aquila chuchua, ũquɨ je abe saludar jenye. Epeneto je abe saludar

Page 185: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

ROMANOS 16:6 182 ROMANOS 16:27jenye. Sequiato tuchɨte que aque ra. Ae ranengueCristo isi Acaya jenda ra. 6 María je abe saludarjenye. Ae que mbae saã saã tuchɨ Dios je jẽsaa ra.7Andrónico je abe saludar jenye. Junias je abe. Sesɨ chõ ũquɨ nde. Serese que etarõ ji riqui cárcelnda. Dios cheẽ nenei neneisa tuchɨ chõ ũquɨ nde.Ũquɨ nane ngue Cristo ɨcua sesɨ cose ra. 8Ampliasje abe saludar jenye. Sequiato tuchɨ chõ Diosresenda aque re. 9 Urbano je abe saludar jenye.Ae que Dios cheẽ senei senei nguia urerese ra.Sequiato Estaquis je abe saludar jenye. 10 Apelesje abe saludar jenye. —Seɨcuasa tuchɨApeles riquico, ɨ que Dios Apeles rɨɨ nda. Aristóbulo chuchuajenda je saludar jenye seje. 11 Herodión je abesaludar jenye. Se sɨ chõ ae re. Narciso chuchuajenda, ae Jesús quiato nae, ũquɨ je saludar jenye.12 Trifena je abe saludar jenye seje. Trifosa jeabe. Ũquɨ ndiqui mbae raã naa tuchɨ Dios je ũquɨ.Nandequiato Pércida je abe saludar jenye. Ae quembae saã saã tuchɨ quia Dios je ra. 13 Rufo je abesaludar jenye. Dios chiirabo tuchɨ chõ ae re. Esi jeabe saludar jenye. Taĩ na tuchɨ que eriqui seje ra.Mbae que esaã ja tuchɨ quia seje ra. 14 Asíncritoje saludar jenye seje. Flegonte je abe. Hermasje abe. Patrobas je abe. Hermes je abe. Ae Jesúsquiato riqui ũquɨ ndese, ũquɨ je abe saludar jenye.15Filólogo je abe saludar jenye. Julia je abe. Nereoje abe. Enongue je abe. Olimpas je abe. Ae Jesúsquiato riqui ũquɨ ndese, ũquɨ je abe saludar jenye.16 Jenyɨquiaama ama saludar ɨ nyue. Tuchuamojenda ja Cristo quiato riqui saludar ɨ jẽje ã.

17 Huee emo ndiqui Jesús quiato mbɨɨcuã setehue. Hue emo ndiqui “Jesús quiato tambɨɨchaJesús sɨ”, ɨte hue. Jenyɨɨcuasẽ ño nguia ũquɨ sɨ. Jesús cheẽ nduɨ sɨ eã ño eriqui nguiã mbiambaaquiatu quiatu ũquɨ. 18 —Ae Jesucristo bite,ũquɨ nandesaã saã, ɨã ño nguiã ũquɨ. Ubi achõño esaã saã nguiã ũquɨ. Echeẽ turã aba reã ñoeriqui nguiã mbia je ũquɨ. Ae Jesucristo ɨcuatuchɨ eãte quia nae, ũquɨ mbɨɨrɨ ɨrɨ ño nguiã ũquɨ.Jenyɨɨcuasẽ tuchɨ chõ nguia ũquɨ sɨ. Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa tuchɨ chõ ũquɨ nde. 19 Jẽ ngue Dios cheẽjemumbayãte ra. Mbia que jirandu jate jendesera. Nyebe seyate riqui nguiã jendese co. Jẽɨngobeɨ nda equia mbae turã ndese chã. Mbia ndajembɨɨrɨ ɨrɨ eã jiri quia mbae ɨcuã je chã. 20 Diosquiarei aba mbiasa. Namo jiri ra ae Satanásndiquisã mbeɨ jẽsɨ cote. Sã Jesucristo riqui turãmbeɨ jẽje.

21 Timoteo ucheẽ mondo quia saludar ɨ jẽjeaque. Siqui beɨte equia serese Dios cheẽ neneinenei co. Lucio abe ucheẽ mondo quia saludar ɨjẽje aque. Jasón abe no. Sosipáter abe no. Se sɨ chõ ũquɨ nde.

22 Se abe secheẽ amondo quia saludar ɨ jẽjeaque. Tercio rei se. Se chõ aɨco nguiã Pablo cheẽmbesambesa jẽje co. Jesús ɨcuasa ja chõ nande re.23Gayo abe ucheẽmondo quia saludar ɨ jẽje aque.A aɨco rã echuchua uque a. Jesús quiato chu-munua nuasa beɨ chõ a re. Gayo chuchua. Erast oabe ucheẽmondo quia jẽje aque. Ae chõ tesorerosucha tubɨrɨã jenda je. Cuarto nandequiato abeucheẽmondo quia jẽje aque. 24Sã Jesucristo riquijendeaquiatu turã mbeɨ. Amén.

Pablo ñee huɨ beɨ sacuã cote25Nandecheẽ turã mbeɨ chõ nguia Dios rɨɨ. Ae

ra jembirãcuã tuchɨ mingo ucheẽ turã je. Echeẽturã ngue asenei senei nguia Jesucristo rɨɨ nda.Aque cheẽ turã ngue mbia ɨcuayãte quia cosenyii ra. Dios que embuchecua eã mbeɨ mbae aoramo mosenda beɨ ra. 26 Namo ño Dios ucheẽturãmbuchecua nguiãmbia je cote. Jesucristo rɨɨ.Dios cheẽ nenei neneisa que echeẽ mbuchecuanande je cote ra. Mbesa que nande je ra. Dios queñee seje ra. —Secheẽ turã esenei senei mbeɨ quiambia jaje cote. Siqui sacuã secheẽ ndese. Secheẽmumbayã sacuã, ɨ que Dios seje cote ra. 27 Diosmɨɨ nguiarei siqui beɨ. Dios mɨɨ ño mae ja nguiãmbae ja rese. Sã Jesucristo riqui mbia mbucheẽturã mbeɨte Dios rɨɨ. Amén.

Page 186: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 1:1 183 1 CORINTIOS 1:25

PRIMERA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO A LOSCORINTIOSPablo embesa Jesús quiato Corinto jenda je

1 Pablo, ɨ que seje ra. Dios que seirabo Jesu-cristo renei nenei sacuã nda. Aɨco ã mbesa jẽjea. Nanderesenda Sóstenes ndese aɨco embesa jẽjea. 2 Aɨco ã mbesa jẽje a. Jesús ɨcuasa je. Corintojenda je. Jẽ ndei Dios quiato jẽɨngo Jesucristo rɨɨ ũquɨ. Dios riqui jemingo ɨcúe umbaerã ũquɨ. SãDios riquimangue jenda chooñoamingo ɨcúe um-baerã no, eɨ sɨ. Ñee mose Jesucristo je. Jesucristorei ũquɨ abe rerecua no. Sã nandererecua nandeno. 3 Sã Dios nanderu uturã mingo tuchɨ jendese.Sã Dios jembia beɨ mingo. Sã Jesucristo abe siquijembia beɨmingo.

Dios turãte riqui jẽje co, ɨ Pablo4 Dios turã tuchɨ que eriqui jẽje Jesucristo rɨɨ

nda. Nyebe aɨco nguiã gracias ɨ tuchɨ Dios je jenɨɨco. 5 Jesucristo quiato chõ jẽ cote re. NyebeDios riqui turã tuchɨ nguia jẽje co cote. Jem-baaquiatu tuchɨ ucheẽ nenei nenei sacuã mbiaje. Jembaaracua tuchɨ que ucheẽ nɨɨ nda. 6 UreJesucristo renei nenei mose jẽje que jẽisi turãtera. Jẽ Jesucristo jẽɨcuate quia ũquɨ cote. 7NyebeDios turã ndiqui nguiã huɨ ãte jẽsɨ co. Jembirãcuãmbeɨte equia querabe co. Ũquɨ jẽɨngo Jesucristoraarõ arõ ũquɨ. 8 Dios ra jembirãcuã mbeɨ mingombae ua ja chee. Mbia mo nda ñee ɨcuã eã jẽjeJesucristo tu mose. 9 Dios ra jendeaquiatu beɨ.Ucheẽ nda embuchebiã mbeɨ ñeende jẽje. Aequiatu ngue ñee nguiã jẽje. —Taemingo beɨ seriirĩndese Jesucristo rese, ɨ.

Jesús quiato nyao nyao chõchɨ nyesɨ10 Seresenda, nandererecua ja chõ Jesucristo

resẽ. Jenyao chao mose nyesɨ, eɨcuãte ũquɨ. Huerɨ ja chõ jẽɨngo ndua ndua. Mbae mɨɨ ndese chõjẽɨngo. 11 Mbia quiatu ngue ñee nguiã seje. —Eɨcuã ɨcuãte que nyue ra, ɨ que Cloé chuchuajenda ñee sembiirandu jenɨɨ nda. 12—Pablo mbaechõ se re, ɨ chõchɨ jemo nguiã serɨɨ ũquɨ. —Apolos mbae chõ se re, ɨ chõchɨ jemo nguiãũquɨ no. —Pedro mbae chõ se re, ɨ chõchɨ jemonguiã no. —Cristo mbae chõ se re, ɨ jemo no.13 ¿Cristo mbuchao chao ji ere no? ¿Pablo manojendiquicharõ nde no? ¿Pablo rɨɨ bautizar ɨ jẽje

re no? 14 Se que bautizar ae eã jẽje resẽ. Crispomɨɨ je que bautizar ae ra. Gayo je abe. 15—Pablorɨɨ ño ngue bautizar ɨ nguiã seje, ɨ aroneate jemoñee serɨɨ. 16 Estéfanas chuchua jenda abe quebautizar ae ra. Aquere que bautizar ae ãte jemo jera. 17Bautizar ɨ sacuã eã ngue Cristo semondo ra.Ucheẽ turã nenei nenei sacuã ño ngue semondonguiã. Seaquiatu asaã saã eã ño nguiã Dios cheẽnenei nenei co. Cristo cheẽ ambiasa mingue turãño nguiã co. Se seaquiatu raã naa mose, ɨ ndambia ndua ndua eãte rei Cristo mano ndese.

Dios cheẽ quirãcuã tuchɨ Jesús rɨɨ 18Ae ra nyoɨ tata cuásuu, ũquɨ ndei “ɨchõɨñosa”

ɨsa Dios cheẽ nenei neneisa rɨɨ. —Cristo quemanombia riquicharõ nda, ɨ mose ee, “ɨchõɨño ñene”ɨ chõ nguiã. Nande quiatu que Dios nanderirõnandeɨcuã sɨ ra. Nyebe Dios cheẽ turã ndiquinguiã uquirãcuã ndeacuquia nande je co. 19 Ãndei Dios cheẽmbesa ji ã:Ae “seaquiatu tuchɨ” ɨ quia, ũquɨ aquiatu ra am-

buquiachã esɨ.Ae “searacua tuchɨ” ɨ quia, ũquɨ aracua abe ra

ambuquiachã esɨ no,ɨ que Dios cheẽ mbesa ji ra. 20 Ae uaquiatu saãsaã nguia, ibi jenda ja chõ ũquɨ nde. Ae ucheẽaquiatu saã saã nguia, ibi jenda ja chõ ũquɨ nonde. Eaquiatuãte ũquɨ, ɨ chõ Dios nguiã ũquɨ je.21Mbia ae ra Dios ɨcuayãmbeɨuaquiatu ae je. Dioscheẽ ae je quia nda mbia Dios ɨcua nguiã emoDios cheẽ nenei nenei mose ee. Ae Dios cheẽ isinae, ũquɨ nda Dios sirõ eɨcuã sɨ. Ɨchõɨño nguiã, ɨraque mbia ataque Dios cheẽ nɨɨ. 22 —Mbia maesayã ndese nda uremae na ña, ɨ beɨ que judíosquia ra. —Urechɨmbaaquiatu tuchɨ rã, ɨ beɨ quejudíos eã nguia ñee nyue no nda. 23Nande quiatuCristo nandesenei senei nguia ã. Aembiambuchaquia ira rese, aque chõ nandesenei senei nguianande ã. Ũquɨ sɨ judíos ɨreɨte riqui ã. Cristo reneinenei mose, judíos eã ndua eã tuchɨ chõ nguiãerese ã. 24 Nande quiatu nandebite riqui nguiãCristo renei nenei mose ã. Dios judíos mo irabochõ nguiã. Judíos eã mo abe irabo chõ nguiã no.Ũquɨ je chõ ngue Cristo Dios quirãcuã mee nguiã.Ũquɨ je chõ Cristo Dios aquiatumee nguiã. 25Diosaquiatuãte, ɨ raquembiamo ñee Jesúsmano je rɨɨ.Dios quia eaquiatu tuchɨ jiri riqui nguiã mbia sɨco. Dios quirãcuã neate, ɨ raque emo ñee no. Diosquia equirãcuã tuchɨ jiri riqui nguiã mbia sɨ co.

Page 187: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 1:26 184 1 CORINTIOS 3:226 Dios que jẽirabo ja ra. Jẽaquiatu tuchɨ eã

ndaque ee. Ererecua eã ndaque jẽ. Mbaechaeã ndaque jẽ. Dios ae chõ ngue jẽirabo nguiã.Ũquɨ ndese jendua jiri. 27 Ae je mbia riqui“eaquiatuãte” ɨ nae, ũquɨ ño ngue Dios irabonguiã. Ae ucuasu saã saã nguia nae, ũquɨ ɨreɨ ɨreɨ sacuã esɨ. 28 Ae mbia ataque ucuayãte quianae, ũquɨ ño ngue Dios irabo nguiã. Ae ucuasusaã saã nguia nae, ũquɨ mbutiã sacuã. 29 Nyebenandeɨco nguiã nandeaquiatu raã naa aroneateDios je ã. Nande mɨɨ mo jiri jiriã. 30 Dios quiatuque nandembucha Jesucristo rese ra. Ae quiatuque nandembiirandu Dios rese ra. Ae chõ nguenandechɨã mbuturã no nda. Ae chõ ngue nan-demingo icúe Dios mbaerã no nda. Ae que manonanderiquicharõ no nda. 31Sã embesa ji riqui ñeeã no:AeDios saã nande je nae, ũquɨ nɨɨnandecheẽ turã.A e nandesaã nande ae nae, ũquɨ nɨɨ nandecheẽ

turã eã,ɨ que embesa ji ra.

2Jesucristo mɨɨ Pablo senei senei mbia je

1 Seresenda, seso mose jendea que Dios cheẽasenei senei turã jẽje huee resẽ. Seaquiatu asaãsaã eã ño nguiã jẽje Dios cheẽ nenei nenei. 2 —Jesucristo mɨɨ ño tasenei senei jẽje. Jesucristomano nguia mbia ɨcuã ndiquicharõ nae, ũquɨ mɨɨño tasenei senei jẽje, ae chõ ngue oso nguiã ñeejẽje. 3 Seɨreɨte que seso mose ñee jẽje nyii ra.Semburirite que aque mose ra. 4 Seaquiatu queasaã saã eãte quia ra. Dios cheẽngue ambuchecuatuchɨ quia ñee ñee jẽje ra. Espíritu Turã nguiatuque secheẽ mbirãcuã tuchɨ quia ñee ñee jẽje ra.Nyebe mbia ñee nguiã. —Dios cheẽ ño eriqui re,ɨ nguiã secheẽ mose. 5 Dios quirãcuã ae jemingonguiã Jesucristo rese ũquɨ. Mbia mo aquiatu eãño jemingo nguiã Jesucristo rese ũquɨ.

Espíritu Turã ndiqui mbae ɨcua jate nande je co6 Ae seaquiatute, ũquɨ ja chõ asenei senei

mbeɨ nguiã Jesús quiato je co. Ae seaquiatutenae, ibi jenda rã eã ño seaquiatu riqui nguiãco. Ae seaquiatu nae, ibi jenda rerecua rã eã ñoseaquiatu riqui nguiã co. Ũquɨ aquiatu quia ratiã jeɨ. 7 Ae ureɨco ñee ñee nae, ũquɨ nguia mbiambaaquiatu jiri nguiã. Dios cheẽte quia ñene. —Secheẽ nda ambuchecua je nguiã mbia je. Mbiamingo beɨ sacuã, ɨqueDios nyiimbae aononde ra.Dios que esenei eã nyii ra. Namo ño embuchecua

nguiã nande je cote. 8 Mbia rerecua que Diosaquiatu ɨcua eãte ra. Ɨ nda eriirĩ mbucha eãte reiira rese. 9 Sã embesa ji riqui ñee ã no:Dios ra mbae turã saã tuchɨ nande je. Uchesecua

je.Ae ra Dios saã nande je, ũquɨ ndese emo iranuate

namo.Emo mae ãte erese namo,ɨ que embesa ji ra. 10Nande quia nandeɨco nguiãirandu erese ã. Espíritu Turã quiatu nandem-biirandu nguiã. Espíritu Turã nguia mbae ɨcuajate nguiã co. Dios chɨao abe ɨcua jate equia co.11 Ae rese emo ndiqui ndua, mbia mo ũquɨ nduandua ɨcuayãte. Ae rese nandeɨco ndua, nandeae nandeɨcua nguiã. Ae rese Dios riqui ndua,Espíritu Turã mɨɨ ño eɨcua nguiã. Dios sɨ chõEspíritu Turã nde. 12 Dios que espíritu mbuaemo monoã nande je ra. Espíritu Turã ño ngueemondo nguiã nande je. Ae Dios saã turã nguianande je nae, ũquɨ ndese nandembiirandu sacuãño ngue Espíritu Turã mondo nguiã nande je.13Ae Dios saã turã nguia ure je nae, ũquɨ ureseneisenei nguia ã. Ã ndese chõ ngue Espíritu Turãurembaaquiatu nguiã. Mbia cheeño eã ño ñene.Nyebe aɨco nguiã Dios chɨsaã nenei nenei Diosquiato je co.

14Ae Jesucristo ɨcua eãte, ũquɨ sɨ Espíritu Turãñee ɨcuayãte quia ã. Echeẽmbaranguiatuãte riquiee ã. Nyebe eriqui nguiã echeẽ isiãte. 15 AeJesucristo ɨcuate nae, ũquɨ nguia mbae ɨcua jatenguiã ã. Ae eturãte nae, ae eɨcuãte nae, ũquɨ ɨcua ja equia ã. ¿Mañɨ Jesús quiato quia re?ɨ chõ mbia nguiã Jesús quiato cheẽ ɨcuayã ã.16 Tarembaaquiatu, ɨ aroneate mbia mo Dios je.Dios quiato eã mo ndua eãte quia Dios rã sɨ ã.Nande quia nandendua ndua nguiã Cristo ndua rãsɨ ã. Dios resendate quia nandeɨco nguiã ã.

3Mbae mɨɨ na ño ureɨco nguiã Dios cheẽ nenei

nenei1 Jesús resenda jẽɨngo raque ũquɨ. Jẽɨngo

tuchɨãte quiatunguiã erese ũquɨ. Ae jembite riquinae, ũquɨ mɨɨ ndese chõ jẽɨngochɨ nguiã ũquɨ. AeCristo bite nae, ũquɨ ndese jẽɨngoã ñochɨ nguiãũquɨ. Nyebe jaembaaquiatu tuchɨ aroneate equiaco. 2 Mbia riirĩ na ño jẽɨngochɨ nguiã secheẽandu mbɨrɨ mbɨrɨ cose. Querabe chõ jẽɨngo nguiãsecheẽ andu sereã ũquɨ. Nyebe jaembaaquiatuquiatu tuchɨã nguiã Jesús cheẽ ndese. Ae jembite

Page 188: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 3:3 185 1 CORINTIOS 4:6riqui nae, ũquɨ ndese jẽɨngo mose ra Dios cheẽjẽɨcuayã mbeɨ. 3 Jẽɨcuã ɨcuãte quia jẽɨngo nguiãjenyue ũquɨ. Jendua turã ja eãte equia ũquɨ. Jeñeeturã turã eãte quiatu nguiã jenyue ũquɨ. Nyebeacheẽ nguiã jẽje. —Ae Cristo bite nae, ũquɨ ndesejẽɨngoã ñochɨ nguiã ũquɨ, ae chõ ndei nguiã jẽjeco. 4 —Se rei Pablo mbae, ɨ chõchɨ jemo nguiãñee ũquɨ. —Se rei Apolos mbae, ɨ chõchɨ jemo no.Nyebe jẽɨngo eã nguiã Cristo bi rese ũquɨ.

5 ¿Aba chõ se chã? ¿Aba chõ Apolos no ña?Mbia rerecua eã ño ureɨco nguiã ã. Dios cheẽnenei neneisa chõ ureɨco nguiã ã. Ure Dioscheẽ nenei nenei mose jẽje que Jesús jẽɨcua resẽ.6 Mbae tiquia ji rã ño jẽ nde. Sã emo mbae eɨ tiquia no. Sã emo i icherẽ cherẽ erese no. Dios aechõ embusuri nguiã. Anyae chõ ngue Dios cheẽmingue nguiã jendese. Apolos chõ ngue jem-baaquiatu quiatu nguiã cote. Dios quiarei ucheẽmbusuri raanguia jeñɨangui re. 7 Ae echitiquianae, aque embusuri aroneate. Ae i icherẽ cherẽerese nae, aque abe embusuri aroneate no. Diosae embusuri nguiã. 8 Ae echitiquia quia, ae iicherẽ cherẽ nguia erese, eɨ sɨ chõ ũquɨ nde. Diosra mbae turã mee ee, ae esaã ũquɨ ndɨbɨshorõ.9Ure rei Dios cheẽ naa naasa. Sã chacocha no, eɨ sɨ chõDiosmbae jẽnde. Sã tuchuacha no, eɨ sɨ chõDios mbae jẽ nde.

10Dios turã tuchɨ que seje ra. Seje quiatu ngueucheẽmee nguiã. Mbiambaaquiatu quiatu sacuã.Tuchua ao aquiatu rã ño se re. Tuchua i raanguiachõ asaã nguiã base cote. Aque arõ ño emondiqui nguiã tuchua ao hue no. Ae tuchua chaosechɨsaã arõ nae, sã eraãmingue turã. 11Tuchua iraanguia chõ Jesucristo riqui nguiã. Ae mɨɨ tuchɨchõ tuchua i raanguia re. 12-13 Ae arõ tuchua monandesaã arondete. Sɨta je eraã mose, siqui turãmbeɨ rae. Oro je eraã mose, siqui turã mbeɨ raeno. Plata je eraã mose, siqui turã mbeɨ ra eno.Ũquɨ je eraã mose, oqueɨ eã nda Dios tata mbumose. Ira je eraã mose, oqueɨ chõ ndae. Quiata jeeraã mose, oqueɨ chõ nda eno. Nandechɨsaã ndaDios tea ja. 14Nandechɨsaã siqui ɨ ɨ mose, Dios rambae turã mee nande je. 15 Nandechɨsaã oqueɨmose, nandembae ra quiachã nandesɨ. Nandequia ra nandequiachãyã ndaque. Nandecuasẽndaque ra ibate Dios je. Nandeochɨ quiatu ranandeɨco cote.

16 ¿Jẽtesareɨ chõ ere? Dios chuchua chõ nan-derete riqui co resẽ. Dios riqui beɨte nandeye co.Espíritu Turã ndiqui beɨte nandeye co. 17 Emo

Dios chuchua mbɨɨcuã mose, aque ra Dios mbu-tiã. Nande quia Dios chuchua re. Dios queuchuchua mɨɨ ɨcúe umbaerã nda. Nanderete jesɨchõ nandeɨco nguiã ñee co. Dios chõ nan-demingo nguiã ɨcúe umbaerã co.

18—Nandeaquiatute, jenyechɨ nguiã jeñɨanguire ũquɨ. Ae eaquiatute ibi jenda achõ ndese, sãũquɨ uaquiatu raã naa eã. Siqui mingue mose raDios embaaquiatu turã cote. 19 Ae eaquiatute ibijenda achõ ndese, “eaquiatuã”, ɨ chõ Dios nguiãũquɨ je co. Sã embesa ji riqui ñee no:Dios ra ũquɨ aquiatu mbutiã ño cote.“Seaquiatu tuchɨte aɨco co”, ɨ quiatuchɨ ngue nyii

re,ɨ que embesa ji ra. 20 Sã embesa ji riqui ñee no:Ae rese eaquiatu riqui ndua nae, ũquɨ Dios ɨcua

tuchɨte quia co.Ndua ndua ɨru chõ nguiã,ɨ que embesa ji ra. 21 ¡Mbia aquiatu mo ndese rajeñɨmbucha chooñochɨ jẽ! Dios quiatu que mbaemondo ja jẽje ra. 22 Jembae chõ se re. Apolos aberei jembae no. Pedro abe rei jembae no. Mbaeibi jenda ja rei jembae. Dios mbia mingo mose,jẽje chõ emingo. Dios mbia mingo eã mose, jẽjechõ emingo eã. Ae siqui quia namo, jembae ja chõũquɨ nde. Ae ra siqui aquere, jembae ja chõ ũquɨ no nde. Jembae ja chõ ñene. 23Cristo mbae chõ jẽnde. Dios mbae chõ Cristo no nde.

4Ureaquiatu tuchɨ Jesús chɨmbaaquiatu sɨ,

jenyechɨ nda jẽ1 —Cristo rimba ja chõ ũquɨ nde, jenye chõ

serɨɨ. Apolos rɨɨ abe no. —Ae ambuchecua eãmbia je nyii, ũquɨ jembuchecua checua mbia jeserɨɨ cote, ɨ que Dios ure je ra. 2 Dios rimbamose nande, Dios cheẽ nandemumbayã mbeɨ chõnguia. 3 —Serimba turã ño nde re, ɨ ra Dios sejereae. Nducuã. Aɨcuayãte se. —¿Ɨ se jẽje re? ae ãtese quia jẽje co. Ae ãte se quia emo je co no. Diosmɨɨ ño seɨcua nguiã. 4Dios rimba turãte aɨco reae.Dios ae chõ seɨcua nguiã. 5—Dios rimba turã ñoaque re, ¡jenye jeɨchɨ nda emo nɨɨ jẽ! Jesucristotu mose, ae quia ra mbae mbuchecua ja. Ae ranandendua ndua mbuchecua ja. Aque mose quiara Dios ñee. —Co rei serimba turã tuchɨ co, ɨ raDios mbia mbiirandu aque mose cote.

6 Jembaaquiatu sacuã ño aɨco nguiã ñee jẽje co.Sechue sɨ chõ aɨco nguiã ñee. Apolos rɨɨ abe chõaɨconguiã ñee. Dios rimba achõñoure re. Uremɨɨ

Page 189: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 4:7 186 1 CORINTIOS 5:11monduɨ jẽɨngobeɨ aroneate. Dios rimba ja ruɨ chõjẽɨngo. Eɨ jenye mose ra embesa ji jemumbayã.7 ¿Mbaerã nda jẽcuasu jẽsaã saã nde? Ae jendecojembaerã nae, Dios chɨmondo ja chõ ũquɨ nde.Jẽaquiatumose, Dios ae jembaaquiatu nguiã. —Seae que sembae asaã saã nda, ¡jenyechɨ nda jẽcuasuraã naa jẽ!

8—Ureaquiatu tuchɨte cote, jenyechɨ ngue ñeenda. —Ureɨco Dios cheẽ ɨcua jate co, jenyechɨ ngue ñee no nda. Ererecua tuchɨ jẽsaã saãchɨ ureririrõ cote. Ererecua jẽsaã ñooño na jẽ no.Se abe ra ererecua asaã saã ndei jẽ na ndeae.9 Dios ucheẽ nenei neneisa quirirõ jiri ure reae.Mbia tarõ ji rã ño ureɨco uremano ndaarõ arõndeae. —¿Mañɨ ã nguia re? ɨ tuchɨ mbia quiamae nguiatu urerese co. Angeles abe ñee nyeemae nguiatu urerese. 10Ureɨco tuchɨmose Cristorese, “eaquiatuã”, jenye chõchɨ equia ure je ũquɨ.“Ureaquiatute ure”, jenye chõchɨ equia jẽ jẽɨngomose Cristo rese ũquɨ. Urequirãcuã neãte ure,jẽ jẽquirãcuã mose. Mbia ureoseɨ chɨãte ure; jẽnguia mbia jẽoseɨte nguiã. 11 Mbae eã mbeɨteurembae namo abe. Ureriãcuã ãcuãte que eriquiemomose ra. Ureɨseɨte abe que eriqui ra. Ureɨraoeãte abe no. Mbia ɨcuã ɨcuã mbeɨte ure je. Ure-chuchua eãte abe no. 12Mbae uresaã saã tuchɨtequia ureo je co. Mbia ɨcuã ɨcuãmbeɨte riqui ure jeco. Urecheẽ turã turã mbeɨte equia ure ee ã, ũquɨ ñee ɨcuã ɨcuã mose ure je. Urechecua chõte equiañɨmbirãcuã ee ã. 13 Urecheẽ mingue beɨte equiaũquɨ ñee ɨcuã mose ure je ã. Mbae quía rã tuchɨchõ ureɨco nguiã mbia je ure ã. Mbia ureririrõmbeɨte quia namo nyee ure ã.

14 Jẽɨreɨ ɨreɨ sacuã eã ño aɨco nguiã ã mbesajẽje ã. Jemundua ndua sacuã ño ñene. Seriirĩtequia jẽ nde. 15 Jembaaquiatu quiatusa tubɨrɨãteraque Cristo rɨɨ. Se mɨɨ tuchɨ chõ jendu re. Serane nguiatu ngue echeẽ turã asenei senei nguiãjẽje nyii. Se quiatu ngue Cristo aɨcua uquia nguiãjẽje. Nyebe aɨco nguiã “seriirĩ” ɨ beɨte jẽje co.16Nyebe jẽɨngo se rã sɨ. 17 Timoteo amondo quiajẽje aque. Ae rei sechɨmbaaquiatu tuchɨ. Nyebe“seriirĩ” ae tuchɨ nguiã ee. Ae quiarei siqui turãtuchɨDios rese. Ae ra jemundua beɨ secheẽ ndese.Sechɨsaã ndese abe no. —Eɨ ngue Pablo quia Jesúsquiato mbaaquiatu quiatu sucha mbuchesea seamose ra, ɨ ra Timoteo jẽje serɨɨ. 18 Jemo ndiquiuaquiatu raã naa tuchɨchɨ ũquɨ. —Pablo ra tu eãmbeɨ urerea, ɨ chõchɨ jemonguia serɨɨ ũquɨ. 19Aso

jeɨ ra jendea, Dios eno ɨ mose seje. Ae uaquiatusaã saã tuchɨ quia jemo nae, ũquɨ tatea cote. Mañɨnda equia mbae raã ndeae. Echeẽ achõ achandusereã. 20Dios rimba cheẽ achõ aroneate. Siqui eãmose Dios quirãcuã ndese. 21Manyae ra jẽje sesomose jendea reae. Acheẽ asi asi ra jẽje reae. Aɨcomingue chõ nda jẽje renoae. Jẽhuɨmose jẽɨcuã sɨ,acheẽ asi asi eã nda seso mose jendea.

5Ae siqui ngu ninisi rese, aque jemombo

1 Mbae ɨcuã tuchɨ rese que ureirandu jendesera. Jemo nda siqui siqui ngu ninisi rese ra.¿Mbaerã jẽataque jẽtea chooño mbae ɨcuã naamose re? Ae Jesús quiato ãte nae, ũquɨ ño siquiãte ngu ninisi rese. ¿Mbaerã Jesús quiato quiatusiqui ngu ninisi rese re? 2 Jẽturã jẽsaã saã mbeɨchõchɨ nguiã jẽ ũquɨ. Jẽya eã eã ño jẽɨngochɨ ũquɨ ndese ũquɨ. Jẽɨreɨ ngũíã tuchɨ chõchɨ. Ae siquingu ninisi rese, ae jemombo eã ñochɨ jeñumunuanuasa sɨ.

3 Ɨshote aɨco raque jẽsɨ co. Andua beɨte sequiajendese co. —Ae siqui ngu ninisi rese, aquejemondo Satanás je, ae chõ nguiã sechɨangui reco. Se siqui raanguia jendese. 4 Jeñumunua naJesús quiato hue jenda. Se abe ra andua nduajendese. Jesucristo quirãcuã abe ra siqui tuchɨjendese jeñumunua mose. 5 Ae siqui ngu ninisirese nae, aque jemombo chõ jẽsɨ. Jesús quiato sɨ.Jemee ño Satanás je. Ɨ nda Satanás erete mbasi. Ɨ nda eaĩ siqui beɨ Jesucristo tu mose cote.

6¿Mbaerã jeɨngo jẽturãnaanaambae ɨcuãndeachooño nde? Levadura rã ño mbae ɨcuã nde.“Levadura ñetẽ nda oso raque mbichae raã namomose. Mbuchɨmatã ja rae”. ¿Ũquɨ jeñanuãtequia re? 7 Ae eɨcuãte nae, aque jemombo jẽsɨ.Ɨ nda jẽ abe mbae ɨcuã jẽsaã eã. Dios que Jesu-cristo ɨquia nandeɨcuã ndɨbɨshorõ nda. Sã mbiariqui oveja ɨquia ɨquia huɨɨcuã ndɨbɨshorõ no.8 Nyebe nandeɨco turã na Dios rese, mbae ɨcuãnaa naa ndocoɨ. Cochee nandeɨco. Nandeɨcuãnandesecha ja.

9 —Ae siqui emo ninisi rese, ũquɨ je ra jeñeeñeechɨ, ae que secheẽ mbesa mondo jẽje nyii.10 Ae Jesús quiato ãte, ũquɨ nɨɨ eã ño ngue acheẽnguiã jẽje. Nandecheẽ eã aroneate Jesús quiatoãje nandeɨco mose íbii. Ae siqui quia emo nin-isi rese nae, ae abeɨ chɨãte riqui nae, ae mbaembuquiachãnguia nae, ae siqui Dios abareãndesenae, ũquɨ je nandecheẽ eã aroneate. 11 Jesús

Page 190: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 5:12 187 1 CORINTIOS 7:5quiato mo ũquɨ ɨcuã naa mose, jemombo chõjẽsɨ. Jeñee ñeechɨ nda ee. Emo ninisi rese siquimose. Abeɨ chɨã mose. Dios abareã ndese siquimose. Uchuru rerequia chooñoã mose. Quiacuamose. Mbaembuquiachãmose. Jesús quiato ũquɨ naa naa mose, jẽhuɨ chõ esɨ. Jẽquiaru jiri jiriãtuchɨũquɨ ndese. 12 Jesús quiatoãnandeteaquiatuaroneate. Ae Jesús quiato, ũquɨ nguiatu nande-teaquiatu. 13 Dios quia ra Jesús ɨcuasa reã mbasi.Ae siqui ngu ninisi rese nae, “Jesús quiato se”, ɨrei quia nae, aque jemombo chõ jẽsɨ.

6Jemo ɨcuã ɨcuã mose nyue, jẽ ae chõ jẽɨngo

1 Jemo ɨcuã ɨcuã mose nyue, jẽsochɨ nguiã ñeeJesús quiatoã nderecua je. Jẽ ae chõ jemae ereseae. Jẽɨcua ae. Sã Dios quiato achõ ño ñee ũquɨ je. —¡Eɨ jenye jẽ! ɨ ũquɨ je. 2 Dios quiato quiara “¡eɨ jenye jẽ!” ɨ ja Dios quiatoã je emo mose.Jẽ nguia ra “¡eɨ jenye jẽ!” jenye mbia ataque jeemo mose. ¿Mbaerã jẽɨngo “¡eɨ je nye jẽ!” ɨse reãmbae ñetẽ naa mose re? 3 Angeles je abe chee ra“¡eɨ jenye jẽ!” nande. ¿Ũquɨ ndese jẽiranuãte re?Ã ibi jenda je “¡eɨ jenye jẽ!” nande turã ja rã ae.4 Jesús quiato chõ jẽ nde. Ibi jenda mo nɨɨ jemoɨcuã ɨcuã mose nyue, jẽ ae chõ jemae ũquɨ ndese.Jẽsochɨ nguiã ñee Jesús quiatoã nderecua je. Diosquiato eãte quia ũquɨ nde. 5 Jesús quiato mo ñeeɨcuã ɨcuã mose nyue, ¿jemo jẽaquiatuãte ñee eere? “¡Eɨ jenye jẽ!” ɨ ee re. Jẽ jẽɨreɨ ɨreɨ sacuã ñoaɨco nguiã ñee jẽje ũquɨ. 6 —¿Mañɨ ure ra re? ɨaroneate Jesús quiato ñee Jesús quiatoã nderecuaje.

7 Jemo Jesús quiato mo ɨcuã ɨcuã mose nyue,echɨã turã tuchɨ ãte quia ñene. Jeñimbirãcuã ñombae ɨcuãnaamose jẽje. Jeñimbirãcuãño jembaembuquiachã mose no. 8 Jẽ abe mbae ɨcuã jẽsaãsaã ñochɨ, ñimbirãcuã ndocoɨ. Jẽ abe jendesendambae jembuquiachã ñochɨ Jesús quiato mbae,ñimbirãcuã ndocoɨ.

9-10 Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios cote. Aquemose ra mbia ɨcuã siquíã tuchɨ Dios rese. Ae siquiemo ninisi rese nae. Ae siqui ngũinisíã ndese nae.Ae ndua chooño nguia Dios abareã ndese nae. Aesiqui quia nyɨese ngũinisi raã naa nguesenda jenae. Ae mbae mbuquiachã quiachã nguia nae. Aeabeɨ chɨãte riqui nae. Ae quiacua quiacua quianae. Ae ucheẽmondo chooñombeɨte quiambia jenae. Ũquɨ nda siquíã tuchɨ Dios rese. —Eɨcuã abe

ra siqui beɨ Dios rese, ¡jenyechɨ nda ñɨmbɨɨrɨ ɨrɨ jẽ! 11 Eɨ ngue jemo ɨcuã cose ra. Dios ae jembitirõnguiã cote. Dios chõ jemɨɨ nguiã icúe umbaerãcote. Espíritu Turã ngue jẽisi turã Jesucristo rɨɨ cote ra.

Espíritu Turã nyuchua chõ jendete re12—Co rese ra ereɨcochɨ, ɨ ãte raque Dios quia

seje mbae mo nɨɨ. Dios biãte nande mbae raãja chooño mose. Mbae mo sembɨɨcuã serɨ mose,asaã eã mbeɨ ra se. 13 Nandechɨurã ndei nan-derie ye sacuã. Nanderie rei nandechɨu rirurã.Ũquɨ ja ra Dios mbutiã emo mose cote. Diosmbaerã ño nanderete re. Siqui chooño sacuãeã ño emo ninisi rese chõ nanderete re. Nan-derete rerecua chõ Dios re. 14 Dios quirãcuã ñongue Jesucristo raaque mbuquera nguiã. Eɨ ñonda Dios quirãcuã nanderaaque mbuquera nguiãnande abe no. 15 ¿Jẽiranuãte quia jendete resere? Cristo nanderete mbucha quia uchɨese co.Cristo rete chõ nandeɨco nguiã co cote. Cristorete nandembucha aroneate cuña ɨcuã ndete mondese. 16 Emo siqui mose cuña ɨcuã mo ndese,erete ucha chõ nguiã nyɨese aque. Erete nyeremoeã ño cote re. Ũquɨ ndete ja ra co mɨɨ cote, ɨ queDios cose ra. 17Emo siquimoseCristo rese, nguetembucha chõ nguiã erese ũquɨ cote. Erete mɨɨ naño ũquɨ cote re. 18 ¡Jeninisiã ndese ra jẽɨngochɨ jẽ! Mbae ɨcuã mo naa mose, ũquɨ nda nanderetembɨɨcuãyã jiri. Siqui mose ngũinisiã ndese, ũquɨ nguia ra nanderetembɨɨcuã tuchɨ cote. 19EspírituTurã siqui chee jeñɨangui re ũquɨ. Espíritu Turãnyuchua chõ jendete re. Dios mbae chõ jẽ nde.Jembae ae eã ño jendete re. 20 Eɨcuã nimba reingue jẽ nyii re. Dios quiatu ngue jẽisi nguiã cote.Nguiirĩ ngue emondo jendɨbɨshorõ nda. Nyebejẽɨngo jendete mee Dios je. Jẽaĩ abe jemee eenoae.

7Pablo mbia mbaaquiatu emo ngũinisi rerequia rɨɨ

1 Jeñee ngue jembesamondo seje nyii nae, ũquɨ tasɨbɨshorõ jẽje cote. Coche emo siquíã nguiãcuñamondese. 2Cochembia ngũinisi ae rerequianguiã. Coche cuña ngu mɨɨ nderequia nguiã no.Emo ndese siqui chooño eã sacuã ño ũquɨ nde.3 Sã eru riqui turã ngũinisi rese. Sã eninisi aberiqui turã ngu rese. Nyao aroneate nyesɨ. 4Eninisirete chõ eru mbae cote re. Eru rete chõ eninisimbae cote no nde. 5 Nya ɨ aroneate eru ngũinisije nguete rese ngueteã. Nya ɨ aroneate eninisinguete rese ngueteã ngu je no. —Nandecheẽ

Page 191: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 7:6 188 1 CORINTIOS 7:34mbeɨ Dios je namo, siqui rocoɨ nyɨese, ɨ mosenyue, eturãte ũquɨ. Sã eriquibe nyɨese aquerecote. Ñee ñeende Dios je cote. Siquibe eãmose nyɨese, ñimbirãcuã eã arõ ndete. Satanásembɨɨcuã arõte cote. 6—Jeninisirã jendeco, ae ãtequia jẽje co. —Jeninisibi mose, jendeco ae, ae chõnguiã jẽje co. 7—Sã Jesús quiato ja ninisiã ndiquise rã sɨ, ae rei que se ra. Dios cheẽ eã ño ũquɨ nde. Nandechɨsaã ae aerã ño Dios mondo nguiãnande je. Emo ninisiã siqui turã arondete. Emoae ngũinisi quereco sete nguiã no.

8Ae eninisiãte nae, ũquɨ je tacheẽ. Eru cheechaje abe tacheẽ no. Coche jẽɨngo nguiã jendueã. Coche jeninisiã ndiqui nguiã no. Se rã sɨ.9 Jeñimbirãcuãyã mose jendete je, jeninisirã mojẽtea ae. Jendurã mo jendeco noae. Mbia mo oseɨoseɨ rocoɨ.

10 Ae ngu quereco nae, sã ũquɨ ngu rechayãmbeɨ. Jesús cheẽ tuchɨ chõ ũquɨ nde. Secheẽ aeeã ño ũquɨ nde. 11 Cuña mo ngu recha mose, sãeriquíã mbeɨ emo ndese. Sã ae ae chõ ndiqui beɨ,ñɨmbucha sɨ eãmosengu rese. Sã eru abengũinisirechayã mbeɨ.

12 Se ae tacheẽ cote. Jesús cheẽ eã ño ã cotere. Jesús quiato mose emo, sã eriqui beɨ ngũinisirese. Jesús quiatoã ndaque eninisi. Eninisi siquisemose ngu rese, sã eru siquichõ erese. 13 Jesúsquiato mose cuña mo, sã eriqui beɨ ngu reseno. Jesús quiatoã ndaque eru. Eru siquise mosengũinisi rese, sã eninisi siquichõ erese no. 14 Jesúsquiato mose eru, eru ngũinisi mbucha arõte quiaJesús rese co. Jesús quiato mose eninisi, eninisingu mbucha arõte quia Jesús rese co no. Eɨ ndaeriirĩ abe Jesús ɨcuayãte rei, ũquɨ ande. 15 Jesúsquiato mo ninisi siquíã mose Jesús rese, “serutasecha” ɨ beɨ mose, sã eru eriquisã quisã eã.Cuña mo Jesús quiato mo ndu siquíã mose Jesúsrese, “seninisi tasecha” ɨ beɨmose, sã eninisi nguriquisã quisã eã no. Ũquɨ naa mose, Jesús quiatombae ɨcuã saã eãte. —Sã seriirĩ ndiqui turã nyue,ɨ quiatu que Dios nande je ra. 16 Ae Jesús quiatonae, ũquɨ ngũinisi mingo arõte Jesús rese. AeJesús quiato cuñanae, ũquɨ ngumingo arõte Jesúsrese no.

17 —Eɨ jenye chõ nguia jẽ ae ae, ɨ que Diosnandechɨaorã mee mee nande je ra. Ũquɨ ndesenandeɨco beɨ quiatu nande ae ae. Dios queñee nande je nyii, aque mosenda rã sɨ beɨ chõnandeɨco. Ũquɨ ño asenei senei nguiã Jesúsquiato ɨshonda jaje abe. 18 —Echu seruɨ, ɨ mose

Dios judío mo je, sã judío beɨ chõ ae riqui. —Echu seruɨ, ɨmose Dios judío eã mo je, sã ae riquijudío raã naa eã. 19 Sebite judíos achõ, ɨã ndaDios. Sebite judíos eã achõ, ɨã nda Dios no. AeDios cheẽ mumbayãte quia nae, ũquɨ nguia Diosbite re. 20 Eɨ nande que equia Dios ñee namomose nande je nyii, aque mosenda rã mbeɨ chõnandeɨco. 21 Mbia rimba mose nde, Dios “eɨcoseruɨ” ɨ mose ndeje, eɨco chõ eruɨ. Mbia monimba raque nde. Erechãchɨ nda ndererecua sɨ.Ndererecua huɨse mose ndesɨ, nde ae eɨco coteae. 22 —Eɨco seruɨ, ɨ mose Dios mbia rimba moje, Dios embuɨ chõ nguiã eɨcuã sɨ cote. —Eɨcoseruɨ, ɨmose Dios emo ae siquimose, Cristo rimbachõ aque cote re. 23 Jesucristo que mano jẽjera. Nyebe Jesucristo rimba ae chõ jẽɨngo nguiãũquɨ cote. Mbia rimba ae eã ño jẽɨngo nguiã ũquɨ cote. 24Dios que ñee nande je nyii, aquemosendaraanguia beɨ chõ nandeɨco Dios rese.

25Nyucuaaque rɨɨ tacheẽ ndaque jẽje cote. Diosque ñee ãte seje ũquɨ nɨɨ nda. Se ae chõ tacheẽjẽje. Airandu que Dios ia eã mose serese ra.Nyebe aɨco nguiã ñee ñooño eã tuchɨ jẽje co.26 Sã mbia ngũinisirã mo ndea eã namo. Sãnyucuaaque ae riquichõ ngurã mo ndea rocoɨ.Mbia ɨcuãte quiatu eriqui nguiã Jesús quiato jeã cote. 27 Neninisi mose, eɨco beɨ chõ ereseerechayã mbeɨ. Neninisiã mose, nde ae eɨco beɨ.28Neninisirã ndea mose, eɨcuã eã ño ũquɨ no nde.Nyucuaaque ngurã mo ndea mose, eɨcuã eã ñoũquɨ no nde. Mbae ɨcuã nda eɨ eɨ ee ngurã ndeamose cote reae. Nyebe aɨco nguiã ñee jẽje. —Jẽ ae jẽɨngo jeninisiã, ɨ jẽje. 29 Tacheẽ tuchɨ rãjẽje, Seresenda. Mbae ra ua jeɨ ja nande je cote.Ae ngũinisi quereco quia, sã ũquɨ ndiqui ngũinisirerequia eã naanguia. 30Ae eya eãte riqui, sã ũquɨ ia tuchɨ raanguia riqui no. Ae eyate riqui, sã ũquɨ ia eãte raanguia riqui no. Aembae isi quia, sã ũquɨ ndiqui mbae isiã naanguia no. 31 Ã nandeɨco reinguiã íbii ã. ¡Ibi jenda rese ra nandendua tuchɨchɨ jẽ! ¡Ã ibi jenda ja ra ua ja chõ jẽ!

32 —Jeninisiã ño jẽɨngo, ae que se ra. Jenduandua eã jiri nda ibi jenda rese chã. Ae eninisiã,ũquɨ ndua ndua beɨ arõte Dios mɨɨ ndese. AeDios bite, ũquɨ esaã saã mbeɨ arõte. 33 Ae eninisinae, ũquɨ ndua ndua beɨ arondete ibi jenda achõndese. Ae eninisi bite nae, ũquɨ esaã saã mbeɨarondete. 34 Eɨ sɨ chõ cuña no nde. Eru eã mose,ndua ndua arondete Dios achõ ndese. Ae Diosbite, ũquɨ nda esaã saãmbeɨ ee. Siqui tuchɨ raDios

Page 192: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 7:35 189 1 CORINTIOS 9:7rese. Ae ngu quereco nae, ũquɨ ndua ndua beɨarondete ibi jenda achõ ndese. Ae eru bite nae,ũquɨ esaã saã mbeɨ arõte. Siqui rocoɨ Dios rese.35 Jaendiquisã quisã eãte raque se jeninisirã mondea mose. Jemundua sacuã Dios rese chõ aɨconguiã ñee jẽje co. Jendua eã sacuãmbaemondesechõ ñene. Jeninisi mose jendua beɨ aroneate Diosrese.

36—Seriirĩ ndu bite chɨ cote. Etiarõte chɨ cote,ɨ mose ameɨ mo, sã eriirĩ ngurã mo nderequia.Eɨcuã eã ño nguiirĩ ndurãmee ee re. 37—Sã seriirĩndu eã ae riqui. Erurã nda amee eã ee, ɨ tuchɨmose ameɨ mo, eturãte ũquɨ abe. 38 Ae nguiirĩndurã mo mee ee, eturã ño ũquɨ nde. Ae nguiirĩndurãmomee eã ee, eturã tuchɨ chõ ũquɨ cote re.

39 Eru mbae beɨ chõ eninisi re. Nyao aroneatenyesɨ. Erumanomose, ngurãmo nderequia arõteDios quiatomo cote. 40Erumanomose, siqui turãarondete ngurã mo ndea eã mose cote. Eya tuchɨra siqui ngu eã mose reae. Se chõ acheẽ nguiaũquɨ ndeae. Espíritu Turã abe sembucheẽ nguiareae.

8Ae soo mbia mondo rei dios abareã je nae

1—Mbia soo mondo mondo quia dios abareã jenae, ¿ũquɨ soo ra nandeu re? jenye que seje. Ũquɨ tasenei jẽje cote. —Seaquiatute se, nande ja jateraque quia ã. Emo eaquiatu tuchɨ mose, ucuasuraã naa arondete. Emo nyesecua mose mbia rese,Dios abe rese ra nyesecua beɨ. 2 Seaquiatutese, ɨ mose emo, eaquiatuã ño ũquɨ nde. 3 EmonyesecuamoseDios rese, Dios ũquɨ ɨcua chõnguiãũquɨ.

4 Mbia soo mondo mondo quia dios abareã je,¿ũquɨ nda nandeu re? ¿Nandeu eã tuchɨ chõ ndare? Dios eã tuchɨ chõ dios abareã nde. Co mɨɨtuchɨ chõ Dios re. 5 Dios abareã nguia etubɨrɨãtere. Ibi jenda. Ibei rɨɨnda abe no. Dios raanguiatubɨrɨãte raque no. 6Dios quia co mɨɨ tuchɨ nandeje re. Ae quiarei nanderu tuchɨ. Aemɨɨnguembaechao ja tuchɨ ra. Ae mɨɨ ngue nandeao umbaerãnda. Nandererecua mɨɨ tuchɨ chõ siqui nguiã cono. Jesucristo, ɨ equia ee. Ae que mbae chao jatuchɨ Dios rese ra. Ae mɨɨ ño nandemingo nguiãã.

7 Dios quiato mo iranuate quia ũquɨ ndese ã.Siquiche beɨte quiatu nguiã dios abareã sɨ ũquɨ.Ae soo mbia mondo dios abareã je, ũquɨ mbaeɨaeriqui reɨ nguiã ee. —¡Ũquɨ soo jẽu eã jẽ! ɨ reɨ Dios nguiã ee. 8 Ae nandeu quia nae, ũquɨ nda

nandembuturã eã Dios je. Nandechɨu mo ndanandembuturã eã mingo. Nandechɨurã nandeisiteã teã mose, ũquɨ nda nandembɨɨcuã eã no. 9—¡Ũquɨ soo ra jẽuchɨ jẽ! ɨãte raque Dios nandeje. Mbaeɨae eãte raque ũquɨ soo. Mbaeɨae ndaeriqui reɨ Jesús quiato namonda je raẽ. Jẽ eumose, ũquɨ abe ra eu chee. —Mbaeɨae au chõchɨ,ɨ ra ñimbɨɨcuã tuchɨ cote. 10 Jẽquiaru mose diosabareã chuchua, Jesús quiato namonda ra maejendese. Ũquɨ abe ra soo u chee, ae mbia mondoDios abareã je. Maende jendese. Eɨcuã ndaqueeriqui reɨ nguiã ee. 11 Jẽ ndaque jẽirandu ũquɨ soo rese. Eɨcuã eã ndaque eu mose. Jẽu eãndei. Jẽ eu mose, Jesús quiato namonda abe raeu chee. Siquichete raque esɨ. Eɨ jenye chõchɨ ũquɨ mbɨɨcha arõte Dios sɨ. Ũquɨ nɨɨ abe chõ ngueJesucristo mano nguiã. 12 Soo mbaeɨae riqui reɨ mose ee, jẽu eã uquia ee ae. Jẽ euquiamose Cristoquiato namonda je, eɨcuãte ũquɨ Cristo je. 13 Jesúsquiato mo ambɨɨcuã sereã tuchɨ chõ nguiã se. Sesoo u mose, ũquɨ Jesús quiato mo mbɨɨcuã mose,soo ra auã mbeɨ cote.

9Mbae mo jembu seje Dios cheẽ nenei nenei

ndɨbɨshorõ, ɨ ãte Pablo1 Jesús cheẽ nenei neneisa tuchɨ chõ se re.

Sererecua mo eãte ibi jenda mo. Amae tuchɨ queJesucristo rese se ra. Secheẽ nguire chõ jẽɨngonguiã Jesucristo ɨcua ũquɨ cote. 2 Jesucristo cheẽnenei neneisa eã ño co re, ɨ arõte raque emo seje.Jẽ quiatu jeñee aroneate nguiã ũquɨ seje. Ũquɨ jẽɨngo seɨcua tuchɨte ũquɨ. Secheẽ nguire quiatuque Jesús jẽɨcua cote resẽ.

3 Eɨ ae chõ nguiã ñee mbia ñee ɨcuã moseseje. 4 Se abe Jesús quiato sembuquiaru quiaruarondete raque. 5Seninisirã Jesús quiatomo araorao arondete raque mananguiti. Secuata cuatamose mbia mbiirandu randu Jesús rɨɨ. Sã Pedroriqui ngũinisi rerao rao no. Jesús nongue abe no.Sã Jesús cheẽ nenei neneisa ja ngũinisi rerao raono. 6 ¿Se mɨɨ ño nda Jesús quiato sembuquiaruaroneate reɨ jẽje re? Bernabé abe rese. Ure Jesúscheẽ nenei nenei mose. 7Sã soldado siqui chooñoeã comandante mbae mee eã mose ee. Sã emondiqui mbae tiquia chooñoa no. —Sechitiquianda au chã, ɨ chõ nguiã. Sã emo ndiqui ticuasuraarõ ñooñoa no. —Equiandi nda ambei chã, ɨ chõnguiã.

Page 193: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 9:8 190 1 CORINTIOS 10:68 Secheẽ ae eã ño ũquɨ nde. Embesa ji chõ

asenei nguiã jẽje. 9 Co rei Moisés chɨmbesa co:Jẽ ticuasu mbuquieɨ quieɨmose, echuru jemumbi

eã.Sã ae ae sɨ quia mbae cua,ɨ que embesa ji ra. Ticuasu achõ je eã ngueDios ñee nguiã. 10 Nande abe je chõ ngue ñeenguiã. —Sã Jesús quiato abe riqui mbae meemee echeẽ nenei neneisa je, ɨ chõ ñene. Aembae chitiquia quia nae, “sechitiquia tau”, ɨ chõnguiã etiquia. Ae mbae a chiqui chiqui quia nae,“sechiiqui tau”, ɨ chõnguiã eiqui iqui. 11Dios cheẽngue uremingue mingue tuchɨ quia jendese resẽ.¿Jẽ urembuquiaru quiaru aroneate quia cote re?¿Ureɨraorã jemee aroneate quia ure je cote re?12 Mbae mo jemee mee nguia Jesús cheẽ neneineneisa mo je ũquɨ. ¿Mbaerã jẽɨngo emee eã ureabe je quiatu re? —¡Mbae mo nandeisi teã eo sɨjẽ! ure que equia oso mose jendea ra. Dios sɨjembɨɨcha eã sacuã ño ngue mbae mo ureisi teãnguiã jẽsɨ. 13 Sã Dios ñee sacerdotes je cose no. —Ae siqui quia sechuchua sacrificio raã naa nae, sãũquɨ ndiqui ofrenda u u beɨ ae, ɨ que Dios ñee cosera. 14 Eɨ sɨ chõ ngue Jesús ñee nguiã ucheẽ neneineneisa je. —Ae secheẽ turã senei senei nguianae, sã sequiato ataque riquimbaemeemeembeɨũquɨ je, ɨ que Jesús ra.

15Dios cheẽnenei neneisa tuchɨ raque se. Mbaemo ngue aisi chõ ãte jẽsɨ ra. Se ae chõmbae achaochao nguiã sembaerã co. —Mbae mo jemee seje,ae ãte chõ nguiã co mbesa mbesa jẽje co. Tamanoae, “mbae embu seje”, ɨ rocoɨ jẽje. 16 Dios cheẽnenei neneisa tuchɨ chõ se re. Ũquɨ nɨɨ seturãasaã saã aroneate. —Secheẽ esenei senei mbia je,ɨ quiatu Dios nguiã seje. Se erenei nenei eã mosembia je, Dios ra paama ɨ seje. 17 Se ae que anduaeã nda. —Dios cheẽ tasenei senei, aeã ngue seae ra. Dios chõ ngue ñee nguiã seje. —Secheẽesenei senei mbia je, ɨ nguiã seje. Se ae anduamose, eɨ nda Dios mbae mo mee ndei seje ucheẽnenei nenei ndɨbɨshorõ. Dios rimbate quia sere. 18 ¿Mbae chõ sebite riqui chã? Mbae mo isiãDios cheẽ nenei nenei ndɨbɨshorõ, ũquɨ ño sebire. —Mbae mo embu seje Dios cheẽ nenei neneindɨbɨshorõ, ae ãte quia co. Ũquɨ nguia sebi re.

19 Mbia mo nimba eã ndaque se. Mbia rimbaasaã saã ño nguiã Dios cheẽ nenei nenei mbia jeco. Mbia Jesucristo ɨcua sacuã. 20 Seɨco mosejudíos ite re, judío asaã saã ño nguiã. JudíosJesucristo ɨcua sacuã. Ae siqui tuchɨ quia Moisés

chɨmbesa ruɨ nae, ũquɨ ite re seɨco mose, Moiséschɨmbesa asaã saã ño nguiã se abe. Ũquɨ Jesu-cristo ɨcua sacuã. —Moisés chɨmbesa ruɨ eɨco, ɨãte raque Dios seje. 21 Ae siquíã nguia Moiséschɨmbesa cheẽ nduɨ nae, ũquɨ ite re seɨco mose,se abe Moisés chɨmbesa asaã saã eã ño nguiãcote. Ũquɨ Jesucristo ɨcua sacuã. Cristo mɨɨ ñeeño amumba mumbayã nguiã co. 22 Jesús quiatoquirãcuã nea ite re seɨco mose, ũquɨ asaã saãño nguiã se abe, sequirãcuã nea naa naa. Ũquɨ Jesucristo ɨcua sacuã. Ae ite re aɨco oso oso beɨtenae, ũquɨ na ño aɨco nguiã se abe. Ũquɨ Jesucristoɨcua sacuã. 23Ũquɨ ja chõ asaã saã nguiã Dios cheẽturã nɨɨ co. Nandeɨco turã ja sacuã Jesús rese.

24 Sã mbia carrera raã naa no. Mbia ja chõuchã ndaque. Co mɨɨ ño nda premio isi. Aquerã tuchɨ chõ jẽɨngo Jesús rese. Premio isi sacuãnaanguia. 25Ae ra carrera saã saã nae, ũquɨ mbaeɨcuã secha ja chõ nguiã ũquɨ. Premio isi sacuãño eriqui nguiã mbae ɨcuã naa eã. Premio ndaua jeɨ raque. Ae Jesús mee arõte quia nande jepremio nae, ũquɨ nguia ra ua eã mbeɨ nandesɨ.26 Se aɨco chooñoa nguia Jesús rese co. Jesús reseaɨco turã tuchɨ chõ nguiã se co. 27 Mbae asaãsaã ño nguiã serete mbirãcuã co. Serete secheẽmumbayã sacuã. Se premio ganar ɨ sacuã ño aɨconguiã eraã naa co. Premio isiã sebiãte, se Dioscheẽ nenei nenei tuchɨre. Nyebe aɨco nguiã siquituchɨ Jesús rese co.

10Dios raanguia rese ra jẽɨngochɨ jẽ

1 ¡Jẽtesareɨchɨ nda nandei ñiinda sɨ jẽ! ¡Moisésmosenda sɨ jẽ! ¡Ũquɨ ngue siqui ja rei ibeishĩ nduɨra jẽ! ¡Ũquɨ ngue nyoɨ ja rei Ama Ɨreɨ ndasa Diosñee mose ee ra jẽ! 2 —Moisés rese nandeɨco beɨ,ɨ ja rei que mbia siqui ja mose ibeishĩ nduɨ ra. —Moisés rese nandeɨco beɨ, ɨ ja rei que mbia AmaƗreɨ ndasa mose ra. 3Ae Dios mee ndei ee echɨurãnae, ũquɨ ngue mbia ja u u rei ra. 4 Ae Dios meendei ee embei sacuã nae, ũquɨ ngue mbia ja mbeimbei rei ra. I que tuutu quia sɨta sɨ nae, ũquɨ nguembia ja mbei mbei rei ra. Aque sɨta rei Cristorã. Cristo que siqui tuchɨ quia ũquɨ mbia rese ra.5 Ũquɨ ataque rese que Dios ia eã tuchɨ riqui ra.Siqui turã eã tuchɨ que equia Dios ruɨ ra. NyebeDios eataque ɨquia ɨquia nguiã turúquiaa.

6Nandemundua sacuã ño ũquɨ nde. Mbae ɨcuãoseɨ oseɨ eã sacuã nande chõ ũquɨ nde. Sã ũquɨ

Page 194: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 10:7 191 1 CORINTIOS 10:32mbae ɨcuã oseɨ oseɨ no. 7 Jẽɨngochɨ nda diosabareã ndese. Sã ũquɨ ndiqui dios abareã ndeseno. Sã embesa ji riqui ñee no: “Mbia que quiaruquiaru ra. Mbae abe que embei mbei ra. Aquereque nyuruqui ruqui ticuasu raanguia je ra”, ɨ queembesa ji ra. Jẽ nguia jẽɨngo eã dios abareã ndese.8 Ũquɨ nandei que siqui siqui ngũinisiã ndeseno nda. Nyebe Dios eɨquia ɨquia tuchɨ nguiã.Veintitrés mil que mano aque nyaashɨ mose ra.¡Mbae ɨcuã nda nandesaã saãchɨ ũquɨ na jẽ! 9 —Ma Cristo roseĩte, nandechɨ ndambae ɨcuã naa jẽ.Sã nandei riqui “ma Dios roseĩte” ɨ nyii no. Sã ñɨngue eriqui mbae ɨcuã naa mbeɨ cose no. Sã mbeɨtásie riqui eɨquia ɨquia no. ¡Ũquɨ nandesaã saã eãtuchɨ chõ nguia nande jẽ! 10 ¡Jeñee ɨcuã ɨcuãchɨ nda Dios rɨɨ jẽ! Sã ũquɨ nandei ñee ɨcuã ɨcuã nguiaDios rɨɨ no. Nyebe ángel nandei ñiinda ɨquia ɨquiatuchɨ nguiã. 11 Eɨ sɨ tuchɨ que nandei ñiinda quianyii ra. Dios que embesa mɨɨ nandetesareɨ eãsacuã nda. Mbae ua ja serɨ mose chõ Dios riquinguiã nandembesareɨ eã co. 12—Sequirãcuã tuchɨchõ se re, ɨmose emo, ¡sã aque riqui nyɨɨcua tuchɨquiatu jẽ! Mbae ɨcuã jeɨ nonde ee. 13—¡Mbae ɨcuãesaã jẽ! ɨ mose diablo jẽje, eɨ sɨ chõ nguiã ñeembia ataque je. Jẽ mɨɨ je eã. Dios quia ra ucheẽmbuchebiã mbeɨ. Jendeaquiatu beɨ ra diablo ñeemose jẽje. Jembirãcuã ndae. Jẽ “nya” ɨ sacuãmbae ɨcuã je.

14 Seresenda, ¡dios raanguia rese ra jẽɨngochɨ jẽ! 15 Jẽaracuate rei jẽ ndesẽ. Secheẽ ndesejemae quiatu. ¿Acheẽ ñooño se re? Acheẽ ñooñoeã se reae. Jẽtea quiatu. 16 Nande Santa Cenanaa naa mose, Cristo ruqui mbei raanguia chõnandeɨco nguiã uva rique mbei mbei. —Cristoruqui nandembitirõ ja beɨ quia ã, ɨ chõ nguiãuva rique mbei mbei. Mbichae nandesiquio quioquia eu nonde nae, Cristo roo rã ño ũquɨ nde.—Cristo roo nandembitirõ ja beɨ quia ã, ɨ chõnguiã mbichae u u. 17Nandetubɨrɨãte raque Jesúsquiato. Nande ja chõ aque mbichae mɨɨ nandeuja nguiã. Mbae mɨɨ na nguiatu nandeɨco nguiãnande ja ã. 18 Judíos rese chõ jendua. Ũquɨ sacrificio raã naa mose, sacrificio eu chõ nguiãã. —Dios resete quia nandeɨco nguiã ã, ɨ equiaã. 19—Dios abareã mbae mo saã arondete, ae ãteraque quia co. Ae soo mbia mondo mondo quiadios abareã je, soo chõ ndaque ũquɨ. 20Mbia soomondo mondo mose dios abareã je, Dios tuchɨ jeeã ño eriqui nguiã emee mee. Aba checuayã ɨcuã

je chõ eriqui nguiã emee mee. ¡Aba checuayãɨcuã ndese ra jẽɨngo jiri jirichɨ jẽ! 21 Jẽ mbaembei mose aba checuayã ndese, Jesús ruqui mbeiraanguia jẽsaã aronea ño nguiã cote. Jẽquiaruquiaru mose aba checuayã nyuchua, Santa Cenajesaã aronea ño nguiã cote. 22 ¿Mbaerã jẽɨngoJesucristo mbupaama ɨte re? ¿Jẽquirãcuã tuchɨchõ eriqui esɨ jẽ nde?

Jesús quiato ataque rese quia jẽɨngo ndua23 —Ae soo mbia mee mee nguia dios abareã

je nae, ũquɨ ndese ra jẽocochɨ, ɨ ãte raque Diosnande je. Dios biãte nande mbae raã ja chooñomose. Ũquɨ nɨɨ Dios ñee ãte raque nande je.Nande ae chõ nandeɨcua. Mbae mo Jesús quiatomomundua ɨcuãmose, ũquɨ sɨnandehuɨ chõ. 24—Nande ae nandeɨco Dios rese, jenyechɨ nda jẽ. —Mbia ja quiatu nandemingo erese, jenye quiatu.25 Soo jẽisichõ ño nguia mbae vender ɨsaa. —¿Dios abareã je co soo jemondo nyii re? ¡jenyechɨ nda ñee ee jẽ! Jẽiranua mose, mbaeɨae eãño soo jẽje cote re. Jẽisichõ ño nguia jẽiranua.26 Jesucristombae chõ ibi re. Mbae ibi jenda ja aberei embae no. Ae Jesucristo chao ja nae, ũquɨ ndeinandechɨurã ja. 27—Nyao rã quiaru serese, ɨmoseemo jẽje, jẽso chõ quiaru erese jẽsosemose. Ae raecharamondo jẽje, jẽuchõ ño. —¿Combiamondodios abareã je nyii re? jenyechɨ nda ee. Jẽiranuamose, mbaeɨae eã ño jẽje cote re. Jẽiranua ñojẽquiaru. 28—Co soo quembiamondo dios abareãje ra, ɨ mose emo jẽje, jẽu eã ño cote. Ae ñee jẽjenae, aque mbɨɨcuã eã sacuã ño jẽu eã. Aque soojẽu eã cote, jẽirandumose erese. Jẽ eumose, Jesúsquiato ra ndua ɨcuã ɨcuã cote. 29 Jendua ɨcuã eãndaque jẽ. Emo nguia ndua ɨcuã arõte nguiã cote,jirandu mose jẽ eu rese. —¿Mbaerã nda aque sooau eã sebi mose re? ɨ arõte jemo seje. —¿Mbaerãnda emo ñee amumbayã nde? ɨ arõte jemo seje.30—Se “gracias” ɨmose Dios je aque soo u nonde,eɨcuã eã ño cote reae. ¿Mbaerã nda emo ñee ɨcuãseje re? ɨ arõte jemo seje. —¿Mbaerã nda au eãeɨcuã eã mose re? ɨ arõte jemo seje.

31 Ã ndese chõ jendua. Ae nandesaã saã nguianae, Dios je chõ nandesaã. Ae nandeu ndeu quiambae nae, Dios je chõ nandeu. Ae nandembeimbei quia mbae nae, Dios je chõ nandembei no.Mbia ra ñee turã Dios je, nandeɨco turã mose.32 ¡Mbia ra jemundua ata atate chɨ jẽ! —Ã ɨcuãereae, ɨ mose emo jẽje, ¡ũquɨ nda jẽsaãchɨ jẽ! Jẽeraã mose, ũquɨ nda ndua ɨcuã Jesús rese cote.

Page 195: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 10:33 192 1 CORINTIOS 11:28Judíos. Judíos eã abe. Jesús quiato abe. Ũquɨ nduaɨcuã arõ Dios rese, jẽ eraã mose. 33 —Se ae taɨcoDios rese, ae ãte quia co. —Mbia ja quiatu tamingoerese, ae quia co. Dios mbia rirõ sacuã eɨcuã sɨ.Mbia siqui beɨ sacuã Dios rese.

111 Se rã sɨ chõ jẽɨngo. Sã aɨco Cristo rã sɨ se no.

Eɨ jenye chõ nguia u ñumunua nua mose, ɨPablo cuña je

2 Acheẽ turãte quia jenɨɨ co. Jendua beɨtequiatu quia serese. Acheẽ ngue jẽje nyii, ũquɨ jemumbayã mbeɨte quia secheẽ ũquɨ. 3 Ae raambesa jẽje namo, ¡ũquɨ jẽɨcua tuchɨ quiatu jẽ!Cristo rei hombre ja rerecua. Hombre rei ngũinisirerecua no. Sã Dios Cristo rerecua no. 4 Mbiañumunua mose, sã hombre mo ñee eã Dios jehuiite sucha resebe. Sã eãquĩ nyecua chõ siquiDios cheẽ nenei nenei. Uãquĩ ati mose, aba ɨreɨteũquɨ. 5Mbia ñumunua mose, sã cuña mo ñee eãDios je huiite suchayã. Sã cuña ãquĩ ati ji chõsiqui Dios cheẽ nenei nenei. Cuña uãquĩ ati eãmose, aba ɨreɨte ũquɨ. Uãquĩ huɨ na ño eriquinguiã uãquĩ ati eã no. 6 Cuña mo uãquĩ ati sereãmose, sã uãquĩ huɨ tuchɨ quiatu no. Eɨreɨ moseuãquĩ huɨ, sã uãquĩ ati quiatu ua sia rocoɨ no.7 Hombre mo nguia uãquĩ chati aroneate nguiãDios cheẽ nenei nenei. Dios quiatu ngue hombrechao nguiã umbaerã. Aquere que cuña mo aohombre mbaerã cote ra. 8 Cuña ndoquieĩ je eãño ngue Dios hombre ao nguiã. Hombre roquieĩje quiatu ngue Dios cuña mo ao nguiã. 9 Cuñachɨrecorã eã ño ngue Dios hombre ao nguiã.Hombre chɨrecorã nguiatu ngue Dios cuña aonguiã. 10 Nyebe ra cuña uãquĩ ati quiatu. —Seruchõ sererecua re, ɨ chõ nguiã uãquĩ ati. Angelesquiamaete nguiã erese. 11 Jesucristo quiato ja chõnande re. Hombre achõ nda siqui turã eã cuñaeã mose. Cuña achõ nda siqui turã eã hombre eãmose no. 12Hombre roquieĩ je chõ ngueDios cuñaao rei nguiã nyii. Cuña abe riqui tiirĩ irĩ hombreco cote. Dios chɨao ja chõ ñene. Cuña. Hombreabe. 13 Jẽ ae chõ jendua mae erese. Eɨcuãte cuñaãquĩ ati iriã ñee Dios je. 14 Hombre a boco mosiqui mose, aba ɨreɨte ũquɨ. —Eɨcuãte ũquɨ, ɨ jatuchɨmbiamo ñooñoa nguia ũquɨ je ã. 15Cuñamonguiatu ea boco siqui mose, ũquɨ nguia earõte re.Ea boco que Dios mee ee ra. Eãquĩ ati sacuã. 16—Cuña a boco sebiã, ɨmose jemo, sã ndua chõ Jesús

quiato ataque rese. —Sã cuña a boco riquichõ, ɨ jachõ Jesús quiato nguiã serese ũquɨ.

Jenyao chaochɨ nda Santa Cena u mose jẽ17—Santa Cena naa ɨcuã ɨcuã ño ngue equia ñu-

munua nua nda, ɨ que mbia mo sembiirandu jenɨɨnda. Nyebe seya eãte riqui nguiã jendese. 18 —Hue rɨ ja eã eriqui ndua ndua ñumunua nuamoseũquɨ, ɨ que emo sembiirandu jenɨɨ nda. —Ɨchõɨñoeã ereae, ae sequia ndua ndua co. 19 Jeñɨmbuchaochao chõchɨ equia ũquɨ. Mbia Jesús quiato tuchɨɨcua sacuã ño jeñɨmbuchao chao nguiã. 20 SantaCena naa naa mose, abeɨ chɨã tuchɨ chõ jẽɨngonguiã jenyue ũquɨ. Eɨ eã tuchɨ que Jesucristonandembaaquiatu ra. 21 —Se rane sembae tauja, jenye jaaja chõchɨ nguiã Santa Cena naa naaũquɨ. Mbae mee ndocoɨ emo je. Nyebe mbaechariqui nguiã quiaru tuchɨ. Mbae mbei tuchɨ no.Mbaecha reã niacuãmose. 22 Jẽquiaru tuchɨmoseSanta Cena, jẽɨngo ɨcuã ño nguiã Jesús quiatoataque je ũquɨ. Mbaecha reã ɨreɨ ɨreɨ ño nguiã jẽsɨũquɨ. ¿Mañɨ ae ra ñee jẽje re? Eɨcuãte ũquɨ ndesẽ.Jenyuchua ae ae rei jẽquiaru sacuã ndesẽ.

Jesús quiaru mose uchɨmbaaquiatu rese23 Jesucristo ae sɨ que sembaaquiatu ra. Ã

ngue asenei ndei jẽje nyii resẽ: Judas Jesu-cristo reacuquia nonde mbia ɨcuã je, aque isa sɨ que Jesucristo mbichae sirõ nda. 24 Gracias, ɨque ñee Dios je cote ra. Mbichae que esiquiouchɨmbaaquiatu je cote ra. —¡Co jẽ! Jẽu. Sereterã ño mbichae riquio ji co re. Jenɨɨ ño nda sereteriquio ji cote. Co jẽu mose, jendua ndua beɨquia serese, ɨ que Jesús mbichae mondo ee ra.25Quiaru jare que Jesús eyuquia rirõ cote ra. Ñeengue uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Seruqui rã ñouva rique co re. Mbia ɨcuãmbutiã sacuã tuchɨ chõseruqui re. Dios cheẽ yasu ruɨ sɨ chõ seruqui riquinguiã mbia ɨcuã mbutiã co. Co mbei mbei mose,jendua ndua beɨ quia serese, ɨ que Jesús ee ra. 26 Jẽcombichae umose, jẽ uva riquembeimose, SantaCena, ɨ chõ nguiã ũquɨ je. Jẽ Santa Cena naa naamose, Jesucristomano nenei nenei ño nguiãmbiaje ũquɨ. Santa Cena jẽsaã saã mbeɨ quia Jesucristotu mose chee.

Jendua tuchɨ Jesús rete rese Santa Cena umose27 Emo Santa Cena naa ɨcuã ɨcuã mose, ũquɨ

siqui ɨcuã ɨcuã ño nguiã Jesucristo rete je ũquɨ.Ũquɨ siqui ɨcuã ɨcuã ño nguiã Jesucristo ruqui jeũquɨ no. 28 Nyebe nandendua ndua tuchɨ quiatu

Page 196: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 11:29 193 1 CORINTIOS 12:24quia Santa Cena naa nonde. 29 Emo Santa Cenanaa ɨcuã ɨcuã mose, emo ndua eã mose Jesucristorete rese, ũquɨ nda Dios mbasi. 30 Ũquɨ je chõjendasi rasi beɨ riqui nguiã. Ũquɨ je chõ jẽɨngonguiã mano mano tuchɨ. 31 Nande ae nandereconandeɨcua jiri ae. Eɨ nda Dios nandembasiã cote.32 Jesucristo nandembasi mose, nandemunduasacuã ño ũquɨ nde. Nandembitirõ sacuã ño cotere. Dios nandemombo eã sacuã tata cuasu chõũquɨ nde. Jesús quiatoã mombo mose tata cuasu.

33 Nyebe aɨco nguiã ñee nyecua jẽje co. JẽSanta Cena naa naa mose, jeñumunua nua turãño. Jẽɨngo turã ño jenyue. Jenyɨsaarõ turã ja chõSanta Cena u nonde. 34 Jemoniacuã siquimose, sãquiaru uchuchua, Santa Cena naa nonde. Eɨ jenyemose, Dios ra siqui turã jẽje cote, jeñumunua nuamose. Seso mose jendea ra secheẽ ataque aseneijẽje cote.

12Espíritu Turã ño nandechɨsaã saã sacuã mondo

nguiã nande ae ae je1 Espíritu Turã ngue mbae mee jaaja nande ae

ae je ra. —Co esaã nde, co rese eɨco nde, ɨ jaajaque nande je ra. Ũquɨ ndese taembiirandu cote.2Dios abareã ndese que jẽɨngo tuchɨ nyii ra. Mbiaque jemingo tuchɨ dios abareã tubɨrɨã ndese nyiira. Dios abareã aba cheẽ andu aroneãte. Ũquɨ jẽɨngo Jesucristo rese ũquɨ cote. 3Ã ndese jenduatuchɨ: —Jesús ɨcuãte riqui Dios je co, ɨ mose emo,echeẽ ae chõ ũquɨ nde. Espíritu Turã embucheẽeã ño nguiã ũquɨ. —Jesús rei Dios tuchɨ, ɨ moseemo, echeẽ ae eã ño ũquɨ nde. Espíritu Turã ñoembucheẽ nguiã ũquɨ.

4-6 —Co esaã nde, co rese eɨco nde, ɨ jaaja queDios nande ae ae je ra. Espíritu Turã mɨɨ ño siquibeɨ nguiã nande ja rese co. Jesucristo mɨɨ ño siquinguiã nanderese co. Jesucristo mo eãte emo.Dios mɨɨ ño siqui nguiã nandembuquirãcuã cono. Dios mo eãte emo. 7 Espíritu Turã uquirãcuãteacuquia chõ nguiã nande ae ae je co. Nandeɨcoturã ja tuchɨ sacuã Dios rese. 8 Espíritu Turãmɨɨ ño siqui nguiã co. Hue rɨ ja eã ño eriquinguiã uquirãcuã mee nande je. —Nde ra erecheẽaracua beɨ quia, ɨ chõ nguiã nandemo je. —Nde rambia erembaaquiatu turã mbeɨ quia, ɨ chõ nguiãnandemo je no. 9 —Jesucristo ra ereɨcua tuchɨquia nde, ɨ chõ nguiã nandemo je co no. —Mbiarasi ra erembucherõ cherõ mbeɨ quia nde, ɨ chõnguiã nandemo je co no. 10—Mbia mae sayã nda

eresaã saã mbeɨ quia nde, ɨ chõ nguiã nandemo jeco no. —Dios cheẽ nda eresenei senei tuchɨ quiambia je nde, ɨ chõ nguiã nandemo je co no. —Espíritu eɨcua ɨcua beɨ quia nde. Eturã ɨcua. Eɨcuãabe ɨcua no, ɨ chõ nguiã nandemo je co no. —Mbiamo ñee esaã saã tuchɨ quia nde. Mbia cheẽchumumbara, ɨ chõ nguiã nandemo je co no. —Mbia cheẽmo eɨcua ɨcua quia mbia je, ɨ chõ nguiãnandemo je co no. 11Eɨ ño Espíritu Turãmɨɨ nguiãucheẽ mbuchao chao nande je co. Nandechɨsaãsaã sacuã mee mee nande ae ae je co. Eɨ ñoEspíritu Turã mɨɨ nguiã uquirãcuã mbuchao chaonande je co no. —Co esaã nde, co esaã nde no, ɨchõ nguiã nande ae ae je co.

Mbae mɨɨ na ño nandeɨco nguiã nande ja12 Jesús rete rã ño nandeɨco nguiã nande ã.

Nande tubɨrɨãte raque Jesús quiato. Sã aba reteresenda tubɨrɨãte no. Eresa. Erie. Eo. Erete mɨɨndaque. Eɨ ño nande no nde. Jesús rete mɨɨ na.13 Jesús rete rã ja chõ nande re. Erete mɨɨ na ñonande ja re. Judíos mo ño nandeɨco nguiã nandeã. Judíos eã abe mo ño nandeɨco nguiã ã no. Mbiarimba mo abe abe nandeɨco ã no. Mbia rimbaeã mo abe abe nandeɨco ã no. Mbae mɨɨ na ñonandeɨco nguiã Jesús quiato ja ã. Erete mɨɨ na. Eɨ ño Espíritu Turã mɨɨ nguiã nandemingo ã.

14 Nanderete mɨɨ ae siqui ãte. Nandereteresenda tubɨrɨãte riqui ã. 15 Nandei achõ ñeearoneate. —Eo eã ñochɨ se. Nyebe erete resendaeã se re, ɨ aroneate nandei ñee. Nandereteresenda beɨ chõ nandei re. 16 Nandeisa achõñee aroneate. —Eresa eã ñochɨ se. Nyebe ereteresenda eã se re, ɨ aroneate nandeisa ñee. Nan-derete resenda beɨ chõ nandeisa re. 17Nanderesaachõ mose nanderete resenda, ɨ nda nandeɨco reimbae anuate co. Nandeisa achõ mose nandereteresenda, ɨ nda nandeɨco rei mbae retõ ãte co.18 Dios ae que nanderete resenda mɨɨ ja ja cosera. —Co tamɨɨ a, co abe tamɨɨ a no, ɨ jaaja quenanderete resenda mɨɨ mɨɨ nda. 19 Nandereteresenda mɨɨ mose, eɨ ndei ra nanderete eãte.20Nanderete resenda ja que Dios mee nande je ra.Nanderete resenda tubɨrɨãte raque. Nanderetemɨɨ tuchɨ chõ ñene. 21 —Arerecoã nda se, ɨaroneate nanderesa ñee nandeo je. —Arerecoãnda se, ɨ aroneate nandeãquĩ nandei je no. 22 Aenanderete resenda ñetẽ tuchɨ nae, ae nandereteresenda quirãcuã nea tuchɨ nae, ũquɨ nguiareinandechɨreco tuchɨ. 23Ae nanderete resenda abaɨreɨte nae, ũquɨ nandetea quiatu chõ nguiã. Nan-dechati turã ño nguiã. 24 Ae nanderete resendachecuate riqui nae, ũquɨ nguiatu nandechatiã

Page 197: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 12:25 194 1 CORINTIOS 14:3nguiã. Dios que nanderete resenda saã turã jara. Ae nanderete resenda aba ɨreɨte nae, ũquɨ quiatu aba queteamba re. 25 Nyebe nandereteresenda riqui nguiã ñee aroneate nanderete re-sendanongue je. —Arerecoãnda se, ɨ aroneate ee.Nyebe nanderete resenda riqui nguiã siqui turãja nyɨese. 26 Nanderete resenda mo ndasi mose,nanderete mbasi ja chõ nguiã. Nande ñee turãmose nanderete resenda mo je, nanderete ia jatuchɨ ra erese.

27 Ã ño secheẽ tuchɨ ã nde: Cristo rete rã ñonandeɨco ja nguiã nande ã. Cristo rete resendarã ja chõ nandeɨco nguiã nande ae ae ã. 28 —Coesaã nde, co rese eɨco nde, ɨ jaaja chõ Dios nguiãiglesia jenda uquiato je ã. —Cristo chɨmbaaquiatutuchɨ chõ nde re, ɨ chõ nguiã emo je. —Secheẽnenei neneisa chõ nde re, ɨ chõ nguiã emo jeno. —Mbia mbaaquiatusa chõ nde re, ɨ chõ nguiãemo je no. —Mbia mae sayã esaã saã nguia nde,ɨ chõ nguiã emo je no. —Mbia rasi embucherõcherõ nguia nde, ɨ chõ nguiã emo je no. —Ayudante eɨco nde, ɨ chõ nguiã emo je no. —Iglesia rerecuarã nde, ɨ chõ nguiã emo je no. —Mbia cheemo esaã saã nguia nde, ɨ chõ nguiã emoje no. 29 Cristo chɨmbaaquiatu ja eã ño nandere. Dios cheẽ nenei neneisa ja eã ño nande nonde. Mbia mbaaquiatusa ja eã ño nande no nde.Mbia mae sayã naa naasa ja eã ño nande no nde.30Mbia rasi mbucherõ cherõsa ja eã ño nande nonde. Mbia cheemo naa naasa ja eã ño nande nonde. Mbia cheemo mbiasa asasa ja eã ño nandeno nde. 31 Nandecheẽ ño Dios je. —Ndequirãcuãemee na seje. Ae je erecheẽ ñee ure je, eɨ nda ũquɨ mo asaã saã se abe, nande quia ñee Dios je. Mbaeturã tuchɨmo tasenei na jẽje.

13Nandechesecua eã mose, Dios chirirõ ño nande re

1 Se nyesecua eã mose mbia rese, secheẽ ɨruɨru beɨte ra eriqui. Mbia cheẽ nda aɨcua ja raque.Angeles cheẽ abe ra aɨcua raque no. 2Se nyesecuaeã mose mbia rese, mbae turã mo naasa eã ñose re. Dios cheẽ nda ambuchecua checua tuchɨraque. Se ra mbae aɨcua ja raque. Se ra Dios aɨcuatuchɨ raque. Ibi ibate mo nda arusuri raque Diosquirãcuã je. 3 Se nyesecua eã mose mbia rese,aɨco chooño mbeɨ chõ nda se. Sembae ra amee jaraque mbia mbaecha reã je. Mbia ra serei raque,se Dios cheẽ nenei nenei mose.

4Ae nyesecuate quia mbia rese nae, ũquɨ nguiasiqui minguete nguiã mbia je ã. Ũquɨ nguia

eturãte riqui nguiã mbia je co. Ũquɨ nguia maeɨcuã ɨcuã eãte nguiã emo mbae rese ã. Ũquɨ nguia “seaquiatu tuchɨte se”, ɨãte nguiã co. 5 Aenyesecua quia mbia rese nae, ũquɨ nguia “sequiatu”, ɨãte nguiã mbae mo je. Ae aba ɨreɨtenae, ũquɨ mo esaã saã eãte quia co. Ae nyesecuaquiambia rese nae, ũquɨ nguia paama ɨ jeɨ jeɨ eãtenguiã ã. Ũquɨ nguia ndua ɨcuã ɨcuã eãte nguiãemo ɨcuã mose ee ã. 6Ae nyesecua quia mbia resenae, ũquɨ nguia eya eãte riqui nguiã, emo mbaeɨcuã naa mose ã. Emo mbae turã naa mose quiaeyate riqui nguiã ã. 7Ae nyesecua quia mbia resenae, ũquɨ ñɨmbirãcuã ño nguiã mbae ja je ã. —IƗchõɨño nguiã, ɨã ño nguiã mbia cheẽ je. Siquitochɨ chõ nguiã.

8 Dios quiato ra nyesecua beɨ mbia rese, mbaeua ja chee. Dios cheẽ nda nandesenei senei eãemo mose cote. Mbia cheẽ ata mo nda nandesaãeã emomose cote. Mbiambaaquiatusamo eã ndaemo mose cote. Ũquɨ nda ua ja chee. Dios quiatoquiatu ra nyesecua beɨ quia. 9-10 Mbae mɨɨ mɨɨño nandeɨcua ɨcua nguiã namo ã. Jesús tu mosequia ra mbae mɨɨ nandeɨcua eã cote. Dios cheẽmɨɨte nandesenei senei nguia namo ã. Jesús tumose quia ra mbae nandeɨcua ja cote. 11 Señetẽmose que aɨco ñee ñee mbia riirĩ na nda. Mbiariirĩ na ño ngue aɨco ndua ndua señetẽ mose ra.Mbae que aɨcua ɨcua chõ nguia mbia riirĩ na nonda. Secuasu mose que señetẽ mosenda asechaja cote ra. 12 Mbae cuu rese mae naanguia chõnandeɨco nguiã mae namo. Jesús tu mose quiatura mbae checua ja nande je cote. Mbaemɨɨmɨɨ ñoaɨcua ɨcua nguiã namo co. Jesús tu mose quia rambae aɨcua ja cote. 13 Ã nandeɨco Dios ɨcuate ã.Ã nandeɨco Jesucristo ru raarõ arõ ã. Ã nandeɨconyesecua jate mbia rese ã. Nandechesecua mosequiarei, ũquɨ eturã tuchɨmbae ja sɨ.

14Mbiamo cheẽ naa naa mose

1 ¡Jenyesecuase tuchɨ quiatu quia mbia rese jẽ!Jeñee ño nguia Dios je. —Paba, ndequirãcuã emeena seje. Mbae raã naa sacuã ndeje, jenye beɨchõ nguia Dios je. —Ndecheẽ asenei senei setendequirãcuã je, jenye chõ nguia ee. 2 Jesús quiatomo mbiamo cheẽ naa naa mose, mbia ra eɨcuayãjate. Dios mɨɨ ño nda eɨcua nguiã. Dios mɨɨ je chõeriqui nguiã ñee. Uchue sɨ chõ eriqui nguiã ñee.Mbia quia echeẽ ɨcuayãte nguiã. 3 Ae Dios cheẽsenei senei nguia, ũquɨ nguia ñee nyecuate nguiã

Page 198: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 14:4 195 1 CORINTIOS 14:28mbia je. Ũquɨ nguiambiambaaracua turãte nguiãJesucristo rɨɨ. Ũquɨ nguiambiamingo uquia tuchɨnguiã Jesucristo rese no. Ũquɨ nguia mbia mbiatuchɨ nguiã Jesucristo rese no. 4 Ae mbiamocheẽ saã saã nguia nae, mbia mingo uquia reã ñonguiã Jesucristo rese. Ae ae umingo uquia nguiãerese. Ae Dios cheẽ senei senei nguia nae, ũquɨ nguia Jesús quiato mingo uquiate nguiã Jesúsrese. 5Mbiamo cheẽ nda jẽsaã aquiatu ja raqueteseje chã. Dios cheẽ nenei nenei aquiatu mose,ũquɨ nguia eturã tuchɨ re. Ũquɨ nguia eturã tuchɨmbiamo cheẽ naa naa sɨ re. Ae mbiamo cheẽsaã saã nguia nae, aque ucheẽmbiasa mose Jesúsquiato je, eturã ño ũquɨ no nde. Jesús quiatomingo uquia chõ nguiã Jesús rese ũquɨ.

6 Se mbiamo cheẽ naa naa mose jẽje, ũquɨ ndajemingo uquia reãte Dios rese. Se ñee nyecuamose jẽje, ũquɨ nguia eturãte re. Ae rese Diossembiirandu nae, ũquɨ nenei nenei mose jẽje,ũquɨ nguia eturãte re. Se Dios cheẽ mbuchecuatuchɨ mose jẽje, ũquɨ nguia eturãte no nde. SeDios cheẽ ɨcua ɨcua tuchɨ mose jẽje, ũquɨ nguiaeturãte no nde. Mbiamo cheẽ naa naa sɨ. 7 Sãmúsica no. Emo flauta mbucheẽ ɨcuã ɨcuã mose,mbia ra tonada ɨcuayãte. Emo guitarra mbucheẽɨcuã ɨcuã mose, mbia ra tonada ɨcuayã no. 8 Sãsoldados no. Emo corneta mbucheẽ ɨcuã ɨcuãmose, soldados ra ɨcoquiatuã. 9 Eɨ sɨ chõ jẽ nonde. Jẽ mbiamo cheẽ naa naa mose, mbia rajeñee ɨcuayãte. Jẽ mbiamo cheẽ naa naa mose,mbia eãsa ñee ñee na ño ũquɨ nde. 10 Mbiacheẽ ñumumbarate eriqui rei. Ucheẽ ae raã naamose, echecuate ee. 11 Emo ucheẽ naa naa moseseje, se eɨcuayã mose, mbiamo ño aɨco nguiã ee.Mbiamoño ae riqui nguiã seje no. 12Espíritu Turãquirãcuã jenyoseɨ tuchɨ quia reae. Coche tuchɨchõ ũquɨ nde. Jesús quiato mingo tuchɨ sacuãJesús rese chõ equirãcuã jenyoseɨ jẽ.

13Ndembiamo cheẽ naa naa mose Jesús quiatoje, echeẽ na Dios je. —Paba, ndequirãcuã emee naseje. Secheẽ mbiasa sacuã mbia je, ere chõ Diosje. 14 Se mbiamo cheẽ naa mose Dios je, acheẽñee ndaque Dios je. Mañɨ ae quiatu ñɨ se quiañee ee. 15 Mbiamo cheẽ abe ra asaã saã ndaqueDios je. Secheẽ abe ra asaã saã ee no. Mbiasecheẽ ɨcua ja sacuã. Mbiamo cheẽ abe ra asaãsaã se ɨraseɨ raseɨ mose. Secheẽ abe ra asaã saãse ɨraseɨ raseɨ mose no. 16Nde mbiamo cheẽ naanaa mose Dios je, mbia ra ndecheẽ ɨcuayãte. Aeeaquiatuãte, ũquɨ nda ndecheẽ ɨcuayãte. Nyebeeriqui nguiã ñee aroneate Dios je nderese. Nyebe

nandecheẽ sɨ chõ nandesaã Dios je. 17 Cochejẽɨngo nguiã ñee Dios je. Jeñee sɨ quia nda abasaã Dios je re. Jẽ mbiamo cheẽ naa naa moseee, jendesenda quia nda jeñee ɨcuayãte nguiã.Ũquɨ mose ra jendesenda jemingo uquia reãteJesús rese. 18 Mbiamo cheẽ aɨcua tuchɨte raquequia jẽsɨ co. Gracias, aete raque quia Dios jeũquɨ nɨɨ co. 19 Dios quiato ñumunua mose, acheẽnyecuase rete ee. Secheẽ jua chõ ndaque. Cincopalabras. Mbiamo cheẽ nda asaã eã ee. Mbiamocheẽ ɨcuayãte quia ñene. Emo nda ñee oco raqueee, ɨcuayãte rae.

20 Mbia riirĩ naate ra jẽɨngochɨ, Seresenda.Jendua quiatu secheẽ ndesembia cuasu rã. Cochejẽɨngo nguiã mbia riirĩ na mbae ɨcuã naa ndocoɨ.21Ã ndei Dios cheẽmbesa ji ã:Mbiamo tamondo rei secheẽ nenei nenei sacuã ã

serimba je.Secheẽ nda esenei senei ndei serimba je mbiamo

cheẽ je.Aquere ra serimba secheẽ mumba ɨ ɨ tuchɨ quer-

abe, ɨ que Dios ra,ɨ que embesa ji ra. 22 Jemo mbiamo cheẽ naanaa mose, Jesús quiatoã mundua sacuã Dios resechõ ũquɨ nde. Jẽ Dios cheẽ nenei nenei mose,Jesús quiato mundua sacuã ño Dios rese chõ ũquɨ no nde. 23 Jesús quiato ñumunua nua mose u,sã mbiamo cheẽ naa naa ja eã u. Jẽ mbiamocheẽ naa naa ja mose ra Jesús quiatoã ñee jẽje.“Earacuayã” ɨ ra ɨquemosemae jendese. 24Cochejẽɨngo nguiã Dios cheẽ nenei nenei ja jeñumunuamose. Jesús quiatoã mo ɨque mose jendea, nduandua tuchɨ ra huɨɨcuã ndese. —Seɨcuã tuchɨ chõaɨco se re, ɨ ra jeñee andu mose. 25 Ae rese nduandua uchɨangui renda ɨcuã nae, Espíritu Turã aera ũquɨ mbuchecua checua nguiã ee. Nyebe rangoi ngũíã ndese ñee turã Dios je. —Dios riquituchɨ jendese a, ɨ ra ñee jẽje.

Mbae jẽsaã turã turã ja chõ nguia jeñumunuanua mose

26 —Eɨ jenye quiatu quia ñumunua Jesús rɨɨ,ae ra jẽje cote. Emo ɨraseɨ raseɨ. Emo mbiambaaquiatu quiatu Jesús rɨɨ. Emo Dios cheẽɨcua ɨcua mbia je no. Emo mbiamo cheẽ naanaa no. Emo mbiamo cheẽ mbiasa asa ee no.Jenyuuru uru chõ nguia. Mbia mingo ja sacuãDios rese chõ ũquɨ nde. 27 Mbiamo cheẽ jẽsaãsaã mose ñumunua mose, jẽ nyeremoño ño jeñeeñee. Jenyuuru uru chõ nguia. Sã emo ndiquiecheẽ mbiasa asa. 28 Jemo echeemo mbiasa

Page 199: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 14:29 196 1 CORINTIOS 15:20aquiatuã mose, mbiamo cheẽ nda jẽsaã saãchɨ,jeñumunua mose. Jeñumunua eã mose quiatumbiamo cheẽ jẽsaã saã jẽ ae Dios je. 29Ae ra Dioscheẽ senei senei mbia chumunua mose nae, sãnyeremoño ño ñee. Sã eataque ndua ndua ũquɨ ñee ndese. Eɨ ngue ra, ɨ sacuã. Eɨ eã ngue ra, ɨsacuã abe echeẽ ɨcuã mose no. 30 Emo chɨ moseJesús quiato ataquembaa quiatu quiatu, emo ndañeechɨ echeẽ cúaa. —Nde abe ã embuchecuambia je, ɨ mose Dios emo je, sã ñiinda ñee ja rãnyii. 31—Nde abe ã embuchecua mbia je, ɨ moseDios jemo je, jenyuuru uru chõ nguia ñee. MbiaDios cheẽ ɨcua ja sacuã. Mbia siqui tuchɨ sacuãDios rese. 32 —Nde abe ã embuchecua mbia je, ɨmose Dios emo je, sã emo ndaarõ mbɨrɨ na huɨ,emo chɨ mose Dios cheẽ nenei nenei. 33 Jemoñee mose jenongue cheẽ cúa, Dios biãte ũquɨ.Jeñee turã mose nyuuru uru, ũquɨ nguia Diosbite re. Eɨ ja chõ Dios quiato nguiã iglesia jendaja. 34 Jeñumunua nua mose Dios rɨɨ, cuña monda ñeechɨ. Eɨ sɨ que Moisés chɨmbesa no nda.Sã cuña ndiqui mbia cheẽ mumbayã mbeɨ. 35 —Ũquɨ embuchecua seje, ɨ aroneate cuña ñee mbiachumunua mose. Uchuchua quia cuña ñee nguje, ñimbaaquiatuse mose. Cuña mo ñee aroneateJesús quiato chumunua nua ite re. 36 —Ɨchõɨñonguiã ¿jenye quia secheẽ mose re? Jẽ nane je eãngue Dios ñee ndesẽ. Jẽ mɨɨ je eã ngue Dios ñeendesẽ.

37 Secheẽ ae eã ambesa nguiã jẽje co. Dios cheẽño ambesa nguiã jẽje. —Dios que uquirãcuã meeseje ra. Ucheẽ nenei nenei sacuã, ɨ mose jemoñee, sã ũquɨ nane ñee serɨɨ. —Dios cheẽ tuchɨchõ Pablo senei senei nguiã, sã ɨ serɨɨ. 38 Ũquɨ secheẽ isi sereã mose, jẽhuɨ chõ esɨ. Sã eaquiatuãae riqui. 39 ¡Dios cheẽ jẽsenei seneise tuchɨ quiatujẽ! Jemo mbiamo cheẽ naa naa mose ¡echeẽ ndajẽsiquisã quisãchɨ jẽ! 40 ¡Mbae jẽsaã turã turã jachõ nguia jeñumunua nua mose jẽ! Jenyuuru uruturã ño nguia.

15Cristo quera sɨmose

1 Dios cheẽ turã ngue asenei senei nguia jẽjeJesucristo rɨɨ nae, ũquɨ sɨ rese chõ aɨco nguiãjemundua ndua co. Ũquɨ ngue jẽisi turãte. Jẽɨngobeɨte ũquɨ ndese ũquɨ. 2 Ũquɨ ndiqui jemingobeɨte ũquɨ, jẽtesareɨã mose secheẽ sɨ. Ũquɨ jẽɨngoJesucristo ɨcua ɨruãũquɨ. 3AeDios senei senei seje

nae, ũquɨ nane ngue asenei senei jẽje ra: Jesu-cristo que mano nandeɨcuã ndiquicharõ. Embesaji cheẽ nguire. 4 Mbia que echati rei. Tres díasmose que quera sɨ. Embesa ji cheẽ nguire. 5Querasɨ mose que nyecua Pedro je. Aquere que nye-cua uchɨmbaaquiatu doce je cote. 6 Quinientosuquiato je que nyecua cote. Hue equiato chɨ jamose ñumunua. Ũquɨ tubɨrɨãte riqui ã. Emoemo ngue mano nda. 7Nyecua que Jacobo abe jecote no. Aquere que nyecua uchɨmbaaquiatu jajecote. 8 Nyecua nyecua jare mbia je que nyecuachee se abe je cote ra. Sã cuña ndiqui erã mombua no, ũquɨ na sɨ chõ aɨco rei nguiã se co. 9 Sequia señetẽ jiri riqui nguiã Jesús chɨmbaaquiatuataque sɨ co. —Jesús chɨmbaaquiatu chõ se re,ae eã jiri quia co. Seɨcuã tuchɨ quiatu ngue Diosquiato je nyii re. 10 Dios turã ae semingo turãnguiã co cote. Dios turã ñooño eã ño eriqui nguiãseje co. Se abe que serecoteã jiri riqui nguiã Jesúsrese echɨmbaaquiatu ataque sɨ ra. Mbae raã naaJesús je. Se ae eã ño ngue aɨco nguiã mbae rese.Dios turã ae ngue semingo nguiã mbae rese. 11—Aba Dios cheẽ senei senei tuchɨte quia reae, ureãte equia co. Ũquɨã ñene. Uresenei senei ja chõequia ã ndesẽ. Jẽ ngue urechɨsenei senei jẽisiturãte quia resẽ.

Mbia raaque quera sɨmose12 —Cristo que quera sɨ manonde ra, ure que

equia erenei nenei jẽje. Urecheẽ ngue jẽisi turãndei nyii. ¿Mbaerã jemo ndiqui ñee cote re? —Mbia raaque ra querayã mbeɨ, ɨ cote re. 13 ¿Cristoraaque beɨ namo nde? —Mbia raaque ra querayãmbeɨ, jenye mose, ¿mañɨ Cristo raaque quera reno? 14 Cristo raaque quera sɨ eã mose, eɨ ndaureɨco rei echeẽ nenei nenei ɨru chõ. Eɨ ndaJesucristo jẽɨcua ɨru chõ ndei. 15 Cristo raaquequera sɨ eã mose, eɨ nda ureɨco rei ñee ñooñoDios rɨɨ mbia je. —Dios que Cristo mbuquera sɨra, ure beɨ equia ã ndesẽ. Mbia raaque quera sɨ eãmose, ɨ nda Dios Jesucristo raaque mbuquera sɨeã ndei no. 16Mbia raaque querayã mose, eɨ ndaCristo raaque quera eãte rei no. 17 Cristo raaquequera eã mose, eɨ nda jẽɨngo rei Cristo ɨcua ɨruno. Eɨ nda jẽɨngo rei jẽɨcuã nderequia beɨte no.18 Eɨ nda Cristo quiato quiachã mbeɨ rei manondeno. 19 A mɨɨ eã ño Cristo riqui nguiã nanderese.Nandemanonde abe ra eriqui beɨ nanderese no.A mɨɨ mose, eɨ nda nandeya eã tuchɨte riqui reimbia mo sɨ no. 20 Cristo que quera sɨ ra. Ae beɨ

Page 200: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 15:21 197 1 CORINTIOS 15:51tuchɨ. Ae rane ngue quera nyii ra. Nyebe ra mbiaabe quera sɨ eraã sɨ cote no. 21 Adán mɨɨ nanengue mano huɨɨcuã je cose ra. Nyebe nandeɨconguiã mano mano mbeɨ cote. Eɨ sɨ chõ Cristo mɨɨquera sɨ nguiã cote. Nyebe ra uquiato mbuquerasɨ ja cote. 22 Sã nandeɨco mano mano ja Adánnduɨ ã no, eɨ sɨ ra Cristo nandembuquera querano. 23Dios que Cristo rane mbuquera nandesɨ ra.Cristo tube mose, uquiato raaque ra embuqueraja cote. 24 Cristo tube mose ra mbae ibi jendaua ja cote. Mbia mo nda siquíã ererecua cote.Cristo ra mbae mee ja Dios je cote. Cristo ra mbiarerecua mbutiã ja cote. 25 Ererecuarã tuchɨ raCristo cote. Uquiatoã nda embuquiachã ja tuchɨchee cote, ae siqui mose ererecuarã. 26 Mbiamano mano mose, Cristo biãte ũquɨ. Ũquɨ abera Cristo mbuquiachã tuchɨ mbia sɨ cote. Mbaeɨcuã ataque ra embuquiachã ja rã nyii. 27Dios quembae mee ja Cristo je ra. Cristo mbae rerecua jatuchɨ sacuã. —Cristo ra mbae rerecua ja tuchɨ, ɨñɨ embesa ji re. Dios rerecua eã ndaque. Mbae jarerecua chõ nda Cristo. 28Dios mbae mee ja moseCristo je, Cristo ra ñɨmee Dios je cote no. Eriirĩtequia ñene. Eɨ nda Dios mbia rerecua ja tuchɨ cote.

29 Emo emo ño bautizar ɨ nguiã eraaque rɨɨ ũquɨ. Eraaque quera sɨ eã mose ¿mbaerã ũquɨ ndiqui bautizar ɨ eraaque rɨɨ nde? 30Mbia raaquequera eã mose, eɨ nda ureɨco rei Dios cheẽ neneinenei ãte mbia je co. Eɨ nda mbia riqui reiureɨquia serɨ serɨ ãte. 31Mbia “taɨquia” ɨ beɨ beɨtequia seje ã. Acheẽ ñooño eãte jẽje. Sã seyateriqui jendese co no. 32Nyacua rã tuchɨ que Efesojenda riqui seje ra. Ũquɨ ngue asiquisã tuchɨrei quia ñee nda. Eɨ nda asiquisã quisã ɨru reino, mbia raaque quera eã mose. Mbia raaquequera eã mose, eɨ nda nandeɨco rei ñee. —Mbaenandembei chooño. Mbae nandeu chooño. Manombeɨ cote, ɨ. 33 —Eɨ jenye quiatu ¡ɨchɨ nda mbiajembɨɨrɨ ɨrɨ jẽ! Jeɨngo mose mbia ɨcuã ndese,jembɨɨcuã ɨcuã nda jẽ abe cote. 34 Jendua quiatu.Mbae turã nguiatu jẽsaã saã nguia. Mbae ɨcuãjẽsaã eã nguiatu quia. Jemo emo ndiqui Diosɨcuayãte ũquɨ. Aba ɨreɨ tuchɨ quiarei ũquɨ.

Jesús quiato rete yasu ja ra cote35 Jemo nda ñee ndei. —¿Mañɨ nda eraaque

quera sɨ re? ¿Mañɨ nda erete cote re? ɨ rajemo ñee ndeae. 36 Ndua eã ño nguiã ũquɨ. Sãnandeɨco mbae eɨ tiquia no. Mbae eɨ nda soõsuri sacuã cote. Eɨ sɨ chõ nda nanderete soõ

nandemano mose. Nanderete yasu sacuã cote.37 Sã nandeɨco mbae eɨ tiquia no. Ei ra nande-chitiquiayã. Ieɨ achõ ño nandechitiquia nguiã.Quiata a eɨ. Mbaemo eɨ abe no. Ei quia nda suringuiã cote. 38 —Ɨ ño nda ndei, ɨ chõ Dios nguiãmbae eɨ jaje. 39 Nanderete rã ño mbae eɨ nde. Eɨ ja eã ño mbae rete re. Emo ño mbia rete no nde.Emo ño quiaa rɨɨnda rete no nde. Ae mbebe quia,erete ae chõ ũquɨ no nde. Sɨra ae eretemo no nde.40 Ibatenda ae rei erete mo no. Ibi jenda ae eretemo no. Ibatenda ae rei erete turãmono. Ibi jendaae rei erete turã mo no. Eɨ ja eã ño mbae rete re.41Nyasi rendi rã eã ño tenda rendi re. Nyasi tatarendi rã eã abe no. Nyasi tata rendi chɨabi abi chõeno nde. Erendi turã ja raque.

42 Eɨ sɨ chõ mbia raaque quera je re. Ae mbiaraaque nandechitiquia quia nae, ũquɨ ndei soõ jeũquɨ. Ae ra quera sɨ nae, ũquɨ nda soõ eã mbeɨcote. Manoa mbeɨ ra eno. 43 Ae nandechitiquiaquia nae, eraaque tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ae ra querasɨ nae, enininya tuchɨ chõ ũquɨ cote re. Etiquiamose, equirãcuã nea tuchɨ chõ aque mose re.Equera sɨ mose, equirãcuã tuchɨ chõ aque mosecote re. 44 Ã nanderete nandereco ã nae, ereteachõ ño ũquɨ nde. Quera sɨmose ra nyiicabo tuchɨcote. Mbae ibi jenda ra mano ja. Ae ibi jendaeã nae, ũquɨ nda manoa no. 45 Ã ndei embesa jicheẽ ã: “Ae Dios chao Adán nyii nae, aque recoque siqui rei nyii ra”, ɨ que embesa ji ra. Ae tuAdán nduɨ Jesucristo, mbia mingo beɨsa rei aque.46Ãnanderete nandereco ã nae,manomanombeɨarõte. Ũquɨ nane nandereco nanderete ã. Aquerequiatu ra nanderetemo nandereco cote. Manoambeɨ sacuã cote. 47 Ae Dios chao Adán nyii nae,ibi je chõ eao nguiã nyii. Nyebe ibi jenda beɨae re. Ae tu Adán nduɨ nae, Jesucristo ɨ equiaee nae, ibatenda chõ aque re. 48 Ã nanderetenandereco ã nae, Adán ndete rã sɨ chõ nanderetenandereco nguiã ã. Ibi jenda chõ ã nanderete re.Ae nanderete ra quera sɨ nae, ibatenda rete rãño nda ũquɨ cote. 49 Ae Dios chao ibi je nyii nae,Adán ɨ equia ee nae, aque rã sɨ chõ nandeɨco nguiãnande abe namo ã. Aquere ra nandeɨco ibatendarete rã cote. 50 Nanderoo achõ ño nanderetere. Nanderuqui abe no. Ũquɨ oso aroneateibate Dios récuaa. Ae mano nguia soõ nae, ũquɨ nyoɨ aroneate Dios récuaa. Ae mbia riqui manoambeɨte nae, huee nanderoo oso aroneate.

51Ae resembia riqui jiranuate nae, ũquɨ taseneina jẽje. Nandemano ja eã ndae. Nandechiicabo ja

Page 201: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 CORINTIOS 15:52 198 1 CORINTIOS 16:24chõ ndae. 52Corneta pu ɨmose ra Dios nanderetembuchiicabo asi cote. Nanderesa pirirã ɨ rã ndaDios nanderete mbuchiicabo asi. Corneta pu ɨmose ra eraaque abe quera sɨmanoa mbeɨ nondecote. Aque mose ra nandechiicabo beɨ nande abecote. 53 Ae nanderete nandereco namo ã nae,ã nda nyiicabo tuchɨ cote. Manoa mbeɨ sacuãcote. Soõ eã mbeɨ nonde cote. 54 Nanderetenyiicabo mose, ũquɨ mose ra embesa ji cheẽ ɨocote: “Nandemano ngue ua tuchɨ cote ra”, ɨ ñɨembesa ji re. 55 Nanderasi ra nandeɨquiayã cote.Ibicua ra nanderaaroã cote. 56 Nandeɨcuã ñonandemanombu uquia nguiã nande je co. Moiséschɨmbesa chõnandeɨcuãmbuchecuanguiã nandeje co. 57Dios ra nandemano siquisã mbeɨ nandesɨcote Jesucristo rɨɨ. Nyebe nandeɨco nguiã graciasɨ tuchɨ Dios je ã cote. 58 Seresenda ¡jeñimbirãcuãtuchɨ quiatu quia jẽ! ¡Jesucristo rese jẽɨngo beɨquiatu quia jẽ! ¡Echeẽ jẽsenei senei mbeɨ tuchɨquiatu quia jẽ! Ae jẽsaã saã nguia Jesucristo resenae, jẽsaã ɨru ɨruã ño nguiã ũquɨ.

16Ofrenda jembae jendecoquiatu, ɨ Pablo

1 Ae ofrenda ra jemondo Jesús ɨcuasa je nae,ũquɨ tasenei jẽje. Acheẽ ngue Jesús quiato jera. Galacia jenda je ra. Eraã sɨ chõ jẽɨngo ae.2 Domingo mose beɨ jẽɨngo mbae rerecúe cúe ae.Ofrendar ã. Ae mbae isi atate quia, sã aque mbaererecúe ata jiri ae. Aembae isi mɨɨte quia, sã aqueco mɨɨ jiri rerecúe ofrendarã ae. Ũquɨ jemunuaɨno seso nonde jendea ae. Eɨ mose ra ofrendarãjẽsaã eã seɨco mose jendese cote. 3 Secuasẽmose huee, jeñɨmondo sacuã mo jẽirabo ɨno,ofrenda rerao sacuã. Cartas nandemondo ũquɨ oo. Ofrenda rese. Ũquɨ nda amondo Jerusalénña. Ofrenda rerao sacuã hue jenda Jesús quiatoje. 4Ofrenda tubɨriã mose ra aso se abe erese.

Aso ra jendea, ɨ Pablo5 Macedonia ñɨ nane nda acua. Aquere ra aso

ngasẽ jẽje cote. 6 Aɨco arete jiri ra jendese hueereae. Ama mose beɨ ra aɨco jendese huee reae.Eɨ jenye nda sembucuata turã mondo cote, sesomose mbaranguiti. 7 Amaeño sereãte jendesesecua mose. Aɨco arese rete jendese huee, Dioseno ɨ mose seje. 8 Efeso taɨco are rã nyii. Fiestade Pentecostés mose. 9Dios cheẽ asenei senei arõtuchɨte mbia je a. Mbia seanduse rete. Emo emoɨcuã ɨcuãte riqui Dios cheẽ nenei nenei mose sejeã no.

10 Timoteo ngasẽ mose jẽje ¡jẽisi turã ño jẽ!¡Sã eɨreɨ nguíã tuchɨ jẽsɨ jẽ! Se rã sɨ chõ eriquibeɨ nguiã Dios cheẽ nenei nenei mbia je aque.11 ¡Nyebe jemo Timoteo isiteã eã jẽ! ¡Jembucuataturã ño ɨmbu seje jẽ! Aɨco eraarõ arõ tuchɨ se a.Nanderesenda ataque rese.

12 Acheẽ ndei que nanderesenda Apolos je ra.—Nde abe eso erea, ae rei que ee jenɨɨ nda. Ososereã ngue namo nda. Osobi mose quia nda esɨnguiã jendea cote.

Pablo ñee huɨ beɨ13 ¡Jendua tuchɨ quiatu quia jẽ! ¡Jesucristo

jẽɨcua tuchɨ quiatu quia jẽ! ¡Jẽsiquicheã tuchɨquiatu quia jẽ! ¡Jẽquirãcuã tuchɨ quiatu quiajẽ! 14 ¡Mbia rese jenyesecua tuchɨ quiatu quiambae raã naa mose jẽ! 15 Seresenda, jẽɨngoEstéfanas chuchua jenda ɨcua jate ũquɨ. Ũquɨ nane tuchɨ ngue Jesús ɨcua Acaya jenda nyii nae.Ũquɨ ndiqui mbaemondomondo beɨ Jesús quiatoje ũquɨ. Ũquɨ ndiqui mbae raã naa mbeɨ Jesúsquiato je ũquɨ. 16 Ũquɨ na sɨ chõ jẽɨngo. Ũquɨ ñee nda jemumbachɨ. Ae Dios cheẽ senei seneinguia nae ¡ũquɨ ñee nda jemumbachɨ jẽ! 17 Seyatuchɨ Estéfanas ngaẽ mose serea. Fortunato abe.Acaico abe. Ũquɨ ngue sembia tuchɨ ngaẽ jẽɨngoãmose a ra. Ae jẽsaã aroneate quia seje nae, ũquɨ ño ngue esaã ngaẽ seje a ra. 18Ũquɨ ngue sechɨãmbucoite Dios rese ra. Jeñɨa abe mbucoite ereae.Gracias jenye beɨ ũquɨ je.

19 Jesús quiato Asia jenda ja chõ saludosmondoquia jẽje aque. Aquila abe saludos mondo quiajẽje aque. Priscila abe. Ae Jesús quiato ñumunuanua nguia ũquɨ nyuchua nae, ũquɨ ja abe saludosmondo quia jẽje Jesucristo rɨɨ aque. 20 Jesúsquiato a jenda ja saludos mondo quia jẽje aque.Jenyɨquiaama ama ja quiatu quia Jesús rɨɨ.

21 Seo je tuchɨ co saludo ambesa mondo quiajẽje aque. Pablo tuchɨ chõ se re. 22 Emo nyese-cuayã mose Jesucristo rese, sã Dios embasi. Echu,Jesucristo. 23 Jesucristo turã nda siqui jendesechã. 24Achesecua ja chõ nguiã jendese Jesucristorɨɨ co. Amén.

Page 202: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 1:1 199 2 CORINTIOS 2:2

SEGUNDA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO A LOSCORINTIOSPablo ucheẽmbesa mondo Corinto jenda je

1 Pablo chõ se re. Dios chiirabo chõ se re.Jesucristo chɨmondo chõ se re. Timoteo reseco ambesa mondo quia jẽje aque. Jesús quiatoCorinto jenda ja je. Acaya jenda ja je abe no. 2 SãDios uturã mingo tuchɨ jendese. Sã Dios jembiabeɨmingo. Sã Jesucristo abe jembia beɨmingo.

Pablo mbae rasi saã tuchɨ3 Gracias nande beɨ tuchɨ quiatu quia Dios

je. Jesucristo rute quia ae re. Ae quia eyaeãte riqui nguiã nanderese co. Ae chõ nandeyaeã mbuquiachã quiachã nguiã co. 4 Mbae ɨcuãtu mose ure je chõ Dios riqui nguiã ureya eãmbuquiachã quiachã ure sɨ co. Ure mbia mombia sacuã abe chõ ñene. Mbae ɨcuã tu moseee. 5 Cristo rane ngue mbae rasi saã tuchɨ nyiira. Mbia urembasimbasi tuchɨ quia ure abe Cristorɨɨ ã. Cristo riqui urembia tuchɨ ure abe ũquɨ mose co. 6 Ure mbae rasi raã mose, jẽje chõñene. Ure mbae rasi raã mose nyii, jẽɨngo sacuãDios rese chõ ñene. Ɨ nda jẽya beɨ riqui mbaerasi raã mose. Dios ureya eã mbuquiachã mose,jẽya eã mbuquiachã sacuã abe chõ ñene. Eɨ ndajeñimbirãcuã tuchɨmbae rasi raãmose. Sã ureɨcombae rasi raã ure no. 7 —Mbae ɨcuã tu moseee, ñimbirãcuã turã nda Dios rɨɨ, ure beɨte equiajenɨɨ ã. Mbae ɨcuã tu mose jẽje, Dios ra jẽya eãmbuquiachã jẽsɨ. Sã seya eã mbuquiachã sesɨ no.

8 Mbae rasi que uresaã tuchɨte ureɨco moseAsia ra. Ũquɨ ndese taembiirandu. Mbia queureucuayãte quia ra. Aete ureɨco ñɨmbirãcuã eã.—Mbae ɨcuã nda huɨ eã mbeɨchɨ nandesɨ re, urerei que equia ra. 9—Mbae ɨcuã nda nandemingoãnyee, ure rei que equia ra. Mbae ɨcuã tuutu beɨmose ure je. Ure Dios ɨcua sacuã ño ngue ũquɨ nde. —Nande ae eã ñene, ure ɨ sacuã ño ñene. SãDios ae riqui mbia raaquembuquera uquirãcuã jeno. 10Mbae ɨcuã ureɨquia serɨ nguia nae, ũquɨ sɨque Dios ae urerirõ nda. Ũquɨ sɨ eriqui urerirõndirõ mbeɨ ã. Ũquɨ sɨ ra eriqui urerirõ mbeɨ no.Ũquɨ ureɨcuate quia ã. 11 Jẽ abe jeñee Dios je urerɨɨ no. Mbia tubɨrɨã ñee mose Dios je urerɨɨ, Dios raũquɨ ñee ñandu. Dios ra uturã mondo tuchɨ ureje. Ũquɨ nda gracias ɨ tuchɨ Dios je urerɨɨ cote.

Pablo oso jeɨ eã Corinto12 Ure que mbia mo urembɨɨrɨ ɨrɨ ãte quia ra.

Jẽ abe mbɨɨrɨ ɨrɨã no. Dios resendate que ureɨcojẽje ra. Ureyate mbae turã naa naa mose jẽje.Nyebe urechɨã iate riqui nguiã. Dios ae chõ ngueuremingo mbae turã ndese huee ra. Ureaquiatuae eã ngue ra. 13 Ae urembesa mondo quia jẽjenyii, ũquɨ jẽɨcuate raque quia ũquɨ. Urechɨmbesachecuate raque. Urechɨmbesa nda jẽɨcua ja tuchɨrã seje chã. 14 Jẽ seɨcua jiri raque quia ũquɨ. Jẽyatuchɨ rã nda urerese Jesucristo tu mose chã. Sãureyate riqui jendese ã no.

15 Sã jẽyate riqui serese co no. Ũquɨ aɨcuatequia se abe co. Nyebe acheẽ ndei nguiãsechɨangui re nyii. —Tasobe rã erea. Ɨ nda eyabejiri sesobe mose erea, ae rei que se nyii ra. 16 —Seso mose Macedonia, taɨcha beɨ oso jendea, aerei que se ra. —Obei abe nda aɨchabe erea chã. Ɨ nda mbae mo mee seje sembu beɨ sacuã Judea, aerei que se no nda. 17 Se ndua mose ũquɨ ndese,¿eɨcuãte ũquɨ nde? ¿Acheẽ ñooño ño se quia ũquɨ nde? Se eno ɨmose, eno ae beɨ chõ nda se. Secheẽnda ambuchebiã mbeɨ. Jesús quiatoã ae ũquɨ saãnguiã. 18 Sã Dios ñee ñooñoa no. Eɨ ure quia ureabe urecheẽ mbuchebiã jẽje ã. 19 Sã Dios rucuchaucheẽ mbuchebiã mbeɨ no. Jesucristo ɨ equiaee. Ae abe eno ɨ beɨ quia co. Jesucristo sɨ cheẽño ngue asenei senei nguia jẽje resẽ. Timoteorese. Silvano abe rese no. 20 —Mbae turã ndaasaã jẽje, ɨ tuchɨ rei que Dios quia nande je nyiira. Jesús rɨɨ ño eriqui nguiã ũquɨ naa naa nandeje ã cote. Jesús rɨɨ ño nandeɨco nguiã Amén ɨDios je ã cote. 21 Dios ae chõ nandembirãcuãmingo nguiã Cristo rese co. Nandemingo icúeumbaerã. 22 Dios que nandeisirõ umbaerã nda.Umbae marca que emɨɨ naanguia nanderese ra.Espíritu Turã ngue emondo nandechɨangui re ra.Nanderereco quiatu sacuã umbaerã.

23 Aso eã equia jendea nae, jẽɨreɨ ngũíã sacuãño asoã nguiã jendea aque mose. Seso sereã aeeã ngue eno nde. Acheẽ ñooño eã ño nguiã jẽjeco. Dios riqui sechɨã ɨcuate co. 24—Jenderecuarãnda se, ae ãte quia co. —Co rese chõ jẽɨngondua, ae aroneate quia jẽje co. Taembia chõ Jesúsrese. Ũquɨ mɨɨ ño asaã nguiã jẽje. Jẽ ae chõjeñimbirãcuã nguia Jesús ɨcua ũquɨ.

21 —Aso sɨ eã nda ñee asi asi jẽje jembia eã, ae

que se ra. 2 Seso mose jembia eã, aba quia ra

Page 203: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 2:3 200 2 CORINTIOS 3:10sembia se cote. Jẽ ño sembia quia resẽ. 3 Nyebeambesa mondo jẽje nyii resẽ. Jẽ mbae mbitirõsacuã seso nonde jendea. Seso sereãte que osomae jẽɨcuã ndese ra. Sembia eã sacuã. Jẽ nguianda sembia nguiã ña. —Seya mose ra jẽya jẽ abe,ae que se ra. 4 Ae ambesa mondo jẽje nyii nae,ũquɨ mose que seya eã tuchɨ riqui jendese ra.Acheseo chee que jendese ra. Jembia eã sacuã eãño ngue aque ambesa mondo nguiã jẽje. —Pablondua tuchɨchɨ nanderese, ɨ sacuã ño ngue ambesamondo nguiã jẽje.

Aembae ɨcuã saã nguia nyii nae, aque jẽisi turãño cote, ɨ Pablo

5 Ae siqui ngu ninisi rese nyii nae, sembia eãtuchɨ chõ aque re. Se mɨɨ eã ngue sembia eã nda.Jemo abe abe mbia eã ngue ra. 6 Mbae rasi queesaã tuchɨ huɨɨcuã nɨɨ cote ra. Jẽ emombo mosenyii. Jẽisi turã ño cote. 7Aque ɨcuã sɨ jẽtesareɨ chõcote. Jẽturã ño ee cote. Jembia jiri. Ɨ nda eya eãembɨɨcha eã Dios sɨ. 8 Jenyesecua tuchɨ chõ nguiaerese jẽ. Jẽturã sɨ chõ ee jẽ. 9—Ma secheẽmumbaeã, ae que embesa mondo jẽje nyii ra. 10 Jẽtesareɨmose aque ɨcuã sɨ, se abe atesareɨ chõ nguiã esɨ co.Jenɨɨ ño aɨco nguiã tesareɨ esɨ co. Cristo resa raechõ aɨco nguiã tesareɨ esɨ. 11 Nandetesareɨ moseemo ɨcuã sɨ, Satanás siquíã sacuã nanderese chõñene. Sã Satanás ndiqui aba mbɨɨrɨ ɨrɨ mbeɨte no.

Sechɨã ngue ngoi eã mbeɨ Troas ra, ɨ ñɨ Pablore

12 Secuasẽ mose Troas Cristo cheẽ nenei neneisacuã, Cristo que mbia mbuchiisaquia tuchɨ reisecheẽ andu ra. 13 Tito oreãte que seje huee ra.Nyebe sechɨã ngoi eã mbeɨte nguiã. Nyebe “coacua quia co” ae nguiã hue jenda je. Macedóniaangue aso cote ra.

Dios uremingo turã mbeɨte quia Cristo rɨɨ co14 Aɨco gracias ɨ beɨte Dios je co. Ae chõ

uremingo turã mbeɨte nguiã Cristo rɨɨ co. Aechõ urembɨrãcuã nguiã mbae ɨcuã sɨ co. Ae chõucheẽ senei senei uquia nguiã ure je manguejenda chooñoa je co. Aba mbushɨmbusa rãtuchɨ chõ echeẽ nde. Sã aba mbushɨmbusariqui mbae mbushɨmbu turã jate no. 15 Cristoriqui urechɨangui re co. Nyebe ureɨco nguiãaba mbushɨmbusa rãte Dios je ã. Ure Dios cheẽnenei nenei mose, emo emo ño echeẽ isi nguiã.Siqui beɨ sacuã. Emo emo ño echeẽ isiã nguiãno. Nyoɨ sacuã tata cuasu. 16 Ae ra nyoɨ tatacuasu nae, mbae shɨmbu ɨcuã naanguia chõ Dioscheẽ ndiqui nguiã ee. Ae ra siqui beɨ quia nae,

aba mbushɨmbusa turã naanguia chõ Dios cheẽndiqui nguiã ee. ¿Aba chõ eaquiatu Dios cheẽnenei nenei ña? 17AeDios cheẽ senei senei ñooñonguia nae, ũquɨ na eã ño ureɨco nguiã Dios cheẽnenei nenei ure ã. —Mbae mo jembu rã ure je,ureã tuchɨ chõ nguiã Dios cheẽ nenei nenei mosejẽje ã. Sã eataque riqui Dios cheẽ abi abi ereneineneimose no. Eɨ eã ño ure re. Dios cheẽureseneiturã ja chõ nguiã ure. Ureɨco mingue chõ nguiãerenei nenei ure ã. Dios chõ ngue ureirabo nguiãure. Cristo quiato chõ ure re. Dios résaa chõureɨco nguiã echeẽ nenei nenei ã.

3Jesús cheẽ yasu nandereco quia ã cote

1 ¿Urecuasu uresaã saã sɨ reɨ nguia jẽje ã nde?Tei. Jenyɨɨcua ja chõ ure resẽ. ¿Emo nda ureturãsenei mbesa mondo jẽje re? ¿Emo nda jẽturãseneimbesa ɨmbuure je re no? Tei. Nandechɨɨcuaja chõ equia ã ndesẽ. 2 Aɨco jenderequia beɨtesechɨangui re co. Embesa ji rese mae na ño mbiariqui nguiã mae jendese ã. 3 Urechɨmbaaquiatuchõ jẽ ndesẽ. Cristo chɨmbesa rã ño jẽɨngo nguiã.Tinta je eã ngue jembesa ra. Espíritu Turã je chõngue jembesa nguiã. Sɨta eã ngue Cristo mbesanguiã. Jeñɨa ño ngue embesa nguiã.

4 Cristo chõ ã ɨcua nguiã seje. Dios résaa chõaɨco nguiã ñee jẽje ã. 5 Sequirãcuã ae je ra mbaeaɨcuayã. Dios chõ uquirãcuãmee nguiã sejembaeɨcua sacuã. 6 Dios chõ uquirãcuã mee nguiã seje,ucheẽ yasu renei nenei sacuã. —Embesa ji cheẽjemumbayã mose ra jaemingo beɨ, ɨ ãte Dios quianande je ã. Espíritu Turã ae chõ aba mingo beɨnguiã. —Embesa ji cheẽ tamumbayã mbeɨ chõnguia seɨco beɨ sacuã, ɨ mose emo, aque ra siquibeɨ eã. Espíritu Turã ae nandemingo beɨsa re.

7 Sɨta mbesa ji Moisés quereco quia nae, mbaenininya tuchɨ que eriqui aque mose ra. Mbia maesayã tuchɨ que Moisés ruba riqui ra. Moisés rubanininyate quiatu ngue eriqui nguiã ee. Enininyaque uque uquete oso quia cote ra. Moiséschɨmbesa mbia mingo beɨ aroneate. —Mbiasiqui ɨcuã mose, mbia ra mano, ɨ que Moiséschɨmbesa mbia mbiirandu ra. 8 Mbae nininyateraque aque mose. Ae Jesús cheẽ yasu nandereconamo ã nae, ũquɨ nguiarei enininya tuchɨ Moiséschɨmbesa sɨ. 9Moisés chɨmbesa quiatu que mbiambiirandu tuchɨ huɨɨcuã ndese ra. Jesús cheẽyasu quiarei nandembiirandu nandeɨcuã mbitirõndese. Jesús cheẽ yasu quiarei enininya tuchɨMoisés chɨmbesa sɨ. 10 Moisés chɨmbesa quiarei

Page 204: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 3:11 201 2 CORINTIOS 5:2enininya eã jiri Jesús cheẽ yasu sɨ. Jesús cheẽyasu quiarei ɨ tuchɨMoisés chɨmbesa sɨ. 11Moiséschɨmbesa que siqui beɨ sacuã eã nda. Jesús cheẽyasu quia siqui beɨ sacuã nde. Nyebe Jesús cheẽyasu enininya tuchɨMoisés chɨmbesa sɨ re.

12 Jesús cheẽ yasu ra siqui beɨ. Ũquɨ nandeɨcuate quia ã. Nyebe ureɨco nguiã ñee tuchɨjẽje ã. Mbaembuchecua tuchɨ jẽje. 13Moisés rã eãño ureɨco nguiã ure ã. Moisés que nguba chatitequia aque mose ra. —Ɨ nda judíos mae eã serubanininya que rese, ɨ. 14 Judíos queMoisés chɨmbesaɨcuayãte quia ra. Namo abe eɨcuayãte. Emo leer ɨmoseMoisés chɨmbesa je judíos je, ɨcuayãmbeɨte.Ae siqui Cristo rese nae, ũquɨ mɨɨ ño Moiséschɨmbesa ɨcua nguiã. 15 Namo abe judíos Moiséschɨmbesa ɨcuayãte quia ã. Emo leer ɨ mose ee,echecuayã mbeɨte riqui ee ã. 16 Emo uba moseJesús rese, Moisés chɨmbesa abe ra echecuate eecote. 17 Jesús sɨ rei Espíritu Turã. Nandeɨco moseEspíritu Turã ndese, ae chõ nandembuɨ mingonguiã Moisés chɨmbesa sɨ ã. 18 Nande Jesús ɨcuamose, espejo rã ño nanderuba riqui nguiã. Jesúsruba nininya rã ɨ ɨ chõ nande re. Espíritu Turã abesiqui ɨ ɨ chõ nguiã nanderese. Nyebe nandeɨco ɨ ɨnguiã Cristo rã ã.

41Dios turãte eriqui ure je co. —Jesús cheẽ yasu

jẽsenei senei mbeɨ mbia je, ɨ Dios quia ure je co.Nyebe ureɨco nguiã ñɨmondocho ãte echeẽ neneinenei mbia je ã. 2 Mbae ɨcuã asaã saã nyecuayãeãte quia co. Ae aba ɨreɨte riqui nae, ũquɨ asaã saãeãte quia co no. Mbia ambɨɨrɨ ɨrɨ eãte quia Dioscheẽ nenei nenei co no. Secheẽ ambeta mbetaeãte quia Dios cheẽ je co. Dios cheẽ nduɨ sɨ tuchɨchõ aɨco nguiã erenei nenei co. Dios résaa chõaɨco nguiã erenei nenei co. Secheẽ ñooñoa mbiaɨcuate raque quia uchɨangui re ũquɨ. 3 Ae aseneisenei mbeɨte quia Jesús rɨɨ nae, echecuayã eã ñoũquɨ nde. Ae ra nyoɨ tata cuasu nae, ũquɨ mɨɨje chõ echecuayã nde. 4 Jesús ɨcua eãte quiatunguiã. Nyebe aba checuayã nderecua riqui nguiãembaaracuayã Cristo cheẽ turã nɨɨ co. Nyebeeriqui nguiã Cristo nininya ɨcuayãte co. Dios rãtuchɨ rei Cristo. 5 Se mbia mbaaquiatu quiatumose, serɨɨ eã ño aɨco nguiã ñee ee. Jesucristo rɨɨ ño ñene. Ae rei mbia rerecuarã tuchɨ. Jenimbarã ño aɨco nguiã Jesús rɨɨ se co. 6 Dios quenyaashɨ saã nyii ra. Itondaru beɨre nyii. Ae sɨ quenandembaaquiatu quiatu Jesucristo rɨɨ nda. Ae sɨ

que Jesucristo nininya mingue nandechɨangui rera. Dios nininya rei Cristo nininya rã sɨ.

Dios ae rese aɨco co, ɨ ñɨ Pablo re7Ure ae urenininya eãte raque. Tuchu achõ na

ño ureɨco nguiã Jesucristo nininya siquíã moseurerese. Dios ae chõ uquirãcuã mee nguiã ureje co. 8 Mbae ɨcuã tã ɨ beɨ beɨte raque ure je.Urechimondocho eã mbeɨ rae. Mbae aba mbe-coteã chɨɨchɨte raque. Urehuɨ eã mbeɨ ra Jesús sɨ.9 Mbia siqui ɨcuã ɨcuãte raque ure je. Dios quiahuɨ ãte nguiã uresɨ co. Mbia ureririrõte raque.Urembuɨ eã mbeɨ quia nda Dios sɨ re. 10 Sã mbiaɨcuã ɨcuã ndiqui Jesús je cose no. Sã eɨquia no. Eɨ sɨ chõ mbia nguiã ureɨquia serɨ serɨte ã no. Mbiamae sacuã Jesús quirãcuã ndese chõ ũquɨ nde. Aequera sɨ nae, aque quirãcuã ndese mae sacuã ñoũquɨ nde. 11 Ureɨco raque ure ã. Mbia ureɨquiaserɨ serɨ mbeɨte quia Jesús rɨɨ ã. Jesús quirãcuãsiqui sacuã urerete quirãcuã nea ndese chõ ũquɨ nde. Mbia mae sacuã Jesús quirãcuã ndese chõũquɨ nde. 12 Uremano serɨ serɨte equia ã. Jẽɨngoturã sacuã Jesús rese chõ ũquɨ nde. 13Sã embesa jiñee no: “Dios ɨcuare chõ aɨco nguiã ñee”, sã ɨ no.Eɨ sɨ chõ ure no nde. Dios ɨcuare chõ ureɨco nguiãñee. 14 Sã Dios quirãcuã Jesús raaque mbuquerano. Eɨ sɨ ra Dios nandembuquera Jesús rɨɨ nandeabe. Ae ra nandemingo turã ja ujii cote. 15 Sejembae ɨcuã ɨcuã mose, jemingo turã sacuã ño ũquɨ nde. Ɨ nda Dios uturã mee mbia tubɨrɨã je. Ɨ ndambia tubɨrɨã gracias ɨ tuchɨ Dios je. Dios iatembiaũquɨ naa mose.

16 Nyebe ureɨco nguiã ñimondocho eãmbeɨ. Urerete sɨ raque quia ngoɨte quɨ cote.Urechɨmbiasu ɨ ɨ chõ nguiã urechɨangui re ã. 17Aerasi uresaã nguia ã nae, ũquɨ ndasi ra ua jeɨ chõ.Ũquɨ ndasi raande nyii ra Dios mbae turã meembeɨ ure je cote. Dios chɨmee turã nda ua eãmbeɨ uresɨ cote. 18 Ae rese nandeɨco mae mbaenae, ũquɨ nda ua jeɨ. Ae rese nandeɨco mae eãtenae, ũquɨ nguia ra ua eãmbeɨ. Nyebe ureɨco nguiãndua mbae nandemae sayã ndese.

51 Sã tuchua riqui shɨɨ jeɨte no jẽ. Eɨ sɨ chõ

nanderete no nde. Mano jeɨ. Mbia serete ɨquiamose, tuchua ao ji mo ñɨ ibate seraarõ arõ pe.Dios chɨsaã ño hue re. Hue tuchua ra shɨɨ eãmbeɨ. Mbia chɨsaã eã ño ñene. 2 Tuchua mona ndei nanderete. Shɨɨ jeɨ. Co serete rerequiamose, aɨco jiabute co. Co aɨco oso sete sechuchua

Page 205: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 5:3 202 2 CORINTIOS 6:8ibatenda rea co. 3 Ɨ nda serete yasu areco beɨpee ibate. 4 Tuchua mo na ndei nanderete. Coserete rerequia mose, aɨco jiabute co. Seya eãteaɨco co. Semano sereãte raque. Serete yasu quiaareco sete nguiã. Mbae yasu ja ra aque mose sejecote. Amanoa mbeɨ ra aque mose cote. 5 Ũquɨ je chõ ngue Dios sererecoquiatu nguiã. Semingoturã mbeɨ ra cote. Nyebe Espíritu Turã mondonguiã seje. Sembiirandu sacuã ũquɨ ndese. DiosEspíritu Turãmondomose seje, umbaemarcamɨɨnaanguia serese chõ ũquɨ nde.

6 Nyebe aɨco nguiã ñɨmondocho eãte co. Ãnanderete rerequia beɨ mose, eɨ nda nandesoaroneate rei ibate siqui Jesús rese. 7 Aɨco beɨteDios ɨcua co. Amae ãte raque erese. Ae resenandeɨcomaenae, ũquɨ ndese aɨco ãte co. 8Nyebeaɨco nguiã ñimondocho eãte co. Co serete ajeabite raque oso sacuã ibate siqui beɨ nonde Jesúsrese. 9 Ae Dios bite nae, ũquɨ asaã sete quia eeco. Dios seisi turã nonde chõ ũquɨ nde. Aa seɨcomose. Pee ibate seɨcomose abe no. 10Cristo résaara nandecu ja emo mose. Ae nanderea sacuã.Nandeɨcua sacuã. Ae mbae turã saã saã nguiasiqui mose íbii nae, Cristo ra mbae turã mondoũquɨ je pee cote. Ae mbae ɨcuã saã saã nguia siquimose íbii nae, ũquɨ je ra Cristo mbae ɨcuã mondo

Dios ae nandemingo turã nguiã uchɨese Jesu-cristo rɨɨ co

11 Aba siquichesa tuchɨ cho Dios re, mbia siquieã mose erese. Nyebe ureɨco nguiã mbia mbutimbuti tuchɨ co. Dios riqui ureɨcuate co. Jẽabe jẽɨngo ureɨcuate ũquɨ ndenoae. 12 Ã ureɨcourecuasu raã naa sɨ ãte raque ã. Jembia sacuã ñoureɨco nguiã ñee urerɨɨ sɨ ã. Ɨ nda jeñee aquiatumbia ɨcuã ñee ndɨbɨshorõ. Ae uturã saã ñooñonguia nae, ũquɨ ñee ndɨbɨshorõ sacuã ño ñene.13Urearacuayã mose, Dios cheẽ ndese siqui sacuãño ñene. Urearacua mose, jembaaquiatu sacuãño ũquɨ no nde. 14 Sã Cristo nyesecua tuchɨtenanderese no. Ae chõ sembuti mbuti nguiã co no.Cristo que mano nande ja je ra. Nyebe nande abenandemano ja nguiã erese. 15 Cristo que manonande ja je ra. Ae nandebite riqui nae, ũquɨ ndesenandeɨco eã sacuã ño Cristo mano nguiã. AeCristo bite riqui nae, ũquɨ ndese nandeɨco sacuãnguiatu ngue Cristo mano nguiã. Nande je queCristo mano nda. Nande je que Cristo quera sɨ nonda.

16 Jesús quiatoã na eã ño ureɨco nguiãmaembiarese ã. Urechesecua chõ nguiã mbia rese ã cote.

Urechesecua eãte raque Cristo rese nyii. 17 Emoñɨmbucha mose Cristo rese, mbia yasu rã ño ũquɨ cote re. Ae esaã saã nguia mbae ɨcuã nyii nae,ũquɨ sɨ que huɨ ja cote ra. Mbae yasu ja chõ ee cotere. 18Dios ae ũquɨ saã ja nguiã nande je co. Dios aenandemingo turã nguiã uchɨese Jesucristo rɨɨ co.—Mbia emingo mingo beɨ serese sequia torã jẽ, ɨque Dios seje ra. 19—Sã mbia sequiatorã ja, ɨ queDios Cristo rɨɨ nda. Ũquɨ je chõ ngue Cristo manonguiã. Mbia ɨcuãmbutiã sacuã esɨ chõngueCristomano nguiã. —Mbia emingo mingo beɨ seresesequiatorã jẽ, ɨ que Dios seje ra. 20 Cristo chõsembucheẽ nguiã co. Secheẽ ae eã ñene. Dios ñeena jẽje chõ aɨconguiã ñee jẽje co: Dios quiatorã ñojẽɨngo jẽ. 21Mbae ɨcuãmo ngue Cristo saã eãte reira. Dios que mbae ɨcuã naasa saã tuchɨ ee ra. Diosnandemingo turãmbeɨ sacuãñoũquɨ nde. SãDiosnandemingo turãmbeɨnandeɨcomoseCristo reseno.

61Dios resenda chõ ureɨco nguiã Dios cheẽnenei

nenei ã. Dios turã jẽisi chooñoa ño nguia jẽ. Jẽisituchɨ quiatu jẽ. 2 Eɨ ngue embesa ji huɨ Dios cheẽnda:“Jeñee mose seje, jeñee ngue achandu ra.Aendirõ ngue mbae ɨcuã sɨ ra”, ɨ que Dios mbi a je

cose ra,ɨ ñɨ embesa ji re. Namo ño Dios riqui nguiãaba cheẽ anduse co. Namo ño Dios riqui nguiãmbia rirõse eɨcuã sɨ co no. 3 Ã ureɨco mbia mombɨɨrɨ ɨrɨ eãt e ã. Ɨ nda mbia urecheẽ andu turãJesús rɨɨ. 4 Mbae uresaã turã sete quia ure ã. —Dios rimba turã ño ũquɨ nde, ɨ nonde mbia urerɨɨ. Nyebe ureɨco nguiã ñimbirãcuã tuchɨ mbiaɨcuã mose ure je ã. Mbae tiã mose abe ure je.5 Ureiruã nua ngue equia ra. Uretarõ tarõ mbeɨque equia ra. Urerecoteã mbeɨ que eriqui ra.Ureque reã tuchɨ que equia ra. Ureriãcuã tuchɨque eriqui no nda. 6 Ũquɨ ɨcuã eɨ eɨ mose ure je,ureɨco turãte que equia ra. Ure queDios ureɨcuatequia ra. Urechimbirãcuãte que equia ra. Ureɨcoturãte que equia mbia je no nda. Espíritu Turãngue siqui tuchɨ urerese no nda. Urechesecuachooñoa ngue equia mbia rese no nda. 7 Dioscheẽ ɨchoɨñosa reã ngue uresenei senei tuchɨ quiambia je ra. Dios quirãcuã ngue siqui tuchɨ quiaurerese ra. Ae uturã Jesucristo mee nguia ure jenae, ũquɨ mɨɨ ño urereaquiatu beɨ nguiã co. 8Emoemo mose mbia riqui ñee turã urerɨɨ ã. Emo emomosembia ñee ɨcuã urerɨɨ no. —Abambɨɨrɨ ɨrɨsa, ɨ

Page 206: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 6:9 203 2 CORINTIOS 7:15tuchɨ quembia quia ure je emo emomose no nda.—¡Ae beɨ jẽ! ɨ tuchɨ que equia urecheẽ je emo emomose no nda. 9 Mbia riqui ureririrõ ndirõ emomose ã. Emo emomose eriqui ureisi turã turãte ãno. Mbia ureɨquia arõ arõte raque quia ã. Urerecoureɨco beɨte ã. Mbia urembaasi asite raque quiaã. Ureɨquia eãte no. 10 Ureya eãte raque. Diosrese quia ureyate re. Mbaecha reã ndaque ure no.Mbaecha que uresaã uquia tuchɨmbia je ra. Mbaeeã tuchɨ raque urembae. Dios rese quia urembaetubɨrɨã tuchɨ re.

11Urecheẽ nyecuate que jẽje ra. Urecheẽ nguejembɨɨrɨ ɨrɨã tuchɨ quia ra, Corinto jenda. Ureɨconyesecua tuchɨ jendese a. 12 Ure que urechao eãjẽsɨ ra. Jẽ nguiatu ngue jenyao nguiã ure sɨ. 13 Sãmbia mo ndiqui ñee nguiirĩ je no. Eɨ ae chõ nguiãñee jẽje. Jendu rã ño aɨco nguiã jẽje. Jenyesecuatuchɨ chõ nguia serese. Sã aɨco nyesecua jendeseno.

Dios chuchua tuchɨ chõ jendete re14Dios quiatoã ndese ra jeñɨmbuchachɨ jẽ. Dios

quiatoã na eã ño jẽ nde. Sã mbae turã ndiquimbae ɨcuãmbɨroã no. Sã nyaashɨ ndiqui itondarumbɨroã no. 15 Sã Cristo riquíã Satanás ndese no.Eɨ sɨ chõ Cristo quiato siqui aroneate nguiã Cristoquiatoã ndese no. 16Sã Dios abareã siqui aroneateDios chuchua no. Jendete rei Dios chuchua tuchɨ.Dios riqui tuchɨ jendete ye ũquɨ. Sã Dios ñee ã no:Erete ye ra aɨco. Ererecuarã nda se.Mbia ra siqui seruɨ,sã ɨ Dios no. 17Dios cheẽ ño ã no nde:Jẽhuɨ chõ mbae ɨcuã sɨ. Icúe jẽɨngo.Mbae ɨcuã ndese ra jẽocochɨ.Jaẽisi turã nda se chã.18 Jendurã nda se chã.Seriirina nda jẽ ña.Sequirãcuãte se,ɨ que Dios cheẽmbesa ji ra.

71 Dios cheẽ ño ã nde. —Aɨco beɨ ra jendese, ɨ

que ra. Nyebe nandehuɨ mbae ɨcuã sɨ ñimbitirõmbeɨ. Cochee chõ nandeɨco Dios je. Nandereconandemee tuchɨ ee.

Seyate aɨco jendese co cote, ɨ ñɨ Pablo re2Ureisi turã ño jẽ. Mbae ɨcuã mo ngue uresaã

ãte jemo je ra jẽ. Ureɨco que equia jembɨɨrɨ ɨrɨ ãte ra jẽ. 3 Jẽɨcuã ɨ sacuã eã ño aɨco nguiã ñeejẽje. Achesecua tuchɨte quia jendese co. Semanomose chee. Sã ñɨ acheẽ jẽje nyii no. 4 Seyate aɨcojendese co. Secheẽ nda emumbayã, aete se quia

jenɨɨ co. Mbia ɨcuã ɨcuã mose seje, seyate aɨcojendese co.

5 Urechu que aa Macedóniaa, aque mose beɨque urerecoteãte ra. Mbae ɨcuã ngue uremingoasi asite rei quia ra. Mbia ɨcuã ɨcuãte que eriquirei ure je ra. Sechɨã ngue ngoi ãte rei quia ra.6 Dios que sechɨã mbocoi Tito ngasẽ mose cotera. Sã Dios riqui uquiato mbia beɨte eya eã moseno. 7 Tito mɨɨ ndese eã ño seya re. Seya tuchɨque sembiirandu mose jendese no nda. Jẽ nanengue jeñee Tito mbirãcuã nda. Aquere que Titoru sembirãcuã cote ra. —Hue echɨ ndua tuchɨtenderese huee, ɨ que u ñee seje ra. Nyebe seyatuchɨte riqui nguiã jendese. Jẽtesareɨ eãte quiaequia sesɨ reaẽ. 8 Ae ambesa mondo jẽje nyiinae, ũquɨ ngue jembia eãte rei ra. Erea ramomose. —Amondo jirichɨ nguia, ae rei que se quianyii ra. —Amondo jirichɨ nguia, ae ãte se quiaco cote. 9 Seyate aɨco jendese co cote. Jẽya eãnɨɨ eã ño ñene. Jeñɨmbitirõ nguiatu ngue re.Maende sechɨmbesa rese. Sechɨmbesa jembia eãmose jẽɨcuã ndese, Dios rese que jendua cotera. Sechɨmbesa chõ jemingo turã nguiã cote.10 Emo ia eã ñooño mose huɨɨcuã ndese, ũquɨ ndanyoɨ tata cuasu. Emo ia eã tuchɨ mose huɨɨcuãndese, huɨ ra huɨɨcuã sɨ cote. Dios ra emingo beɨcote. —Ahuɨ jirichɨ nguia seɨcuã sɨ, ɨã tuchɨ rae.11 Sechɨmbesa oso mose jẽje, jẽya eã tuchɨ quejẽɨcuã ndese ra. Nyebe Dios ia tuchɨ riqui nguiãjendese. Jendua tuchɨ que ra. —Mbae ɨcuã ngueuresaã eãte resẽ, jenye eãte que ra. Mbae ɨcuãndese que jemae sereã tuchɨ cote ra. Jẽɨreɨ ɨreɨteque equia mbae ɨcuã sɨ ra. Jemae sete que equiaserese ra. Ae siqui ngu ninisi rese nae, aque quejemombo cote ra. Mbae que jẽsaã turã jate ra.Eɨcuãte ɨ aroneate que emo nguia jẽje ra. 12 Aesiqui ngu ninisi rese nae, aque je eã ngue ambesamondo nguiã. Eru je eã ño ngue eno nde. Jẽ jaje chõ ngue ambesa mondo nguiã. —Pablo riquinyesecua tuchɨchɨ nanderese, ɨ ja nonde chõ ngueambesa mondo nguiã. 13Nyebe ureya tuchɨ riquinguiã jendese co cote. Jẽ ngue Tito abe jembiacote ra. Jẽ huɨmose mbae ɨcuã sɨ. Seirandu moseũquɨ ndese que seya tuchɨ se abe cote ra. 14 Sã ñɨaɨco jẽturã nenei nenei Tito je nyii no. Eɨ jenyesɨ tuchɨ equia siqui turãte ũquɨ. Nyebe seɨreɨ ngũiãte riqui nguiã ñee jenɨɨ ũquɨ. Acheẽ ñooñoangue jẽturã nɨɨ Tito je ra. Sã aɨco ñee ñooñoa emomose jẽje no. 15 Tito riqui nyesecua ɨ ɨte jendeseco. Ndua beɨte equia jendese co. Echeẽ nguiatu

Page 207: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 7:16 204 2 CORINTIOS 9:2que jemumbayã tuchɨ quia ra. Cocheete quiatuque jẽɨngo ee ra. Jẽisi turãte quiatu que equia ra.16—Ũquɨ nda siqui tuchɨDios rese, ae tuchɨ se quiajenɨɨ co. Co seyate aɨco jendese co.

8Jembae jemee jiri quia Dios je

1 Jesús quiato Macedonia jenda tasenei jẽjecote, Seresenda. Hue jenda ja iglesias. Dios turãtuchɨ que eriqui ũquɨ ja je ra. 2 Mbia ɨcuãte queeriqui rei ee ra. Eya beɨte chõ ngue eriqui ra.Mbaecha reã ndaque. Mbae que emondo tuchɨguia Jesús quiato je ra. Mbaecha rã tuchɨ mbaemondo mbia je. 3 Umbae que emee tuchɨ ra.Embae tubɨrɨã eã ndaque. Abeɨ tuchɨ quiatu nguere. Amae ngue erese ra. 4—Ure abe ra urembaeuremee tuchɨ Jesús quiato je, ɨ tuchɨ que seje ra.5Mbaechõ eã ngue emee Dios je ra. Nguete ranengue emee ee ra. Ure je abe que ngueco meenda. Mbae turã naa naa mbeɨ sacuã ure je Diosrɨɨ. Aquere que umbae mee tuchɨ Jesús quiatoje cote ra. 6 Macedonia jenda umbae mee tuchɨmose Dios je, urendua que jendese cote ra. NyebeTito amondobe quia aque. Tito jembae ofrendamunua nua ja sacuã. Sã Tito ñee nyii no. —Tamunua nua ja, sã ɨ no. 7 Sã jẽɨngo Dios ɨcuatuchɨ no. Sã jẽɨngo Dios cheẽ ɨcua jate no. Sãjẽaquiatute mbia mbaaquiatu no. Sã jẽɨngo seteriqui Dios cheẽ ndese no. Sã jẽɨngo nyesecuateserese no. Nyebe jembae jemee tuchɨ quiatuofrendarã cote.

8—Secheẽ nguire quiatu jembae jemondo Diosje, ae ãte se quia co. Jẽ ae chõ jendua mbaemee nonde. Jesús rese jenyesecua tuchɨ mose,jembae ra jemee mee Jesús quiato je. Sã Mace-donia jenda umbae mee mee Jesús quiato je no.9Nandererecua tuchɨ chõ Jesucristo re. Jesucristoturã jẽɨcuate quia ũquɨ. Mbaecha tuchɨ rei que aeerecomose ibate ra. Mbaecha reã ngue esaã tuchɨu íbii nande je ra. Erɨɨ ño Dios riqui nguiã mbaemondo tuchɨ nande je. Ae mbaecha reã naa moseu íbii. 10Tacheẽ tuchɨ rã jẽje. Tenda nonguemoseque jenduate Jesús quiato mbaecha reã ndese ra.Mbae que jemondo sete quia ee ra. Jẽ nane ngue“ofrenda nandemondo” jenye Macedonia jendasɨ ra. Cosete que jeñee ñee. Jemondo turã cote.11 Ae ra jemondo nae, ũquɨ ja jemondo jeɨ eae.Mbae jemondose jiri quia ee. Sã mbae jemondoseee nyii no. Jembae tubɨrɨã mose, jemondo tuchɨee. Jembaemɨɨmose, comɨɨ jemondo ee. 12Nande

mbae mo meese mose, Diobi tuchɨ chõ ũquɨ nde.—Mbae tubɨrɨã embu seje, ɨã nda Dios mbaechareã je. 13—Jembae jemondo ja tuchɨmbaecha reãje, ae ãte quia jẽje co. 14 Sã jembae nyiabiã jirimbaecha reã mbae rese. Sã jembae tubɨrɨã namono. Emee sacuã ũquɨ je. Emo mose ra ũquɨ mbaetubɨrɨãte no. Emondo sacuã jẽje jembae eã moseno. Ũquɨ mose ra jembae nyiabiã jiri ja cote. 15 Sãembesa ji riqui ñee no:Ae mbae tubɨrɨãte nae, embae rire eãte que ra.Ae embae mɨɨte nae, embae que ua eãte ra,ɨ que embesa ji ra.

Tito ra nyoɨ jendea, ɨ Pablo16 Sã aɨco ndua tuchɨ jendese co no. Eɨ sɨ tuchɨ

Dios quia Tito mundua jendese co. Nyebe aɨconguiã gracias ɨte Dios je co. 17 Tito sɨ quia jendeaaque. Secheẽ nguire achõ eã esɨ nguiã jendeaaque. Ae abe que ndua jendese ra. 18 Tito reseJesús quiato mo amondo quia jendea aque. Jesúsquiato ñee turã jate quia aque rɨɨ aque. Jesúscheẽ nguiatu esenei senei mbeɨte nguiã aque.19 Jesús quiato que aque irabo ra. Oso sacuãserese. Ofrenda munua nua sacuã serese. Sãureɨco ofrenda munua nua Dios mbia sacuã no.Mbia “abeɨ” ɨ sacuã jẽje. 20 Ae que siqui beɨteurerese ofrenda isi isi mose ra. Mbia ñee ɨcuã eãsacuã ure rɨɨ. “Ofrenda que embuquiachã nda”, ɨeã sacuã mbia urerɨɨ. 21Mbae uresaã turãse retequia ã. Dios ia tuchɨ sacuã ure rese. Mbia abeñee ɨcuã eã sacuã ure rɨɨ. 22 Ureresenda mo abeuremondo quia ũquɨ ndese aque. Ae quiareimbaeraã naase beɨ Dios je. Oso sete equia jendea co.23 Tito rei seresenda tuchɨ. Siqui beɨ que equiaserese Dios cheẽ nenei nenei mose ra. Ae nyoɨquia jendea Tito rese nae, iglesias chõ emondonguiã jendea ũquɨ. Cristo quiato tuchɨ chõ ũquɨ nde. 24 Ũquɨ jẽisi turã ja chõ jẽ. Sã urecheẽ eejenɨɨ nyii no. —Jẽisi turã ndae. Nyesecua tuchɨ rajendese, ure que ee nyii ra. Nyebe jẽisi turã ño. Eɨ nda iglesias jenda ja abe “eturã” ɨ jenɨɨ.

9Jembae ofrenda jemunua ja rã emondo sacuã

mbaecha reã je1 Aete aɨco embesa eã jẽje ofrenda rɨɨ. —Ae ae

chõ ndambaemomondo nguiã Jesús quiato je, señee mose rocoɨ ee, ae que se ra. 2 Jẽ ae chõ mbaejemondose nguiã Jesús quiato mbaecha reã jeũquɨ. Jenɨɨ ño aɨco nguiã ñee Macedonia jenda jeco. —Tenda nonguemosenda beɨ chõAcaya jenda

Page 208: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 9:3 205 2 CORINTIOS 10:14riqui nguiãmbaemondose Jesús quiato je ũquɨ, aese quia Macedonia jenda je jenɨɨ co. Nyebe ũquɨ abe riqui nguiã mbae mee sete ee cote. Jirandurejendese. 3 Aque mbia amondo quia jendea aque.Jẽ ɨcoquiatu sacuã. Mbae jemondo sacuã Jesúsquiato mbaecha reã je. Ureɨreɨte ra jẽ ofrendamondo eã mose se ñeende jenɨɨ nyii. 4 Seso mosejendea, Macedonia jenda mo abe ra nyoɨ seresereae. Jẽ ofrenda munua eã mbeɨ mose, ureɨreɨtera urecuasẽ mose hue. 5 Nyebe ã nane amondonguiã jendea aque. Jembae ofrenda munua jasacuã. Ae rɨɨ jeñee ndei tenda nongue mose. —Ofrenda jemunua na, ae beɨ sereãte se. Jẽ aechõ ofrenda jemunua nua, jenyesecua mose mbiarese.

6 Jendua rã ã ndese: Ae mbae mɨɨ jiri chi-tiquia quia, aque ra mbae a ucua mɨɨ jiri. Aembae chitiquia tuchɨ quia, aque quia ra mbaea ucua tuchɨ. 7 Mbae ata nandemondose mosenandechɨangui re, mbae ata nandemondo chõ.Mbae mɨɨ nandemondose mose nandechɨanguire, mbae mɨɨ nandemondo chõ. —Mbae amondojirichɨ, nande mose nandechɨangui re, eɨcuãteũquɨ. Ae eyate riqui umbaemeemose emo je nae,Dios bite ũquɨ. 8 Dios quirãcuã tuchɨte riqui co.Mbae emondo ja arõte quia nande je co. Mbaeua eã mbeɨ sacuã nandesɨ. Mbae nandemondomondo beɨ sacuã Dios quiato mbaecha reã je. 9 Sãembesa ji riqui ñee no:Mbae que Dios quiato mondo mondo beɨ quia

mbaecha reã je ra.Echɨsaã turã sɨ ra mbia tesareɨ eã mbeɨ,ɨ que embesa ji ra. 10 Dios chõ mbae eɨ mondonguiã nande je etiquia sacuã. Dios chõ mbaemondo nguiã nandechɨurã no. Dios chõ “¡abeɨchõ jẽ jẽ!” ɨ nguiã nande je. Dios chõ mbaemee nguiã nande je emondo sacuã mbia mo je.11Dios ra mbae mondo tuchɨ jẽje. Eɨ nda jẽ mbaejemondo tuchɨ ofrendarã. Se jeñɨmee ofrendamondo mose mbaecha reã je, gracias ɨ tuchɨ raDios je cote. 12Nandembaemomondomose Jesúsquiato mbaecha reã je, quiaru turã jiri ra equiacote. Ũquɨño eã nda esaã nguia. Gracias ɨ abera Dios je. 13 Jẽ mbae mo mee mose Jesús quiatombaecha reã je, mbaecha reã nda ñee turã Dios jejenɨɨ cote. —Cristo cheẽ emumbayã tuchɨ quia ã, ɨra jenɨɨ cote. —Eriqui mbae mee tuchɨchɨ mbia jaje, ɨ ra ñee turã jenɨɨ cote. 14Mbaecha reã nda ñeetuchɨ jenɨɨ Dios je cote. Dios jendeaquiatu sacuã.Mbaecha reã nda ndua tuchɨte jendese cote. Jẽmbae mondore ee nyii. 15 Dios quiatu que mbae

turã tuchɨ mondo nande je ra. Nyebe nandeɨconguiã gracias ɨ ee.

10Mbia mbaaquiatu sacuã ño Dios semɨɨ nguiã

1 Se rei Pablo. Tacheẽ nyecua jẽje. Nandeɨcomingue chõ nguia Cristo rã sɨ jẽ. Cochee chõnandeɨco Cristo rã sɨ jẽ. —Cochee chõ Pabloriqui nguiã siqui mose nanderese. Siqui eã mosenanderese, ucuasu esaã saã ño nguiã aque, jenyechõchɨ equia serɨɨ ũquɨ. 2 Mbae jẽsaã turã turãja chõ nguia. Ɨ nda acheẽ asi asiã jẽje seso mosejendea. Emo emo ñee ɨcuã ño nguiã serɨɨ. —Diosje eã ño Pablo riqui nguiã mbae raã naa, ɨ serɨɨ.Ũquɨ je quiatu acheẽ asi asi arõte nguiã. 3 Mbiachõ ndaque se. Mbia quirãcuã je eã ño aɨco nguiãmbae raã naa co. Dios quirãcuã je chõ aɨco nguiãmbae raã co. 4 Sequirãcuã je eã ño aɨco nguiãmbae raã. Dios quirãcuã je chõ ñene. Nyebe aɨconguiã mbia ɨcuã ndiquisã quisã co. Mbia ɨcuãquirã cuãteraque. 5 Ae mbia mundua ɨcuã ɨcuãnguia Dios rɨɨ nae, ũquɨ asiquisã quisã ño nguiãco. Mbia amundua turã ja quia Cristo rɨɨ co. Cristocheẽ mumbayã sacuã cote. 6 Jẽ nane Dios cheẽjemumbayã na jẽ. Aquere ra Dios cheẽ mumbasaamombo ja cote.

7Mbia chɨangui renda rese jemae ãte. Earondarese chõ jẽɨngo nguiã mae. —Cristo mbae chõse re, ɨ mose emo, ae mɨɨ eã ño Cristo mbaere. Se abe chõ ñene. 8 Se ecuasu raã naa mose,seɨreɨ ngũiãte. Dios quiatu ngue semɨɨ nguiãererecuarã. Jembaaquiatu turã sacuã ño ngueDios semɨɨ nguiã ererecuarã. Jembɨɨcuã sacuã eãño ñene. 9 Jaembusiquiche sereãte sechɨmbesaje. 10 Mbia ñee ɨcuãte raque seje. —Pabloreco mose ɨsho, ñee asi asite equia ucheẽ mbesambesa mondo nande je co, ɨ jemo nguia serɨɨ ũquɨ. —Siqui mose nanderese, ererecua raã naaaquiatuãte cote, ɨ jemo nguia serɨɨ ũquɨ. 11Ae ñeenguia ũquɨ nae, ũquɨ je tacheẽ. Co secheẽ asi asiambesamondo quia jẽje aque nae, anyae sɨ ra ñeeasi asite seso mose jendea huee. Secheẽ mbesaji ra achabiã seso mose jendea huee. 12 Ae ñeembeɨte quia uturã nɨɨ, ũquɨ na eã ño se re. —Aquerã sɨ chõ aɨco nguiã se co, ɨ beɨte equia ũquɨ. —Seturãte aɨco aque sɨ co, ɨ beɨte equia ũquɨ no.Ũquɨ ñee mose ũquɨ, earacuayãte riqui ũquɨ.

13 Seturã nda asaã saã eã. Dios ae chõ “hue eso,pe eso”, ɨ nguiã seje co. Ae chõ ngue semondonguiã jendea. 14 Se rane ngue Dios semondo jẽje

Page 209: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 10:15 206 2 CORINTIOS 11:24Cristo cheẽ nenei nenei sacuã nda. Nyebe huejenda ja sembaerã, se embaaquiatu sacuã Dioscheẽ ndese. Ae Dios riqui “hue eso” ɨ ãte seje nae,huee ra asoã. 15—Sechɨmbaaquiatu chõ ũquɨ nde,ae aronea tuchɨte quia emo ñɨmbaaquiatu je co.Jẽ Cristo ɨcua ɨ ɨ tuchɨ mose, jendobeɨnda quia raambaaquiatu ɨ ɨ tuchɨ oso cote reae. 16 Seso setejendobeɨ Cristo cheẽ nenei nenei hue jenda je.Sechɨmbaaquiatu ae aroneate emo ñɨmbaaquiatuje. 17 Emo ñee turãse mose mbae mo nɨɨ, sã Diosrɨɨ nguiatu ñee turã. 18 Ae uturã saã saã nguianae, Dios biãte ũquɨ. Ae rɨɨ nguiatu Dios riqui ñeeturãte nae, ũquɨ nguiatu Diobi tuchɨ re.

11Mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuãsa rese ra jẽɨngochɨ

1 Jeñimbirãcuã jiri se ñee mose jẽje jẽ. Seturãtasaã saã jiri ñee jẽje. 2 Aqueteãte jendese jẽ.Dios mbaerã jẽ, ae que se ra jẽ. Sã acuanɨ mondiqui siqui eã mbeɨ ngu mo ndese no. Sã mbiaemee acuanɨndu mo je cote no. Eɨ tae sɨ chõjemee Cristo je. Cristo mɨɨ mbaerã nda jẽ cotechã. 3 Sã mbeɨ Eva mbɨɨrɨ ɨrɨ cose no. Eɨ jenyesɨ arõte jẽ ndeae. Eɨ sɨ arõ mbia jembɨɨcha Cristoɨcha sɨ. Jemundua ɨcuãte chõ nda reae. Cristomɨɨ ndese chõ jẽɨngo jẽ. Sã acuanɨ ndiqui ngumɨɨ ndese no. 4 ¿Mbaerã jenyiisaquia turã mbiajembaaquiatu ɨcuã ɨcuã mose re? Mbia Jesúsabareã nenei nenei mose jẽje re. Mbia EspírituTurã abareã abe renei nenei mose jẽje re. MbiaJesús cheẽ turã abareã nenei nenei mose jẽje reno. Se que ũquɨ asenei senei ãte quia jẽje resẽ.5 Ũquɨ ñee ndese que jenyiisaquia, ¿mbaerã ndajenyiisaquia eã secheẽ abe rese re? Se quia Jesúscheẽ aɨcua tuchɨ quia ũquɨ sɨ co resẽ. 6Secheẽ turãeãt e raque. Seaquiatute quia aɨconguiãDios cheẽndese co. Jẽɨngo seɨcuate ũquɨ ndesẽ.

7—Mbae jemondo seje, ae ãte que se quia Dioscheẽ nenei nenei mose jẽje ra. ¿Eɨcuãte ũquɨ nde? Aɨco minguete que se quia jẽje ra. Jẽɨngoturã sacuã Cristo rese. ¿Eɨcuãte ũquɨ nde no?8 Seɨco mose jendese jembaaquiatu quiatu mose,mbae mo ngue jemee ãte quia seje ra. Jesúsquiato ɨshonda quiatu que mbae mo mee meenguia seje ra, se siqui mose jendese. 9 Seɨcomose jendese que mbae jemondo eãte seje resẽ.Sembae eã mose que “mbae embu seje” ae ãtejẽje resẽ. Jesús quiato que ngaẽ Macedonia sɨnae, ũquɨ nguiatu que mbae mee tuchɨ sembae

eã mose resẽ. “Mbae embu seje” ae eã mbeɨ rajẽje. 10Cristo riqui sechɨangui re co. Ũquɨ aɨcuate.Sebite “mbae embu seje” ɨã mose se jẽje. “Acayajenda que mbae mee tuchɨ ndeje ra”, ɨ aroneateemo seje jenɨɨ. 11 ¿Mbaerã ño mbae aisiã jẽsɨ chã?Achesecua eãte quia jendese reae. Tei. Ũquɨ eãñene. Achesecuate rei jendese resẽ.

12Mbia ñee eã sacuã nda mbae aisiã mbeɨ jẽsɨresẽ. Ae Jesús abareã senei senei nguia nae, ũquɨ ñee eã sacuã. “Pablo rã sɨ chõ ure re” ũquɨ ɨeã sacuã. 13 Cristo cheẽ nenei neneisa turã eãño ũquɨ nde. Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa chõ ũquɨ nde.Cristo cheẽ nenei neneisa raã ñooño ño nguiãũquɨ. 14 Satanás na sɨ chõ ũquɨ ndiqui nguiã ũquɨ.Satanás uturã saã saã ño nguiã. Angel turã naanaa ño nguiã no. 15 Ae siqui Satanás nduɨ nae,ũquɨ nda uturã saã ñooño Satanás na sɨ. Nyebera Dios ũquɨ mbutiã tuchɨ emo mose.

Pablo mbae rasi saã tuchɨ16 “Earacuayã” jenyechɨ nda seje jẽ. “Ear-

acuayã” jenye raque seje, seandu rã se. Secuasutasaã saã mbɨrɨ na jẽje. 17 Ae aɨco ñee jẽjenamo nae, Dios cheẽ eã ño ũquɨ nde. Earacuayãna ño aɨco nguiã ñee jẽje. Secuasu asaã saãño nguiã ñee jẽje co. 18 Sã mbia riqui ucuasuraã naa jate no. Eɨ tae rã se abe secuasu raãnaa jẽje. 19 Jẽaquiatute reɨ jẽ ndeae. Jẽɨngoñɨmbirãcuãte eaquiatuã je ũquɨ. Seaquiatuã jeabe jeñɨmbirãcuã ño. 20Ae ɨcuã ɨcuã mbeɨte riquijẽje nae, ũquɨ je jẽɨngo ñɨmbirãcuã mbeɨte ũquɨ.Jembuquieɨ quieɨ chooño mose. Jembae mbutiãchooño mose abe no. Ucuasu raã naa mose abeno. Ucua mose jẽsiba rese abe no. Ũquɨ je jẽɨngoñimbirãcuãte ũquɨ. 21 Se quiatu que ũquɨ asaãsaã eãte quia jẽje ra. Aɨco mingue chõchɨ jẽje.Acheẽ asi asi eã ñochɨ jẽje. Emo ucuasu raã naamose, se quia secuasu asaã saã mbite nguiã esɨ.Earacuayã na ño aɨco nguiã ñee se co. 22 ¿Hebreosũquɨ nde? Se abe chõ ñene. ¿Israelitas ũquɨ nde? Se abe chõ ñene. ¿Abraham nducucha riirĩũquɨ nde? Se abe chõ eno nde. 23 ¿Cristo rimbachõ ũquɨ nde? Se quia Cristo rimba tuchɨ esɨre. Earacuayã na ño aɨco nguiã ñee co. Se quiaserecoteã tuchɨte Dios cheẽ nenei nenei mose esɨre. Se quia mbia seiruã nua tuchɨ nguiã esɨ. Sequiatu ngue mbia sematã matã tuchɨ nguiã esɨ.Se quiatu ngue mbia seɨquia serɨ serɨ tuchɨ nguiã.24 Judíos que seiruã nua mbeɨ quia ra. Treinta ynueve azotes beɨ que eriqui seiruã nua nda. Emo

Page 210: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 11:25 207 2 CORINTIOS 12:15mose treinta ynueveno. Emomose eɨ sɨ no. Cincoveces chee. 25 Ira que euru uru serese tres vecesra. Emo mose que seɨ seɨ sɨta je ra. Tres vecesque barco ñɨɨmɨ ama ndiite re seje ra. Emo moseque aitõ ama ndiite re barco eã nda. Abebɨ chõngue sequia ra. Nyaashɨ mɨɨ abe que amumbaquia mbebɨ ra. Barco ñɨɨmɨ mose seje. 26 Acuatatuchɨ que sequia ra. Mbae ɨcuã ngue seɨquia arõarõ tuchɨ quia ra. Secuata mose ama nduɨ. Seɨcomose abe sucha cuasu no. Seɨco mose turuquia rɨ no. Mbiambaembuquiachãsa que seɨquia arõ arõtuchɨ quia no nda. Seresenda abe que seɨquia arõtuchɨ no nda. Judíos eã abe que seɨquia arõte nonda. Jesús quiato chooño abe que seɨquia arõteno nda. 27 Serisirõ ngue nyɨchuarõ arõ tuchɨ quiara. Aqueã mocoɨ mocoɨ tuchɨ que se quia no nda.Seriãcuã mocoɨ mocoɨ tuchɨ que eriqui ra. Seɨseɨabe tuchɨ que eriqui ra. Nyiiseĩ ngue airaramocoɨ mocoɨ tuchɨ quia ra. Seɨrao eã tuchɨ que eriqui nonda. 28Ũquɨ mɨɨ eã ngue ra. Jesús quiato rese abeque aɨco ndua ndua ra. Sã iglesia jenda ja ja siquituchɨ Jesús rese, ae beɨte sequia ndua co. 29 Jesúsquiato mo mbae rasi raã mose, se abe seya eãndasite riqui erese co. Emo ɨcuã ɨcuã mose Jesúsquiato mo je, se abe paama ɨ rasite aɨco co.

30 Sequirãcuã ndese eã nda seya riqui nguiã.Sequirãcuã nea ndese chõ nda seya riqui nguiã.31 Acheẽ ñooño eãte quia co. Dios quia secheẽɨcuate nguiã. Jesucristo ru chõ Dios re. Sã mbiariqui ñee turã mbeɨ erɨɨ. 32 Aretas resenda queserequia rei Damáscoo ra. Seɨquia sacuã. Ae quealcalde ra. Ae que mbia mondo rei eɨquesa raarõnda. Setarõ nda eña nde. 33 Hue rɨ ngue asoãmbeɨ ra. Mbia que sembuquichi ɨmbu irairu ye ra.Ventana nɨ. Eɨ ae que oso chee mbia ɨcuã sɨ ra.

12Pablo ibatenda tea cuu

1 Secuasu asaã saã ñochɨ nguia co. Ae reseDios semumae mae mbeɨte cuu nae, ũquɨ nguiatutasenei jẽje. 2-3 Cosete que Dios sererao ibatecuu ra. Hace catorce años. Serete resebe Diossererao reae. Seaĩ achõ ere no ae. Aɨcuayãte se.Dios ae eɨcua nguiã. 4 Dios que sererao ibate ra.Huee que ibatenda cheẽ turã achandu ra. —Aeerechandu nae, ũquɨ nda ereseneichɨ mbia je, ɨque Dios seje ra. 5 Ibatenda cheẽ andure secuasuasaã saã arondete raque se. Sequirãcuã je rasecuasu asaã saã eã. Sequirãcuã nea ndese chõseya riqui nguiã. Sequirãcuã nea mose quia Dios

uquirãcuãmee tuchɨ nguiã seje cote. 6 Secuasu raasaã saã ndaque, asaã ñooño eã ño se re. Dios quiaque uquirãcuã mee seje ra. Mbae ja raã sacuã.Secuasu ra asaã saã eãte jẽje. Jẽ ae chõ nda jemaenguiã serese seɨcua nonde. Jẽ ae chõ nda secheẽjeñandu nguiã seɨcua no. 7Ae rese Dios semumaecuu nae, ũquɨ eturã tuchɨte seje. Ũquɨ ndesemaende que aɨco secuasu raã naa arõte raque ra.Nyebe Dios nyu raanguia mondo nguiã sequi rɨ.Satanás sembecoteã sacuã. Dios semingo tochɨsacuã. 8 —Nyu raanguia esiqui sesɨ, ae tuchɨ reique Cristo je tres veces ra. 9Cristo que ñee seje ra.—Coche rei ñene. Sã ñɨño ndei. Seturã nguiatuamondombeɨte nguiã ndeje co. Ndequirãcuã neamose quiatu sequirãcuã amee tuchɨ nguiã ndeje,ɨ que Cristo seje ra. Nyebe seyate riqui nguiãsequirãcuã nea ndese co cote. Ũquɨ mose quiaCristo riqui nguiã uquirãcuã mee tuchɨ seje co.10Nyebe seyate riqui nguiã sequirãcuã nea mose.Mbia ñee ɨcuãmose abe. Mbia ɨcuã ɨcuãmose sejeabe. Mbae eãmose seje abe no. Sembae ɨcuã iraramose Cristo rɨɨ abe no. Ũquɨ ja mose seyate riquico. Cristo quiatu uquirãcuã mee tuchɨte nguiãseje, sequirãcuã nea mose.

Jeñɨa jembitirõ se oso nonde jendea, ɨ Pablo11 Sebiãte raque se sɨ ñee turã mose serɨɨ. Jẽ

nguiatu jeñee turã mbite raque serɨɨ, mbia ñeeɨcuã mose seje. Ae ruɨ jẽɨngo nae, ũquɨ eaquiatuãte riqui sesɨ ũquɨ. Seaquiatu eã ndaque seabe. Ae ruɨ jẽɨngo nae, Jesús cheẽ mbuchecuasachooño ño ũquɨ nde. 12 Dios cheẽ mbuchecuasatuchɨ chõ se re. Seɨco mose jendese. Aɨcominguete que sequia seɨcomose jendese ra. Mbiamae sayã ngue asaã saã tuchɨ quia ra. Diosquirãcuã ngue siqui tuchɨ quia serese ra. 13 Aɨcoturãte que sequia jẽje ra. Sã aɨco turãte iglesiasataque jenda je no. Eɨ sɨ. Jẽmɨɨ je chõ ngue “mbaejembu seje” ae eã nguiã. ¿Ũquɨ eɨcuãte jẽje re?“Mbae jembu seje”, ɨã mose jẽje.

14 Aɨco ɨcoquiatu oso nonde jendea a. Co reitres veces co cote. Co aɨco oso jendea co. “Mbaejembu seje” aeã tuchɨ ra jẽje. Mbae achoseɨ chɨãtejembae. Jesús rese jẽɨngo mose, ũquɨ mɨɨ ñoachoseɨ nguiã. Jendu rã ño aɨco nguiã jẽje. Sãmbia riirĩ ndiqui mbae mo mondo mondo eã nguje no. Sã eru chõ ndiqui mbae mondo mondonguiirĩ je no. 15 Sembae amondo ja bite raquejẽɨngo sacuã Cristo ruɨ. Sereco abe amondo biteraque jẽɨngo sacuã Cristo ruɨ. Sechesecua tuchɨ

Page 211: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 CORINTIOS 12:16 208 2 CORINTIOS 13:14mose jendese, ¿mbaerã jẽɨngo nyesecua eãteserese jẽ nde? 16 “Mbae jembu seje”, ae ãte quesequia jẽje. Ũquɨ jẽɨcuate raque. ¿Mbaerã nguiajẽɨngo ñee ñooño nde? “Pablo que nandembɨɨrɨ ɨrɨ nda”, ¿mbaerã jenye re? 17 ¿Mbaerã jeñeeũquɨ nde? Ae amondo jẽje jembaaquiatu sacuãnae, ũquɨ abe que jembɨɨrɨ ɨrɨ eãte resẽ. Ũquɨ ngue jembae isiãte sembaerã ndesẽ. 18 Tito queamondo jendea nanderesenda rese resẽ. Ae abeque jembae isiãte resẽ. Se rã sɨ chõ ngue eriquijẽje resẽ.

19Achiquisã eãte sequia jẽsɨ co resẽ. Dios résaachõ aɨco nguiã ñee jẽje. Cristo rɨɨ ño aɨco nguiãñee jẽje. Se mbae mo naa mose jẽje, jẽɨngo tuchɨsacuã Cristo rese chõ ñene. 20 Seso mose jendea,sembia eã arõte. Ae sebite se, ũquɨ jẽsaã eã arõteseje. Ae jembite nae, ũquɨ asaã eã arõte se abejẽje. Jeñee ɨcuã ɨcuã nda jenyue serésaa reae.Jẽɨngo ɨcuã ɨcuã ja ra jenyue reae. Jenonguembaera jenyoseɨ choseɨ jẽ sɨ chõ ndeae. Jenguasu rajẽsaã ñooño sésaa reae. 21 Seso mose jendea raDios sembia eã tuchɨ se mae mose jẽɨcuã ndesereae. Seɨreɨte ra jẽɨcuã ndese mae mose. Jẽɨcuãcose ndare sɨ jẽhuɨ eã mbeɨ chõchɨ namo nyee.Ae jeninisiã nae, ũquɨ ndese jẽɨngo beɨ chõchɨ ũquɨ. Ae jendu eã nae, ũquɨ ndese abe jẽɨngo beɨchõchɨ ũquɨ no. Mbae aba ɨreɨnguia rese jẽɨngobeɨ chõchɨ ũquɨ.

13Huɨ beɨ Pablo saludar ɨmbia je

1 Aso quia jendea aque cote. Co rei tres vecesco cote. Emo mɨɨ sembiirandu mose mbae ɨcuãndese, achanduchõ nda se. Emo nyeremo ñeemose, aque mose quiatu ra echeẽ achandu cote.2 Ae eɨcuã saã saã nguia nyii nae, sã aɨco ñee asiasite ee nyii no. Ũquɨ sɨ je chõ aɨco nguiã ã mbesaã. Huɨɨcuã ndecha eã mose ra achimbirãcuã eãee cote. Jẽ ja je chõ aɨco nguiã ñee ũquɨ. Seɨcomose raanguia jendese. 3 —¿Ma Cristo quirãcuãndiqui Pablo rese ma nde? jenye equia nyii nae.Cristo quirãcuã ndese ra jemae secheẽ asi mosequiatu jẽje cote. Cristo que mbae saã ja tuchɨjẽje uquirãcuã je ra. 4 Cristo mbia mbucha quiaira rese ɨquia nyii nae, aque mose que equirãcuãneate rei ra. Dios quirãcuã nguia emingo beɨnguiã co cote. Sã Cristo quirãcuã nea ndei nyiino. Eɨ ño urequirãcuã nea ure namo nde. Ureɨcorei nguiã erese co. Ae chõ uremingo nguiã Dios

quirãcuã je co. Ae quirãcuã je ra ureɨco jem-baaquiatu quiatu.

5 Jẽ ae chõ jendua. —¿Cristo aɨcua quiasechɨangui re re? jenye ja ja chõ jeñɨangui re.Jemae nguia jenyɨese sɨ. Jẽ Cristo ɨcua chooñoamose, Cristo riqui jeñɨangui re ũquɨ. ¿Ũquɨ ndesejẽɨngo iranuate re? 6 Ure quia Cristo ureɨcuachooñoa nguiã ã. Ũquɨ ndese nda jẽirandu rã sejechã. 7Urecheẽ tuchɨ quia Dios je jenɨɨ ã. Jẽ mbaeɨcuã naa eã sacuã. Mbia ndua turã sacuã eã ure rɨɨ ño ureɨco nguiã ñee Dios je jenɨɨ ã. Jẽ mbae ɨcuãnaa eã sacuã ño ñene. Mbia ra ñee ɨcuã ndaqueure je. 8 Mbae ɨcuã mo nandesaã aroneate Dioscheẽ ndobeɨshɨ. Mbae turã nguiatu nandesaãDios cheẽ mose. Dios cheẽ nguia ɨchõɨño eã nde.9 Coche mbia riqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuã ure je. Jẽnguia jẽɨngo beɨ Cristo quirãcuã ndese. Jẽ ndaCristo jẽɨcua tuchɨ rã seje chã. 10 Secheẽ asi asiambesa quia seso nonde jendea a. Se ñee asieã sacuã seɨco mose jendese. Dios quiatu ngueuquirãcuã mee nguiã seje. Jembɨɨcuã sacuã eãño ngue Dios uquirãcuã mee nguiã seje. Jemingotuchɨ sacuã Cristo rese chõ ñene.

11Aɨco huɨ secheẽmbesa mbesa sɨ a cote, Sere-senda. Jesucristo jẽɨcua tuchɨ quia. Jẽya beɨ tuchɨjẽɨngo erese. Jẽɨngo turãmbeɨ chõ nguia jenyɨese.Ũquɨ mose ra Dios siqui tuchɨ jendese. Ae rajemingo turã mbeɨ jenyɨese. 12 Saludar jenye turãmbeɨ quiatu quia jenyue. 13 Jesús quiato a jendasaludos mondo quia jẽje aque. 14 Sã Jesucristoturã ndiqui beɨ jendese. Sã Dios riqui nyesecuatuchɨ jendese. Sã Espíritu Turã ndiqui beɨ jendeseno. Amén.

Page 212: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 1:1 209 GÁLATAS 2:4

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOA LOSGÁLATAS

llo ucheẽmbesa mondo Galacia jenda je1 Pablo chõ se re. Jesucristo chiirabo chõ se

re. Mbia mo ngue seirabo eã nguiã. Dios ae chõngue seirabo ra. Ucheẽ nenei nenei sacuã. Ae sɨ que Jesucristo raaque mbuquera ra. 2 Seresendaja rese chõ aɨco nguiã ã mbesa jẽje a. Jesús quiatoGalacia jenda ja je.

3 Sã Dios turã ndiqui beɨ jendese. Sã ae riquijembia beɨ. Nanderu chõ ae re. Sã Jesucristo turãabe riqui jendese. 4 Ae quiatu ngue mano nguiãnandeɨcuã ndɨbɨshorõ. Nandembuɨ sacuã mbaeɨcuã sɨ. Ae ɨcuã ndese nandeɨco mae mae nae,ũquɨ sɨ. Nanderu cheẽ nguire chõ ngue Jesucristomano nguiã nande je. 5 Sã mbia riqui ñee turãmbeɨ Dios je. Amén.

Cristo mɨɨmbia rirõsa huɨɨcuã sɨ6 ¿Mbaerã jẽɨngo huɨ huɨ jeɨ Dios sɨ ũquɨ nde?

Ae sɨ chõ ngue “jẽɨngo Cristo turã ndese” ɨ jẽjeresẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo Cristo cheẽ abi abi re? Siquiemo ñee ndese re. 7 Nyeremo eã ño Cristo ɨchañeenda re. Uturã mɨɨ je chõ Cristo riqui nguiãnandemingo beɨ. Nandechɨsaã turã je eã ñoCristoriqui nguiã nandemingo beɨ co. —Nandechɨsaãturã je ra Cristo nandemingo beɨ, ɨ chõchɨ mbianguiã jẽje ũquɨ. 8 Acheẽ se quia jẽje nyii nae. —Uturã je achõ ño Dios riqui nguiã nandemingobeɨ co, ae se quia jẽje nyii nae. Eɨ mbeɨ chõñene. —Hue rɨ eã ño Dios ɨcha re, ɨ mose emojẽje, sã Dios ũquɨ mbasi tuchɨ. —Hue rɨ eã ñoDios ɨcha re, se abe ɨ mose, sã Dios sembasi tuchɨse abe. Angel ibatenda abe mbasi rae, ũquɨ ñeemose. 9 Acheẽ namo ngue jẽje, ũquɨ taseneimbejẽje: —Nandechɨsaã turã je chõ Dios riqui nguiãnandemingo beɨ co, ɨ mose emo, sã Dios ũquɨ mbasi tuchɨ. Ae acheẽ jẽje nyii nae, ũquɨ abi tuchɨchõ eriqui nguiã ñee ũquɨ. 10 “Sã mbia riqui turãseje”, ae ãte quia co. “Dios ae chõ nda seisi turãnguiã”, ae chõ nguiã co. “Sãmbia riqui turã seje”,se ɨ beɨmose, eɨ nda Cristo rimba eãte rei se.

Cristo chɨmbaaquiatu chee que Pablo ra11 Tacheẽ nyecua jẽje, Seresenda. Dios ɨcha

asenei nguia jẽje nae, secheẽ ae eã ño ũquɨ nde.Mbia cheẽ ae eã ño eno nde. Dios cheẽ ae chõ

ñene. 12Mbia mo ngue esenei eãte seje ra. Jesu-cristo mɨɨ ño ngue esenei nguiã seje. 13 Jẽiranduque equia serese cose resẽ. Jesús ɨcuayã mose senyii. Seɨco mose judíos rameɨ ñee nduɨ. Siquirocoɨ Jesús cheẽ nduɨ. Seɨcuã tuchɨte que eriquiDios quiato je nyii ra. “Jesús quiato tambutiã jatuchɨ”, ae que se quia aque mose ra. 14 Moiséscheẽ nduɨ que aɨco tuchɨ rei sembuchechaa ja sɨra. Serameɨ ñee nduɨ que aɨco tuchɨ rei quia mbiaja sɨ ra. 15 Aquere que Dios seisi Jesús quiatorãcote ra. Dios que seirabo cose seã mose nyiira. Uturã je que seirabo ra. 16 Dios que nguiirĩteacuquia seje cote ra. Se Dios riirĩ nenei neneisacuã judíos eã je. “¿Mañɨ ae ra se re?” ae eã ngueoso ñee mbia mo je ra. Dios nguiirĩ ndeacuquiamose seje. 17 Jerusalén abe que asoã no nda.“¿Mañɨ ae ra se re?” ae eã ngue oso hue jendaJesús chɨmbaaquiatu ñiinda je no nda. Arabia queaso jeɨ se ae ra. Aquere que aso nyebi Damasco ra.

18Tres añosmose ramongue aso Jerusalén cotera. Pedro rea que aso aque mose ra. Huee queaɨco erese quince días ra. 19 Jacobo abe rese queamae huee ra. Jesús nongue que ae ra. Ũquɨ mɨɨndese que amae Jesús chɨmbaaquiatu ra. 20Acheẽñooñoa tuchɨ chõ nguiã ã mbesa jẽje a. Diossecheẽ ñandute quia co. 21 Jerusalén ngue asechaoso Siria cote ra. Cilicia abe no. 22 Jesús quiatoJudea jenda que seɨcuayã mbeɨte quia aque mosera. 23 Jirandu randuchõ ño ngue equia seresera. “Ae ɨcuã ɨcuã ndiqui Jesús quiato je nyii nae,aque riqui Jesús renei nenei co cote. Mbia Jesúsɨcua sacuã”, ɨ que equia jirandu randu serese ra.24 Nyebe eyate riqui nguiã serese cote. Ñee turãturã Dios je.

2Cristo chɨmbaaquiatu ataque Pablo isi turã

1Catorce añosmose ramongue asobe Jerusaléncote ra. Bernabé rese. Tito abe que arao serese ra.2 Dios ae que “eso Jerusalén” ɨ seje ra. Huee queacheẽ nyecuayã Jesús quiato rerecua ja je ra. Aeasenei senei mbeɨte quia Dios cheẽ judíos eã je conae, ũquɨ nɨɨ ngue acheẽ ja Jesús quiato rerecua jera. Ũquɨ secheẽ ɨcua sacuã. Ũquɨ sembaaquiatusacuã se Dios cheẽ abi mose. 3 “Circuncisiónnandesaã na Tito je”, ɨ ãte que Jesús quiatorerecua quia ra. Judío eã ndaque Tito. 4 Jesúsquiato chooño abe que chɨ hue Jesús quiato tuchɨmumbara mbara ra. Ndua ndua rei que equiara. Ure mbae ɨcuã naa naa sacuã ndaque. “Sãcircuncisión naa naa Moisés cheẽ nduɨ”, ɨ rei que

Page 213: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 2:5 210 GÁLATAS 3:5equia urerɨɨ nda. Ebiã tuchɨ que eriqui ureɨcomose Cristo mɨɨ ndese ra. “Sã eriqui judíos rameɨñee nduɨ beɨ”, ɨ chõ ngue equia ra. 5 Ũquɨ ñeengue uresiquisã tuchɨ quia ra. Jẽɨngo beɨ sacuãDios cheẽ turã mɨɨ ndese. “Jesucristo turã aenandemingo beɨ nguiã co”, jenye sacuã. Jẽɨngorocoɨ judíos rerecua cheẽ nduɨ. 6 Dios quiatorerecua que sembaaquiatu quiatu eãte mbae monɨɨ nda. “Ã abe esenei senei nguia judíos eã je”,ɨ ãte que ererecua seje ra. Dios quiato rerecuatuchɨ ũquɨ ndeae. Aɨcuayãte se. “Ererecua achõño taisi turã”, ɨ ãte Dios. Nandechɨã ndese quiaeriqui nguiã mae ja. 7 Jesús quiato rerecua iateque serese ra. Se Dios cheẽ nenei nenei mosejudíos eã je. Ererecua que ñee nyue ra. —Sã DiosPedro mondo judíos je no jẽ. Dios cheẽ neneinenei sacuã no. Eɨ sɨ chõ Dios Pablo mondo quiajudíos eã je re. Dios cheẽ nenei nenei sacuã eere, ɨ que ererecua ñee nyue ra. 8 Sã Dios Pedromondo judíos je no. Dios sɨ chõ ngue semondonguiã judíos eã je no. Se echeẽ nenei nenei sacuãee. Dios ũquɨ mingo beɨ nonde. 9—Dios chõ Pablomondo quia judíos eã je re, ɨ ja que Jesús quiatorerecua ja cote ra. Jacobo. Pedro rese. Juanndese. Nyebe eriqui nguiã seo isi isi. Bernabé oabe isi no. —Coche jẽɨngo nguiã Dios cheẽ neneinenei judíos eã je. Ure Dios cheẽ nenei neneimose judíos je, ɨ que ñee turã ja ure je ra. 10 —Mbaecha reã je chõ jẽɨngo mbae mondo mondo, ɨmɨɨ ño ngue ure je ra. Ũquɨ ño asaã saã mbeɨ reinguiã co.

Pablo ñee asi Pedro je Antioquíaa11 Pedro tu mose Antioquíaa, acheẽ asite que

ee ra. Mbae ɨcuã nguiatu que esaã huee ra.12 Quiaru turãte que equia judíos eã ndese nyiira. Aquere que judíos mo ngaẽ ngasẽ cote ra.Jacobo resenda. Pedro que quiaru sereã judíoseã ndese cote ra. Eɨreɨte que judíos sɨ ra. Nyebenyɨɨcuasẽ nguiã judíos eã sɨ cote. Ucuasu raã naaesɨ cote. Judíos abe raque Jesús quiato. 13NyebeJesús quiato judíos abe nyɨɨcuasẽ nguiã judíos eãsɨ cote. Pedro ruɨ sɨ. Ucuasu raã naa judíos eã sɨcote. Bernabé abe chee que nyɨɨcuasẽ judíos eãsɨ cote ra. Pedro ruɨ sɨ no. 14 Dios cheẽ nduɨ sɨeã ño ngue Pedro riqui nguiã. Judíos nguesendarese. Nyɨɨcuasẽ mose judíos eã sɨ. Nyebe acheẽasi nguiã Pedro je mbiásaa. —Nde Jesucristo ɨcuamose, erehuɨ que judíos rameɨ ñee sɨ cote ra.Judío raque nde. ¿Mbaerã ereɨco ñee judíos eã jere? “Judíos rameɨ ñee nduɨ jẽɨngo”, ɨ ee re.

Judíos abe ra siqui beɨ Jesucristo ɨcua mose15 Judíos chõ ndaque nande. Judíos eã na

eã ndaque nande. Mbia ɨcuã na eã ndaquenande. 16 Emo mɨɨ siqui turãyã mbeɨte quiaMoisés cheẽ nduɨ sɨ co. Dios emingo beɨ sacuã.Moisés cheẽ mumbasa ja tuchɨ chõ nande re.Jesucristo ɨcua mose quiatu ra Dios nandemingobeɨ. Nyebe nandeɨco nguiã Jesucristo ɨcua ã.Dios nandemingo beɨ sacuã. Moisés cheẽ nduɨsɨ nandeɨco eã ndaque, ae que ee ra. 17 “Cristoque mano nandeɨcuã nɨɨ nda”, nande beɨ equiaã. ¿Ũquɨ ño nandembɨɨcuã nguia re? Tei. Cristoriqui nandembɨɨcuã eã mbeɨ co. Cristo quiatunandembiirandu quia nandeɨcuã ndese co resẽ.18 Se Jesucristo ɨcua mose, judíos rameɨ ñee sɨque ahuɨ cote ra. Se siqui sɨ mose eruɨ, eɨcuãteũquɨ cote. 19 Moisés cheẽ ngue aɨcuate rei ra.Ũquɨ ngue seɨcuã mbutiã eã mbeɨ ra. Moisés cheẽsɨ chõ ngue sembiirandu Jesucristo rese cote ra.Jesucristo que seɨcuã mbutiã cote ra. Seɨco beɨnonde cote. 20 Cristo mano mose, se abe queamano erese ra. Se ae aɨcoã nguiã co cote. Cristoriqui sechɨangui re co cote. Equirãcuã je chõ aɨconguiã mbae rãã naa co. Dios riirĩ aɨcuate quia co.Ae chõ ngue nyesecua tuchɨ nguiã serese. Ae chõngue mano nguiã seɨcuã nɨɨ. 21 Dios turã aisiteãteã eãte quia co. Moisés cheẽ mumbayã mose eãño Dios riqui nguiã aba ɨcuãmbutiã. Ũquɨnde rae,Jesús manoño.

3Moisés chɨmbesa aba mingo beɨ aronea

1 ¿Mbaerã jẽaquiatuã tuchɨ riqui re, Galaciajenda? ¿Aba jembaaquiatu ɨcuã tuchɨ quia Cristorɨɨ nde? Cristo mano ngue asenei tuchɨ rei jẽjeresẽ. Jẽisi turãte rei que equia nyii. ¿Mbaerãjẽɨngo huɨ serɨ serɨte esɨ cote re? 2 Moiséscheẽ mumbayã mose eã ño Espíritu Turã ɨquenguiã jeñɨangui re. Jẽ Jesucristo ɨcua mose chõngue re. Se Jesucristo renei mose jẽje chõ nguere. 3 ¿Mbaerã jẽaquiatuãte riqui re? Moiséschɨmbesa que jẽɨcuã mbutiã eã ndesẽ. ¿Mbaerãjẽɨngo siqui beɨte erese re? Siqui rocoɨ Jesucristomɨɨ ndese. 4 Mbae rasi que jẽsaã tuchɨ quiaJesucristo rɨɨ nyii resẽ. Jẽhuɨ eã ño esɨ jẽ. Ɨ nda aerasi jẽsaã nguia nyii nae, ũquɨ ɨru eã. 5 ¿MbaerãDios Espíritu Turã mondo jẽje chã? ¿Mbaerã ñoDios mbia mae sayã naa naa jẽje chã? ¿Moiséscheẽ jemumbayãte quiatu quia ee re? Tei. Ũquɨ eã ñene. Jẽ nguia Jesucristo jẽɨcuate nguiã ũquɨ.

Page 214: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 3:6 211 GÁLATAS 3:296 Sã Abraham no. Abraham ngue Dios ɨcuate

quia ra. Nyebe Dios Abraham isi turã nguiã.7 Nyebe Dios riqui nguiã “Abraham nducucha” ɨhuɨɨcuasa je co. 8 “Judíos eã abe ra Dios riirĩ ɨcua.Ũquɨ abe ra Dios mingo beɨ”, ɨ que embesa ji cosera. “ ‘Nderɨɨ nda aɨco turã mbia ja je’, ɨ que DiosAbraham je ra”, ɨ que embesa ji ra. 9 Sã AbrahamDios ɨcua tuchɨ no. Sã Dios turãte riqui ee no. AeDios ɨcua quia namonae, ũquɨ je abe chõ Dios turãndiqui nguiã Abraham ndese.

10 Sã emo ndiqui ñee no. “Moisés cheẽ nduɨtaɨco beɨ Dios semingo beɨ nonde”, sã emo ndiquiɨ no. Ũquɨ nda nyoɨ chõ tata cuasu. Sã embesaji riqui ñee no. “Emo embesa ji cheẽ mumbambɨrɨ mose, echeẽ mumba tuchɨ raanguia chõũquɨ nde”, ɨ que embesa ji ra. 11 Dios ra ñee jirijiriã emo nɨɨ. “Co que embesa ji cheẽ mumbayãmbeɨ quia ra. Nyebe taisi turã”, ɨ eã nda Dios emoje. Ae je Dios riqui “co taisi turã”, ɨ nae, Diosɨcuate quiatu nguiã ee ũquɨ. Nyebe ra ũquɨ ndecosiqui beɨ. 12 “Dios cheẽmumba eãmbeɨmose quiara Dios nandemingo beɨ”, ɨmose emo, Dios ɨcuayãño nguiã ũquɨ. 13 Cristo que nandembuɨ Moiséscheẽ sɨ cote ra. Nande Moisés cheẽ mumbamose, ũquɨ nda nandemombo eã tata cuasu cote.Cristo quiatu ngue mbae rasi aba ɨreɨnguia saãtuchɨ nguiã nande je. Sã embesa ji riqui ñee no.“Aba ɨreɨnguia tuchɨ mae mose embucheseco jiira resenda rese”, ɨ que embesa ji cose ra. Jesúsmbucha nonde ira rese. 14 Dios turã sacuã judíoseã je chõ ngue Jesús mbae rasi aba ɨreɨnguia saãtuchɨ nguiã. Dios judíos eã mingo beɨ sacuã ñongue re. Sã Dios turãte riqui Abraham je nyii nonae. Eɨ sɨ sacuã Dios turã judíos eã je chõ ngueeno nde.

Dios contrato saã Abraham je15Sãmbiamondiqui contrato raã emo je no. Sã

firmar ɨ embesa mɨɨ no. “Eɨ nguiatu”, ɨ aroneateemo ee cote. Embesa jite quia cote re. 16 Eɨ sɨ queDios contrato raã Abraham je no nda. Abrahamndiirĩ je abe no. “Abraham ndiirĩ ja je”, ɨ eã ngueembesa ji ra. “Abraham ndiirĩ je”, ɨ chõ ngue ñeenguiã aque mɨɨ je. Cristo rɨɨ ño ngue ñee nguiã.17 Tacheẽ nyecua tuchɨ rã jẽje. Dios que contratosaã Abraham je cose ra. —Mbae tasaã ndeje.Nderiirĩ je abe no, ɨ que Dios Abraham je cosera. Mbesa que aque mose ra. Aquere que Moisésucheẽ mbesa cote ra. Aquere tuchɨ 430 años uamose cote. Moisés cheẽ ngue contrato mbutiã

aroneãte ra. Dios cheẽte quiatu ngue contratore. 18 Dios que ñee Abraham je cose ra. —Mbaetasaãño ndeje. Nde mbae mo naa ndocoɨ seje, ɨque Dios ñee Abraham je cose ra. —Nde Moiséscheẽ mumbayã mose quiatu mbae tasaã ndeje, ɨãngue Dios ee ra. —Ndembaemo naa ndocoɨ, ɨ chõngue ee ra. 19 ¿Mbaerã ño nda Moisés chɨmbesacheẽ nandechandu chã? Mbia huɨɨcuã ɨcua sacuãño Moisés chɨmbesa re. Cristo tu mose chõ ngueMoisés chɨmbesa cheẽ ua nguiã. Sã Dios contratonaa Abrahamndiirĩ je nyii no. Cristo je chõ eriquinguiã “Abraham ndiirĩ” ɨ. Dios rane ngue ucheẽmondo ángeles je ra. Angeles que emondoMoisésje cote ra. Aquere que Moisés embesa mbia jecote ra. Mbia echeẽ mumbayã nonde. 20 Sã Dioscontrato naa Abraham je no. Ae sɨ chõ ngue ñeenguiã Abraham je. “Secheẽ esenei Abraham je”,ɨã ngue Dios emo mondo ñee Abraham je ra.

Nandeɨco Cristo ɨcua ã cote; Moisés cheẽ nduɨsiqui rocoɨ

21Ae contrato Dios saã Abraham je nae, Moiséschɨmbesa ũquɨ mbutiã aroneate quia co. Moiséschɨmbesa aba mingo beɨ arõ mose, eɨ nda Jesu-cristo manoate rei. Moisés chɨmbesa aba mingobeɨ aroneate. Nandechɨã abe mbitirõ aroneateno. 22 “Mbia ɨcuã ja chõ ñene”, ɨ que embesa ji ra.Nyebe nandemombaemo turã naa aroneate siquibeɨ sacuã. Jesucristo ɨcuasa quia raDiosmingo beɨucheẽ nguire. Jesucristo ɨcuate quia ñene. Mbaemo naa ndocoɨ Dios je nyii.

23 Cristo tu nonde que nandeɨco rei ñee nda.“Moisés cheẽ nandemumbayã” ɨ rei ra. Moiséscheẽ ngue nandemumbayã aroneate quia ra.“Cristo ra tu” ɨ que equia nande je, ũquɨ ño nguenandesaarõ arõ nguia ra. 24 Mbia mbaaquiatusarã ño Moisés chɨmbesa re. Mbia mbiirandu queCristo rese ra. Mbia siqui nonde Cristo mɨɨ ndesetu mose cote. Cristo ɨcua nonde. Dios Cristoɨcuasa isi turã mbeɨ nonde cote. 25 NandeɨcoCristo ɨcua ã cote. Nyebe ra nandeɨcoã Moiséscheẽ nduɨ cote. 26Nandeɨco Jesucristo ɨcua jate ã.Nyebe Dios riirĩ ja chõ nande re. 27Nandembuchaji nandeɨco mose Cristo rɨɨ, Cristo rã sɨ chõnandeɨco nguiã ã cote. 28 Nande Jesucristo ɨcuaja mose, nyiabiã ja chõ nandeɨco nguiã ã cote.Judíos ra siqui turã judíos eã je cote. Ererecuara siqui turã ngũimba je cote no. Mbia ra siquiturã ja nyɨese no. Aque mɨɨ na tuchɨ chõ ndanandeɨco ja nguiã Cristo rese cote. 29Cristo ɨcuasachõ jẽɨngo nguiã ũquɨ. Nyebe Abraham ndiirĩ abe

Page 215: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 4:1 212 GÁLATAS 4:29chõ jẽɨngo nguiã ũquɨ no. Ae turã nda Dios saãAbraham ndiirĩ je nae, jẽje chõ nda eraã nguiã.

41 Sã mbaecha rirĩ mo no. Sã mbae raã aroneate

ae ae uñetẽ mose no. Erimba rã sɨ chõ nda eriquimbia cheẽ mumba eã. Mbaecha riirĩ ndaque.2 Ae rese eriqui ndua nae, ũquɨ ndese eriquiaroneate. Uraarõsa nduasa achõ ndese chõ ndaeriqui. Ucuasu mose ramo ño nda eriqui nduaae ae cote. “Co tasaã”, ɨ cote. 3 Eɨ sɨ chõ nandenyii re. Mbia riirĩ na sɨ. Jesús tu nonde. Mbiacheẽ achõ nduɨ chõ ngue nandeɨco nyii ra. Jesústu nonde. 4 Dios que “coche ñene” ɨ cote ra.Ũquɨ mose que nguiirĩ mondo mbia je íbii cotera. Dios riirĩ ngue tu mbiarã nda. Moisés cheẽngue emumbayã mbeɨ quia eɨco mose íbii ra.5 Ae que tu nandembuɨ beɨ Moisés cheẽ sɨ cotera. Dios nandererequia sacuã nguiirĩ na cote.6 Dios riirĩ ño nande cote re. Nyebe Dios EspírituTurã mondo nguiã nandechɨangui re cote. Nyebenandeɨco nguiã Paba ɨ tuchɨ Dios je namo cote.7Dios riiri tuchɨ chõ nande cote re. Erimbachõ eã.Nyebe ra Dios mbae mondo tuchɨ nande je coteucheẽ nguire.

Pablo ndua tuchɨ Jesús quiato rese8 Jẽ ngue Dios jẽɨcuayãte quia nyii ra. Dios

abareã ndese chõ ngue jẽɨngo aque mose ra.9Ũquɨ jẽɨngo Dios ɨcuate ũquɨ cote. Dios abe riquijẽɨcuate co cote. ¿Mbaerã nguia jẽɨngo huɨ serɨteesɨ cote re? ¿Mbaerã nda jẽɨngo sɨ dios abareãnimbarã nde? Dios abareã quirãcuã eãte nyeresẽ.Mbaemonaa aroneãte nande je resẽ. 10“Co tendambae mo nandesaã Dios je Dios nandeisi turãsacuã”, jenye chõchɨ nguiã ũquɨ. “Co nyasi mbaemo nandesaã Dios je Dios nandeisi turã sacuã”,jenye chõchɨ nguiã ũquɨ no. Eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ nde. 11 Jaembaaquiatu quiatu ɨru chõ se reae.

12 Se rã ño jẽɨngo ae. Sã aɨco eãte Moiséschɨmbesa cheẽ nduɨ sɨ co no. Sã jẽ abe jẽɨngoeãte eruɨ nyii no. Sã jẽɨcuã eãte emo mose sejeno. 13Se Jesucristo renei namomose jẽje, serasitequiatu ngue se aque mose re. Ũquɨ jẽɨcuate quiaũquɨ. 14 Mbae rasi que asaã tuchɨte rei aquemose ra. Serasi que jẽucuayã eãte quia aquemose ra. Serasi que jẽisiteã eãte quia aque moseno nda. Angeles que jẽsaã ño seisi turã aquemose ra. Jesucristo que jẽsaã ño seisi turã aquemose ra. 15 Seisi turã tuchɨ que se aque mose ra.Jendesa que jemondo bite quia seje aquemose ra.¿Mbaerã jẽɨngo secheẽ isi sereãte cote re? 16Dios

cheẽ ngue asenei turã tuchɨ quia jẽje. ¿Ũquɨ je chõ jẽɨngo seucuãyãte cote re? 17 Ae riquijembaaquiatu ɨcuã ɨcuãte ũquɨ nae, ũquɨ siqui seteraque jendese ũquɨ. Mbae turã nɨɨ eã ño ñene.Jembɨɨcha sacuã ure sɨ chõ ñene. Jẽɨngo sacuãũquɨ achõ ndese chõ ñene. 18Coche rei ũquɨ siquijendese Dios cheẽ nenei nenei turã mose jẽje.Sã eriqui jembaaquiatu turã turã mbeɨ. Seɨcoãmose abe jendese. 19 ¿Mbaerã jẽɨngo sembia eãtuchɨ ũquɨ nde? Jẽhuɨ serɨ serɨ mose Dios turãsɨ. Sã ãquẽ ndasi riqui cuña je no. Eɨ ño seya eãndasi nguiã jendese co. Jẽɨngo sacuã Cristo rã sɨ.20 ¿Mañɨ ae ra se quia jẽje re? Aɨco rã nda jendesechã. Se ñee tuchɨ nonde jẽje. Secheẽmbesa rocoɨ mondo jẽje.

Sã Abraham ndiirĩ nyeremo no21 ¿Mbaerã jẽɨngo ñee nde? “Moisés cheẽ

nandemumbayã, Dios nandemingo beɨ sacuã”,¿mbaerã jẽɨngo ɨ re? Moisés cheẽ jẽɨcuayãte quiareae. 22 Moisés chɨmbesa chõ nandembiirandunguiã Abraham rese co. Abraham ndiirĩ nyeremondei que ra. Comɨɨngue eninisite riirĩ nda. Sara, ɨque eninisite je ra. Agar, ɨ que erimba je ra. Aqueabe que Abraham nbiirĩ ndei ra. Nyebe Abrahamndiirĩ nyeremo ndei nguiã. 23Mbia rã sɨ chõ ngueerimba tiirĩ ee ra. Dios ñeende ee nyii quiatuque eninisite tiirĩ ee ra. —Neninisi ra tiirĩ ndeje,sã Dios ɨ ee nyii no. Ũquɨ ɨo sacuã ño eninisitetiirĩ cote ra. 24Nandemundua sacuã ño ũquɨ nde.Contrato rã sɨ chõ Sara re. Contrato mó na ñoAgar no nde. Ae contrato Dios saã Moisés je Sinaíno nae, Agar rã sɨ chõ ũquɨ nde. Ae siqui beɨ quiaũquɨ contrato ruɨ nae, mbia rimbachõ na ño ũquɨ nde. 25 Sinaí rã sɨ chõ Agar re. Arabia jenda chõSinaí re. Jerusalén na sɨ chõ Sinaí re. Ae siqui quiaJerusalén nae, erimba rã sɨ chõ ũquɨ nde. Erimbarã sɨ chõ judíos ja no nde. Jesucristo ɨcua rocoɨ.26 Jerusalén mo ño chɨ nguiã ibate pe no. Ae mbiahue jenda nae, mbia rimba mo eã ño ũquɨ nde.Hue jenda chõ nande abe no nde. 27 Sã embesaji riqui ñee no:Ndeya chõ eɨco, tiiriã je.Ndeya chõ eɨco, ãquẽ ndasi raãsa eã.Nderiirĩ nda eretea tuchɨ cote.Eru chirirõ nguia ra tiirĩ tuchɨ eru rerecua sɨ cote,ɨ que embesa ji ra. 28Dios riirĩ tuchɨ chõ nande re.“Seriirĩ tuchɨ ra ũquɨ”, ã ɨ Dios nanderɨɨ nyii no.Sã ñee Isaac nɨɨ nyii no. 29 Sã Dios ñee Abrahamje nyii no. “Nderiirina tamondo ndeje Isaac”, sã

Page 216: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 4:30 213 GÁLATAS 5:26ɨ ee no. Sã Isaac nyaacuquia Espíritu Turã nɨɨ no.Sã Agar riirĩ ɨcuã ɨcuã Isaac je cote no. Eɨ sɨ chõnamo no nde. Ae siqui tuchɨ judíos cheẽ nduɨnae, ũquɨ ɨcuã ɨcuã ndiqui namo nande je ã no.30 ¿Mañɨ ño embesa ji cheẽ ña? “Erimba emombochõ. Eriirĩ ndese. Eninisite riirĩ na eã ño erimbariirĩ nde. Erimba riirĩ siqui aroneate eninisite riirĩndese”, ɨ que embesa ji ra. Eɨ sɨ chõ ae siqui tuchɨquia judíos cheẽ nduɨ nae. Siqui aroneate Jesúsquiatorã. 31Erimba riirĩ na eã tuchɨ chõ nande re.Eninisite riirĩ na tuchɨ chõ nande re. Nande Jesúsɨcua mose.

5Cristo nandembuɨMoisés chɨmbesa sɨ cote

1 Cristo que nandembuɨ Moisés chɨmbesa sɨcote ra. “Moisés chɨmbesa cheẽ nda semingobeɨ”, jenyechɨ nda jẽ. Ae ra ɨ ũquɨ, mbia rimbarã ño ũquɨ nde. 2 Tacheẽ nyecua tuchɨ rã jẽje.Circuncisión nda jẽsaãchɨ. Moisés chɨmbesa cheẽnduɨ ra jẽɨngochɨ cote jẽ. Cristo mɨɨ ndese chõjẽɨngo cote. Jẽ circuncisión naa mose, jẽɨngoturã eã ño nguiã Cristo ruɨ ũquɨ cote. 3 “Moiséschɨmbesa cheẽ tamumbayã mbeɨ”, ɨ raanguia chõcircuncisión nde. 4 “Dios ra seisi turã seɨco beɨmose Moisés cheẽ nduɨ” ɨ mose jemo, Dios chẽẽabi tuchɨ chõ ũquɨ nde. Dios turã sɨ nyɨɨcuasẽtuchɨ chõ ũquɨ nde. 5 Espíritu Turã ndiqui nan-derese co. Nande Jesucristo nandeɨcuate quia ã.Nyebe ra Dios nandeisi turã Jesucristo mɨɨ nɨɨ.6 Nandeɨco mose Jesucristo rese, eɨ ja chõ nandeee re. Ae circuncisión saã nae, ae circuncisión saãeã no nae, eɨ ja chõ nande ee re. Jesucristo ɨcuamose, ũquɨ nguia eturã tuchɨ re. Nandechesecuamose mbia rese, ũquɨ nguia eturã tuchɨ no nde.7 Jẽɨngo turãte rei que equia nyii. ¿Aba jembuɨCristo cheẽ sɨ cote re? 8 Dios eã ño ngue jembuɨnguiã esɨ. Dios chõ ngue “jenyu” ɨ nguiã jẽje. 9 Sãlevadura riqui no. Eñetẽ mondo mose mbichaeye, mbuquiche ja rae. 10Dios ra jendeaquiatu beɨ.Mbia mo jembɨɨcha eã sacuã esɨ. Ae jembɨɨchaserɨte quia esɨ nae, ũquɨ nda Diosmbasi. Ererecuaraque ra emo. 11 “Circuncisión jẽsaã na”, ae ãtequia mbia mo je co. “Circuncisión jẽsaã na”, seɨ mose, eɨ nda judíos ɨcuã ɨcuã eãte rei seje. Eɨ nda judíos paama ɨ ãte rei seje Cristo mano neneinenei mosembia je. 12Ae “circuncisión jẽsaã na”,ɨ quia jẽje nae, ũquɨ nda nguete chisia tuchɨ rãjendecha chã.

13 Jesucristo que jembuɨ Moisés cheẽ sɨ ra,Seresenda. Ae ɨcuã jenyoseɨ choseɨ quia nae,ũquɨ ndese ra jẽɨngochɨ cote jẽ. Jẽɨngo turãnguiatu quia jenyue. Jenyesecua tuchɨ quiatuquia jenyɨese. 14 Dios cheẽ ja tuchɨ chõ ã nde:“Sã ereɨco nyesecua ndechɨese no. Eɨ ere sɨchõ nyesecua emo ndese”, ɨ que Dios cheẽ nda.Nandechesecua mose mbia rese, Dios cheẽ nan-demumbayã tuchɨ chõ nguiã ũquɨ. 15 Paamajenyechɨ nda jenyue jẽ. Jenyɨshɨu shɨuchɨ nda enojẽ. Ũquɨ naa naa mose ra jẽhuɨ ja ja chee Cristo sɨ.

Ae ɨcuã nandechoseɨ choseɨ quia nae, ũquɨ sɨnandehuɨ

16 Tacheẽ nyecua tuchɨ jẽje. Espíritu Turã ñeenduɨ beɨ jẽɨngo. Ae ɨcuã jenyoseɨ choseɨ quianae, ũquɨ ndese nda jẽɨngoã cote chã. 17 Aembae ɨcuã nandechoseɨ choseɨ quia nae, EspírituTurã quiatoã tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ũquɨ quiatoãtuchɨ chõ Espíritu Turã no nde. Ae nandechoseɨchoseɨ quia, nyebe ra ũquɨ nandesaã eã. 18 Jẽɨngomose Espíritu Turã nduɨ, “Moisés cheẽ nda nan-demingo beɨ” jenye eã nda cote. 19 Ae siqui quiaubi ɨcuã ndese nae, mbae ɨcuã esaã ata atate quiaã. Siqui siqui chõ nguiã ngũinisiã ndese. Cuñaabe siqui siqui chõ nguiã ngu eã ndese no. Siquichooño mbia rese. 20 Dios abareã ndese siquichooño. Brujería abe rese siqui chooño. Mbiaucuãyã cuãyã. Siqui ɨcuã ɨcuã nyue. Mae ɨcuãɨcuã emo ndese. Paama ɨ jeɨ jeɨ emo je. Abeɨchɨã. Mbia mbuqueta queta. 21 “Ɨ ãchɨ sembae”,ɨmbia mbae oseɨ oseɨ. Mbia ɨquia. Quiacua. Siquichooño mbae ja rese. Ae ã ɨcuã ñumumbara saãsaã mbeɨte quia nae, ũquɨ nderecuarã eã mbeɨ raDios.

Espíritu Turã ño abamingo nguiãmbae turã ndese22 Ae siqui quia Espíritu Turã ndese nae, Es-

píritu Turã ño emingo nguiã mbae turã ndese ã.Nyesecua chõ nguiã mbia rese. Eya chõ eriquinguiã. Quɨcoɨ coɨ eã ño nguiã. Siqui tochɨ chõnguiã. Siqui turã ño nguiã. Ucheẽ mbuchebichebiã ño nguiã. 23 Eseteã ño eriqui nguiã. Ae aechõ nyɨteaquiatu nguiã mbae ɨcuã sɨ. Nande ũquɨ naa naa mose, emo ñee aroneãte nande je cote.24 Sã Cristo mano nyii no. Eɨ sɨ chõ Cristo quiatoundua ɨcuã mbutiã nguiã no. Cristo mano nyabe.

25 Sã Espíritu Turã ndiqui nandereco mingoturã co no. Eɨ nande sɨ siqui turã eruɨ jẽ. Aenandererequia turã beɨ nonde mbae turã ndese.26 Nandecuasu ra nandesaã saãchɨ jẽ. Nandeɨcuã

Page 217: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

GÁLATAS 6:1 214 GÁLATAS 6:18techɨ nda nandechue jẽ. “Aque rã eãchɨ se”,nandechɨ ndamae ɨcuã ɨcuã nandenongue rese jẽ.

6Jendua chõnguia nyɨesembaemonaa jenongue

je1 Emo mbae ɨcuã naase ɨ ɨmose, “Dios ruɨ eɨco”

jenye chõ ee. Ae jemo siqui tuchɨ quia Dios rese,ũquɨ mo ñee ee. Embucuata turã sɨ nonde Diosrese. Jeñee mingue mingue chõ nguia ee. “Mbaeɨcuã tã ɨ arõte se abe je”, jenye chõ nguia ndua jẽabe. 2 Jendesenda ia eã ndasi mose, jendua chõnguia erese mbae mo naa naa ee. Cristo cheẽmumbayã ja chõ ũquɨ nde. 3 “Seaquiatute reiñene”, ɨ mose eaquiatuã mo, ae sɨ chõ ñɨmbɨɨrɨ ɨrɨ nguiã aque. 4 Ae ra eresaã mbae mo nae, esaãturã mbeɨ chõ nguia. Ũquɨ mose ra ndeya quiátutuchɨ ndechɨsaã ndese. Mae ndocoɨ emo nyɨsaãndese. 5Nande ae ae nandechɨmbirãcuã nguiátunandeya eã ndasi ae ae je.

6 Emo siqui mose jembaaquiatu quiatu Cristorɨɨ, mbae ja quia jemondo mondo quia ee.7 Erechɨmbɨɨrɨ ɨrɨchɨ nda ndechue sɨ jẽ. Dios abeerembɨɨrɨ ɨrɨ aroneate. Ae ra erechitiquia mbaemo nae, ũquɨ sɨ chõ nda ereucua. 8 Ae siqui quiaubi achõ ndese nae, ũquɨ nda ua chee. Ae siquiEspíritu Turã nduɨ nae, ũquɨ nda Espíritu Turãmingo beɨ. 9 Nandechɨmondocho eã ño nguiambae turã naa naambeɨ jẽ. Nandehuɨ eãmbeɨ chõnguia esɨ jẽ. Ũquɨ mose ra Dios mbae mee tuchɨjee nande je cote. 10Mbae turã nandesaã saãmbeɨchõ nguia mbia je. Jesús quiato je quia mbae turãnandesaã saã tuchɨ jiri.

Pablo huɨ beɨ saludar ɨmbia je11 Seo ae je chõ co ambesa mondo nguiã jẽje

aque. Sã letras cuasute. 12 Ae “circuncisiónjẽsaã”, ɨ quia jẽje nae, siqui turã sacuã mbia resechõ ũquɨ nde. Siqui turã ndocoɨ Cristo rese.“Cristo ae ra aba mingo beɨ” ɨ sereã. Siquichetequiatu mbia sɨ re. 13 Ae circuncisión saã nguianae, ũquɨ abe riqui eã Moisés cheẽ nduɨ ũquɨ.“Ɨ nda mbia riqui ureruɨ”, ɨ chõ nguiã “circun-cisión jẽsaã” ɨ jẽje ũquɨ. Ucuasu ra esaã saã jẽcircuncisión naa mose. Eyate ra jendese cote,jẽɨngomose erese. 14 Jesucristomɨɨndese chõndaseya se. Ae mano ira rese. Ae mɨɨ nɨɨ nda acheẽñee mbia je. Mbaemo ndese abe eã nda seya se.Jesucristo mano mose ira rese, se abe que amanombae ɨcuã sɨ ra. Mbae ɨcuã abe que mano sesɨ no

nda. 15Nandeɨcomose Cristo rese, eɨ ja chõ nandeee re. Ae circuncisión saã nae, ae circuncisión saãeã no nae, eɨ ja chõ nande ee re. Dios nandechɨãmbiasu mose, ũquɨ nguiatu eturã tuchɨ re. 16 Aesiqui quia Jesucristo mɨɨ ndese nae, sã Dios turãndiqui beɨ ũquɨ ndese. Sã Dios riqui embia beɨ. SãDios turã ndiqui beɨ ngũimba ja je. 17 Secheẽ ndajẽsɨbɨshorõchɨ namo jẽ. Emo mose abe jẽ. “Pabloeaquiatuãte”, sã emo ɨ eã cote. Sãmbae rasi airararara beɨte quia Cristo rɨɨ co no. Sã seiruã nuasacherõ areco serete rese co no jẽ. Jesucristo rɨɨ ñoũquɨ nde. 18 Sã Jesucristo turã ndiqui beɨ jendese,Seresenda. Amén.

Page 218: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 1:1 215 EFESIOS 2:5

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOA LOSEFESIOSPablo embesa Jesús quiato Efeso jenda je

1 Se rei Pablo. Dios que seirabo ra. Jesucristochɨmbaaquiatu sacuã. Co ambesamondoquia jẽjeaque. Jesús ɨcuasa je. Efeso jenda je. 2 Sã Diosriqui uturã ndeacuquia beɨ jẽje. Jesucristo abe no.Sã ũquɨ ndiqui jembia beɨ.

Cristo mbae turã saã ja nande je3 Nandecheẽ turã mbeɨ chõ nguia Dios rɨɨ.

Jesucristo ru rɨɨ. Jesucristo rese chõ nandeɨconguiã ã cote. Ibatenda chõ nandeɨco nguiã ãcote. Nyebe Dios riqui nguiã mbae turã naajate nande je co. 4 Dios que nandeirabo nyii ra.Cristo rɨɨ. Mbae ao ja nonde. Nyesecua tuchɨ quenanderese ra. Nyebe nandeɨcuã mbutiã ja nguiãnandesɨ. Nandeɨco turã sacuã enonde. 5 Diosque nandeirabo tuchɨ coose ra. Mbae ao nonde.—Jesucristo rɨɨ nda seriirina jẽ, ɨ que nande jenandeɨcuã mose ra. 6Nandecheẽmbeɨ sacuã Diosturã nɨɨ. Uturã je chõ nandeisi nguiã Jesucristorɨɨ. 7 Jesucristo mɨɨ ngue mano nanderirõ sacuãmbae ɨcuã sɨ ra. Ae rɨɨ ño Dios nandeɨcuã mbutiãnguiã nande sɨ cote. Dios turãte quia nande je re.8 Dios que uturã teacuquia ja nande je ra. Nyebeeriqui nguiã mbae ɨcua jate nande je. 9 —Seriirĩnda amondo mbia je íbii. Ae ra mbia manguechooñoa jenda mingo ja serese cote, ɨ que Dioscose ra. Ũquɨ ngue eteacuquia nande je cote ra.Nande eɨcua sacuã. 10 Dios ɨcoquiatu mose rambae mbuchɨɨcuabo ja cote. Nandemunua ja raɨno Cristo nonde. Cristo ra mbae rerecua ja tuchɨaque mose cote. Ibi jenda rerecua ja. Ibatendaabe rerecua ja.

11 Ae Cristo saã nande je nae, ũquɨ nɨɨ ño ngueDios nandeirabo nguiã cose. Mbae tiã mose queDios nandeirabo nyii ra. Ae sɨ mbae turã naanaa sacuã nande je. Dios cheẽ nguire mbaeriqui nyecua beɨ ã. 12 Urecheẽ turã mbeɨ sacuãDios rɨɨ ño ngue ureirabo nguiã. Ure rane ngueCristo ureɨcua nyii ra. 13 Jẽ abe que Cristo jẽɨcuachee cote ra. Jẽ echeẽ turã andu mose. —Cristo ra jendirõ jẽɨcuã sɨ, ɨ mose jẽje. Jẽ Cristoɨcua mose que Espíritu Turã Cristo mbae marcamɨɨ jendese ra. —Espíritu Turã tamondo Cristoɨcuasa je, ɨ Dios quia nyii nae, aque sɨ que Cristo

mbae marca mɨɨ jendese cote ra. 14 Espíritu Turãndiqui nandechɨangui re co. Nyebe nandeɨconguiã ñee. —Dios ra mbae mee ja nande je ucheẽnguire, ɨ. Dios que nandeisi Jesús ruqui rɨbɨshorõnda. Nandemingo beɨ ra erese cote. Ũquɨ nɨɨño Espíritu Turã Cristo mbae marca mɨɨ nguiãnanderese. Nandecheẽ turã mbeɨ sacuã Dios rɨɨ ño ngue ũquɨ nde.

Sã Dios jembiirandu uquirãcuã ndese, ɨ Pablo15 Airandu que jendese ra. Jesús jẽɨcua tuchɨte

quia ũquɨ. Jenyesecua tuchɨte equia Dios quiatoja rese ũquɨ. 16Nyebe aɨco nguiã ñee huɨ ãte Diosje. Gracias, ɨ beɨ ee jenɨɨ. 17 —Paba, ndequiatoembaaquiatu tuchɨ Cristo rɨɨ. Cristo eɨcua uquiatuchɨ ee, ae beɨte se quia Dios turã je jenɨɨ co.18 Acheẽ mbeɨte quia Dios je jenɨɨ co. —Paba, aeturã nda eresaã je ndequiato je nae, ũquɨ ndeseembiirandu jiri namo. Ae turã nda eremee je eenae, ũquɨ ndese abe embiirandu. 19Ndequirãcuãndese abe embiirandu, ae beɨte quia Dios je jenɨɨco. Dios quirãcuã nda ua eã mbeɨ. Equirãcuãndiqui Jesús quiato chɨangui re ja ã. 20 Diosquirãcuã ae que Jesús raaque mbuquera sɨ ra.Dios quirãcuã ae que Jesús mbocoi mɨɨ ujii ra.21Dios que Jesúsmɨɨmbae rerecuarã ja ra. Ae quiarei ɨ tuchɨ ererecua mo sɨ. Gobierno mo ab e sɨ.Ae quia rei ecuasu tuchɨ ibi jenda ja sɨ. Ibatendaabe mo sɨ. 22 —Mbae ja rerecua tuchɨ rei Jesús,ɨ que Dios ra. —Sequiato rerecua ja chõ ae re, ɨque Dios ra. 23Dios quiato rei Jesús rete rã. Jesúsriqui uquiato chɨangui re co. Manguiti eriqui eãaroneate. Mbae aosa ja chõ ae re.

2Uturã nɨɨ Dios aba rirõ aba ɨcuã sɨ

1 Dios que ngueco mondo jẽje cote ra. Jẽɨcuãnɨɨ ño ngue jẽɨngo nguiã eraaque rã nyii. 2Mbiaataque rã tuchɨ que jẽɨngo aque mose ra. Mbaeɨcuãnaanaandesechɨ. Satanás ñeenduɨ beɨte quejẽɨngo nyii ra. Equirãcuãte que eriqui jẽje ra. Aesiqui ãte quia Dios rese nae, ũquɨ ño Satanás ñeemumbayã nguiã ã. 3 Eɨ nande que equia cose nyiira. Ae nandebite riqui mbae ɨcuã nyii nae, ũquɨ ndesechõ ño ngue nandeɨco ra. Ae rese nandeɨcondua beɨte mbae ɨcuã nyii nae, ũquɨ ndesechõ ñongue nandeɨco nyii ra. Mbia ataque rã sɨ chõngue nandeɨco mbae ɨcuã naa naa nda. Dios ndanandembasi nguiã nandeɨcuã nɨɨ ña. 4 Eyayãtequiatungue eriqui rei nguiã nanderese. Nyesecuatuchɨte quiatu que equia nanderese ra. 5 Eraaque

Page 219: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 2:6 216 EFESIOS 3:9raãte raque nande nandeɨcuã nɨɨ nyii. Nyebengueco turã mondo nguiã nande je Cristo raaquembuquera sɨ mose. Dios turã ae chõ jendirõnguiã jẽɨcuã sɨ. 6 Dios Cristo raaque mbuqueramose que nande abe mbuquera echabe ra. Diosque nandemingo erese ibate cote ra. 7 Dios turãtuchɨ riqui nande je Jesucristo rɨɨ co. Ɨ nda mbiajirandu randu Dios chɨsaã turã ndese emo mose.Ibátee nandeɨco mose abe no. 8 Jẽ ngue Jesúsjẽɨcua ra. Nyebe que Dios jendirõ jẽɨcuã sɨ ra.Uturã nɨɨ ño ngue jendirõ nguiã jẽɨcuã sɨ. Jẽ aejeñɨmbucha aroneate Jesús rese. Dios ae nguejembucha nguiã erese. 9 Nandechɨsaã turã nɨɨ eãño Dios nandembucha nguiã Jesús rese. Nyebenandemo ndiqui uturã naa naa aroneate. 10 Diosae que nandeao ra. —Se emingo mose Jesucristorese, aque mose quia ra mbae turã naa naa cote, ɨque Dios nanderɨɨ cose ra.

Cristo mɨɨ ño mbia mingo turã turã nguiãnyɨese

11 Dios rese que jẽɨngo ãte nyii ra. Ũquɨ sɨjẽtesareɨã ño. Judíos eã ño ngue jẽ ndesẽ. Nyebejudíos jendirirõ nguiã. Circuncisión ngue jẽsaãeãte judíos rã ndesẽ. 12 Jẽɨngo eãte que Cristo resenyii resẽ. Jẽɨngo turã eãte que equia Dios rimba jeresẽ. Dios cheẽ sɨ que jẽɨngo ɨshote resẽ. —Diosra mbae turã saã nande je, jenye ãte que equiandua aque mose resẽ. 13 Jesucristo mbae chõ jẽcote re. Ɨshote jẽɨngo raque Dios sɨ cose. Dios quejembucha tuchɨ uchɨese Jesucristo mano nɨɨ nda.14 Cristo mɨɨ ño nandemingo turã nguiã nyɨeseã. Ae mɨɨ ño judíos mingo turã nguiã judíos eãndese co. Ae mɨɨ ño judíos eã mingo turã nguiãjudíos rese co no. Ũquɨ ngue siqui ɨcuãte quianyue Cristo ɨcuayã mose nyii ra. Mbia mɨɨ na ñoeriqui nguiã siqui turã nyue ã cote. 15 Umanomose que Jesús judíos mbuɨ mondo Moisés cheẽsɨ cote ra. Ae Moisés ñee, judíos echeẽ mumbaeã sacuã nae, ũquɨ sɨ que Jesús embuɨ cote ra.Nyebe judíos siqui turã arõte judíos eã ndese ãcote. Judíos eã abe siqui turã arõte judíos resecote. Ũquɨ siqui mose Jesús rese, co mɨɨ na ñoeriqui nguiã ã cote. Mbia mɨɨ mbiasu ji rã ñoeriqui nguiã ã cote. 16Ũquɨ ɨcuã ɨcuã mose nyueque Cristomano ũquɨ ɨcuã ndiquicharõ nda. Ũquɨ mingo turã ja nonde Dios rese. Siqui turã moseDios rese, siqui turã nda nyue cote. 17 Cristo quemano mbia mingo turã sacuã Dios rese ra. Tuque mbia mbiirandu ja nonde nyɨese ra. Judíos.Judíos eã abe mbiirandu nonde nyɨese. 18 Cristo

que mano nande ja je ra. Judíos je. Judíos eãje abe no. Nyebe Espíritu Turã mɨɨ nandemingoja nguiã nyɨese ã. Dios nandesɨɨchã ja arõte quia ã cote. 19 Mbiamo eã ño jẽ Dios je cote re. Ãjẽɨngo ɨsho eãte Dios sɨ ã cote. Dios riirĩ tuchɨchõ jẽ cote re. Cristo resenda ataque rã sɨ chõjẽɨngo nguiã ã cote. 20 Tuchua raã ji mo na ndeijẽ. Jesús chɨmbaaquiatu rei tuchua i rã. Dios cheẽmbuchecuasa cose ndare abe rei tuchu a i rã no.Jesucristo rei ũquɨ i tuchɨ. 21 Nande Jesús ɨcuamose, Dios chuchua turã naanguia chõ nandeɨconguiã Jesús je ã. Nande Jesús quiato tubɨrɨã ɨɨte riqui ã. 22 Espíritu Turã ño jemingo nguiãDios rese jẽ abe ũquɨ. Nyebe jẽ abe jẽɨngo Dioschuchuarã ũquɨ. Dios riqui jeñɨangui re ũquɨ.

3Judíos eã abe ra siqui Dios rese, ɨ Pablo

1 Se rei Pablo. Jesucristo rimba. A setarõji ñɨ jenɨɨ a. Jẽ judíos eã nɨɨ. —Judíos eã aberiqui Dios rimba ã, ae beɨte que se quia jenɨɨ nda.Nyebe setarõ ji ñɨ nguiã a. 2 —Judíos eã je chõseturã esenei senei nde, ɨ que Dios seje ra. Ũquɨ ndese beɨte aɨco co. Jẽirandu equia serese reae.3 —Judíos eã abe ra siqui serese. Secheẽ turãesenei senei ee, ɨ tuchɨ que Dios sembaaquiatura. Ũquɨ ngue asenei jua chõ jẽje ra, se embesamose jẽje nyii. 4 Sechɨmbesa rese jemae mosera jeñee cote. —Pablo Dios cheẽ ɨcua tuchɨ chõnguia judíos eã nɨɨ nde, jenye ra cote. 5 —Judíoseã abe ra siqui serese judíos rã sɨ tuchɨ, ɨ eã ngueDios mbia mo je cose ra. Namo ño mbia jirandunguiã ũquɨ ndese. Namo ño Espíritu Turã Jesúschɨmbaaquiatumbiirandu nguiã ũquɨ ndese. Dioscheẽmbuchecuasa abembiirandu ũquɨ ndese. 6Ãndei Dios cheẽ mbuchecua ramo ji ã: Judíos eãabe ra siqui Dios rese judíos rã sɨ tuchɨ cote. Mbiarete mɨɨ na nda eriqui ja cote. —Mbae turã tasaãjẽje Jesucristo rɨɨ, ɨmose Dios, judíos achõ je eã ñoeriqui nguiã ñee. Judíos eã abe je chõ ñene.

7 —Ũquɨ secheẽ esenei senei mbeɨ quia mbiaje, ɨ que Dios seje ra. Mbae turã mo asaã eãndaque Dios je nyii. Uquirãcuã abe que emeeseje ũquɨ naa sacuã nda. 8 Dios turã tuchɨte queseje ra. Se mbae raande rocoɨ ee nyii. Nyebeñee nguiã seje. —Secheẽ esenei senei mbeɨ quiajudíos eã je. Ae rese mbia riqui jiranuate Cristoturã nae, ũquɨ esenei senei judíos eã je, ɨ que sejera. 9 —Ae turã nda asaã judíos eã je nae, ũquɨ ndese mbia embiirandu ja cote, ɨ que Dios seje

Page 220: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 3:10 217 EFESIOS 4:18ra. Dios quiarei ndua ndua ũquɨ nyii. Mbae aoja nonde nyii. 10Mbaerã ño Dios mbia mbiiranduũquɨ ndese cote chã. Mbia jirandu sacuã Diosaquiatu rese chõ ñene. Dios judíos eã mingo turãmose judíos rese,mbia ra nyuruɨra tuchɨmaeDiosquirãcuã ndese. Ibatenda abe ra nyuruɨra tuchɨmae erese no. 11 Dios ndua ndua ũquɨ nyii. —Mbia chumumbarate riqui raque ã. Emo emonda ambucha nyɨese Cristo mano mose, ɨ queDios cose ra. Ũquɨ ngue esaã Jesucristo rɨɨ cotera. 12 Nandeɨco Jesucristo ɨcuate ã cote. Nyebenandeɨco nguiã siquicheãte ñee Dios je ã cote.13 Ae mbae rasi asaã nguia cárcel co nae, jenɨɨ ñoñene. Seyate se mbae rasi raã mose jenɨɨ. Jẽ abejeñimbia chõ nguia serese.

Cristo nyesecua tuchi uquiato rese14 Judíos eã abe chõ Dios mingo nguiã uchɨese.

Nyebe aɨco nguiã gracias ɨ beɨ Dios je co. 15 Ãnandechumumbarate riqui íbii ã nae, ũquɨ nduja chõ Dios re. Ibatenda abe ru chõ ae no nde.16Diosmbae saã ja arõte nande je. Ebite mbae raãmose nande je. Nyebe aɨco nguiã ñee ee jenɨɨ a.—Paba, Espíritu Turã emondo tuchɨ echɨangui re.Embuquirãcuã sacuã, ae chõ nguiã ee a. 17—Paba,sã Cristo riqui tuchɨ echɨangui re. Sã Cristo ɨcuatuchɨ. Sã eriqui nyesecua tuchɨ Cristo rese, aebeɨte se quia Dios je jenɨɨ co. 18-19Mbaerã ño Diosriqui nyesecua tuchɨte nanderese co. Co eriquinyesecua tuchɨte nande rese co. Jendua tuchɨquiatu quia ũquɨ ndese. Sã Cristo quiato riquindua ja ũquɨ ndese. Sã Dios riqui tuchɨ jeñɨanguire. 20 Dios quirãcuã ndiqui beɨte nandechɨanguire co. Nandembirãcuã mbeɨte equia co. Nyebeeriqui mbae raã ja arõte nande je co. Ae resenandeɨco ndua eãte nae, ũquɨ abe chee esaã arõtequia nande je co. 21 Sã Jesucristo quiato riqui ñeeturã mbeɨ Dios je Jesucristo rɨɨ. Mbae ua ja mosechee. Eɨ sɨ ra equiato quia ñee turã mbeɨ erɨɨ.Amén.

4Hue rɨ ja chõ Espíritu Turã ndiqui nguiã Jesús

quiato mundua1 Setarõ ji aɨ Jesús rɨɨ a. Secheẽ amondo quia

jẽje aque. Jẽɨngo turã ño nguia Cristo rã sɨ. Dioschiirabote quia jẽ nde. 2 Jẽseteã ño jẽɨngo. Jẽɨngotochɨ chõ nguia. Jendoseĩ nguiatu chõ nguiajenyue. Jenyesecua chõ nguia jenyɨese. 3—Hue rɨ ja chõ nandeɨco ndua jẽ, jenye chõ nguia jenyue.

Sã Espíritu Turãndiqui jemunduahue rɨ ja. 4 Jesúsretemɨɨnañonande re. Espíritu Turãmɨɨño siquinguiã nandechɨangui re co no. Jesús mɨɨ na ndanande ja nandeɨco. 5 Ae mɨɨ ño nandererecua jare. Ae mɨɨ ndese chõ nandeɨco ja nguiã ã. Aquemɨɨnɨɨñonguebautizar ɨnguiã nande je no. 6Diosmɨɨ ño nanderu ja re. Ae mɨɨ ño nandemingonguiã mbae rese. Ae mɨɨ ño siqui nguiã nandeitere co no. 7 Dios que nandechɨsaã ae aerã meenande je ra. Cristo que uturã mee mee nande jera. Ae ra nandesaã saã, ũquɨ naa naa turã sacuã.8 Sã embesa ji riqui ñee no:Cristo que nyuɨ oso ibate ra.Mbia tarõ ji que equerao ra.Mbia chɨsaã ae aerã ngue emee mee mbia je ra,ɨ que embesa ji ra. 9 Jesús que siqui ibátee nyiira. Aquere que eru nguichi íbii cote ra. 10 Ae sɨ que oso nyuɨ ibei robeɨ cote ra. Mbae rerecuarãja sacuã ngue ae cote ra. 11 Ae que mbia chɨsaãae aerã mee ee ra. —Apóstoles ra jẽ, ɨ que emoemo je ra. —Secheẽ embuchecua checua quiambia je, ɨ que emo emo je ra. —Mbia sequiatoãje secheẽ turã esenei senei mbeɨ serɨɨ, ɨ que emoemo je ra. —Mbia serimba eteaquiatu beɨ, ɨ queemo emo je ra. —Mbia embaaquiatu quiatu beɨquia, ɨ que emo emo je no nda. 12 Eɨ ngue Diosuquiatombaaracua racua ja uchɨsaã ae aerã ndesera. Ũquɨ mose ra Jesús quiato Jesús oseɨ ɨ ɨ tuchɨcote. 13 Ũquɨ mose ra nandendua ja Jesucristorese hue rɨ ja. Ũquɨ mose ra Jesucristo nandeɨcuaɨ ɨ tuchɨ. Jesucristo rã nda nandeɨco chee ũquɨ mose. 14Ũquɨ mose ra nandeɨco ñimbirãcuã tuchɨCristo rese. “Tambɨɨrɨ ɨrɨ Cristo rɨɨ” ɨ mose emonande je, nandeɨcoã nda ũquɨ ndese. Nandenduaata ata eã nda Cristo rɨɨ. Ae mɨɨ ndese chõ ndanandeɨco beɨ. Mbia riirĩ na nda nandeɨco nduaata ata eã. 15 Ũquɨ mose ra nandecheẽ ñooñoeã. Mbia ra nandembɨɨrɨ ɨrɨã. Nandechesecuaja ra equia mbia rese. Cristo rã sɨ chõ ndanandeɨco turã. Dios quiato rerecua tuchɨte quiaae re. Sã nandeãquĩ nanderete rerecua no. 16 Sãnanderete riqui ñimbirãcuã ja no. Eɨ sɨ chõ Cristorimba nguiã ñimbirãcuã ja siqui turã nyɨese. Sãnanderete no. Nanderete resenda siqui turã jamose, nanderete rasiã ja rae.

Ae ɨcuã jẽsaã saã nguia nyii nae, ũquɨ jẽsaã saãeãte quia namo ã

17 Jesús cheẽ tuchɨ chõ ã nde: Dios ɨcuasa reãna nda jẽɨngochɨ cote jẽ. Ndua chooño ño nguiãmbae rese ũquɨ. 18 Eãquĩ ãtã ño ũquɨ nde. Dios

Page 221: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 4:19 218 EFESIOS 5:23cheẽ andu sereã nea je chõ ũquɨ nde. Nyebe Diosriqui nguiã ngueco mee eã tuchɨ ũquɨ je. 19Mbaeɨcuã achõ ndese chõ eriqui nguiã ndua ndua. Eɨreɨ nguiãte mbae ɨcuã naa naa mose cote. Oo ootuchɨ mbae ɨcuã ja rese. 20Ũquɨ ngue Cristo jem-baaquiatu quiatu eã jẽ nda. 21 Jẽirandu que Jesúsrese resẽ. Ae sɨ chõ ngue jembaaquiatu resẽ. Jem-baaquiatu que ucheẽ turã nɨɨ nda. 22 Jeñɨanguirenda ɨcuã sɨ jẽhuɨ chõ. Aba mbɨɨcuãsa tuchɨ chõũquɨ nde. Aba mbɨɨrɨ ɨrɨ ño ũquɨ nde. 23 Jenduandua jembiasu chõ ae. Ae rese jẽɨngo nduaɨcuã ɨcuã nyii nae, ũquɨ sɨ jẽtesareɨ chõ cote ae.24 Jeñɨmbiasu chõ nguia ae. Ũquɨ mose ra jẽɨngoDios rã sɨ. Jẽɨngo turã tuchɨ ra equia ee.

25 Jeñee ñooño eã ná nguia jendesenda mo jecote ae. Nyɨesenda ja chõ nande cote re. 26 Jẽpaama ɨmose, paama jenye turã ño nguia. Paamajenye ocoã ño nguia. Tenda oso nonde ti jenye.27 Jẽ paama ɨ ocomose, diablo ra jembɨɨcuãte cote.28 Ae mbae mbuquiachã quiachã nguia nae, sãmbae mbuquiachã eã cote. Sã ae ae mbae ao aoo je icua cote. Sã eriqui mbae mondo mondombaecha reã je cote. 29 Jenyuru jendecochõ ñonguia ñee ndocoɨ mbae ɨcuã nɨɨ jẽ. Mbae turã nɨɨño jẽɨngo ñee mbia je jẽ. Emundua ndua sacuãDios rese. 30 Espíritu Turã nda jembia eã eãchɨ jẽ jẽ. Ae chõ ngue Cristo mbae marca mɨɨ nguiãjendese. Nyebe jẽɨngo nguiã ñee. —Cristo ranandembiasu erã sɨ, ɨ. 31Paama jenyechɨ nda emonɨɨ. —Ɨ ãchɨ se, jenyechɨ nda emo nɨɨ jẽ. Jẽtasẽtasẽchɨ nda emo je. Jeñee ɨcuã ɨcuãchɨ nda emonɨɨ. 32 Jẽturã ño jẽɨngo jenyue. Jẽseteã ño jẽɨngojenyue. Jendesenda ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨchõ eɨcuã sɨ. Sã Dios jẽɨcuãmbutiã jẽCristo rɨɨ nyiino.

5Dios quiato siqui bei mbae turã ndese

1 Dios riirĩ tuchɨ chõ jẽɨngo nguiã ã. Nyese-cua tuchɨ equia jendese co. Erã sɨ chõ jẽɨngo.2 Jenyesecua tuchɨ quia mbia rese. Sã Cristoriqui nyesecua tuchɨte nanderese no. Sã manonandeɨcuã ndiquicharõ oveja rã no. Emano moseque Dios ia tuchɨ erese ra.

3 Cristo mbae chõ jẽ cote re. Nyebe jẽɨngoeã emo ninisi rese. Eruã mo ndese abe no.Emo mbae ra jenyoseɨ choseɨchɨ. Eɨcuãte ũquɨ.4 Jenyuru jendecochõ ño nguia ñee ndocoɨ mbaeɨcuã nɨɨ. Mbae ɨcuã aba ɨreɨnguia rɨɨ jeñee eã.Eɨcuãte ñee mose ũquɨ. Gracias jenye quiatu quia

Dios je. 5Emo siqui mose ngũinisiã ndese, aque rasiqui eã Cristo rese, Cristo siqui mose ererecua.Ae mbae ɨcuã saã saã mbeɨte quia nae. Ae emombae choseɨ choseɨ quia nae, ũquɨ abe ra siqui eãCristo rese. Emombae oseɨ oseɨmose, Dios abareãndese siqui raanguia chõ ũquɨ no nde. 6 Ae ũquɨ saã saã nguia mbae ɨcuã nae, ũquɨ je ra Dios mbaerasi raanguquia tuchɨ. “Ichõɨño ñene” ɨchɨ ndaemo jembɨɨrɨ ɨrɨ jẽ. 7 Ae ũquɨ saã saã nguia mbaeɨcuã nae, ũquɨ ndese ra jẽɨngochɨ jẽ. 8 Itondaruquire rã ngue jẽɨngo cose ra. Nyaáshiĩ ño jẽɨngonguiã Jesús rese ã cote. Nyebe jẽɨngo turã. 9 Aesiqui nyaáshiĩ nae, ũquɨ siqui turã ño nguiã ã.Ñee ñooño eã ño nguiã emo je ã. Siqui ãte equiambae ɨcuã mo ndese ã. 10 Ae Dios bite riqui nae,ũquɨ ndese chõ jẽɨngo ñimbaaquiatu quiatu. 11Aeitondaruqui rɨɨnda saã saã nguia mbae ɨcuã nae,ũquɨ nda jẽsaã saãchɨ erese jẽ. Echɨao ɨcuã nɨɨ ñojeñee ee emundua jẽ. 12 Ae ũquɨ saã nyecuayãcuayã nguia mbae ɨcuã nae, aba ɨreɨte ñee ũquɨ nɨɨ. 13 Jẽ ũquɨ nyɨao ɨcuã mbuchecua mose ee,ndua ndua ra erese cote. Emo emo siqui arõteCristo rese cote. Itondaruqui rɨɨnda recha mbaeɨcuã. 14 Sã embesa ji riqui ñee no:Ae uque saã saã nguia nae, sã ũquɨ ñumumba.Ae siqui quia eraaque rã nae, sã ũquɨ quera sɨ.Ũquɨ mose ra Cristo uturã ndeacuquia ee,ɨ que embesa ji ra.

15 Cochee tuchɨ chõ jẽɨngo Dios rese. Mbiaaquiatuã na nda jẽɨngochɨ. Mbia aquiatu rãnguiatu jẽɨngo. 16 Ae Dios bite riqui nae, ũquɨ ndese chõ jẽɨngo ñɨmbecoteã. Mbae ɨcuã ɨcuãteeriqui ã cote. 17 Jẽaquiatuã eã ño jẽɨngo Diosrese. Ae Dios bite riqui nae, ũquɨ ndese chõ jẽɨngoñɨmbaaquiatu quiatu. 18 Jẽquiacua quiacuachɨ nda equia jẽ. Jẽquiacua mose mbae ɨcuã jẽsaã saãja arondete. Espíritu Turã nguiatu jemingo tuchɨjeñɨangui re. 19 Cristo rɨɨ jeñee turã tuchɨ quiatuquia jenyue. Jẽɨraseɨ raseɨ tuchɨ quiatu quia Diosje. Himnos. Salmos. Jẽya chõ jẽɨngo ɨraseɨ raseɨDios je. 20 Dios rei nanderu. Ae chõ mbae ja meemee nguiã nande je co. Nyebe “gracias” jenye beɨquiatu quia ee Jesucristo rɨɨ.

Jẽɨngo turã ja chõ nguia jenyuchua jenda ja je21 Jenongue cheẽ jemumbayã ño nguia.

Cristobi tuchɨ chõ ũquɨ nde. 22 Sã cuña ngucheẽ mumbayã. Sã eriqui Dios cheẽ mumbayãteno. 23 Eru quia rei ngũinisi rerecua. Sã Cristouquiato rerecua no. Cristo quiato rei Cristo rete

Page 222: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 5:24 219 EFESIOS 6:20rã. Cristo quiatu ngue esirõ nguiã eɨcuã sɨ. 24 SãCristo quiato riqui echeẽ mumbayãte no. Eɨ sɨchõ cuña nguia ngu cheẽ mumbayã mbeɨ. 25 Sãeru riqui nyesecua tuchɨ ngũinisi rese. Sã Cristonyesecua tuchɨ uquiato rese no. Sã mano nyeeeriquicharõ no. 26Uquiato no sacuã ɨcúe chõ ũquɨ nde. Ɨreɨ que i je ra. Ucheẽ je abe que eɨreɨ no nda.27 Cristo uquiato mbuturã turã ja quia co. Mbaeɨcuã ndese emingo uquia reãte. Nyebe eyate riquinguiã erese co. 28 Sã Cristo riqui nyesecua tuchɨuquiato rese no. Eɨ sɨ chõ mbia quia nyesecuangũinisi rese. Sã emo ndiqui ngueteãte ngueterese no. Emo ngueteã mose ngũinisi rese, ngueterese ngueteã naanguia chõ ũquɨ nde. 29 Emonda nguete ucuayã eã. Nguete ra equerecoturã. Teaquiatu turã nda equia. Eɨ sɨ Cristo quiauquiato rerequia turã co no. 30 Cristo rete rã sɨchõ equiato re. Nande abe chõ Cristo rete rã nonde. 31Dios que ñee nyii ra. Emo ngũinisirã ndeamose, sã nyao usi sɨ. Ngu sɨ abe no. Sã ngũinisimɨɨ ndese chõ eriqui. Co mɨɨ siqui rã ño eriquinguiã nyɨese cote. 32Mbaranguiatuãte raque ũquɨ ɨcua. Nyeremo siqui mose co mɨɨ na. Cristo rɨɨ ñoeriqui nguiã ñee. Equiato rɨɨ abe no. 33 Jẽje abechõ eriqui nguiã ñee. Jẽ nyesecua tuchɨ sacuãjeninisi rese. Sã jẽɨngo nyesecuate jendete reseno. Sã cuña abe riqui ngu cheẽmumbayã mbeɨ.

61 Mbia riirĩ, jendu cheẽ jemumbayã ño nguia.

Jẽsi cheẽ abe. 2-3Ã ngue Dios ñee cose ra: “Jẽɨngoturã ño nguia jẽsi je jẽ. Jendu je abe. Jẽɨngo turãmbeɨ ra equia ũquɨ mose. Jendeco ra jẽɨngo areteíbii,” ɨ que Dios mbia je cose ra. 4 Eru je tacheẽcote. Esi abe je. Jeñee ɨcuã ɨcuã tuchɨte chɨ ndajendiirĩ je jẽ. Paama ɨ chee ra jẽje. Jembaaquiatuturã turã quiatu quia. Jemingo turã quiatu quiaDios rese.

5 Mbia rimba je tacheẽ cote. Jenderecua cheẽjemumbayã ño nguia. Cochee chõ jẽɨngo ee.Jẽɨngo turã ño nguia jenderecua je. Cristo biteũquɨ. 6 Jenderecua mae eã mose jendese, ũquɨ mose abe chõ jẽɨngo embae raã naa turã ee. Mbaejẽsaã turã ja quiatu quia Dios cheẽ nduɨ sɨ. Cristorimbate quia jẽ nde. 7 Jẽya chõ jẽɨngo mbae raãnaa mose jenderecua je. Dios je chõ jẽɨngo nguiãeraã ũquɨ. Jenderecua ibi jenda mɨɨ je eã ñoñene. 8 Dios ra mbae turã mee jẽje emo mosejenyɨao turãndɨbɨshorõ. Jẽɨngomosembia rimba.Mbia rimba eã jẽɨngo mose ra re no ae. 9 Mbia

rerecua je tacheẽ cote. Jẽɨngo turã ño nguia jẽ abejenimba je. —Tareiruã nua, jenyechɨ nda embɨɨrɨ ɨrɨ jẽ. Jẽ abe chõ jenderecua no nde. Jesucristo reijenderecua. Jenimba abe rerecua. Eɨ ja chõ mbiaDios je re. Mbia mɨɨ ndese ra eriqui turã eã.

Soldados rã sɨ chõ jẽɨngo nyiquisã mbae ɨcuã sɨ10 Huɨ beɨ nonde ã tacheẽ jẽje. Dios quia rei

equirãcuã tuchɨ. Dios quirãcuã je chõ jẽɨngonguiã ñimbirãcuã. 11 Sã soldado riqui armaduramingue no. Ũquɨ ndeɨ nyiquisã sacuã ũquɨ. Eɨ jenye sɨ chõ nguia siqui tuchɨ Dios rese nyiquisãSatanás sɨ. 12 Ae ɨcuã ɨcuã ndiqui nande je Jesúsrɨɨ nae, mbia eã ño ũquɨ nde. Satanás ño ũquɨ nde. Satanás nimba abe no. Aba checuayã ɨcuãabe no. Mbae ɨcuã nderecua ja chõ ũquɨ nde.Equirãcuã tuchɨ riqui ũquɨ. 13 Jẽɨngo tuchɨ Diosrese ũquɨ ɨcuã sɨ nyiquisã sacuã. Jẽquirãcuãjẽɨngo tuchɨ sacuã. Jẽquirãcuã mbeɨ quia jẽɨngo,Satanás jembɨɨcuã eã sacuã. 14-17 Jẽquirãcuã tuchɨchõ jẽɨngo. Sã soldado riqui ɨcoquiatu armaduramingue no. Eɨ jenye sɨ chõ nguia ɨcoquiatu diablojembɨɨcuã eã sacuã. Sã soldado riqui ngũmbicuasa mingue no. Huɨɨsɨa rɨɨnda abe mingue ny-iquisã sacuã no. Sã soldado riqui huiyao mingueɨcoquiatu no. Sã escudo abe rerequia oo no.Nyiquisã sacuã emouumombomose ee. Sã huiitesucha ãtã abe mingue uãquĩ ndiquisã sacuã no.Sã tiquise abe rerequia no. Soldado rã sɨ chõjẽɨngo ɨcoquiatu nyiquisã sacuã diablo sɨ. Jeñeeñooño eã ño nguia. Jẽɨngo turã mbeɨ chõ nguia.Jẽɨngoquiatu beɨ quia Dios cheẽ turã nenei neneimbia je. Dios jẽɨcua tuchɨ quiatu quia. Dios ɨcuatuchɨ mose ra diablo tã ɨ eã jẽje. Dios quirãcuãndese quia jẽɨngo tuchɨ mbae ɨcuã naa eã sacuã.Dios cheẽ jẽɨcua tuchɨ quiatu quia. Ũquɨ mose raEspíritu Turã siqui tuchɨ jendese. 18 Jeñee mbeɨquiatu quia Dios je. Sã Espíritu Turã jembucheẽturã mbeɨ quia ee. —Mbae embu seje. Ã embuseje, jenye beɨ quiatu quia Dios je. Dios quiato jarɨɨ ño jẽɨngo ñee Dios je. Dios siqui turã sacuãerese. 19 Serɨɨ abe quia jẽɨngo ñee mbeɨ Diosje. Sembucheẽ turã sacuã, se echeẽ nenei neneimose mbia je. Ae rese mbia riqui jiranuate Cristorɨɨ nae, ũquɨ asenei senei nguia mbia je co. 20Diosque semondo ucheẽ turã nenei nenei sacuã nda.Ũquɨ nɨɨ ño setarõ ji aɨ nguiã a. Jeñee mbeɨ quiatuquia Dios je serɨɨ. Se ɨreɨ ɨreɨ eã sacuã. Se echeẽturã nenei nenei mbeɨ sacuã mbia je.

Page 223: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

EFESIOS 6:21 220 EFESIOS 6:24Pablo ñee hui bei

21 Tíquico sɨ quia jendea aque. Ae ra mbaesenei ja jẽje jembiirandu serɨɨ. Ae que mbae saãturã mbeɨte quia serese ra. Dios rimba turã tuchɨchõ ae re. 22 Nyebe amondo nguiã jendea aque.Jembiirandu ja sacuã urerese. Jembia tuchɨ sacuãCristo rese abe. 23 Jesús quiato chõ jẽ abe, se rãsɨ re. Sã Paba ibatenda riqui jembia beɨ tuchɨ.Sã eriqui jembuchesecua tuchɨ mbia rese. SãJesucristo ɨcua uquia tuchɨ jẽje. 24 Ae nyesecuatuchɨ quia Jesucristo rese nae, sã Dios turã siquituchɨ ũquɨ ndese. Amén.

Page 224: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

FILIPENSES 1:1 221 FILIPENSES 1:27

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOA LOSFILIPENSESPablo tarõ ji ucheẽ mbesa mondo Jesús quiato

je1 Pablo chõ se re. Timoteo rese. Jesucristo

rimba chõ ure re. A ureɨco ã mbesa jẽje a. Feliposjenda Jesucristo quiato ja je a. Jesús quiatorerecua je abe ureɨco ã mbesa a. Diáconos je abeno. 2 Sã Paba Ibatenda turã ndiqui jendese. Sãjembiamingo. Sã Jesucristo abe jembiamingono.

Pablo ñee Dios je Jesús quiato rɨɨ 3 Sendua ndua mose jendese, seya beɨte aɨco

jendese co. Gracias ae beɨte sequia Dios je jenɨɨco. 4 Se ñee ñee mose Dios je jenɨɨ, seyate riquico. 5 Se Jesucristo cheẽ nenei namo mosendabeɨ chõ jẽɨngo nguiã ndua beɨ serese co. Nyebejẽɨngo nguiã mbae mondo mondo beɨ seje co.Nyebe seya tuchɨ riqui nguiã jendese co. 6 Diosque ucheẽ mingue jeñɨangui re, ae sɨ ra siqui beɨjendese jembitirõ tirõ. Jesucristo tu chee. Ae beɨ.Siqui beɨ ra jendese. Aɨcuate se quia co. 7 Cocheaɨco nguiã ndua ndua eɨ jendese cco. Achesecuatuchɨte quiatu nguiã jendese. Jẽ ngue jẽɨngobeɨte quia serese ra. Jendua ndua beɨte que equiaserese ra. Mbae mondo mondo beɨ seje. Mbiaɨcuã ɨcuã mose seje. Se mbia cheẽ ndiquisã quisãmose Jesús cheẽ sɨ. Mbia setarõ tarõ mose. Ũquɨ mose abe que jẽɨngo beɨte serese ra. Dios turãndese que nandeɨco mae mae mbeɨte ra. 8 Diosresa aɨco ñee co. Jesucristo rã sɨ aɨco nyesecuatuchɨte jendese co. 9Aɨco ñeembeɨte Paba je jenɨɨco. —Paba, ũquɨ embuchesecua ɨ ɨ tuchɨ mbia jarese. Ndeaquiatu emondo ɨ ɨ tuchɨ ee, ae beɨtequia Paba je jenɨɨ co. 10Eɨ ndambae turã jẽɨcua. Eɨ nda jẽɨngo beɨmbae turã ndese. Eɨ nda Jesucristoñee asiã jẽje tu mose. 11Eɨ nda Jesucristo jemingobeɨ mbae turã ndese. Eɨ nda mbae turã jẽsaã saãja Dios je.

Cristo mɨɨ nɨɨ ño aɨco nguiã se co, ɨ Pablo12Ã tasenei jẽje. Mbae ɨcuã ngue jeɨ jeɨ mbeɨte

quia seje, ũquɨ ngue Jesús cheẽ mbutiba eã mbeɨra. Ũquɨ jeɨ jeɨ mose seje, mbia que jirandutuchɨte quia Jesucristo rese cote ra. 13 A setarõji ñɨ cárcel a. —Cristo rɨɨ ño etarõ ji ñɨ nguiã hue,ɨ jate mbia quia serɨɨ ũquɨ. Mbia rerecua chuchuajenda ja. Tuchuamo jenda ja abe. 14 Jesús quiato

jirandu mose setarõ ji rese, esiquicheãte riquiDios cheẽ nenei nenei ũquɨ cote. Jesús quiatoja riqui Dios cheẽ nenei nenei tuchɨ ũquɨ cote.—Dios riqui tuchɨ urerese co, ɨ equia ũquɨ cote.Maende setarõ ji rese.

15 Emo emo ndiqui Cristo renei ñooño ũquɨ.Ndua ɨcuã ɨcuã ño nguiã ũquɨ. Mae ɨcuã ɨcuã ñonguiã serese ũquɨ. Emo emo ndiqui Cristo reneiturã tuchɨ ũquɨ no. 16Ae Cristo senei ñooño nguianae, ũquɨ ɨcuãte riqui seje ã. —Sã Pablo tarõ jiñɨño, ɨ equia serɨɨ ã. Cristo renei ñooño ã. Emondese ndua eã. Nyɨese chõ eriqui nguiã ndua.17 Ae Cristo senei turã nguia nae, ũquɨ ndua chõnguiã emo ndese. —Jesucristo cheẽ nɨɨ ño Pablotarõ ji ñɨ nguiã hue, ɨ equia ndua serese ũquɨ.18 Seyate emo Cristo renei turã mose. Seyate emoCristo renei ñooño mose no. Cristo rɨɨ nguiatueriqui nguia ñee. Tachɨmbia tuchɨ chõ nguia ũquɨ Cristo renei nenei mose.

19 Jéndese abe seyate aɨco co. Ũquɨ jẽɨngo ñeeDios je serɨɨ ũquɨ. Espíritu Turã ndiqui serese ano. Ae Jesucristo mbu seje. Nyebe Dios riquinguiã setarõ ji reaquiatu tuchɨ a. Nyebe seyatuchɨ riqui nguiã a. 20Sesiquicheã tuchɨ ra se reae.Seɨreɨ ngũíã mbeɨ nda eriqui Cristo cheẽ neneinenei ña. Cristo bi achõ ndese taɨco beɨ setarõji. Mbia nda seɨquia rei nguiã, se taɨco beɨ Cristorese. Mbia nda sembusẽ ndei nguiã no, ũquɨ moseabe taɨco beɨ erese no. Eɨ ja chõ seje re. Eturã jachõ seje no nde. 21 Cristo mɨɨ nɨɨ ño aɨco nguiã seco. Semano mose, eturã tuchɨ quiarei ũquɨ sejecote. 22 Dios semingobe mose, ae sɨ je chõ aɨconguiãmbae turã naa naa co. Ma ño eturã jiri riquiseje. Mano mose ereae. Siquibe jiri mose ere noae. Aɨcua eãte se. 23Ma ño sebi jiri. Semano seteraque oso sacuã Cristo rese. Ũquɨ nda eturã jiriseje. 24 Se seɨcobe mose íbii, ũquɨ nda eturã jirijẽje reae. 25 Ũquɨ aɨcuate se. Seɨcobe mose, ũquɨ nda eturã jiri jẽje reae. Nyebe ra Dios semingobejiri jendese. Se Cristo ɨcua uquia sacuã jẽje. Sejembiabe jiri sacuã Cristo rese. 26 Anyae ra osojendea. Aque mose nda jẽya tuchɨ Jesucristo resechã.

27 Ae uresenei senei nguia Cristo rɨɨ nae, ũquɨ andure chõ jẽɨngo turã. Airandu turã nda se quiajendese chã. Eɨ nda mbia ñee seje chã. —Huerɨ ja chõ eriqui ndua turã nye. Huee echɨ mbiacheẽ ndiquisã quisã Jesucristo cheẽ sɨ hue, ɨ ndambia seje chã. Ɨ nda mbia seɨco mose ɨsho chã.

Page 225: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

FILIPENSES 1:28 222 FILIPENSES 2:27Seɨcomose abe jendese. 28 ¡Tiri jenyechɨ nda Jesúsucuãyãsa sɨ jẽ! Jẽsiquicheã mose, Dios ra ũquɨ mundua tata cuasu rese cote. “Huee ra asochɨ nde”, ɨ chee rae. “Jesús ɨcuasa ra Dios mingo beɨ”,ɨ ra ũquɨ jenɨɨ cote, jẽsiquicheã mose esɨ. 29 JẽCristo jẽɨcuate quia ũquɨ cote. Ũquɨ mɨɨño eã.—Jeñimbirãcuã abe quiatu quia serɨɨ, mbia ɨcuãɨcuã mose jẽje, ɨ Cristo quia jẽje co. 30 Sã mbiaɨcuã ɨcuãte riqui seje no. Eɨ sɨ chõ mbia ɨcuã ɨcuãndiqui nguiã jẽje ũquɨ. Nande jaje beɨ chõ ñene.Jemae ndei que equia serese cose resẽ. Se mbiaɨcuã ndiquisã quisã mose. Ũquɨ sɨ rese chõ jẽɨngonguiã jirandu randu serese namo no.

2Cristo seteã tuchɨ que tu ra

1 Jesucristo jembɨu turãte quia co. Cristonyesecua mose jendese, jẽyate riqui ũquɨ. Es-píritu Turã abe riqui jendese ũquɨ. Jendua turãteequia emo ndese ũquɨ. 2 Nyebe aɨco nguiã ñeejẽje. Seyate aɨco raque jendese co. ¡Secheẽjemumbayã tuchɨ quiatu quia jẽ! ¡Sembia tuchɨquiatu se jẽ! ¡Jendua ata atachɨ nda jẽ! ¡Huerɨ ja chõ jẽɨngo ndua jẽ! ¡Hue rɨ ja chõ jẽɨngonyesecua nyɨese no jẽ! 3 ¡Abeɨ chɨãte ra jẽɨngochɨ jẽ! ¡Jenguasu ra jẽsaã saãchɨ! ¡Jẽseteã ño jẽɨngo!—Nde chõchɨ ndeturã sesɨ, ¡jenye chõ jenyue!4 “Se chõ jẽ” ¡jenyechɨ nda jẽ! Emo mbaerã aberese quia nandeɨco ndua. 5 Sã Jesucristo riquindua eãte uchɨese no. Erã sɨ chõ nandeɨco nduanande abe jẽ. 6 Dios rã sɨ rei que Jesucristo ra.Ñimbuseteã tuchɨ que u íbii ra. Ererecua rã eãngue eru íbii ra. —Dios rã sɨ chõ taɨco beɨ se,ɨã ngue u íbii ra. 7 Mbia rerecua tuchɨ rei queJesucristo ra. Huiico mose ibate. Mbia mo nangue eru íbii cote ra. Mbia mbaecha reã na ñongue eriqui íbii cote ra. Mbia rimba rã. 8 Mbiamo na ño ngue ae ra. Ibii eɨco mose cote. Mbiarerecua que esaã saã eãte quia ra. Siqui minguechõ ngue equia ra. Dios cheẽ ngue emumbayãmbeɨmanonyee ra. Embucha ji quemano ira resera. Aba ɨreɨte mano ira rese. 9 Nyebe Dios riquinguiã Jesucristo mbuchecua beɨte co cote. Mbiarerecuarã tuchɨ Dios Jesucristo mingo co cote.10Mbia ra ngoi ja chee ngũíã ndese Jesucristo jeñee. Ae siqui ja íbii. Ae siqui ja ibátee no. Aesiqui ja ibiqui rɨ. Ũquɨ ja ra ñee turã Jesucristo je.11—Jesucristo rei mbia rerecua ja, ɨ chee ra ũquɨ ja ñee. Ũquɨ mose ra Dios ia tuchɨ cote.

Secheẽ jẽisi chooño eẽ ño nguiã, ɨ Pablo12 Secheẽ ngue jemumbayãte quia seɨco mose

jendese. Ɨshote aɨco jẽsɨ co. Secheẽ jemumbayãtuchɨ quiatu quia ɨsho seɨco mose abe. Cocheejiri quiatu jẽɨngo Dios je. Jẽɨngo beɨ tuchɨ quiaerese. Jenderao chee ra ibatembae ɨcuã sɨ. 13Diosquirãcuã ndiqui jeñɨangui re ũquɨ. Dios quiambae turã nyoseɨ uquia nguiã jẽje. Dios mɨɨ ñojemingo nguiã ubi rese.

14 Mbae turã jẽsaã turã ja chõ. Ñee ɨcuã ɨcuãndocoɨ. Teã teã ndocoɨ. 15 Eɨ nda mbia mo ñeeɨcuã ɨcuã eã jẽje. Eɨ nda jẽɨcuã eã emo je. Diosriirĩ ño jẽ nde. Sã nyasitata riqui mbae resae jateitondáruu no. Eɨ ño jẽ nde. Nyasitata rã sɨ chõ jẽnde. Mbia ɨcuã ndesae ja. 16 Jẽɨngo mbia mingobeɨsa renei nenei tuchɨ mbia je ũquɨ. Nyebe raseya tuchɨ jendese Cristo tu mose. Secheẽ jẽisichooño eã ño nguiã. Jaembaaquiatu chooño eãngue Cristo rɨɨ nda. 17 Secheẽ nguire jẽɨngo Diosɨcuate ũquɨ cote. Secheẽ nguire jendete jemeetuchɨ mose Dios je, seya tuchɨte ra jendese cote.Mbia nda seɨquia rei nguiã Jesucristo rɨɨ, seya beɨra aɨco jendese, jendete jemee tuchɨmose Dios je.18 Jeñimbia chõ nguia serese. Sã seyate aɨco co no.

Timoteo tamondo jẽje Epafrodito rese, ɨ Pablo19 Jesús eno ɨ mose, Timoteo tamondo rã jen-

dea. Eɨ nda seya jirandumose jendese. 20Timoteorã sɨ ãte emo ndua tuchɨ jendese. 21 Umbaerãachõ ndese chõ eataque riqui nguiã ndua ndua.—Ã tasaã saã mbeɨ Jesucristo je, ɨ ãte equia ũquɨ.22 Sã eriirĩ ndiqui mbae raã naa ngu rese no. Eɨ sɨque Timoteo quia serese ra. Jesucristo cheẽ neneinenei mose serese. Siqui turã mbeɨte que equiaserese ra. Ũquɨ jẽɨcuate quia ũquɨ. 23 Nyebe raTimoteo amondo jendea. Ã tatea rã nyii. Mbiara setarõ ji mɨɨ mbeɨ a reae. Sembusẽ nda re noae. Ũquɨ tatea rã nyii. Ũquɨ ndeare ra Timoteoamondo jendea. 24Aɨ mbeɨte ndua Dios rese a. Aera sembusẽ jeɨ reae. Semondo ra jendea cote reae.

25 Epafrodito abe tamondobe jẽje. Ae jemondoseje nyii seraarõ sacuã nae. Seresenda turãteriqui seje co. Dios cheẽ nenei nenei serese.Senongue rã tuchɨ eriqui seje co. 26 Mae seteequia jendese co cote. —Mbia jiranduchɨ serasirese re, ɨ equia jenɨɨ co. Nyebe eya eã ndiquinguiã nduate jendese cote. 27 Ae beɨ. Erasi tuchɨque eriqui rei ra. Mano serɨ tuchɨ rei que equiara. Dios ia eã tuchɨ que eriqui erese ra. Nyebeembucherõ nguiã. Serɨɨ abe que Dios embucherõ

Page 226: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

FILIPENSES 2:28 223 FILIPENSES 3:21

nda. Sembia jiri sacuã. Sã mbae riqui eɨ eɨ ja tuchɨ sembia eã se no. 28 Nyebe Epafroditoamondo nguiã jẽje aque. Jembia sacuã erasiãndese cote. Seya eã nda sasẽ jiri jemaemose eresecote. 29 Nanderesenda tuchɨ chõ ae Jesucristorese re. Ngasẽ mose pee, jẽya chõ erese. Jẽisiturã ño. Eraanguia rese jẽɨngo turã mbeɨ Jesúsquiato. 30 Jesucristo rɨɨ ngue mano serɨ serɨte ra.Jesucristo cheẽ nenei nenei mose. Siquiche ãteque equia ra. —Amanochɨ nda se re, ɨ ãte queequia ra. Sereaquiatu turã tuchɨ que equia ra.Ɨshote quiatu ngue jẽɨngo nguiã jẽ. Sereaquiatuaronea.

3Cristo mɨɨ ndese aɨco cote, ɨ Pablo

1 ¡Jẽya beɨ chõ jẽɨngo Jesucristo rese jẽ! Aeasenei senei nguia jẽje nyii nae, ũquɨ sɨ taseneisenei jẽje. Sebite secheẽ nenei nenei sɨ jẽje.Jendua beɨ sacuã erese.

2Ae siqui nyacua raãte nae, ũquɨ sɨ jenyɨɨcuasẽño nguia. Eɨcuãte riqui ũquɨ. Aba rete sia chooñoño ũquɨ nde. Mbia mbaaquiatu turã ndocoɨ.3Circuncisión ño nande re. Nandechɨangui re chõnandeɨco nguiã Dios rerequia nande ã. Nandechõ nandeya riqui nguiã Jesucristo rese ã. —Mbiacircuncisión naa mose, aque mose quia ra Diosemingo beɨ cote, ɨ chõchɨ emo hue jenda nguiãũquɨ. Nandequiato jiriã tuchɨ chõ ũquɨ nde. 4 —Dios ra semingo beɨ, mbae turã naa naa mose,ae rei que se quia nyii ra. —Seturã nɨɨ nda Diossemingo beɨ, ɨ chõchɨ emo. Seturã tuchɨ raqueeriqui ũquɨ sɨ. 5 Sechacuquia mose, ocho díasmose que circuncisión naa seje ra. Israelita chõ sere. Benjamín ndiirĩ nducucha chõ se re. Hebreochõ se re. Paba abe que hebreo ra. Fariseo que senyii ra. Moisés chɨmbesa que amumbayã nguiara. 6Aɨco asite que se quia Dios rese nyii ra. Jesúsquiato que asiquisã tuchɨ quia nyii ra. —Pabloriqui Moisés chɨmbesa mumbate co, ɨ aroneateque equia serɨɨ nda. 7Ũquɨ nɨɨ ngue aɨco secuasuraã naa tuchɨ cose ra. Jesús ɨcuayã mose se. Mbaeeã tuchɨ chõ ũquɨ seje cote re. Cristo rese quiatuaɨco nguiã co cote. 8Mbae mo ndese aɨco queteãeãte co cote. Aɨco ndua eãte mbae mo ndese cocote. Jesucristo mɨɨ aɨcuate quia co cote. Ũquɨ eturãtembae ja sɨ seje cote. Jesucristo rɨɨ aɨco huɨjate mbae sɨ co cote. Iti rã ño mbae ja riqui nguiãseje cote. Seɨco beɨ sacuã Cristo rese. 9 Cristorese tuchɨ chõ aɨco nguiã co cote. Aɨco beɨ rei

que Moisés chɨmbesa ruɨ nyii ra. Ũquɨ nɨɨ eã ñoDios seisi turã nguiã. Se Jesucristo ɨcua mose,ũquɨ mose quiatu ngue Dios seisi turã nguiã. AeJesucristo ɨcua quia nae, ũquɨ Dios isi turã ñonguiã. 10 Cristo aɨcuase tuchɨchɨ nguia co. Aequirãcuã Cristo mbuquera sɨ nae, aque quirãcuãnda siqui rã serese chã. Sã Cristo ñimbirãcuãmbia ɨcuã sɨno. Eɨ ae rã nda ñimbirãcuãmbia ɨcuãsɨ chã. Sã Cristomano nandeɨcuã ndiquicharõ no.Eɨ ae rã nda mano mbae ɨcuã sɨ chã. 11 Eɨ mose raDios seraaque mbuquera sɨmingo beɨ cote.

Cristo mɨɨ ndese aɨco ndua co cote, ɨ Pablo12Mbae quia asaã ja eãte rei nguiã. Jesús turã

na nguia ra aɨco jee cote. Co Dios riqui sembitirõtirõ mbeɨte co. Co aɨco eruɨ beɨte co. Jesucristoque seisi seɨco sacuã ae rã sɨ ra. Jesucristo turã natuchɨ aɨcoã ndaque namo co. Nyebe aɨco nguiãsiqui tuchɨ eruɨ co. Seɨco sacuã tuchɨ chee aerã sɨ cote. 13 Ae ra Dios mee seje, ũquɨ asiiti jaeãte. Ae eɨ eɨ seje cose, ũquɨ sɨ aɨco tesareɨteco. Ae ra Dios mee seje, ũquɨ nda asiiti. Ũquɨ mɨɨ ndese chõ aɨco nguiã ndua co cote. 14 Aesiqui tuchɨ quia Jesucristo rese, ũquɨ je quia raDios premio mee. Nyebe aɨco tuchɨ nguiã ereseco. Premio isi sacuã. 15 ¡Eɨ nande ja tuchɨ quiatuquia siqui Jesucristo rese jẽ! Nande eɨcua tuchɨmose. Jendua ja eã mose hue rɨ, Dios ra ñee jẽje.—Ã ndese chõ jẽɨngo, ɨ ra jẽje. 16 Ae nandesiitinae, ũquɨ ndese beɨ chõ nandeɨco. Ae rɨɨ Diosnandembaaquiatu quiatu nyii nae, ũquɨ ndesebeɨ chõ nandeɨco. 17 Seruɨ beɨ jẽɨngo, Seresenda.Ureɨco beɨ Jesucristo ruɨ ã. Sã mbia siqui beɨureruɨ. 18Mbia tubɨrɨã ndiqui Cristo ucuãyãte ã.Ũquɨ ae rei que se quia jẽje nyii resẽ. Aba mbuch-eseo serɨ. “Cristo que mano mbia riquicharõnda”, ũquɨ andu sereãte. 19Ũquɨ nda nyoɨ ja tatacuásuu. Ubi rese achõ ño ũquɨ ndiqui nguiã. Eɨreɨ nguiãte. Eya chõ eriquichɨ nguiã huɨɨcuã ndese.Ibi jenda achõ ndese chõ eriquichɨ nguiã ndua.20 Jesucristo riqui nanderirõ mbae ɨcuã sɨ co. Ibeijenda chõ nande cote re. Jesucristo ra tu ibei sɨnanderea cote. Ã nandeɨco eraarõ arõ ã namo.21 Jesucristo tu mose nande je íbii, nanderete raembuchɨcuabo. Nanderete ɨcuã ño siqui nguiãnamo ã. Jesucristo rete nininya chõ siqui nguiãco. Jesucristo ra nanderete mbuchɨcuabo ngueterã sɨ. Uquirãcuã je ra nanderete mbuchɨcuabo.Sã mbae mbitirõ ja arõte uquirãcuã je no. Eɨ ndananderete je.

Page 227: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

FILIPENSES 4:1 224 FILIPENSES 4:234

Jẽya beɨ chõ jẽɨngo Cristo rese1 Sechesecua, andua tuchɨte quia jendese a.

Amaese tuchɨ se quia jendese a. Seya tuchɨte aɨcojendese a no. ¡Jẽɨngo turã tuchɨ chõ Jesucristorese jẽ! 2 Evodia je tacheẽ. Síntique abe je tacheẽ.¿Mbaerã jẽɨngo siqui ɨcuãte nyue re? Jẽɨngo turãño jenyue ae. Jesús quiato chõ jẽ ndesẽ. 3 Ndeabe je tacheẽ, Seresenda. Ũquɨ cuña emingo turãnyɨese. Eteaquiatu beɨ quia. Ũquɨ ngue siqui beɨserese Jesús cheẽ nenei nenei mose ra. Clementerese abe no. Eataque rese abe no. Dios que ũquɨ mbae nombre mɨɨ mɨɨ libro umbae rese ra. —Ũquɨ nda siqui beɨ serese, ɨ que ra. 4 Jeñimbia beɨJesucristo rese. ¡Jeñimbia tuchɨ jẽ! 5 Sã mbia maeja jẽturã ndese. Jẽ abeɨ rese. Achɨte Jesucristo ñɨtu a. 6 Parɨ parɨ jenyechɨ nda mbae mo je. Jeñeeja quiatu Dios je. —Mbae mo embu ure je, jenyechõ nguia ee. Gracias jenye chõ nguia ee. 7Ũquɨ mose ra Dios jembia tuchɨ. —Mañɨ Dios quia ãmbia tuchɨ re, ɨ nda mbia mae mose jendese chã.Jesucristo ra jeñɨa mbucoi tuchɨ. Jesucristo rajembia beɨmingo no.

Mbae turã ndese chõ jẽɨngo ndua8 Huɨ beɨ nonde ã abe tambesa jẽje. ¡Mbae

ɨcuã ndese ra jenduachɨ jẽ! Mbae turã ndese chõjẽɨngo ndua. Ae rɨɨ nandeɨco ñee turãte, ũquɨ ndese chõ jẽɨngo ndua. Ɨchõɨñosa reã ndese chõjẽɨngo ndua. Ae Dios bite nae, ũquɨ ndese chõjẽɨngo ndua. Mbae quishɨ ndese chõ jẽɨngo ndua.Ae resembia turã ndiquimae sete, ũquɨ ndese chõjẽɨngondua. 9Ae asenei senei nguia jẽje nyii, ũquɨ ndese chõ jẽɨngo jẽ. Ae eraã ndese jẽɨngo maemae seje nae, ũquɨ ño jẽsaã saã mbeɨ quia. Ũquɨ naa naa mose, Dios ra siquijendese. Jembia beɨ raequia.

Jesús quiato ofrendas mondo Pablo je10 Jendua ramombe equia serese ũquɨ. Dios

sembia tuchɨte quia ũquɨ ndese co. Jẽtesareɨ eãterei que equia sesɨ nyii ra. Mbae que jemondoaroneate quia seje nyii ra. 11 —Mbae ãte seje.Mbaemoembu seje, ae ãte se quia jẽje co. Sembaeeã mose, seyate ũquɨ mose. Sembae ñetẽ mose,seyate ũquɨ mose no. Ũquɨ je que achɨmbaaquiatuse ra. 12 Sembae eã mose, seyate ũquɨ mose se.Sembae tubɨrɨã mose, seyate ũquɨ mose no. Seyabeɨte aɨco co. Seriãcuã mose. Serio mose abe no.Sembae tubɨrɨã mose. Sembae eã mose abe no.13 Cristo que uquirãcuã mee seje ra. Equirãcuã

je mbae asaã ja arondete. 14 Coche ngue mbaejemondo nguiã seje. Sembae eã mose. Seyateraque sembae eã mose. 15 Jẽ ae chõ ngue mbaejemondo mondo beɨ nguiã seje. Se Jesús cheẽnenei namo mose beɨ chõ ngue mbae jemondomondo nguiã seje. Iglesia mo abe que mbae meeãte seje ra. Jẽ ae chõ ngue re. Filipos jenda ja.Se Jesús cheẽ nenei nenei namo mose jẽje, aquemose beɨ chõ ngue mbae jemondo mondo seje.Seso ramo mose Macedonia sɨ. 16 Sã ñɨ mbae mojemondo mondo seje Tesalónica seɨco mose no.Mbae eã mose seje. 17 —Mbae mo jemondochõseje, ae ãte quia jẽje a. Dios je chõ jẽɨngo nguiãemondo ũquɨ. Dios ra mbae mondo tuchɨ jẽjeerɨbɨshorõ. Ũquɨ ndese quiatu seya riqui nguiã.18 Ae jemondo seje namo Epafrodito rese nae,ũquɨ ngue aisi ja ra. Dios bite jeñɨmondo. Ofrendaturã tuchɨ que ũquɨ Dios je ra. Mbaete rei sembaecote re. 19 Jesucristo resenda chõ jẽ nde. Aeemoate jẽje nae, ũquɨ nda Dios mee ja jẽje. Diosquia mbae quereco ja nguiã. Equirãcuãte quiañene. 20 Sã mbia ñee turã mbeɨ Dios rɨɨ. Nanderurɨɨ. Amén.

Huɨ beɨ chõ ã cote re21 Jesucristo quiato je saludar jenye ja seje. Ae

Jesús quiato riqui serese nae, ũquɨ ucheẽ mondoquia saludar ɨ jẽje aque. 22 Jesús quiato a jendaja ucheẽ mondo quia saludar ɨ jẽje aque. Césarchuchua jenda abe ucheẽ mondo quia jẽje aque.Ae siqui quia Jesús rese, ũquɨ. 23Sã Jesucristo turãtuchɨ riqui jẽ ja je. Amén.

Page 228: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

COLOSENSES 1:1 225 COLOSENSES 1:24

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOA LOSCOLOSENSESPablo embesa mbesa Colosas jenda je

1 Pablo chõ se re. Dios chiirabo chõ se re.Jesucristo que seirabo mingo ucheẽ nenei neneisacuã nda. Timoteo rese aɨco ã mbesa mbesa jẽjea. Nanderesenda Timoteo. 2 Dios rimba Colosasjenda je chõ aɨco nguiã co mbesa mbesa a. Cristoɨcuasa hue jenda ja je. Ae Cristo ɨcua tuchɨ quianae, ũquɨ ja je. Sã Dios turã ndiqui beɨ jendese.Sã eriqui jembia beɨ. Sã Jesucristo abe riqui beɨjendese.

Pablo ñee Dios je Jesús quiato rɨɨ 3 Nandererecua tuchɨ rei Jesucristo. Dios rei

eru. Ureɨco beɨte ñee Dios je jenɨɨ ã. Gracias urebeɨte equia jenɨɨ ã. 4Ureirandu turãte quiatu nguejendese re. Jesucristo jẽɨcuate quiatu nguiã ure jeũquɨ. Jenyesecua tuchɨ quiatu nguiã Dios quiatorese ũquɨ. 5 —Cristo rese ra nandeɨco je ibate,jenyete quiarei equia eɨcua ũquɨ. Ũquɨ ndese quejẽirandu tuchɨte nyii ra. Jesucristo cheẽ neneinenei namo mose jẽje nyii. 6 Jesucristo quiatoecheẽ senei senei mbeɨte quia mangue chooñoajenda ja je ã. Nyebe Jesús quiato riqui nguiãñɨmbeta ɨ ɨ tuchɨ ã. Sã nandeɨco mbae a ucuaucua no, eɨ sɨ chõ ñene. Sã eriqui Jesucristocheẽ nenei nenei jẽje nyii no. Sã Jesucristo cheẽjeñɨa mbitirõ eandu ramo mose no. 7 Epafras abeque jembaaquiatu quiatu Cristo rɨɨ nda. Cristoresenda tuchɨ chõ ae re. Ae chõ Cristo cheẽ seneisenei turã nguiã co. Nanderesenda tuchɨ chõae re. 8 Ae que sembiirandu turãte jendese ra.Espíritu Turã ndiqui tuchɨ jendese ũquɨ. Nyebejẽɨngo nguiã nyesecua turãte mbia rese ũquɨ.

9 Ureirandu mose jendese ũquɨ ndese, aquemose beɨ chõ ureɨco nguiã ñee Dios je jenɨɨ ã. Diosjemingo beɨ sacuã ubi rese. Ucheẽ abe rese. Diosuaquiatumee sacuã jẽje. 10 Jẽɨngo turã sacuã Diosmbia. Jẽɨngo turã sacuãmbae turã ja rese. Jẽ Diosɨcua ɨ ɨ tuchɨ sacuã. 11Dios jembirãcuã tuchɨ sacuãuaquiatu je. Jeñimbirãcuã tuchɨ sacuã mbae rasije. Ɨ nda jẽɨngo tochɨ tuchɨ mbae ja je. Ũquɨ mose ra jẽyate no. 12Ureɨco gracias ɨ tuchɨ Dios jeã. Ae quiatu ngue nandembuchiicabo nguiã. Aera Dios mee uquiato ja je mbae turã nae, nandeabe je ra emee. Dios quia nandererequia turãtenguiã nyaashɨ na co cote. 13 Mbae ɨcuã nguiatu

que nanderereco quia itondáruu nyii ra. Dios quenandembuɨ ũquɨ sɨ cote ra. Nguiirĩ ndese quenandemingo cote ra. 14Dios riirĩ ngue nandeisirõumbaerã mbeɨ ra. Mano ngue nanderiquicharõnda. Nandeɨcuã ngue embutiã mbeɨ nyesɨ ra.

Cristo que mano nandemingo turã sacuã Dios resera

15Mbiamae aroneate raqueDios rese. Dios rã sɨ tuchɨ chõ Cristo re. Ae rane ngue siqui Dios chɨaombae ja sɨ ra. Ae que nyecua u mbia je cote ra.16 Dios ae que mbae chao eã nda. Nguiirĩ ndesequiatu ngue mbae ja ao nguiã. Mbae ibatendaao ja. Mbae ibi rɨɨnda abe ao ja no. Ae resenandeɨcomae ã nae, ũquɨ ja que Dios chao nguiirĩndese ra. Ae rese nandeɨco mae aroneate nae,ũquɨ abe que echao nguiirĩ ndese no nda. Mbiarerecua ja abe no. Aba checuayã ja abe no. Ũquɨ ja que Cristo chao ngu rese ra. Cristo mbaerã ñoũquɨ ja re. 17 Mbae ao ja nonde Cristo riqui reinyii. Erɨɨ ño mbae riqui ja nguiã ã cote. 18 Diosquiato rerecua j a chõ Cristo riqui nguiã co. Sãnandeãquĩ nanderete rerecua no. Cristo rei mbaei tuchɨ. Mbae i ja. Ae rane ngue quera sɨmanondera. Ae rei mbae rerecua j a tuchɨ. 19 —Se rãsɨ tuchɨ Cristo jẽ, ɨ que Dios ra. 20 Cristo manomose, nandemingo turã sacuã Dios rese chõ ñene.Nande mɨɨ mingo turã sacuã eã ño ñene. Mbaeja mingo turã sacuã Dios rese chõ Cristo manonguiã. Mbae ja ibi rɨɨnda. Mbae ibei rɨɨnda ja abeno.

21 Ishote que jẽɨngo Dios sɨ nyii ra. Mbaeɨcuã naa naa mose. Ũquɨ mose que jẽɨngo Diosucuayãte ra. Jendua ndua ɨcuãte que equiaerɨɨ nda. Namo nguia eriqui nguiã jemingoturãte uchɨese ũquɨ. 22 Cristo quiatu ngue manonguiã jenɨɨ. Mbia rete raanguia rerequia mose.Mbae rasi que esaã tuchɨ umano mose ra. Jenɨɨño ngue mbae rasi raã nguiã. Jẽɨcuã mbutiãsacuã. Jemingo turã sacuã ɨcúe Dios mbaerã.23 Nyebe jeñimbirãtã jiri quia Jesús ɨcha ruɨ.Jeñɨmondocho eã mbeɨ quiatu quia jẽ. Jẽhuɨ eãño Jesús cheẽ turã sɨ jẽ. Jesús cheẽ turã nguejeñandu tuchɨ quia. Mangue chooñoa jenda jaque echandu ra. Se abe asenei senei tuchɨ quiaDios cheẽ nguire co. Pablo chõ se re.

Dios que seirabo ra, i Pablo24 Se mbae rasi raã mose jẽje, seyate aɨco se

co. Cristo quiatu ngue mbae rasi saã tuchɨ nguiãnande je nyii. Se mbae rasi raã mose, Cristo

Page 229: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

COLOSENSES 1:25 226 COLOSENSES 2:19abe chõ mbae rasi saã nguiã serese. Cristo reterã ño Cristo quiato riqui nguiã. Nyebe seyateriqui nguiã serete mbae rasi raã mose Cristoquiato je. 25Dios que seirabo uquiatombaaquiatuquiatu ja sacuã nda. Iglesia jenda ja. Dios cheẽmbuchecua ja tuchɨ sacuã jẽje. 26-27 Dios queseirabo judíos eã mbaaquiatu quiatu sacuã nda.Ae Dios mbuchecua eã mbeɨ judíos je nyii nae,aɨco ũquɨ mbuchecua Jesús quiato ja je ã cote. Ãndei ã: Cristo riqui jeñɨangui re ã cote. Ae mɨɨ ñoaba mingo arõ nguiã Dios rese co. Ũquɨ ño Diosmbuchecua ramo nguiã uquiato je co. 28 Cristomɨɨ nɨɨ ño aɨco nguiã ñee mbia je co. Mbia ambutimbuti chõ nguiã Cristo ɨcha ruɨ co. Seaquiatu jechõ aɨco nguiã mbia mbaaquiatu quiatu Cristo rɨɨ co. Ɨ nda Jesús quiato ja riqui siqui ɨ ɨ tuchɨ erese.29Nyebe serecoteã tuchɨte riqui nguiã ũquɨ ndeseco. Dios quia sembirãcuã mbeɨte nguiã co. Mbiambuti mbuti sacuã Cristo ɨcha ruɨ.

21 Co secheẽ jeñandu rã. Andua ndua tuchɨte

se quia nɨmbecoteã jendese co. Acheẽ tuchɨtese quia Dios je jenɨɨ co. Laodicea jenda nɨɨ abeno. Ae mae ãte quia serese Jesús quiato nae, ũquɨ nɨɨ abe no. Mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuãsa riquijembuɨ serɨte Cristo sɨ ũquɨ. 2 Jẽ ja rɨɨ aɨco ñeeDios je co. Jẽɨngo ɨ ɨ sacuã Dios rese jeñɨanguire. Jenyesecua ja sacuã jenyɨese. Jendua ja sacuãhue rɨ sɨ. Jẽaquiatu tuchɨ sacuã Cristo rɨɨ. Ɨ ndaCristo jẽɨcua tuchɨ cote. 3 Cristo mɨɨ tuchɨ chõaba mbaaracua nguiã co. Ae mɨɨ tuchɨ chõ abambaaquiatu nguiã Dios rese co. 4Mbia jembɨɨrɨ ɨrɨ eã sacuã ño aɨco nguiã ñee jẽje co. Mbia cheẽ turãabareãte raque. Jesús cheẽ nduɨ eãte quia ñene.5 Aɨco ndua ndua tuchɨ jendese co. Siqui rocoɨ jendese. Ae rese airandu jendese nae, sembiatuchɨ chõ ũquɨ nde. Jẽɨngo turã mose jenyɨese. JẽCristo ɨcua ɨ ɨ tuchɨ mose. Nyebe seya beɨ tuchɨriqui nguiã jendese co. 6 Sã Jesucristo jẽisi nyiino, eɨ jenye sɨ chõ nguia siqui beɨ erese. 7 Sã irariqui ngao mondo tuchɨ ibiqui rɨ no. Ñimbirãcuãtuchɨ sacuã. Eɨ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe jẽ.Jeñimbirãcuã ño nguia Cristo ruɨ. Cristo jẽɨcuatuchɨ quiatu quia. Secheẽ ñɨɨnda ruɨ sɨ. Graciasjenye beɨ chõ nguia Dios je.

Dios que jembiasu Cristo rɨɨ cote ra8Mbia ra jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ jembɨɨcha nonde Cristo

sɨ jẽ. Ũquɨ ñee turã arõte raque. Ñee ɨru ɨru

chõ nguiã ũquɨ. Ñɨmbucha eãte equia Cristo reseũquɨ. Mbia cheẽ achõ ño echeẽ nde. 9 Dios rãsɨ tuchɨ rei Cristo. Mbia rete raãte raaque Cristorete. 10 Ũquɨ jẽɨngo ñimbucha Cristo rese ũquɨ.Cristo rã sɨ tuchɨ rei nande cote. Cristo quiareiererecua tuchɨ mbia rerecua ja sɨ. 11 Cristo quejembuɨ jenyɨoseɨ oseɨ ɨcuã sɨ cote ra. Jemingoque ɨcúe Dios mbaerã cote ra. 12Ũquɨ jẽɨngo Diosquirãcuã ɨcuate ũquɨ. Sã mbia Jesús raaque ati reino. Eɨ sɨ chõ jẽ Jesús ɨcua mose re. Jendaaqueati rã sɨ chõ jẽ Jesús ɨcua mose re. Sã Dios Jesúsmbuquera sɨ uquirãcuã je no. Eɨ sɨ chõ jẽ Jesúsɨcua mose re. Jembuquera sɨ rã ño jẽ Jesús ɨcuamose re. Dios chõ Jesús ɨcua uquia nguiã jẽje.13 Isho que jẽɨngo rei Dios sɨ cose ra. Jenyɨoseɨ oseɨɨcuã ndese siqui beɨ mose. Jẽ jẽɨcuã nderequiabeɨ mose. Dios que ngueco mee jẽje cote ra.Jẽ Cristo ɨcua mose. Dios que jẽɨcuã mbutiãcote ra. 14 Ae ɨcuã nandesaã saã nguia Dios jenae, Dios que ũquɨ mbutiã nandesɨ ra. Ae cheẽnandemumba mumba quia mbia nae, ũquɨ ñeengueDiosmbutiã nandesɨ cote ra. Dios nandeɨcuãmbucha raanguia Cristo rese chõ ñene. Cristochɨ mose cruz rese. 15 Cristo mano mose que abachecuayã nderecua quirãcuã mbutiã nda. Cristoque aba checuayã mbuquirãcuã nea ja ra. Mbiaresa rae que embuquirãcuã nea ja ra.

Mbia chɨsaã saã ndese ra jẽɨngochɨ jẽ16 Sã emo jendiquisã quisã eã mbeɨ mbaeɨae

mo sɨ. Jẽ mbaeɨae u sereã mose, jẽu eã ño. Jẽeuse mose, jẽu chõ. Jẽ jẽɨngose mose mbae mondese sábado mose, jẽɨngo chõ erese. Jẽ jẽɨngosemosembaemo ndese nyasi yasumose, jẽɨngo chõerese. Jẽɨngo sereã mose erese, jẽɨngoã erese.17 Cristo siqui nonde íbii chõ ngue ũquɨ ja nyiire. Mbia Cristo ru raarõ sacuã ño ngue ũquɨ nyiire. Cristo tu mose que ũquɨ quiachã ja cote ra.18 Mbia jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ jembɨɨcha nonde Cristo sɨjẽ. Ae useteã saã ñooño nguia nae. Ae “Dioschõ ñene” ɨ quia ángeles je nae. “Se quiatu”ɨ chooño ño nguiã eaquiatu rocoɨ. Ndua turãeã ño nguiã Dios rese ũquɨ. Unduasa rese achõño eriqui nguiã ucuasu raã naa ũquɨ. Ũquɨ ndajembɨɨchachɨ Cristo sɨ jẽ. 19 Ñimbucha eã ñonguiã Cristo rese ũquɨ. Ererecua raque Cristo. Sãnandeãquĩ ndiqui nanderete mingo turã ja no. Eɨ sɨ chõ Cristo uquiato mingo turã ja nguiã nyɨese

Page 230: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

COLOSENSES 2:20 227 COLOSENSES 3:25ã. Nyebe Cristo quiato riqui nguiã Cristo ɨcua ɨ ɨteã. Dios chõ Cristo ɨcua uquia ɨ ɨ nguiã ee.

20 Cristo mano mose que jẽ abe jemano ereseresẽ. Mbia chɨsaã saã ɨma sɨ que jẽhuɨ turã ndesẽ.¿Mbaerã nda ũquɨ ñee nduɨ sɨ jẽɨngo sɨ cote re?21 Sã ũquɨ ndiqui ñee no: “Jẽocochɨ nda ã ndese.Ã nda jẽuchɨ no. Ũquɨ nda jẽisichɨ jẽo je no”, sãeriqui ɨ no. ¿Mbaerã jẽɨngo ũquɨ ñee mumbayãtere? 22 Mbia cheẽ achõ ño ũquɨ ndesẽ. Dios cheẽeã ño ũquɨ ndesẽ. Nandechɨurã ño mbae ja resẽ.23 Ũquɨ ñee turã arõte raque. Eturã arõte raquembia mbaeɨae uã mose. Mbia mbaeɨae uã mose,eaquiatu arõte raque. Siqui mingue arõte raque.Ũquɨ nda aba chɨoseɨ oseɨ ɨcuã mbutiã eã. Ũquɨ nda aba mingo eã Dios mɨɨ ndese.

3Jendua chã mbae ibatenda rese

1 Dios que jendaaque mbuquera sɨ Cristo reseresẽ. Nyebe jẽɨngo mbae ibatenda oseɨ. Mbae ibijenda oseɨ rocoɨ. Cristo quia chɨ nguiã ngoi ibatengu jii hue. 2 Jendua quiatu quia mbae ibatendarese. Mbae ibi jenda rese ndua rocoɨ. 3 Jemanongue Cristo rese resẽ. Dios que jembucha Cristorese resẽ. Nyebe Dios riqui nguiã jendeco rere-coquiatu jẽje co. 4 Dios chõ nandereco mingonguiã Cristo rese co. Cristo tube mose ra jendetembiasu tuchɨ cote. Jenininya tuchɨ ra erese cote.

Cose ndare rã eã ño jẽɨngo nguiã ã cote5 Ae ɨcuã jendeco quia jeñiangui re nae, ũquɨ

ɨcuã jẽquiti chõ jenyɨesɨ. Jenyɨoseɨ oseɨ ɨcuãjẽquiti chõ jenyɨesɨ. Jẽɨngochɨ nda jeninisiã mondese. Jendu eã ndese ra jẽɨngochɨ no. “Aquerese nda aɨco rã ña”, jenyechɨ nda emo nɨɨ jẽ.Mbae ɨcuã mo ndese ra jendua ndua jirichɨ jẽ.Emo mbae ra jenyoseɨ choseɨchɨ jẽ. Dios abareãndese siqui raanguia chõ ũquɨ nde. 6 Ã ɨcuã ja rɨɨ nda Dios mbia mbasi. Ae echeẽmumbamumbatequia. 7 Jẽ abe que ã ɨcuã jẽsaã saã tuchɨ quia nyiira. Cristo ɨcuayãmose. 8Ã ɨcuã jẽjea ja chõ jenyesɨcote. Jẽ paama ɨ. Jẽɨcuã ɨcuã nyue. Jeñee nyecuanyecua emo nɨɨ. Jenyuru ɨcuã. Ã jẽjea ja chõjenyesɨ. 9 Jeñee ñooñochɨ nda jendesenda je jẽ.Jẽ mbae oseɨ oseɨ ɨcuã ñiinda que jembuquiachãjenyesɨ resẽ. Jenyɨsaã saã ima jẽsaã eãte quia ũquɨ cote resẽ. 10 Jeñɨmbiasu ji chõ jẽɨngo nguiã ũquɨ.Nyebe Cristo riqui nguiã jembaaquiatu tuchɨ Diosrɨɨ ũquɨ. Jẽɨngo turã sacuã Dios rã sɨ. 11 Cristoquia rei mbia mbuchɨabi abiã tuchɨ. Judíos raque.

Judíos eã ndaque. Ɨshonda mo ndaque. Aeeaquiatuãte raque. Mbia rimba raque. Mbiarimba eã ndaque. Ũquɨ ja Cristo mbuchɨabi abiãtuchɨ. Ũquɨ ja chɨangui re Cristo riquise rete.Cristo siqui mose nandechɨangui re, ũquɨ nguiarei eturã tuchɨmbae ja sɨ.

12 Co Dios riqui nyesecua tuchɨ jendese co.Dios que jẽirabo mingo ɨcúe umbaerã nda.Nyebe jẽɨngo nguiã siqui turãte. Jẽya eã ñojẽɨngo mbia rese. Jẽseteã ño jẽɨngo mbia rese.Jẽɨngo tochɨ chõ nguia. Jendoseĩ nguiatu chõjẽɨngo. 13 Jeñɨmbirãcuã ño nguia jendesenda rese.Jẽtesareɨ chõ nguia jendesenda ɨcuã ɨcuã mosejẽje. Sã Cristo tesareɨ jẽɨcuã sɨ no. 14 Jenyesecuatuchɨ quiatu quia mbia rese jẽ. Dios cheẽ tuchɨchõ ã nde. Jenyesecua tuchɨ mose mbia rese,mbae turã ja rese chõ nda jẽɨngo tuchɨ cote.15 Jeñimbia beɨ chõ nguia Dios rese. Ɨ nda jemingoturã mbeɨ jenyue. Ũquɨ nɨɨ ño Dios jemingo nguiãɨcúe umbaerã. Jesús rete mɨɨ na ño Dios jemingonguiã ũquɨ. “Coche ñene” jenye beɨ chõ nguiaDios je. 16 Sã Cristo cheẽ ndiqui tuchɨ jeñɨanguire. Jẽaquiatu tuchɨnda jẽɨngo chã. Jenongue jem-baaquiatu quiatu chõ nguia. Jenongue jembutimbuti quiatu quia Cristo cuti. Jẽɨraseɨ raseɨ tuchɨquiatu quia Dios je. Himnos. Salmos. Jẽya chõjẽɨngo ɨraseɨ raseɨ Dios je. 17 Jẽ mbae raã mose,Jesús rɨɨ ño jẽsaã. Ae jẽɨngo ñee nae, Jesús rɨɨ ñojeñee. Gracias jenye beɨ chõ nguia Dios je Jesúsrɨɨ.

Ae jẽsaã nguia nae, jẽsaã ño Cristo je18 Tacheẽ mbia ninisi je. Jendu cheẽ jemum-

bayã ño nguia. Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ nde.19 Eru, jenyesecua tuchɨ quiatu quia jeninisi rese.Jẽɨngo tochɨ chõ nguia ee. 20 Mbia riirĩ, jenducheẽ jemumbayã mbeɨ chõ nguia. Jẽsi cheẽ abeno. Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ nde. 21 Jendiirĩ ndajembupaama ɨchɨ jenyue jẽ. Ɨ nda ñimondochoeã. 22 Tacheẽ erimba je cote. Jenderecua cheẽjemumbayã mbeɨ quiatu quia. Emae eã mose abequiatu echeẽ jemumba eã. Jẽseteã jẽsaã ñooñoanguiatu quia ee. Dios je quiatu jẽɨngo mbae raãturã ja. Ae quiamaembeɨte nguiã jendese co. 23 Jẽmbae raãmose, jẽsaã turã ño nguia. Mbia je eã ñojẽɨngo nguiã mbae raã. Dios je chõ jẽɨngo nguiãeraã. 24 Dios ra mbae turã mee jẽje jenyɨsaã turãndɨbɨshorõ. Cristo je chõ jẽɨngo nguiã mbae aoao ũquɨ. Jenderecua tuchɨ chõ ae re. 25 Ae mbaeɨcuã saã nguia nae, Dios abe ra mbae ɨcuã mee

Page 231: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

COLOSENSES 4:1 228 COLOSENSES 4:18ee echɨsaã ɨcuã ndɨbɨshorõ. Dios ra emo mbasichooño eã. Emo nda eisi turã ñooñoa no.

41 Mbia rerecua je tacheẽ cote. Jenimba jem-

buquieɨ quieɨ chooño eã ño nguia. Mbae jẽsaãturã jiri quiatu quia jenimba je. Jẽ abe jenderecuariqui Dios co no.

2 Jeñee ñeembeɨ quiatu quia Dios je. Jẽtesa tesabeɨ quiatu quia Dios rese. Gracias jenye beɨ quiatuquia ee. 3 Jeñee ñee mbeɨ quiatu quia Dios je urerɨɨ. Ɨ nda Dios riqui sembucheẽ ñee mbeɨ tuchɨmbia je Cristo rɨɨ. Ae rese mbia riqui jiranuateCristo rese nae, ũquɨ asenei senei sete mbia je.Nyebe setarõ ji aɨ nguiã a. 4 —Paba, sã PabloJesucristo mbuchecua checua tuchɨ quia mbia je,jenye beɨ quiatu quia Dios je.

5 Jeñimbaaracua chõ nguia siqui turã Jesúsquiatoã je. AeDios bite nae, ũquɨ ndese chõ jẽɨngoñɨmbecoteã. 6 Sã embiquesa riqui mbae mbɨɨseno. Eɨ jenye sɨ chõ nguia ñee turã mbia je. Ɨ ndajẽaquiatute ñee Jesús quiatoã ñee ndɨbɨshorõ.

Pablo ñee huɨ bei7Tíquico sɨ quia jendea aque. Ae ra mbae senei

ja jẽje jembiirandu serɨɨ. Ae que mbae saã turãmbeɨte quia serese ra. Dios rimba turã tuchɨchõ ae re. 8 Nyebe amondo nguiã jendea aque.Jembiirandu ja sacuã serese. Jembia tuchɨ sacuãCristo rese abe. 9Onésimo abe sɨ quia erese aque.Hue jenda sɨ chõ ae re. Jesús quiato tuchɨ chõ aeabe re. Ũquɨ nyeremo nda jembiirandu tuchɨ ajenda ja rese.

10 Aristarco tarõ ji ñɨ serese a. Ae abe saludosmondo quia jẽje aque. Marcos abe saludosmondoquia jẽje aque. Bernabé nongue riirĩ ño ae re.Ae oso mose jendea, jẽisi turã ño secheẽ nguire.Acheẽ ngue jẽje erɨɨ nyii. 11 Jesús Justo abe salu-dos mondo quia jẽje aque no. Ũquɨ mɨɨ judíos quesiqui tuchɨ quia serese Dios cheẽ nenei nenei nda.Ũquɨ ngue sembiate quia mbae raã turã moseserese ra. 12 Epafras abe saludos mondo quia jẽjeaque no. Cristo rimba rei ae no. Jendesenda sɨ chõ ae no nde. Ae ñeembeɨte quia Dios je jenɨɨ co.Jẽɨngo irãtã sacuã Dios ruɨ. Ae Dios bite riqui nae,ũquɨ ndese jẽɨngo tuchɨ sacuã. 13 Epafras riquinyesecua tuchɨte jendese co. Aɨcuate se quia co.Laodicea jenda rese abe eriqui nyesecua tuchɨteco. Hierápolis jenda rese abe no. 14 Lucas abesaludos mondo quia jẽje aque no. Aba rasi reareasa rei ae. Médico rei ae. Jesús chesecua tuchɨ

chõ ae re. Demas abe saludos mondo quia jẽjeaque no. 15 Jesús quiato Laodicea jenda je saludarjenye rã ure je. Ninfas je abe saludar jenye. Aeñumunua nua nguia Ninfas chuchua Jesús quiatonae, ũquɨ abe je saludar jenye rã ure je. 16 Aeambesa mbesa quia a nae, emondo nonde jẽje anae, ã je leer jenye ja rã. Aquere jemondo rã Jesúsquiato Laodicea jenda je. Ũquɨ abe leer ɨ sacuã ee.Ae carta ambesa Laodicea jenda je nae, jẽ abe leerjenye ee no. 17 Jeñee na Arquipo je. —Ae je Jesúsñee nae, “co esaã seje” ɨ ndeje nae, ũquɨ esaã turãja chõ, jenye Arquipo je.

18Huɨ beɨ sacuã co ambesambesa quia seo ae jeco. Pablo chõ se re. Jendua serese setarõ ji rese.Sã Dios riqui turã tuchɨ jẽje. Amén.

Page 232: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 1:1 229 1 TESALONICENSES 2:12

PRIMERA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO A LOSTESALONICENSESPablo ã mbesa

1 Pablo rei se. Silas riqui serese a. Timoteo abeno. A urembesamondo quia jẽje aque, Tesalónicajenda. Ae ñumunua nua mbeɨte quia Jesús rɨɨ.Jesucristo ɨcuasa chõ jẽ nde. Dios ɨcuasa abechõ jẽ no nde. Dios rei nanderu. Jesucristo reinandererecua. Sã ũquɨ turã ndiqui beɨ jẽje. Sãũquɨ ndiqui jembia beɨ.

Jesús jẽɨcuate quia ũquɨ 2 Gracias, ure beɨ quia Dios je jenɨɨ ã. Jẽ

ja rɨɨ. Ure ñee mose Dios je, jenɨɨ ño ureɨconguiã ñee ñee ee ã. 3 Jesús jẽɨcuate quia ũquɨ.Nyebe jẽɨngo beɨte nguiã mbae turã ndese ũquɨ.Jenyesecuate quia Jesús rese ũquɨ. Nyebe jẽɨngonguiã Dios cheẽ nenei nenei mbeɨ mbia je ũquɨ.Jesús nyebi sɨ mose, ũquɨ ño jẽsaarõ arõ u nguiãhue. Jeñɨmbirãcuã tuchɨ equia eraarõ arõ ũquɨ.4 Seresenda, Dios riqui nyesecua tuchɨ jendeseco. Dios que jẽirabo umbaerã nda. 5 Dios cheẽturã ngue uresenei senei nguia jẽje ra. Urecheẽachõ je eã. Espíritu Turã abe que jembaaquiatuquiatu ra. —Ɨchõɨño eã tuchɨ chõ Dios cheẽ nde,ure que equia erenei nenei jẽje ra. Ureɨco mosejendese que ureɨco turãte jẽje ra. Ũquɨ ndese quejẽɨngo mae nda. 6 Ure rã sɨ que jẽɨngo Dios ruɨra. Nandererecua rã sɨ que jẽɨngo ra. Dios cheẽngue jẽisi tuchɨ ra. Nyebe que mbia ɨcuã tuchɨriqui jẽje ra. Mbia ɨcuã ɨcuãmose jẽje que EspírituTurã ndiqui tuchɨ jendese ra. Jembia tuchɨ sacuã.7Nyebe Jesús ɨcuasa riqui nguiã siqui turã jenduɨ.Jesús ɨcuasa Macedonia jenda. Acaya jenda abeno. 8Nandererecua cheẽ ngue jẽsenei senei tuchɨquiaMacedonia jenda je ra. Acaya jenda je abeno.Ishonda ja je. Mbia que jirandu ja quia jendese ra.—Dios ɨcuasa rei ũquɨ, ɨ equia jenɨɨ ũquɨ. ¿Mbaerãnda Dios cheẽ asenei ee re? Jembiirandu turãngue eno. 9 Ũquɨ nguia ñee turãte nguiã jenɨɨũquɨ. —Tesalónica jenda que Pablo isi turã nda.Pablo resenda abe isi turã. Huɨ tuchɨ que Diosraanguia sɨ ra. Siqui beɨ nonde Dios reco resecote, ɨ equia jenɨɨ ũquɨ. 10—Tesalónica jenda chɨJesús raarõ arõ huee. “Tu ra nyebi ibate sɨ”, ɨ uhuee, ɨ equia jenɨɨ ũquɨ. Jesús rei Dios reco riirĩ.Dios que Jesús raaque mbuquera sɨ ra. Jesús ra

nanderiquisã mbae rasi sɨ. Dios mbia ɨcuã mbasimose.

2Dios cheẽ uresenei tuchɨ jẽje

1Ureso chooño eã ngue equia jendea ra, Sere-senda. Dios cheẽ ngue uresenei tuchɨ quia jẽjera. Jẽisi turã turãte que equia ra. Ureso mosejendea. 2 Ureso que Filipos nyii ra. Hue jendaque mbia ɨcuãte riqui ure je ra. Ureiruã nua nguera. Ũquɨ jẽɨcuate quia ũquɨ. Aquere que Dioscheẽ turã uresenei senei tuchɨ jẽje cote ra. Uresomose jendea. Dios que urembusiquiche eã tuchɨra. Mbia ɨcuã tuchɨ raque ure je. 3 Dios cheẽngueurechabi chabiã tuchɨquia erenei nenei nda.Urendua ɨcuã ɨcuã eã ngue equia ñeemose jẽje ra.Jembɨɨrɨ ɨrɨ eã. 4—Mañɨ nda equia reae, ɨ que Diosquia ure je nyii ra. Maende ure rese que ureirabocote ra. Echeẽ turã nenei nenei sacuã. Mbia mbiasacuã eã ño ureɨco nguiã Dios cheẽ nenei neneijẽje. Dios mbia sacuã ño ñene. Dios riqui maembeɨte urechɨangui renda rese co. 5Urecuasu queuresaã saã eãte quia jẽje ra. Urecheẽ ñooño eãteque equia jẽje ra. Jembɨɨrɨ ɨrɨ eãt e que ureɨcoquia ra. —Sã mbia mbae mo mee mee ure je, ureeãte que equia jembɨɨrɨ ɨrɨ nda. Dios riqui maeteurerese co. 6—¡Jenderecuarã nda ure cote jẽ! ureeãte que equia jẽje ra. Ure eãte que equia mbiamo abe je ra. Cristo chɨmondo raque ure, echeẽnenei nenei sacuã jẽje. 7 Ureɨco turã ngue equiajẽje ra. Sã esi mo ndiqui nguiirĩ nderequia turã,eɨ ure chõ ngue equia jẽje ra. 8Urechesecua tuchɨque equia jendese ra. Nyebe Dios cheẽ achõ eãuremee nguiã jẽje. Mbae ja uremeese rete raquejẽje.

9 Urechɨsaã saã ndese que jẽɨngo mae tuchɨtera, Seresenda. Ureɨco mose jendese. Mbae queuresaã saã mbeɨte quia ra. Ure ae chõ urechɨurãureisi isi nguiã. Nyaashɨ mose achõ eã ngueureɨco mbae raa naa nda. Itondaru mose ab eque ra. Ɨ nda je mbae jemondoã ure je. Ure Dioscheẽ nenei nenei mose jẽje. 10 Jesús ɨcuasa chõ jẽcote re. Urecuata turãte que equia jẽje ra. Jemaengue equia urerese ra. Dios abe que mae nguiaurerese ra. Ureɨco mose jendese. Ureɨco turãteque equia ra. Nyebe emoñee ɨcuã aroneate urerɨɨ.11 Jendu rã ngue ureɨco jẽje resẽ. Sã emo ndiquinguiirĩ mundua turã no. Sã emo ndiqui nguiirĩmbucuata turã no. Eɨ sɨ chõ ure re. Jemunduandua. Jembucuata turã nonde. 12 Urecheẽ tuchɨque equia jẽje. —Dios quiato chõ jẽ cote re.

Page 233: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 2:13 230 1 TESALONICENSES 4:2Nyebe jẽɨngo nguiã Diosmbia beɨte cote. Dios quejẽirabo ra. Dios ra jenderecua tuchɨ cote. Dios rauturã mee jẽje, ure beɨte que equia jẽje ra.

13 Gracias, ure beɨ equia Dios je jenɨɨ a. Dioscheẽ nguiatu ngue jẽisi turãte nguiã. Ure Dioscheẽ nenei nenei mose jẽje, jẽisi turã ngue ra.Mbia cheẽ na eã ngue Dios cheẽ jẽje ra. Dios cheẽngue jembuturã nda. Jẽ eisi mose. Gracias ureque Dios je, jẽ echeẽ isi mose ra. 14 Sã judíosɨcuã ɨcuã Jesús quiato Judea jenda je no. Eɨ sɨchõchɨ mbia ɨcuã ɨcuã jẽje no, Seresenda. Jẽ jijenda chõ eɨcuã ɨcuã ndiqui nguiã jẽje Jesús rɨɨ ũquɨ. 15 Judíos sɨ que Jesús ɨquia nandererecuara. Sã Dios cheẽ mbuchecuasa ɨquia nyii no, eɨ sɨ que Jesús ɨquia no nda. Ure abe mombo no.Judíos ɨcuã tuchɨ que ũquɨ nda. Ã eɨcuãte riquiDios je ã. Mbia abe je eɨcuãte riqui ã no. Mbia jaje. 16 —¿Mbaerã nda jẽso Dios cheẽ nenei neneiJudíos eã je re? ɨ que equia ure je ra. Ureriquisãquisã ndei que equia ra. Dios cheẽ ngue ureseneimbeɨ beɨ chõ judíos eã je ra. Dios erirõ sacuã eɨcuãsɨ. Judíos que urecheẽ siquisã quisã ño nguia ra.Judíos que huɨɨcuã saã ɨ ɨ tuchɨ quia ra. Nyebe queDios paama ɨ tuchɨ ee cote ra. Dios ra embasi tuchɨcote.

Sesose rete jendea17 Seresenda, ɨshote urecu jẽsɨ a. Nyebe ureya

eãte riqui nguiã jendese ã. Uremaese retequia jendese ã. Urendua beɨte quia jendese ã.18 Uresose rete rei que equia jendea ra. —Tasoerea, ae beɨte rei que se quia ra. Pablo reise. Satanás que ureriquisã quisã ño nguia ra.19-20 Jesucristo ra tu sɨ nyebi nanderea. Seya tuchɨaɨco eraarõ arõ a. Jẽ nguia uremombia mbia beɨtenguiã ũquɨ. Jẽchɨ Jesús quiato. Nyebe ra ureyajendese Jesús tube mose. Ure Jesús cheẽ neneinenei mose que jẽisi turã nda. Nyebe ra Jesús iatuchɨ urerese eru mose.

31—Tairandu tuchɨ rã erese, ure tuchɨ que equia

jenɨɨ nda. Urendua ndua tuchɨ que equia jendesera. Nyebe ure ae ureɨco nguiã Atenas. 2 Nyebeque Timoteo amondo rei nguiã jendea. Jirandusacuã jendese. Dios rimba tuchɨ que ae ra. Nan-deresenda tuchɨ que ra. Cristo cheẽ turã neneineneisa que ae ra. Ae que uremondo jendeajemundua ndua sacuã Jesús rese ra. 3 Timoteoque amondo jendea ra. Ɨ nda jẽhuɨ eã Dios cheẽsɨmbia ɨcuã mose jẽje. Mbia ɨcuã tuchɨ que eriqui

jẽje ra. Nande je ja que eɨcuãte riqui ra. Jesúsɨcuasate quia nande re. Nyebe mbia ɨcuãte riquinguiã nande je. 4 Ureɨco que equia jendese nyii,aque mose que ureɨco rei ñee jẽje resẽ. —Mbiaɨcuã tuchɨ ra eriqui nande je, ure rei que equiajẽje nyii resẽ. ¡Sã ngasẽ cote jẽ! ¡Sã mbia ɨcuãɨcuã nande je cote jẽ! 5 Nyebe seiranduse beɨteriqui nguiã jendese. Nyebe Timoteo amondo reinguiã jendea. Ureirandu sacuã. —¡Quiatu Jesúsquiato rea jẽ! Siqui beɨ rei equia Jesús ruɨ reae.Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa embɨɨcuã eã ndei reae. Dioscheẽ nandesenei ñooño eã ndei ee reae, ae queTimoteo mondo jendea ra.

6Ae que Timoteo tu jẽsɨ cote ra. Ñee turãte queu jenɨɨnda. —Hue que echɨDios ɨcua tuchɨ ra. Hueque echɨ nyesecua tuchɨ Dios rese ra. Nande aberese que echɨ nduate huee ra. Eyayãte eriqui reinanderese, ɨ que Timoteo u urembiirandu jenɨɨnda. Ure abe ureyayãte riqui jendese ã. 7 —Hueque echɨ Dios ɨcua tuchɨ ra, ɨ mose que ureyatuchɨ ra. Mbia ɨcuãte raque ure je. Seresenda,jẽ urembiate quia ũquɨ. 8 Ureya tuchɨte jendese,jẽɨngo beɨ mose nandererecua rese. 9 Dios urem-bia tuchɨte quia jendese co. Nyebe ureɨco nguiãgracias ɨ ee co. 10 Dios je que ureɨco ñee mbeɨra. Nyaashɨ mosechõ eã. Itondaru abe. —Paba,urererao rã mbia rea, ure beɨ que equia Dios jejenɨɨ nda. Ɨ nda jembaaquiatu ji jẽɨngo tuchɨ Diosrese.

11 Dios rei nanderu. Jesucristo rei nanderere-cua. Ũquɨ je ureɨco ñee tuchɨ ã. Urererao sacuãjendea. 12 Sã nandererecua jembuchesecua tuchɨjenyɨese. Mbia ja rese. Sã ureɨco nyesecua tuchɨjendese no. Eɨ jenye sɨ chõ nguia nyesecua mbiarese jẽ abe no. 13 Ɨ nda Cristo uquirãcuã mee jẽje.Ɨ nda Cristo jemingo ɨcúe umbaerã tuchɨ. Ɨ ndajemingo turã mbeɨ Dios rese. Jesucristo tu mosechee ibate sɨ. Mbia ra ñee ɨcuã aroneate jenɨɨ cote.Ñee ɨcuã aroneate ra Dios je jenɨɨ. Jesucristo tumose ra Dios mae jẽturã ndese. Jesucristo ra tubeuquiato ja rese.

4Jẽɨngo turã, ɨ Dios mbia je

1 Seresenda, tacheẽ tuchɨ jẽje. Jesús cheẽngue uresenei senei tuchɨ quia jẽje ra. Ũquɨ nduɨ chõ jẽɨngo turã ndei nguiã ũquɨ. Jẽɨngoɨ ɨ tuchɨ quiatu eruɨ jẽ. Ɨ nda Dios ia tuchɨjendese. Secheẽ ae eã ño ãnde. Jesucristo cheẽñoñene. 2Nandererecua tuchɨ chõ Jesús re. Ae chõ

Page 234: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 4:3 231 1 TESALONICENSES 5:15urembucheẽ nguiã jẽje. Ae cheẽ sɨ jẽɨngo tesareɨãte ũquɨ. 3 Dios jemingo sete quia ɨcúe umbaerãco. ¡Emo ninisi rese ra jẽɨngochɨ jẽ! ¡Eru eã mondese abe ra jẽɨngochɨ jẽ! 4 ¡Jeninisi ae rese chõjẽɨngo! Jeninisi jendeco turã ño nguia. 5 Diosɨcuasa reã ño mbia ninisi oseɨ oseɨ nguiã ũquɨ. ¡Eɨ jenyechɨ nda jẽ jẽ! 6 ¡Jenongue ra jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ eninisi rese jẽ! Ũquɨ naa naamose ra Dios jembasituchɨ. Nyebe urecheẽ nguiã jẽje nyii. 7 —Jẽɨngoturã ɨcúe sembaerã, ɨ que Dios nande je ra jẽ. —Jẽɨngo ɨcuã ɨcuã, ɨã equia nande je co. 8 ¡Urecheẽjẽisi turã ño nguia jẽ! Jẽ urecheẽ isiã mose, eɨ jenye chõ nguiã Dios ucuayã. Urecheẽ achõ eã ñouresenei senei nguiã jẽje. Dios cheẽño ñene. Diossɨ que Espíritu Turã mondo nande je ra.

9 —Jenyesecua jenyɨese, aeã nda jẽje cote.¿Mbaerã nda acheẽ jẽje re? Dios que ñee jẽjeno. Nyebe jẽɨngo nguiã nyesecua jenongue reseũquɨ cote. 10Macedonia jenda rese jẽɨngo nyese-cua ũquɨ. Jesús quiato rese. Jenyesecua ɨ ɨtuchɨ jiri erese jẽ. 11 ¡Jẽɨngo turã ño nguia jẽ!¡Jeñɨmbecoteã ño nguia jembae rese jẽ! ¡Jẽquieɨquieɨ beɨ equia jẽ! Ũquɨ ngue urecheẽ jẽje nyiiresẽ. 12Ũquɨ naamose ra Jesús ɨcuasa reã ñee turãturã jẽje. Ũquɨ naa mose ra mbae tiã eã jẽje no.

Jesús ra tu nyebi íbii13 Mbia raaque rese taembiirandu rã. Ɨ nda

jẽyayã eã mbia raaque rese. Jesús ɨcuasa reã ngueeyayã tuchɨte riqui mbia raaque rese ra. —Querasɨ na nye. Nandemae sɨ na erese re, ɨ eã ño Jesúsɨcuasa reã nguiã mbia raaque je ũquɨ. 14 Jesús quemano ndei nguiã nyii. Quera sɨ que ra. Nyebera Jesús ɨcuasa raaque abe quera sɨ. Sañɨ Jesúsquera sɨ no. Eɨ sɨ ra Jesús ɨcuasa raaque quera sɨno. Dios ra embuquera sɨ. Jesús rese ra ecuaẽ.Ũquɨ nandeɨcuate quia ã. 15 Nandererecua Jesúscheẽ uresenei senei nguia jẽje ã. Jesús ra tubeíbii. Aque mose ra mano je rane nyoɨ erea. Aenandereco nandeɨco ã nae, ũquɨ abe ra nyoɨ eruɨcote. 16 Cristo ra tu nguichi ibei sɨ. Ererecua rãnda eru ñee mbia je. Angel nderecua ibatenda rañeemombo. Corneta abe ra pu ɨDiosmbae. Cristonguichi mose íbii. Aque mose tuchɨ ra Cristoɨcuasa mano je quera sɨ. Ũquɨ nane nda querasɨ. 17Aquere ra nandereco rerao ũquɨ ndese cote.Ibeishĩ nɨ nda nandererao ja. Huee ra nandemaetuchɨ Cristo rese cote. Nandeɨco beɨ ra erese cote.

18 Ã ndei Dios cheẽ ã. Jeñɨmundua ndua beɨ quiaerese. Ɨ nda jẽya tuchɨ erese.

5Jẽquiche je na Jesús ru chã

1 —Aque mose ra Jesús ru, ae eã nda jẽje,Seresenda. 2 Isa chõ mbae mbuquiachãsa riquinguiã tu. Mbia ndua eã mose ra eru. Eɨ sɨ ra Jesúsu, mbia ndua eã mose erese. 3 —Ureɨco turãt equia ã ndesẽ, ɨ rambia. Ajee tuchɨ ra Jesús ru aquemose. Mbia mbutiã nonde cote. Sã nanɨmbaerasi riqui tu ajee no nae, eɨ sɨ tuchɨ ra Jesús uajee. Emo nda oso chee eã. 4 Jẽ nguia jẽɨngoãte nguiã itondaru ũquɨ, Seresenda. Jẽaquiatuãeã ño jẽ nde. Jẽ nguia ra Jesús jembua eã u.Mbae mbuquiachãsa rã eã nda eru jẽje. 5Nyaashɨ na ño jẽɨngo nguiã jẽ ja ũquɨ. Itondaru rã eãño nandeɨco nguiã nande ã. 6 Nyebe nandechu-mumba rã mbeɨ chõ nandeɨco nguiã tesa. Mbiaataque quiarei uque beɨ. 7 Ae uque quia, ũquɨ ñouque nguiã itondaru. Ae quiacua quiacua quia,ũquɨ ño quiacua nguiã itondaru. 8Nyaashɨ jendachõ nande re. Nyebe nandechɨmbaaracua beɨquiatu quia nande. Dios nandeɨcua tuchɨ quianande. Nandechesecua tuchɨ quia erese nande.Dios ra nanderirõ tuchɨ mbae ɨcuã ja sɨ. Ũquɨ nandeɨcuate quia ã. Nyebe ra mbae ɨcuã ocoãnanderese. 9 Nandembasi sacuã eã ngue Diosnandeirabo ra. Nanderirõ sacuã eɨcuã sɨ chõ nguenandeirabo nguia. Jesucristo rɨɨ nda nanderirõeɨcuã sɨ. Jesucristo rei nandererecua. 10 Ae quemano nande je ra. Nandeɨco sacuã erese. Tu ranandererao siqui sacuã erese. Nandereco siquimose ra nandererao. Nanderaaque chɨ mose ranandererao no. Ẽɨ ja chõ ñene. 11Ãndei Dios cheẽã. Jẽ ño jeñɨmundua ndua nguiã erese ũquɨ. ¡Ũquɨ jẽsaã saã mbeɨ quia jẽ!

Pablo embaaquiatu12 Jesús ɨcuasa rerecua cheẽ nda jemumbachɨ,

Seresenda. Jenderecuarã ño Dios emingo nguiã.Jembaaquiatu quiatuchɨ equia ũquɨ. 13 Nyebejẽɨngo turã ño nguia ee. Jenyesecua tuchɨ quiaerese. Jembaaquiatu quiatu sacuã ño ũquɨ nde.¡Jẽɨngo turã ño nguia jenyue! 14 Emo tomeɨ mosiqui mose jendese, jemingo mbae mo ndese.Ae huɨ serɨ serɨte quia Dios cheẽ sɨ nae, ũquɨ jemingobe erese. Ae equirãcuã neate, ũquɨ jem-birãcuã. Jẽɨngo mingue chõ nguia mbia ja je.15Mbia ɨcuã mose jẽje ¡jẽɨcuã eã ño ee jẽ! ¡Jẽɨngo

Page 235: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 5:16 232 1 TESALONICENSES 5:28turã ño jenyue jẽ! ¡Jẽɨngo turã ñombia ja je no jẽ!16 Jẽya beɨ jẽɨngo. 17 ¡Jeñee ñee mbeɨ quia Dios jejẽ! 18 Gracias, jenye quia Dios je mbae ja rɨɨ. Ebituchɨ quiarei ũquɨ. Jesucristo ɨcuasa chõ jẽ nde.19 Espíritu Turã nda jẽsiquisãchɨ jẽ. 20 Dios cheẽmbuchecuasa cheẽ jeñandu turã ño nguia jẽ. 21—Ma ñee ñooñoa, jenye tuchɨ quiatu eɨcua jẽ. Ñeeñooño eã mose, eruɨ jẽɨngo. 22 ¡Mbae ɨcuã ja resera jẽɨngochɨ jẽ!

23 Aba mombiasa chõ Dios riqui nguiã co. Sãae sɨ jemingo ɨcúe umbaerã tuchɨ. Sã ae jemingoturã mbeɨ. Jesucristo tu chee mose ibate sɨ. Mbiara ñee ɨcuã aroneate jenɨɨ cote. 24 Ũquɨ nda Diossaã ja jẽje. Ae quiarei ɨchõɨñosa reã tuchɨ.

Pablo ñee huɨ beɨ25 Jeñee mbeɨ quia Dios je urerɨɨ, Seresenda.

26 Mbia nanderesenda jẽquiaam a ama ja ure jehue jenda. 27 Ã sechɨmbesa jẽsenei ja rã nande-nongue hue jenda je. —Jẽsenei na, ɨ Cristo quiajẽje co. 28 Jesucristo rei nandererecua. Sã ae riquisiqui turã mbeɨ jendese. Amén.

Page 236: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 1:1 233 1 TESALONICENSES 2:13

SEGUNDA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO A LOSTESALONICENSESPablo chimbesa

1 Pablo rei se. Silas riqui serese a. Timoteoabe no. Ureɨco ã mbesa jẽje a, Tesalónica jenda.Jẽ nguia jeñumunua mbeɨte nguiã Jesús je ũquɨ.Jesucristo ɨcuasa chõ jẽɨngo nguiã ũquɨ. Dios reinanderu. Jesucristo rei nandererecua. 2 Sã ũquɨ turã ndiqui jẽje. Sã ũquɨ ndiqui jemombia beɨ.

Dios ra mbia ɨcuã mbasi3 Gracias, ure beɨte quia Dios je jenɨɨ ã. Coche

ureɨco nguiã ñee Dios je jenɨɨ. Jẽ nguia jẽɨngonguiã Dios ɨcua tuchɨte ũquɨ. Jẽ nguia jẽɨngonguiã nyesecua tuchɨte jenyɨese ũquɨ. 4 Nyebeureɨco nguiã ñee turãt e jenɨɨ ã. Ae ñumunua nuanguia Dios je, ũquɨ ja urembiirandu turã nguiajendese ã. Jẽɨngo minguete quia mbia ɨcuã jeũquɨ. Jẽɨngo Dios ɨcua tuchɨte ũquɨ. Mbia ɨcuãteriqui raque jẽje. Mbia ɨcuã mose jẽje, jẽ jẽturãteriqui ee ũquɨ.

5 Sã Dios turã tuchɨ riqui no jẽ. Sã mbiambuchecha turã no. Ae ra ñɨmbirãcuãte quiambia ɨcuã ɨcuã mose Jesús rɨɨ ee nae, ũquɨ je rambae turã mondo. Mbae ra emondo mbia chɨsaãturã ndɨbɨshorõ. Mbia chɨsaã ɨcuã abe rɨbɨshorõno. 6 Ae jembasi mbasi quia nae, Dios ra ũquɨ mbasi tuchɨ cote. 7 Jesucristo ra tu ibate sɨ. Ɨra eu quia nyecua. Angel cuabẽ ndese ra eru.Jesús ra ángel quirãcuã tuchɨ queru. Tata rendirã nda Jesús ru. Eru mose ra mbia ɨcuã ɨcuã eãnande je cote. 8 Jesús tu mose ra Dios ɨcuasa reãmbasi mbasi cote. Echeẽ turã mumba mumbasara embasi Dios cheẽ turã Jesucristo rɨɨ. 9 Jesúsra ucheẽ mumba mumbasa mbasi tuchɨ. Jesús raemombo ɨsho. Echeẽ mumba mumbasa ra siquíãmbeɨ Dios rese cote. Dios quirãcuã ndese abe raeriquíã no. 10 Ũquɨ nda Jesús saã ucheẽ mumbamumbasa je tu mose. Echiirabo quia ra ñee turãturã mbeɨ erɨɨ eru mose. Eɨcuasa ra ñee turã turãmbeɨ erɨɨ eru mose. Jẽ abe ra jẽɨngo erese. UreDios cheẽ nenei mose, jẽisi que ra. Nyebe ra jẽabe jẽɨngo erese eru mose. 11Nyebe ureɨco nguiãñee ñeembeɨDios je jenɨɨ ã. AeDios bite nae, ɨ ndaũquɨ jẽsaã saãmbeɨ quia. Ũquɨ je queDios “jenyu”ɨ jẽje ra. Mbae turã jẽsaã saãse rete quia ũquɨ.Sã Dios uquirãcuã mee jẽje. Mbae turã naa naanonde cote. Jesús ɨcuasa chõ jengu nguiã huee.

12 Jẽ mbae turã naa naa mose, mbia ra ñee turãturã Jesucristo rɨɨ. Jẽ abe rɨɨ nda Jesucristo mbiambucheẽ turã turã. Dios quia eturãte riqui nguiãnande je. Jesucristo abe eturãte nande je. Ae reinandererecua.

2Dios ucuãyãsa

1 Jesucristo rei nandererecua. Ae ra tu nan-demunua mbucha uchɨese. Ũquɨ ño asenei seneinguiã jẽje. 2—“Co Jesús ru quia co”, ɨ que Pablora, ɨchõɨño nda mbia serɨɨ jẽje. Jeñanduchõ ñoũquɨ mose. —Co Jesús ru quia co, ae eã se quiaembesa jẽje a. Mbia mo nda ñee ñooño jẽje. —Jesús ra tu cote. Dios que sembiirandu ra, ɨchõɨñonda jẽje. Ũquɨ jeñanduchõ ño. 3 ¡Mbia ra ñeeñooñochɨ jembɨɨrɨ ɨrɨ jẽ! Jesús rane nda tuã nguiã.Mbia rane nda huɨ huɨ Dios sɨ. Dios ucuãyãsa ranenda tu Jesús sɨ. —Emo mose aque tambutiã, ɨ queDios aque rɨɨ nda. 4 Aque ra Dios resenda ucuãyãtuchɨ. Dios abe ucuãyã tuchɨ rae. Dios chuchúaara eñɨ ngoi mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ. —Se rei Dios, ɨchõɨñonda huɨ mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ. 5 Seɨco mose jendese queasenei ja jẽje ra. ¿Jẽtesareɨã ndei equia secheẽ sɨre? 6 Dios ucuãyãsa ra tu emo mose. Eriquisã jiae riqui nguiã aque. Eriquisã iriã mose ra eru.Eriquisãsa jẽɨcua quia ũquɨ. 7 Mbia Dios cheẽmumba tuchɨ quia ã cote. Dios ucuãyãsa ra tuchõeã. Eriquisãsa iriãmose quia ra eru cote. 8Nyecuatuchɨ ra u mbia je cote. Jesús ra tu erɨɨcharã cote.Jesús nininya tuchɨ ra tu. Aque mose ra Diosucuãyãsa ɨquia. 9 Satanás nda uquirãcuã mondoDios ucuãyãsa je. Dios ucuãyãsa mbuquirãcuãsacuã. Mbae ɨcuã chumumbara tuchɨ ra equeru.Ñee ñooño nda u mbia je. Mbia mae sayã ndaesaã saã u mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ sacuã. 10Dios ucuãyãsaɨcuã tuchɨ ra Jesús quiatoã je. Jesús quiatoãmbɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ ra u. Jesús quiatoã nyesecua eã nguiaDios rese resẽ. Nyebe ra Dios ũquɨ ndiroã eɨcuãsɨ. Dios ra uquiatoã mbutiã tuchɨ. 11 Dios reseeriqui nyesecua eãte ã. Nyebe Dios aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa mondo nguiã ee. Nyebe eriqui nguiã “aebeɨte”, ɨ aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa je. 12 Nyebe ra Dios ñeetuchɨ Jesús ɨcuasa reã je. Ae mbae ɨcuã saã setequia, ũquɨ je. —Jẽso tata cuásuu, ɨ ra Dios ee.

Dios chiirabo rei jẽ13 Seresenda, Jesubite jẽɨngo ũquɨ. Gracias, ure

beɨ quia Dios je jenɨɨ a. Dios que jẽirabo cosenyii ra. Jendirõ sacuã jẽɨcuã sɨ. Espíritu Turã

Page 237: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TESALONICENSES 2:14 234 1 TESALONICENSES 3:18jemingo sacuã ɨcúe. Jẽ ɨchõɨñosa reã jẽɨcua sacuã.Ũquɨ je chõ ngue Dios jẽirabo nguiã. 14 Jesús cheẽngue uresenei senei nguia jẽje huee ra. Aquemose que Dios “jenyu” ɨ jẽje ra. Jembuquirãcuãsacuã Jesucristo quirãcuã je. 15 Seresenda, ¡jẽhuɨjẽhuɨchɨ nda esɨ jẽ! ¡Urecheẽ nduɨ jẽɨngo beɨjẽ! ¡Urechɨmbesa abe ruɨ jẽɨngo jẽ! 16 Dios reinanderu. Ae quia rei eturã tuchɨ nande je. Aequia rei nyesecua tuchɨ nanderese. Ae quia reinandemombia mbiasa. Nandeya tuchɨ nandeɨcoJesús raarõ arõ ã. Tube ra nyebi uquiato rea. 17 SaJesucristo riqui jemombia mbia beɨ. Dios abe no.Sã ũquɨ ndiqui tuchɨ jendese. Jẽhuɨ eã sacuã echeẽsɨ. Ɨ nda jeñee turã mbeɨ quia querabe. Ɨ ndajẽɨngo beɨmbae turã ndese querabe.

3Jeñee Dios je

1 Seresenda, jeñee mbeɨ quia Dios je ure rɨɨ. Ɨ nda ɨsho ɨshonda Dios cheẽ andu ja. Ɨ nda eanduchooño eã. Ɨ nda eisi turã jẽna sɨ. 2 Ɨ ndaDiosmbiaɨcuã ndiquisã ure sɨ. Mbia mɨɨ mɨɨ ño Dios ɨcuanguiã ã. Mbia ja eã. 3Nandererecua ñee ñooño eãnguiã co. Uquirãcuã nda emee jẽje ucheẽ nguire.Mbae ɨcuã nda esiquisã jẽsɨ. 4Urecheẽ nduɨ sɨ chõjẽɨngo nguiã ũquɨ. Ae uresenei senei nguia jẽje,ũquɨ ndese ra Dios jemingo tuchɨ. Ũquɨ ño aɨcuanguiã ã. 5 ¡Sã nandererecua siqui tuchɨ jendese jẽ!Jẽirandu sacuã Dios nyesecua rese nanderese. Jẽabe jẽɨngo mingue sacuã Jesucristo rã sɨ.

¡Jẽtomeɨte ra jẽɨngochɨ jẽ!6 Jesucristo cheẽ tuchɨ chõ ã nde, Seresenda.

Jesús quiato mo tomeɨ mose, jẽhuɨ chõ esɨ. Jesúsquiato siqui sereãmosembaemondese, jẽhuɨ chõesɨ no. Jesús cheẽ tuchɨ chõ ã nde. 7 Ure rã sɨchõ jẽɨngo. Uretomeɨ ngue uresaã saã eãte quiajẽje ra. 8 Jẽ mo ngue urembuquiaru chooño eãtequia resẽ. Mbae mo ño ngue uremondo mondoquia urechɨurã ndɨbɨshorõ ndesẽ. Urequieɨ quieɨbeɨte que equia resẽ. Itondaru mose abe. Jẽmbaemondochõ eã sacuã ure je. 9 —Mbae mo embuse, ureã mbeɨ que equia jẽje resẽ. Eturãte raqueũquɨ. Urequieɨ quieɨ chõ ngue equia urembaerãndesẽ. Jembaaquiatu sacuã. Ure rã sɨ jẽɨngosacuã quieɨ quieɨ. 10 Ureɨco mose jendese quejaembiirandu rei resẽ. Ae quieɨ quieɨ sereãte quia,ũquɨ nda quiaruã. 11 Ureirandu que jendese ra.Jẽataque nda quieɨ quieɨ eã tuchɨ quia ra. Siquichooñose tuchɨ nda equia ra. Uchuru mondo

chooño ñee emo je. 12 Sã ũquɨ ae riqui quieɨ quieɨuchɨurã ao sacuã. Jesucristo cheẽ tuchɨ chõ ãnde. Nandererecua tuchɨ chõ a e re. 13 Seresenda,¡mbae turã ndese chõ jẽɨngo beɨ jẽ! ¡Jẽhuɨchɨ ndaesɨ jẽ!

14Aurecu urecheẽmbesambesa emondo sacuãjẽje a. Jẽ mo urecheẽ mumba mumba mose,ũquɨ ndese jemae tuchɨ. Jẽhuɨ chõ ũquɨ sɨ. Ɨ nda ɨreɨ ɨreɨ jiri urecheẽ mumbare. 15 ¡Ũquɨ ndajẽucuãyã cuãyãchɨ jẽ! ¡Jeñee turã ño equia ee jẽ!¡Jembaaquiatu quiatu turã ño jẽ! Jendesenda chõñene. Urecheẽmumba mumbate raque.

Huɨ beɨ16Cristo rei abamombiasa. ¡Sã ae riqui jemom-

bia beɨ jẽ! Jẽɨngo mose jenyuchúaa. Jengatásaaabe no. ¡Sã eriqui beɨ jendese jẽ! 17 Pablo rei se.Se ae chõ ã ambesa nguiã huɨ beɨ a. Sechɨmbesa aechõ ã nde. Sechɨmbesa jẽɨcuate quia ũquɨ ndesẽ.Sembae letras. Se beɨ que ambesa quia huɨ beɨ ra.18 Sã Jesucristo turã ndiqui beɨ jẽ ja je.

Page 238: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TIMOTEO 1:1 235 1 TIMOTEO 2:4

PRIMERA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO ATIMOTEOPablo embesa Timoteo je

1 Pablo rei se. Jesucristo chɨmbaaquiatu, Je-sucristo chɨmondo. Dios abe chɨmondo. Diosae nanderirõ nguiã nandeɨcuã sɨ. Jesucristo chõnandesaarõ arõ nguiã ã. 2 Aɨco ã mbesa ndeje a,Timoteo. Secheẽ nguire chõ ereɨco nguiã Jesúsɨcua aque. Nyebe aɨco nguiã seriirĩ ɨ ndeje co.Dios rei nanderu. Jesucristo rei nandererecua. Sãũquɨ turã mbeɨ riqui ndeje. Sã ũquɨ ia eã mbeɨriqui nderese. Sã ũquɨ nembia tuchɨ.

Emo ndiquimbiambaaquiatu ɨcuã ɨcuã ã, ɨ Pablo3 Sã acheẽ ndeje seso mose Macedonia no.

“Efeso eɨco” ae que ndeje, huee beɨ chõ eɨco. Aeñee ñooño nguia mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã huenae, ũquɨ ñee embutiba. 4 Ũquɨ siqui beɨ quiambia cheẽ ɨma nenei nenei mbia je ũquɨ. Ũquɨ siqui beɨ quia ameɨ cose ndare nenei nenei mbiaje ũquɨ no. Ũquɨ ñee embutiba. Ũquɨ ñee ɨcuãɨcuãte quia ũquɨ. Ũquɨ ñee ño mbia mbɨɨcuã ɨcuãnguiã nyue. Ũquɨ ñee nda aba mbaaquiatuã Diosrɨɨ. Ũquɨ mose Dios ɨcua aroneate. 5 Sã hue jendaturãmbeɨ riqui Dios je jẽ. Sã hue jenda riqui nduaturãmbeɨ jẽ. Sã hue jenda riqui Dios ɨcua tuchɨ jẽ.Nyesecua tuchɨ nda nyɨese cote chã. 6 Mbia huejend a mo ndiqui tesareɨ Dios cheẽ sɨ ũquɨ. Dioscheẽ abi abi. Ñee ñooño mbeɨ equia nyue ũquɨ.7Moisés cheẽ ndese mbia tambaaquiatu, ɨ raqueequia ũquɨ. Moisés cheẽ ɨcua rocoɨ. Eaquiaturocoɨ. Echeeño ño ñene.

8 Dios que Moisés mbucheẽ turã mbia je ra.Mbia ɨcuã je que embucheẽ nda. Mbia munduasacuã huɨɨcuã ndese. 9Mbia turã je eã ngue DiosMoisés mbucheẽ nguiã. Mbia turã je eã ngue Diosley mɨɨ nguiã. Dios cheẽ mumbasa je chõ ngueemɨɨ nguiã. Mbia ɨcuã je. Dios quiatoã je. Mbiateã teã je. Usi ucuãyãsa je. Ngu abe ucuãyãsa je.Mbia ɨquiasa je. 10 Ucheẽ mumbasa je chõ ngueDios ley mɨɨ nguiã. Ae siqui quia emo ninisi rese,ũquɨ je. Ae eninisirã saã saã nguia nguesenda moje, ũquɨ je. Mbia rirõsa je abe no. Ñeeñooñosa jeabe no. Ae eɨcuã ɨcuãte riqui Dios cheẽ turã je,ũquɨ je abe no. Ũquɨ ja je chõ ngue Dios ley mɨɨnguiã. 11 Dios que ñee ucheẽ turã nɨɨ seje ra. —Secheẽ esenei senei mbia je, ɨ que Dios seje ra.

Dios que uturã teacuquia seje ra, ɨ Pablo12 “Coche ñene” ae se quia Jesucristo je co. Ae

que seirabo ra. Ae que sembuquirãcuã nda. Aeque semondo ucheẽ nenei nenei sacuã mbia jera. 13 Seɨcuã tuchɨ raque ee nyii. Acheẽ ɨcuãɨcuã ndei que se quia ee nyii ra. Equiato je abeque seɨcuã ɨcuã ndiqui nyii ra. Se Jesús ɨcuayãmose. Seaquiatuã mose. Nyebe Dios ia eãteriqui nguiã serese. Nyebe Dios seɨcuã mbutiãnguiã sesɨ cote. 14 Uturã ngue eteacuquia sejera. Nguiirĩ ngue embuchecua seje ra. Nyebe aɨconguiã Jesucristo ɨcua co cote. Nyebe aɨco nguiãnyesecua Jesucristo rese co cote. 15 Jesucristo quetu íbii ra. Mbia ɨcuã mbitirõ sacuã. Emingo beɨnonde. Ichõɨñoa tuchɨ chõ ã nde. Sã mbia “aebeɨte” ɨ ja ã je. Seɨcuãte raque se quiatu mbiaja sɨ. 16 Dios ia eãte que eriqui serese ra. Eroseĩnguiatu tuchɨ que eriqui seje ra. Nyebe mbiariqui nguiã jirandu ja Dios roseĩ nguiatu rese.Sã Dios semingo beɨ se abe, ɨ chee ra emo abeñee ñee. Dios roseĩ nguiatu rese jirandu mose.17 Sã mbia riqui ñee turã mbeɨ Dios je. Ae mɨɨño mbia rerecua tuchɨ re. Ae mɨɨ ño siqui beɨtuchɨ nguiã co. Ae mɨɨ ño ererecua nandemaesayã nde. Aemɨɨñombae ɨcua tuchɨnguiã. Amén.18 Timoteo, seriirĩ na tuchɨ chõ nde re. Dios cheẽmbuchecuasa que sembiirandu nderese nyii ra.Nyebe aɨco nguiã ñee tuchɨ ndeje ũquɨ ñee na sɨ.Mbae ɨcuã esiquisã quisã mbeɨ chõ nguia Jesúsquiato sɨ jẽ. 19 Dios eɨcua tuchɨ quia jẽ. Erenduaata atate chɨ nda jẽ. Mbae turã ndese chõ eɨco.Emo emo ngue ndua chooño mbeɨ quia ra. Mbaeturã naa naa ndocoɨ. Nyebe eriqui nguiã siquiɨcuã ɨcuã mbeɨte. Nyebe tesareɨ nguiã Dios cheẽsɨ cote. 20 Eɨ ngue Himeneo nda. Alejandro abeno. Nyebe ngue amondo nguiã Satanás je. Nduandua sacuã. Ñee ɨcuã ɨcuã eã sacuã Dios rɨɨ.

2Sã mbia ñee turã ja Dios je, ɨ Pablo

1 Ã tacheẽ Jesús quiato ja je: Mbia ja rɨɨ jẽɨngobeɨ ñee Dios je. Ɨ nda Dios uturã mee mbia je.Gracias jenye beɨ quia Dios je mbia ja rɨɨ. 2 Aeererecua nae, ũquɨ ja rɨɨ abe jẽɨngo ñee mbeɨDios je. Dios uturã mee sacuã ee. Ũquɨ mosera nandeɨco turã ja cote. Ũquɨ mose ra nandeyabeɨ nandeɨco cote. Ũquɨ mose ra nandeɨco tuchɨDios rese cote. 3 Ũquɨ mose ra Dios abe ia tuchɨnanderese. Eɨcuã sɨ mbia rirõsa chõ ae re. 4 Diosmbia rirõ ja sete quia eɨcuã sɨ co. Dios mbia

Page 239: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TIMOTEO 2:5 236 1 TIMOTEO 4:3mbaaquiatu quiatu sete quia co no. 5 Dios mɨɨño siqui nguiã co. Mbia que ɨcha ɨcha jate esɨra. Jesucristo mɨɨ ño siqui nguiã mbite re co.Mbia mbucha sacuã Dios rese. Mbia sɨ chõ aere. 6 Jesucristo que mano mbia ɨcuã ndiquicharõsacuã nda. Ũquɨ ndese que Dios mbia mbiiranducote ra. 7Ũquɨ nɨɨ ngue Dios seirabo ra. Semondoque judíos eã je embaaquiatu quiatu sacuã nda.Ũquɨ Dios ɨcua sacuã ngue Dios cheẽ asenei seneiee ra. Ae beɨ. Acheẽ ñooñoa ño nguiã co.

8 Sã mbia ja riqui ñee mbeɨ Dios je. Sã omumbate ñee Dios je. Sã eriqui turã ja. Sã paamaɨã mbeɨ nyue. 9 Sã cuña abe riqui siqui mingue.Sã eriqui ndua tuchɨ eã jiri huɨɨrao rese. Uachurɨɨnda hui rese abe. Ua rese abe no. Lujo rese abeno. 10 Sã eriqui quiatu ndua Dios rese. Sã eriquimbae turã naa naa mbia je. 11 Sã cuña quɨrɨrɨ chõnguia mbia ñumunua mose. Sã eriqui nyiisaquiaturã. Sã eriqui mingue. 12 Mbia ñumunua nuamose, cuñambiambaaquiatu quiatu aroneate. Sãcuña mo ererecua raã naa eã ngu je. Sã eriquichõ nguia quɨrɨrɨ. 13Adán nane nguiatu ngue Dioschao nguiã. Aquere quiatu ngue Eva ao nguiãcote. 14Adán nane eã ngue Satanás mbɨɨrɨ irɨ nda.Eva rane nguiatu ngue re. Eva rane ngue mbaeɨcuã saã nyii ra. 15 Dios ra paama ɨ beɨ eã cuñaje. Nguiirĩ nderequia turã mose. Dios ɨcua mose.Siqui tuchɨ mose Dios rese. Nyesecua mose mbiarese.

3Sã Jesús quiato rerecua siqui turã

1 Acheẽ ñooño eã ño se re. Jesús quiatoreaquiatu sacuã ño taɨco se, ɨ mose emo, eturãteũquɨ. 2 Sã Jesús quiato rerecua riqui siqui turãmbeɨ. Mbia ñee eã sacuã ee. Sã ngũinisi mɨɨ ñonderequia. Sã eriqui ndua turã turã mbeɨ. Sãearacua tuchɨ riqui. Sã eriqui mbia isi turã turãmbia mo oso mose echuchúaa. Sã eriqui mbiambaaquiatu quiatu aracua. 3 Sã eriqui quiacuayã.Sã eɨcuã ɨcuã eã mbeɨ riqui emo je. Sã eriqui ootuchɨã mbae isiquia rese. Sã eriqui ɨco mingue.4 Sã eriqui mbia uchuchua jenda rerequia turã.Sã eriqui nguiirĩ mbaaquiatu quiatu turã. Abacheẽ mumbayã sacuã. Ɨ nda eriirĩ eɨ ñooño eãmbia je. 5Nguiirĩ ndea chooño mose, Dios quiatoreaquiatu turã aroneate. 6 Ae Jesús ɨcua ramotenae, Jesús quiato rerecua aroneate ũquɨ. Ũquɨ mose ucuasu raã naa arõte. Eɨcuã arõte cote. SãSatanás abe ucuasu raã naa ñɨmbɨɨcuã nonde no.7 Sã Jesús quiato rerecua riqui siqui turã mbeɨ

Jesús quiatoã abe je. Ɨ nda diablo embɨɨrɨ ɨrɨ eãembɨɨcuã. Ɨ nda Jesús quiatoã ñee turã mbeɨ erɨɨ.

Sã diáconos siqui turã8 Diáconos je abe tacheẽ. Sã diáconos abe

siqui turã. Sã eriqui ucheẽ mbuchebiã mbae raãnonde. Sã eriqui quiacuayã. Sã eriqui oo tuchɨãmbae isiquia rese. 9 Sã diáconos siqui eã tuchɨmbae ɨcuã mo ndese. Sã Dios mɨɨ ndese quiatueriqui beɨ. Sã Dios ɨcua tuchɨ. 10 Ae ra diácononae, sã mbia mae na nguiatu erese nyii. Eturãmose mbia je, sã diácono ae cote. 11 Sã diácononinisi abe riqui siqui turã mbia je. Sã mbiambucheẽ ñee eã emo nɨɨ. Sã eriqui quiacuayã. Sãeriqui ucheẽ mbuchebiã mbae raã nonde. 12 Sãdiácono ngũinisi mɨɨ ño nderequia. Sã eriquinguiirĩ nderequia turã. Uchuchua jenda ja abeno.13 Diáconos mbae raã turã turã mbeɨ mose, mbiara eɨcua tuchɨ cote. Dios abe ra embuquirãcuãtuchɨ Jesucristo renei nenei sacuã mbia je.

Ae Dios saã nande je, ũquɨ aba ɨcua ja aroneateraque

14 Seso jeɨse rete raque nderea. Seso eã moi ñoaɨco nguiã co mbesa ndeje a. 15Nde Jesús quiatorerecuarã irabo aquiatu sacuã ño aɨco nguiã ãmbesa ndeje a. Iglesia jenda rerecua irabo sacuã.Dios reco mbae rei iglesia. Iglesia quia rei Dioscheẽ nderequia tuchɨ mbia ja je. 16 Ae Dios saãnguia nande je nae, ũquɨ aba ɨcua ja aroneateraque:Dios que tu mbiarã íbii ra. Jesús, ɨ equia ee.“Eturã tuchɨ” ɨ que Espíritu Turã erɨɨ nda.Angeles abe que mae erese ra.Ae Jesús quiato nae, ũquɨ ngue esenei senei mbia

ataque je ra.Mbia mangue chooñoa jenda ja que eɨcua ra.Aquere que Dios equeraobe ibate cote ra.

4Mbia ra huɨ huɨ Dios cheẽ sɨ

1Espíritu Turã ndiqui ñee co: Mbae ua ja nonderambia huɨ huɨ tuchɨ Dios sɨ. Abambɨɨrɨ ɨrɨsa resera mbia riqui tuchɨ. Ũquɨ nda mbia mbaaquiatuɨcuã ɨcuã aba checuayã ɨcuã na. 2 Ae uturã saãsaã nguia nae, ũquɨ nduɨ ruɨ ra mbia riqui. Aeñee ñooño nguia nae, ũquɨ nduɨ ruɨ ra mbia riquino. Ũquɨ siqui beɨte mbae ɨcuã ndese ũquɨ. Nyebeeriqui nguiãmbae turã ɨcuayãte chee cote. 3Ũquɨ nda mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã. Jeninisirã ndajendecoã. Jendurã abe ra jendecoã no, ɨ ra equiañee mbia je. —Mbae ra jẽu chooñochɨ jẽ, ɨ ra

Page 240: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TIMOTEO 4:4 237 1 TIMOTEO 5:16equiambiambaaquiatu ɨcuã ɨcuã. Diosmbae chaoja raque mbia chɨurã. —Sã sequiato mbae ja u,gracias ɨre seje, ɨ que Dios ra. 4 Dios chɨao mbaeturã ja. Mbae nandeisi teã teã eã ño nguia echɨao.Mbaenandeu turã ja chõnguia. Gracias nande beɨchõ nguia Dios je. 5Dios cheẽ nguire mbae turã jariqui nandechɨurã ã. Nande “gracias” ɨmose Diosje, mbae turã ja chõ eriqui nguiã nande je.

Jesús quiato rerecua turã6Ã secheẽ esenei seneimbeɨquiaDios quiato je,

Timoteo. Nde mbia mbaaquiatu turã turã mose.Dios rimba turã tuchɨ ra nde cote. Jesús cheẽ nduɨra ereɨco tuchɨ cote. Dios ra ereɨcua tuchɨ cote.Sã ereɨco beɨte erese co no. 7Mbia cheẽ ñooño jecheẽ ndese ra erechiisaquiachɨ jẽ. Echɨmbirãcuãtuchɨ quiatu quia siqui Dios rese jẽ. 8 Nanderetequirãcuã mose, eturãte raque. Nandeɨco moseJesús rese, ũquɨ nguiatu eturã tuchɨ nanderetequirãcuã sɨ re. Aachõ eã nandeɨco Jesús rese.Ibate abe quiatu nandeɨco erese. 9 Acheẽ ñooñoeã ño se re. Sã mbia “ae beɨte” ɨ ja secheẽ je.Dios cheẽ ño ñene. 10 Dios cheẽ nɨɨ ño ureɨconguiã quɨcoɨ coɨ ã. Dios cheẽ nɨɨ ño ureɨco nguiãñɨmbirãcuã mbae ja rese ã. Dios reco quiatuureɨcuate nguiã ã. Ae que mano mbia ja je ra. Aeeɨcuate quia nae, ũquɨ nda emingo beɨ.

11 Ã esenei senei mbeɨ quia mbia je. Mbia Dioscheẽ mumbayã sacuã. 12 Sã mbia ndecheẽ anduturã. Ameɨ eã ndaque nde. Mbae turã esaã saãnguia Jesús quiato résaa. Ũquɨ siqui turã sacuãnde rã sɨ. Echeẽ turã mbeɨ quia mbia je. Eɨcoturã mbeɨ quia mbae turã ndese. Echesecua tuchɨquia mbia rese. Dios eɨcua tuchɨ quia. Mbae ɨcuãndese ra eremaemae jirichɨ. 13Mbia embaaquiatuquiatu beɨ quia seso mose chee nderea. Dios cheẽesenei senei mbeɨ quia leer ɨ ee. 14 Jesús quiatorerecua o chono mose ndearõ, aque mose queDios nembaaracua tuchɨ ra. —Ã esaã, ɨ que ndejera. Ũquɨ sɨ ra eretesareɨchɨ. 15 Ũquɨ ndese eɨcobeɨ. Endua ndua beɨ quia erese. Ũquɨ mose raDios ereɨcua ɨ ɨ tuchɨ. Mbia ra jirandu ja nderese.16 Emae ño nguia nde ae ndechɨese. Echɨcuasẽcuasẽ ño nguia mbae ɨcuã sɨ. Ae eresenei seneinguia mbia je Dios cheẽ nae, ũquɨ emumbayã ñonguia nde abe. Ũquɨ mose ra Dios nemingo turãtuchɨ. Ndecheẽ andusa abe ra emingo turã tuchɨ.

5Jesús quiato siqui turã sacuã

1 Erecheẽ ɨcuã ɨcuãchɨ nda ameɨ je nde em-baaquiatu quiatu mose jẽ. Ameɨ embaaquiatuturã turã ño nguia jẽ. Nderu esaã ño nguia siquiturã ee. Ndenongue rã ño eɨco mbia yasu je no.

2 Ndesi esaã ño nguia ari je jẽ. Ndenongueesaã ño nguia ubichõ nyucuaaque rese jẽ. Enduaɨcuã ɨcuã eã ño nguia erɨɨ jẽ. 3 Eru cheecha mombae eãmose, sã Jesús quiato riquimbaemomeemee ee. 4 Eriirĩ tiarõ mose, sã aque chõ mbaemee mee mbeɨ quia usi je. Eriirĩ nducucha mose,sã aque chõ mbae mee mee ee no. Ngu abe je.Umumbebosa je. Ũquɨ Dios bite. 5 Sã eru cheechamo ae riqui no. Sã embae eãte riqui no. Ae nduandua beɨ mose Dios rese, ñee mbeɨ mose Dios je,sã Dios quiato riqui mbae mee mee mbeɨ ee. 6Aeebite nae, ũquɨ ndese achõ eru cheecha mo siquimose, eɨcuãte ũquɨ. Eraaque rã ño aque riquinguiã. Ereco siqui raque. 7 Ã esenei senei nguiambia Jesús quiato hue jenda je. Ɨ nda mbia ñeeɨcuã eã erɨɨ. 8 Emo ndua eã mose usi rese, nguabe rese, eɨcuãte ũquɨ. Mbaemeemee eãmose ee,eɨcuãte ũquɨ. Ũquɨ siqui ãte quia Dios rese ũquɨ.Eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ Dios quiatoã sɨ re.

9 Ari eru cheecha je inscribir jenye rã mámbɨɨ.Ae sesenta años eãte nae, ũquɨ je inscribir jenyeeã. Ae eru ata nyii nae, ũquɨ je inscribir jenye eãno. Ae eru mɨɨ nyii nae, ũquɨ mɨɨ je chõ inscribirjenye. 10Ae ari turã aba chɨɨcuate nae, ũquɨ achõje chõ inscribir jenye. Ae ari nguiirĩ mbutiarõturã mbeɨte quia nae. Ae ari mbia isi turãte quiauchuchúaa nae. Ae ari mbae turã saã saã mbeɨtequia Jesús quiato je nae. Ae ari erasi teaquiatuturãmbeɨte quia nae. Ae ari siqui beɨte quiambaeturã ndese nae. Ũquɨ ari je chõ inscribir jenye.11Eru cheecha ari eã mose, ũquɨ je inscribir jenyeeã. Ũquɨ nyao arondete Cristo sɨ. Ae ebite, ũquɨ achõ ndese ndua mose. —Serurã mo tateabe, ɨ racote. 12 Ũquɨ mose ra Dios paama ɨ ee. Ucheẽmbuchebi chõ nguiã ngu rea mose cote. 13 Erucheecha ari eã mose, siqui eã arõte mbae mondese. Tuchua embuchesea sea chooño arõte.Mbia mbucheẽ ñee ñooño arõte emo nɨɨ. Uchururerequia chooño eã arõte. 14 Nyebe aɨco nguiãñee eru cheecha, ae ari eãte, ũquɨ je. Sã ngurãmo ndea. Sã tiirĩ. Sã eriqui mbae turã naa naambeɨ uchuchúaa. Ũquɨ mose ra Jesús quiatoã ñeeeã ee cote. 15 Emo emo ngue nyao Dios sɨ cotera. Satanás ndese eriqui ã cote. 16 Sã Jesús quiatoriqui mbae mee mee uchari eru cheecha je. Usiabe je eru cheecha mose. Iglesia mbae mee mee

Page 241: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TIMOTEO 5:17 238 1 TIMOTEO 6:16

eã sacuã ee. Ae eru cheecha eriiriãte nae, ũquɨ jequiatu iglesia mbae mee mee.

17 Jesús quiato rerecuambae saã turã turãmbeɨmose, sã mbia ia tuchɨ riqui erese. Dios cheẽnenei nenei turãmose, sã Jesús quiato riquimbaemee mee mbeɨ ee. 18 Sã embesa ji riqui ñee no:“Emo nimba ticuasu mbae usi raã mose, echurura jenyatichɨ mbae mo je jẽ. Sã ae ae sɨ quiaquiaru quiaru”, ɨ que embesa ji ra. “Ae quieɨquieɨ quia emo je nae, sã echa mbae isiquia momee ee”, ɨ que embesa ji ra. 19 —Jesús quiatorerecua quembae ɨcuã saã nda, ɨmose emo, echeẽnda jeñanduchɨ, ae mɨɨ ñee mose. Nyeremo ñeemose, ũquɨ ñee ñooñoa arõte cote. 20 Jesús quiatorerecua mo siqui siqui beɨmose mbae ɨcuã ndese,echeẽ asi asi ee Jesús quiato ataque résaa. Ɨ ndaũquɨ abe siquiche mbae ɨcuã naa naa eã. 21 Eɨ erechõ Jesús quiato rerecua je, siqui mose mbae ɨcuãndese. Ndequiatote raque. Echeẽ asi ee. Aɨco ñeendeje Diosa a. Jesucristo sa abe no. Angeles Diosrimba sa abe no. 22 Jesús quiato rerecuarã ndaeremɨɨ jeɨchɨ jẽ. Emae nguiatu turã na erese nyii.Emɨɨ jeɨ mose, eɨcuã arõte emo mose. —Eremɨɨjeɨchɨ ngue nyii ra, ɨ rambia ñee ndeje cote. Mbaeturã ndese chõ eɨco nde abe.

23 I achõ nda erembeɨchɨ jẽ. Uva rique rasi ñetẽabe embei mbei quia nderie rasi mose jẽ.

24 Emo emo nyɨsaã mbae ɨcuã nyecuate riquinande je ã. Emo nyɨsaã ɨcuã ndese quia nandeɨconguiãmae ãte namo. Dios eɨcuãmbasimose, aquemose ramo nda nandemae ũquɨ nyɨsaã ɨcuã ndesecote. 25 Eɨ sɨ chõ mbia chɨsaã turã no nde. Emoemo nyɨsaã mbae turã nyecuate riqui nande je ã.Emo nyɨsaã turã ndese quia nandeɨco nguiã maeãte raque ã no. Echɨsaã turã nda nyecua ja cheenande je cote.

61 Ae Jesús quiato ererecua rimba mo nae, sã

ũquɨ ndiqui nguerecua cheẽ mumbayã tuchɨ. Sãeriqui turã nguerecua je. Eɨ mose ra mbia ñeeɨcuã eã Dios cheẽ nɨɨ cote. 2 Timoteo, mbiarimba embaaquiatu quiatu quia. Ã echeẽ ee. —Jenderecua Jesús quiato mose, echeẽ jemumbayãño nguia mbae raã turã turã ee. “Jesús rimba jachõ nande re” jenyechɨ nda jenderecua ucuãyãcuãyã jẽ. Jenderecua Jesús quiato mose, mbaejẽsaã turã tuchɨ quiatu quia ee. Jẽɨngo turã tuchɨchõ nguia ee, ere ererecua rimba je ñee.

Nandendua tuchɨã jiri quiatu quiambae isiquiarese

3 Ã ndei Jesucristo cheẽ tuchɨ ã. Emo siquimose ã nduɨ, siqui turã nda Dios rã sɨ. Emo mbiambaaquiatu quiatu mose ã abi, Dios cheẽ nduɨeã ño ũquɨ ndiqui nguiã. 4 Ucuasu raã naa ñonguiã ũquɨ. Ñee tuchɨ beɨte equia ũquɨ. Eaquiaturocoĩ. Mbia mbɨɨcuã ɨcuãte equia ũquɨ. Mbiambucheẽ ɨcuã ɨcuãte equia nyue ũquɨ. Mbiamumae ɨcuã ɨcuãte equia nyɨese ũquɨ. 5Ndua ɨcuãɨcuã mbeɨte equia ñee turã ndocoĩ ũquɨ. Eɨcuãɨcuã mbeɨte riqui emo je ũquɨ. —Mbia ra mbaeisiquia mee seje, se Dios cheẽ nenei nenei moseee, ɨ beɨte equia ũquɨ. Ũquɨ ndese eɨcoã tuchɨ,Timoteo. 6 Nandeɨco mose Dios ruɨ, ae ae ranandembia nandembae mɨɨ ndese. 7 Mbae mongue nanderuãte nandechaacuquia mose ra. Eɨ nande sɨ ra nandemano mose mbae mo nderaoeã no. 8Nandechɨurã nanderecomose, nandeɨraoabe nandereco mose, nandeya chõ nandeɨco ũquɨ ndese. 9Ae “mbaecha tuchɨ ra se” ɨ beɨ quia nduandua, ũquɨ nda nɨmbirãcuã eãmbae ɨcuã sɨ. Mbaeɨcuã tã ɨ mose ee, mbae ɨcuã nda esaã jeɨ. MbaeIsiquia quiatu ebi tuchɨte riqui nguiã. Echɨoseɨoseɨ ɨcuã nda equerao chee tata cuásuu. 10 Aendua beɨte quia mbae isiquia rese, ũquɨ mbaeɨcuã saã ja arondete. Emo emo ndiqui ndua tuchɨmbae isiquia rese ã. Nyebe eriqui nguiã huɨ Diossɨ ã. Nyebe eya eã ndasi tuchɨ riqui nguiã ã.

Dios eɨcua tuchɨ, ɨ Pablo ñee Timoteo je11 Eɨ erechɨ nda nde, Timoteo. Dios rimba

tuchɨ chõ nde re. Mbae turã ndese beɨ eɨco.Dios rã mbeɨ chõ eɨco. Dios eɨcua beɨ chõ nguia.Echesecua beɨ chõ nguia mbia rese. Eɨco minguechõ nguia. Ndecuasu ra eresaã saãchɨ nguiajẽ. 12 Echɨmbirãcuã tuchɨ quiatu quia Dios cheẽndese jẽ. Aba mingo beɨsa rese quia eɨco tuchɨjẽ. Ae quia ngue ndeirabo nguiã nyii. Sã erecheẽturãte mbia résaa nyii no. —Dios riqui semingobeɨte co, ere que equia nyii. Ũquɨ ndese beɨ chõeɨco. 13 Dios ae chõ mbae mingo ja nguiã co.Erésaa tacheẽ ndeje. Jesucristo résaa abe tacheẽndeje. Sã Jesucristo siquicheã ñee Poncio Pilato jeno. 14Ae rɨɨ Dios ñeendeje nae, ũquɨ emumbayã jachõ nguia eraã turã. Jesucristo tu mose chee eɨcoecheẽ mumbayã mbeɨ. Ɨ nda emo ñee eã ndeje.15 Dios quia rei equirãcuã tuchɨ mbia mo sɨ. Aequia ererecua tuchɨ mbia mo sɨ re. Emo mose raDios “Jesucristo tamondo íbii mbia rea” ɨ. Aquemose ra Jesucristo nyecua tuchɨ mbia je. 16 Dios

Page 242: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 TIMOTEO 6:17 239 1 TIMOTEO 6:21mɨɨ nda manoa. Ae mɨɨ ño siqui beɨ nguiã nyaashĩna co. Mbiamo nda esɨɨchã eã. Mbiamomae eãteerese emo mose. Emo nda mae eã mbeɨ erese. Sãmbia ñee turã mbeɨ quia erɨɨ. Sã eriqui ñee turãmbeɨ equirãcuã nɨɨ. Amén.

17 Ae mbaechate nae, ũquɨ je echeẽ. Sã ucuasuraã naa eã. Sã eya siquíã umbaemɨɨ ndese. Embaera ua emo mose. Sã Dios rese quiatu eya riqui.Ae mɨɨ ño mbae mee nguiã nande je. 18 Echeẽmbaecha je. —Mbae turã jẽsaã saã mbeɨ quiajembae je jẽ. Jẽɨngo turã jiri quia mbaecha reãje. Abeɨ chiãte ra jẽɨngochɨ jẽ, ere mbaechambaaquiatu quiatu. 19Ũquɨ naa naa mose ra Diosmbae mee tuchɨ ee ibate. Ũquɨ naa naa mose rasiqui turã tuchɨ no.

Pablo ñee huɨ beɨ Timoteo je20 Timoteo, ae rɨɨ Dios ñee ndeje, ũquɨ emum-

bayã mbeɨ quia. Mbia ñee ñooño mose nyue, ndeabe ra erecheẽchɨ. Ũquɨ ñee aba mundua turãeã ño nguiã. Uaquiatu raã naasa chõ ũquɨ nde.21 Dios cheẽ abi chõ eriqui nguiã ũquɨ naa naaũuuuuu uuuquɨ. Dios ɨcuasa reã ño ũquɨ nde. SãDios turã ndiqui beɨ ndeje. mén.

Page 243: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 TIMOTEO 1:1 240 2 TIMOTEO 2:9

SEGUNDA CARTA DEL APOSTOL SANPABLO ATIMOTEOPablo embesa Timoteo je

1 Pablo rei se. Jesucristo chɨmbaaquiatu rei se.Dios que semondombiambaaquiatu quiatu sacuãnda. —Jesucristo ɨcuasa ra siqui beɨ, ɨ sacuã ngueDios semondo mbia je ra. 2 Aɨco ã mbesa ndejea, Timoteo. Secheẽ nguire chõ ereɨco nguiã Jesúsɨcua aque. Nyebe aɨco nguiã seriirĩ ɨ ndeje co.Dios rei nanderu. Jesucristo rei nandererecua. Sãũquɨ turã mbeɨ riqui ndeje. Sã ũquɨ ia eã mbeɨriqui nderese. Sã ũquɨ nembia tuchɨ.

Pablo Dios oseɨ uquia Timoteo je3 Gracias, ae beɨ se quia nderɨɨ Dios je co. Aɨco

turãte quia Dios je co. Serameɨ ja rã sɨ. Senduasatuchɨ Dios riqui co. Nderɨɨ aɨco ñee mbeɨte Diosje co. Nyaashɨ mose. Isa abe. 4 Anduate quianderese co. Achɨmbiate rã nda mae nderesechã. Erecheseote que nandechao ramo mosenandechesɨ ra. 5 Ereɨco Dios ɨcua tuchɨte aque.Ndesi rã sɨ Eunice. Ndechari abe rã sɨ Loida. Ũquɨ ngue Dios ɨcua tuchɨte quia ra. Eɨ ere sɨ quia Diosɨcua tuchɨte nde abe aque. 6 Nyebe aɨco nguiãñee ndeje a. Seo achono nguia ndearõ nae, aquemose que Dios nembaaracua tuchɨ ra. Ndearacuaeɨco beɨ Dios cheẽ ndese. Dios cheẽ nenei neneimbia je. 7 Dios siquíã nguiã nandembu siquichembia sɨ ã. Dios nandembirãcuãte quia ã. Diosnandembuchesecuate quia mbia rese ã no. Diosnandembaaracuate quia ã no.

8 Dios quirãcuã ndese eɨco beɨ. Ũquɨ mose raereɨreɨ ɨreɨ eã Jesús renei nenei mbia je. Ũquɨ mose ra ereɨreɨ ɨreɨ eã setarõ ji sɨ. A setarõ ji ñɨJesús rɨɨ a. Mbia ɨcuã ɨcuã mose ndeje Jesús rɨɨ,echɨmbirãcuã ño. Dios ra nembirãcuã. Sã sem-birãcuã no. 9 Dios quiatu ngue nanderirõ nguiãnandeɨcuã sɨ. Dios que nandembuturãmingo ɨcúeumbaerã nda. Nandeturã je eã ngue nandemingonguiã ɨcúe umbaerã. Nduate quiatu nguiã nan-derese. Mbae ao ja nonde que nduate nanderesera. Jesucristo rɨɨ ño ngue Dios riqui nguiã nyese-cua nanderese. 10Nyebe Jesucristo mondo nguiãnanderirõ sacuã nandeɨcuã sɨ. Nyebe nandeɨconguiã ñee: —Dios nyesecuate nanderese, ɨ cote.Jesucristo que nandembusiquicheã u nandemanosɨ ra. Ae riqui nandemingo beɨ co. Ae riqui ucheẽ

isiquia mingo beɨ co. Jesucristo tu mose quenandembiirandu ja ũquɨ ndese ra. 11 Ucheẽ turãnenei nenei sacuã ngue Dios seirabo ra. Semondoque mbia mbaaquiatu quiatu ra. Mbia manguechooñoa jenda ja mbaaquiatu quiatu. 12 Ũquɨ jechõ mbia riqui nguiã mbae rasi raanguquia tuchɨseje co. Aɨreɨ ɨreɨ eãte quia Dios sɨ co. Dios aɨcuatequia co. Sereco que amee tuchɨ ee ra. Ae rasereco teaquiatu beɨ seje. Jesucristo tube cheemose. 13Arembaaquiatu turãte que se, ũquɨ nduɨeɨco beɨ. Dios eɨcua beɨ quia Jesucristo rɨɨ. Mbiarese echesecua beɨ quia Jesucristo rɨɨ. 14 Ae rɨɨ Dios ñee ndeje nae, nembaaracua equia nae, ũquɨ ndese eɨco tuchɨ. Espíritu Turã nda nembesarɨ eã.Eriqui tuchɨte nandechɨangui re co.

15 Ereirandu que Asia jenda serecha rese ra.Figelo. Hermógenes. Ũquɨ ngue huɨ ja sesɨ ra.16 Onesíforo quiatu que tuutu quia serea sembiara. Ɨreɨ ɨreɨ eãte que equia setarõ ji sɨ ra. Sã Diosturã mbeɨte riqui ee. Echuchua jenda ja abe je.17Tumose aa Rómaa que serequia tuchɨ ra. Ngasẽnyee que seje ra. 18 Efeso seɨco mose abe queeriqui tuchɨte serese ra. Serese que eriqui Dioscheẽ nenei nenei nda. Ã ereɨcuate quia aque. SãDios mbae turã tuchɨmondo ee Jesús tu mose.

2Mbae esaã saã tuchɨ quia Jesús je, ɨ Pablo Tim-

oteo je1 Seriirĩ naate nde, Timoteo. Jesu-

cristo quirãcuã ndese eɨco ñimbucha tuchɨ.2 Arembaaquiatu quiatu que se mbia résaa, ũquɨ esenei senei tuchɨ quia mbia je. Mbia ndua jesecheẽ esenei senei. Ũquɨ nda esenei senei emoje no ña. 3Mbae rasi tumose ndeje, echimbirãcuãño. Soldado rã ño eɨco ñimbirãcuã. Jesús rimbaturã ño eɨco. 4 Jesús rimba chõ nde re. Echeẽemumbayã mbeɨ chõ nguia. Mbae mo ndese raerendua nduachɨ. Ndererecua mɨɨ ndese enduabeɨ. 5 Sã deporte no. Emo nda ganar ɨ eã,nguerecua cheẽ mumba mose. 6 Sã emo ndiquiquieɨ quieɨ tuchɨ úcoo no. Aque mbae tubɨrɨãtuchɨ rae. Eɨ ere sɨ quiatu mbae raã naa tuchɨJesús je. 7Ae ambesa mbesa quia ndeje ã, ã ndeseendua tuchɨ. Dios ra embuchecua tuchɨ ndeje.

8Endua tuchɨ quia Jesucristo rese. Quera sɨ quemanonde ra. Mbiate raque. David rucucha raque.Quera sɨquemanonde ra. Ũquɨ asenei senei nguiambia je co. 9 Ũquɨ je chõ mbia riqui nguiã mbaerasi raanguquia tuchɨ seje ã. Ũquɨ nɨɨ ño setarõ

Page 244: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 TIMOTEO 2:10 241 2 TIMOTEO 3:9mɨɨ nguiã a. Se mbia ɨquiare rocoɨ nyii setarõtarõ. Se chõ setarõ ndaque. Dios cheẽ nguia etarõaroneate re. 10Cochembia ɨcuã ndiqui nguiã seje.Ɨ nda Dios chiirabo Dios cheẽ isi beɨ cote. Ɨ ndaDios emingo beɨ cote. Ɨ nda ũquɨ siqui beɨ ibateJesucristo rese cote. 11 Ñee ñooñoa tuchɨ chõmbia cheẽ ã nde:Nandemano ngue Jesucristo rese ra.Nyebe ra nandeɨco beɨ erese cote.12 Cristo rɨɨ mbae rasi nandesaã saã mose, Cristo

ra nandemɨɨ ererecuarã, ererecua tuchɨmose ae.

“Cristo aɨcuayãte” nande ɨmose, Cristo abe ra ñeenande je.

“Se abe jaẽɨcuayãte” ɨ ra nande je.13Nandecheẽ ɨru raque ra nande, Dios quia ra ñee

ɨru eã mbeɨ.Dios quia ra ucheẽmbuchebi aroneate nande je,ɨ que embesa ji ra.

Ndeɨco tuchɨ mose Dios rese, ereɨreɨ ɨreɨ eãndae

14Ã ndese mbia hue jenda embaaquiatu quiatutuchɨ. Diósaa embaaquiatu quiatu tuchɨ. Ñee ɨcuãɨcuã eã nda nyue chã. Ñee ɨcuã ɨcuãmose, emingoturã eã nyɨese chõ ũquɨ nde. Mbae turã sɨ embuɨchõ ũquɨ no nde. 15 Equieɨ quieɨ tuchɨ chõ nguiaDios je jẽ. Ɨ nda Dios “coche ñene” ɨ ndeje. Sã emondiqui quieɨ quieɨ turãte nguerecua je no. Eɨreɨ nguiãte ra nguerecua sɨ cote. Eɨ ere sɨ chõ nguiaDios cheẽ nenei nenei mbia je. Dios cheẽ abi abiã.16 Ae uchuru mondo chooñote quia nae, ũquɨ ndese eɨcoã. Ũquɨ ndiqui ɨsho ɨ ɨte Dios sɨ ũquɨ.17Ũquɨ ñee mbuchei ɨ ɨte echoɨ quia quɨ. Sã mbaerasi riqui oso ɨ ɨte no. Eɨ sɨ chõ Himeneo nguiãũquɨ. Fileto rese. 18 Ũquɨ ndiqui ñee Dios cheẽabi abi tuchɨ ũquɨ. —Mbia rete raaque ra quera sɨeã, ɨ chõɨño mbeɨ equia ũquɨ. Nyebe eriqui nguiãmbia mbuɨ mbuɨte Dios sɨ ũquɨ. 19 Sɨta cuasu mona ndei Dios cheẽ. Embuquiata aronea. Aque ñɨmbeɨ chõ nda echɨ. Eɨ sɨ chõ Dios cheẽ nande jeno nde. Dios cheẽ ño ã nde: “Dios riqui ngũimbaɨcua jate ã,” ɨ que ra. Co abe rei Dios cheẽ co: “Ae‘Dios rimba rei se’ ɨ quia nae, sã ũquɨ ndiqui nyaoja mbae ɨcuã sɨ”, ɨ que ra.

20 Sã mbae riru chumumbarate riqui mbaechamo nyuchúaa no. Sã oro ao ji riqui emo no. Sãplata ao ji emo no. Sã ira ao ji emo no. Sã tuchuao ji emo no. Emo emo ndei iti mombo sacuã no.Emo emombae turã ndirurã no. 21Sã Jesús quiatoriqui mbae turã ndirurã na. Sã eriqui ɨcúe beɨ

Dios mbaerã. Sã nyao tuchɨ mbae ɨcuã sɨ. Ũquɨ mose ra Jesús ia tuchɨ erese. 22Ae ɨcuã acuanɨnduchoseɨ choseɨ quia nae, ũquɨ sɨ ehuɨ chõ jẽ. Eɨcoturã ño Dios ɨcha ruɨ jẽ. Dios eɨcua tuchɨ chõnguia jẽ. Echesecua tuchɨ chõ nguia mbia resejẽ. Echɨmbia chõ nguia mbia rese jẽ. Eɨ ño Jesúsquiato nguiã siqui turã nyɨese ã, echɨã quishĩ jamose. 23 Mbia uchuru mondo chooño mose ñeenyue, nde abechɨ nda jẽ. Mbia mbɨɨcuã sacuãño ũquɨ nde. 24 Dios rimba quia mbia mbɨɨcuãaroneate re. Eturã tuchɨte quia mbia ja je re.Mbia mbaaquiatu quiatu turãte quia ñene. Siquiminguete quia mbia je re. 25 Ae Dios cheẽ isi teãteã, ũquɨ nda embaaquiatu quiatu mingue quia.Ũquɨ nɨɨ nda ñee ñee Dios je. Dios emundua sɨsacuã. Dios cheẽ isi turã sacuã. 26 Ɨ nda echoɨoso chee uchã diablo sɨ, ndua sɨ mose Dios cheẽndese. Diablo quia eisite nguiã co. —Ã esaã jẽ, ɨbeɨte diablo quia ee co.

3Mbia ɨreɨ nguiãte ra mbae ɨcuã naa ɨ ɨ

1 Jesús quiato ra mbae rasi saã tuchɨ Jesús tuserɨ mose. Ũquɨ eɨcua quiatu tuchɨ, Timoteo.2 Umbae ae ae rese ra mbia ndua cote. Mbaeisiquia mɨɨ ndese chõ nda mbia riqui ndua nduacote. Mbia ra ucuasu saã saã tuchɨ. Ñee ɨcuã ɨcuãmbeɨ ra equia emo nɨɨ. Mbia ra ngu cheẽ mumbamumba tuchɨ. Usi cheẽ abe no. Mbia ra gracias ɨãtuchɨ nyue aque mose. Siqui sereã tuchɨ ra Diosrese. 3Mbia ia eã eã nda emo ndese. Ñimbuturãsereã tuchɨ ra emo je. Emo nda embuqueta quetabeɨ quia. Huɨ aroneãte ra mbae ɨcuã sɨ. Nyabanyaba reã tuchɨ rae. Mbae turã nda eucuayãtuchɨ. 4Mbia ra embucheẽ ñee ngõngue rɨɨ. Mbiara mbae ɨ ñooño. Mbia ra uaquiatu saã ñooño.Ubi achõ ndese ra eriqui. Siqui rocoĩ Dios bi rese.5 Dios quiato ra mbia saã ñooño. Dios quirãcuãɨcua rocoĩ. Ũquɨ mbia ɨcuã sɨ echao tuchɨ, Tim-oteo. 6 Ũquɨ mo ndiqui ɨque ɨque emo nyuchuaã. Cuña aquiatuã mbɨɨrɨ ɨrɨ. Ae ndua ndua beɨtequia huɨɨcuã ndese cuña nae, ũquɨ mbɨɨrɨ ɨrɨ. Ũquɨ cuña ndiqui uchɨoseɨ raã naa mbeɨ mbae ɨcuãũquɨ. 7 Ũquɨ cuña ndiqui “tachɨmbaaquiatu” ɨbeɨte raque ũquɨ. Ñɨmbaaquiatu aroneate Dioscheẽ ndese. 8 Sã brujos Moisés cheẽ mumba no.Janes, ɨ equia ee. Jambres abe no. Eɨ sɨ chõ cuñambɨɨrɨ ɨrɨsa nguiã Dios cheẽmumbamumba ũquɨ.Ndua aquiatuã je chõ ũquɨ nde. Ũquɨ ndiqui emomingo aroneate Dios cheẽ ndese ũquɨ. 9Mbia ra

Page 245: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 TIMOTEO 3:10 242 2 TIMOTEO 4:21siqui eã ũquɨ ñee nduɨ cote. Mbia ra “eaquiatuã”ɨ chee erɨɨ. Sã “eaquiatuã” ɨ chee Moisés cheẽmumbasa rɨɨ brujos no.

Jesús quiato ra mbae rasi saã, ɨ Pablo10 Ereɨco turãte que se rã sɨ ra, Timoteo. Dios

cheẽ ngue eresenei senei nguia se rã sɨ ra. Ae asaãsaã nguia Dios je nae, ũquɨ ngue eresaã saã nguiande abe ra. Ae “tasaã Jesús je” ae quia co nae,nde abe eresaã saã turã nguia aque. Dios ereɨcuatuchɨte se rã sɨ. Ereɨco minguete equia aque.Erechesecuate equia mbia rese aque. 11 Ereɨcoturãte que equiambia ɨcuã ɨcuãmose ndeje ra. Sãmbia ɨcuãte riqui seje Antioquíaa no. Icónioo abe.Lístraa abe. Sã ñɨ aɨco mbae rasi raã tuchɨ hueeno. Dios que sereaquiatu ũquɨ sɨ ra. 12 Ae siquiserete quia Jesucristo rese nae, ũquɨ nda mbae rasisaã tuchɨ. Mbia ɨcuã ɨcuã tuchɨ ra ee. 13 Ae ɨcuãɨcuãte riqui Dios je nae, ũquɨ nguia ra eɨcuã ɨ ɨtuchɨ cote. Ae mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ nguia nae, ũquɨ ngui a ra mbia mbɨɨrɨ ɨ ɨ tuchɨ cote. Ñɨmbɨɨrɨ ɨ ɨtuchɨ ra equia no. 14Nde chõ eɨco tuchɨ Dios cheẽndese. Ae rese erechɨmbaaquiatu nae, ũquɨ ndeseeɨco tuchɨ. —Ɨchoɨñoa tuchɨque ãnda, erete equiaeɨcua aque. Nembaaquiatusa abe ereɨcuate quiaaque. 15 Ndeñetẽ mosenda beɨ chõ ereɨco nguiãDios cheẽ ɨcua aque. Dios cheẽ nembaaracuatequia aque. Nyebe ereɨco Jesucristo ɨcuate aque.Nyebe Dios nderirõ nguiã ndeɨcuã sɨ. 16Dios cheẽturã ja chõñene. Dios chɨmondo ja chõñene. Dioscheẽ nguia rei mbia mbaaquiatu. Dios cheẽ nguia rei mbia ɨcuã mbuchecua ee. Dios cheẽ nguiarei “eɨ jenye” ɨ tuchɨ nande je. Dios cheẽ nguia reiaba mingo Dios bi rese. 17 Ɨ nda Dios quiato siquiturã tuchɨ. Ɨ nda eaquiatu mbae turã naa naa ja.

41 Aɨco ñee ndeje Dios nonde a, Timoteo. Je-

sucristo nonde abe no. Ae r a tube mae ja mbiarese. Mbia reco rese. Mbia mano je rese abe. Aenonde aɨco ñee ndeje a. 2 Dios cheẽ esenei seneituchɨ quia mbia je, Timoteo. Mbia eanduse mose.Mbia eandu sereã mose abe no. Embaaquiatuquiatu mingue beɨ chõ nguia. Embuti mbuti beɨquiatu quia Dios cuti. “Eɨ jenye” ere beɨ quiatuquia mbia je. 3Namo jiri quiatu ra mbia Dios cheẽturã andu sereã cote. Ubi achõ ndese chõ ndahuiisa rerequia tuchɨ cote. Nyebe ra Dios cheẽandu sereã. Ae mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuãte quiaDios cheẽ nduɨ eã nae, ũquɨ nduɨ chõ nda mbiariqui tuchɨ cote. 4Nyiisaquia tuchɨ chõ nda equia

mbia ñee ñooño je rese cote. Ñee ñooño eã je resenyiisaquia rocoɨ. 5Cochee chõ eɨco nde, Timoteo.Nderoseĩ nguiátu chõ eɨco mbia ɨcuã ɨcuã mosendeje. Equieɨ quieɨ tuchɨ chõ nguia Dios je. Dioscheẽ esenei senei tuchɨ chõ nguia mbia je.

6 Achuruchate ucua quia co cote. Aɨco manoutate co cote. 7Mbae que asaã saã tuchɨ quia Diosje ra. Ae je Dios riqui ñee seje nae, ũquɨ ngue asaãjate quia ee ra. Ahuɨ eã mbeɨte que se quia esɨra. 8 Dios que sechɨã mbuturã nda. Ũquɨnde queaɨco ngata turã nda. Nyebe eriqui nguiã premionderecoquiatu seje pe. Jesucristo tu mose ra Diosmae ja mbia rese cote. Aque mose quia ra premiomee seje cote. Se mɨɨ je eã ndae. Ae Jesucristo ruchoseɨte quia nae, ũquɨ ja je abe ra premio mee.

Echu serea, ɨ Pablo Timoteo je9 Echu jeɨ chõ serea, Timoteo. 10 Demas quiatu

ngue serecha nguiã. Ibi jenda achõ ndese chõeriqui nguiã ndua. Ubi mɨɨ ndese chõ eriquinguiã ndua. Nyebe esɨ nguiã serecha Tesalónicaa.Crescente quiatu que oso Galáciaa ra. Tito quiatuque oso Dalmáciaa no nda. 11 Lucas mɨɨ ño siquinguiã serese co cote. Marcos abe eru beɨ seje.Ae nda quieɨ quieɨ jiri nguiã serese aa. 12 Tíquicoquiatu que amondo Efésoo ra. 13 Ae asecha sacosembae nae, eru beɨ seje ndechu mose. Asechaque Troas ra. Carpo chuchua. Libros abe eru beɨseje. Sechɨmbesa papeles sɨ ra eretesareɨchɨ. Erubeɨ seje. 14 Alejandro el herrero que mbae ɨcuãsaã saã tuchɨ quia seje ra. Dios ra mbae ɨcuã meeee eɨcuã ndɨbɨshorõ. 15 Echɨteaquiatu quia esɨ jẽ.Nande Dios cheẽ nenei nenei mose, ebiãte eriquico. 16 Mbia sererao mose ererecua je, emo nguenyaroã tuchɨ serese ra. Serecha ja chõ ngue ra.Dios nda paama ɨ eã ee ũquɨ nɨɨ ña. 17 Jesús mɨɨngue serecha eã nda. Ae mɨɨ ngue sembirãcuãnda. Se echeẽ turã nenei nenei tuchɨ sacuã. Aejudíos eã nae, ũquɨ Jesús cheẽ turã andu tuchɨsacuã. Nyebe Jesús sembuɨ mondo nguiã mbiaɨcuã sɨ. 18 Ae ra sereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuãsɨ. Sererao chee mose ibate nyɨese. Sã mbia riquiñee turã mbeɨ erɨɨ. Amén.

Pablo huɨmbae mbesa mbesare19 Saludar ere rã Prisca je. Aquila abe je.

Onesíforo chuchua jenda ja je abe. 20 Erasto quesiquichõ Coríntoo ra. Trófimo ndasi que asechaMilétoo ra. 21 Nyiiseɨ tuutu nonde chõ echu.Eubulo saludos mondo quia ndeje aque. Pudenteabe no. Lino abe no. Claudia abe no. Jesús

Page 246: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 TIMOTEO 4:22 243 2 TIMOTEO 4:22quiato ja a jenda abe no. 22 Sã Jesucristo riqui beɨnderese. Sã Dios turã ndiqui beɨ jendese. Amén.

Page 247: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

TITO 1:1 244 TITO 2:8

CARTA DEL APOSTOL SAN PABLO ATITOPablo embesa mondo Tito je

1 Pablo rei se. Dios rimba. Jesucristochɨmbaaquiatu. Dios que semondo ñee ñee sacuãuchiirabo je ra. Ũquɨ Dios ɨcua tuchɨ sacuã nguesemondo ra. Siqui turã sacuã Dios rã sɨ. 2 —Sechiirabo ra amingo beɨ, ɨ que Dios cose ra. Ñeeñooño eã ndae. Ũquɨ ndese embiirandu sacuã ñongue semondonguiã. 3Dios rei nanderirõsambaeɨcuã sɨ. Ae que seirabo ucheẽ nenei nenei sacuãmbia je ra. Eɨ ngue Dios ucheẽmbuchecuambia jecote ra. 4Aɨco ã mbesa ndeje a, Tito. Ereɨco Jesúsɨcuate se rã sɨ aque. Nyebe aɨco nguiã “seriirĩ” ɨndeje co. Nanderu chõ Dios re. Sã nanderu turãndiqui beɨ ndeje. Sã Jesucristo abe turã ndiquindeje. Sã ũquɨ ia eã tuchɨ riqui nderese. Sã ũquɨ ndiqui nembia turã tuchɨ.

Sã Jesús quiato rerecua riqui turã5 Ae nandesaã ja eã huee nae, ũquɨ esaã

ja rã nguia nde huee. Ameɨ mo eirabo raboJesús quiato rerecuarã. Mbia recua ja ja jenda.Secheende ndeje eirabo rabo ɨno huee. Nyebearerecha nguiã huee Crétaa. 6 Ameɨ turã ñoeirabo rabo Jesús quiato rerecuarã. Eninisi mɨɨnderecua chõ eirabo. Ae riirĩ Jesús ɨcua quianae, ũquɨ mɨɨ ño eirabo rabo. Ae eriirĩ seteãteriqui nae, ũquɨ ño eirabo rabo. Ae eriirĩ teã eãtenae, ũquɨ ño eirabo rabo. Jesús quiato rerecuarã.7 Jesús quiato rerecua quia Jesús quiato teaquiatuquiatu quia. Ũquɨ siqui ɨcuã aroneate. Ucuasuabe raã naa aroneate. Eroseĩ nguíã aroneate.Quiacua aroneate. O rerequia chooñoa aroneate.Mbia mo mbae oseɨ oseɨ aroneate no. 8Mbia nyoɨmose echuchúaa, isi turã ndae. Siqui turã ndae.Ndua ndua ra mbae ao nonde. Siqui eã nda mbaeɨcuã ndese. Dios rã sɨ chõ nda eriqui. Echiichatieã ndae. Jesús quiato rerecua ra eɨ mbeɨ quia.9 Sã eriqui beɨ Dios cheẽ ndese nandecheẽ nguire.Ũquɨ mose ra ũquɨ abe mbia mbaaquiatu quiatuturã. Jesús oseɨ uquia ee. Mbia ɨcuã ñee ndaembutiba Dios sɨ. Ũquɨ ño eirabo rabo Jesúsquiato rerecuarã, Tito. 10Mbia teã teã je tubɨrɨãteriqui ã. Judíos teã teã je abe tubɨrɨãte no. Ñeeñooño tuchɨte equia ã. 11 Ũquɨ nyuru esiquisãtuchɨ. Mbia mbaaquia tu ɨcuã ɨcuãte quiatu nguiãũquɨ. Eru mbɨɨrɨ ɨrɨ. Eninisi abe mbɨɨrɨ ɨrɨ. Eriirĩ

ja abe no. —Mbia ra umbae mee mee nande je, ɨchõ nguiã ã. 12Hue jendamo ngue ñee nda. —Ñeeñooño je chõ ure re, Creta jenda re. Ureɨcuã mbeɨchõ ure re. Nyacua ɨcuã na ño ure re. Uretomeɨño ure re. Mbae mburireãsa chõ ure no nde, ɨ queCreta jenda mo nda. 13 Ɨchõɨñoa tuchɨ chõ ñene.Nyebe echeẽ asi tuchɨ ũquɨ je, Tito. Ɨ nda eriquituchɨ Jesús rese. 14 Ɨ nda eriqui eã judíos ɨcuã ñeendese. Mbia tubɨrɨã Dios cheẽ isi teã teãte quiaũquɨ. —Ũquɨ ñee nda jemumbayãchɨ jẽ, ere chõmbia hue jenda je. 15Echɨãmbuturã ji je chõmbaeturã ja riqui nguiã ã. Echɨãmbuturã jiriã je quiatumbae mo turã eãte re. Dios ɨcuasa reã je mbaemo turã eãte. Ndua turã eã mbeɨ. —Eɨcuã eã, ɨchõchɨ nguiã mbae ɨcuã ndese siqui siqui. 16 —Dios ureɨcuate quia ã, ɨchõɨño equia ũquɨ. Echɨsaãnguia eɨcuãte re. Nyebe nandeɨco nguiã eɨcuate,Dios rese siquíãmose. Aba biã tuchɨ chõ ũquɨ nde.Aba cheẽmumbasa. Siqui aroneatembae turãmondese.

2Mbia embaaquiatu turã, ɨ Pablo ñee Tito je

1 Nde quia mbia embaaquiatu quiatu turã jẽ.Dios cheẽ nduɨ sɨ embaaquiatu quiatu. 2 Ameɨembaaquiatu quiatu. Enyere chõ ñee ee: —Jẽquiacua quiacuachɨ nda jẽ. Jengata turã mbeɨchõ nguia jẽ. Jẽaracua beɨ chõ nguia jẽ. Diosjẽɨcua tuchɨ chõ nguia jẽ. Jenyesecua tuchɨ quiambia rese jẽ. Jẽɨngo tochɨ chõ nguia no jẽ, erechõ ameɨ mbaaquiatu quiatu, Tito. 3 Ari abeembaaquiatu quiatu. Enyere chõ ñee ee: —Jengata turã mbeɨ quia Dios resa rae. Jeñeeɨcuã ɨcuã techɨ nda mbia mo nɨɨ jẽ. Jẽquiacuaquiacuachɨ nda jẽ. Mbae jẽsaã turã ño nguiambia resa ráee jẽ, ere chõ ari mbaaquiatu quiatu,Tito. 4 Sã ari acuanɨ mbaaquiatu quiatu. Ɨ ndaacuanɨ nyesecua jaaja ngu rese. Ɨ nda nyesecuajaaja nguiirĩ abe rese. 5 Ɨ nda acuanɨ aracua jaja. Ɨ nda ndua ndua ja mbae turã ndese. Ɨ ndauchuchua jenda abe mbuturã turã ɨno no. Ɨ ndaeturã mbia je. Ɨ nda ngu cheẽ abe mumbayãno. Sã ari eɨ acuanɨ mbaaquiatu quiatu. Ũquɨ mose mbia ñee ɨcuã ɨcuã aroneate Dios cheẽ nɨɨ.6 Acuanɨndu abe embaaquiatu quiatu quia no. Ɨ nda earacua racua ja. 7Nde abe ecuata turã mbeɨ,Tito. Mbae turã esaã uquia mbia je. Ndeɨcomose mbia mbaaquiatu quiatu, cochee chõ eɨco.Echɨmbɨrãtã tuchɨ chõ nguia. 8Ndeɨcomosembiambaaquiatu quiatu, echeẽ turã turã ño nguia ee.

Page 248: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

TITO 2:9 245 TITO 3:15Ɨ nda mbia ñee ɨcuã eã ndecheẽ mose. Ɨ nda Dioscheẽ ndesenda reã ɨreɨ ɨreɨ ndecheẽ sɨ. Ɨ ndañee ɨcuã eã jẽje. 9 Mbia rimba abe embaaquiatuquiatu. Enyere chõñee ee: —Jenderecua cheẽndajemumba mumba techɨ nguia jẽ. Echeẽ nguirejẽɨngo beɨ chõ mbae turã ndese jẽ. Jeñeechɨ ndaecheẽ ndɨbɨshorõ jẽ. 10Mbae mo nda jembuquiachãchɨ jẽ. Jẽseteã ño jẽɨngombae turã ndese jẽ. Eɨ jenye mose ra mbia ñee turã Dios cheẽ nɨɨ, jenyechõ nguia mbia rimba je.

11 Dios que uturã teacuquia mbia je cote ra.Mbia rirõ ja nondembae ɨcuã sɨ. 12Mbae ja rɨɨ Diosriqui nandembaaquiatu quiatu co. Ae echoseɨchɨãte quia nae, ũquɨ nandesecha ja sacuã. Aeɨcuã nandebite riqui nae, ũquɨ ndecha ja sacuã no.Nandearacua sacuã abe no. Nandeɨco sacuãmbaeturã ndese no. Nandendua beɨ sacuã Dios reseabe no. Eɨ nande beɨ quiatu quia nande namo.13 Jesucristo ra tu íbii ucheẽ nguire. Enininyatuchɨ ra tu. Nandeɨco eraarõ arõ ã. Ae ranandembiate u. Ae rei Dios tuchɨ. Nanderirõsambae ɨcuã sɨ. 14 Ae que tu mano nande je ra.Nandeɨcuã ndɨbɨshorõ ngue mano nda. Nan-dechɨãmbuquishĩ ngueuumbaerã nda. Nandeɨcotuchɨ sacuã mbae turã ndese. 15 Enyere chõ mbiambaaquiatu quiatu, Tito. Ererecua rã ño eɨcoembaaquiatu quiatu. Echeẽ asi asi jiri quia ee. Sãemo ndiqui ndecheẽ andu sereã nea eã.

3Dios uturã teacuquia nande je

1 Echeẽ mbia je, Tito. —Ererecua cheẽ ndajemumba mumba techɨ nguia jẽ. Ererecua cheẽjeñandu quiatu quiatu quia jẽ. Jeñɨmbirãtã tuchɨquiatu mbae turã naa naa nonde jẽ. 2 Jeñeeɨcuã ɨcuãchɨ nda emo nɨɨ jẽ. Jeñee ɨcuã ɨcuãchɨ nda jenyue jẽ. Jeseteã ño jẽɨngo jẽ. Jenguasura jẽsaã saãchɨ emo je jẽ, ere chõ mbia je, Tito.3 Nandearacuayã techɨ nande abe nyii. Nan-deteã teã techɨ equia nyii. Nandembɨɨrɨ ɨrɨ jiraanguiate nandeɨcochɨ nyii. Ae nandechoseɨchoseɨ quiambae ɨcuã nyii nae, ũquɨ achõ ndesetenandeɨcochɨ nyii. Mbae ɨcuã ndese nandeɨcotechɨ nguia nyii. Mbia mbae nandechoseɨ choseɨtechɨ nguia nyii. Mbia mae ɨcuã ɨcuã techɨ nguiananderese nyii. Nande abe nandemae ɨcuã ɨcuãtechɨ nguia nandechɨese nyii no. 4Dios ia eãte quembia rese aque mose ra. Uya eã ngue eteacuquianande je ra. Uturã abe que eteacuquia nandeje no nda. 5 Aque mose que nanderirõ mbae

ɨcuã sɨ ra. Eya eãte quiatu ngue eriqui nguiãnanderese. Nyebe nanderirõ nguiã mbae ɨcuãsɨ. Nandeturã nɨɨ eã ngue re. Nandechɨã ngueeɨreɨ mbiasu ra. Espíritu Turã je que nandechɨãmbiasu ra. 6 Dios que Espíritu Turã mondo tuchɨnande je ra. Jesucristo rɨɨ ngue emondo nandeje ra. Jesucristo rei nanderirõsa tuchɨ nandeɨcuãsɨ. 7 Dios que Espíritu Turã mondo nande je ra.Uturã je nandembitirõ sacuã. Nandemingo beɨtuchɨ sacuã no. —Nandemingo beɨ tuchɨ rae, sãnandeɨco ɨ ã no. 8 I chõɨñoa tuchɨ chõ ã nde.Ã esenei senei tuchɨ quia mbia je. Ɨ nda mbiaemumbayã. Ɨ nda Dios ɨcuasa siqui ja mbae turãndese. Ae rɨɨ aɨco ñee jẽje nae, sã mbia ũquɨ ñee mumbayã ja quiatu. Aba bite ũquɨ. 9 Mbiañee asi asi je sɨ ehuɨ chõ. Mbia ñee mbeɨ mosengãmeɨ ndaaque rɨɨ, ũquɨ abe sɨ ehuɨ chõ. Mbiañee ɨcuã ɨcuã mose nyue, ũquɨ abe sɨ ehuɨ chõ.Ae Dios senei senei nquia judíos je cose nae, ũquɨ nɨɨ mbia ñee ɨcuã mose nyue, ũquɨ abe sɨ ehuɨchõ no. Aba biãte ũquɨ ñee. Aba mbaaquiatuãte ũquɨ. 10 Emo Jesús quiato mbuqueta quetamose embɨɨcuã nonde uchue, ũquɨ abe sɨ ehuɨchõ. Eɨcuãte ũquɨ, ere ee. Ndecheẽ andu eãmose, echeembe ee. Aquere ehuɨ chõ esɨ. 11 Abachɨɨcuate ũquɨ ɨcuã. Ũquɨ siqui turã aroneate quiaũquɨ. Huɨɨcuã eɨcuate quia ũquɨ.

Pablo embesa huɨ beɨ12Artemas nda amondo nderea reae. Ae oso eã

mose, Tíquico ra amondo ndeje. Ũquɨ mo ngasẽmose huee, echu serea Nicápolis cote. Hueetaɨco beɨ ama mose, ae que se ra. 13 Apolosembucuata turã mondo. Zenas ndese. Zenasndei embesasa. Jesús quiatote ũquɨ. Mbae moemondo ee. Ɨ nda echoɨ turã. Ɨ nda mbae tiã eãee. 14 Sã nanderesenda riqui mbae turã naa naambeɨ ñɨmbaaquiatu. Emombae uamose, sã mbaemo mee mee ee. Ũquɨ naa naa mose, siqui turãño nguiã ũquɨ cote. 15Ae chɨ ja serese a nae, ũquɨ saludos mondo quia ndeje aque. Ae Jesús quiatonyesecuate quia urerese hue jenda nae, ũquɨ jesaludar ere ure je. Sã Dios turã ndiqui tuchɨ jẽ jarese. Amén.

Page 249: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

FILEMÓN 1 246 FILEMÓN 25

LA CARTA DEL APOSTOL SAN PABLOAFILEMÓN

Pablo embesa Filemón je1 Se rei Pablo. Setarõ ji aɨ a. Mbia que setarõ

Jesucristo rɨɨ nda. Timoteo rese aɨco ã mbesambesa ndeje a, Filemón. Ureresenda tuchɨ chõnde re. Jesucristo rimba. 2 Ae Jesús quiatoñumunua nua mbeɨ quia ndechuchúaa nae, ũquɨ je abe ureɨco ã mbesa mbesa a. Apia je abe ureɨcoembesa mbesa a. Arquipo abe je no. Ae que siquibeɨ urerese ra. Mbia ɨcuã ɨcuã mose ure je Jesúscheẽ nɨɨ. 3 Sã Dios riqui turã mbeɨ jẽje. Sã jẽya beɨriqui erese. Jesucristo rese abe no.

Filemón Jesús quiato tuchɨ4 Secheẽ mose Dios je, “gracias” ae beɨ se quia

Dios je nderɨɨ co. 5Mbia que sembiirandu randunderese ra. —Filemón ndiqui Jesús ɨcua tuchɨ co.Co eriqui nyesecua tuchɨte Jesús rese co. Diosquiato ja rese abe no, ɨ que equia sembiirandurandu nderese ra. 6Aɨco ñeembeɨte Dios je nderɨɨ co. Ae je ereɨco Jesús nenei nenei nae, ɨ ndaũquɨ abe Jesús ɨcua tuchɨ nde rã sɨ. 7 Aque ereɨconyesecua tuchɨ Jesús quiato ja rese aque. Nyebeseya beɨte riqui nguiã nderese co. Nde que Jesúserechoseɨ uquia quia Jesús quiato je ra.

Onésimo eisi turã, ɨ Pablo ñee8 Cristo chɨmbaaquiatu aɨco raque co. Sã er-

erecua riqui ñee ngũimba je no. Ũquɨ asaã arõteraque ndeje. Asaã eã nda se. 9 Tacheẽ minguechõ ndeje. —Mbae esaã seje, tae turã ño ndeje.Ameɨte se cote. Setarõ ji aɨ Jesús rɨɨ a no. Serei Pablo. 10 Mbae mo esaã Onésimo je. Seɨcomose aa cárcel que aɨco Onésimo mbaaquiatuquiatu Jesús rɨɨ nda. Jesús quiato riqui co cote.Seriirĩ tuchɨ rã ño eriqui nguiã co cote. Jesús ɨcuamose co cote. 11 Nderimbachõ ño ngue eriquinguiã nyii. Erequeteã eã jiri que equia erese nyiira. Aqueteãte quia erese co cote. Nde abe raerequeteãte erese cote. Siqui turãte ra nande jecote. 12 Aque amondo quia ndeje aque. Eisi turãmámbɨɨ. Sã ereɨco seisi turãte no. Ũquɨ esaã sɨee. 13 Amondo sereãte raque. Siquichõ ndei ndaserese aa chã. Mbae mee mee sacuã setarõ ji jendecutiã. A setarõ ji ñɨ Jesús cheẽ turã nɨɨ a. 14Aisieã ndamingo serese a, nde “eno” ɨãmose seje. “Eɨ

ere chõ”, ae eã nda ndeje. Nde ae chõ eisi turã.Nde ae chõ echeẽ turã ee. Se ae ra arembucheẽturã eã ee.

15 Uchã ndei que ndesɨ nyii ra. Siqui beɨ randerese cote reae. 16 Nderimbachõ eã nda cote.Ndequiato chõ nda cote. Nderesenda chõ ndacote. Co aɨco nyesecuate erese co. Nde quiatura erechesecua tuchɨ erese cote. Cristo resendachõ siqui nguiã co cote. Nderese. 17 Ndequiatotuchɨ chõ se re. Sã ñɨ ereɨco seisi turã turãte no.Eɨ ere sɨ chõ Onésimo isi turã se rã sɨ. 18Onésimodeber ɨ mose ndeje, cobrar erechɨ nda ee. Sejequiatu cobrar ere. 19 Pablo chõ se re. Seo jechõ aɨco nguiã co mbesa ndeje a. Onésimo deberɨ mose ndeje, asɨbɨshorõ nda mbae mee ndeje.Mbae que asaã tuchɨte rei quia ndeje ra. Dios cheẽngue asenei tuchɨte quia ndeje ra. Dios nemingobeɨ sacuã. Nyebe deber ere tuchɨte raque seje.20 Nyebe Onésimo eisi turã na seje. Ɨ nda seyatuchɨ jiri nderese. Dios abe ra eyate nderese.

21 —Filemón nda secheẽ mumba eã. Secheẽnduɨ sɨ tuchɨ ra Onésimo isi turã, ae tuchɨ se quianderɨɨ co. 22 Seruacuã jendecoquiatu ɨno mámbɨɨ.Dios ra sembusẽmondo, jeñeembeɨmose ee reae.Ũquɨ mose ra aso jendea.

Pablo ñee huɨ beɨ23 Epafras saludos mondo quia ndeje aque. Ae

tarõ ji ñɨ serese a. Jesucristo cheẽ nɨɨ. 24Marcosabe saludos mondo quia ndeje aque. Aristarcoabe. Demas abe no. Lucas abe no. Ã ndiqui Dioscheẽ nenei nenei serese ã. 25 Sã Jesucristo riquiuturã ndeacuquia beɨ jẽje. Amén.

Page 250: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 1:1 247 HEBREOS 2:9

LA CARTA A LOSHEBREOSJesucristo mɨɨ ño Dios cheẽmbuchecua nguiã

1 Dios que ucheẽ mbiasa asa tuchɨ quia mbianandei ñiinda je cose ra. Hue rɨ ji eã ngue eriquiucheẽ mbiasa asa ee ra. Dios cheẽ mbuchecuachecuasa atate que aque mose ra. 2Eɨ eã ño namonde. Jesucristo mɨɨ ño Dios cheẽ mbuchecuachecua nguiã nande je co cote. Dios nguiirĩtembucheẽ nande je cote. Ae mɨɨ ndese chõ ngueDios ibi ao nyii ra. Dios que emɨɨ mbae ja rere-cuarã nda. 3Dios nininya rã sɨ tuchɨ chõ Jesucristonininya re. Dios rã sɨ tuchɨ chõ ae re. Ae chõmbae mingo ja nguiã ucheẽ quirãcuã je co. Aeque mano nandeɨcuã mbutiã sacuã nda. Aquereeñɨ ngoi beɨ ngu rese ibate pe cote.

Jesús quia rei ɨ tuchɨ ángeles sɨ4 Jesucristo quia rei ɨ tuchɨ ángeles sɨ. “Seriirĩ

tuchɨ” ɨ chõ Dios nguiã ee. 5 Ã ngue Dios ñee ãteángeles mo je ra:Seriirĩ ño nde re.Ndereco que amee ndeje ra,ɨ ãte que Dios ángeles mo je ra.Nderu chõ se re.Seriirĩ ño nde re,ɨ ãte que Dios ángeles mo je ra. 6Dios nguiirĩ mbumose íbii que ñee nda:Sã ángeles riqui adorar ɨ ja seriirĩ je,ɨ que ra. 7Ã ngue Dios ñee ángeles rɨɨ nda:Quɨrɨrɨã tu asi rã tuchɨ chõ ángeles re.Serimba chõ ángeles re.Tata rendi rã tuchɨ,ɨ que Dios ñee ángeles rɨɨ nda. 8Nguiirĩ je quiatuque ñee ã nda:Nde rei Dios. Ererecuarã mbeɨ ra nde.Ererecua turã tuchɨ ereɨco nde co.9Mbae turã eresaã sete quia co.Mbae ɨcuã nguia erechoseɨ chɨãte nguiã.Nyebe Dios riqui nguiã nembia tuchɨ nderesenda

mo sɨ.10Nde quembae erechao ja tuchɨ ibi jenda nyii ra.Ndeo je que ibei erechao no nda.11Ũquɨ nda ua ja chee.Nde quia ra ereɨco beɨ.Tiru ɨma na ja chee ra ũquɨ.12 Sã mbia riqui tiru ɨma mombo no.Eyasu rerequia erendaque re.Eɨ sɨ ra ibi cote. Ibei abe no.Nde quia ra eɨ mbeɨ ereɨco.

Eremanoa mbeɨ ra nde quiatu,ɨ que Dios ñee Jesucristo je ra. 13Ã ngue Dios ñeeãte ángeles mo je ra:Ecoi sejii. Nde abe ra ererecua serese.Ae ndeucuãyãte quia nae, ũquɨ je ra ndequirãcuã

ateacuquia tuchɨ.Ndequirãcuã tuchɨ chee ra ũquɨ sɨ,ɨ ãte que Dios ángeles mo je ra. Jesús mɨɨ jeque ñee ũquɨ nda. 14 Dios riirĩ eã ño ángeles re.Dios rimba chõ ñene. Ae ra Dios mingo beɨ, ũquɨ ndaarõ sacuã ño ngue Dios ángeles mɨɨ nguiã.

2Nandeɨchayã sacuã Dios ɨcha sɨ

1 Ae nandechandu quia Dios cheẽ nae, ũquɨ ndese nandeɨco ndua tuchɨ. Ɨ nda nandeɨchayãmbeɨ Dios ɨcha sɨ. 2 Ae rɨɨ ángeles riqui ñee mbiaje cose nae, ñee ñooñoa tuchɨ chõ ñene. Aeũquɨ ñee mumba nae, mbae rasi que esaã cote ra.3 Jesucristo sɨ que ñee nda. —Mbia tamingo beɨ, ɨque ra. Mbia que echeẽ senei senei mbiasa nandeje cote ra. Nande echeẽmumbamose rambae rasinandesaã tuchɨ nande quiatu cote. 4—Jesucristoñee ñooñoa ño nguia re, ɨ sacuã mbia que Diosmbia mae sayã naa naa nda. Milagros tubɨrɨã. —Jesucristo ñee ñooñoa ño nguia re, ɨ sacuã mbiaque Dios Espíritu Turã mondo mbia je no nda. Aeje Dios Espíritu Turãmondomondo sete nae, ũquɨ je chõ ngue Espíritu Turã mondo ra.

Mbia rã ngue Jesucristo ru nyii ra5 Ae ra nandeso emo mose nae, hue jenda

rerecua eã nda ángeles. 6 Sã embesa ji ñɨ ñee ãno:¿Mbaerã ereɨco nduate mbia rese re, Dios?¿Mbaerã ereɨco eraarõ tuchɨ re?7 Angeles que eremingo turã tuchɨ rei mbia sɨ

aque mose ra.Ũquɨnde ereɨco beɨ mbia mingo turã tuchɨ ánge-

les sɨ co cote.Mbia que eremɨɨ mbae abe ja rerecuarã cote no

nda.Ndechɨao rerecuarã tuchɨ cote.8Mbae que eremɨɨ ja mbia mbaerã nda,ɨ embesa ji huɨ ñee a. —Mbae rerecuarã ja rambia, ɨmose Dios, mbae ja rɨɨ ño ñee nguiã. Mbaembia cheẽ mumbate raque quia ã. 9 Jesús mɨɨndese chõ nandeɨco nguiã mae ã. Ae je Dios mbaerasi saanguquia tuchɨ nae. Ae que ererecua eãtuchɨ ángeles sɨ aque mose ra. Dios que mbiamingo beɨ sete ra. Nyebe “emano mbia rɨɨ” ɨ

Page 251: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 2:10 248 HEBREOS 3:19nguiã Jesús je. Emanonde que Dios emɨɨ mbiarerecuarã tuchɨ cote ra. 10Dios que mbae chao jatuchɨ umbaerã nda. Nyebe mbae rasi raanguquiatuchɨ nguiã Jesús je cote. Mbia tubɨrɨã mingo beɨsacuã ño ũquɨ nde. Jesús mbae rasi raã mose,ererecua turã tuchɨ sacuã ño ũquɨ nde. 11 Jesúsque nandembitirõ uturã na sɨ ra. Nyebe eru riquinguiã nanderu ja co cote. Nyebe Jesús riqui nguiã“senongue” ɨ ɨreɨ ngũíã nande je. 12 Sã Jesús cheẽñɨ embesa ji rese a no:Paba ibatenda tasenei senongue je.Senongue rese taɨraseɨ raseɨ ee,ɨ que Jesús cheẽmbesa ji huɨ nda.13Dios taɨcua tuchɨ,ɨ abe que Jesús cheẽ huɨ nda.A aɨco seriirĩ Dios chɨmondo rese a,ɨ abe que Jesús cheẽ huɨ nda. 14 Mbiate quiatungue nande re. Nyebe Jesús abe mbiarã no nde.Mano sacuã nande je. Mano mose nande je quediablo quirãcuã mbutiã cote ra. Diablo quiareiequirãcuã tuchɨ aba ɨquia sacuã. 15 Ae siquichebeɨte quia umano sɨ nae, mbae ɨcuã nimba raan-guia chõ ũquɨ nde. Ũquɨ siquiche eã sacuã ñongue Jesús mano nguiã. 16 Angel sacuã eã ngueJesús ru ra. Mbiarã ño ngue eru nguiã. Judiorãño ngue eru nguiã. Mbia mbitirõ sacuã. 17NyebeJesús ru nguiã mbiarã nande rã. Ñee turã sacuãDios je nande rɨɨ. Dios nandembasi eã sacuãnandeɨcuã nɨɨ. Jesús siqui mose mbiarã nguemano mbia ɨcuã nɨɨ nda. Mbia ɨcuã mbutiã sacuãesɨ. 18 Mbae ɨcuã ngue tã ɨ tuchɨ rei Jesús je ra.Nyebe ra eriqui tuchɨ nanderese uquirãcuã meenande je, mbae ɨcuã tã ɨmose nande je.

3Jesús quia rei ɨ tuchɨMoisés sɨ

1 Seresenda, Dios que jemɨɨ ɨcúe umbaerã tuchɨra. Nyebe aɨco nguiã ñee tuchɨ Jesucristo rɨɨ jẽjeco. Secheẽ ndese jenyiisaquia tuchɨ quiatu quia.Jesucristo rei nandererecua tuchɨ cote. Sacerdotererecua rã tuchɨ nande je cote. 2 Jesucristo queDios cheẽmumbayã tuchɨ quia mbae raã ja echeẽnguire ra. Sã Moisés abe mbae raã ja Dios cheẽnguire no. 3 Jesús quia rei ɨ tuchɨ Moisés sɨ. Aeque Moisés chao ra. Sã emo ndiqui tuchua aono. Tuchua aosa quia rei ɨ tuchɨ tuchua uchɨao sɨ.4Mbia mo tuchua chao arondete raque. Dios mɨɨnguia rei mbae ao ja tuchɨ. 5Moisés que Dios cheẽmumba eãte rei quia ra. Erimbachõ ño ngue ae ra.—Ãnda Dios saã jembia je, ɨ chõ ngueMoisés quia

ra. 6 Cristo quia rei ɨ tuchɨ Moisés sɨ. Ae quia reiDios riirĩ tuchɨ. Dios chuchua rerecua tuchɨ chõ aere. Nande rei Dios chuchua. Ae quia siqui nguiãnandechɨangui re co. Nandeɨco beɨ mose nduaerese. Nandeya beɨ nandeɨco mose abe erese.

Dios quiato ra uquenea ucua nyoɨ Dios récuaa7 Jesús quia ɨ tuchɨ re. Nyebe Espíritu Turã

ndiqui nguiã ñee nande je ã:Dios cheẽ jeñandu rã namo.8 Jeñɨa ãtãte ra jẽɨngochɨ jẽ.Sã cose ndare chɨã ãtã mbeɨte riqui Dios cheẽ

andu sereã turúquiaa eɨco mose no.Ũquɨ ɨcuãte que eriqui Dios je ra.Dios que ñɨmbirãcuã ñote quia ee ra.9Dios que siqui minguete quia ũquɨ mbia je ra.Cuarenta años chee que ra.Mbia mae sayã ngue esaã saã mbeɨ quia ee ra.“Ma Dios siqui minguete nande je”, ɨ rei quembia

jenameɨ nguia cose ra.10Nyebe Dios paama ɨ nguiã ñee ee.“Siqui ɨcuã mbeɨte equia uchɨangui re ã. Siqui

sereãte equia seɨcha ruɨ ã.11Aɨco paama ɨte ee co.Uquenea nda eucua eã mbeɨ nyoɨ serécuaa”, ɨ

tuchɨ que Dios erɨɨ nda,ɨ que Espíritu Turã ñee embesa ji huɨ nda.12 Cochee chõ jẽɨngo, Seresenda. Jẽɨcha eã sacuãDios reco sɨ jeñɨangui re. Dios jẽɨcua beɨ sacuãjeñɨangui re no. 13 —Nandeɨco ɨ ɨ tuchɨ quiatuquia Dios rese, jenye jenye beɨ quiatu quia jenyue.Jendeco mose íbii. Ɨ nda mbae ɨcuã jembɨɨrɨ ɨrɨ eã. Ɨ nda jẽteã teã eã Dios cheẽ je no. 14 Sã nandeCristo nandeɨcua raque nyii no, eɨ nande beɨ chõnguia eɨcua ɨ ɨ. Ũquɨ mose ra Cristo resenda tuchɨnande cote. 15 Sã embesa ji riqui ñee ã no:Dios cheẽ jeñandu rã namo.Jeñɨa ãtãte ra jẽɨngochɨ jẽ.Sã cose ndare chɨã ãtã mbeɨte riqui Dios cheẽ

andu sereã turúquiaa eɨco mose no,ɨ que embesa ji ra. 16 ¿Aba chõ Dios cheẽ ñandusereã eandure cose chã? AeMoisés querao Egiptosɨ nae, ũquɨ ño ngue resẽ. 17 ¿Aba je chõ Diospaama ɨ cuarenta años cose chã? Ae mbae ɨcuãsaã saã nae, ũquɨ ño ngue resẽ. Nyebe manomano nguiã turúquiaa. 18 ¿Aba je chõ Dios ñeetuchɨ chã? —Jenguenea nda jẽucuayã mbeɨ ososerécuaa, ɨ chã. Ae echeẽmumbaquia nae, ũquɨ jechõ ngue re. 19Nyebe ngasẽ eã nguiã Dios récuaa.Dios ɨcua eãte quiatu ngue re.

Page 252: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 4:1 249 HEBREOS 5:94

1—Ae seɨcua quia nae, ũquɨ nda nyoɨ serécuaa,ɨ chõte Dios quia nande je co. Nyebe nandeɨcocochee. Cochee jẽɨngo eã mose, jemo jengasẽ eãarõte Dios récuaa. 2 Nande abe je chõ Dios riquinguiã ñee co. —Ae seɨcua quia nae, ũquɨ ndanyoɨ serécuaa, ɨ. Moisés reco mosenda achõ je eãño ngue ñee nguiã. Ũquɨ ngue Dios chandu ɨruchooño nda. Dios ɨcua rocoɨ. 3 Ae Dios ɨcua quianae, ũquɨ achõ ño nda nyoɨ ngasẽ Dios récuaa.Uquenea ucua sacuã huee. Dios que ñee tuchɨucheẽ andu sereãsa je cose ra:Aɨco paama ɨte ee co.Uqueneã nda eucua eã mbeɨ nyoɨ serécuaa,ɨ que ra. —Ma siqui serese, ɨ beɨ rei que equiaeraarõ arõ nda. Ibi ao mosenda beɨ. 4 Ã mbesaji que chɨ nda:Dios mbae ao jare que uqueneã ucua séptimo día

ra,ɨ que embesa ji ra. 5 Ã abe que chɨ embesa ji resera:Uquenea nda eucua eã mbeɨ nyoɨ serécuaa, ɨ que

embesa ji huɨ no nda. 6 Emo emo abera Dios ɨcua. Siqui sacuã erécuaa. AeDios cheẽ ñandu nyii nae, ũquɨ ngue Diosɨcua eãte ra. Nyebe ngasẽ eãte nguiã Diosrécuaa. Dios cheẽ nguiatu ngue emum-bate nguiã. 7 Nyebe Dios riqui nguiã ñeenande je quiatu co. Nandeɨco sacuã eresenamo. Ũquɨ echeẽ mumbare nyii. SãDavid Dios cheẽmbesa no:

Dios cheẽ jeñandu rã namo.Jeñɨa ãtãte ra jẽɨngochɨ, ɨ que Dios ra,ɨ que David embesa ra. 8 Josué que mbia isrealitasmɨɨ aroneate Dios récuaa ra. Uqueneã ucua sacuã.Ɨ nda Dios ñee ãte rei. —Taemingo serécuaajenguenea ucua sacuã, ɨ ãte rei. 9 Nyebe ra Diosquiato nyoɨ ngasẽ Dios récuaa. Huee ra uqueneãucua tuchɨ huee cote. 10 Ae ra ngasẽ Dios récuaanae, ũquɨ nda uqueneã ucua tuchɨ. Sã Diosuqueneã ucua tuchɨmbae ao jare no.

11 Nandechɨmbirãcuã tuchɨ oso nonde Diosrécuaa. Nandequenea ucua sacuã. Ae Diosɨcuayãte quia cose nae, ũquɨ na nda nandeɨcochɨ nande mo namo jẽ. 12 Dios cheẽ nguia rei erecotuchɨ. Equirãcuã tuchɨ. Ique tuchɨ aba chɨanguire. Sã tiquise rɨmbe riqui ɨque chõte oso no.Eɨ sɨ chõ Dios cheẽ nde. Ɨque tuchɨ aba nduanduasa rɨ. Aba ndua nduasambuchecua tuchɨ abaje. Aba chɨoseɨ oseɨ abe mbuchecua tuchɨ aba jeno. 13Mbae mo ndese Dios riqui jirandu eã eãte

co. Mbae mo nandesaã nyecuayã cuayã aroneatequia esɨ ã.

Jesús ñee turã mbeɨ Dios je nande rɨɨ 14 Jesús rei Dios riirĩ tuchɨ. Sacerdote rerecua

tuchɨ chõ eriqui nguiã nande je co. Oso que ibateDios rea ñee ñee sacuã nanderɨɨ nda. Eriqui ñeeñee mbeɨ Dios je nanderɨɨ co. Nyebe nandeɨcotuchɨ quiatu quia erese. 15Diablo tã ɨmose nandeje, Jesús riqui ɨco tochɨ tuchɨ nande je co. Aerane je quiatu ngue diablo tã ɨ tuchɨ nguiã nyii.“Ma Jesús mbae ɨcuã naa” ɨ nguiã. Mbae ɨcuãngue Jesús saã eã mbeɨ chõ nda. 16 Nyebe nan-desiquicheã nguiatu quia Dios rɨɨchã. Nyesecu-ate quiatu nguiã nanderese co. Nandesiquicheãnguiatu quia ñee ñee ee. Eya eã sacuã nanderese.Uquirãcuã mee sacuã nande je, diablo tã ɨ mosenande je.

51 Sacerdote rerecua judío mbae rei mbia chõ.

Ae chõ ñee turã mbeɨ nguiã mbia rɨɨ Dios je. Aechõ mbae quɨshɨ ji mondo mondo nguiã Dios je.Dios mbia chɨsaã saã ɨcuã mbutiã sacuã esɨ. 2 Sãsacerdote rerecua abe riqui mbia nande rã sɨ no.Nyebe eriqui nguiã siqui tochɨte mbia quirãcuãnea je. Mbia aquiatuã je abe. Mbia ɨcha ɨcha jeabe no. 3Sã sacerdote abe riqui Dios cheẽmumbano. Sã eriquimbae quɨshɨ ji mondomondo Dios jeno. Dios eɨcuã mbutiã sacuã esɨ. Mbia chɨsaã ɨcuãabe mbutiã sacuã esɨ no. 4 “Sacerdote rerecua se”ɨ aroneate emo, Dios eirabo eã mose. Dios ae quesacerdote mɨɨ mɨɨ nda. Sã Aarón mɨɨ cose no. 5 Eɨ sɨ que Cristo ra. “Sacerdote rerecua se” ɨã ngue aeae ra. Dios quiatu ngue emɨɨ nguiã. Sã Dios cheẽmbesa ji riqui ñee no:Seriirĩ ño nde re.Ndere co que amee ndeje ra,sã Dios ɨ ñe e ee no. 6 Sã embesa j i mo ndiqui ñeeno:Sacerdote beɨ rei nde.Melquisedec na tuchɨ ereɨco nde co,sã embesa ji riqui ɨno. 7 Jesús siquimose a íbii, eyaeã tuchɨ que emo mose ra. Ñee tuchɨ que Dios jeaque mose ra. Nyeseo tuchɨ que equia Dios je ra.Dios emano ndiquisã sacuã esɨ. Dios que echeẽñandu ra. Jesús quiatu que Dios cheẽ mumbasereã mbeɨte quia ra. 8 Dios riirĩte raque Cristo.Mbae rasi que esaã tuchɨ ra. Ñɨmbaaquiatu chõngue equia ũquɨ ndese Dios cheẽ mumbayã nda.9 Jesús que Dios cheẽ mumbayã tuchɨ mbae rasiraã tuchɨ ra. Aquere Jesús riqui mbia mingo beɨ

Page 253: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 5:10 250 HEBREOS 7:2co. Ae echeẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ emingobeɨ quia co. 10 Dios quiatu ngue emɨɨ nguiãsacerdote rerecuarã. Melquisedec na sɨ no.

Jeñɨmbaaquiatuã mbeɨ chõchɨ equia Cristorese ã

11 —Mbae tasenei tuchɨ Jesucristo rɨɨ jẽje, aerei que se ra. Jẽ nguia secheẽ jeñandu sereãtenguiã. Nyebe aɨco nguiã embiasa asa aroneatejẽje co. 12 Cosete que jẽɨngo rei Jesús ɨcuaresẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo ñɨmbaaquiatuã mbeɨtere? Ɨ nguia nda jẽɨngo nguiã emo mbaaquiatuquiatu chã. Jẽaquiatuã mbeɨ chõchɨ. Dios cheẽaba chɨɨcua jẽɨcuayã mbeɨ chõchɨ. Ãquẽ na ñojẽɨngochɨ ã. Sã ãquẽ ndiqui usi quiandi achõmbeino. Soo quiatu eu aroneate nguiã. 13 Ãquẽ najẽɨngo beɨ mose, jẽaquiatuãte siqui mbae turãndese. 14 Ae ñɨmbaaquiatu quiatu tuchɨ quiaCristo rɨɨ nae, ũquɨ nguia reimbae turã ɨcua tuchɨ,mbae ɨcuã ɨcua rocoɨ. Mbia cuasu rã ño ũquɨ nde.

61-2 Ae rese jeñɨmbaaquiatu nyii nae, aba

chɨɨcuate ũquɨ. Ũquɨ mɨɨte rese jẽɨngochɨ nguiã.Mbae aba chɨɨcuayã mo abe jẽɨcua jiri Jesús rɨɨ ae. Ã aba chɨɨcua que asenei ja jẽje nyii ra: —Jenyɨsaã mbae ɨcuã sɨ jẽhuɨ, ae que jẽje nyii ra.—Dios jẽɨcua, ae que jẽje nyii no nda. Bautismoabe que asenei jẽje nyii ra. —Jẽo jeñono Jesúsquiato arõ, ae que jẽje nyii no nda. —Mbia raquera quera sɨ, ae que jẽje nyii ra. —MbiaDios quiatoãnda mbae rasi saã tuchɨ tata cuásuu, ae que jẽjenyii no nda. 3 Ũquɨ aba chɨɨcuate riqui ã ndesẽ.Aba chɨɨcuayã tasenei jẽje cote, Dios “eno” ɨmose.4 Emo emo ngue siqui rei Dios quiatorã nyii ra.Dios chɨmee ɨcua raque nyii. Espíritu Turã abeɨcua raque nyii no. 5Dios cheẽ turã abe ɨcua raquenyii. Dios quirãcuã abe ɨcua raque nyii no. 6Ũquɨ huɨmose Dios sɨ, uba sɨ aroneate erese cote. Jesúsmbucha sɨ chõ nguiã ira rese ũquɨ. Iquia ɨquiachõ nguiã Jesús je mbia résaa ũquɨ. 7 Sã Dios riquiama mbuchaaqui ibi ja rese no. Eɨ sɨ chõ ndaqueequia ucheẽ mbuchecua raque mbia ja je co no.Sã mbia riqui mbae tiquia ibi ia mose no. Suriturã mose, echa iate ra cote. 8Ñuɨ achõ suri mosehuee, eɨcuãte ũquɨ. Eɨ sɨ chõ mbia Dios cheẽ anduchooñosa no nde. Eɨcuãte ũquɨ. Ũquɨ nda Diosmombo chõ tata cuásuu.

Dios ra ucheẽmbuchebiã mbeĩ9 Jenɨɨ aɨco nguiã ñee eã, Seresenda. Dios cheẽ

jeñandu chooño eã nguia jẽ ndeae. Jesús jẽɨcuate

quia ũquɨ. Nyebe jẽɨngo tuchɨ quia erese ũquɨ ndeae. 10 Dios turãte eriqui co. Tesareɨã ndajenyɨsaã turã sɨ. Jendua ndua mose Dios quiatoataque rese. Mbae jemondo mondo mose ee.Mbae jemondomondobeɨquia ee ũquɨ. 11Eɨ jenyebeɨ quiatu equia nyesecua beɨ emo ndese. Ɨ ndaDios mbae mee tuchɨ je jẽje. 12 Jeñimbirãtã mbeɨchõ nguia mbae raã jẽ. Sã Dios quiato cose ndareno. Sã eriqui Dios ɨcua tuchɨ no. Sã siqui minguetuchɨ ee no. Nyebe Dios ucheẽ mbuchebi jiri jiriãtuchɨ nguiã ee. Eriqui beɨte mbae mee mee ee co.

13-14 Sã Dios ñee Abraham je cose no: —Taɨcoturã mbeɨ ndeje. Nderiirĩ nducucha tubɨrɨã ndae,sã ɨDios Abraham je no. Ũquɨ mose que Dios jurarɨ umbae nombre rɨɨ nda. 15 —Dios ra seriirinamee seje ucheẽ nguire, ɨ que Abraham nguiaeraarõ arõ mingue ra. Dios que eriirĩ mondochee ee ucheẽ nguire cote ra. 16 Mbia jurar ɨmose, Dios rɨɨ ño eriqui nguiã jurar ɨ. —Ũquɨ nda asaã eã, ɨ aroneate cote, jurar ɨre nyii. 17 —Nderiirĩ nducucha tubɨrɨã nda ambu, ɨ mose DiosAbraham je, jurar ɨ que ee aquemose ra. ¿Mbaerãño jurar ɨ chã? —Dios ra ucheẽ mbuchebiã, ɨsacuã mbia chõ ñene. —Dios ra ucheẽ nyabi ɨeã, nande ɨ sacuã ño ñene. 18 Dios “mbae tasaãjẽje” ɨ mose, ñee ñooñoa ño ñene. Dios jurar ɨmose, jurar ɨ chooñoa ño eno nde. Nyebe eriquinguiã nanderaarõ turãte nandeso mose erɨɨchã.—Taemingo beɨ, ɨ mose Dios nande je, ucheẽ ndaembuchebiã. 19—Dios ra semingo beɨ ibate ucheẽnguire, nande equia ã. Nande ũquɨ ɨcua mose,nandequirãcuãte ra cote. Dios ra nandemingotuchɨ uchɨese cote. Sã sacerdote sɨ quia LugarSantísimo Dios rɨɨchã sacuã no. Eɨ nande chõnguia nande abe Dios rɨɨchã, nande eɨcua mose.20 Jesús ranengueoso ibateñeendamombenandeje ra. Pe eriqui ñee turã mbeɨ Dios je nanderɨɨ pe.Sã sacerdote riqui ñee turã mbeɨ Dios je mbia rɨɨ no. Sacerdote rerecua tuchɨ chõ Jesús nande je re.Melquisedec na sɨ tuchɨ Jesús riqui co.

7Jesús ɨ tuchɨ sacerdotes ataque sɨ

1Melquisedec ndei Salem jenda rerecua. Diosmbae sacerdote abe que ae ra. Abraham tu mosembia rerecua ɨquia ɨquiare, Melquisedec que es-obeɨshɨ oso ra. Melquisedec que bendecir ɨ ee ra.2 Abraham ngue el décimo mee Melquisedec jera. “Ererecua Turã” ɨ chõ nguiã “Melquisedec”ɨ mose. “Mbia mingo turãsa nyɨese” ɨ abe chõ

Page 254: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 7:3 251 HEBREOS 8:1nguiã “Melquisedec” ɨ mose no. “Mbia siquiturã nyɨese” ɨ chõ nguiã “Salem” ɨ mose no.3 Melquisedec si eãte que ra. Eru eã abe no.Erameɨ mo eã abe no. Mano eã mbeɨ que ra.Nyebe eriqui nguiã Jesucristo rã mbeɨ co. SãJesucristo riqui beɨte sacerdoterã co no.

4 Melquisedec quia rei ɨ tuchɨ Abraham sɨ.Abrahamquiatu ngue el décimomee nguiã ee. Aeemee ee décimo sacuã nda. 5Abraham ndesendaeã ndaque Melquisedec. Aquere que Dios ñeejudíos je ra. —El décimo jemee mee ño nguiasacerdote jendesenda je, ɨ que Dios judíos je ra.Judíos que emee mee sacerdotes je ra. Leví riirĩndaque sacerdotes. Judíos sɨ raque sacerdotes.Abraham ndiirĩ ja raque judíos no. 6Melquisedecque el décimo isi Abraham sɨ ra. Leví riirĩ eãndaque Melquisedec. —Judíos i tuchɨ ra nde, ɨraque Dios Abraham je. Nyebe que Melquisedecbendecir ɨ Abraham je ra. 7 Ae bendecir ɨ nae,aque quia rei ɨ tuchɨ bendecir ɨ ji sɨ. 8 Ae mbiadécimo isi isi quia uataque sɨ ã nae, mbiachõ ñoũquɨ nde. Ũquɨ mano arondete. Melquisedecquiatu que mano eã mbeɨ ra. 9 Abraham décimomee mose Melquisedec je, erucucha riirĩ décimomee naanguia chõ ngue ee re. Leví décimo meenaanguia chõ ngue ee re. Sacerdotes Leví riirĩdécimo mee naanguia chõ ngue ee re. Ũquɨ décimo isi isi raque nguesenda sɨ. 10 Abrahamngue ũquɨ i ja ra. Eriiriã ndaque nyii, décimomeemose Melquisedec je.

11Sacerdotes riquimose queDios ucheẽmondorei judíos je ra. Sacerdotes mbia mingo turãaroneate Dios rese. Ɨ nda Jesús tu ãte rei.Ae quia ñɨ tu nguiã sacerdote beɨ nonde cote.Melquisedec na sɨ. Aarón na eã. 12 —Sacerdotesra nyuuru uru eã ngõngue rendaque re cote, ɨque Dios aque mose cote ra. —Jesús mɨɨ ndasiqui sacerdoterã mbeɨ cote, ɨ que Dios cote ra.13-14 Leví riirĩ nducucha eã ndaque Jesús. Judáriirĩ nducucha raque quia ñene. Judá riirĩ ndu-cuchamo siquíã ndaque sacerdoterã cose. —Ũquɨ mo sacerdoterã aroneate, ɨ rei queMoisés nyii ra.

15 Sacerdotes cose ndare rã eã ño Dios Jesúsmɨɨ nguiã sacerdoterã cote. Jesús quia ra siquibeɨ sacerdoterã. Melquisedec na sɨ ra eriqui beɨ.16Moisés chɨmbesa ruɨ sɨ eã ño Jesús riqui nguiãsacerdoterã co. Leví riirĩ nducucha eã ño ae re.Ae quiatu siqui beɨte nguiã co. Nyebe eriqui nguiãsacerdote beɨte co. 17SãDios ñee ee embesa ji reseno:Nde quiatu ereɨco beɨ nguiã sacerdoterã mbeɨ co.

Melquisedec na sɨ,sã Dios ɨ ñee ee no. 18 —Sacerdotes ra nyuuruuru eã ngõngue rendaque re cote, ɨ que Dios aquemose cote ra. Ũquɨ nguiatu ngue mbia mingoaroneate nguiã Dios rese. 19 Moisés chɨmbesaquia mbia mingo aroneate nguiã Dios rese. Aerese nandeɨco quia namo co cote, aque quia abamingo arondete nguiã Dios rese co cote. 20-21 —Sacerdoterã nde, ɨmose emo je nyii, emo ngue ju-rar ɨ ãte quia ra. Dios Jesús mɨɨmose sacerdoterã,jurar ɨ que aque mose cote ra. Sã embesa ji riquino:Dios que jurar ɨ ra. Ucheẽ nda embuchebiã mbeɨ.“Nde quiatu ereɨco beɨnguiã sacerdoterãmbeɨ co.Melquisedec na sɨ”,ɨ que Dios cheẽ huɨ embesa ji rese ra. 22 Aecontrato Dios saã mbia je nyii nae, ũquɨ contratoque mbia mingo eã Dios rese ra. Ae contrato Diossaã Jesús rɨɨ namo nae, ũquɨ nguia rei eturã tuchɨnande je namo cote.

23 Sacerdote ñiinda atate que eriqui nyii ra.Nyuuru uru que equia ngõngue mano mose ra.24 Jesús quia siqui nguiã sacerdoterãmbeɨ co cote.Emo nda chɨ eã mbeɨ euru erendaque re emomose cote. 25 Ae ra Dios sɨɨchã Jesús rɨɨ nae, ũquɨ nda Jesús mingo beɨ tuchɨ. Jesús quia siqui beɨtenguiã co, ñee turã sacuã Dios je ũquɨ nɨɨ.

26 Ae chõ sacerdote turã tuchɨ riqui nguiãnande je co cote. Dios rã tuchɨte quia ae re. Eɨcuãjiri jiriãte quia ñene. Mbae turã achõ ndese chõeriqui nguiã. Mbae ɨcuã ngue embɨɨcuã aroneatuchɨ quia ra. Ae quia ibatenda rerecua tuchɨriqui nguiã namo co. 27 Jesús quia rei sacerdotererecua ataque rã eã tuchɨ. Ũquɨ nguiatu ticuasuquishɨ quishɨ mbeɨte nguiã sacrificio raãnaa. Dioseɨcuã mbutiã sacuã esɨ. Mbia abe ɨcuã mbutiãsacuã esɨ. Jesús quiatu ngue ticuasu mo quishɨ eãte nguiã sacrificio raã emo mose. Ae sɨ chõngue mano nguiã sacrificio raã sacuã. Mbia ɨcuãmbutiã ja sacuã ño ngue mano nguiã aque mose.28 Mbiachõ ño ngue sacerdote rerecua ja ñiindara. Ũquɨ ngue mbae turã saã mbeɨ aroneate quiara. Dios quiatu que Jesús mɨɨ sacerdoterã mbeɨcote ra. Ae quia mbae ɨcuã saã jiri jiriã tuchɨnguiã.

8Dios contrato yasu saã Jesús rɨɨ

1 Ababi tuchɨ quia rei Jesús siqui mose sacer-doterã. Sacerdote turã tuchɨ quia rei ae nande

Page 255: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 8:2 252 HEBREOS 9:10je. Hue eñɨ ngoi Dios Ibatenda rɨbɨsho quitinande je huee. 2 Hue eriqui mbae raã naa Dios chuchua ibaténdaa huee. Dios ae chɨsaã tuchɨchõ hue tuchua re. Mbia mo nyɨsaã eã ño ñene.Nyebe Dios chuchua tuchɨ chõ hue re. 3Sacerdotererecua ja chõ sacrificio raã naa sacuã nde. NyebeCristo abe sacrificio saã nguiã umano mose. 4 Aesacrificio Cristo saã nae, ũquɨ nguia eturã tuchɨsacerdote chɨsaã sɨ re. Cristo siqui mose íbii,eɨ nda sacerdote eãte rei ae. Moisés chɨmbesacheẽ nduɨ achõ ño sacerdotes ibi jenda riquinguiã sacrificio raã naa ã. 5 Ae sacerdotes ibijenda saã saã nguia mbae nae, ibei jenda reseaba mundua sacuã ño ñene. Sã Dios ñee Moisésje Dios chuchua ao nonde no. —Ndeɨco moseibi ibátee que sechuchua ibei jenda ateacuquiandeje, ũquɨ na sɨ chõ sechuchuarã ibi jenda esaã,ɨ que Dios ñee Moisés je ra. 6 Ae contrato Diossaã mbia je nyii nae, mbaranquiatuãte que ũquɨ nda. Ae contrato Dios saã nande je namo Jesúsrɨɨ nae, eturã tuchɨ chõ ũquɨ cote re. —Ã tasaãjẽje. Ã abe tasaã jẽje no, ɨ tuchɨ Dios quia contratonamonda rɨɨ nande je co. 7 Contrato ñiinda mbiamingo beɨmose Dios rese, ɨ nda contrato yasu raãeãte rei nande je. 8 Dios ia eãte que eriqui mbiaaque mosenda rese ra. Sã embesa ji riqui no:Ã ño ngue Dios ñee nguiã: Contrato yasu ra asaã

je Israel jenda je.Judá jenda je abe no.9Contrato asaã nguia ũquɨ nameɨ je nyii nae, ũquɨ

contrato rã eã nda eyasu asaã cote.Mbia arao quia Egipto sɨ nae, ũquɨ mosenda rã eã

nda contrato asaã je mbia namondo je.Mbia cose ndare chõ ngue contrato saã ɨru seje

resẽ.Contrato raande que secheẽ mumba mumba chõ

nda.Nyebe ũquɨ asecha chõ nguiã, ɨ que Dios ra.10Ae contrato ra asaã je Israel jenda je, ã ndei e ã:Secheẽ nda amɨɨ tuchɨ eãquĩ ndese.Secheẽ nda amondo tuchɨ echɨangui re.Se ra ererecua turã tuchɨ ee.Serimba tuchɨ ra ũquɨ.11 Seɨcua ja tuchɨ rae. Mbia cuasu ja.Eñetẽ abe ja chee.Seɨcua ja mose, ũquɨ mose emo uataque

mbaaquiatu quiatu aroneate serɨɨ cote.Seɨcua ja tuchɨ quiatu ra aque mose.12Ũquɨ ɨcuã nda ambutiã ja esɨ.Atesareɨ beɨ ra eɨcuã sɨ,

ɨqueDios cheẽhuɨ embesa ji rese ra. 13—Contratoyasu tasaã, ɨ que Dios cote ra. Contrato ñiindaɨmate quiatu ngue ee re. Mbae ɨmanda ua ja cote.

9Cristo rei sacerdote tuchɨ cote; sacerdotes ñi-

inda rã eã1 —Eɨ jenye jenye beɨ chõ nguia mbae raã naa

mose sechuchuaa, ɨ que Dios sacerdote je ra.Contrato ñiinda raã mose. Uchuchua ibi jenda rɨɨ ño eriqui nguiã ñee, “sechuchua” ɨ mose. 2 Dioschuchua que cuartos nyeremo ñɨ nda. Eɨquesajii que cuarto nongue ñɨ nda. Lugar Santo, ɨ quehue cuarto je ra. Candelero oro ao ji que chɨ huee ra. Mesa abe que chɨ huee ra. Mbichae Dioschuchua jenda abe que chɨ huee no nda. 3Cortinambucheseco ji que siqui tuchua ite rɨ nda. Aquequitera quiti que cuarto nongue ñɨ nda. LugarSantísimo, ɨ que hue cuarto je ra. 4Huee que altarmo ñɨ oro ao ji ra. Mbae shɨmbu turã ndei sacuã.Ira ao ji mbae riru mo abe que chɨ huee ra. Oroquiti ji resebe que ra. Contrato Dios cheẽmbesa jique chɨ aquembae riru ɨmɨ ye ra. Oro ao ji ñio abeque chɨ mbae riru ɨmɨ ye ra. Mbichae resebe queeñɨnda. Maná ɨ equia ee. Aarón chɨtochoquia ruriabe que chɨ mbae riru ɨmɨ ye no nda. 5 Angelesraanguia ao ji que chɨ ibate mbae riru arõ nda.Querubines, ɨ que ũquɨ je ra. Ujeo que embiitee umbae riru arõ nda. Sacrificio renda rei mbae riru.Ũquɨ cuartos nyeremo jenda asenei ja aroneatejẽje namo.

6Aque mose que sacerdotes riqui ɨque ɨque beɨcuarto eɨquesa ji ra. Mbae raã naa sacuã Diosje. 7Cuarto cortina quitera quitinda quiarei mbiamo ɨque aronea tuchɨ. Sacerdote rerecua mɨɨ ñongue ɨ que quia huee ra. Ique chɨɨbe ɨbeã ngueequia huee ra. Una vez al año ño ngue eriquiɨque huee ra. Mbae ruqui que esii sii quia huɨɨquemose huee ra. Dios eɨcuã mbutiã sacuã. Mbiaɨcuã abe mbutiã sacuã. 8 Aque mose beɨ quembia mo ndiqui ɨque aroneate Lugar Santísimonda. Dios rɨɨchã tuchɨ sacuã. Ũquɨ ndese EspírituTurã ndiqui urembiirandute ã. 9 Sacerdotes queticuasu ɨquia ɨquia tuchɨ rei quia aque mose ra.Ũquɨ ngue mbia chɨã mbitirõ eã mbeɨ chõ nda.Mbia mundua ndua sacuã Cristo ruqui rese chõngue ũquɨ nda. Ũquɨ nandeɨcuate quia ã cote.10Contrato ñiinda que mbia mingo turã aroneatequia ra. Mbae rɨɨ achõ ño ngue eriqui nguiã ñee.Mbaeɨae rɨɨ. Mbia chɨu rɨɨ. Mbia chɨmbei rɨɨ. Mbia

Page 256: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 9:11 253 HEBREOS 10:6choɨta rɨɨ. Ũquɨ nɨɨ ja. Ũquɨ ñee nduɨ sɨ chõ nguembia riqui rei nguiã nyii. Cristo tu nonde.

11Cristo tumose que contrato ñiindambutiã jacote ra. Contrato yasu que esaã nande je cote ra.Ae mɨɨ ño sacerdote namo cote re. Dios chuchuaibi jenda jie eriqui eã ndaque aa. Ibatenda ye chõeriqui nguiã mbae raã naa nande je pe. 12 Cristoquiatu ngue ticuasu ruqui sii sii eã u nguiã nandeje. Chivo ruqui abe. Nguqui ae je chõ nguenandeɨcuã mbutiã nguiã. Mano mɨɨ ngue mbiaja je ra. Mbia mingo beɨ sacuã cote. 13 Ticuasuruqui que mbia mbitirõ tirõ ndei quia sacerdoteje ra. Chivo ruqui abe. Ticuasu riirĩ ndaaque rei jicusubu abe no. 14 Cristo ruqui quia rei equirãcuãtuchɨ ũquɨ mbae ruqui sɨ. Cristo ruqui mɨɨ nguiarei nandenduanduasambitirõ tuchɨ. Ae ruquimɨɨnguia rei nandemingo turã Dios reco rese. —Se aetamanombia ɨcuãmbitirõ sacuã. Mbia mbae turãnaa naa sacuã Dios je cote, ɨ que Cristo mano nda.Mbae ɨcuãmongue esaã jiri jiriã tuchɨ ra. EspírituTurã ngue siqui tuchɨ erese emano mose ra.

15 Cristo que contrato yasu saã nande je cotera. Dios chiirabo erɨɨchã tuchɨ sacuã cote. Dioschiirabo siqui tuchɨ sacuã erese Dios cheẽ nguire.Sã Dios ñee ee nyii no. —Jẽɨngo beɨ ra serese,ɨ ee no. Ae je Dios contrato saã ndei quia nyiinae, ũquɨ ɨcuã nɨɨ ngue Cristo mano nda. 16 Aecontrato Cristo saã nande je nae, testamentochõ ũquɨ nde. Sã emo testamento mbesa no.Testamento raãsa mano mose, aque ramo mosechõ testamento valer ɨ nguiã cote. 17 Testamentoraãsa manoa mose, testamento chõoño ño aquemose re. 18 Dios contrato ñiinda raã namo moseque ticuasu ɨquia uquia mbia je ra. 19 Moiséscontrato ñiinda raã mose, Dios cheẽ ngue em-buchecua ja mbia je ra. Aquere que ticuasu ruquiisi chivo ruqui rese ra. I je que emombara ra.Eruqui je que Dios cheẽ mbesa ji rii rii cote ra.Mbia ja abe rii rii que ra. Mbae rɨbɨchu mbia ji jechõ ngue erii rii nguiã. Ovejara ɨreɨ je. Ira rãquiãñetẽ je abe no. 20Aquere que Moisés ñee mbia jera. —Ã mbae ruqui ã ndesẽ. Ticuasu que manonda. Mbae ruqui rei Dios mbae testamento valerɨ sacuã jẽje, ɨ que Moisés ñee mbia je erii rii cotera. 21 Aquere que Dios chuchua abe rii rii cotera. Dios chuchua teiqui renda abe que esii sii nonda. 22Contrato ñiinda mose, mbae ruqui achõ jechõ ngue Dios riqui nguiã mbia ɨcuã mbutiã esɨ.Dios que mbia ɨcuã mbutiã chooño eã nda. Mbaequishɨ mose beɨ quiatu ngue eriqui nguiã mbiaɨcuã mbutiã mbeɨ esɨ.

Cristo mɨɨ aba ɨcuã mbutiã23 Dios chuchua ibi jenda quia rei echuchua

ibatenda raanguia. Ibatenda quia rei eturã tuchɨibi jenda sɨ. Ibi jenda que Moisés sii sii mbaeruqui je embitirõ sacuã nda. Ibatenda quiatuque embitirõ eã mbae ruqui je ra. Cristo ruquimɨɨ je quiatu que ra. 24 Dios chuchua ibi jendaque Cristo ɨqueã oso quera sɨ mose ra. Dioschuchua ibatenda quiatu ngue esɨ nguiã ɨquecote. Hue eriqui ñee turã mbeɨ Dios je nanderɨɨ huee. 25 Sacerdote ɨque ɨque beɨte quia LugarSantísimo co. Una vez al año ño eriqui nguiã ɨqueɨque beɨ huee. Mbae rii rii sacuã mbae ruqui je.Nguqui j e eã ño ñene. Cristo quiatu que manomɨɨ nda. Nguqui que eichusẽ tuchɨ nande je ra.26 Cristo que tu mɨɨ ibi ra. Mano mɨɨ sacuã nandeje. Nandeɨcuã mbutiã sacuã. Mbae ua serɨ moseque eru mano aa ra. Mano nyɨɨbeɨ ɨbeɨ eã equiaco. 27 Sã mbia riqui mano mɨɨ no. Sã Dios riquiecuata mee aquere no. 28 Eɨ sɨ que Cristo manoaque mɨɨ no nda. Mbia ɨcuã ja mbutiã sacuã esɨ.Cristo ra tu sɨ íbii emomose. Aquemose ramanoambia ɨcuã ndiquicharõ cote. Uquiato mingo beɨsacuã nguiatu ra eru. Ae esaarõ arõ nguiã nae,ũquɨ mingo beɨ sacuã.

101 Moisés chɨmbesa que mbia mingo turã eã

ndaque ra. Mbia mundua ndua sacuã Dios riirĩmano ndese chõ ngue re. Ticuasu mbia quishɨ nyɨɨbeɨ ɨbeɨ rei quia nae, ũquɨ nduqui que mbiamingo turã eã no nda. 2 Ũquɨ mbia chɨã mbitirõmbeɨmose, eɨ nda sacerdotes equishɨ nyɨɨbeɨ ɨbeɨãte rei. Eɨ nda ticuasu mɨɨ quishɨ ndei mbiambitirõ ja sacuã. Eɨ nda mbia tesareɨ rei huɨɨcuãsɨ. 3 Mbia ticuasu quishɨ nyɨɨbeɨ ɨbeɨ mose, ũquɨ ngue embutesareɨãte huɨɨcuã sɨ ra. Munduatequiatu que huɨɨcuã ndese ra. 4 Ticuasu ruqui rambia ɨcuã mbutiã eã mbeɨ. Chivo ruqui abe no.

5 Cristo ruqui mɨɨ nguiatu mbia ɨcuã mbutiãnguiã esɨ co. Sã Cristo ñee Dios je siqui mose íbiino:Ticuasu ruqui mbia mbitirõ eã mbeɨte quia ndeje

co.Nyebe que serete eremee seje ra.Se mano sacuã mbia ɨcuã nɨɨ.6Mbae raaque rei ji abe ndebiãte.Ticuasu mbia quishɨ quishɨ nguia huɨɨcuã nɨɨ nae,

ũquɨ abe ndebiãte no.

Page 257: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 10:7 254 HEBREOS 10:357 Nyebe ngue acheẽ nguiã ndeje: “Ae ndebite

nae, ũquɨ ndese seɨco sacuã ño ngue achunguiã.

Sã embesa ji riqui ñee serɨɨ no, ũquɨ ñee nguireque achu ra”, ae que ndeje ra,

ɨ que Cristo ngu je ra. 8 Nyebe Dios biãte riquinguiã sacrificios. Mbia ticuasuquishɨ quishɨ mosehuɨɨcuã nɨɨ. Mbae raaque rei ji abe ebiãte no. —Ũquɨ jẽsaã saã, ɨ raque Moisés chɨmbesa huɨ. 9—Ae ndebite nae, ũquɨ ndese seɨco sacuã ño ngueachu nguiã, sã Cristo ɨ Dios je no. Mbia mbuɨsacuã sacrificios raã naa sɨ chõ ngue eru nguiã.Sacrificio mɨɨ tuchɨ que esaã u mano mbia ɨcuãnɨɨ nda. Cristo ruqui mɨɨ ño mbia ɨcuã mbitirõmbeɨ nguiã co cote. Sacrificio raã ɨ ɨ rocoɨ. 10 AeDios bite nae, ũquɨ ngue Jesucristo saã tuchɨ ura. Mano mose mbia ja ɨcuã nɨɨ. Mano mɨɨ tuchɨque u ra. Nanderirõ mbeɨ que nandeɨcuã sɨ cotera. 11 Sacerdotes riqui beɨte raque Dios chuchuaã. Ticuasu equishɨ nyɨɨbeɨ ɨbeɨte raque quia mbiaɨcuã mbutiã sacuã ã. Ũquɨ nda mbia ɨcuã mbutiãeã mbeɨ. 12 Jesucristo quiatu que mano mɨɨ aquemose beɨ ra. Mbia ɨcuãndiquicharõ sacuãñonguere. Aquere eñɨ ngoi beɨ Dios rɨbɨsho quiti nandeje hue. 13 Pe eñɨ ngoi beɨte Dios jii pee. Ererecuatuchɨ ra Dios rese cote. Uquirãcuã nda eteacuquiatuchɨ chee uquiatoã je cote. 14 Sacrificio mɨɨ ngueesaã nda. Aque mɨɨ sacrificio je que uquiato chɨãmbitirõ ja beɨ ra. 15 Sã Espíritu Turã abe riqui ñeeũquɨ no:16Ae contrato ra asaã je judíos je nae, ã ndei e ã:Secheẽ nda amɨɨ tuchɨ echɨangui re.Secheẽ nda amɨɨ tuchɨ eãquĩ ndese no.17Atesareɨ beɨ ra eɨcuã sɨ,ɨ que Espíritu Turã nda. 18 Dios nandeɨcuã mbu-tiã mose, mbae mo nandequishɨ aroneate quianandeɨcuã ndiquicharõ ã cote.

Dios nandesɨɨchã na19 Nande abe quiatu Dios nandesɨɨchã tuchɨ

quia cote, Seresenda. Sã sacerdote ɨque LugarSantísimo no. Eɨ nande sɨ quiatu quia siquicheãɨque Diósaa. Jesucristo ruqui rɨɨ nandeɨqueDiósaa. 20 Cristo rete rei cortina mbucheseco jirã. Cristo retemanomose, cortina abe que embuɨra. Nyebe nandeɨco ɨque arõte Dios rea LugarSantísimo ã cote. Cose ndare rã eã tuchɨ chõcote re. 21 Jesucristo mɨɨ ndei sacerdote tuchɨnande je cote. Dios quiato ja je cote. 22 Diósaara nandesiquicheã ɨque oso cote. Nandechɨã turãño nandeɨco oso Dios rɨɨchã. —Dios ra nandeisi

turã, nande chõ nguia nandechɨangui re. Cristoquiatu ngue nanderii rii nguiã nguqui je nyii.Nandeɨcuã mbutiã sacuã nande sɨ. I turã je quenandeɨreɨ ra. 23—Taemingo beɨ, ɨ que Dios nandeje ra. Ñeende ũquɨ nda ucheẽ mbuchebiã. Nyebenandeɨco quiatu quia ñee: —Dios ra nandemingobeɨ ucheẽ nguire, ɨ. 24 Sã Cristo mbae raã ja tuchɨnande je no. Eɨ nande sɨ chõ nguia siqui turãnyue. Nandenongue nandembuchesecua turãnguiatu quia nyɨese. Mbae turã nandesaã uquiabeɨ quiatu quia nandenongue je. 25 Cristo quiatoñumunua nua mose, nandetesareɨã mbeɨ quiatuquia ñumunua nua. Sã emo emondiqui ñumunuanua eãte no. Cristo nandechoseɨ uquia uquia beɨquia nanderesenda je. Achɨte quiatu Cristo ñɨnguiã tu a.

26—Mbae ɨcuã tasaã, nande ɨ ɨ mose Jesucristoɨcuare, emo nda manoa nandeɨcuã ndiquicharõcote. 27 Ũquɨ mose, mbae ɨcuã nda nandesaãtuchɨ. Ũquɨ mose, nandeso chee ra tata cuásuuno. Huee ra Dios ucuãyãsa nyoɨ ja. 28 Sã mbiaMoisés cheẽ mumbasa ɨquia ɨquia cose no. —Uremae ngue echeẽ mumbasa rese ra, ɨ mosembia nyeremo, echeẽ mumbasa que mbia ɨquiacote ra. Mbia que etiisu isu eã tuchɨ eɨquiara. 29 Dios riirĩ ucuãyãsa quia ra mbae rasi saãtuchɨ ũquɨ sɨ. Cristo ruqui ucuãyãsa abe no. AeEspíritu Turã isiteã teãte quia nae, ũquɨ abe no.Cristo ruqui je quiatu ngue Dios ũquɨ mɨɨ ndeinguiã ɨcúe. 30 Sã Dios ñee no: —Se ra mbia ɨcuãasɨbɨshorõ mbae rasi je, sã ɨ no. —Dios sɨ ra mbaerasi saanguquia ngũimba je, erimba ɨcuã moseee, ɨ abe que embesa ji huɨ nda. 31 Ae ra Diosmbasi eɨcuã nɨɨ nae, mbasi tochɨ eã ndae. Abambusiquiche tuchɨ chõ ũquɨ nde.

32 Jẽ Jesucristo ɨcua ramomose que mbia mbaerasi saanguquia tuchɨ rei jẽje ra. Jẽɨngo turãmbeɨ chõ ngue equia Dios rese ra. Jeñɨmbirãcuãmingue que equia aque mose ra. Ũquɨ ndesejendua jiri ae. 33 Mbia que ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨtequia jemo je ra. Mbia que mbae rasi saanguquiatuchɨ quia jemo je no nda. Mbia tubɨrɨã ndésaa.Jẽataque abe ia eã ndasi tuchɨ que eriqui erese ra.Jẽɨngo tochɨ tuchɨ que equia aquemose ra. 34 Jẽyaeãte que eriqui mbia tarõ ji rese ra. Mbia jembaerirõ ndirõ mose abe chee que jẽyate riqui Diosrese ra. Jẽirandute quiatu que equia jembae turãibatenda rese ra. Jembae ibatenda quiatu ra ua eãmbeɨ. 35Dios jẽɨcua beɨ quiatu quia aquemosendarã mbeɨ. Ũquɨ mose ra Dios mbae turã tuchɨ mee

Page 258: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 10:36 255 HEBREOS 11:22jẽje. 36AeDios bite nae, ũquɨ ndese beɨ chõ jẽɨngo.Ae mbae turã nda Dios mee jẽje nae, ũquɨ jẽsaarõarõ mingue chõ nguia cote. 37 Achɨte Jesucristoñɨ tu a. 38 Ae chɨã Dios mbitirõ nae, Dios ɨcuatequiatu que equia ra. Nyebe ra siqui beɨ Dios rese.Ae ra huɨ Dios sɨ nae, Dios ia eã tuchɨ ra erese.39Nande quia ra nandehuɨ eã mbeɨ esɨ. Ae ra huɨesɨ nae, ũquɨ nda Dios mbutiã. Nande quiatu Diosnandeɨcua tuchɨte nguiã ã. Nyebe ra nandemingobeɨ.

11Ae Dios ɨcua

1 Emo Dios ɨcua mose, ¿mbae chõ ũquɨ ña? AeDios ɨcua nae, ũquɨ nda ñee. —Ucheẽ nguire raDios mbae mondo seje, ɨ rae. —Ae asaarõ arõnguia nae, ũquɨ nda emondo seje ucheẽ nguireno, ɨ ra eno. Mae eã ndaque erese. 2 Dios quiatocose ndare que Dios ɨcua tuchɨ quia ra. Nyebembia riqui nguiã jirandu jate erese. 3 Dios quembae chao ja cose mbae eã mose ra. Mbae mo jeeã nguembae ao ra. Ucheẽ achõ je chõ nguembaeao ra. Nande Dios ɨcua mose, ã abe nandeɨcuatequia ã. Nandemae ãte raque erese.

4Abel que Dios ɨcua ra. Nyebe que Dios eisi turãnda. Ofrenda turã ngue emondoDios je ra. Embaeofrenda que eturã tuchɨ Caín mbae sɨ ra. NyebeDios embae ofrenda isi turã nguiã. —Co eturãteriqui seje co, nyebe Dios ɨ nguiã Abel nɨɨ. Nyebembia riqui nguiã jirandu jate Abel rese. 5 Enocque Dios ɨcua ra. Nyebe Dios ererao nguiã ibateemano mose rocoɨ. Mbia mbuate que eoreã cotera. Dios equerao quiatu quia ibate reaẽ. —Coeturãte riqui seje co, ɨ quia Dios quia Enoc nɨɨ nyiireaẽ. 6 Emo Dios ɨcua eã mose, ũquɨ nda Dios isiturã eã mbeɨ. —Co Dios reco riqui co, sã ɨ quiatunyii. —Emo Dios rɨɨchã mose, Dios turãte ra ee,sã ɨ quiatu no. Aquere quiatu ra Dios eisi turãcote. 7 Noé que Dios ɨcua ra. —Ama nda uchɨ,mbae ati ja chee, ɨmoseDios, “eno” ɨ queNoéDioscheẽ mose ra. Mae eã ndaque erese aque mose.Arca que esaãDios cheẽnguire ra. Nguiirĩminguesacuã eye. Mbia ataque que Dios ɨcua eãte quia ra.Noémɨɨ ño ngue eɨcua quia ra. Nyebe Dios Noé isiturã nguiã.

8 Abraham ngue Dios ɨcua ra. Nyebe Dios cheẽmumbayã nguiã. Dios que ñee ee ra. —Eso rã asɨ. Ibi mo tamee ndeje mámbɨɨ, ɨ que Dios ee ra.Abraham ngue Dios cheẽ mumbayã oso ra. Aequiti esɨ nae, jiranuate raque erese nyii. 9 —Ibimo tamondo ndeje, ɨ Dios quia Abraham je nae,

huee que eriqui huee cote ra. Ibimo tuchɨ queee hue ra. Tei ñetẽ quire chõ ngue eriqui riquibeɨ huee ra. Nguiirĩ ndese. Isaac. Jacob abe no.Ũquɨ je abe que Dios ñee nda. —A ibi tamondo jẽabe je, ɨ. 10 Abraham quiatu que Dios ɨcua tuchɨquia ra. Nyebe ñee nguiã. —Aɨco chee ra suchatubɨrɨã túraã. Hue ra ua eã mbeɨ, ɨ que Abrahamndua ndua Dios recua rese ra. 11 Abraham ninisiabe que Dios ɨcua ra. Sara, ɨ equia ee. Nyebeque nguiirĩ ndea Dios cheẽ nguire ra. Ari tuchɨterei que ae ra. —Dios ra seriirina mee seje ucheẽnguire, ɨ quiatu que equia Dios ɨcua ra. 12 Ameɨtuchɨ raque Abraham, Dios eriirina mee mose ee.Mbia tubɨrɨã i tuchɨ chõ ae cote re. Contar ɨ jaaronea tuchɨ chõ erucucha je cote re. Sã nyasitatatubɨrɨãte riqui no. Sã ibi quɨɨshɨ tubɨrɨãte riqui no.

13 Ũquɨ ngue mano ja Dios mbae mondo ja eãmose ee ra. Ae je “co tamondo jẽje” ɨ Dios eenae, ũquɨ ndurubi quíã ño nguemano nda. —Diosra emondo ure je uremanonde, ɨ que eyate quiandua ndua ũquɨ ndese ra. Ũquɨ nguiatu que Diosɨcuate quia ra. —Nandeɨco mbɨrɨ ndaque equiaíbii ã. Ibatenda chõ nande re, ɨte que equia eɨcuara. 14 Emo ñee mose ũquɨ, siqui sete quiatu nguiãDios récuaa. 15 Ũquɨ ndua ndua mose nguecuarese nda nyoɨ sɨ nyebi re chã ae. 16—Nanderecuaturã nguiatu nandetea, ɨte que equia ra. Diosrecua je chõ ngue eriqui nguiã ñee. Nyebe Diosɨreɨ ɨreɨ eã nguiã esɨ. Dios bite “Paba” ɨ mose ee.Dios ũquɨ ndecua turana quereco co.

17—Ma Abraham secheẽ mumbayã, ɨ que DiosAbrahamnɨɨnda. —Nderiirĩ eɨquia rã sacrificiorã,ɨ que Dios ee ra. Abraham ngue Dios ɨcua tuchɨra. Nyebe ngue “Isaac taɨquia” ɨ rei nguiã nguiirĩmɨɨ nɨɨ. 18 —Isaac nda tiirĩ tuchɨ ndeje, ɨ reique Dios ee nyii ra. 19 Abraham ngue Dios ɨcuatuchɨte quia ra. —Dios seriirĩ mbuquera arondetese eɨquia mose nyii, ɨ que ndua ndua uchɨangui rera. Abraham nguiirĩ ɨquia serɨ mose que Dios eoisi ra. AbrahamDios cheẽmumbayãmose, nguiirĩɨquia raanguia chõ ngue re. Dios embuquera sɨraanguia chõ ngue eno nde. 20 Isaac que Dios ɨcuara. Nyebe ñee nguiã nguiirĩ je. —Dios ra mbaeturã saã jẽje, ɨ que Jacob je ra. Esaú abe je. 21 Jacobque Dios ɨcua ra. Nyebe ñee nguiã José riirĩ ja jeumano serɨ mose. —Dios ra mbae turã saã jẽje, ɨque ee ra. Uchɨtochoquia rese que nyeco rei nyibiñee turã Dios je ra. 22 José que Dios ɨcua ra. Nyebeñee nguiã israelitas je umano serɨ mose. —Dios rajenderao a Egipto sɨ. Sequiangue abe jendao a sɨ,

Page 259: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 11:23 256 HEBREOS 12:3ɨ que israelitas je ra.

23Moisés ru que Dios ɨcua ra. Esi abe. Moisésñetẽ mose que esi embuchemɨ tres meses ra.Ererecua eɨquia eã sacuã. Moisés ɨtãquieɨ turãtequia ee re. Nyebe eru riqui nguiã siquicheãteererecua sɨ. Esi abe. 24 Moisé s abe que Diosɨcua quia aquere cote ra. Nyebe “Egipto jendarerecua riirĩ nducucha eã se” ɨ nguiã. 25 “Diosquiato rese taɨco se. Mbia ɨcuã ɨcuã ndaque raseje. Dios quiatoã ndese ra aɨcoã”, ɨ que Moisésucuasu mose cote ra. Mbae ɨcuã ndese aba ooteraque. Aba mbia mbɨrɨ ño ñene. 26 —Taɨco chõDios rimba rese. Mbia ra sembasi mbasi raqueCristo rɨɨ, ɨ que Moisés ra. Nyebe eriquíã nguiãEgipto jenda rerecua rese. Mbaecha tuchɨ raqueae. —Dios ra mbae turã mee seje, ɨte quiatu queMoisés ra. 27Moisés que Dios ɨcua ra. Nyebe esɨnguiã Egipto sɨ. Siquiche ãte ererecua paama ɨsɨ. Ñɨmbirãcuã turã mbeɨte que equia ra. Diosresemaenaanguia. Emomae aroneate raqueDiosrese. 28 Moisés que Dios ɨcua quia ra. Nyebepascua raã nguiã. Aque ramo ngue pascua ra. —Oveja ruqui je jẽɨquesa ja jẽsii sii. Ɨ nda ángeljendiirĩ i ɨquia eã, ɨ que Moisés ñee mbia je ra.Angel que israelita riirĩ mo ɨquia eã tuchɨ cote ra.

29 Israelitas que Dios ɨcuate quia ra. Nyebeechoɨ nguiã Ama Ndɨsha Ireɨ ndasa. Ama ɨruraanguia que etasa nyoɨ sobeɨ ra. —Nande abenandeso iasa emombita, ɨ rei que Egipto jenda abera. I que tuchõ eati eɨquia ja ra. 30 Israelitas queDios ɨcua quia Josué reco mose ra. Nyebe echoɨnguiã sucha cuasu Jericó mama mama siete días.Nyebe Dios etaronda mbucoɨ nguiã ee. Muros ɨequia ee. 31 Rahab abe que Dios ɨcua ra. Ae ngusaã saã jate quia mbia je nyii nae, aque. Diosɨcua tuchɨ que cote ra. Nyebe manoa nguiã mbiauataque rese. Ae Dios cheẽ mumba mumba quianae, ũquɨ ndese. Rahab que Dios quiato isi turãnda. Mbuchemɨ ngue ererecua ɨcuã sɨ ra.

32 ¿Aba rɨɨ abe ra aba ñee jẽje re? Dios quiatotubɨrɨãte quiatu ñene. Ũquɨ asenei ja aroneatejẽje. Gedeón. Barac. Sansón. Jefté. David.Samuel. Dios cheẽ mbuchecuasa ja rɨɨ. 33 Ũquɨ ngue Dios ɨcuate quia ra. Nyebe eriqui nguiã Dioscheẽ nguire mbia mbuti tuchɨ guerra mose. Siquiturã ngue equia Dios cheẽ nguire ra. Dios quesiqui eres e ucheẽ nguire ra. Dios que eteaquiatuquiatu beɨ quia nyacua mbaba mose abe ee ra.34 Ũquɨ ngue Dios ɨcuate quia ra. Nyebe tatarendi erei eã nguiã. Tata sendi cao caote raque.

Mbia tiquise rerequia requia mose erese, Diosque eteaquiatu quia ũquɨ mose no nda. Dios queuquirãcuã mee equirãcuã nea je ra. Dios queembuquirãcuã mbeɨ guerra mose abe ra. Ganarɨ sacuã. 35 Cuña abe que Dios ɨcuate quia ra.Nyebe Dios eriirĩ ndaaque mbuquera sɨ nguiã ee.Emo emo abe que mbae rasi saãte quia Jesús rɨɨ nda. Huɨ sereãte quiatu que equia esɨ ra. —Sãseɨquia rei. Dios ra sembuquera sɨ nguiã. Seretembuchiicuabo turã ndae, ɨ que equia ra. 36 Emoemo ngue ñɨmbirãcuã nguia mbia ɨquia ɨquiachooño mose ee ra. Mbia eiruã nua mose abeno. O cuaacua mose abe no. Utarõ tarõ mose abeno. Huɨ eã mbeɨ chõ ngue Dios sɨ ra. 37 Emo emongue mbia ɨquia ɨquia rei sɨta je no nda. Tiquiseje abe que eriqui rei eɨquia ɨquia ra. Emo emongue echisiamo tuchɨ ra. Mbae rasi je que eriquiñɨmbiracuã tuchɨ ra. Eɨrao eã ndei que ra. Mbaeɨre achõ ño ngue eɨrao riqui ra. Hue jechõ ngueeriqui aronea tuchɨ ra. Mbaecha reã ndei que ra.Mbia que mbae rasi saanguquia tuchɨ rei quia eera. Huɨ eã mbeɨ que equia Dios sɨ ra. 38Ũquɨ ngueeturã tuchɨ mbia ataque sɨ ra. Hue jechõ ngueeriqui aronea tuchɨ ra. Mbaecua re que eriquiuque uque ra. Emo emomose que eriqui sɨta ibateno nda. Emo emo mose que eriqui turuquia rɨ nonda.

39 Ũquɨ ngue Dios ɨcua tuchɨte rei quia ra. —Mbae turã tamondo jẽje, ɨ rei Dios quia ee nyiinae, mee jeɨ eã ngue ee ra. Mee je quia ra eecote. 40 Ũquɨ mɨɨ je eã nda Dios mbae turã mee.Nanderese abe chõ eriqui nguiã ndua ndua. Mbaeturã nda emondo nande ja je cote, ũquɨ ndese.

12Jesús mɨɨ ndese nandendua ndua

1 Sã Dios ɨcuasa tubɨrɨãte cose no. Ũquɨ na ñonandeɨco nande abe Dios ɨcua tuchɨ. Ae nandem-buti mbuti quia Dios sɨ nae, ũquɨ sɨ nandehuɨ. Aembae ɨcuã aba mbuchɨɨshɨ arõte quia nae, ũquɨ sɨnandechɨɨcuasẽ ño. Jesús mɨɨ nduɨ chõ nandeɨcongata. Nandechimbirãcuã ño nguia siqui erese.2 Jesús mɨɨ ndese nandendua ndua. Ae riqui Diosɨcua uquia nande je co. Ae ra mbae saã ja nandeje ucheẽ nguire. Mbae rasi que esaã tuchɨ ira resera. Emo mbucha mose ɨ quia ira rese, aba ɨreɨteraque uquɨ. —Mbae rasi raande ra seyate cote, ɨque Jesús quia ra. Mbae rasi raande eñɨ ngoi beɨDios jii pe cote.

3 Jeñɨmondochote chɨ nda siqui mose Diosrese jẽ. Sã Jesús no. Mbia ɨcuã ɨcuã mose ee,

Page 260: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 12:4 257 HEBREOS 12:29ñɨmbirãcuã mbeɨ que equia ra. Ñɨmondochoeã ngue ra. 4 Jesús mɨɨ ngue mano mbae ɨcuãndiquisã quisã sacuã mbia sɨ ra. Jẽɨngo mosembae ɨcuã ndiquisã quisã, aba mo ngue jẽɨquiaeãte jẽ nguiatu ra. 5 ¿Embesa ji sɨ jẽtesareɨ chõnde? —Seriirĩte quia jẽ nde, ɨte Dios quia jẽje co.Sã embesa ji riqui ñee ã no:Seriirĩ, Dios mbae rasi saanguquia mose ndeɨcuã

nɨɨ, ereisiteã teãchɨ nda jẽ.Dios ñee mose ndeje ndeɨcuã nɨɨ, echeẽ eisi turã

ño.6 Ae rese Dios nyesecua nae, mbae rasi ra esaan-

guquia ee eɨcuã mose.Ae Dios isi nguiirina nae, ũquɨ je ra ñee eɨcuã nɨɨ,ɨ que embesa ji huɨ ñee nda. 7 Dios “seriirĩ” ɨtuchɨ quia jẽje co. Nyebe eriqui nguiã mbae rasiraanguquia jẽje jẽɨcuã mose co. Sã mbia ja riquinguiirĩ iruã eɨcuã mose no. 8 Dios mbae rasiraanguquia eãmose jẽje, eriiriã nguiatu rei jẽ. 9Sãnanderu ibi jenda riqui nandeiruã nua nandeñetẽmose no. Nandembaaquiatu sacuã. Sã nandeɨcoecheẽ mumbayã cote no. Eɨ nande sɨ chõ Pabaibatenda je. Ae cheẽ nguiatu nandemumbayãtuchɨ. Ũquɨ mose ra nandereco siqui turã tuchɨ.10 Sã nanderu ibi jenda riqui nandembaaquiatujua raque no. Nandeɨco turã sacuã aa íbii. Diosquiatu nandembaaquiatu turã tuchɨ nguiã nan-deru ibi jenda sɨ co. Nandechɨã mbitirõ sacuã aerã sɨ. 11 Dios mbae rasi saanguquia mose nandeje, nandechoseɨ chɨãte raque. Erasite quia ñene.Aquere quiatu ra nandechɨmbitirõ cote. Aquemose quiatu ra nandeya cote.

Dios cheẽ nda jẽisiteã teãchɨ jẽ12 Jẽo tomeɨ jembirãtã jiri ae. Jẽtima abe

jembirãtã jiri siqui sacuã Dios rese no ae. Jeñi-mondochoã jiri quia siqui Dios rese ae. 13 Jẽɨngotuchɨ quiatu quia erese. Ae ndua ata atate quianae, ɨ nda ũquɨ abe siqui tuchɨ chee erese chã.14 Jẽɨngo turã mbia ja rese. Dios rã sɨ chõ jẽɨngo.Dios rã sɨ nandeɨcoã mose, nandemae eã mbeɨra erese. 15 Jenyiteaquiatu turã ño nguia. Ɨ ndajemo Dios turã isiteã eã. Emombae ɨcuã naamosejẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Jendua ɨcuã ɨcuãchɨ ndajenongue rɨɨ jẽ. Ũquɨ mose ra jeñɨmbɨɨcuã jate.16 Jeninisi ae rese chõ jẽɨngo. Jemo nda siquichɨ emo ninisi rese jẽ. Dios mbae ra jẽisiteã teãchɨ jẽ. Sã Esaú no. Aque que umbae herencia mondoja chõ soo ñetẽ ndɨbɨshorõ nda. 17 Aquere que“sembae herencia taisibe” ɨ rei nyeseo tuchɨ ra.“Bendecir ere rã seje”, ɨ rei que ngu je ra. Eru que

teã teã ño ee echeẽ mose ra. Nyebe Esaú nyeseotuchɨ nguiã cote.

18 Dios turã tuchɨ riqui jẽje namo co. MbiaMoisés mosenda je sɨ. Aque mose que mbia riquititi titi ɨ tuchɨ siquiche Dios sɨ ra. Aque mose abeque sɨta ibate sendi sendi ee ra. Itondarute queeriqui ee ra. Ama ngue pirirã pirirã ɨ tuchɨ quiaee aque mose ra. 19 Trompeta que nyuihuii ee nonda. Dios que ñee ee cote ra. Mbia que Dios cheẽñandu sereãte ra. 20 Dios quiatu ngue ñee nguiãnyii: —Emo ocomose sɨta ibate rese, ũquɨ jẽɨquia.Mbae quiaa rɨɨnda abe oco mose erese, ũquɨ abejẽɨquia no. Sɨta je jẽɨquia. Jeñio no ae, ɨ quiatuque Dios ee nyii ra. 21Aba mbusiquiche tuchɨ quemae mose ũquɨ ndese ra. —Aɨco titi titi ɨ tuchɨesɨ co, ɨ chee que Moisés abe ra. 22 Eɨ jenye eã ñojẽ nde. Dios jembusiquiche ãte quia jẽ co. Diosrecua jẽsɨɨchã tuchɨ quia jẽ ã. Dios reco chuchua.Jerusalén naanguia ibatenda jẽsɨɨchã tuchɨ quia jẽã. Angeles tubɨrɨã abe jẽsɨɨchã tuchɨ quia ã no.23Dios ɨcuasa ñiinda abe jẽsɨɨchã nguia ã no. Ũquɨ mbae nombres mbesa ji chɨ ibate pe. Dios abejẽsɨɨchã nguia ã no. Ae ra Jesús quiatoã ɨcuã teatea ja emo mose. Mbasi ja rae. Jesús quiato manoje abe chõ jẽsɨɨchã ɨchãnguia ã no. Ũquɨ ngueDiosmbuturã tuchɨ cote ra. Eɨcuã jiri jiriã tuchɨ chõcote re. 24 Jesús abe chee jẽsɨɨchãte quia ã no. Aeruqui rɨɨ ngue Dios contrato yasu raã nande je ra.Ae ruqui rii rii ji jẽsɨɨchã nguia ã. Ae ruqui quiarei eturã tuchɨ Abel ruqui sɨ.

25 Dios riqui ñee jẽje co. Echeẽ nda jẽisiteãteãchɨ jẽ. Dios que mbae rasi saanguquia mbiaje cose ra. Echeẽ nenei neneisa andu sereãmose a íbii. Ibatenda riqui ñee nande je co.Ae cheẽ nandechandu sereã mose, mbae rasi raesaanguquia tuchɨ nande je cote. 26 Dios cheẽmose que ibi nyere nyere aque mose coose ra. —Namo nda ibi ambuchere sɨ no. Ibi mɨɨ ño eã ndaambuchere. Ibei abe ra ambuchere no. Aque mɨɨnda ambuchere cote, ɨ Dios quia co. 27 —Aquemɨɨ nda mbae ambuchere ja, ɨ Dios quia co. Aquemose ra mbae ua ja Dios chɨao. Ae ra siqui beɨ,ũquɨ achõ nda ua eã. Mbae ataque ra ua ja aquemose. 28 Dios rimba rei nande. Nyebe ra nandenandetiã aroneate. Gracias nande tuchɨ quiatuquia Dios je. Nandeɨcomingue chõ nguia ee. Ũquɨ mose ra eya tuchɨ nanderese. 29 Mbia Dios cheẽmumb a mose, Dios ra paama ɨ tuchɨ ee. Tata rãtuchɨ chõ Dios re.

Page 261: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

HEBREOS 13:1 258 HEBREOS 13:2513

Jenyesecua jenyɨese1 Jenyesecua quia jenyɨese jẽ. Nyɨesenda chõ jẽ

nde. 2Mbia ngaẽ mose jenyuchúaa, jẽisi turã ñonguia. Emo ngue ángeles mo isi turã uchuchúaara. Iranuandaque erese. Mbiamo eriqui reɨ nguiãee. 3Etarõ ji rese jẽɨngo ndua. Mbae turã jẽsaã saãño nguia ee. Jẽtarõ ji raanguia chõ jẽ abe eresere. Ae je mbia ɨcuã ɨcuã ndiqui nae, ũquɨ je jẽɨngoturã ño. Sã jẽ abe jendete riqui no. Sã jẽ abe jẽiruãnua arõte no. 4Emo siquimose ngũinisi rese, ũquɨ Dios bite. Sã emo ngũinisi resechõ ño siqui. Sãeriquíã emo ndese. Emo siqui mose emo ninisirese, Dios ra paama ɨ tuchɨ ũquɨ je. Ae ninisi ãteriqui nae, siqui mose emo ndese, Dios ra paam a ɨtuchɨ ee no. 5Mbae isiquia rese ra jendua nduachɨ jẽ. Jembae mɨɨ ndese chõ jẽya. —Jaendechayãmbeɨ ra se, ɨ quiatu Dios nguiã co. 6Ae beɨ jẽ. Diosra nanderechayã mbeɨ. Nyebe nandeɨco nguiãñee:Dios riqui beɨte serese co.Mbia mo sɨ ra asiquicheã,nyebe nandeɨco nguiã ɨ ã.

7 Jenderecua rese jẽɨngo ndua. Ũquɨ ño ngueDios cheẽ senei senei jẽje ra. Ũquɨ ndiqui Diosɨcuate ũquɨ. Eɨ jenye Dios ɨcua jẽ abe ũquɨ nasɨ. Ũquɨ nguia siqui turãte nguiã Dios rese ũquɨ.8 Eɨ mbeɨ chõ Jesucristo re. Cose mosenda beɨ.Namo abe chee. Eɨ mbeɨ ra ae quia. 9 Mbiajembaaquiatu ata ata mose, echeẽ sɨ jẽhuɨ chõ.Mbia jembaaquiatu chooño mose, echeẽ sɨ jẽhuɨchõ no. Ae je mbia riqui mbaeɨae ɨ nande je nae,ũquɨ sɨ nandehuɨ mose, ũquɨ abe ra nandechɨãmbuquirãcuã eã no. Nandechɨu abe ra nandechɨãmbuquirãcuã eã no. Dios turã ae chõ nandechɨãmbuquirãcuã nguiã. 10 Jesús mɨɨ ngue manonande je ra. Sacrificio rei ae mɨɨ nande je. Cosendare rã eã namo cote re. Ticuasu ra mano eãnandeɨcuã mbutiã sacuã cote. Jesús ruqui mɨɨño nandeɨcuã mbutiã nguiã co cote. 11 Sacerdotererecua riqui ticuasu ruqui rerao rao Lugar San-tísimo aque. Dios mbia ɨcuã mbutiã sacuã esɨ.Isho jiri sucha cuasu sɨ echoɨ quia ticuasu roo reirei aque. 12 Jesús abe que mbae rasi saã ɨsho jirisucha cuasu sɨ ra. Mano tuchɨ que mbia mbitirõsacuã nguqui je ra. 13 Jesús que aba ɨreɨnguia saãtuchɨ ra. Nande abe nandesiquicheã nguiatu quiaaba ɨreɨnguia raã erese. 14 Nanderecua ibi jendara ua chõ. Dios ra nanderecuarã mee nande jeibate. Ũquɨ nguia ra ua eãmbeɨ. 15 Jesús quemano

nande je ra. Nyebe nandecheẽ turã mbeɨ quiaDios je. Sã nandechuru riqui ñee turã mbeɨ erɨɨ.16 Jẽɨngo turã ño nguia mbia je. Jembae jemeemee nguia emo je. Ũquɨ Dios bite.

17 Jẽɨngo turã jenderecua je. Echeẽ jemum-bayã. Jenderecua riqui jendeaquiatu quiatu Diosje ũquɨ. —¿Jeteaquiatu turãte equia re? ɨ chee raDios ee. Jenderecua cheẽ jemumbayãmose, eyatera ũquɨ mose. Echeẽ jemumba mose, eya eãte rajendese. Jẽ abe ra jẽya eãte no.

18 Jeñee mbeɨ quia Dios je urerɨɨ. Ureɨco turãsete equiambia ja je ã. Ureɨco ndua ɨcuã ɨcuã eãteemo nɨɨ ã no. 19 Jeñee tuchɨ quiatu quia serɨɨ Diosje. Ɨ nda Dios semondo jeɨ jendea.

Echeẽ huɨ beɨ20Dios ae aba mombia nguiã. Dios ae que Jesús

raaque mbuquera sɨ ra. Jesús ruqui rɨɨ ngue Diosucheẽ yasu mee nande je ra. Jesús ruqui rɨɨ ngueDios embuquera no nda. Jesús rei oveja raarõsarã. Nanderaarõ arõmbeɨ equia co. 21Sã Dios riquijembuquirãcuã tuchɨ. Ɨ nda jẽɨngo beɨ ae Diosbite ũquɨ ndese. Sã ae riqui tuchɨ nandechɨanguire. Nandemingo tuchɨ sacuã ae ebite ũquɨ ndese.Jesucristo quiatote quiatu nande re. Sã mbia ñeeturã mbeɨ quiatu quia erɨɨ. Amén.

22 Seresenda, aɨco co mbesa juate jembiirandusacuã a. Secheẽ jemɨɨ tuchɨ rã jẽaquĩ ndese.23 Aɨco jembiirandu Timoteo rese a. Etarõ iriãndiqui namo co cote. Tu jeɨmose serea, ae abe raarao seso mose jendea. 24 Saludos amondo quiajenderequiasa je aque. Jesús quiato ja je saludosamondo quia aque. A Italia jenda saludos mondoquia jẽje aque. 25 Sã Dios siqui turã jẽ ja je. Amén.

Page 262: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SANTIAGO 1:1 259 SANTIAGO 1:27

LA CARTA DESANTIAGOMbia ɨcúe cúe jenda je Santiago ucheẽ mbesa

mondo1 Santiago chõ se re. Dios rimba chõ se re.

Jesucristo rimba abe chõ se re. Judíos Jesús quiatoje chõ aɨco nguiã ã mbesa mbesa. Judíos ɨsúe cúejenda je. Saludar ae chõ nguiã ã mbesa jẽje.

Dios mɨɨ ño aba mbaaquiatu nguiã2 Mbae ɨcuã tã ɨ mose jẽje, jẽya beɨ chõ nguia,

Seresenda. 3 —Ma Dios ɨcua tuchɨte, ɨ mosembae mo tã ɨ jẽje, jẽɨngo tuchɨ chõ nguia Diosrese ũquɨ mose. Jeñimbirãcuã aquiatu sacuã.4 Jeñimbirãcuã mbeɨ chõ nguia Dios ɨcua. Ɨ ndaDios riqui jembitirõ tirõ mbeɨ jembuchɨɨcuabomingo. Ũquɨ mose ra jẽturã tuchɨ cote.

5 Jẽɨngo turã aquiatuã mose, jeñee ño Dios je.Jeñimbirãcuã aquiatuã mose, jeñee ño Dios je no.Ae ra jembaaquiatu. Ae ñee nguia Dios je nae,ũquɨ ja je ra mbae mondo tuchɨ. Ñee asi asi eãnda ee no. 6 Jẽ ache ɨ mose Dios je, “Dios quiañene”, jenye tuchɨ quiatu quia. —Dios ra emee ãterei seje, ɨ mose jemo, eɨcuãte ũquɨ. Ama ndeberarã ño ũquɨ nde. Sã quɨrɨrɨã ndiqui ama ndeberarerao turã eã no. Sã eriqui embuchebi chebite no.7 Ama ndebera rã emo siqui mose, Dios ra mbaemee eã ũquɨ je. 8 Emo ndua ata ata mose, mbaemɨɨmo ndese eriqui aroneate.

9 Jesús quiato mo embae eã mose, sã eya tuchɨchõ siqui. Sequiatote ɨte quia Dios nguiã ee aque.10 Sã Jesús quiato mbaecha ia beɨ chõ siqui, mbaeɨcuã tã ɨ mose ee. Sã eya riquíã umbae tubɨrɨãndese. Sã Dios rese quiatu eya riqui. Embae uamose, sã eya riqui ũquɨ mose abe no. Mbaechambae ra siqui beɨ eã. Sã quiata uti riqui soõ jeɨteno. 11 Tenda rasi mose ee, quiata ra ñimama.Euti abe ra uqui. Eturã eã mbeɨ ra cote. Eɨ sɨ rambaecha. Umbae tubɨrɨã nyabe chõ nda mano.

Mbae ɨcuã tã ɨmose nande je12 —Ã esaã ɨcuã, ɨ mose emo jẽje, ¡jẽsaãchɨ

nda jẽ! Jẽɨngo mingue chõ nguia ñimbirãcuã.Jeñimbirãcuã mose ra Dios mbae turã mee jẽje.Jemingo beɨ rae. —Ae nyesecua quia serese nae,ũquɨ nda amingo beɨ, ɨ que Dios cose ra. 13 —Ã esaã ɨcuã, ɨ mose emo jẽje, Dios eã ño ñeenguiã jẽje ũquɨ. —Dios que “ã esaã ɨcuã” ɨ seje ra,

jenyechɨ nda jẽ. —Ã esaã ɨcuã, ɨ eã nda Dios emoje. Dios abe ra mbae ɨcuã saã eã emo ñee moseee. 14Aba chɨangui renda ɨcuã nguiarei mbae ɨcuãoseɨ uquia aba je. Dios eã ñene. 15 Emo mbae ɨcuãoseɨ mose, mbae ɨcuã naa arondete cote. Mbaeɨcuã naa naa mbeɨmose ra Dios embasi cote.

16—Mbae ɨcuã esaã, ɨ mose emo jẽje, Dios ñeeeã nguiã jẽje. —Dios chõ ñee nguiã, jenyechɨ ndajẽ. 17 Ae mbae turã tuutu beɨte quia nande jenae, Dios chɨmondo chõ ũquɨ nde. Dios quiareieturã mbeɨ tuchɨ. Eɨcuã jiri jiriã emo mose. SãDios tenda ao no. Nyasi abe no. Ũquɨ nguianyiabi abi jiri nguiã. Dios quiarei nyiabiã mbeɨemo mose. Eturã mbeɨ tuchɨ eriqui co. 18 Sã Diosriqui seriirĩ ɨ nande je no. Nande echeẽ ɨcuamosenandechɨangui re. —Jẽ nane je aɨco seriirĩ ɨ co, ɨqueDios nane je ra. Dios riirĩ tubɨrɨã tuchɨ ra ngaẽnanderuɨ cote.

Dios cheẽ jemumbayã ño nguia eandu mose19Dios quiarei eturã tuchɨ. Nyebe echeẽ jeñan-

duse tuchɨ quiatu quia jẽ. Jendua quiatu quiañee nonde. Paama jenye jeɨ jeɨ techɨ nguiã emoje. 20 Ae Dios bite riqui mbae nae, ũquɨ nandesaãaroneate nande paama ɨ mose. 21 Ae Dios ucheẽmondo quia jeñɨangui re nae, ũquɨ jẽisi tuchɨquiatu quia. Jẽɨngomingue chõnguia Dios cheẽ jejẽ. Aba mingo beɨsa chõ Dios cheẽ nde. Ae mbaeɨcuã ndese mbia riqui nae, ũquɨ ɨcuã tubɨrɨãteeriqui raque. Ũquɨ sɨ jẽhuɨ tuchɨ. Mbae ɨcuã jasɨ jẽhuɨ tuchɨ.

22 Dios cheẽ nda jeñandu chooñochɨ jẽ. Echeẽjemumbayã tuchɨ quiatu jẽ. Emo Dios cheẽ anduchooño mose, ae sɨ chõ ñimbɨɨrɨ ɨrɨ nguiã aque.23-24 Sã emo ndiqui mae ñooño nguba rese espejoje no. Sã eriqui tesareɨ jeɨ chõ nguba sɨ no. Eɨ sɨ chõ Dios cheẽ andu chooñosa re. Tesareɨ jeɨchõ nguiã Dios cheẽ sɨ. Echeẽ mumbayã ndocoɨ.25Dios cheẽ nguiarei abambuɨ tuchɨmbae ɨcuã sɨ.Ae siqui tuchɨte quia Dios cheẽ ndese nae, ũquɨ ndese ra Dios riqui tuchɨ echeẽ mumbayã mose.Ũquɨ Dios cheẽ ñandu chooñoate quiatu nguiã.Echeẽ emumbayãte quiatu nguiã.

26—Dios quiato chõ se re, ɨ raque emo. Uchururerequia chooñoa mose, Dios quiato raã ñooñoño ũquɨ nde. Ae sɨ chõ ñɨmbɨɨrɨ ɨrɨ nguiã ũquɨ.27 Ae Dios quiato chooñoa tuchɨ nae, ũquɨ ndiquimbae turã naa naa ũquɨ. Ũquɨ ndiqui esi cheechareaquiatute ũquɨ. Ũquɨ ndiqui eru cheechareaquiatute ũquɨ no. Mbae eã mose eru cheecha

Page 263: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SANTIAGO 2:1 260 SANTIAGO 2:26mbae. Ũquɨ ndiqui ñɨmbɨɨcuã ɨcuã eãtembae ɨcuãmo je ũquɨ.

2Mbia nandeisi turã ja chõ nguia nyiabiã

1 Jesucristo quiato chõ jẽ nde. Jenderecuatuchɨ chõ ae re. Nyebe mbia jẽisi turã ja chõnguia nyiabiã. 2 Sã mbaecha mo ndiqui ngasẽjeñimunua mose jẽje no. Huɨɨrao turã ndesebe.Eo cuasa turã ndesebe oro. Sã mbaecha reã moabe riqui ngasẽ jeñimunua mose no. 3 Sã jẽɨngombaecha isi turã no. Sã jẽɨngo embucoi erendaturã tose no. Sã jẽɨngo mbaecha reã mbucoi turãeã no. 4 Eɨ jenye mose, jẽisi turã ja eã ño nguiãũquɨ. Jembuchiabi chõ nguiã ũquɨ. Hue rɨ ja eãño jẽɨngo nguiã mbia cuata mee ũquɨ. Jenduaturã eã ñochɨ nguiã ũquɨ. 5 Secheẽ jeñandu rã,Seresenda. Mbia mbaecha reã ngue Dios irabo ra.Dios ɨcua tuchɨ sacuã. Ũquɨ ndese quiarei Dioso tuchɨ mbaecha mo sɨ. —Ũquɨ nda siqui tuchɨserese se ererecua tuchɨmose, ɨ que Dios ñee nyiira. 6 Jẽ ngue mbia mbaecha reã jenguirirõ tuchɨra. Eɨcuã eãte ũquɨ ndiqui raque jẽje. Mbaechaquiatu eɨcuãte riqui nguiã jẽje. Jembɨɨrɨ irɨ ñonguiã. Jenderao rao chõ nguiã ererecua je, jẽmbae mo mee mee sacuã ee. 7 Mbaecha chõñee ɨcuã ɨcuã nguiã Cristo rɨɨ. Nandererecua chõCristo resẽ.

8 —Sã ereɨco nyesecua ndechɨese no. Eɨ eresɨ chõ nyesecua emo ndese, ɨ que Dios mbia jecose ra. Dios cheẽ i tuchɨ chõ ũquɨ nde. Nandeũquɨ ñee mumbayã mose, nandeɨco turã ndae.9Nandembiamo isi turãmose, emo isi ɨcuãmose,eɨcuãte ũquɨ. Nande mbia isi chiabi abi mose,Dios cheẽ nandemumba chõ nguiã ũquɨ. 10 Dioscheẽ tubɨrɨãte raque nande je echeẽ mumbayãsacuã. Nande echeẽ mɨɨ mo mumba mose, echeẽja mumba raanguia chõ ũquɨ nde. Echeẽ ataquemumbayã ndaque. 11 Dios cheẽ tubɨrɨãte. —Jẽɨngochɨ nda emo ninisi rese, ɨ que ra. —Mbiamo nda jẽɨquiachɨ, ɨ que ae sɨ ñee nda. Nandeemo ɨquia mose, echeẽ nandemumba chõ nguiãũquɨ. Nandeɨcoã ndaque emo ninisi rese. 12 Dioscheẽ ngue nandembuɨ mbae ɨcuã sɨ cote ra. Nan-dechesecua sacuã mbia rese. Nyebe nandeɨcoturã mbeɨ chõ nguia mbia je. Dios quiatu ranandecuata mee tuchɨ emo mose cote. 13 Ae eyaeã eãte riqui emo ndese nae, ũquɨ ndese ra Diosia eã eã nandecuata mee mose. Nandeya eã moseemo ndese, ũquɨ mose ra Dios nandembasiã.

Nande Dios ĩcuamose, mbae turã abe nandesaã ñonguia

14 Sã emo ndiqui ñee no. —Dios aɨcuate quiaco, ɨ. Ũquɨ mbae turã naa eã mose, ũquɨ nda Diossirõ eã mbae ɨcuã sɨ. Dios ɨcua chooño ño ñene.15 Sã Jesús quiato mbaecha reã mo ndiqui ngasẽjẽje no. Sã eɨrao eã ndiqui no. Sã echɨurã mo eãndiqui no. 16 Sã jemo ndiqui ñeeño ee no. —Ndeae chõndechɨurã etea. Nde ae chõndeɨraorã etea.Eso turã ño, ɨ jemo ee. Mbae mo mee ndocoɨ ee.Jeñee ɨru chooño ño nguiã ee ũquɨ. 17 Jẽɨngo turãeãmose emo je, Dios jẽɨcua chooñoñonguiã ũquɨ.Jẽ Dios jẽɨcua mose, mbae turã jẽsaã jiri ae.

18 Sã emo ndiqui ñee no. —Dios aɨcuate quiaco, ɨ. Sã emo ndiqui ñee no. —Mbae turã asaã saãnguia co. Dios aɨcua chooño eã nguia co, sã emondiqui ɨ no. Jẽ Dios ɨcua mose ¿mañɨ ae ra jẽɨcuambae turã naa naa eã mose re? Se quiatu mbaeturã asaã saã nguiã co. Nyebe ra mbia “eriquiJesús ɨcuate co”, ɨ serɨɨ. 19 —Dios mɨɨ ño siquinguiã co, jenye chõ nguiã ũquɨ. Eturãte raqueũquɨ. Aba checuayã abe riqui ñee ndaque Diosmɨɨ nɨɨ co no. Siquichete esɨ ñee ndaque erɨɨ.20 ¿Mbaerã jẽaracuayã tuchɨ riqui re? Emo mbaeturã naa naa eã mose, Dios ɨcua chooño ño nguiãũquɨ. 21 Sã nandei Abraham no. —Nderiirĩ emeeseje, ɨ mose Dios, Abraham ngue echeẽ mumbaeã nda. Nyebe Dios Abraham isi turã mbeɨ nguiã.22 Abraham ngue Dios ɨcua chooño eã nda. Mbaeturã ngue esaã saã mbeɨ quia Dios ɨcua mose ra.Dios cheẽ ngue emumba eã nda. Nyebe nandeɨconguiã ñee. “AbrahamDios ɨcuate”, ɨ. 23Sã embesaji riqui ñee no:Abraham ngue Dios ɨcua ra.Nyebe que Dios eisi turã mbeɨ ra,ɨ que embesa ji ra. Ũquɨ ngue ɨque tuchɨ cote ra.Nyebe “Dios Quiato” ɨ nguiã Abraham je. 24 EmoDios ɨcua chooño mose, Dios ra eisi turã eã. EmoDios ɨcua tuchɨ mose, sã mbae turã abe raã naa.—Dios ɨcuasa, ɨ nda mbia ee cote chã. 25 Sã Rahabcose no. Cuña ɨcuã. Siqui ata ata beɨ mbia rese.Aque que Josué chɨmondo isi turã nda. Mbuchɨmɨturã ngue mondo mbia ɨcuã sɨ ra. Nyebe DiosRahab isi turã nguiã. 26Sã nanderete no. Umɨ umɨeãmose, “eraaque” ɨ chõmbia nguiã ũquɨ je. Ũquɨ na ño mbia mo ndiqui nguiã ã. Mbae turã naa eã.Nyebe nandeɨco nguiã “Dios ɨcuayãte” ɨ ee ã.

3Cochee chõ nandechuru nandereco

Page 264: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SANTIAGO 3:1 261 SANTIAGO 4:71 —Mbia mbaaquiatu quiatu sacuã se, ¡jenye

jaaja techɨ nda equia jẽ! Emo emo mɨɨ ño. Mbiara mae tuchɨ urerese. Urecuata ra emee tuchɨ.Mbia mbaaquiatu quiatusate quia ure re. 2 Dioscheẽ nandechabi chabi chõ nguiã nande ja ã.Emo uchuru rerequia turã mose, nguete ja abererequia turã ño nguiã ũquɨ. 3 Sã nandeɨco frenomɨɨ ticuasu churu rese no. Nandecheẽ mumbayãsacuã ño ũquɨ nde. Sã freno ñetẽ je chõ nandeɨcoticuasu rete rurucuata nandenduasa quiti no.Ticuasu rete cuasute raque. 4 Sã lancha cuasuteraque no. Sã quɨrɨrɨã quirãcuãte riqui raque eeno. Ira ñetẽ je chõ echa riqui nguiã embucuataturã unduasa quiti. 5 Eɨ ño nandechuru nguiã.Nandechuru mbae saã ata ata chõ nguiã. Eñetẽteraque. Sã tata ñetẽte raque no. Mbae ra esei jatuchɨ oso quia.

6 Tata rã ño nandechuru re. Nandechuruquiarei mbae ɨcuã ñumumbara raã uquia tuchɨnande je. Nandechuru ɨcuã na eãte nandereteresenda mo. Nandechuru chõ nanderete mbɨɨcuãja nguiã. Nandechuru chõ nandereco rerequiaɨcuã mbeɨ nguiã. Aba checuayã ño nandechururerequia ɨcuã nguiã no. 7Sã nandeɨco quiaa rɨɨndamombuseteã arõte raque no. Aembebe quia nae,ũquɨ abe nande mbuseteã arõte raque. Mbeɨ abenandembuseteã arõte raque. Ae siqui ama ñɨ nae,ũquɨ abe nandembuseteã arõte raque no. Ũquɨ jaque mbia mbuseteã emo mose ra. 8 Nandechuruquiatu nandembuseteã aroneate nguiã. Nan-dechuru ɨcuã nguiatu nandembuquɨrɨrɨ aroneatenguiã. Mbeɨ tasi je rã tuchɨ chõ nandechuru riquinguiã nande je ã. 9 Nandechuru je nandeɨco ñeeturã ndaque nanderu Dios je. Nandechuru sɨ jechõ nandeɨco nguiã ñee ɨcuã mbia Dios chɨao jecote. Ae rã sɨ raque Dios mbia ao. 10Nandechurusɨ je nandeɨco ñee turã ndaque. Ñee ɨcuã abe no.Ũquɨ Dios biãte, Seresenda. 11 Sã icua riqui no. Iturã mose, eturã ja beɨ chõ ñene. I reẽmose, ereẽja beɨ chõ eno nde. I chumumbara chɨ aroneateicua mɨɨ ye. 12 Sã isio riqui ɨa eã ira a mo no. Isio abeɨ chõ nda ɨa nguiã. Ira mo nda ɨa eã enongue ano. Ea sɨ chõ nda ɨa nguiã no. Sã nandeɨco i turãndea eã i reẽ mbɨrõ no. Hue icua mɨɨ ye ra eñɨja eã. Eɨ sɨ chõ nandechuru no nde. Nandecheẽñumumbara mose, eɨcuãte ũquɨ.

Ae je Dios uaquiatu mee nae13 Jemo aquiatu mose, sã eriqui mbae turã naa

naambeɨ. Sã eriqui tochɨ beɨ no. 14—Paama jenyechecuayã mose jenyue, jẽaquiatu jẽsaã ñooño ño

nguiã ũquɨ no. Jeñee ñooño ño nguiã ũquɨ. Dioscheẽ nduɨ eã tuchɨ chõ ũquɨ nde. 15 Eɨ jenye eãnda cote, Dios uaquiatu mee mose jẽje. Paamajenye checuayã mose jenyue, Dios rã eã ño jẽnde. Dios quiatoã nyɨsaã na ño ũquɨ nde. Abachecuayã nyɨsaã na ño ũquɨ no nde. 16Mbia nduaeã mose emo ndese, eɨcuãte ũquɨ. Mbia paamaɨ checuayã mose nyue, eɨcuãte ũquɨ no. Ũquɨ mose ra mbia siqui turãyã nyue. Mbae ɨcuã ɨcuãmbeɨ ra ee. 17 Dios uaquiatu mee mose nande je,nandechɨã turãte ra cote. Nandechɨã nda ngoitecote. Cocheete ra nandeɨco cote. Emo ñee ndanandemumba eãte cote. Nandeya eã nda mbiarese cote. Mbae ra nandesaã turã mbeɨ quiacote. Nandendua ata ata eã nda cote. Nandecheẽnyecuate ra eriqui mbia je cote. 18 Nande mbianandemingo turã mose nyɨese, nandechɨã turãnda nandeɨco cote.

4Ae mbae ɨcuã quiatote nae, Dios quiatoã ño

ũquɨ nde1 ¿Mbaerã ño jẽɨngo nyao nyao nyɨese chã?

¿Mbaerã ño jẽɨngo ɨco ɨcuã ɨcuãte nyue chã?Jeñɨangui renda ɨcuã nɨɨ ño ñene. “Se chõ jẽ”,jenye jaaja quiatu nguiã mbae ɨcuã oseɨ oseɨ.2 Jembae eã jenyoseɨ choseɨchɨ nguiã ã. Jẽ er-erequiayã mbeɨ mose, mbia jẽɨquia arõ ñochɨ nguiã ã. Mbae jenyoseɨ choseɨ chõchɨ nguiãã. Nyebe jẽɨcuã ɨcuã mbeɨte riqui nguiã jenyueã. “Embu seje”, jenye ãte quiatu nguiã Dios je.Nyebe jẽɨngo nguiã eisiã. 3 “Embu seje”, jenyemose Dios je, “embu seje” jenye ɨcuã ɨcuã ñonguiã ee ã. Mbae mumba chooño sacuã ño jẽɨngonguiã “embu seje” ɨ Dios je ã. Nyebe Dios riquinguiã emee eã jẽje. 4 Sã cuña mo ndiqui huɨ ngusɨ no. Eɨ jenye sɨ chõchɨ nguiã huɨ huɨ Dios sɨ ã.Ae Dios biãte nae, jẽ ũquɨ oseɨ oseɨ mose, Diosquiato aroneaño jẽ cote re. ¿Mañɨ jenye quia ũquɨ ɨcuayãte re? 5Sã embesa ji riqui ñee ñooño ãte no:Espíritu Turã Dios mee nguia nandechɨangui re

nae, aque riqui ngueteãte nanderese co.Nandeɨco sacuã Dios mɨɨ ndese,ɨ que embesa ji ra. 6 Dios turã ɨ ɨte riqui nandeje co. Sã embesa ji riqui ñee no: Ae ucuasu saãsaã nguia nae, Dios riqui ũquɨ ndiquisãte co. Aesiqui tochɨte quia nae, ũquɨ je quiatu Dios turãɨ ɨte riqui nguiã co, ɨ que embesa ji ra. 7 Jẽɨngotochɨ chõ nguia Dios je. Aba checuayã jẽsiquisãño nguia jenyesɨ. Ũquɨ mose ra uchã jẽsɨ cote.

Page 265: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SANTIAGO 4:8 262 SANTIAGO 5:178 Dios jẽsɨɨchã tuchɨ quiatu quia. Ũquɨ mose raDios abe jendɨɨchã tuchɨ. Jẽɨngo mose mbae ɨcuãndese, jẽhuɨ chõ esɨ. Jendua ata ata mose, jeñɨajembitirõ ño. 9 ¿Mbaerã jẽɨngo ɨquia ɨquia mbaeɨcuã naamose re? ¿Mbaerã jẽyate riquimbae ɨcuãnaa mose re no? Jenyeseo quiatu quia jẽɨcuã nɨɨ.Jẽya eã nguiatu quia jẽɨcuã ndese no ae. 10 Jẽɨngotochɨ chõ nguia Cristo je. Aquere quia ra ae jẽturãmbuchecua mbia je cote.

Nandecheẽ ɨcuã eã emo nɨɨ11 Jeñee ɨcuãchɨ nda emo nɨɨ, Seresenda. Dios

cheẽ mumba chõ ũquɨ nde. —Jenyesecua chõnguia jenyɨese, ɨ que Dios ra. Jẽ Dios cheẽmumbamose, “Dios cheẽ ɨcuã” ɨ raanguia chõ ũquɨ nde.“Dios cheẽ ɨcuã” jenyechɨ nda echeẽ mumbayãndocoɨ jẽ. 12Dios ae chõmbia cuatamee nguiã co.Dios mɨɨ ño ucheẽ mondo nguiã nande je. Nandeecheẽmumbayã sacuã. Dios ae chõ aba rirõ nguiãaba ɨcuã sɨ. Dios ae chõ nda aba mondo tatacuásuu no. Nande quiarei emo cuata nandemeearoneate.

Mbae mo tasaã isamamɨ, nande aroneate13 Sã nandemo ndiqui ñee no. —Taso mbae mo

naa naa pee. Taɨco are tuchɨ pee. Mbae mo isisacuã icua. Tenda nongue mose ra achube, ɨ no.Ndua rane eã Dios rese. 14Ũquɨ Dios biãte. Nan-deiranuatembaemondese. Mbaemo tu arondetetã ɨ nande je. Isamamɨ nandemano arondete.Shɨmbo rã ño nande re. Sã shɨmbo riqui quiachãjeɨte no. 15—Mbaemo tasaã, nandechɨ nda nandeae ndua mose rocoɨ Dios rese jẽ. —Dios eno ɨmose seje, ũquɨ mose quiatu mbae tasaã, nandequiatu quia. 16 ¿Mbaerã jẽɨngo tesareɨ Dios sɨ re?¿Mbaerã jẽɨngo “se aembae tasaã” ɨ re? Jenguasujẽsaã saã ño nguiã ũquɨ. Eɨcuãte ũquɨ. 17Ae mbaeturã ɨcuate quia nae, sã ũquɨ ndiquimbae turã naambeɨ. Mbae turã naa eã mose, eɨcuãte ũquɨ cote.Dios biãte ũquɨ cote.

5Santiago ñee asi mbaecha je

1 Tacheẽ mbaecha je cote. Jẽya eã ndasi rajẽsaã tuchɨ cote, mbaecha. Jenyeseo tuchɨ quiatuquia. 2 Jembae ra ua ja tuchɨ cote. Chicuaquiarɨ nda jẽɨrao ua tuchɨ. 3 Jembae mbae isiquia raquiachã ja cote. Jembae mbae isiquia rã ndajẽ abe jẽquiachã tuchɨ cote. Mbae isiquia resechõ jẽɨngo nguiã ndua. Dios rese ndua rocoɨ.Mbae isiquia jemunua nua tuchɨ chõ nguiã Diosjembasi sacuã ã cote. 4 Mbia que quieɨ quieɨ rei

quia jẽje resẽ. Mbae que jemondo turã turãyãnguia jembae ɨshao shaosa je resẽ. Ũquɨ Diosmbiirandu raanguia chõ nguiã jenɨɨ. Nyebe raDios jembasi uquirãcuã je. 5 Sã ticuasu riquiquiaru beɨ ñɨmbuquira no. Eɨquia nonde. Eɨ ñojẽ nde, mbaecha. Jembi rese chõ ngue jẽɨngo beɨquia ra. Jẽquiaru chooñombeɨ que equia ra. Siquirocoɨ Dios rese. Nyebe ra Dios jembasi cote. 6 Jẽngue mbia turã jembasi mbasi quia ra. Jẽ nguembia turã jẽɨquia ɨquia quia no nda. Mbae ɨcuãmo esaã eãte raque jẽje. Nyebe ra Dios paama ɨtuchɨ jẽje, mbaecha.

Jesucristo jẽsaarõ arõ mingue chõ nguia7 Jesucristo ra tube íbii, Seresenda. Jẽsaarõ arõ

mingue chõ nguia. Sã mbia riqui ama nyaaquiraarõ arõ mingue no. Mbae tiquia nonde no.Aquere ra eriqui minguebe umbae raarõ arõ no.Eucua ucua nonde. 8Eɨ jenye chõ nguia Jesucristoraarõ arõ mingue jẽ abe. Jeñimbirãcuã ño nguiaJesucristo raarõ arõ. Achɨte eñɨ tu a cote. 9 Jeñeeɨcuã ɨcuãchɨ nda jenyue, Seresenda. Ũquɨ mose raDios jembasi. Namo jiri ra Dios mbia ɨcuã mbasi.10 Jeñimbirãcuã mingue chõ nguia. Sã Dios cheẽmbuchecuasambia cose ndare no. Sã ñimbirãcuãmingue mbia ɨcuã mose ee no. 11 Ae ñimbirãcuãmingue quia nae, ũquɨ je chõ Dios turã ndiquinguiã. Sã Job cose no. Ñimbirãcuã mingue tuchɨque equia ra. Aquere que Dios turã tuchɨ riqui eecote ra. Ũquɨ jẽɨcuate quia ã. Eɨ sɨ chõ Dios turãtuchɨ nguiã mbia je co.

12Ã abe jeñandu tuchɨ. Jeñee ñooñochɨ nda jẽ.Jurar jenyechɨ nda emo mose jẽ. Ibatenda rɨɨ. Ibijenda mo nɨɨ abe no. Mbae ja mo nɨɨ nda jurarjenye jirichɨ jẽ. Eno jenye mose, ũquɨ mɨɨ mbeɨchõ jeñee. Tei jenye mose, ũquɨ mɨɨ mbeɨ chõjeñee no. Eɨ jenye mose ra Dios ñee asiã jẽje.

13 Jemo ia eãmose, sã ñee Dios je. Jemo iamose,sã ɨraseɨ raseɨ Dios je no. 14 Jemo ndasi mose, sã“jenyu” ɨ Jesús quiato rerecua je. Sã ũquɨ ñee Diosje erasi rɨɨ cote. Sã mbae quira mo quiti erasi ãquĩndese Jesús rɨɨ. 15 —Jesús ra embucherõ, ɨ moseuchɨangui re ñee mose Jesús je, mbucherõ ndae.Erasi mbae ɨcuã naa mose nyii, ũquɨ nda embutiãesɨ no. 16—Mbae ɨcuã ngue asaã eã nda, jenyechɨ nda jẽ. —Mbae ɨcuã ngue asaã nda, jenye quiatuquia jenyue. Jeñee quiatu quia Dios je jenonguerɨɨ. Ũquɨ mose ra Dios jembucherõ. Emo turãmo ñee tuchɨ mose Dios je, Dios ra mbae turã saãtuchɨ ee. 17 Sã Elías no. Nande rã sɨ chõ ndaque

Page 266: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

SANTIAGO 5:18 263 SANTIAGO 5:20Elías. Sã ñee tuchɨ Dios je ama mbuchaaqui eãnonde no. Nyaaqui eãmbeɨ que cote ra. Tres añosy medio chee que ra. 18Aquere que Elías ñee Diosje cote ra. Ama mbuchaaqui sacuã cote. Aquemose que nyaaqui cote ra. Mbae que suri ja cotera. Mbae ɨa ja chee no.

19 Emo ɨcha mose Dios sɨ, sã enongue em-buchebibe mingo Dios ruɨ sɨ. 20 Nde mbia mombuɨ mose huɨɨcuã sɨ, eresiquisã quisã ño nguiãeso eã sacuã tata cuásuu ũquɨ. Dios ra eɨcuãmbutiã esɨ cote.

Page 267: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 PEDRO 1:1 264 1 PEDRO 1:21

PRIMERA CARTA DEL APOSTOLSAN PEDROPedro ucheẽ mbesa mondo Jesús quiato

ɨshonda jaaja je1 Pedro chõ se re. Jesucristo chɨmbaaquiatu

chõ se re. Aɨco ã mbesa jẽje a. Isho ɨsho jendecomose jendecua sɨ. Ponto jenda je. Galacia jendaje. Capadocia jenda je. Asia jenda je. Bitiniajenda je. Jẽ ja je aɨco ã mbesa a. 2 Dios quejẽirabo umbaerã nyii jeã mose ra. Espíritu Turãngue jemɨɨ ɨcúe Dios mbaerã cote ra. Jẽ echeẽmumbayã sacuã. Jesucristo ruqui jembitirõ sacuãabe jẽɨcuã sɨ no. Sã Dios riqui turã ɨ ɨ tuchɨjendese. Sã eriqui jembia ɨ ɨ tuchɨ no.

Dios ra mbae turã mee ja nande je3 Nandecheẽ turã mbeɨ quia Dios rɨɨ. Jesu

cristo rute quia ae re. Ae que eya eãte riquinanderese ra. Nyebe nandeisi nguiã mbiasunguiirina cote. Dios Jesucristo raaque mbuqueramose, aque mose que nandembiasu nande abera. Nyebe nandeɨco nguiã ñee ã. “Dios cheẽ ndaɨo turã ja nande je”, ɨ ã. 4 Dios ra nandemingobeɨ. Eriirĩte quia nande re. Nyebe ra mbae meeja nande je nandeɨco mose ibate. Mbae ɨcuãndese ra nandemae eã tuchɨ aque mose cote.5 Jẽɨngo Dios ɨcuate ũquɨ. Nyebe ae riqui nguiãjendeaquiatu tuchɨ uquirãcuã je co. Dios quembae mbuquiche ja nande je ra. Nandereraosacuã ibate. Mbae ua ja mose ra nandererao jaibate cote. Co eriqui raã nguiã nandereaquiatuco. 6Nyebe jẽyate riqui nguiã ũquɨ. Mbae rasi tumbɨrɨ arõte raque jẽje. 7Sãmbia riqui orombuchino. Equía rirõ sacuã esɨ. Eɨ ño Dios nguiã jẽje cono. Jẽ Dios ɨcua tuchɨ sacuã ño mbae rasi riquire. Nyebe Dios jẽɨcua. Mbae rasi raã naa ndaque.Eturã tuchɨ chõ ũquɨ oro sɨ re. Oro quia ra uaemo mose. Jẽ nguia ra jẽhua eã mbeɨ Dios ɨcuamose. Jesucristo tu mose nda Dios ñee turã tuchɨjenɨɨ ña. 8 Jẽɨngo nyesecuate Jesucristo rese ũquɨ.Jemae eãte raque quia erese ũquɨ. Jẽɨngo eɨcuatejeñɨangui re ũquɨ. Jẽya tuchɨte riqui erese ũquɨ.9 Jẽɨngo Jesucristo ɨcuate ũquɨ. Nyebe ra Dios jẽaĩmingo turã mbeɨ cote.

10 Sã Dios cheẽ mbuchecuasa ñee cose no. —Mbia ra mae jee Dios turã ndese, ɨ que ñee nda.Nanderɨɨ ño ngue eriqui nguiã ñee. —Mañɨ ndaDios quia reae. Uturã je ra mbia mingo beɨ reae,

ɨ que Dios cheẽ mbuchecuasa ndua ndua cosera. 11 Espíritu Turã ngue siqui quia Dios cheẽmbuchecuasa chɨangui re ra. Mbiirandu randuque equia Cristo rɨɨ nda. —Cristo ra mbae rasisaã tuchɨ. Aquere ra equirãcuã tuchɨ mbia rere-cua mose ae cote, ɨ que Espíritu Turã Dios cheẽmbuchecuasa mbiirandu nyii ra. —Manosete raũquɨ ndeae. Aba rɨɨ eriqui “Cristo” ɨ remɨ, ɨ tuchɨque Dios cheẽmbuchecuasa quia ndua ndua ra.

Dios que jemɨɨ ɨcúe umbaerã nda12Dios que embiirandu ra. —Jẽ jẽtiamba quiatu

ra Cristo mbae rasi saã mbia mingo beɨ sacuã.Jẽtiamba quiatu ra Cristo mbae rasi saã mbianamonda je. Mbia emo mosenda je, ɨ que Diosra. Nanderɨɨ ño ngue eriqui nguiã “namonda”ɨ. Nyebe mbia riqui nguiã ũquɨ ja renei neneijẽje Cristo rɨɨ cote. Espíritu Turã abe riqui ereneinenei jẽje co cote. Angeles abe ũquɨ ɨcua seteraque quia Cristo rɨɨ ũquɨ. 13 Jendua tuchɨ rã nguiambae raã nonde. Jẽtesa beɨ quiatu quia. Jesu-cristo tu mose, eturã tuchɨ ra ae jẽje aque mose.Ũquɨ ndese quia jẽɨngo beɨ tesa eraarõ. 14 Aejenyoseɨ choseɨ quia nyii nae, Dios ɨcuayã mosenyii nae, ũquɨ ndese jẽɨngo ndua eã cote. Dioscheẽ jemumba eã ño nguia cote. 15 Dios quiareijemingo ɨcúe umbaerã tuchɨ. Nyebe jẽɨngo turãtuchɨ ae rã sɨ. 16 Sã Dios cheẽmbesa ji riqui no: —Jẽturã ño jẽɨngo se rã sɨ, ɨ ñɨ embesa ji re. 17Ũquɨ jẽɨngo “Paba” ɨ Dios je ũquɨ. Nyebe jẽɨngo ɨreɨ ɨreɨ jiri esɨ jẽɨngo mose íbii. Dios ra mae nandechɨaoja ja rese. Emo chɨao rese ra mae eã eã. 18Nandeiñiinda que siqui chooño nguia cose ra. Diosrese siqui rocoɨ. Eɨ nande que equia nande abenyii no nda. Dios que nanderirõ ũquɨ sɨ cotera. Dios que mbae isiquia mondo eã nanderirõsacuã nandeɨcuã sɨ ra. Oro que emondo eã nonda. Plata abe no. 19 Cristo ruqui quiatu nguenanderirõ nguiã nandeɨcuã sɨ. Aba queteambatuchɨ chõ Cristo ruqui re. Cristo mano mosenande je que eruqui uchẽ tuchɨ ra. Sã sacerdoteoveja turã ño ɨquia no. 20—Cristo ra mano mbiaɨcuã ndiquicharõ, ɨ que Dios nyii mbae ao nondera. Namo ño ũquɨ ɨo nguiã jẽje cote. Namo ñoCristo mano nguiã jẽje cote. 21 Cristo chõ Diosɨcua uquia nguiã jẽje ũquɨ. Dios chõ ngue Cristoraaquembuquera nguiã. Dios chõ uquirãcuã meenguiã Cristo je. Nyebe jẽɨngo nguiã Dios ɨcuaũquɨ cote. Nyebe jẽɨngo nguiã ñee. “Dios ranandemingo beɨ ibate” ɨ ũquɨ.

Page 268: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 PEDRO 1:22 265 1 PEDRO 2:1722 Dios cheẽ jẽisi turã mingo ũquɨ cote. Nyebe

jeñɨa mbitirõ nguiã mbushĩ cote. Nyebe jẽɨngonguiã nyesecua arõte mbia rese cote. Jenyesecuatuchɨ quiatu quia jenyɨese jẽ. Nandechɨanguire chõ nandeɨco nyesecua tuchɨ mbia rese jẽ.23Nyaacuquia sɨ je raanguia chõ jẽ cote re. Nan-dechaacuquia que equia nyii nae, mbia chõ nguenanderu nyii ra. Nandechaacuquia sɨre, Dios quenanderu tuchɨ cote ra. Dios cheẽ ño nandem-buchaacuquia sɨ nguiã. Echeẽ nda ua eã beɨ. Siquibei rae. 24 Sã embesa ji riqui ñee no:Quiata rã tuchɨ chõ mbia ja riqui nguiã ã.Sã quiata riqui mano jeɨte no.Quiata uti rã ño mbia riqui nguiã ã no.Eturã mbɨrɨ ño chɨ ndaque nyii.Aquere chõ ñɨmama cote. Mano cote.25Dios cheẽ nguia ra ua eã mbeɨ,ɨ que embesa ji ra. Dios cheẽ sɨ chõ ngue jeñandunguiã Jesucristo rɨɨ. Jemingo beɨ sacuã.

2Jẽo tuchɨ chõ nguia Dios cheẽ ndese

1 Nyebe jẽhuɨ mbae ɨcuã ja sɨ. Jẽ nda mbiajembɨɨrɨ ɨrɨchɨ nguia jẽ. Jenguasu ra jẽsaã saãchɨ.Emo mbae ra jenyoseɨ choseɨchɨ nguia jẽ. Jeñeeɨcuã ɨcuãchɨ nda equia emo nɨɨ jẽ. 2 Sã ãquẽɨtãqueɨ ndiqui uchɨu achã asite no. Eɨ jenye beɨchõ nguia oo Dios cheẽ ndese. Eɨ nda jẽquirãcuãtuchɨ riqui Dios rese. Sã ãquẽ quirãcuã ndiquiquiambure no. 3Dios turã ngue jẽsaã ndei resẽ.

Sɨta turã na ño Cristo re4 Jesucristo ra siqui beɨ. Jesucristo rei sɨta

turã na. Sã mbia riqui sɨta mo ndirirõ no. Eɨ sɨ chõ mbia nguiã Jesucristo ririrõ ndei ã. Diosqueteamba tuchɨ quiatu Jesucristo re. Dios chi-irabo tuchɨ chõ ae re. Jesucristo jẽsɨɨchã ɨ ɨ tuchɨquiatu quia jẽ. 5Sɨta turã na ño jẽɨngonguiã jẽ abeũquɨ. Sã Dios chuchua ao ji sɨta turã je no. Dioschuchua ao ji rã ño jẽ no nde. Jeñee turã mbeɨquiatu quia Dios je. Jẽ sɨ chõ jendete jemondoquia ee. Jẽɨngo beɨ quiatu quia ɨcúe embaerã.Ũquɨ mose ra Dios jẽisi turã mbeɨ Jesucristo rɨɨ cote. 6Nyebe Dios cheẽmbesa ji riqui nguiã ñee:Jesucristo ra amɨɨ Zión.Tuchua i turã na tuchɨ chõ Jesucristo re.Sechiirabo tuchɨ chõ ae re.Aba queteamba tuchɨ chõ ae re.Ae Jesucristo ɨcuate quia nae, ũquɨ monda ñee eã.“Jesucristo ruɨ aɨco jirichɨ co”, ɨã nda emo,

ɨ que embesa ji ra. 7 Sã mbia mo tuchua aosɨta turã je no. Ũquɨ sɨta turã na ño Jesucristoriqui nguiã co. Ũquɨ jẽɨngo Jesucristo ɨcuate ũquɨ.Nyebe jengueteamba tuchɨ ae riqui nguiã co. AeJesucristo ɨcua eãte quia nae, ũquɨ je ra embesa jicheẽ ɨo tuchɨ cote. Ã ndei embesa ji cheẽ ã:Ae tuchua aosa quirirõ sɨta nae, aque quia ra

tuchua i turã tuchɨ cote,ɨ que embesa ji ra. 8 Sã embesa ji riqui ñee no:Sã sɨta riqui pãtã ɨ emo cúi je no jẽ.Embucoɨ no jẽ,ɨ que embesa ji ra. Eɨ sɨ chõ nda mbia pãtãɨ raanguia Jesucristo cheẽ je. Jesucristo cheẽmumbayã sereãte quia ñene. “Echeẽmumbasa rapãtã ɨ raanguia”, ɨ que Dios ñiinda mosenda beɨra.

Dios mbaerã tuchɨ chõ jẽ nde9Dios que jẽirabo umbaerã tuchɨ ra. Sacerdotes

rã ño jẽɨngo nguiã Dios je ũquɨ. Dios que jemingoɨcúe umbaerã nda. Jẽ mbia mbiirandu randu beɨsacuã Dios chɨao turã nɨɨ. Ae quiatu que jendirõitondaru sɨ ra. Jẽɨngo sacuã nyaashɨ Dios resecote. 10Mbia chɨmbutereãte que jẽ nyii ra. Diosquiato tuchɨ chõ namo jẽ cote re. Emo ngue nduaeãte quia jendese nyii ra. Dios quia ndua tuchɨnguiã jendese co cote.

Dios rimba chõ jẽ nde; nyebe jẽɨngo turã11 Achesecua tuchɨte quia jendese co. Isho

ɨshote jẽɨngo jendecua sɨ ũquɨ. Ae mbia choseɨchoseɨ quia mbae ɨcuã nae, ũquɨ ndese ra jemaemaechɨ. Eɨcuãte riqui nandeaĩ je ũquɨ. 12 Ae Diosɨcua eãte quia nae, ũquɨ ndésaa jẽɨngo turã ñonguia. Ũquɨ ndiqui ñee ɨcuã ɨcuãte raque jenɨɨũquɨ. Jẽɨcuã mose rocoɨ. Ũquɨ nda mae jee jẽturãndese. Ñee turã jee ra Dios rɨɨ, Jesús tu mose.

13 Mbia rerecua ja cheẽ jemumbayã ño nguiaDios je. Ae ererecua tuchɨ ererecua ja sɨ nae, aquecheẽ abe jemumbayã ño nguia no. 14 Sã ererecuatuchɨ riqui mbia rerecuarã mɨɨ jaaja no. Mbiaɨcuã mbasi mbasi sacuã. Mbia turã ndeaquiatusacuã abe no. Ũquɨ ñee abe jemumbayã ño nguiano. 15 Jẽɨngo turã ño nguia jẽ. Jẽɨngo turãmose ra mbia aquiatuã ñee ɨcuã aroneate jẽje.Dios bite ũquɨ. 16 Jesucristo que jembuɨ mbaeja sɨ cote ra. Jenderecua eãte raque mbae mocote. —Mbae ɨcuã tasaã. Sererecua eãte rei ñene,jenyechɨ ndae. Dios rimba chõ jẽɨngo. 17 Jẽɨngoturã ño nguia mbia ja je. Jenyesecua chõ nguiajendesenda Jesús quiato rese. Jẽɨreɨ ɨreɨ jiri Dios

Page 269: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 PEDRO 2:18 266 1 PEDRO 3:16sɨ. Mbia rerecua cheẽ nda jemumba mumbachɨ jẽ.

Cristo rã sɨ chõ jẽɨngo ñɨmbirãcuã turã mbaerasi je

18Mbia rimba je tacheẽ cote. Jenderecua cheẽjemumbayã ño nguia jẽ. Jẽɨreɨ ɨreɨ jiri quia esɨ jẽ.Jenderecua ɨcuã mose abe chõ echeẽ jemumbayãnguia. “Jenderecua turã mose achõ ño echeẽjemumbayã”, ae eã nguiã jẽje co. 19 Mbia ɨcuãɨcuã ñooño mose nande je, nanderoseɨ nguiátuchõ nandeɨco. Dios bite ũquɨ. Dios rɨɨ nanderoseɨ nguiátu mose, ebite ũquɨ. 20Mbae turã jẽsaã saãmbeɨ chõ nguia. Mbia jẽiruã nua mose jẽturãnɨɨ, jendoseɨ nguiátu chõ jẽɨngo. Ũquɨ mosera Dios ia tuchɨ jendese. Mbae ɨcuã mo ndajẽsaãchɨ. Jẽ mbae ɨcuã naa mose, Dios biãteũquɨ. Mbia jẽɨrua nua mose jẽɨcuã nɨɨ, jendoseɨ nguiátu raque rae, Dios biãte ũquɨ. Jẽɨcuã nɨɨño ñene. 21 Nyebe Dios “jẽɨngo seruɨ”, ɨ nguiãnande je. Sã Cristo roseɨ nguiátu tuchɨ mbae rasiraã mose nande je no. Nande abe nanderoseɨ nguiátu sacuã eraã sɨ. 22 Cristo que mbae ɨcuãmo saã eã tuchɨ ra. Mbia mo ngue embɨɨrɨ ɨrɨãtuchɨ quia ra. 23 Mbia ñee ɨcuã mose Cristo je,ae que ñee ɨcuã eã mbeɨ mbia cheẽ ndɨbɨshorõnda. Mbia Cristo mbaasi asi mose, “tasaã se”, ɨãtuchɨ que equia ra. “Dios quiarei”, ɨ chõ ngueequia ra. 24 Jesúsmanomose irambuchɨcuandasaji rese, nandeɨcuã ndiquicharõ ño ngue manonguiã. Eraaque rã nandeɨco sacuã mbae ɨcuã jechõ ngue re. Nandeɨco sacuã mbae turã ndesechõ ngue re. Cristo mbae rasi raã mose, jembitirõsacuã ño ũquɨ nde. 25Ovejas quiachã je rã ño nguejẽɨngo nguiã nyii. Jenyebi que oso ngasẽ Cristorea cote ra. Ovejas raarõsa rã ño ae riqui nguiãjẽje co cote. Ae chõ jendeaquiatu nguiã co.

3Jendu cheẽ jemumbayã ño nguia, ɨ cuña je

1 Mbia ninisi je tacheẽ cote. Jendu cheẽ ndajemumbachɨ jẽ. Jesús quiatoã ndaque jendu.Echeẽ jemumbayã ño. Jendu nda Jesús ɨcua cheecote chã. Jẽɨngo turã mose ee. Jẽ Jesús cheẽnenei neneinde rocoɨ ee. Jesús nda eɨcua cotechã. 2 Jẽɨngo turã ndese ra jendumae nyee. Echeẽjemumbayã mose. 3—Mbae je nda serete ambarõna ña, jenyechɨ nda ndua ndua jẽ. Jẽo resendarese. Jẽhui rese abe no. Tiru turã ndese abe no.Jẽa uma ji turã ndese abe no. Ũquɨ mɨɨ ndese

chõ nda jẽɨngochɨ ndua beɨte jẽ. 4 Jeñɨangui requiatu jẽɨngo turã. Jẽɨngo tochɨ chõ nguia. Ɨ ndajẽturã ua eã mbeɨ jẽsɨ. Ũquɨ nguiatu Dios bitere. 5 Sã cuña mo no. Dios quiato cose no. Ũquɨ nguiatu que eturãte riqui uchɨangui re quiatu ra.Ngu cheẽ abe mumbayã no. Ndua rocoɨ ngueteresenda umbarõsa rese. 6 Sã Sara Abraham ñeemumbayã no. Sererecua ɨ ee. Jẽɨngo turã mose,Sara rã nda jẽ cote. Mbae mo sɨ ra jẽsiquichechɨ cote jẽ.

Jẽɨngo turã ño nguia jeninisi je7 Tacheẽ eninisi rerecua je cote. Jẽaquiatu chõ

jẽɨngo turã jeninisi je. Jeninisi jemingo turã.Jẽɨngo tochɨ chõ nguia ee. Jẽ nguia jeãtã jiri esɨre. Dios quia eturãte jẽ ja je re. Jeninisi rese. Diosque jendecomingonyɨese ra. Jeninisi rese. Nyebejẽɨngo nguiã siqui turã jeninisi je. Ũquɨ mose raDios jeñee andu beɨ, jeñee mose ee.

Mbia ɨcuã ɨcuãmose jẽje jẽturã mose, jẽya chõjẽɨngo

8 Jẽɨngo turã ja chõ nguia jenyue no. Jẽya eã jirijẽɨngo jenyɨese no. Hue rɨ ja chõ jẽɨngo ndua ja.Jenyesecua ja chõ nguia nyɨese. Jẽseteã ño jẽɨngonyue. 9Mbia ɨcuã mose jẽje, jẽɨcuãchɨ nda jẽ abeee. Mbia ñee ɨcuã mose jẽje, jeñee ɨcuãchɨ nda jẽabe ee. Jeñee turã nguiatu quia ee jẽ. Jẽɨngo seruɨ,ɨ chõ ngue Dios jẽje re. Dios ñee turã mbeɨ sacuãjenɨɨ ño ngue re. 10 Sã embesa ji riqui ñee no:Jẽɨngo turãse mose, jeñee ɨcuã eã emo nɨɨ.Jẽɨngo chooño sereãmose, jeñee ñooño eã emo je

no.11 Jenyɨcuasẽ ño nguia mbae ɨcuã sɨ.Mbae turã ño jẽsaã nguia.Jẽturã ño nguia mbia ja je jẽ.12Ae siqui turã nguia nae, ũquɨ Dios teaquiatu beɨ

quia co.Ũquɨ ñee Dios chandu turã mbeɨ quia co.Ae siqui quia mbae ɨcuã ndese nae, Dios biã tuchɨ

chõ ũquɨ nde,ɨ que embesa ji ra.

13 Jẽɨngo turã mose ¿mañɨ nda emo mbae ɨcuãnaa jẽje re? 14Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje mbae turãnaa mose, jẽya tuchɨ chõ ũquɨ mose re. —Mbaeɨcuã nda asaã ndeje jẽ, ɨ mose jẽje, jẽsiquicheãño esɨ. 15 Jesucristo jemingo tuchɨ chõ nguiajeñɨangui re jenderecuarã. Emo ñee mose jẽje,jeñee aquiatu chõ ee. —¿Mbaerã ereɨco Jesucristorese re? ɨ mose emo jẽje, jeñee aquiatu chõee. Jẽɨngo mingue chõ ee. 16 Jẽɨngo turã mbeɨ.Diosbi rese jẽɨngo beɨ. Ɨ nda jẽya beɨ riqui. Ɨ

Page 270: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 PEDRO 3:17 267 1 PEDRO 4:19

nda “mbae turã asaã eã ñochɨ”, jenye eã. Ae ñeeɨcuã ɨcuã nguia jenɨɨ nae, ũquɨ nda ɨreɨ ɨreɨte quiaucheẽ ɨcuã sɨ cote. Ɨreɨ ɨreɨ nda jẽɨngo turã moseCristo rese. 17 Mbae rasi jẽsaã mose jẽturã nɨɨ,ũquɨ nguiarei Diosbi tuchɨ. Mbae rasi jẽsaã mosejẽɨcuã nɨɨ, ũquɨ nguiarei Dios biã tuchɨ. Mbae ɨcuãnɨɨte quia ñene. 18 Cristo abe que mbae rasi saãnande je ra. Mbae ɨcuã naande rocoɨ. Ae raqueeturã. Mbae rasi que esaã nandeɨcuã ndiquicharõnda. Nandemingo sacuã Dios rese. Cristo reteque mano nda. Espíritu Turã ngue embuquera sɨra. 19 Aque mose que Cristo sɨ Dios cheẽ neneinenei mbia aĩ tarõ ji je ra. 20 Ũquɨ ngue Dioscheẽ mumba mumba quia nyii ra. Noé Dios cheẽnenei neneimose ee. Dios roseɨ nguiátu tuchɨ queeriqui mbia riisu isu aque mose ra. Noé siqui beɨmose arca raã naa. Aquere que mbia mɨɨte ɨquearca ye ra. Ocho que mbia ra. Siqui beɨ sacuã amandicuasu mose. 21 Sã ama Noé mumbebɨ mingono. Eɨ sɨ chõ bautismo co no. Nandeɨ mbuchasumose, aque quia ra nandemingo eã Dios rese.Nandechɨã mbitirõ ji mose, aque mose quia raDios nandemingo beɨ cote. Bautismo tuchɨ chõũquɨ nde. 22 Jesucristo quera sɨre que esɨ ibate ra.Hue eriqui beɨte Dios jii hue cote. Mbae ja rerecuatuchɨ chõ ae cote re. Angeles rerecua. Ibatendarerecua ja.

4Mbae jẽsaã turã ja

1 Sã Cristo mbae rasi saã tuchɨ siqui mose íbiino. Eɨ jenye sɨ chõ nguia ñimbirãcuã nguiátumbae rasi raã mose. Ae mbae rasi saã tuchɨquia nae, ũquɨ nda mbae ɨcuã saã eã mbeɨ cote.2 Ae Dios bite nae, ũquɨ ndese ra eriqui beɨ cote.Ae echoseɨte quia nae, ũquɨ naa ndocoɨ. 3 Mbiaataque rã tuchɨ que nandeɨco nyii ra. Nandeɨcuãtuchɨte que eriqui nyii ra. Ae nandechoseɨ quianae, ũquɨ ndese achõ ño ngue nandeɨco nyiira. Nandequiacua quiacua que equia nyii ra.Nandechɨmbusareɨ chooño mbeɨ que equia nyiira. Dios abareã ndese que nandeɨco ndua tuchɨnyii ra. Huee chõ cote. Nandehuɨ que ũquɨ jasɨ cote ra. 4 —¿Mbaerã jẽɨngo beɨ eã mbae ɨcuãnaa naa urerese re? ɨ nanderesenda ñiinda quianande je ã. Nyebe eriqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuãtenande je ã. 5 —¿Mbaerã ũquɨ jẽsaã nde? ɨ cheera Dios ũquɨ je cote. Dios mae mose mbia chɨsaãsaã ja rese. Aque mose ra Dios mbia mano je abechɨsaã ndea ja. Mbia reco abe chɨsaã ndea ja. 6Ae

mano mbia nyii nae, ũquɨ je que Jesucristo Dioscheẽ nenei nenei nda. Eaĩ siqui turã sacuã Dios rãsɨ. Erete mano ndaque huɨɨcuã je.

7 Achɨte mbae ñɨ ua ja a cote. Nyebe jẽɨngombae turã naa naa ja beɨ. Nyebe jẽɨngo ñeeñee mbeɨ Dios je. 8 Jenyesecua tuchɨ quiatu quiajenyɨese. Ũquɨ mose ra jẽtesareɨ jenongue ɨcuãsɨ. 9 Jenongue jẽisi turã ño nguia nyoɨ mosejenyuchua. Jẽya chõ jẽɨngo eisi mose. 10 Diosque nandechɨsaã saana mee nande ae ae je ra.Ũquɨ jẽsaã turã turã ño nguia jẽataque je. Diosuaquiatu meemose jẽje mbae mo naa sacuã, ũquɨ jẽsaã turã turã ño nguia jẽataque je. 11 Emo Dioscheẽ nenei nenei mose, sã Dios cheẽ tuchɨ chõesenei senei nguia. Jemombae turã naa naamoseuataque je, sã eriqui eraã turã Dios quirãcuã nɨɨ.Ae jẽsaã saã nguia mbae nae, Dios je chõ jẽsaã. Ɨ ndambia ñee turãmbeɨ Dios rɨɨ. Jesucristo rɨɨ abeno. Sã mbia ñee turã mbeɨ Dios rɨɨ. Amén.

Mbae ɨcuã tuutu mose jẽje, jẽya cho jẽɨngo12Mbae ɨcuã tuutu mose jẽje, “¿mbaerã eriqui

seje re?” jenyechɨ nda nyuruɨrate, Seresenda. Eɨ mbeɨ chõ mbae ɨcuã nguiã tuutu Jesús quiato je.13 Mbae ɨcuã tuutu mose jẽje, jẽya chõ jẽɨngo.“Cristo rã sɨ chõ nandeɨco nguiã mbae rasi raã”,jenye chõ nguia ñimbia. Cristo nininya tu mose,aque mose abe nda jẽya tuchɨ chã. 14 Mbia ñeeɨcuã ɨcuã mose jẽje Cristo rɨɨ, coche ñene. Jẽyachõ jẽɨngo. Espíritu Turã ño jẽɨchu ɨchu nguiãũquɨ. 15 Mbia jembaasi asi chooño mose Cristorɨɨ, jẽya chõ jẽɨngo. Jẽɨcuã nɨɨ mbia jembaasi asimose, ũquɨ nguiatu aba ɨreɨte re. Jẽmbiamo ɨquiamose. Jẽ mbae mo mbuquiachã mose. Jẽ mbiamombupaama ɨmose. Jẽ ũquɨ ɨcuã mo naa mose,aba ɨreɨte ũquɨ. 16Mbia jembaasi asi mose Cristorɨɨ, jẽɨreɨ ɨreɨchɨ nda ũquɨ mose. Cristo resendatequia jẽ nde. Nyebe jẽya chõ jẽɨngo. 17 Dios ramae ja chee mbia chɨsaã ja rese. Achɨte Dios ñɨmae uquiato chɨsaã ndese a. Nandechɨsaã ndesechee ra Dios mae. Uquiato chɨsaã ndese chee.Mañɨ nda uquiatoã nyɨsaã je remɨ. Ũquɨ nguiatura embasi tuchɨ nandesɨ quiatu. Dios cheẽ turãnguiatu ngue eisiãchɨ nguiã. 18 Dios quiato riquiñimbirãcuãyã arõ arõtembae ɨcuã tuutu beɨmoseee ã. Dios quiatote raque. Dios quiatoã nguiatu rañimbirãcuãyã tuchɨmbae ɨcuã sɨ. Dios ra emondochee tata cuasu. 19 “Mbae rasi jẽsaã”, ɨ mose Diosnande je, nandesaã turã ño nguia ee. Mbae turãnandesaã ɨ ɨ chõ nguia ee. Nandereco nandemee

Page 271: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 PEDRO 5:1 268 1 PEDRO 5:14tuchɨ nandeaosa Dios je. Ae ra ucheẽ mbuchebiãmbeɨ nande je.

5Jesús quiato jẽteaquiatu turã ño nguia

1 Jeñɨmunua je rerecua ja je tacheẽ cote. Cristoquiato rerecua chõ se no nde. Cristo mbae rasiraã ndese que amae se ra. Cristo nininya nyecuamose, se abe ra aɨco beɨ erese cote. 2 Ae Jesúsquiato siqui quia jendese nae, ũquɨ jẽteaquiatuturã nguia. Sã ovejas raarõsa riqui ovejas raarõturã no. Eɨ jenye chõ nguia Jesús quiato raarõ.Jẽteã teã eã ño nguia mbia mbaaquiatu quiatu.Jendua ndua eã ño nguia mbae isiquia rese.3 Jẽɨngo tochɨ chõ nguia Jesús quiato chɨmunuanua je. Mbiacha ra jẽsaã saã techɨ ee jẽ. Jẽɨngoturã ño nguia eresa rae. Ɨ nda jẽ na sɨ eriqui.4 Jesucristo quiarei mbia reaquiatusa tuchɨ nandesɨ. Ae tu mose, mbae turã tuchɨ mo nda emeejẽje premio. Ũquɨ nda ua eã mbeɨ. 5Acuanɨndu jetacheẽ cote. Ameɨ ñee jemumbayã ño nguia jẽ. Jẽja jẽataque cheẽ jemumbayã ño nguia jẽ. Jẽɨngotochɨ ja chõ nguia jenyue jẽ. Sã embesa ji riquiñee no:Ae ucuasu saã saã nguia nae, Dios biã tuchɨ chõ

ũquɨ nde.Ae siqui tochɨ quia nae, ũquɨ je quiatu ra Dios turã

mbeɨ riqui,ɨ que embesa ji ra.

6 Jẽɨngo tochɨ chõ nguia Dios je jẽ. Equirãcuãtuchɨ chõ ae re. Ae ra mbia mumae turã nyeejendese emo mose cote. 7 Jendua ndua ia eãsɨ jẽhuɨ chõ. Jemee ño Dios je. Ae riqui nduabeɨte jendese co. Jendeaquiatu beɨte quia co.8 Jeñɨmbaaracua chõnguia jẽ. Jẽtesa beɨ chõnguiajẽ. Aba checuayã nderecua riqui ngata beɨte co jẽ.“Mbia tambɨɨcuã ɨcuã”, ɨ beɨte equia co. Sã nyacuano. Sã nyacua rɨsha riqui ureɨ mbocheɨte “mbaetau” ɨ no. 9 Aba checuayã nderecua jẽsiquisãño nguia jenyesɨ. Dios jẽɨcua tuchɨ chõ nguiajeñɨangui re. Sã jendesenda ɨshonda ja riquimbaerasi raã tuchɨ no. Jẽ na sɨ no. 10 Sã Dios turãteriqui nande je no. Mbae rasi ra jẽsaã ndaquenyii. Aquere ra Dios jembitirõ cote. Jembirãcuãtuchɨ cote. Dios sɨ chõ ngue ñee nguiã nande je.“Taemingo beɨ serese ibate Jesucristo rɨɨ”, ɨ nguiãnande je. 11 Dios quiarei equirãcuã mbeɨ. Eturãmbeɨ. Amén.

Pedro ñee huɨ beɨ sacuã cote

12Co ambesa quia jẽje co. Jemingo ɨ ɨ sacuã Diosrese. Jembaaquiatu sacuã Dios turã nɨɨ. Jẽɨngobeɨ chõ nguia erese. Co ambesa mondo quia jẽjeaque. Silvano ndese aque. Jesús quiato turã tuchɨchõ Silvanonde. Nanderesenda re. 13 Jesús quiatoBabilonia jenda saludos mondo quia jẽje aque.Dios chiirabo chõ ã nde. Jẽ na sɨ. Marcos abesaludos mondo quia jẽje aque no. Seriirĩ na ñoaɨco nguiã ee co. 14 Saludar jenye turã turã ñojenyue mambɨ. Jenongue ritii abe jẽsiite ite chõnguia mambɨ. Jesucristo quiato jate quia jẽ nde.Sã jẽya beɨte riqui. Amén.

Page 272: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 PEDRO 1:1 269 2 PEDRO 2:5

SEGUNDA CARTA DEL APOSTOLSAN PEDROPedro ucheẽmbesa mondo Jesús quiato je

1 Simón Pedro chõ se re. Jesucristo rimbachõ se re. Jesucristo chɨmbaaquiatu chõ se re.Aɨco co mbesa mbesa jẽje co. Ure rã sɨ chõjẽɨngo nguiã Jesucristo ɨcua ũquɨ. Nandebi tuchɨJesucristo ɨcuamose. Dios turã tuchɨnandemingomose Jesucristo rese. 2 Sã Dios turã ndiqui tuchɨjendese. Sã Dios jembia tuchɨ mingo. Jesucristojẽɨcua ɨ ɨ tuchɨ beɨ oso quia.

Jeñɨmbaaquiatu ɨ ɨ tuchɨ Dios rɨɨ 3 Jesucristo nandeɨcuate quia ã. Nyebe Dios

riqui nguiã mbae raã ja tuchɨ nande je co. Nan-demingo beɨ sacuã. Nandeɨco sacuã erã sɨ.Uquirãcuã je eriqui mbae raã ja tuchɨ nande jeco. Uturã ngue emee nande je ra. 4 Dios queucheẽ turã mee nande je ra: —Co tasaã jẽje. Ãtasaã jẽje. Co abe, ɨ tuchɨ que equia nande je ra.Ũquɨ ngue esaã ja nande je cote ra. Jesucristo rãsɨ que nanderaã nda. Ae mbae ɨcuã mbia choseɨchoseɨ quia nae, ũquɨ sɨ eriqui nanderiquisã quisãco. 5 Jẽɨngo Dios ɨcuate ũquɨ. Jẽɨngo turã ño nguiajẽ. Jeñɨmbaaquiatu ɨ ɨ tuchɨ quiatu quia Dios rɨɨ jẽ. 6 Jendeco jẽɨngo turã ño nguia ɨ co jẽ. Jẽɨngomingue chõ nguia jẽ. Dios rã sɨ chõ jẽɨngo jẽ.7 Jẽɨngo turã ño nguia jenyue. Jenyesecua chõnguia jenyɨese no. 8 Eɨ jenye mose, eturãte ũquɨ.Eɨ jenye ɨ ɨ tuchɨ chõ nguia jẽ. Ũquɨ mose raJesucristo jẽɨcua chooño eã. Mbae ra jẽsaã saãtuchɨ quia ee. 9 Eɨ jenye eã mose, mbia resayã naño jẽɨngo nguiã ũquɨ. Eɨ jenye eã mose, jẽtesareɨchõ ndei equia jeñɨa ɨreɨ ji sɨ ũquɨ. Jesús jẽɨcuãcose ndare mbutiã mose. 10 Ũquɨ jesaã saã tuchɨchõ nguia jẽ. Jẽ ũquɨ naa mose, jẽ sɨ chõ ndajenyɨɨcua quia. “Dios chiirabo chõ nande re”,jenye tuchɨ ra equia. Jẽhuɨ eã mbeɨ ra equia Diossɨ cote. 11 Dios ra jẽisi tuchɨ mingo Jesús récuaacote. Huee ra jẽɨngo beɨ erese.

12Nyebe ra aɨco beɨ jemunduandua ũquɨ ndese.Jẽɨcuate raque. Jẽɨngo turãte raque Dios cheẽndese. 13 Coche aɨco rei jemundua ndua ũquɨ ndese a. Sereco siqui mose a ra aɨco jemunduandua beɨ ũquɨ ndese. 14 Jesucristo que ñee sejera: —Ereɨco arete eã nda íbii, ɨ que sembiirandu

ra. 15Taemundua ndua beɨ erese. Ɨ nda jẽtesareɨãmbeɨ esɨ semanonde abe.

Se sɨ amae Jesucristo rese, ɨ Pedro16 Jesucristo quirãcuã ngue uresenei senei

tuchɨ quia jẽje ra. —Jesucristo ra tube íbii, uretuchɨ que equia jẽje ra. Ichoɨñosa reã ñeetuchɨchõ ũquɨ nde. Mbia ñee ñooño je eã tuchɨ chõũquɨ nde. Se sɨ chõ ngue amae Jesucristo nininyarese ra. 17-18 Dios que unininya mee ee sɨtaibátee ereco mose ra. Se abe reco mose hueeque ra. Serésaa que Dios unininya mee Jesucristoje ra. —Seriirĩ ño co re. Sechesecua chõ co re.Seyate erese, ɨ que Ibatenda ñee aque mose ra.Echeẽ ngue achandu se abe ra. 19 Eɨ sɨ tuchɨ queDios cheẽ mbuchecuasa chɨmbesa nyii ra. Echeẽmbesa ji chooño eã ño ũquɨ nde. Jẽɨngo tuchɨquia echeẽmbesa ji rese. Mbae resaesa tuchɨ chõecheẽ mbesa ji re. Sã tata rendi riqui itondaruresaete nyaashɨ nyee no. Jẽɨngo tuchɨmose echeẽmbesa ji rese, Cristo ra jendique tesae tuchɨ quiajẽje. Sã nyasitata riqui nanderesae no. 20-21 Dioscheẽmbuchecuasa mo ngue ñee ñooño eãte quiaemo mose ra. Ucheẽ ae que embesa mbesa eãtequia ra. Espíritu Turã ño ngue embucheẽ nguiara. Espíritu Turã ño ngue Dios cheẽmbesa mbesauquia quia ee ra.

2Ae mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ nguia embaaquiatu quiatu

mose1 Mbia mo ngue Dios cheẽ mbuchecuasa saã

ñooñote quia cose ra. Espíritu Turã ae queembucheẽ eã nda. Eɨ sɨ ra emo jembɨɨrɨ ɨrɨ ñooñoname. Ñee ñooño nda equia Dios rɨɨ jẽje. Huɨhuɨte chõ nda equia Jesucristo sɨ. Ae mano nguiaerɨɨ. Nyebe ra Dios ũquɨ mbutiã asi. 2Mbia ra siquituchɨ mbae ɨcuã ndese ũquɨ ñee nguire. Mbia rasiqui chooño ño cuña mo ndese ũquɨ ñee nguire.Nyebe ra mbia ñee ɨcuã ɨcuã Jesús cheẽ turã nɨɨ.3 Ũquɨ nda mbae isiquia chooseɨ oseɨ tuchɨ chõnguia jembae. Nyebe ra jembaaquiatu ɨcuã ɨcuã.Dios que ñee ũquɨ nɨɨ coose ra. —Ũquɨ nda ambasituchɨ je, ɨ que ra. Achɨte ũquɨ ñɨ a cote.

4 Angeles mbae ɨcuã naa mose, ũquɨ nyee queDios tiisu isu ãte quia ra. Ecua ji que emombotata cuásuu ra. Itondáruu que emombo ra. Siquibeɨ sacuã huee, Jesús tu chee mae eɨcuã ndese.5Mbia cose ndare abe que Dios tiisu isu ãte quiara. Noé mosenda. Ũquɨ ngue eɨcuãte riqui eera. Nyebe que Dios ama mbuchaaqui tuchɨ ee ra.

Page 273: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 PEDRO 2:6 270 2 PEDRO 3:10Ama mbicuasu mbia ɨquia ja sacuã. Noé mɨɨ ngueDios ɨquia eã nda. Mbia siete rese. Dios cheẽnenei neneisate quiatu ngue Noé nde. 6 Sodomajenda abe que Dios tiisu isu ãte quia ra. Gomorrajenda abe no. Mbia ɨcuã tuchɨte quiatu ngue re.Nyebe Dios ũquɨ ndei ja nguiã tata je. Echuchuaja resebe. —Eɨchɨ ndanande abe je re, nandeɨco eãmose erese, ɨ sacuã mbia ɨcuã. 7 Lot mɨɨ ngue Diosɨquia eã nda. Eturãte quiatu ngue eriqui nguiãDios je. Eya eãte que eriqui mbia hue jenda mbaeɨcuã naa naa mose ra. 8Mbia mbae ɨcuã naa naambeɨ mose que Lot ia eã mbeɨte riqui ra. Ae mɨɨño ngue echɨã turã Dios je ra. Nyebe Dios ae mɨɨɨquia eã nguiã. 9Ae siqui beɨte quia Dios rese nae,Dios riqui ũquɨ ndeaquiatu beɨte co. Mbae ɨcuãjea je esɨ tã ɨ mose ee. Ae mbae ɨcuã saã nguianae, ũquɨ nda Dios mbasi tuchɨ. Jesucristo ra tuchee mae eɨcuã ndese. 10Ae siqui quia mbae ɨcuãndese ubi nae, ũquɨ nda Dios mbasi tuchɨ. Aeaba cheẽmumba quia, ũquɨ abe ra Dios mbasi no.Ae eɨ ñooñote quia mbia je nae, ũquɨ. Ae ñeeñooñote quia mbae ibatenda je nae, ũquɨ abe no.11 Mbae ibatenda rɨɨ ngue ángeles ñee ɨcuã eãtequia Dios je ra. Angeles quirãcuãte raque mbiasɨ. 12 Ã mbia quiarei mbae quiaa rɨɨnda rã tuchɨ.Ndua turã eã mbae rese. Siqui chooño. Ñee ɨcuãñooño mbae ɨcua rocoɨ. Mbae quiaa rɨɨnda rã ñonda ã mano cote. Dios ra eɨquia tuchɨ. 13 Ã ndambae rasi saã tuchɨ quia cote. Ubi ɨcuã mɨɨ ndesechõ eriqui nguiã ndua ã. Jembɨɨrɨ ɨrɨ ño nguiã ã.Quiaru chooño ño nguiã jendese ã. Jesús quiatoraã ñooño jẽje. Aba ɨreɨnguia tuchɨ chõ ũquɨ nde.14 Maeño aronea cuña mo ndese. Huɨ aroneateequia mbae ɨcuã sɨ ã. Ubichõ aroneate equia cuñaɨquia ɨquia chooño je rese ã. Mbae oseɨ oseɨ jateequia ã. Dios ra embasi tuchɨ cote. 15 Ɨshote eriquiDios sɨ ã. Nyɨɨcuasẽ equia Dios sɨ ã. Sã Balaamndiqui nyɨɨcuasẽte esɨno. Beor riirĩ. Sãmbae ɨcuãnaa mbae isiquia isi nonde no jẽ. 16 Sã burra ñeeasite ee no. “Mbae ɨcuã tasaã”, ɨmose ndua ndua.Sã mbae ɨcuã naa eã burra ñeende ee cote no.

17 Icua ɨru rã ño ã mbia re. Sã quɨrɨrɨã ndiquiibeishĩ mbucuatate no. Eɨ sɨ chõ ã mbia re. Huebeɨ eã chɨ. Nyebe ra Dios emombo beɨ itondáruu.18 Uchɨsaã mbae ɨcuã nɨɨ ñee ñee ja mbia je.Ucuasu raã naate equia ã. Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ mbeɨteequia mbae ɨcuã je ã. Ae huɨ ramo ndei mbae ɨcuãsɨ nae, ũquɨ abe mbɨɨrɨ ɨrɨte equia mbae ɨcuã jeã. 19 —Jẽɨngo mose urerese, jẽɨngo turã ndae, ɨbeɨ rei equia mbia je ã. Mbae ɨcuã nimba sɨ chõ

ñee ñee nguiã ee ũquɨ. Ae ruɨ nandeɨco quia nae,ũquɨ nimba quiatu nande re. 20 Sã emo Jesucristoɨcua raque nyii no. Sã mbae ɨcuã naa eã ndaqueee aque mose no. Mbae ɨcuã embɨɨrɨ ɨrɨ moseũquɨnde, eɨcuã tuchɨ ra cote. Mbae ɨcuã nimbatuchɨ ra ae cote. Ñiinda sɨ. 21 Dios quia nda ũquɨ ɨcuayã mbeɨ nyii re chã. Dios ɨcuare quiatu nguehuɨ nguiã echeẽ sɨ. 22 Siqui mbɨɨrɨ ndaque Jesúsrese. Huɨ esɨ aquere cote. Sã ñooñoo ndiqui ñemondaque no. Sã oso raque ucúẽ ndecha no. Nyebijeɨ chõ u ucúẽ u cote. Sã teasu socoɨ mo ndiquiraque nyasu no. Aquere ñɨmoo moo ño utuchu jecote. Eɨ ño mbia re, ae siqui juate quia Jesús rese.Aquere siqui jeɨ chõ mbae ɨcuã ndese.

3Jesucristo ra tube

1 A aɨco segunda carta mbesa jẽje a. Jemu-ndua turã sacuã ño ũquɨ nde. Ae acheẽ jẽjenyii nae, ũquɨ ndese jemundua sacuã ño aɨconguiã ã mbesa jẽje a. 2 Ae Dios quiato seneisenei mbia je nyii nae, ũquɨ ndese jendua. AeJesús chɨmbaaquiatu ñee mbia je nae, ũquɨ ñeejemumbayã ño. 3 Ã ndese jendua: Jesucristo tunonde ra mbia riqui ɨquia chooño Dios je. Ñeeɨcuã ɨcuã nda equia Dios je. Ae ebite mbae ɨcuãnae, ũquɨ achõ ndese chõ nda eriqui. 4 Ũquɨ nda ñee jẽje: —Sã Jesús tu ãte no jẽ. Sã ucheẽmbuchebi chõ jẽ. Sã eɨ mbeɨ chõ Dios chɨsaã ɨmajẽ, ɨ ra ũquɨ ñee ɨcuã ɨcuã jẽje. 5 Cose ndare resenduayã. Dios que ibei chao ucheẽ je chõ cose ra.Ibi abe que echao i ite re ra. 6Aquere queDios amambicuasu ra. Mbae ɨquia ja nonde cote. 7 Diosriqui ibei rerecoquiatu co. Ibi abe no. Ã nandeɨcoirõ erese ã nae, Dios ra emendi cote. Aque mosera mbia Jesús quiatoã oqueɨ ja.

8 Co abe rese jendua, Seresenda: Nyaashɨ mɨɨna ño mil años Dios je re. Mil años na ño nyaashɨ mɨɨ Dios je no nde. 9 —Jesús ra tu ãte rei no.Ucheẽ embuchebi rei quia mambi, ɨ raque emoemo nguia Jesús rɨɨ ã. Ico minguete equia mbia jepe. —Emo nda quiachãyã Dios sɨ chã. Siqui ja ndaerese chã, ɨ equia eriisu isu pe no. Nyebe eriquinguiã tu jeɨ eãte. 10Mbia mbuate ra Jesús ru. Sãmbae mbuquiachãsa riqui tu itondiite mose no.Eɨ sɨ ra Jesús u mbia mbua. Ũquɨ mose ra ibei uacote. Mbae rieu ra aba mundi tuchɨ. Nyasitata ramembe. Ibi abe ra oquieɨ tuchɨ. Mbae ja ra oquieɨibi jenda.

Page 274: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 PEDRO 3:11 271 2 PEDRO 3:1811 Nyebe Dios nandesiichã tuchɨ quiatu quia.

Dios rã sɨ quiatu nandeɨco mbae turã ndese.12 Jesucristo ru jenyoseɨ quiatu quia. Ae Dios bitenae, ũquɨ ndese quiatu jẽɨngo. Ɨ nda Jesucristo rujeɨ. Ũquɨ mose ra ibei oquieɨ ja. Nyasitata abera membe tata je. 13 Aquere ra Dios ibei mbiasucote. Ibi abe ra embiasu ucheẽ nguire no. Ũquɨ ño nandesaarõ arõ nguiã ã. Ũquɨ mose ra mbaeturã achõ cote.

14Nyebe jẽɨngo turã ño Dios rese. Mbae ɨcuã jera jeñɨmbɨɨcuãchɨ jẽ. Jeñɨmbɨɨcuã eã mose ra Diosiate jendese eru mose chã. 15Dios siqui minguetequia mbia je co. Mbia rirõ sacuã eɨcuã sɨ chõ ũquɨ nde. Eɨ sɨ chõ ngue Pablo abe embesa nguiã jẽjeno. Ae Dios ñee Pablo je nae, ũquɨ sɨ que Pablombesa jẽje ra. Nanderesenda tuchɨ chõ Pablo re.Nandechesecua chõ nguiã erese ã. 16 Pablo cartambesambesa beɨmose, mbiamundua ndua sacuãã ndese chõ ñene. Aba chɨɨcuayãte raque Pablochɨmbesa emo emo. Ae eaquiatuãte Dios resenae, ũquɨ Pablo cheẽ nyabi chabi chõ nguiã. Sãembesa ji ataque abi abi no. Nyebe ũquɨ sɨ chõñɨmbɨɨcuã ɨcuã nguiã ũquɨ. 17 Sechesecua, a aɨcojembiirandu jeɨ a. Mbia ɨcuã jembuɨ eã sacuã Diossɨ. Mbia ɨcuã nda jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ jẽ. Jẽɨngoquiatutuchɨ quiatu jẽ. Huee jẽɨngo turãte Dios resenamo hue. 18 Jesucristo rei nandererecua tuchɨ.Jẽɨcua ɨ ɨ tuchɨ quiatu jẽ. Jenyesecua ɨ ɨ tuchɨquiatu erese jẽ. Ae que nanderirõ mbae ɨcuã sɨra. Eturã mbeɨte que eriqui nande je ra. Sã mbiañee turã mbeɨ quia erɨɨ. Amén.

Page 275: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 JUAN 1:1 272 1 JUAN 2:17

PRIMERA CARTA DEL APOSTOLSAN JUANMbia mingosa

1 Ae siqui quia mbae tiã mose nyii nae, aquetasenei jẽje. Ae riqui beɨte namo co no. Ae cheẽngue urechandu chandu beɨ quia ra. Uremaemaembeɨ que equia erese ra. Ureoco oco que equiaerese no nda. Jesucristo, ɨ equia ee. Dios cheẽ,ɨ abe equia ee. Mbia mingosa, ɨ abe equia ee no.2Mbia mingosa que siqui ngu rese nyii ra. Tu quenyecua ure je íbii cote ra. Uremae ngue equiaerese ra. Uresenei senei equia jẽje ã. 3 Ae reseuremae nae, aque uresenei senei nguia jẽje ã. Aeurechandunae, ũquɨ abe uresenei senei nguia jẽjeã. Jẽ abe nda jẽɨngo urerese chã. Sã ureɨco Diosrese ure no. Jesucristo abe rese. 4 Jẽya tuchɨ sacuãño ureɨco nguiã ã mbesa jẽje ã.

Dios rei nyaashɨ na5 Jesucristo que urembiirandu Dios rese nyii ra.

Ũquɨ sɨ chõ uresaã saã nguiã jembiirandu sacuãã: Dios rei nyaashɨ na. Itondaru rã jiri jiriã tuchɨchõ ae re. 6 “Dios resenda rei se” nandechɨ ndanandeɨco eã mose eruɨ jẽ. Nande ɨ mose, nan-decheẽ ñooño ño nguiã ũquɨ. Nande ɨmose, mbiambɨɨrɨ ɨrɨsa chõ nande re. 7Dios rã nandeɨcomosenyaashɨ, nandeɨco turã ño nguiã nandechɨeseũquɨ. Dios rã nandeɨco mose nyaashɨ, Jesús ruquinandeɨcuã mbutiã ja quia nandesɨ ã no. 8 “Mbaeɨcuã asaã eãte rese”nande ɨmose, nandechɨmbɨɨrɨ ɨrɨ ño nguiã ũquɨ. Nande ɨ mose, ñee ñooñosatuchɨ chõnande re. 9NandeɨcuãnandeseneimoseDios je, ae ra eturã nande je. Nandeɨcuã ndaembutiã ja nandesɨ ucheẽ nguire. 10 “Mbae ɨcuãasaã eãte resẽ” nande ɨmose, “Dios ñee ñooñosa”nandesaã ño nguiã ee. Nande ɨ mose, Dios cheẽɨqueã ño nguiã nandechɨangui re ũquɨ.

2Jesús ñee turã Dios je nanderɨɨ

1 Mbae ɨcuã jẽsaã eã sacuã ño aɨco nguiã combesa jẽje co, seriirĩ. Jemo mbae ɨcuã naa mose,Jesucristo ra ñee turã Dios je aque rɨɨ. Eɨcuãmbutiã sacuã esɨ. Jesucristo quia rei eturã mbeɨ.2 Jesucristo rɨɨ ño Dios nandeɨcuã mbutiã nguiãnandesɨ. Ae rei nandeɨcuã ndɨbɨshoronda. Nandemɨɨ ɨcuã ndɨbɨshoronda eã ño ñene. Mbia jaɨcuã ndɨbɨshoronda chõ ñene. 3Nande Dios cheẽ

mumba eã mose, “Dios aɨcuate quia co” nande ranandechɨangui re cote. 4 “Dios aɨcuate quia co”ɨ mose emo, Dios cheẽ mumba mose, ñee ñooñoje chõ ũquɨ nde. 5 Ae Dios cheẽ mumba eãte nae,ũquɨ nguiatu nyesecuate nguiã Dios rese ũquɨ.6 Ae “aɨco tuchɨ Dios rese co” ɨ quia nae, sã ũquɨ siqui tuchɨ quiatu quia Jesús rã.

Dios cheẽ yasu7 Dios cheẽ yasu eã ño ambesa nguiã jẽje co,

Sechesecua. Dios cheẽ ñiinda sɨ chõ ambesambesa nguiã jẽje a. Jẽ echeẽ mumbayã sacuã.Ae jeñandu nyii nae, ũquɨ. 8 Jẽɨngo Jesucristoɨcuate ã cote. Nyebe eyasu raãte eriqui nguiãjẽje. Jesucristo que nyesecua mbia rese ra. Jẽabe jẽɨngo nyesecua jenyɨese ã cote. Itondarueãte riqui jẽje ã cote. Nyaashɨ ja chõ jẽje cote re.9Nyaashɨ aɨco co, ɨmose emo, nguesenda ucuãyãcuãyã mose, itondaru beɨ chõ siqui nguiã ũquɨ je aque. 10 Ae nyesecuate quia nguesenda resenae, ũquɨ ndiqui nyaashɨ mbeɨ ũquɨ. Ũquɨ ndasiqui ɨcuã eã. 11Ae nguesenda ucuãyãte quia nae,ũquɨ ndiqui itondaru beɨ ũquɨ. Itondaru eresachati chõ nguiã ũquɨ. Nyebe eriqui nguiã nguecoɨcuayãte ũquɨ.

12 Jesucristo rɨɨ ngue Dios jẽɨcuã mbutiã jẽsɨ ra,Seriirĩ. Nyebe aɨco nguiã co mbesa mbesa jẽjea. 13 Ae siqui beɨte quia nyii nae, aque jẽɨcuatequia ũquɨ, Mbiaru. Nyebe aɨco nguiã co mbesajẽje a. Jẽɨngo mbia mbɨɨrĩ ɨrɨsa riquisã quisã ũquɨ,Acuanɨndu. Nyebe aɨco nguiã co mbesa jẽje a.Nanderu jẽɨcuate quia ũquɨ, Echo. Nyebe aɨconguiã co mbesa jẽje a. 14 Ae siqui beɨte quia nyiinae, aque jẽɨcuate quia ũquɨ, Mbiaru. Nyebe aɨconguiã co mbesa jẽje a. Jẽirãtãte jẽɨngo jeñɨanguire ũquɨ, Acuanɨndu. Dios cheẽ ngue jẽisi turãtejeñɨangui re ra. Jẽɨngo mbia mbɨɨrĩ ɨrɨsa riquisãquisãte ũquɨ. Nyebe aɨco nguiã co mbesa jẽje a.

15 Jenyesecuate chɨ nda mbae ibi jenda ja resejẽ. Mbae ibi jenda ja rese jenyesecua mose,jenyesecua eãte ra Dios rese. 16 Ibi jenda ɨcuã jachõ ñene. Nanderesa mbae ɨcuã oseɨ oseɨ mose,eɨcuãte ũquĩ. Nanderete abe mbae ɨcuã oseɨ oseɨmose, eɨcuãte ũquɨ no. Nandecuasu abe nandesaãsaã mose, eɨcuãte ũquɨ no. Ibi jendachõ ño ũquɨ nde. 17 Mbae ɨcuã nda ua ja ibi jenda. Ae mbiachoseɨ choseɨquia ibi jendanae, ũquɨ abe ra uano.Ae Dios cheẽmumba eãte quia nae, ũquɨ nguia rasiqui beɨ.

Page 276: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 JUAN 2:18 273 1 JUAN 3:17Cristo ucuãyãsa

18 Achɨte mbae ñɨ ua ja a, Seriirĩ. Cristoucuãyãsa ra tu mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ, ɨ que jeñandu nyii,ngaẽ ngaẽte que cote ra. Nyebe ureɨco nguiãñee, “mbae ra ua ja cote” ɨ. 19 Cristo ucuãyãsatubɨrɨãte riqui ã. Nanderesenda rei que nyii ra.Nanderesenda chooño ño ngue ra. Nanderesendatuchɨ mose, eɨ nda huɨ ãte rei nandesɨ. Huɨ chõngue echoɨ uresɨ ra. “Eresenda eã ño eriqui re”ɨ sacuã mbia. 20 Jẽje quiatu que Cristo EspírituTurãmondonguiã. Nyebe jẽɨngonguiãmbae ɨcuajate ũquɨ. 21Ae beɨ, jenye eã ño nguiã ɨchõɨñosa jeũquɨ. Dios quia ɨchõɨñosa reã tuchɨ re. Dios cheẽjẽɨcuate quia ũquɨ. Nyebe aɨco nguiã ã mbesambesa jẽaquiatu je a. Eaquiatuã je eã aɨco nguiã ãmbesa mbesa a. 22 ¿Aba chõ ɨchõɨñosa chã? “Dioschɨmondo eã ndei Jesús” ae ɨ quia nae, ũquɨ ñoñene. Ae siqui sereãte quia Paba ruɨnae, Jesús aberuɨ nae, Cristo ucuãyãsa chõ ũquɨ nde. 23Ae siquisereãte quiaDios riirĩ nduɨnae, Dios abe ruɨ eriquiãte ũquɨ. Ae Jesús isi turã nguia nae, eru abe eisiturã ño nguiã no. 24 Ae rese jẽɨngo jirandu beɨtenyii nae, ũquɨ ndese jẽɨngo beɨ. Ũquɨ ɨque tuchɨmose jeñɨangui re, jẽɨngo beɨ ra Dios riirĩ ndese.Eru rese abe no. 25 Taemingo beɨ, ɨ que nande jera.

26Ae jembɨɨrɨ ɨrɨ serɨte quia nae, ũquɨ nɨɨño aɨconguiã ã mbesa mbesa jẽje. Jembiirandu sacuã.27 “¿Aba quiatu ra nandembaaquiatu quiatu re?”jenye aroneate quia ũquɨ. Espíritu Turã ndiquituchɨ jeñɨangui re jembaaquiatu quiatu ũquɨ.Jesucristo que emondo jẽje ra. Ae chõ jem-baaquiatu quiatu nguiã mbae ja rɨɨ ũquɨ. Ñeeñooñoa tuchɨ chõ ñene. Cristo rese jeɨ ngo beɨ,Espíritu Turã ñee nguire.

28 Seriirĩ, jẽɨngo beɨ equia erese jẽ. Nan-desiquicheã nda esɨ eru mose chã. Nandeɨreɨ ngũíã nda eru mose no ña. 29 Jesucristo quia reieturã tuchɨ. Mbae raã turã ja beɨ. Ae mbae saãturã mbeɨ quia nae, eriirĩ ño ũquɨ nde.

3Seriirĩ, ɨ Dios nande je

1Dios que nyesecua tuchɨte nanderese ra. Seri-irĩ ɨ tuchɨ que nande je ra. Nyebe mbia Dios quia-toã ndiqui nandeɨcua eãte ã. Dios abe ɨcua eãteequia ã. 2Dios riirĩ ndei nande, Sechesecua. Diosra nandembuturã tuchɨ core. Ũquɨ nandeɨcuaeãte raque quia ã. Jesucristo tu mose, nandemaetuchɨ ra erese cote. Erã sɨ ra nandeɨco tuchɨ cote.

3 “Jesucristo ra tu sembuturã” ae ɨ ɨcuate quiauchɨangui re nae, ũquɨ ndiqui siqui turã tuchɨũquɨ. Jesucristo rã sɨ.

4Mbae ɨcuã naa naasa rei Dios cheẽ mumbasa.Eɨcuãte Dios cheẽ mumba. 5 Jesucristo que tumano nandeɨcuã mbutiã nandesɨ ra. Mbae ɨcuãngue esaã jiri jiriã tuchɨ quia ra. Ũquɨ jẽɨcuatequia ã. 6 Ae siqui quia Jesucristo rese nae, ũquɨ ndambae ɨcuãmo saã eã. Ae siqui quiambae ɨcuãndese, ũquɨ nguia eɨcua eãte nguiã. 7 Seriirĩ, emonda jembɨɨrɨ ɨrɨchɨ ñee ñooño jẽje jẽ. Ae mbaeturã saã saã nguia, eturã ño ũquɨ nde. Jesucristorã sɨ chõ ũquɨ nde. 8 Ae mbae ɨcuã saã saã nguia,diablo rimba chõ ũquɨ nde. Diablo riqui mbaeɨcuã naa naa mbeɨ co. Cose ndare beɨ. Diablochɨao mbuquiachã sacuã ño ngue Dios riirĩ ndura. 9 Nande Dios riirĩ mose, mbae ɨcuã nandesaãaroneate. Dios quiatu ngue ngueco mee nguiãnande je. Nyebe nandeɨco nguiã mbae ɨcuã naaaroneate ã. Eriirĩte quia nande re. 10Ae Dios riirĩnae, ae Dios riirĩã no nae, ũquɨ abe aba chɨɨcuate.Emo nyesecua eã mose ngõngue rese, diablo riirĩño ũquɨ nde. Emo mbae turã naa naa eã mose,diablo riirĩ ño ũquɨ no nde.

Nandechesecua chõ nguia nandechɨese11 Cose ndare beɨ que jẽɨngo ã andu ra: nan-

dechesecua beɨ chõ nguia nandechɨese. 12 Caínna nda jẽɨngochɨ jẽ. Diablo resenda chõ aere. Nyebe ngõngue ɨquia nguiã. ¿Mbaerã ñongõngue ɨquia chã? Echɨsaã saã ɨcuãte quiatungue eriqui nguuiã. Enongue chɨsaã nguiatungue eturãte riqui nguiã. 13 Jesús quiatoãjẽucuãyã mose, jenyuruɨrate chɨ nda mae eresejẽ. 14 Nanderaaque rã eã ño nandeɨco nguiãã cote. Dios nandereco mingo tuchɨ quia cocote. Nandenongue rese nandeɨco nyesecua ãcote. Nyebe nandeɨco nguiã “nanderaaque rã eãño nandeɨco nguiã ã cote,” ɨ. Ae nyesecua eãtequia ngõngue rese, eraaque rã mbeɨ tuchɨ chõũquɨ ndiqui nguiã ũquɨ. 15 Emo ngõngue ucuãyãmose, mbia ɨquiasa rã tuchɨ chõ ũquɨ nde. Diosra aba ɨquiasa mingo beɨ eã. 16 Jesús que manonande je ra. Nyebe nandeɨco nguiã “Jesús riquinyesecuate nanderese co” ɨ. Eɨ nande quiatu quianyesecua nandenongue rese. Nandeteã teã eãño mano sacuã nandenongue rɨɨ. 17Nandequeteãtuchɨ aroneate nandembae rese mbaecha reã moje. Emo ia eã eã mose mbaecha reã mo ndese,¿mañɨ ño nda equia nyesecua Dios rese uchɨangui

Page 277: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 JUAN 3:18 274 1 JUAN 4:20re? 18 “Aɨco nyesecuate mbia rese co” nandechooñochɨ nda equia jẽ. Mbae turã quiatu nan-desaã saã tuchɨ quia ee.

Nandeɨreɨ ɨreɨ eãte equia ñee Dios je ã19 Nandechesecua mose mbia rese, Dios re-

sendate quia nande re. Nandechɨã ngoi turãte.20 Nandechɨangui renda nandemundua nduamose nandeɨcuã ndese, Dios quia rei equirãcuãtuchɨ ũquɨ sɨ. Ae quia mbae ɨcua jate nguiã.21 Nandechɨangui renda nandemundua eã mosenandeɨcuã mo ndese, nandeɨreɨ ɨreɨ eãte quia ñeeDios je ã. 22 “Mbae mo embu seje” nande moseDios je, mondo ra nande je. Echeẽ nguia nande-mumbayãte nguiã ã. Nyebe ra emondo nande je.23 Ã ndei Dios cheẽ ã, nande emumbayã sacuã ã:“Serucucha jẽɨcua Jesucristo jẽ. Jenyesecua chõjenyɨese Jesucristo cheẽ nguire jẽ”, ɨ Dios quianande je co. 24 Nande echeẽ mumbayã mose,nandeɨco beɨte quia erese ã. Ae abe riqui beɨtenanderese co. Espíritu Turã Dios mondo quianande je nae, aque chõ nandembiirandu nguiãũquɨ ndese. —Dios riqui beɨte jeñɨangui re co, ɨEspíritu Turã nguia nande je co.

4Eɨ nande ra Dios quiato ɨcuã; Dios quiatoã abe

ɨcua1—Aɨco Dios cheẽ nenei nenei co, ɨ ja jate raque

mbia quia ã. Ñee ñooñote quiatu nguiã ã. Ũquɨ ñee nda jẽisi chooñochɨ nguia jẽ. —¿Ma Dios cheẽnenei neneisa tuchɨma nde? jenye tuchɨ rã eɨcuanyii. 2 “Jesucristo que tu ibate sɨ mbiarã nda” ɨmose ũquɨ, Espíritu Turã ndiqui erese ũquɨ cote.Eɨ jenye ra eɨcua. 3 “Jesucristo que tu mbiarãnda” ɨ eã mose, Espíritu Turã siqui eã tuchɨ chõnguiã erese. Cristo ucuãyãsa chõ ũquɨ nde. Serei Cristo, ɨchõɨño ño nguiã ã. Cristo ucuayãsara tu, ɨ jeñandu quia nyii nae, aque riqui a cote.4 Dios resenda rei jẽ, Seriirĩ. Ae siqui jeñɨanguire co nae, ae quia rei equirãcuã tuchɨ ibi jendasɨ. Ae Dios cheẽ senei ñooño nguia nae, jẽ quiatuque jẽquirãcuã tuchɨ ũquɨ sɨ ra. 5Dios quiatoã ñoũquɨ nde. Ibi jendachõ ño ũquɨ nde. Ibi jendachõnɨɨ ño eriqui nguiã ñee mbia je. Mbia ibi jendaachõ ño echeẽ ñandu nguiã. 6Nande quiatu Diosresenda tuchɨ re. Ae Dios ɨcua quia nae, ũquɨ ndiqui nandecheẽ andu ũquɨ. Ae Dios ɨcua eãtequia nae, ũquɨ nguiatu nandecheẽ andu sereãte

nguiã ũquɨ. Eɨ nande ra Dios quiato ɨcua. Diosquiatoã abe ɨcua.

Dios nyesecua tuchɨmbia rese7 Sechesecua, nandechesecua ja chõ nan-

dechɨese jẽ. Dios chõ nandembuchesecua nguiãnandechɨese. Nandechesecua mose nandechɨese,Dios riirĩ ño nande re. Ũquɨ mose chõ nandeɨconguiã Dios ɨcua ã. 8 Nandechesecua eã mosenandechɨese, ã nguia nandeɨco nguiã Dios ɨcuaeãte ã. Dios quia siqui nguiã nyesecuate nan-derese co. 9 Dios que nguiirĩ mɨɨ mbu íbii ra.Nandemingo beɨ tuchɨ sacuã erɨɨ. Nyebe nandeɨconguiã “Dios riqui nyesecuate nanderese co” ɨ.10 Dios ae nyesecua aquiatute. Nande rane nguianandechesecua eãte nguiã erese. Ae rane nguiatungue nyesecua nguiã nanderese. Nyebe ngui-irĩ mondo nguiã nandeɨcuã ndiquicharõ sacuã.11 Sechesecua, Dios nyesecua tuchɨte quia nan-derese co resẽ. Nyebe nande abe quiatu nandech-esecua nandechɨese. 12 Nandechesecua mosenandechɨese, Dios riqui tuchɨ nandechɨangui reco. Dios riqui nandembuchesecua tuchɨ nan-dechɨese co. Aba mo mae eã ndaque erese.

13 Ã nandeɨco tuchɨ Dios rese ã. Ae abe siquituchɨ quia nandechɨangui re co. Espíritu Turãngue Dios mondo nande je, ae chõ nandembi-irandu nguiã ũquɨ ndese co. 14 Dios que nguiirĩmondo mbia rirõ ja sacuã huɨɨcuã sɨ ra. Uremaengue erese ra. Ã ureɨco erenei nenei ja mbiaje ã. 15 “Jesús rei Dio s riirĩ” nande ɨ mose,Dios riqui tuchɨ nandechɨangui re co. Ũquɨ mosenande abe nandeɨco tuchɨ erese ã. 16 Dios riquinyesecua tuchɨte nanderese co. Ũquɨ nandeɨcuatuchɨ quia ã cote. Nandechesecua beɨ mose Diosrese, ã nandeɨco tuchɨ erese ã. Ae abe riquituchɨ nandechɨangui re co. 17 Nandeɨco moseDios rese, ae riqui nandembuchesecua uchɨeseco. Nandechesecua tuchɨ mose erese, nandeɨcosiquicheãte esɨ ã. Nandesiquiche ãte ra esɨ mbiaɨcuã mbasi mose. Nandembasi ãte ra mbia chabe.Jesucristo raãte quiatu nandeɨco nguiã nandeã. 18 Nandesiquiche mose Dios sɨ, nandechese-cua tuchɨ ãte quiatu nguiã erese nandechɨanguire ã. Nandechesecua tuchɨ mose erese, nan-desiquicheã nda esɨ. Nandesiquiche mose Diossɨ, nandesiquiche chõ nda nandembasi. 19 Diosrane ngue nyesecua nanderese nyii ra. Nyebenande abe nandeɨco nguiã nyesecua erese ã cote.20 “Achesecua quia Dios rese co” ɨ mose emo,ngõngue ucuãyã mose, ñee ñooño je chõ ũquɨ

Page 278: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

1 JUAN 4:21 275 1 JUAN 5:21nde. Nandechesecua eã mose nandenongue rese,Dios abe rese chõ nandeɨco nguiã nyesecua eã no.Dios rese quia nandeɨco nguiã mae aroneate. 21Ãɨ que ñee nande je ra: Ae nyesecua quia Dios resenae, sã nyesecua ngõngue abe rese.

5Jesús quiato “quɨ jẽ” ɨmbae ɨcuã je

1 “Dios chɨmondo rei Jesús” nande ɨ mose,Dios riirĩ ño nande re. Emo ndese nandech-esecua mose, eriirĩ abe rese ra nandechesecua.2 Nandechesecua mose Dios rese, echeẽ nan-demumba eã mose, Dios riirĩ ja rese abe chõnandeɨco nguiã nyesecua ã. 3 Dios rese nan-dechesecua mose, echeẽ nandemumbayãte quiaã. Echeẽ mbaranguiatuã eãte riqui nande jeco. 4 Dios riirĩ mose nande, ibi jenda ɨcuã nan-desiquisã quisã ño nguiã nandechesɨ ã. NandeɨcoJesucristo ɨcuate ã. Nyebe nandeɨco nguiã “quɨjẽ” ɨmbae ɨcuã ibi jenda je. 5 Jesús ɨcuasa achõ nda“quɨ jẽ” ɨmbae ɨcuã ibi jenda je. —Dios chɨmondorei Jesús, ɨ je ra “quɨ jẽ” ɨ ibi jenda ɨcuã je no.

Dios siqui ñee mbeɨ Jesús quiato chɨangui re6 Jesucristo que tu íbii ra. I je que Juan bau-

tizar ɨ ee ra. Eruqui que uchẽ emano mose ra.Ũquɨ Espíritu Turã senei senei nguia nande jeã. Ae ñee ñooño eãte quia co. 7-8 Tres riquinandembiirandu randu Jesús rɨɨ ã. Espíritu Turãnane. I abe no. Jesús ruqui abe no. Ũquɨ ja riquinandembiirandu randu Jesús rɨɨ ã. Hue rɨ ja chõũquɨ tres riqui nguiã ñee. 9 Eɨ sɨ que Dios ñeeJesús rɨɨ nande je ra. “Ae beɨ”, nande chõ nguiaee. Sã nandeɨco mbia cheẽ mo isi turã no. Dioscheẽ nguiatu nandeisi turã tuchɨ. 10 Ae Dios riirĩɨcua quia nae, ũquɨ je quia Dios riqui nguiã ñeembeɨ echɨangui re Jesús rɨɨ. Ae “eno” ɨ ãte quiaDios cheẽ je nae, “ɨchõɨñosa chõ Dios cheẽ nde”,ɨsa chõ ũquɨ nde. “Eno” ɨ ãte quiatu nguiã Diosñee mose Jesús rɨɨ. 11 Dios nandemingo beɨ quiaco. Nguiirĩ nɨɨño eriqui nguiã nandemingo beɨ co.Ũquɨ nɨɨ ño Dios riqui nguiã ñee nande je. 12 Aechɨangui re Dios riirĩ ndiqui nae, ũquɨ nda Diosmingo beɨ. Ae chɨangui re eriqui eãte nae, ũquɨ nguiatu ra emingo beɨ eã.

Juan embesa huɨ beɨ13 A aɨco ã mbesa jẽje a. Dios riirĩ ɨcuasa je a.

“Dios ra semingo beɨ” jenye sacuã eɨcua jeñɨanguire. 14Nandesiquicheã nguia ñee Dios je ã. “Mbaemo embu seje”, ɨ mose ee, mondo ra nande je.

Nandendua mose ae rã sɨ, mondo ra nande je.15 Nande ache ɨ mose ee ra nandeandu. “Aqueembu seje”, ɨmose ra emondonande je. Nandeɨcoũquɨ ɨcuate ã. 16 Nandemae mose nandenonguerese mbae ɨcuã naa naa mose, nandecheẽ Dios jeerɨɨ. Dios ra emingo turã cote. Aque mɨɨ mbaeɨcuã ndiqui mbia mbuquiachã ɨcuã mbeɨ co. Emoaque ɨcuã naa mose, “jeñee Dios je erɨɨ”, ae ãtequia jẽje co. Ũquɨ nda quiachã mbeɨ chõ. 17Mbaeɨcuã naa naamose rei eɨcuã tuchɨ. Aquemɨɨmbaeɨcuã nguiarei mbia mbuquiachãmbeɨmondo tatacuásuu.

18 Dios riirĩ mose nande, nandeɨco ãte quiambae ɨcuã ndese ã. Jesús riqui nanderaarõmbeɨtembae ɨcuã sɨ co. Satanás nandembɨɨcuã eã sacuã.19 Nande rei Dios resenda. Ũquɨ nandeɨcuatequia ã. Mbia ataque quiarei Satanás ndesendatuchɨ. Eɨcuã ndesenda tuchɨ. 20 Dios riirĩ nguetu nandembaaquiatu sacuã Dios rɨɨ nda. Diosɨchõɨñosa reã nɨɨ. Ichõɨñosa reã ño eriirĩ abe nonde. Ae rese nandeɨco tuchɨt e quia ã. Aba mingobeɨsa chõ ae re.

21 Seriirĩ, Dios aba reã ndese ra jẽɨngochɨ.Amén.

Page 279: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

2 JUAN 1 276 2 JUAN 13

SEGUNDA CARTA DEL APOSTOLSAN JUANAchesecuate jendese, ɨ Juan

1 Juan ndei se. Ameɨte se. A aɨco ã mbesambesa ndeje a, Ari. Dios chiirabo tuchɨ chõ ndere. Nderiirĩ je abe aɨco ã mbesa mbesa a. Co aɨconyesecua tuchɨ jendese co. Dios rese quia jẽɨngotuchɨte nguiã ũquɨ. Nyebe Dios quiato riqui nguiãnyesecua jate jendese ũquɨ. 2 Achesecua tuchɨtequia jendese co. Dios cheẽ nguiatu siqui beɨtequia nandechɨangui re co.

3Dios rei nanderu. Jesucristo rei eriirĩ. Sã ũquɨ ndiqui turã jendese. Sã ũquɨ ia eã tuchɨ riquijendese. Sã ũquɨ ndiqui jembia beɨ tuchɨ. Ũquɨ ndiqui nyesecua tuchɨ jendese ũquɨ. Ũquɨ ñeeñooño eã tuchɨ quia ũquɨ.

4 Nderiirĩ mo ngue chɨ tuchɨ Dios cheẽndese seje ra. Seya tuchɨ que ũquɨ mose ra.5Nandechesecua ja chõ nguia nandechɨese. Dioscheẽ yasu eã ño ã nde. Dios cheẽ ñiinda beɨchõ ñene. 6 Nandechesecua mose nandechɨese,nandeɨco Dios cheẽ nduɨ sɨ ã. —Jenyesecua chõjenyɨese, ɨ quiatu ngue Dios nande je re. Cosendare beɨ chõ jẽɨngo nguiã ũquɨ andu ã.

Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa7 Mbia tubɨrɨã ndiqui aba mbɨɨrɨ ɨrɨte ã cote.

Jesucristo que tu ibate sɨmbiarã nda, ɨ sereã nea.Cristo ucuayãsa, ɨ chõ ũquɨ je re. Aba mbɨɨrɨ ɨrɨsa, ɨ abe que ũquɨ je ra. 8 Cochee chõ jẽɨngo.Mbae jẽsaã ɨru ɨru eã sacuã Dios je. Ũquɨ mosera Dios jenyɨsaã sɨbɨshorõ turã tuchɨ jẽje. 9 Emoɨcha mose Cristo cheẽ sɨ, Dios resenda eã ñoũquɨ nde. Emo siqui beɨ mose Cristo cheẽ ndese,Dios resenda tuchɨ chõ ũquɨ nde. Cristo resendaabe no. 10 Emo mbia mbaaquiatu quiatu moseCristo cheẽ nduɨ sɨ eã, ũquɨ jẽisi turã eã ño nguiajenyuchúaa. Jeñee turã turã aroneate ee. 11 Aeñee turã nguia ee ũquɨ nɨɨ nae, ae abe chõ eɨcuãndiqui nguiã erã sɨ.

Juan embesa huɨ beɨ12 Mbae tasenei ja tuchɨ jẽje, ae rei que se ra.

Ambesa oco sereãte mondo jẽje. Tambuchecuatuchɨ chõ oso ñee jẽje, ae que se ra. Nandeya tuchɨsacuã nandechɨese.

13Dios chiirabo tuchɨ chõ ndenongue re. Eriirĩja saludos mondo quia ndeje aque. Amén.

Page 280: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

3 JUAN 1 277 3 JUAN 15

TERCERA CARTA DEL APOSTOLSAN JUANGayo turãte que eriqui Dios je ra

1 Juan ndei se. Ameɨte se. A aɨco ãmbesambesandeje a, Gayo. Aɨco nyesecua tuchɨte ndereseco. 2 Sechesecua, acheẽ mbeɨte quia Dios jenderɨɨ co. Dios nemingo turã sacuã. Nderete abemingo turã sacuã no. Sã ereɨco siqui tuchɨte Diosrese no. 3 Seya tuchɨ que jirandu mose nderesera. Nanderesenda mo ngue ngaẽ sembiirandunderese ra. —Gayo riqui tuchɨ Dios rese aque, ɨque sembiirandu ra. 4 —Nderiirĩ nyɨ tuchɨ Diosrese pee, ɨmose seje, sembia beɨte equia co. Ũquɨ nguiatu sembia tuchɨ nguiã mbae mo sɨ co.

5 Sechesecua, ereɨco turã tuchɨ nanderesendaje huee. Ishonda je abe no. Mbae turã eresaãsaã mbeɨte quia ee huee. 6 Urechumunua moseque Dios quiato mo urembiirandu ndeturã ndesera. —Nyesecua tuchɨ que urerese ra, ɨ que ecuaẽñee ure je ra. Mbae turã emondo mondo beɨ ee,embucuata turã sacuã. Eɨ mose ra Dios ia tuchɨnderese. 7 Jesús rɨɨ nguiatu ũquɨ ndiqui nguiãngatambiambaaquiatu quiatu. Mbaemo nda eisichooño eã Jesús ɨcuasa reã mo sɨ. 8Nyebe nandechõ mbae nandemee mee ee. Dios cheẽ neneineneisate quia ũquɨ nde.

Diótrefes ucuasu raã ñooño9 Papel jua que ambesa rei mondo jeñumunua

ji je ra. Diótrefes quiatu seoseɨ chɨãte nguiã. —Se mɨɨ ño ererecuarã, ɨte. 10 Huee seso mosera Diótrefes ɨcuã asenei jẽ ja je. Ae ɨcuã esaãure je nae, ũquɨ. Nanderesenda abe isi teã teãnyee. Emo eisi turã sete mose, ñee asi asi chõnguiã aque abe je no. Mombo chõ nguiã hue sɨno. 11 Sechesecua, ereɨcochɨ nda eɨcuã mo nduɨ.Eturã nduɨ chõ eɨco. Eturã nduɨnda quiarei Diosresenda. Ae siqui quia eɨcuã nduɨ, ũquɨ ndei Diosresenda eã.

Eturã tuchɨ, ɨ Demetrio je12Demetrio quiarei eturã tuchɨ. Co eriqui tuchɨ

Dios rese co. Mbia ja abe ñee turãte quia erɨɨ ũquɨ.Se abe acheẽ turãte quia erɨɨ co. Acheẽ ñooño ãteque se quia jẽje resẽ.

Juan embesa huɨ beɨ13Mbae tasenei ja tuchɨ ndeje, ae rei que se ra.

Ambesa oco sereãte mondo ndeje. 14 Namo jirira amae nderese reae. Aque mose ra nandecheẽ

tuchɨ nandechue. 15 Sã Dios nembia turã mbeɨmingo. Nandequiato a jenda ja saludos mondoquia ndeje aque. Saludar ere sequiato hue jendaja je.

Page 281: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

JUDAS 1 278 JUDAS 18

LA CARTA DEL APOSTOLSAN JUDASJudas embesa Dios chiirabo je

1 Judas rei se. Jesucristo rimba. Jacobo nonguerei se. Ã ambesa quia jẽje a. Dios chiirabo je.Dios que jẽirabo ɨno ɨcúe umbaerã nda. Dios riquinyesecua tuchɨ jendese co. Dios riqui jendereco-quiatu beɨ Jesucristo mbaerã co. 2 Sã Dios riquindua beɨ jendese. Sã eriqui jembia beɨ. Sã eriquinyesecua beɨ jendese.

Ae Jesús quiato saã ñooño nguia3 Jesucristo nandemingo beɨsa rɨɨ ngue ambesa

seese rei nguiã jejẽ. Ae mbia mbaa tambesa jẽje.Jẽɨngo eã nonde erese. Ũquɨ ñee ɨcuã ɨcuã moseDios cheẽ nɨɨ, echeẽ jẽsɨbɨshorõ. —Dios cheẽtuchɨ chõ ñene, jenye tuchɨ quiatu quia Dios cheẽndiquisã quisã mbia ɨcuã sɨ. Dios quiatu ngueucheẽ mondo ja nguiã nguesenda ja je. 4 Diosquiato raãnaasamondiquimbiambaaquiatu ɨcuãɨcuãte ũquɨ. Ũquɨ siquíã tuchɨ chõ nguiã Dios reseũquɨ. —Sã Dios riqui aba ɨcuã mbutiã uturã je co no jẽ. Nyebe mbae ɨcuã nandesaã ɨ ɨ chõ jẽ, ɨchõchɨ nguiã ũquɨ. Jesucristo cheẽ nduɨ eã tuchɨchõ ũquɨ nde. Nandererecua cheẽ nduɨ eã. Coseteque Dios ũquɨ mbɨɨcúe embasi sacuã nda. Mbasimbasi beɨ ra equia cote.

5Mbae tasenei na jẽje. Jẽɨcuate raque. Taemu-nduabe erese. Dios ngue judíos sirõ ja rei nguiãEgipto sɨ cose. Mbia hue jenda ɨcuã ɨcuã mose ee.Ũquɨnde que siqui sereã Dios rese cote ra. NyebeDios eɨquia nguiã. 6Sã ángelesmo je Dios ñee ndeino jẽ. “Aa jẽɨngo aa”, sã ɨ rei ee no jẽ. Sã Dios cheẽmumba chõ no jẽ. Sã Dios riqui etarõi nderequiaitondaruqui re co no. Embasi mbasi beɨ sacuãcote. 7 Sã Sodoma jenda no. Sã Gomorra jendano. Sã ũquɨ ndurubinda ja no. Siqui chooño eã.Mbae ɨcuã naamba amba. Siqui siqui emo ninisirese. Eruã mo ndese abe no. Nyebe que Dios ũquɨ mombo tata cuásuu ra. Mbae rasi ra esaã mbeɨ uhuee cote. Mbiamundua ndua sacuã ño ũquɨ nde.

8Ae Dios quiato saã saã nguia nae, ũquɨ ndiquindua ɨcuã ɨcuã mbeɨ ũquɨ. Nyebe eriqui nguiãnguete mbɨɨcuã ũquɨ. Aba cheẽmumba. Ñee ɨcuãángeles ibatenda abe rɨɨ no. 9 Sã Miguel ángelrerecua no. Sã ñee asi asi nyue diablo rese no.Moisés rete rɨɨ. —Mbae ɨcuã tasaã ndeje, ɨ eã

ngue diablo je ra. —Dios quiatu ra mbae rasisaanguquia ndeje, ɨ chõ ngue ñee diablo je ra.10 Ae Dios quiato saã saã nguia nae, ũquɨ ndiquiñee ñooño mbae uchɨɨcuayã nɨɨ ã. Ae eɨcuatequia mbae nae, ũquɨ ndese siqui turã eã. Siquichooño eã ũquɨ ndese. Nyebe ra Dios embasituchɨ cote. Quiaa rɨɨnda quia mbae ɨcua jiri nguiãũquɨ sɨ. 11 Aba mbia eã tuchɨ chõ ũquɨ nde. Caínna tuchɨ chõ eriqui nguiãmbae ɨcuã naa naa ũquɨ.Balaam abe rã sɨ chõ eriqui nguiã ɨcha ɨcha Dios sɨũquɨ. Mbae isiquia achõ ndese siqui sacuã. Abacheẽ mumba mumba beɨ chõ nguiã Coré rã ũquɨ.Nyebe ra Dios mbae rasi saanguquia ee Coré rã sɨ.12Ae Jesús quiato saã saã nguia nae, aba ɨreɨnguiatuchɨ chõ ũquɨ nde. Jeñumunua nua mose quiarusacuã nyɨese, ũquɨ ndiqui quiaru chooño ño ũquɨ.Mbae abe mbei chooño. Ɨco chooñoa abe mbiamo je. Mbia reaquiatusa mo na eã. Nguete mɨɨño ũquɨ teaquiatu nguiã ũquɨ. Sã ibei rondeɨ riquiraque pã ɨ mose no. Sã eriqui nyaaquíã no jẽ. Sãquɨrɨrɨã ndiqui ibei rondeɨ rerao no jẽ. Ũquɨ na ñoDios quiato raã naasa riqui nguiã ã. Mbae ɨabaeje rã abe chõ eriqui nguiã ã. Ira shɨɨ rã abe no.Ira riqui ji rã abe no. 13 Ama ndebera rã abe chõũquɨ ndiqui nguiã ũquɨ. Mbia mbaaquiatu quiatumose, i rɨchoɨ rã ño ũquɨ nde. Sã nyasitata riquioso ngũenda recha no. Eɨ sɨ chõ ũquɨ nguiã ũquɨ.Nyebe ra mbae rasi raã tuchɨ itondaruqui re.

14 Enoc abe que ñee ũquɨ ɨcuã nɨɨ nda. Adánndiirĩ nducucha rei ae. Eɨ ngue ñee nda: “Dios ratu ngũimba tubɨrɨã ndese. 15 Mbia ɨcuã mbasi jara eu. Ae ɨcuã mbia saã saã nguia nae, ũquɨ ndesera mae ja. ‘Mbae ɨcuã asaã ãte resẽ’, ɨ aroneate raũquɨ cote. Ae ñee ɨcuã nguia Dios rɨɨ nae, Dios raecheẽ ɨcuã senei a e sɨ je cote. ‘Eɨ ere que equia ñeeɨcuã serɨɨ nda’, ɨ ra Dios ee. Echɨsaã ɨcuã tuchɨ chõũquɨ nde”, ɨ que Enoc ñee cose ra. 16 Echiichatituchɨ chõ ũquɨ nde. Ñee ɨcuã mbeɨ equia emonɨɨ ũquɨ. Ae rese eriqui sete nae, ũquɨ mɨɨ ndesechõ eriqui nguiã ndua ũquɨ. Ucuasu raã ñooño.Uchurumondo chooño. Ñee turã abareã nea emoje. Mbɨɨrɨ ɨrɨ ño nguiã ñee turã abareã nea ee.

à jẽsaã saã, ɨ Judas Jesús quiato je17 Jẽ nguia rei Jesús quiato tuchɨ. Jesús

chɨmbaaquiatu cheẽ sɨ jẽtesareɨ eã. Ã ndei echeẽã: 18 “Mbae ua ja nonde ra mbia ɨquia ɨquiaDios cheẽ je. Ae ɨcuã ndese eriqui sete nae,ũquɨ mɨɨ ndese chõ nda eriqui nguiã ndua”, ɨ

Page 282: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

JUDAS 19 279 JUDAS 25que Jesús chɨmbaaquiatu ñee cose ra. 19 Mbiambuqueta quetasa tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ae ebitembae ɨcuã nae, ũquɨ ndese achõ ño eriqui nguiãndua. Espíritu Turã siqui ãte echɨangui re. 20 Jẽnguia jeñimbirãcuã tuchɨ quia Dios ruɨ. Diosjẽɨcua tuchɨ. Jeñee mbeɨ Dios je. Sã Espíritu Turãndiqui jembucheẽmbeɨ Dios je. 21 Jẽɨngo beɨ quiaDios rese. Ɨ nda jeñee. —Nyesecua tuchɨ chõequia nanderese re, ɨ. Jesucristo ia eã tuchɨ quenanderese ra. Nyebe ra nandemingo beɨ tu mose.Ũquɨ jẽsaarõ mbeɨ quia. 22 Ae Dios tiisu isu quianae, ũquɨ jembuti mbuti quiatu quia Dios cuti.23 Mbia ɨcuã mo abe jemingo Dios rese. Tata sɨerirõ naanguia jemingo Dios rese. Eɨcuã tuchɨraque. Jẽɨngo tuchɨ quiatu quia Dios rese. Ũquɨ ɨcuã uba eã sacuã jendese.

Judas ñee turã Dios rɨɨ 24Diosmɨɨño jendeaquiatu beɨnguiã jembɨɨcha

eã sacuã. Dios mɨɨ ño jeñɨangui renda ɨcuãmbuchɨcuabo nguiã jemingo sacuã uchɨese. Diosmɨɨ ño jembia beɨ nguiã no. 25 Dios mɨɨ ño mbaeɨcua ja nguiã. Dios mɨɨ ño nandemingo beɨ nguiãJesucristo rɨɨ no. Ae je rambia ñee turãmbeɨ quia.Ae rei eturã tuchɨ. Ae rei ererecua tuchɨ. Ae reiequirãcuã tuchɨ. Eɨ mbeɨ chõ ae re. Amén.

Page 283: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 1:1 280 APOCALIPSIS 2:1

APOCALIPSISO REVELACIóN A SAN JUANJesucristo mbae mbuchecua

1 Juan ño se re. Mbae tasenei jẽje. Ae ranyecua namo nae, ũquɨ tasenei jẽje. Dios ranengue embuchecua Jesucristo je ra. Jesucristoque ángel mbu sembiirandu sacuã erese cote ra.Se jembiirandu sacuã erese cote. 2 Nyebe aɨconguiã Dios cheẽ mbuchecua checua jẽje co. AeJesucristo senei senei nguia seje nae, ũquɨ ñoasenei senei nguiã jẽje co. Ae rese semumae nae,ũquɨ abe chõ asenei senei nguiã jẽje co. 3 Ae ramae mae nguia sechɨmbesa rese nae, Dios turãtuchɨ ra eriqui ũquɨ je. Ae ra nyiisaquia turãsechɨmbesa rese nae, Dios turã tuchɨ ra eriquiũquɨ je no. Achɨte secheẽ ñɨ ɨque a cote.

Juan ucheẽmbesa mondo siete iglesias je4 Se rei Juan. Jẽ siete iglesias Asia jenda je aɨco

ã mbesa a. Sã Dios riqui uturã ndeacuquia cuquiajẽje. Sã Dios riqui jembia beɨ mingo. Ae chõ siquibeɨ nguiã co. Ae siqui beɨte quia nyii no. Aera tu emo mose no. Sã Espíritu Turã abe riquiuturã ndeacuquia cuquia jẽje. Ae chõ siqui nguiãmangue chooñoa ja co. Mbae raã naa Dios je. 5 SãJesucristo abe uturã mee jẽje. Ae que nandem-biirandu turã tuchɨ Dios rese ra. Ae rane nguequera sɨmanonde ra. Ae quia rei equirãcuã tuchɨmbia rerecua mo sɨ. Ae riqui nyesecua tuchɨtenanderese co. Ae que nandembuɨ nandeɨcuã sɨnguqui je ra. 6 Ae que nandemingo beɨ ngu res eerimbarã nda. Nande mbae raã naa sacuã Dios je.Sã mbia riqui ñee turã turã mbeɨ Jesucristo je. Aera ererecua beɨ. Amén. 7 Jesucristo ra tu ibei sɨ.Mbia ra mae ja tuchɨ equichi rese. Mangue jendachooñoa tuchɨ ra mae ja erese. Ae Jesús ɨquia nyiinae, ũquɨ abe ramae erese no. Mbia ra siquichetenyeseo mae mose erese. Ae beɨ. Amén.

8—Co aɨco beɨte querabe co. Mbae eãmose queaɨco se rane nyii ra. Mbae ua ja mose abe ra aɨcobeɨ querabe no, ɨ que Dios ra. Equirãcuã mbeɨteriqui co. Ae chõ siqui beɨ nguiã co. Ae siqui beɨtequia nyii. Ae ra tu sɨ emo mose.

Juan mae Jesús rese cuu9 Se rei Juan. Jendesenda chõ se re. Nandeɨco

ñɨmbirãcuã jate mbia ɨcuã ɨcuã mose nande je ã.Jesucristo rɨɨ. Ae sɨ chõ nandembirãcuã nguiã

co. Ae sɨ chõ nandererecua ja riqui nguiã cono. Ama ndɨsha joõ ngue mbia sereru aa ra. Aasemingo ɨsho mbia sɨ a. Se Dios cheẽ nenei neneieã sacuã. Mbia mbiirandu eã sacuã Jesucristorese. Patmos, ɨ que a ejoõ acua je ra. 10Aa serecomose que Espíritu Turã mbae reacuquia seje cuura. Domingo mo mose. Emo ngue ñeemomboseje sequite quiti cuu ra. Echeẽ ngue serasatera. 11 —Se ae que aɨco beɨ mbae eã mose nyiiresẽ. Mbae ua ja mose abe ra aɨco beɨ no, ɨ queseje ra. —Ae ra eretea cuu nae, ũquɨ embesapapel rese. Ndechɨmbesa emondo rã siete iglesiasAsia jenda je. Efeso, Esmirna, Pérgamo, Tiatira,Sardis, Filadelfia, Laodicea. Ũquɨ jenda ja jendechɨmbesa emondo, ɨ que ñee seje cuu ra.

12 —¿Aba ñee nguia seje re? ae que uba maenda. Siete candeleros oro ao ji rese que amae nda.13 Ũquɨ ite re que mbia raanguia mo ñɨ juã nda.Dios riirĩ ño eriqui reaẽ. Huɨɨrao oco que ecunuanda. Eichuã ati tuchɨ que eɨrao ra. Oro ao ji chõngue eɨshɨa cuasa ra. 14 Eashĩ tuchɨ que ra. Tatarendi rã tuchɨ que eresa ra. 15 Ei nininyate quera. Bronce rã. Ama ndieu rã ño ngue echeẽ nda.16Nyasitata siete que equereco oo ra. Uquiatocutique ererequia ra. Espada que equereco uchúruura. Erɨmbe tuchɨ que ra. Erɨmbe chobeɨ que ra.Eruba nininya tuchɨ que ra. Sã tenda nininyateriqui nandeite re mose no.

17 Semae mose erese que sesiquiche tuchɨ ra.Mbia raaque rã ngue aso ngoɨ ejii ra. Oco queserese oo uquiatocutinda je ra. Ñee ngue sejera. —Eresiquichechɨ nguiã sesɨ. Ae siqui beɨtequia querabe nae, ae chõ se re. 18 Seraaque reique nyii ra. Aɨco beɨ querab e co cote. Mbiamingo beɨsa chõ se re. Secheẽ mose ra mbiamano. Secheẽ mose ra mbia riqui beɨ querabeno. 19 Ae rese eremae nae, ũquɨ embesa rã. Aeateacuquia cuquia quia ndeje namo nae, ũquɨ abeembesa no. Ae ra nyecua nyecua emo mose nae,ũquɨ nonde embesa jeɨ rã. 20 Siete candelerosrese que eremae namo, siete iglesias rã ño ũquɨ nde. Siete nyasitata rese que eremae séoo, sieteiglesias rerecua rã ño ũquɨ no nde. Jesús quiatorerecua rã ño ũquɨ nde, ɨ que ñee seje ra.

2Cristo ucheẽmondo uquiato Efeso jenda je

1 Jesús que ñeembe seje ra. —Dios quiatorerecua Efeso jenda je ã embesa rã. Ã embesarã mondo ee: “Cristo que ñee jẽje ra. Ae siete

Page 284: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 2:2 281 APOCALIPSIS 2:19nyasitata quereco oo nae, aque. Ae ngata quiasiete candelero ite rɨ nae, aque sɨ chõ ñee nguiãjẽje aque. 2 Ã ngue Cristo ñee jẽje ra: ‘Jenyɨsaãturã aɨcuate quia co. Ã jẽɨngo quieɨ quieɨ tuchɨteseje ã. Jeñimbirãcuã tuchɨte quia mbae ɨcuã sɨ ã.Ã jẽɨngo jiri jiriãte mbia ɨcuã ndese ã. Ae sequiatorerecua saã ñooño nguia nae, jẽ ngue ũquɨ jẽisiãnda. “Ma Jesús quiatote”, jenye turã tuchɨ quera. “Ɨchõɨñosa chõ ñene” jenye chõ ngue erɨɨ nda.3 Jeñimbirãcuã turãte que equia ra. Mbae rasique jẽsaã nguia serɨɨ nda. Jẽquieɨ quieɨ tuchɨteque seje ra. Jẽhuɨ eã mbeɨte equia sesɨ ã. Ũquɨ jẽsaã turã jate rei nguiã ã. 4 Ã nguiatu sembiaeãte nguiã ã. Jenyesecua eã jirichɨ equia seresejẽ nguiatu ã cote. Seɨcua ramo mose que jẽoteserese nyii. Jenyesecuate que equia serese nyii.Eɨ jenye eã ñochɨ equia ã cote. 5 Jendua rã ũquɨ ndese ae. Jenyesecuabe jiri serese ae. Jemba eãmose serese, jaembutiã nda u. Sequiato eã nda jẽcote, jemba eãmose serese. 6Ã abe sembiate quiajendese ã. Ae siqui quia Nicolás rese nae, ũquɨ nyɨsaã jẽucuãyãtequia ũquɨ. Se abe aucuãyãtequia co no. Ũquɨ nyɨsaã ɨcuãte riqui ũquɨ. 7 Jẽisamose, Espíritu Turã ñee jeñandu rã. Ae EspírituTurã ndiqui ñee iglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã:Ae “quɨ jẽ” ɨ beɨte quia Satanás quirãcuã je nae,ũquɨ nda amingo turã mbeɨ ibate Dios rese’, ɨ queCristo jẽje ra”, ere chõ embesa mondo sequiatoEfeso jenda je.

Cristo ucheẽmondo uquiato Esmirna jenda je8Dios quiato rerecua Esmirna jenda je ã embesa

rã. Ã embesa rã mondo ee: “Cristo que ñee jẽjera. Ae rane ño ngue siqui beɨ mbae eã mose nyiira. Mbae ua ja mose abe ra eriqui beɨ no. Ae quemano ndei nyii ra. Manonde eriqui beɨt e co no.Aque sɨ chõ ñee nguiã jẽje co. 9 Ã ngue Cristo ñee jẽje ra: ‘Jenyɨsaã turã aɨcuate quia co. Mbia ɨcuãɨcuãte riqui jẽje serɨɨ ũquɨ. Mbaecha reãte jẽɨngoũquɨ. Dios quiatu siqui tuchɨte nguiã jendese co.AeDios chiirabo saã ñooñonguia nae, ũquɨ ndiquiñee ɨcuã mbeɨte jenɨɨ ũquɨ. Satanás chiirabochõño ũquɨ nde. 10 Ae ra jẽsaã saã mbae rasi nae,ũquɨ mo sɨ ra jẽsiquichechɨ jẽ. Satanás nda jemotarõ mɨɨ. “Ma nyao Dios sɨ”, ɨ sacuã ño ũquɨ nde.Diez días ra jẽɨngo mbae rasi raã naa. Ũquɨ mose,jẽɨngo beɨ Dios rese. Mbia ra jẽɨquia serɨ. Ũquɨ mose nda jaemingo beɨ Dios rese cote chã. 11 Jẽisamose, Espíritu Turã ñee jeñandu rã. Ae Espíritu

Turã ndiqui ñee iglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã:Ae “quɨ jẽ” ɨ beɨte quia Satanás quirãcuã je nae,ũquɨ nda Dios mondo eã tata cuásuu’, ɨ que Cristojẽje ra”, ere chõ embesa mondo sequiato Esmirnajenda je.

Cristo ucheẽmondo uquiato Pérgamo jenda je12 Dios quiato rerecua Pérgamo jenda je ã em-

besa rã. Ã embesa rã mondo ee: “Cristo que ñeejẽje ra. Ae espada rɨmbe chobeɨ quereco nae,aque sɨ chõ ñee nguiã jẽje co. 13 Ã ngue Cristoñee jẽje ra: ‘Sucha tubɨrɨã jendecua aɨcuate quiaco. Mbia hue jenda siqui tuchɨte quia Satanásndese ũquɨ. Jẽ ae chõ jẽɨngo nguiã serese ũquɨ.Jẽhuɨ eãte equia sesɨ ũquɨ. Mbia ɨcuã sequiatoɨquia raque huee jendécuaa. Antipas, ɨ rei ngueaque sequiato je re. 14 Ã nguiatu sembia eãtenguiã ã. Balaam na tuchɨ chõ jemo jemo ndiquinguiã ũquɨ. Balaam nguiarei Balac mbaaquiatuɨcuã ɨcuã nyii. Balac Israel jenda mbɨɨcuã ɨcuãnonde. Nyebe Israel jenda riqui nguiã siqui tuchɨcuña ɨcuã ndese. Dios abareã ndese abe no. Jemoabe chõ mbia jembɨɨcuã ɨcuã nguiã ũquɨ. 15 Aesiqui quia Nicolás rese nae, ũquɨ mo siqui chõchɨ nguiã jendese ũquɨ. Ũquɨ ñee aucuãyã tuchɨ quiaco. 16 Jendua sɨ rã jẽɨcuã ndese. Nicolás resendajemombo chõ. Jemombo eã mose ra achu ɨcuãteee. Co espada areco sechúruu co nae, aque raareco reco tuchɨ erese. 17 Jẽisa mose, EspírituTurã ñee jeñandu rã. Ae Espíritu Turã ndiqui ñeeiglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã: Ae “quɨ jẽ” ɨ beɨtequia Satanás quirãcuã je nae, ũquɨ nda amingotuchɨ Dios cheẽ ndese. Dios cheẽ nda ũquɨ mingobeɨ. Ũquɨ je ra sɨtashĩ ñetẽ mo amee. Sɨta ñetẽndese ra nombre yasu ambesa mɨɨ. Emee sacuãee. Emo nda sechɨmbesa ɨcuayãte nombre yasu.Ae je ra amee, ũquɨ achõ nda eɨcua’, ɨ que Cristojẽje ra”, ere chõ embesamondo sequiato Pérgamojenda je.

Cristo ucheẽmondo uquiato Tiatira jenda je18Dios quiato rerecua Tiatira jenda je ã embesa

rã. Ã embesa rã mondo ee: “Dios rucucha queñee jẽje ra. Ae resa tata rendi saãte quia nae,aque. Ae i nininyate eriqui bronce rã nae, aquesɨ chõ ñee nguiã jẽje co. 19 Ã ngue Cristo ñee jẽjera: ‘Jenyɨsaã turã aɨcuate quia co. Jenyesecuatequia mbia rese ũquɨ. Mbae jẽsaã saã turãte quiaDios je ũquɨ. Ũquɨ jẽɨngo Dios ɨcua tuchɨte ũquɨ.Jeñɨmbirãcuã turãte equia mbae ɨcuã sɨ ũquɨ no.

Page 285: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 2:20 282 APOCALIPSIS 3:12Jenyɨsaã turã tuchɨte riqui cose ndare sɨ ũquɨ. 20Ãnguiatu sembia eãte nguiã ã. Jezabel naanguiasiqui chõchɨ nguiã jendese ũquɨ. ¿Mbaerã aquecuña jẽteachõ nde? Emombo rocoɨ jenyesɨ. Dioscheẽ esenei senei ñooño ño nguiã aque. Sequiatombaaquiatu ɨcuã ɨcuã ño nguiã aque. Sequiatomingo chooño ño nguiã cuña ɨcuã ndese aque.Sequiato mingo chooño ño nguiã dios aba reãndese aque no. 21 Jezabel naanguia que atiisu isuchõ nyii ra. “Sã ndua sɨ huɨɨcuã ndese. Sã eriquichooñoa mbia rese”, ae rei que se nyii ra. Huɨeã mbeɨ chõ equia ũquɨ sɨ aque re. 22 Nyebe raambasi tuchɨ cote. Ae siqui siqui quia erese nae,ũquɨ abe ra mbae rasi saã tuchɨ cote, ndua sɨ eãmose huɨɨcuã ndese. 23Ae siqui Jezabel ɨcuã nduɨnae, ũquɨ abe ra aɨquia. Ũquɨ mose ra sequiatojirandu ja sequirãcuãndese. “Jesúsmbia chɨanguirenda ɨcua ja chõ nguia re. Mbia ndua ndua eɨcuaja chõ nguia re”, ɨ ra sequiato serɨɨ cote. Jẽɨngobeɨ mose mbae ɨcuã ndese, se abe ra mbae ɨcuãamee jẽje. 24 Ae siqui eã nguia Jezabel cheẽ nduɨjemo nae, ũquɨ je chõ tacheẽ cote. Jẽ nguiatu quejeñɨmee ãte Satanás je ra. Nyebe ra acheẽ tuchɨãjẽje. “Mbae mo ndese ra jẽɨngochɨ jẽ”, ae eã ndajẽjembaemonɨɨ cote. 25Ae jẽɨcuate quia serɨɨ nae,ũquɨ ndese jẽɨngo beɨ querabe. Achu chee ndajẽje chã. 26-27 Sã seru uquirãcuã me e seje no. Aera secheẽ mumbayã mbeɨte quia nae, ae ra “quɨjẽ” ɨ beɨte quia Satanás quirãcuã je nae, ũquɨ je rasequirãcuã amee tuchɨ. Ũquɨ nda mbia rerecuarãcote. Ũquɨ nda mbia ɨcuã mbasi mbasi tuchɨ quiacote. Sã emo ñio ɨquia ɨquia ira je no. 28Nyasitataturã na nda aɨco ũquɨ je. 29 Jẽisa mose, EspírituTurã ñee jeñandu rã. Ae Espíritu Turã ndiqui ñeeiglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã’, ɨ que Cristo jẽjera”, ere chõ embesamondo sequiato Tiatira jendaje.

3Cristo ucheẽmondo uquiato Sardis jenda je

1 Dios quiato rerecua Sardis jenda je ã embesarã. Ã embesa rãmondo ee: “Cristo que ñee jẽje ra.Ae siete nyasitata quereco oo nae, aque. Ae reseEspíritu Turã ndiqui nae, aque. Ã ngue Cristo ñeejẽje ra:

‘Jenyɨsaã aɨcuate quia co. Mbia raaque raãtechõ jẽɨngochɨ nguiã ũquɨ. Siqui eã Dios rese.Jẽɨngo arõte raque equia Dios rese mbia je ũquɨ.2 Secheẽ ndese jenyiisaquia rã. Jeñimbirãcuã ño

nguia siqu i Dios rese. Jẽhuɨ serɨ serɨte chõchɨ nguiã Dios sɨ ũquɨ. Jenyɨsaã ndese aɨcomaemaeteco. Jenyɨsaã saã ɨcuãte riqui Dios je ũquɨ. 3 Jenduajiri mbae rese ae. Ae rese jeñɨmbaaquiatu nae,ũquɨ nduɨ jẽɨngo tuchɨ jiri ae. Jẽɨcuã sɨ jẽhuɨ tuchɨjiri ae. Jẽ secheẽ mumba mose, jaembuate rangasẽ jẽje. Jendua eã mose ra asochɨ jẽje re. Sãmbae mbuquiachãsa riqui aba mbuate no. 4 Jemomɨɨmɨɨmbae ɨcuã saã saã eãte quia ũquɨ. Ũquɨ ñonda siqui beɨ serese. Eɨraoshĩ nda amee ũquɨ je.Mbae ɨcuã ndese quiatu que eriqui oco oco ãte ra.5Ae “quɨ jẽ” ɨ beɨte quia Satanás quirãcuã je nae,ũquɨ nda huɨɨraoshĩ quereco quia serese. Ũquɨ nda siqui beɨ serese ibate. Ũquɨ mbae nombresra achusi eã mbeɨ. “Ã ndei sequiato tuchɨ ã”, aera Paba je. Angeles abe je. 6 Jẽisa mose, EspírituTurã ñee jeñandu rã. Ae Espíritu Turã ndiqui ñeeiglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã’, ɨ que Cristo jẽjera”, ere chõ embesa mondo sequiato Sardis jendaje.

Cristo ucheẽmondo uquiato Filadelfia jenda je7 Dios quiato rerecua Filadelfia jenda je ã em-

besa rã. Ã embesa rã mondo ee: “Cristo queñee jẽje ra. Ae ñee ñooño eãte quia querabenae. Ae mbae ɨcuã saã eã mbeɨte quia nae.Ae ererecua tuchɨ riqui David rã sɨ nae. Cristoeɨquesa mbuquiata mose, emo ematã aroneate.Cristo ematãmose, emo embuquiata aroneate no.8Ã ngue Cristo ñee jẽje ra. ‘Jenyɨsaã aɨcuate quiaco. Jẽquirãcuã mɨɨte jẽɨngo raque ũquɨ. Seisi teãeãte que equia ra. Ũquɨ jẽɨngo secheẽmumbayãteũquɨ. Nyebe quembae ambuquiatamɨɨ eiquesa rãjẽje ra. Jẽɨngo tuchɨ sacuã serese. Emo nda ematãeã. 9 Judíos ñee ñooño je ra amumae turã nyeejendese. Ũquɨ ndiqui Dios chiirabo raã ñooñoteũquɨ. Ũquɨ eriqui tuchɨte Satanás rese ũquɨ. Ũquɨ nda ñee turã nyee seje jenɨɨ. “Dios nyesecuatuchɨ chõ nguia ã ndese re. Judíos eã ndaque”, ɨchee ra jenɨɨ. Ngoi turã nyee ra jendese ñee seje.10 Jeñimbirãcuã turãte equia secheẽ nguire ũquɨ.Nyebe ra jaendeaquiatu turãte serequia. Mbiamangue chooñoa jenda mbae rasi raã ja mose rajaendeaquiatu tuchɨ serequia. 11 Achu jeɨ ra se.Ae jẽɨcuate quia serɨɨ nae, ũquɨ ndese jẽɨngo beɨquerabe. Ɨ nda emo jembuɨ eã Cristo sɨ. 12Ae “quɨjẽ” ɨ beɨte quia Satanás quirãcuã je nae, ũquɨ ndaamingo beɨ Dios récuaa. Sembae marca ra amɨɨtuchɨ ũquɨ ndese. “Dios quiato” ɨ tuchɨ ra mbiaquia ũquɨ je. “Dios recua jenda” ɨ tuchɨ ra mbia

Page 286: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 3:13 283 APOCALIPSIS 4:11quia ũquɨ je no. “Jerusalén yasu”, ɨ chõ nguiãDios recua je ã. Jerusalén yasu ra nguichi u ibatesɨ. 13 Jẽisa mose, Espíritu Turã ñee jeñandu rã.Ae Espíritu Turã ndiqui ñee iglesias je nae, ũquɨ jeñandu rã’, ɨ que Cristo jẽje ra”, ere chõ embesamondo sequiato Filadelfia jenda je.

Cristo ucheẽmondo uquiato Laodicea jenda je14 Dios quiato rerecua Laodicea jenda je ã em-

besa rã. Ã embesa rã mondo ee: “Cristo que ñeejẽje ra. Ae ñee ñooño eãte quia querabe nae. Aerane siqui quia mbae eã mose nyii nae. Ae ucheẽmbuchebiã mbeɨte quia nae. 15 Ã ngue Cristoñee jẽje ra: ‘Jenyɨsaã aɨcuate quia co. Seya eãteaɨco jendese co. Jẽhuɨ tuchɨ ãte raque equia sesɨũquɨ. Jẽɨngo tuchɨ eã ñochɨ equia serese ũquɨ no. Eɨ jenye jenyete chõchɨ equia ũquɨ. I ribeberã ño jẽɨngochɨ ũquɨ. 16 Sã emo ndiqui i ribebembei aroneate no. Mombo chõ nda uchuru sɨ.Eɨ ae ra jemombo sechuru sɨ no. 17 “Ã ureɨcotuchɨte Dios rese ã”, jenye chooño ñochɨ equiañimbɨɨrɨ ɨrɨ ũquɨ. Aba mbia eã tuchɨ chõ jẽɨngonguiã ũquɨ. Mbaecha reã na ño jẽɨngochɨ nguiãDios je ũquɨ. Eresayã na ño jẽɨngochɨ nguiã Diosje ũquɨ. Jẽɨrao eã na ño jẽɨngochɨ nguiã Dios jeũquɨ no. 18 Jẽɨngo chõ nguia serese ae. Ɨ nda oroturã naanguia amee jẽje. Ɨ nda mbae amee tuchɨjẽje. Ɨ nda tirushĩ naanguia amee tuchɨ jẽje. Ɨ nda jẽɨreɨ nguiãte jẽɨrao eã sɨ. Ɨ nda Dios cheẽambuchecua tuchɨ jẽje. 19Ae rese aɨco nyesecuatenae, ũquɨ ɨcuã ɨcuã mose chõ aɨco nguiã eiruãnua. Emundua sɨ sacuãmbae turã ndese. Jẽɨcuã sɨjẽhuɨ. Jendua sɨ Dios rese. 20 Aɨco jẽɨquesa mbuumbuu a. Jemo seandumose, huɨɨquesambuquiatamose seje, aɨque ra ee. Aɨco beɨ ra erese cote.Aquiaru quiaru ra se quia erese cote. Ũquɨ abera quiaru quiaru quia serese cote no. 21 Ae “quɨjẽ” ɨ beɨ quia Satanás quɨrãcuã je nae, ũquɨ ndasiqui beɨ serese se ererecua tuchɨmose. Ũquɨ abera amɨɨ mbia rerecuarã. Sã ñɨ aɨco “quɨ jẽ” ɨ beɨteSatanás quirãcuã je nyii no. Sã ñɨ Paba semɨɨmbiarerecuarã no. 22 Jẽisa mose, Espíritu Turã ñeejeñandu rã. Ae Espíritu Turã ndiqui ñee iglesiasje nae, ũquɨ jeñandu rã’, ɨ que Cristo jẽje ra”, erechõ embesa mondo sequiato Laodicea jenda je, ɨque Cristo ñee seje ra.

4Mbia ibatenda ñee turã ja Dios rɨɨ

1Aquere que amae ibate quiti ra. Eɨquesa raan-guia que nyeequia mɨɨ seje ibei ra. Ae ñeemombosequite quiti serasate nyii nae, aque que ñee sɨseje cote ra. —Echu rã ibate. Mbae tateacuquiandeje. Ae ra jeɨ jeɨ mbia je nae, ũquɨ tateacuquiarã ndeje, ɨ que seje ra. 2 Aque mose tuchɨ queEspíritu Turã mbae teacuquia seje cuu ra. Diosrese que amae cuu ra. Huee que eñɨ ngoi tronotose ibate ra. 3 Enininya tuchɨ que seje ra. Sɨtarendi rã jaspe rã. Cornalina na abe no. Ibei asaque chɨ tronomama nda. Ibei asa nininya tuchɨteque chɨ nda. Esmeralda rã. 4Veinticuatro tronosque chɨ Dios mama nda. Veinticuatro ameɨ nguechɨ tronos tose ja ja ra. Huɨɨraoshĩ ngue ecunuɨ jaja ra. Coronas oro ao ji que chɨɨchɨ ja eãquĩ ndesera. 5 Ama ngue sieu tuchɨ Dios mbae trónoo nda.Ama ngue ñee tuchɨ trónoo nda. Pirirã pirirã ɨtuchɨ que equia trónoo nda. Siete tata rendi quechɨ Dios ruba quiti ra. Ũquɨ ndei Espíritu Turã naũquɨ. 6Amandɨsa raanguia que chɨ Dios ruba quitino nda. Eibera tuchɨ que ra. Mbae reco cuatroque chɨ Dios mama nda. Eresa ata atate que ũquɨ nda. Eruba quiti que eresa ra. Equite quiti abeque eresa no nda. 7Nyacua rã tuchɨ que ũquɨ monda. Ticuasu riirĩ na ngue enongue no nda. Mbiaruba rã ngue enongue no nda. Nguira rɨsha rãngue enongue no nda. Aque que mbebe quia ra.8 Seis ja ja que ũquɨ jeo ra. Eresa ata ata tuchɨ queejeo rese ra. Ũquɨ cuatro queñee turãmbeɨte quiaDios rɨɨ nda. Isa abe que eriqui ñee turãte Dios rɨɨ nda. Eɨ ngue equia ñe e nda:Ndeturãte. Ndeturãte. Ndequirãcuãte ereɨco co,

Dios.Co ereɨco beɨte co.Nyii que ereɨco beɨte no nda.Mbae ua ja mose abe ra ereɨco beɨte no,ɨ que ũquɨ nguia ñee ñee Dios je ra. 9Ũquɨ ndecocuatro que ñee turã mbeɨte quia Dios je ra. Aesiqui beɨte quia co, aque je. 10 Ameɨ veinticuatroabe que ngoi ngoi quia ngũíã ndese ra. Ñee turãturã Dios je. Umbae coronas que echono chono jaDios jii ra. 11 Eɨ ngue equia ñee ñee Dios je ra:Urererecua turãt e ereɨco co, Dios.Nyebe ureɨco nguiã ñee turã mbeɨte ndeje ã.Mbae que erechao jate nembaerã nda.Erendua turãt e que mbae ao nonde nyii no nda,ɨ que ũquɨ nguia ñee turã turãte Dios je ra.

5Emo libro equia aronea

Page 287: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 5:1 284 APOCALIPSIS 6:61Dios que libro quereco quia oo cuu ra. Uquia-

tocuti que enunuɨ trono tose ra. Libro mbesa ji.Equitera quiti abe que embesa ji ra. Siete sellosje que ematã ji ra. 2 Angel quirãcuã mo ngueñee nda. —¿Aba ra sellos ndoso libro equia re? ɨque ángel ñeemombo ra. 3 Mbia mo ngue sellosndoso aroneate ra. Ibatenda. Ibi jenda. Ibiquirɨɨnda. Ũquɨ mo ngue sellos ndoso aroneate cuura. Nyebe mbia riqui nguiã mae aroneate librorese. 4 Nyebe que acheseo tuchɨ cuu ra. Mbiaja libro equia aronea mose. Mbia ja mae aroneamose erese. 5 Ũquɨ ameɨ mo ngue ñee seje ra.—Erecheseochɨ nguiã. Jesucristo ra libro equia.Ae quia equirãcuãte re. Ae quia Dios chiiraborerecua tuchɨ re. David riirĩ tuchɨ chõ ae re.Ae quiatu que mbae rasi saã tuchɨ mbia ɨcuãndiquicharõ nda. Ae quia ra sellos ndoso. Aequia ra libro equia, ɨ que ameɨ ñee seje cuu ra.6 Jesucristo que chɨ huee cuu ra. Oveja ɨquia ji rãngue eñɨ seje huee cuu ra. Siete que erambashɨ nda. Siete que eresa no nda. Siete eresa reiEspíritu Turã. Sã Espíritu Turã mae mbae ja reseno. Jesucristo que chɨ Dios ruba quiti ra. Mbaereco cuatro joõ ngue eñɨ nda. Ameɨ abe joõ ngueeñɨ no nda. 7 Dios que libro mondo Jesucristo oocote ra. Dios chɨ mose trono tose. 8 Jesucristolibro isi mose que ũquɨ mbae cuatro ngoi ngũíãndese ejii ra. Ameɨ veinticuatro rese. Arpas queameɨ quereco reco ja ra. Mbae riru oro ao jiabe no. Incienso resebe. Incienso, ɨ que mbaembushɨmbusa oquieɨ mose ra. Dios quiato ñeemose Dios je, eɨ sɨ chõ incienso ee re. 9Ũquɨ ameɨngue ɨraseɨ raseɨ canto yasu mo je ra. Ã ño ngueɨraseɨ raseɨ nguiã:Nd e que mbia ndeɨquia ra.Nde que mbia mangue chooñoa jenda ereisi Dios

mbaerã nda.Mbia cheemo ja ja eriqui nae, ũquɨ abe que ereisi

ja Dios mbaerã no nda.Mbia mbuae ja abe no.Nyebe nde mɨɨ ño libro ereisi arõte nguiã co.Nde mɨɨ ño sellos erendoso arõte nguiã co.Libro rese mae sacuã.10Nde que uremɨɨ Dios rimbarã nda.Ure mbae raã naa sacuã Dios je.Mbia ibi jenda rerecuarã nda ureɨco cote,ɨ que ameɨ ɨraseɨ raseɨ Jesucristo je ra. 11Angelescheẽ ngue achandu cot e ra. Angeles que chɨũquɨ mama tuchɨ cuu ra. Dios mama. Mbae recocuatro abe mama. Ameɨ veinticuatro abe mama

no. Angeles tubɨrɨã tuchɨ que ra. Millones ymillones tuchɨ que ángeles ra. 12 Ũquɨ ngue ñeenyecuate Jesucristo je re:Oveja riirĩ na ño ereɨco nguiã nde.Mbia que ndeɨquia mbae ɨcuã ndiquicharõ nda.Nyebe mbia riqui nguiã ñee turãte ndeje co cote.Nyebe mbia riqui nguiã ñee turãte nderɨɨ co cote

no.Ndequirãcuã nɨɨ. Ndeaquiatu rɨɨ abe no,ɨque ángeles ñee turã Jesucristo je cuu ra. 13Mbaeque ñee turã jate quia Jesucristo rɨɨ cuu ra. Iba-tenda ñee turã ja erɨɨ. Ibi jenda abe no. Ibiquirɨɨnda abe no. Ama ndɨsha rɨɨnda abe no. Eɨ ngueũquɨ nguia ñee turã jate Jesucristo je ra. Dios abeje:Jẽquirãcuã jẽɨngo beɨte ã.Mbia rerecua jẽɨngo beɨte ã no.Mbae jenyɨao ra ñee turã mbeɨte quia jẽje,ɨ que Dios chɨao quia ñee jate ee cuu ra. 14 Aebeɨte, ɨ que mbae reco cuatro ra. Ameɨ veintic-uatro abe que ngoi ja ngũíã ndese ñee turã Diosje ra. Ae ereco siqui beɨte quia co, aque je.

6Jesucristo sellos ndoso

1 Jesucristo que chɨ oveja riirĩ na cuu ra. Aeque sello mo ndoso libro sɨ cote ra. Ae mbae recocuatro chɨ nae, ũquɨ mo ngue ñee cote ra. —Echu,ɨ que ñeemombo ra. Ama ndieu rã ngue echeẽnda. 2 Caballo shĩ mo ndese que amae cote ra.Ae chɨ eátoo nae, nguiraa mo ngue ecunuɨ oo ra.Corona abe que emo mee ee ra. Oso que guerraraã naa cote ra. Equirãcuãte que eriqui mbia mosɨ ra.

3 Jesucristo que segundo sello ndoso cote ra.Ae mbae reco cuatro chɨ nae, ũquɨ mo ngue ñeeendoso mose cote ra. —Echu, ɨ que ra. 4 Caballonongue gue usẽ u seje cote ra. Era ɨreɨ tuchɨ queaque ra. Ae chɨ eátoo nae, aque je que emo espadacuasu mee nda. Aque que mbia mbɨɨcuã ɨcuã jatenyue ra. Nyebe mbia riqui nguiã nyɨɨquia ɨquia.

5 Jesucristo que sello nongue ndoso cote ra.Tercer sello. Ae mbae reco cuatro chɨ nae, ũquɨ mo ngue ñee endoso mose cote ra. —Echu, ɨ quera. Caballo rondeɨ que usẽ u seje cote ra. Aechɨ eátoo nae, aque que balanza mo cunuɨ oo ra.Mbae mbuchechasa. 6 Emo ngue chɨ ũquɨ mbaereco cuatro ite re ra. Aque que ñee nda: —Mbiachɨu ra ua jiri. Un kilo de trigo rei una jornada.

Page 288: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 6:7 285 APOCALIPSIS 7:12Tres kilos quiata a rei una jornada no. Mbae quiraquiatu ra ua eã. Vino ndese, ɨ que ra.

7 Jesucristo que sello nongue ndoso cote ra.Cuarto sello. Ae mbae reco cuatro chɨ nae, ũquɨ mo ngue ñee nda: —Echu, ɨ que ra. 8 Caballonongue que usẽ u seje cote ra. Eracho que aquera. Ae chɨ eátoo nae, ERAAQUE ɨ que aque je ra.Emo ngue oso eruɨ no nda. ERAAQUE TÃSA ɨ queaque je no nda. Ũquɨ ngue mbia ibi jenda mbutiãtuchɨ la cuarta parte ra. Mbia ɨquia ɨquia tuchɨque equia guerra je ra. Mbae rasi je. Eriãcuã je.Quiaa rɨɨnda ɨcuã je abe no.

9 Jesucristo que sello nongue ndoso cote ra.Quinto sello. Mbae rese que amae altar qui recote ra. Mbia chɨɨquia ɨquia aingue rese que amaenda. Ae mbia ɨquia ɨquia Dios cheẽ nɨɨ nyii nae,ũquɨ aingue rese que amae nda. Ũquɨ ñimbirãcuãtuchɨ chõ nguia mbae rasi je Jesucristo rɨɨ nyiireaẽ. 10Ũquɨ ngue tasẽ tasẽ ñee Dios je ra: —Mbaeeresaã turã jate quia nde co, Dios. Mbae ja rerecuachõ nde re. ¿Manosete ra urerɨɨchare erembasi reno, Dios? ɨ que ñee ja Dios je ra. 11Dios que tirushĩmee mee ũquɨ ja je cote ra. Ñee ngue ee cote ra:—Mbarandiri. Mbia ɨcuã nda jẽataque abe ɨquia.Sã jẽɨquia nyii no. Ũquɨ sacuã jẽɨngo chombe jiri,ɨ que Dios ñee e e ra.

12 Jesucristo que sello nongue ndoso cote ra.Sexto sello. Ibi que nyere nyere tuchɨ aque mosecote ra. Tenda que ñɨmoo tuchɨ cote ra. Mbaeruqui rã tuchɨ que nyasi no nda. 13Nyasitata quengoɨ ngoɨ ngaẽ íbii cote ra. Sã ira a riqui uquiquɨrɨrɨã ñimbuqui no. 14 Ibei abe que ua cote ra.Sã emo ndiqui papel acua acua no. Sɨta ibate abeque siri siri ja nyesɨ ra. Ama ndɨsha joõ abe queechoɨ siri siri ja ra. 15Mbia que ñɨmɨ ñɨmɨ ja ibicuaye ra. Sɨta ɨmɨ ye abe. Mbia rerecua. Mbia rimbaabe. Mbaecha abe. Soldados rerecua abe. Mbiaque ñɨmɨ ñɨmɨ jate cuu ra. Esiquichete quia ñene.16Mbia siquiche mose que ñee ñee jate sɨta ibateje cuu ra: —Jenyu ngoɨ urearõ ureɨquia. Ɨ nda Diosmbae rasi saanguquia eã ure je. Ɨ nda Jesucristombae rasi saanguquia eã ure je no. 17 Dios riquimbae rasi raanguquia uquiato eã je co. Aba quiara ñɨmbirãcuã ã je, ɨ quembia quia siquichete cuura.

7Angeles Dios mbae marca mɨɨmɨɨmbia je

1 Aquere que cuatro ángeles atea cuu ra. Emongue chɨ juã tenda chuɨsa quiti ra. Enongue que

tenda sosa quiti no nda. Enongue que sur quiti nonda. Enongue que norte quiti no nda. Ũquɨ nguequɨrɨrɨã isi tuchɨ quia ra. Ɨ chu eã sacuã. Manguejenda chooñoa quitinda abe ɨchu eã sacuã. Amandɨsha quiti abe. Ɨ nda quɨrɨrɨã ira rãquiã moɨchu eã tuchɨ. 2 Angel nongue mo ndese abe queamae no nda. Tenda chuɨsa quiti que eru quia ra.Dios mbae marca que equereco ra. Ñeemomboque ũquɨ ángeles cuatro je ra. 3 —Mbae rasi rajemondo jeɨchɨ ibi je jẽ. Amandɨsha abe je. Ira abeje. Dios rimba ruba rese Dios mbae marca uremɨɨmɨɨ na nyii, ɨ que ñeemombo ángeles cuatro jera. 4 Ciento cuarenta y cuatro mil ndese que Diosmbae marca mɨɨ nda. Judíos chumumbara ja quera.

5 Judá riirĩ ndei doce mil.Rubén ndiirĩ ndei doce mil.Gad ndiirĩ ndei doce mil.6Aser riirĩ ndei doce mil.Neftalí riirĩ ndei doce mil.Manasés riirĩ ndei doce mil.7 Simeón ndiirĩ ndei doce mil.Leví riirĩ ndei doce mil.Isacar ndiirĩ ndei doce mil.8 Zabulón ndiirĩ ndei doce mil.José riirĩ ndei doce mil.Benjamín ndiirĩ ndei doce mil.

Ũquɨ ja rese que ángeles Dios mbaemarcamɨɨmɨɨnda.

Mbia tubɨrɨã ɨraoshĩ9Aquere que mbia cuabẽte atea cuu ra. Contar

ɨ ja aroneate que ee cuu ra. Ecuabẽte quiatungue re. Mbia chumumbarate que ra. Manguechooñoa jenda abe tubɨrɨãte que ra. Echeẽ ñu-mumbarate que ra. Dios ruba quiti que ũquɨ chɨjate juã nda. Cristo ruba quiti abe no. Eɨraoshĩja que chɨ ra. Sɨndo que equeru ja oo ra. 10 Ũquɨ ngue tasẽ tasẽte u ñee Dios je ra. Cristo abe je. Ãɨ chõ ngue equia ñee nda:Nde ae ereɨco nguiã mbia rirõ eɨcuã sɨ co.Nde ereɨco trono tose mbia rerecuarã co.Jesucristo rese chõ ereɨco nguiã mbia rirõ ndirõ

eɨcuã sɨ co,ɨ que ũquɨ ja ñee Dios je ra. 11Angeles que ñumbuijate u Dios mama cuu ra. Mbae reco cuatro abemama. Ae ameɨ veinticuatro chɨ nae, ũquɨ abemama no. Ũquɨ ángeles que ngoi jate ngũíã ndeseDios ruba quiti ra. Ngũíã ndese que echɨ ñee turãjate Dio s je ra:12Dios turã tuchɨte riqui mbia je co.Sã mbia riqui ñee turã mbeɨ erɨɨ.Dios aquiatu tuchɨte riqui co.

Page 289: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 7:13 286 APOCALIPSIS 9:4Sã mbia riqui “gracias” ɨ beɨ ee.Dios quirãcuã tuchɨte riqui co,ɨ jate que ñee turã Dios je ra. 13 Ũquɨ ameɨ mongue ñee seje cote ra: —¿Aba ã nde? Ae eɨraoshĩchɨ a. ¿Ma sɨ ecuaẽ a re no? ɨ que ñee seje cuura. 14 —Ereɨcuate nde resẽ, Ameɨ, ae que ee ra.Ae que eɨcua seje cote ra. —Ã ngue mbae rasisaã tuchɨ quia resẽ. Tiru ɨreɨ ji rã ño ã ñɨa ndiquinguiã ã cote. Jesucristo echɨã mbitirõ nguquije resẽ. 15 Nyebe eriqui beɨte nguiã Dios rese ã.Nyebe eriqui nguiã mbae raã naa mbeɨ Dios jeechuchúaa ã. Dios ra siqui beɨ erese. Teaquiatubeɨ ra mingo. 16Ũquɨ nda ngũiãcuã irara eã mbeɨ.Huɨɨseɨ abe ra eirara eã no. Tenda abe ra eɨroeã. Huɨɨrieɨ abe ra eucuayã eã cote. 17 Jesucristoquia ra eteaquiatu beɨ mingo. Sã oveja raarõsariqui oveja reaquiatute no. Sã eriqui oveja reraorao mbiu no. Eɨ sɨ ra Jesucristo ũquɨ ndeaquiatumingo. Dios ra echeseo mbutiba beɨ cote, ɨ queameɨ ñee seje ra.

8Mbae rei ji shɨmbu turãndetashĩ ngasẽosoDios

je1 Jesucristo que sello nonguendoso libro sɨ cote

ra. Séptimo sello. Mbae ibatenda que quɨrɨrɨtuchɨ sello ndoso mose ra. Quɨrɨrɨ arete que ra.Media hora chee. 2 Siete ángeles chɨ quia Diosruba quiti nae, ũquɨ ndese que amaembe cuu ra.Emo ngue trompeta mee ja ja ũquɨ je ra. Sieteque trompetas ra. 3 Angel mo ngue tu inciensoriru mo nderu ra. Oro ao ji. Tiba que uã altarjii ra. Emo ngue incienso tubɨrɨã mondo ee cuura. Altar mo ngue chɨ oro ao ji ra. Aque arõ ngueángel incienso ñono nda. Dios ruba quiti. AeDios quiato ñee ñee nguia Dios je nae, ũquɨ ñeenguengasẽnguiaDios je ra. Incienso rei jí shɨmbuturã ndese. 4 Incienso retashĩ ngue nyuɨ oso quiaángel o sɨ ra. Dios quiato cheẽ mbirõ ngue eriquioso ngasẽ Dios je ra. 5 Angel que incienso rirumombisẽ tata reteɨ je ra. Altar jenda je. Ichusẽngue ibi quiti cuu ra. Ama ngue sieu tuchɨ cotera. Pirirã pirirã ɨ tuchɨ que ra. Ibi abe que nyerecuu no nda.

Angeles trompetas mbucheẽ6Ae siete ángeles trompetas quereco nae, ũquɨ

ngue ɨcoquiatu cote ra. Trompeta mbucheẽsacuã.

7 Emo ngue trompeta mbucheẽ cote ra. Iquitãngue ngoɨ ngoɨ tuchɨ íbii cote ra. Tata abe que

ngoɨ ngoɨ ra. I ɨreɨ tuchɨ que cote ra. Mbae ruquirã. Ibi tercera parte que oquieɨ tuchɨ ra. Iratercera parte abe que oquieɨ ra. Mbae ruri abeque oquieɨ ja no nda.

8 Segundo ángel que trompeta mbucheẽ coteno nda. Aque mose tuchɨ que mbae mo ndu ngoɨama ndɨsha ye ra. Ecuasu tuchɨ que ra. Sɨta ibaterã. Sendi que u ama ndɨsha ite re ra. Ama ndɨshatercera parte ɨreɨ tuchɨ que cote ra. Mbae ruquirã. 9 Ama ndɨsha rɨɨnda tercera parte que manoja ra. Ae ngata quia ama ndɨsha ruɨ barcos nae,ũquɨ tercera parte abe que ñɨɨmɨ ɨmɨ ja no nda.

10Tercer ángel que trompeta mbucheẽ cote nonda. Aquemose que nyasitata cuasumo ndu ngoɨíbii ra. Tata rendi rã ngue erendi ra. Ngoɨque amatercera parte ye ra. Eriecua tercera parte ye ja abeque ngoɨ no nda. I mbɨɨcuã tuchɨ que ra. 11 Eteɨ, ɨque equia aque nyasitata je ra. Nyasitata que amatercera parte mboteɨ tuchɨ ra. Iteɨ tuchɨ que cot era. Nyeb e mbia riqui nguiã mano mano tuchɨ iumose cuu.

12 Cuarto ángel que trompeta mbucheẽ coteno nda. Aque mose que mbae mo tendambuchecuayãte tercera parte ra. Nyasi terceraparte abe. Nyasitata tercera parte abe no. Nyebembae checuayã tuchɨ riqui nguiã mbia je nyaashĩmose tercera parte. Isa mose abe nyasi mbaetesae eã tercera parte. Nyasitata abe no.

13 Nguira rɨsha rese que amae cuu cotera. Mbebe que equia ibate tuchɨ searõ nda.Ñeemombo mombo que equia ra: —Aba mbia eãtuchɨ mbia ibi jenda. Mbae rasi ra esaã tuchɨcote. Angeles ataque nyuihuí mose. Angeles trestrompetas mbucheẽ mose, mbia ra mbae rasi saãtuchɨ cote, ɨ que nguira rɨsha ñee nda.

91Quinto ángel que trompeta mbucheẽ cote no

nda. Aque mose que nyasitata mo ngoɨ u íbii sejecuu ra. Mbia raãte que aque nyasitata ra. Nya-sitata que ibicua atiquia jea ra. Abismo, ɨ que hueibicua je ra. 2 Eequia mose que tatashĩ usẽ tuchɨra. Sã tata riqui nyuuta rosot e tetashĩ no. Tatashĩngue tenda choote ra. Mbae mbuchecuayã jateque ra. 3Tatashĩ sɨ que tucumbuae ngaẽ tuchɨ usẽcote ra. Tucu mbuae que ibi mboo ja tuchɨ nyoɨmangue chooñoa nda. Mbia ɨ ɨ tuchɨ que equia ra.Quiraẽ ndasi rã tuchɨ que eriqui mbia je ra. 4 Emongue ñee tucumbuae je ra: —Iramo nda jẽuchɨ jẽ.Ira ruri j a abe. Mbae ruri ja abe no. Quiata abe no.Mbia Dios quiatoã achõ ño jembasi mbasi quia.

Page 290: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 9:5 287 APOCALIPSIS 10:10Ae Dios mbae marca quereco eã nguia nguba resenae, ũquɨ. 5Ũquɨ je mbae rasi jẽsaanguquia tuchɨcinco meses. Jẽɨquia eã ño, ɨ que ñee tucu mbuaeje ra. Quiraẽ ndasi rã tuchɨ que tucu rasi riquimbia je ra. 6 Aque mose ra mbia “nandemano”ɨ tuchɨ rei nguiã nyue. Mano aroneate rae.

7Caballo rã tuchɨ que tucumbuae ra. Sã caballoriqui ɨcoquiatu guerra raã naa sacuã no. Coronanaanguia que siqui tucumbuae ãquĩ ndese ja ja ra.Oro ao ji ereae. Mbia ruba raãte que tucu mbuaeruba ra. 8Cuña a raãte que ea ra. Nyacuareɨ naateque ereɨ nda. 9 Eɨshɨa ãtã tuchɨ que ra. Hierrorã. Mbia eiõ aronea. Guerra ndieu rã tuchɨ queebebe mose ra. 10 Sã quiraẽ ndiqui mbia ɨ ngocoɨje no. Eɨ sɨ que equia mbia ɨ ɨ ngocoɨ je ra. Mbiambasi mbasi que equia cinco meses ra. 11 Angelɨcuã mo ngue tucu mbuae rerecua ra. Ae ibicuaatiquia jea nae, aque que ererecua ra. Abadón, ɨquehebreo cheẽnguia ee ra. Apolión, ɨquegriegocheẽ nguia ee no nda. —Mbia ɨquiasa, ɨ chõ nguiãembae nombres je.

12 Tucu mbuae que ua chee cote ra. Mbae rasiñiinda chõ ũquɨ nde. Mbae rasi nyeremo taseneijẽje cote.

13 Sexto ángel que trompeta mbucheẽ cote nonda. Aque mose que emo ñee altar jii Dios mbaera. Oro ao ji rei altar. 14 Ñee ngue ángel je ra.Ae trompeta mbucheẽ namo nae, aque je. —Cuatro ángeles embuɨ rã mondo. Aecua jí chɨAma Eufrates nae, ũquɨ embuɨ rã mondo, ɨ que eera. 15 Cuatro ángeles que embuɨ mondo cote ra.Aque mose sacuã ngue Dios ũquɨ nderecoquiatura. Ũquɨ nguembia ɨquia ɨquia tuchɨ tercera partecuu ra. 16 Soldados tubɨrɨã tuchɨ que ũquɨ ángelesnimba cuu ra. Doscientos millones tuchɨ que ra,ɨ que achandu ra. 17 Caballo átoo que soldadoschɨ ja ra. Eɨshɨa riquisã ja ja que mbae ãtã ñɨnda. Eɨshɨa aosa mbiitã jí que ra. Eɨreɨ. Erubi.Echo. Nyacua ãquĩ na ngue caballos seje cuu ra.Tata que emombo mombo ja quia uchuru rɨ nda.Tatashĩ abe. Azufre abe no. 18Ũquɨ tres quembaerasi tuchɨ ra. Tata. Tatashĩ. Azufre. Ae caballosmombo mombo quia uchuru rɨ nae, ũquɨ. Ũquɨ ngue mbia ɨquia ɨquia tuchɨ quia tercera parte ra.19Ngocoɨ je que eriqui mbiambasi mbasi tuchɨ ra.Mbeɨ tasi je rã tuchɨ que erocoɨ ra. Uchuru je abeque eriqui mbia mbasi mbasi tuchɨ ra.

20-21Nyebe mbia riqui nguiã mano mano tuchɨũquɨ ndasi je. Mbia ataque quiatu que siqui beɨtequia huɨɨcuã ndese ra. Eɨcuã ɨcuã mbeɨ nyue.

Nyɨɨquia ɨquia. Brujería raã naa mbeɨ. Siqui ɨcuãɨcuã cuña mo ndese. Mbae mbuquiachã quiachãmbeɨ. Uchɨsaã ɨcuã sɨ huɨ eã mbeɨ. Siqui beɨteque equia aba checuayã ndese ra. Uchɨao Diosabareã ndese abe no. Oro ao ji. Plata ao ji. Bronceao ji. Sɨta ao ji. Ira ao ji abe no. Ũquɨ ja resechõ ngue eriqui ra. Ũquɨ mae aroneate raqueDios abareã. Mbae andu aroneate raque. Ngataaroneate raque no.

10Angel libro mo quereco

1 Angel mo ngue nguichi ibei sɨ seje cuura. Equirãcuãte que ra. Ibeishĩ ngue equeruhuɨɨraorã nda. Ibei asa que chɨ eãquĩ mama nda.Eruba nininyate que tenda rã sɨ ra. Etima abenininyate que ra. Sã tata nininyate riqui no.2 Libro ñetẽ mo ngue equereco oo ra. Eequia jique equereco ra. Utima ndɨbɨsho que emɨɨ amandɨsha ye ra. Utima ndɨbɨsho que emɨɨ íbii nonda. 3 Tasẽ tuchɨ que ra. Sã nyacua riqui curucuru no. Erasẽ mose que ama ñee siete vecesra. 4—Ae rese ama ndieu sembiirandu nae, aquetambesa rã, ae rei que se cote ra. Ibatenda mongue ñee ño seje ra. —Ae ama ñee erechandunae, ũquɨ nda erembesachɨ. Eresenei seneichɨ nda emo je. Echeẽ emocoño ño, ɨ que seje ra. 5Aeángel tima ndɨbɨsho chɨ ama ndɨsha ye nae, aqueque oo uquiatocutinda mee ibate quiti ra. 6 Ñeengue cote ra: —Dios que sembu ra. Ae siqu i beɨtequia co nae. Ae ibei chao nae. Ae ibi chao nae.Ae ama ndɨsha chao nae. Ae mbae chao ja tuchɨtenae. Aque que sembu co renei nenei sacuã nda.Achɨte mbae ja ñɨ ua a cote. 7 Séptimo ángel ndanyuɨhuɨ cote. Trompetambucheẽ. Dios cheẽ ɨqueja mose r a nyuihuí cote. Ae Dios ñee uquiatoñiinda je nae, ũquɨ nda ɨque ja echeẽ cote. Mbiarerecuarã tuchɨ ra Jesús cote, ɨ que ángel quirãcuãñee seje cuu ra.

8Ae cheẽ achandu ibatenda nyii nae, aque queñeembe seje ra. —Eso rã libro ñetẽ isi. Ae tima chɨ ama ndɨsha ye nae, ae tima ndɨbɨsho chɨ íbii nae,aque sɨ libro ñetẽ eisi rã. Eequia ji eisi, ɨ que sejera. 9Ae aso nguiã ñee ángel je. —Libro ñetẽ emeena seje, ae que ee ra. Ae emee nguiã ñee seje cote.—Co libro ñetẽ jẽ. Eu ja. Irao raãte raque ra eachãnamo mose. Eteɨ tuchɨte quiatu ra nderíe je cote,ɨ que seje ra. 10Angel que libro ñetẽmee seje cotera. Au que se ra. Eturã tuchɨ que sechuru je ra.Irao rã. Se eu tuchɨ mose quiatu que eteɨte seríe

Page 291: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 10:11 288 APOCALIPSIS 11:19je cote ra. 11 Emo ngue ñee seje cote ra. —Dioscheẽ nda eresenei senei sɨ mbia ja je. “Co ra Diossaã. Ã nda Dios saã no”, ere ra mbia je. Ishondaabe je. Mangue chooñoa jenda abe je. Mbia cheẽñumumbara abe je. Mbia rerecua jate abe je, ɨ queseje cuu ra.

11Dios quiato nyeremo Dios cheẽ senei senei

1 Dios que uu mo mondo séoo cuu ra. Ñeengue seje ra. —Eso Dios chuchua mbuchechachecha. Altar abe embuchecha. Ae mbia chɨhuee ñee ñee Dios je nae, ũquɨ abe je contarere rã. 2 Itaicuee ra erembuchechachɨ jẽ. Patiora erembuchechachɨ jẽ. Ũquɨ ngue amee mbiasequiatoã je ra. Sequiatoã nda irõ irõ Jerusalénndese cuarenta y dos meses chee. 3 Sequiatonyeremo je ra sequirãcuã amee. Ũquɨ nda secheẽsenei senei tuchɨ quia mbia je 1,260 días chee.Tiru rondeɨ ra ũquɨ quereco quia, ɨ que seje ra.

4 Dios quiato nyeremo ndei olivos i nyeremona sɨ. Candeleros nyeremo na sɨ no. Sã Diosmbae reaquiatu ja no. Uquiato nyeremo abe raeteaquiatu no. 5 Dios ra uquirãcuã mee ũquɨ nyeremo je. Emo embasi serɨ mose, tata ra embuembu uchuru sɨ. Ucuãyãsa mbasi tuchɨ sacuã. Eɨ nda mbia mano mano, ũquɨ Dios quiato nyeremoucuãyã mose. 6 Ũquɨ Dios quiato nyeremo amambuchaaqui eã arõte, Dios cheẽ nenei neneimbeɨmose mbia je. Mbae ruqui rã nda ama naa. Mbiara embasi mbasi arõte uquirãcuã je. Ibi jend ambasisemose, mbasi tuchɨ rae. 7Ũquɨ Dios quiatonyeremo Dios cheẽ nenei nenei ja mose mbia jaje, icuã nda tu ɨcuãte ee cote. Ibicua yenda. Icuãnda Dios quiato nyeremo ɨquia cote. 8-9 Emo ũquɨ Dios quiato raaque nyati aroneate. Erete tiquiairíã nda chɨchõ itaicuee rɨ. Mbiamangue chooñoajenda abe tuchɨ r a mae ja eraaque rese. Tres díasy medio chee rae. Jerusalén ndei ra ũquɨ. Aembia Jesucristo mbucha ira rese nae, huee. Huejenda quiarei eɨcuã tuchɨmbia. Sodoma jenda rã.Egipto jenda rã abe no. 10Aembia siqui quia ibi rɨ nae, ũquɨ ia tuchɨ rae. Dios quiato nyeremomanomose. —Ae nandechɨao ɨcuã siquisã quisã nguianae, ũquɨ nguemano cote ra, ɨ r a eyate ñee nyue.Nyebe ra eriqui mbae mondo mondo tuchɨ nyue.11Dios quiato nyeremo ndaaque que chɨ tres díasy medio cuu ra. Aquere que Dios embuquera sɨ seque re cuu ra. Júã ngue cuu ra. Mbia que

siquiche ja tuchɨ mae erese ra. 12 Ibatenda queñee nyecua ũquɨ Dios quiato nyeremo je cote ra.—Jenyu aa quiatu ibate, ɨ que Dios ñee ee ra. Nyoɨque ibate ibei ye cuu ra. Eucuãyãsa que maembeɨte u echuɨ rese ra. 13 Aque mose tuchɨ queibi nyere ɨcuã nda. Sucha tubɨrɨã ndɨbɨsho quengoɨ ngoɨ jate ra. Mbia tubɨrɨãte que mano nda.Siete mil que mbia mano nda. Mbia ataque quesiquichete ra. Ñee turã turãte que equia Diosibatenda je cote ra. 14 Segundo mbae rasi chõ ãnde. Tercero quia tasenei jẽje cote.

Séptima trompeta mbucheẽ cote15 Séptimo ángel que trompeta mbucheẽ cote

no nda. Ũquɨ mose que mbia ñeemombo ja jaibatenda ra. Eɨ ngue tasẽ tasẽ nda:Mbia mo ibi jenda mo nda siquíã ererecuarã cote.Dios ae chõ nda siqui ererecuarã cote. Nguiirĩ

ndese.Ae ae chõ nda siqui ererecuarã mbeɨ cote,ɨ que ibatenda tasẽ tasẽ cuu ra.

16Ae ameɨ veinticuatro siqui beɨte quia Dios jiinae, ũquɨ ngue ngoi ngũíã ndese ñee Dios je cuura. Eɨ ño ngue ñee nguiã:17Gracias ure tuchɨ quia ndeje co, Dios.Ndequirãcuã mbae saã ja arõte quia co.Ereɨco beɨte que equia nyii ra. Namo abe no.

Ereɨco beɨte ra eno.Ereɨcondequirãcuãnaanguquiatembia je co cote.Ereɨco mbia rerecuarã tuchɨ co cote.18Mbia rerecua que paama ɨte ndeje ra.Co mose ra ndequiatoã erembasi cote.Ndequiatoã mano je abe ra erembasi cote.Ndequiato abe ra erembuquera cote.Mbae turã mee mee sacuã ee.Ae ndecheẽ senei senei mbeɨte quia mbia je nae.Ae ñee turã turã nguia ndeje nae.Ndequiato cuasu je. Ndequiato ñetẽ je abe no.Ndequiato ja je ra mbae turã eremee mee cote.Ae mbia mbɨɨcuã ɨcuã nguia nae, ũquɨ nda erem-

butiã co mose cote,ɨ que veinticuatro ameɨ ñee turã Dios je cuu ra.19 Dios chuchua ibatenda ɨquesa que quiata sejecuu ra. Caja Dios chuchua jenda que nyecua sejecuu ra. Aque rei contrato riru Dios mbae aque.Aquere que ama pirirã pirirã ɨ ra. Ama nguesieute ra. Ama ngue ñeete ra. Ibi que nyere ra.Iquitã abe que ngoɨ ngoɨ chee ra.

12Dragón ɨcuã ɨcuã cuña je

Page 292: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 12:1 289 APOCALIPSIS 13:81 Mbia mae sayã mo ndese que amae ibate

cuu ra. Cuña nguasu tuchɨ mo ngue ra. Tendaque eɨrao ra. Nyasi que chɨ ei quiti ra. Coronangue equereco uãquĩ ndese ra. Nyasitata doceque chɨ corona ndese ra. 2 Nañimbae que cuñanda. Tasẽ tasẽ tuchɨ que equia nguiirĩ ndasi jera. 3 Aquere que amae mbia mae sayã mo ndeseibate no nda. Dragón ɨreɨ mo ndese que amaenda. Siete que aque dragón ãquĩ cuu ra. Diezque erambashĩ nda. Corona ngue chɨ eãquĩ ja resera. 4 Dragón ngue nyasitata tubɨrɨã siichã tuchɨɨmbu íbii ngocoɨ je ra. Cuña ji que eñɨ eraarõ cotera. —Sã nyaacuquia. Eriirĩ tau, ɨ que huɨ ejii ra.5 Nyaacuquia que cote ra. Erãcoẽ ngue ra. Mbiaja rerecuarã tuchɨ ra aque. Emo ngue eriirĩ isi ra.Querao que Dios je ibátee ra. 6 Cuña ngue uchãoso turuquia ñɨ nda. Dios echuchua saã ño nguiahuee reaẽ. Huee que eriqui 1,260 días ra. Hueeque emo ndiqui embuquiaru quiaru ra.

7 Amae ngue guerra rese ibate cuu ra. Dragónɨcuã ɨcuãte que ángeles je ra. Miguel nimbaángeles abe que ucua ucu a dragón nimba ángelesrese no nda. Nyɨɨquia serɨ jate que cuu ra.8 Dragón ngue ganar ɨ aroneate umbae ángelesrese ra. Nyebe eriqui aroneate nguiã ibate cote.9 Dios que dragón mombo beɨ ibate sɨ cote ra.Mbeɨ ɨma ndei dragón. Diablo. Satanás, ɨ abeque ee ra. Ae chõ mbia mangue chooñoa jendambɨɨrɨ ɨrɨ mbeɨte nguiã co. Dios que ae momboíbii cuu ra. Ngũimba rese. 10 Ibatenda ia tuchɨque Dios emombo mose ra. Ibatenda mo ñeengue achandu cuu ra: —Coche ñene. Dios riquimbia rirõ mbeɨ huɨɨcuã sɨ co cote. Namo tuchɨmbia riqui mae Dios quirãcuã ndese co. Cristoriqui mbia rerecua tuchɨ co cote. Dios quiatu quediablo mombo nguiã. Ae Dios mbuqueta quetabeɨte quia equiato rɨɨ nyii. 11Ũquɨ Dios quiato quediablo siquisãte quia Jesús ruqui je ra. Jesús cheẽje abe no. Ae ũquɨ senei mbeɨte quia mbia je Jesúscheẽ nae, ũquɨ je chõ eriqui nguiã eriquisã quisã.Ũquɨ Dios quiato que siquicheãte quia umano sɨra. “Tamano ndei Dios je”, ɨ jate que equia ra.12 Mbia ibatenda ia tuchɨte cote. Mbia ibi jendaquiatuchɨ eya eãte. Mbia ama ndɨsha yenda abeno. Diablo quiatu que nguichichɨ u nguiã jẽje, ibijenda. Paama ɨ tuchɨte equia co. Achɨte quiatuDios ñɨnguiã embasi a cote, ɨque ibatendamoñeecuu ra.

13 Dios dragón mombo mose íbii, dragón ɨcuãɨcuã ngue cuña je cote ra. Ae eriirĩ nacuẽ

nyaacuquia nae, aque cuña je que dragón ɨcuãɨcuã cote ra. 14 Emo ngue mbae jeo nyeremomondo cuña je ejeorã nda. Nguira rɨsha jeoraanguia. Cuña mbebe sacuã. Eso chee sacuãturuquia rɨ. Ae Dios saã echuchuarã turúquiaanyii nae, huee eso chee sacuã diablo sɨ. Mbeɨsɨ. Emo embuquiaru sacuã tres años y mediohuee. 15Mbeɨ que i mombo tuchɨ uchuru rɨ nda.Iãcuana. Cuña ɨquia sacuã ndaque chõ ũquɨ ɨãcuãnde. 16 Ibi ia eãte que cuña ndese ra. Nyebeibi nyɨequia nguiã i mocõ ja dragón nyuru jenda.17-18 Nyebe dragón paama ɨ tuchɨ nguiã cuña je.Eɨcuã ɨcuã mbeɨte que eriqui cuña ndiirĩ ataqueja je cote ra. Ae Dios cheẽ mumba eãte quia nae,ũquɨ je chõ eriqui nguiã cuña ndiirĩ ɨ. Ae siquibeɨte quia Jesús cheẽ nduɨ nae, ũquɨ je dragónɨcuã ɨcuã mbeɨte riqui co.

13Icuã nyeremo

1 Ama ndɨsha rimia ndese que aɨ juã cuu ra.Mbae mo ndese abe que amae huee ra. Icuã mongue usẽ u quia ama ndɨsha sɨ seje cuu ra. Sieteque eãquĩ nda. Diez que erambashɨ nda. Coronangue chɨ erambashɨ ndese ja ra. Eãquĩ ndese quenombre mo mbesa ji ñɨ nda. Aque nombre ɨcuãteque Dios je ra. 2 Nyacua rɨsha rã ngue icuã nda.Oso i rã tuchɨ que ei ra. Echuru que nyacua chururã nda. Dragón ngue uquirãcuã mee tuchɨ icuã jera. —Ererecuarã nde, ɨ tuchɨque dragón icuã je ra.3 Icuã ãquĩ mo sia ji tuchɨ rei ngue re. Manombichõ ndei ngue re. Nyerõ ñochɨ ngue re. Nyebembia mangu e chooñoa jenda nyuruɨra jate nguiãmae erese cote. Mbia que siqui jate eruɨ cotera. 4 Mbia que ñee turã turãte quia dragón jera. Uquirãcuã mee mose icuã je. Icuã je abe queeriqui ñee turã turãte ra: —Co icuã turã na eãtembia mo. Ae mɨɨ ño equirãcuã ndiqui nguiã mbiasɨ co, ɨ jate que mbia quia ee ra.

5 Icuã ngue ucuasu saã saã tuchɨ quia Dios je ra.—Dios tuchɨ chõ se re, ɨ tuchɨ que equia mbia jera. Dragón ngue emɨɨ mbia rerecuarã cuarenta ydosmeses ra. 6Aquemose beɨ que eriqui ñee ɨcuãɨcuã Dios rɨɨ nda. Echuchua rɨɨ abe no. Dios rimbaibatenda rɨɨ abe no. 7Dragón ngue uquirãcuãmeetuchɨ icuã je ra. Icuã ɨcuã ɨcuãte que eriqui Diosquiato je cote ra. Dios quiato ɨquia ɨquia cheeteque equia ra. Icuã ngue mbia mangue chooñoajenda rerecua tuchɨ cote ra. Mbia cheemo abererecua tuchɨ que cote ra. 8Mbia Dios quiatoã ja

Page 293: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 13:9 290 APOCALIPSIS 14:11tuchɨ que siqui icuã ndese ra. Ae embae nombrembesa iriãte riqui Jesús mbae libro rese nae, ũquɨ ngue siqui jate icuã ndese ra. Dios quiato mbaenombre que Jesús mbesambae ao ja nond e coosera. Jesús mano nonde erɨɨ. 9 Jẽisa mose, secheẽjeñandu rã. 10Dios mbae ɨcua ja chõ nguiã, mbaetã ɨ nonde equiato je. —Co sequiato ra mbia ɨquiatiquise je, ɨ mose Dios, mbia ra eɨquia tiquise je.—Co sequiato ra mbia tarõ, ɨ mose Dios, mbiara etarõ no. Sã Jesucristo rimba ñɨmbirãcuã ño.Sã Jesucristo ɨcua tuchɨ. Icuã ɨcuã ɨcuã mose ee.11 Aquere que amae icuã mo ndese no nda. Ibi sɨqu e co icuã ndu ra. Erambashɨ nyeremo ngue ra.Cordero nambashɨ na sɨ que ra. Dragón ñee nasɨ que echeẽ no nda. 12 Equirãcuã tuchɨ que ra.Icuã ñiinda rã sɨ. —Icuã ñiinda rimbarã ño jẽɨngo,ɨ tuchɨ que equia mbia mingo ja icuã ñiinda resera. Ae ãquĩ sia ji nyerõ nguia nae, aque. 13Mbiamae sayã ngue esaã saã tuchɨ quia ra. Tata queembucoɨ ibei sɨmbia resa rae ra. 14Mbiamae sayãngue esaã saã tuchɨ icuã ñiinda rese eɨco mosera. Eɨ ngue equia mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ tuchɨ ra. —Icuãñiinda raanguia mo mbae mo jenyao jẽ, ɨ que ñeembia je ra. Mbia que echao ra. Ae ãquĩ sia jitiquise je nae, ae nyerõ nguia nae, aque raanguiaque mbia chao ra. 15 Icuã ngue ereco mee mbaeao ji je ra. Mbucuata que ra. Mbucheẽ ngue ra.Mbia rã ngue eriqui cote ra. Ae ngoi sereãte quiangũíã ndese mbae ao ji résaa nae, mbae ao ji queũquɨ ɨquia cote ra. 16 Icuã ngue umbae marca mɨɨjate mbia rese ra. Mbia ruba rese. Mbia o reseequiatocutinda. Mbia riirĩ ndese. Mbia cuasurese. Mbaecha rese. Mbaecha reã abe rese. Mbiarimba rese. Mbia rimba eã ndese abe no. Icuãngue marcar ɨ ja mbia ja je cuu ra. 17 Mbia momarcar ɨriã mose, ũquɨ mbae mo isi aroneate.Mbae mo je vender ɨ aroneate no. Icuã mbaemarca nderequia eãmose. Icuãmbae número abererequia eã mose no. 18 Ae ndua tuchɨ eãte quianae, ũquɨ nda ã ɨcua eã. Ae mbae ɨcuate quia nae,sã ũquɨ icuã mbae número ɨcua. Mbia mo nɨɨ ñoñene. Embae número rei 666.

14Mbia 144,000 ɨraseɨ raseɨ Dios je

1 Mbae mo ndese abe que amae cuu ra. Jesu-cristo que chɨ juã Ibi Ibate Sión seje cuu ra. Ae jeeriqui Cordero ɨ. Mbia cuabẽ tuchɨ que chɨ eresera, 144-000 que mbia chɨ erese ra. Ũquɨ ndubarese ja ja que Jesucristo mbae nombre mbesa

ji ñɨ nda. Dios mbae nombre mbesa ji abe no.2 Mbae rieu que achandu beɨ quia ibatenda ra.Tororomba ata ata rieu raãte que ra. Ama ndieuabe raãte que ra. Sã mbia tubɨrɨãte riqui arpasmbucheẽ ñee no jẽ, ũquɨ naate que erieu riquira. 3Ũquɨ mbia cuabẽte que ɨraseɨ raseɨ quia Diosrésaa ra. Mbae reco cuatro résaa abe no. Ameɨveiticuatro résaa abe que eriqui ɨraseɨ raseɨ nonda. Eɨraseɨ raseɨ yasu que ra. Mbia mo ngueñɨmbaaquiatu aroneate quia eɨraseɨ raseɨ yasu jera. Mbia 144,000 achõ ño ngue ñɨmbaaquiatuaque ɨraseɨ raseɨ yasu je ra. Dios ũquɨ sirõ nguiatuquia mbae ɨcuã sɨ reaẽ. 4 Ũquɨ ngue ñɨmbɨɨcuãeãte quiambae ɨcuã je ra. Ñɨmbɨɨcuã eã siqui cuñamo ndese no. Siqui turã mbeɨ equia Jesucristorese ũquɨ. Dios que esirõ mbeɨ mbia ibi jenda sɨra. Ofrenda turã na tuchɨ chõ ũquɨ Dios je re.Jesucristo abe je. 5 Ũquɨ nguiarei ñee ñooño eãtuchɨ ũquɨ. Ũquɨ turã tuchɨte eriqui Dios je ã.

Tres ángeles ñee mbia je6Amae ngue ángel nongue rese cuu ra. Mbebe

mbebe que equia ibei rɨ cuu ra. Dios cheẽ turã uaeã je que equereco quia ra. Erenei nenei sacuãmbia ja je. Mangue chooñoa jenda ja je. Mbiacheẽ ñumumbara abe ja je. 7 Aque ángel queñee nda: —Jẽɨreɨ ɨreɨ jiri Dios sɨ. Jeñee turã turãjiri quia ee. Achɨte Dios ñɨ mae ja mbia rese a.Uquiatoã mbasi nonde. Dios quiatu ngue mbaechao ja nguiã. Ibei. Ibi. Ama ndɨsha. Ama ndɨɨcoɨ.Nyebe rambia ñee turã ee, ɨ que ángel ñee cuu ra.

8Angel nongue abe que siqui seje cuu ra. Aqueque ñee cote ra: —Sucha tubɨrɨã Babilonia nguequiachãte cote ra. Babilonia ndambia mbɨɨcuã eãcote. Mbiambɨɨcuã tuchɨchɨ equia nyii, ɨ que aqueángel ñee cuu ra.

9 Angel nongue abe rese que amae no nda.Ñee asite que ra: —Icuã ndese chõ nda jẽɨngochɨ jẽ. Icuã naanguia mbae ao ji rese abe chõ ndajẽɨngochɨ jẽ. Icuãmbaemarca ra jemɨɨchɨ jendubarese jẽ. Jẽo abe rese ra jemɨɨchɨ jẽ. 10 Emo emɨɨmose, Dios ra paama ɨ tuchɨ ee. Emo emɨɨ mose,Dios ra embasi tuchɨ. Dios ra ũquɨ mbasi beɨ tataje. Azufre je abe no. Mbasi beɨ ra ángeles resa rae.Jesucristo resa rae abe no. 11Ũquɨ nda Dios mbasibeɨ. Mbae rasi ra eucua mbɨrɨ jiriã. Siqui quiatuque equia icuã nduɨ mbaerã nda. Icuã naanguiaao ji abe rese quiatu que eriqui ra. Icuã mbaemarca abe rese quiatu que eriqui mbaerã no nda.

Page 294: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 14:12 291 APOCALIPSIS 16:212 Dios quiato tuchɨ ra ũquɨ saã eã. Sã eriqui

beɨte Dios cheẽ nduɨ. Sã eriqui ñimbirãcuãmbeɨte, ɨ que ángel ñee cuu ra.

13 Ibatenda mo ngue ñee seje cuu ra: —Ãembesa rã: “Jesús quiato mo mano mose, eyateriqui co”, ere chõ mɨ embesa. Espíritu Turã ñeeabe chõ ũquɨ nde. Jesús quiato mo mano mose,uquenea nda eucua cote. Ae mbae turã esaã saãnguia nyii nae, ũquɨ sɨ ra Dios tesareɨãmbeɨ, ɨ queibatenda ñee seje ra.

Dios uquiatoã mbasi mose, mbae a rɨamɨ amɨ naño nda esaã ee

14 Ibeishĩ ndese que amae cuu cote ra. Emongue chɨ ngoi ibeishĩ tose ra. Jesucristo rã tuchɨque ra. Corona ngue chɨ eãquĩ ndese oro aoji ra. Tiquise raanguia rimbete que equerecooo ra. Quiata a ucua ucua sacuã. 15 Angel mongue tu usẽ Dios chuchua sɨ ra. Ñeemombo queJesucristo raanguia je ra. —Mbae eucua ucuatiquise raanguia je cote. Mbae a quiche jatemangue chooñoa jenda ja, ɨ que ee ra. 16 Ae chɨ ibeishĩ tose nae, aque que tiquise raanguia meeibi quiti ra. Aque mose tuchɨ chõ ngue mbae a ibijenda ɨshao ja tuchɨ cote ra.

17 Angel mo abe que usẽ u Dios chuchuaibatenda sɨ ra. Tiquise raanguia rimbete queequereco no nda. Uvas ucua ucua sacuã. 18Angelmo ngue tu altar sɨ cot e ra. Tata raarõsa altarjend a rei aque ángel. Ñeemombo que tiquiseraanguia rerequiasa je ra: —Uvas eucua ucuatiquise raanguia je cote. Mangue chooñoa jendaja eucua ucua. Equiche jate, ɨ que ra. 19 Angelque tiquise raanguia mee ibi arõ cote ra. Aquemose tuchɨ chõ ngue uvas ibi jenda ɨshao ja tuchɨra. Uvas ɨshao ji que emondo ja tuchua monda. Erɨamɨ amɨ sacuã. Dios uquiatoã mbasimose, mbae a rɨamɨ amɨ na ño ũquɨ nde. 20 Ɨshojiri que eriqui uvas rɨamɨ amɨ sucha tubɨrɨã sɨra. Dios uquiatoã mbasi mose, uvas rɨamɨ amɨna ño ũquɨ nde. Eruqui riquiraa tuchɨ que ra.Caballo mbuchecha tuchɨ que eruqui riquiraa ra.Trescientos kilómetros tuchɨ que eruqui seje cuura.

15Angeles mbae rasi siete quereco ja eriru ye

1Aba siquichesa mo ndese que amae ibei rĩ cuura. Mbia mbiirandu sacuã. Siete angeles reseque amae nda. Mbae rasi chumumbarate queecurucuaẽ cuaẽ nguia íbii ra. Siete que mbae rasi

ra. Mbae rasi tuchɨ. Ũquɨ sietembae rasi uamose,Dios ra mbae rasi mbu sɨ eã cote.

2 Ama ndɨsha ɨcoɨ mo ndese que amae nda.Enininya tuchɨ que ra. Vidrio raanguia. Tataabe raanguia. Ae siquíã mbeɨ icuã nduɨ Jesúsquiato nae, ũquɨ ndese que amae no nda. Icuãnaanguia rese abe siquíã. Icuã mbae número abeque equerecoã nda. Ũquɨ ndese que amae amandɨsha arõ nda. Arpas Diosmbae je que echɨ tocarɨ ra. 3 Ae Moisés ɨraseɨ raseɨ nyii nae, ũquɨ sɨ jeque echɨ ɨraseɨ raseɨ ra. Ae mbia ɨraseɨ raseɨ Jesúsje nae, ũquɨ sɨ je que echɨ ɨraseɨ raseɨ ra. Ã ngueɨraseɨ raseɨ ra:Ndechɨao turã tuchɨte, Dios.Ndequirãcuã tuchɨte ereɨco co.Mbia erembuchiabi jiri jiriãte quia co.Erecheẽ ɨru ɨru eãte quia co.Mbia rerecua jate ereɨco co.4 Mbia ra ɨreɨ ɨreɨ ja ndesɨ mae mose ndechɨao

rese.Ñee turã ja ra nderɨɨ.Nde mɨɨ ño ererecua tuchɨ re.Mbia ra ngaẽ ja tuchɨ nderea. Ñee turã sacuã

ndeje.Ndechɨao turã ndese quiatu ngue mbia mae

nguiã,ɨ que mbia ɨraseɨ raseɨ ama ndɨsha arõ cuu ra.

5 Aquere que mbae mo abe atea cuu ra. Dioschuchua ibatenda eɨquesa que quiata seje cuu ra.6 Siete ángeles mbae rasi quereco quia nae, ũquɨ ngue usẽ nyoɨ Dios chuchua sɨ cote ra. Eɨraoshĩtuchɨ que nyoɨ usẽ nda. Oro que equerecohuɨɨshɨa ati ra. 7 Ae rese ama e mbae reco cuatronyii nae, ũquɨ m o ngue mbae riru mee mee jaũquɨ ángeles siete je ra. Oro ao ji rei mbae riru.Mbae rasi mbisẽte que chɨ eriru ja ye ra. Diosmbia mbasi tuchɨ sacuã. 8Dios nininya tuchɨ queseje cuu ra. Equirãcuã tuchɨ que ra. Nyebe quetatashĩ Dios chuchua mboo ja tuchɨ ra. Mbia mongue ɨque aroneate rã huee ra. Ũquɨ ángelesmbae rasi icherẽ cherẽ ja eã mose.

16Angeles mbae rasi icherẽ cherẽ ja

1 Dios chuchua jenda mo ngue ñee asite ũquɨ ángeles je cuu ra. —Jẽso mbae rasi icherẽ cherẽibi jenda ja rese. Dios embasi sacuã, ɨqueñee sieteángeles je ra.

2Angel ñiinda que oso umbae mbae riru yendaicherẽ íbii ja ra. Ae siqui quia icuã ndese nae, aengoi coi quia ngũíã ndese icuã naanguia je nae,

Page 295: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 16:3 292 APOCALIPSIS 17:5ũquɨ ɨre rasi rasi que cote ra. Mbae asi tubɨrɨãngue erese cote ra. Nyerõ aroneate que ra.

3 Segundo ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ ama ndɨsha ja ye ra. Mbia raaque ruqui rãngue ama ndɨsha cote ra. Ama ndɨsha rɨɨnda quemano ja tuchɨmbae cote ra.

4 Tercer ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ amañɨnda. Amandɨɨcoɨ ñɨ abe que eicherẽno nda. Mbae ruqui rã tuchɨ que ama ja cotera. 5 Angel ama ndaarõsa que ñee Dios je cuura. —Coche rei mbia ɨcuã erembasi. Dios turãtuchɨ chõ nde re. Ndeturã mbeɨte que eriqui ra.6 Ũquɨ mbia ɨcuã nguiatu ngue ndequiato ɨquiaɨquiate nguiã nyii. Ndecheẽ nenei neneisa abeɨquia ɨquia. Coche rei mbae rasi eresaanguquiaũquɨ je cote. Coche reimbae ruqui eresaanguquiaee, ɨ que ángel ñee turã Dios je ra. 7 Altar jendamo abe que ñee Dios je cuu ra. —Ae beɨ. Cochembia ɨcuã erembasi nguiã cote. Ndeturã mbeɨtechõ ereɨco nguiã nde, ɨ que Dios je ra.

8 Cuarto ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ tenda rese ra. Nyebe tenda riqui nguiãmbia rei ja ngacu je cote. 9 Tenda que mbia seituchɨ quia embasi ra. Ũquɨ mose abe que mbiariqui ñee turã eãte Dios je ra. Dios embasi raque.Mbia que uba eã mbeɨ Dios rese ra. Ñee ɨcuã ɨcuãmbeɨ chõ ngue equia erɨɨ nda.

10 Quinto ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ icuã nenda rese ra. Itondaru tuchɨ queicuã nimba ja je mbia cote ra. Mbia que hueecõshɨu shɨu tuchɨ quia mbae rasi mose ee ra. 11Ũquɨ mose abe que mbia uba eã Dios rese ra. Huɨɨcuãngue esecha eãte quia ra. Ñee ɨcuã mbeɨte queequia Dios rɨɨ nda. Ngasi rerequia mose abe queeriqui ñee ɨcuã mbeɨte Dios rɨɨ nda.

12 Sexto ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ Río Eufrates ye ra. Ama nguasu tuchɨque aque ra. Aque ama ngu e ɨru cot e ra.Tenda chuɨsa quitinda soldados iasa sacuã. 13Abachecuayã ɨcuã tres rese que amae nda. Emo nguetu usẽ dragón nyuru sɨ ra. Enongue que tu usẽicuã nyuru sɨ ra. Enongue que tu usẽ Dios cheẽnenei ñooñosa churu sɨ no nda. Nyuɨ rã tuchɨque ũquɨ aba checuayã ɨcuã nda. 14 Ũquɨ abachecuayã ɨcuã ngue mbia mae sayã saã saã tuchɨquia milagros ra. Ñee ja que mbia rerecua ja jera. Ñumunua ja sacuã pelear ɨ sacuã Dios rese.15 Sã Jesús ñee no: “Mbia ndua eã mose serese raachu. Jẽtesa tesa beɨ equia serese jẽ. Jẽɨngoquiatubeɨ equia jẽ. Ɨ nda jẽɨreɨ ngũíã sechu mose”,

sã Jesús ɨ no. 16 Aba checuayã ɨcuã ngue mbiarerecua munua ja huee ra. Pelear ɨ sacuã Diosrese. Armagedón, ɨ que hebreo cheẽ hue je ra.

17 Séptimo ángel que umbae mbae riru yendaicherẽ quɨrɨrɨãsaa ra. Aque mose que Diosñeemombo uchuchua ibatenda sɨ ra. —Mbaerasi icherẽ ji jate cote, ɨ que Dios ñeemombo ra.18 Ama ngue pirirã pirirã ɨ tuchɨte cote ra. Amangue sieu tuchɨ quia no nda. Ibei que ñee tuchɨquia ra. Ibi abe que nyere tuchɨ quia no nda. Emomose rã eã tuchɨ que ra. 19Sucha tubɨrɨã Babiloniangue obo obo nyibite rɨ nda. Tres partes. Huejenda tuchua que ngoɨ ja tuchɨ ra. Mbia chuchuaque ngoɨ ngoɨ ja mangue chooñoa jenda aquemose ra. Dios quiatu ngue tesareɨãte nguiã Ba-bilonia jenda chɨsaã ɨcuã sɨ. Nyebe eriqui nguiãpaama ɨ tuchɨ ee cote. Embasi mbasi uquirãcuãje cote. 20 Islas abe que quiachã quiachã ja amajenda ra. Ibi ibate abe que quiachamba chamba jano nda. 21 Iquitã nguasu que ngoɨ ngoɨ quia mbiaɨquia ɨquia ra. Cuarenta kilos ja ja que ũquɨ iquitãnda. Iquitã ngue mbia ɨquia ɨquia tuchɨ quia ra.Nyebe mbia riqui nguiã ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨ Diosrɨɨ. Ñee turã ndocoɨ ee.

17Cuña ɨcuã mbae rasi saã tuchɨ

1 Ae mbae riru quereco ángeles nae, ũquɨ mongue tu ñee seje ra. —Nyao serese. Mbaetateacuquia ndeje. Babilonia jenda ra mbae rasisaã tuchɨ cote. Ae cuña siqui chooñote quia mbiaja rese nae, aque rambae rasi saã tuchɨ cote. Amandɨsha jie eñɨ ngoi mar hue. 2Mbia rerecua quesiqui siqui jate quia erese ra. Mbia ataque abeno. Ae que mbia mbɨɨcuã jate quia ra, ɨ que ángelñee seje cuu ra. 3 Angel que sererao turuquia rɨ cuu ra. Huee que amae cuña ɨcuã ndese ra. Icuãɨreɨ átoo que eñɨ nda. Embesa ji tubɨrɨãte que chɨ icuã ndese ra. Nombres mbesa ji ɨcuã tuchɨ queũquɨ Dios je ra. Icuã ãquĩ atate que ra. Siete queeãquĩ nda. Diez que erambashɨ no nda. 4 Mbiarerecua ɨrao raãte que cuña ɨcuã ɨrao ra. Eɨrao ɨreɨ turãte que ra. Oro tubɨrɨãte que equereco adornonda. Perlas abe no. Sɨta ñetẽ aba queteambaabe no. Mbae riru abe que equereco oo ra. Oroao ji. Huɨɨcuã ngue equereco ja quia aque mbaeriru ye cuu ra. 5 Embesa ji que chɨ eruba resera. Aba chɨɨcuayã tuchɨ que ra. Ã ɨ chõ ngue huɨ nguiã: “Babilonia ño co re. Sucha tubɨrɨã ɨcuã ñoco re. Cuña ɨcuã nderecua ja chõ co re. Mbae

Page 296: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 17:6 293 APOCALIPSIS 18:10ɨcuã nderecua ja chõ co re”, ɨ chõ ngue embesaji huɨ nguiã eruba rese. 6 Quiacuate quia cuñaɨcuã ndiqui reaẽ. Jesús quiato uninya ruqui quiaembei quia quiacua nonde reaẽ. Achuruɨra tuchɨque mae erese cuu ra.

7 Angel que ñee seje cote ra. —¿Mbaerã ereɨconyuruɨrate mae erese re? Tarembiirandu cuñaɨcuã ndese. Ae átoo eñɨ nae, aque rese abetarembiirandu. Ae siete eãquĩ ndiqui nae. Aeerambashɨ diez riqui nae. 8 Ae rese eremae icuãcuu nae, aque ngue siqui rei nguiã cose. Emoatenamo cote. Siquibe rae. Usẽ nda ibicua sɨ. Aqueicuã quera sɨ mose, Jesús quiatoã nda nyuruɨratuchɨmae erese. Ae embae nombre mbesa ji eãteJesús mbae libro rese nae, ũquɨ. Icuã nda osombae rasi raã tuchɨ tata cuasu cote. 9 Earacuaachõ nda ã secheẽ ɨcua: Eãquĩ siete rã sɨ rei ibiibate siete. Cuña ɨcuã ñɨ ngoi ibi ibate siete tosehue. 10 Eãquĩ siete rã sɨ rei mbia rerecua siete no.Cinco que mano nda. Aque mɨɨ ndiqui namo co.Emo mɨɨ nda siqui emo mose cote. Aque ra siquimbɨrɨ ño mbia rerecuarã. 11 Ũquɨ siete mo ndeiicuã ɨreɨ mo. Siqui que equia nyii ra. Emoatenamo cote. Siqui ɨ ra ũquɨ siete ua mose coteno. Mbia rerecua octavo ra ae cote. Ae ra osobeɨ tata cuasu aquere cote. 12Ae erambashɨ ndeseeremae diez nae, mbia rerecua diez rã sɨ chõ ũquɨ nde. Mbia rerecua eã ño ũquɨ namo nde. Emomose quia ra mbia rerecua cote. Ererecua mbɨrɨ ño ndae. Icuã ndese quiatu ra ererecua. 13Hue rɨ sɨ tuchɨ ra ũquɨ ererecua ndua ndua. —Ererecuarãño icuã jẽ, ɨ ja ra ũquɨ ererecua. Uquirãcuã ndaemee ja icuã je. 14Ũquɨ nda pelear ɨ ja Cristo resecote. Cristo quia ra ɨ tuchɨ ũquɨ ja sɨ. Ae quiambiarerecua tuchɨ re. Ae quia equirãcuã tuchɨ mbiamo sɨ re. Ae siqui Cristo rese nae, Cristo chiirabochõ ũquɨ nde. Eturã tuchɨ chõ ũquɨ Cristo je re, ɨque ángel seje cuu ra.

15 Ñee sɨ que seje ra. —Ae ama ndɨsha reseeremae mar nae, ae ji cuña ɨcuã ñɨ ngoi nae,mbia chumumbara rã sɨ chõ ũquɨ nde. Manguechooñoa jenda ja rã ño ũquɨ nde. Sucha tubɨrɨãjenda ja rã ño ũquɨ nde. 16 Erambashɨ diez reseque eremae nae, mbia rerecua diez na sɨ chõ ũquɨ nde. Ũquɨ nda cuña ɨcuã ucuãyãte cote. Ũquɨ nda cuña ɨcuã secha ɨcuã cote. Erete checua raesecha cote. Eroo ra eu. Erete ra esei tata je cote.17Dios que ñee nyii ra. —Mbia rerecua ɨcuã tuchɨra cuña ɨcuã je, ɨ que Dios nyii ra. Echeẽ nduɨ sɨ ra

eɨcuã ɨcuã cuña ɨcuã je cote. Dios que eɨcua nyiira. Hue rɨ sɨ ra ũquɨ ererecua diez ndua. Umbaera emondo ja icuã je. Icuãmɨɨ ndambia rerecuarãja cote. Aque mose ra Dios cheẽ ɨque. 18 Cuñaɨcuã ndese ereɨco mae nae, sucha tubɨrɨã na sɨchõ aque cuña nde. Hue sucha rei ererecua tuchɨsucha ataque sɨ. Mangue chooñoa jenda rerecuaja rei hue sucha, ɨ que ángel seje ra.

18Babilonia jenda ra mbae rasi saã tuchɨ

1Aquere que amae ángel mo ndese ra. Nguichique u quia ibei sɨ ra. Equirãcuã tuchɨ que ra.Enininya tuchɨ que ra. Ibi resae tuchɨ qu e eu quiara. 2 Angel que ñeemombo mombo tuchɨ ra. —Sucha tubɨrɨã Babilonia jenda que ngoɨ ja cote ra.Mbia tiãte que huee cote ra. Aba checuayã ɨcuãachõ ño chɨ nguiã hue cote. 3 Hue sucha tubɨrɨãBabilonia jenda que mbia mbɨɨcuã jate quia ra.Mbia mbuɨ mbuɨ tuchɨ que equia Dios sɨ ra. Ubiɨcuã achõ ndese chõ ngue eriqui ndua tuchɨ ra.“Ũquɨ na nda se chã” ɨ ja ja que equia mbae ja jera, ɨ que ángel ñee cuu ra. 4 Ibatenda mo ngueñee cuu ra. —Ae serimba jemo nae, hue sɨ jenyao.Ɨ nda hue jenda chɨsaã ɨcuã jẽsaã eã jẽ abe. Ɨ nda mbae rasi jẽsaã eã jẽ, hue jenda mbae rasiraã mose. 5 Hue jenda que mbae ɨcuã saã saãtuchɨte quia ra. Dios tesareɨãte quia hue jendaɨcuã sɨ co. 6 Hue jenda que mbia ataque mbasimbasi tuchɨ quia ra. Ũquɨ sɨ rambae rasi saã tuchɨcote. Dios ra mbae rasi saanguquia ɨ ɨ tuchɨ quiaee cote. 7 Hue jenda que ucuasu saã saã tuchɨquia ra. Ubi achõ ndese chõ ngue eriqui nduara. “Co aɨ aɨco turãte co. Mbae rasi tu aroneateseje”, ɨ ja jate rei que equia ra. Nyebe ra Diosmbae rasi saanguquia tuchɨ ee cote. 8Aque mosetuchɨ rambae ɨcuã tu tuchɨ ũquɨ mbua cote. Mbaerasi ɨcuã nda esaã tuchɨ. Eriãcuã ndasi tuchɨ racote. Echuchua ra oquieɨ ja. Mbia ra mano ja.Dios quiatu ra mbae ɨcuã saanguquia tuchɨ mbiaje eɨcuã nɨɨ cote. Dios quiarei equirãcuã tuchɨ, ɨque ángel ñee cuu ra. 9Ae ererecuambae ɨcuã saãnguia Babilonia jenda rese nae, ũquɨ ia eã tuchɨra erese cote. Nyeseo tuchɨ ra erese mbae rasiraã tuchɨ mose. Echuchua oquieɨ rese mae mose.10 Ɨsho chõ nda echɨ mae mbae rasi raã ndese.Esiquichete quia ñene. Ñee nda ee mbae rasi raãmose. —Ureya eãte riqui jendese ã. Babiloniasucha tubɨrɨã jenda rei ngue jẽ nyii re. Suchaeã tuchɨte que jenyuchu a cote ra. Mbae rasitu asi chõchɨ nguia jẽje ã, ɨ ra maesa erese ñee

Page 297: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 18:11 294 APOCALIPSIS 19:4ee. 11Comerciantesmangue chooñoa jenda ja abera eya eãte, Babilonia jenda mbae rasi raã mose.Nyeseo tuchɨ ra erese. Mbia quia nda embae isieãte nguiã cote. Nyebe ra eya eãte cote. 12 Ã jenda vender ɨ nguiã ña:

oroplatasɨta ñetẽ aba queteamba huirãperlastiru turã tuchɨtiru ɨreɨ tiru sedaira sɨmbu turã momarfil ao jiira turã ao jibronce ao jihierro ao jisɨtashĩ ao ji13 canelaaba mbushɨmbusaperfumestuchua mbusɨmbusavinombae quirambae cuɨtrigoovejascaballosira nambacuambia nimba

Ũquɨ ja je nda vender ɨ nguiã ee chã.14 Mbia ra ñee Babilonia jenda je cote. —Ae

mbae jenyoseɨte quia nae, ũquɨ mo nda tu ãte jẽjecote. Jembae tubɨrɨãte riqui nyii nae, ũquɨ mondajendecoã cote, ɨ ra mbia ee cote. 15 Ae ã mondomondo quia vender ɨ Babilonia jenda je nyii nae,ũquɨ abe ra chɨ mae ɨsho erese no. Esiquichetera chɨ mae mbae rasi raã ndese. Nyeseo ra erese.16Ñee nda Babilonia jenda je. —Ureya eãte riquijendese ã. Babilonia sucha tubɨrɨã jenda rei nguejẽ nyii re. Sucha eã tuchɨte jenyuchua cote. Jẽɨraoturã tubɨrɨãt e rei ngue nyii re. Oro ao ji tubɨrɨãterei ngue adornos jembae nyii no nde.

17 Jembae ua asi chõchɨ jẽ mbae rasi raã mose,ɨ ra ee. Ae comerciantes nyoɨ choɨ quia canoaye nae, ae nyoɨ choɨ quia barco ye nae, ũquɨ nda chɨ ɨsho mae Babilonia jenda mbae rasi raãndese. 18 Babilonia sucha tubɨrɨã oquieɨ mose raũquɨ nyɨ ɨsho mae erese. —Sucha tubɨrɨã tuchɨchɨ Babilonia. Babilonia na eãte emo, ɨ ra nyeseosucha tubɨrɨã oquieɨ mose Babilonia jenda. 19 Ibituba ra emombo mombo uãquĩ ndese. Nyeseotuchɨ rae. Sucha tubɨrɨã oquieɨ mose Babilonia

jenda. Ñeemombo mombo ra Babilonia jendaje. —Ureya eãte riqui jendese ã. Mbaechate quejẽɨngochɨ nyii ra. Ure abe que mbaechate ureɨcojenɨɨ nyii no nda. Mbae ua asi tuchɨ chõchɨ comose cote, ɨ ra ñee Babilonia jenda je. 20Babiloniasucha tubɨrɨã uamose ra ibatenda iate cote. Jesúschɨmbaaquiatu abe ra eya cote. Ae Dios cheẽsenei senei quia nae, ũquɨ abe ra eyate cote. Diosquia ra mbae rasi mondo tuchɨ Babilonia jenda jeuquiato rɨɨ.

21 Angel quirãcuã mo ndese que amae cuu ra.Sɨta cuasu mo ngue esuɨ mombo ama ndɨsha yecuu ra. Ñee ngue cote ra. —Eɨ nda Dios suchatubɨrɨã Babilonia mombo. Sã sɨta amombo amandɨsha ye no. Sucha tubɨrɨã eã mbeɨ ra Babiloniacote. 22 Nyebe ra mbia música saã eã mbeɨ hueecote. Mbia ra ɨraseɨ raseɨ eã mbeɨ huee coteno. Mbia ra nyuao eã mbeɨ mbae rese hueecote. Mbia ra mbua tocho eã mbeɨ huee cote no.23Lamparinamondambae tesae eãhuɨ huee cote.Emo nda ngũinisirã isiã mbeɨ huee cote. Mbiambaecha hue jenda que aba chɨɨcuate riqui nyiira. Hue jenda que mbia ataque mbɨɨrɨ ɨ rɨ jaterei quia brujería je nyii no nda. 24 Hue jendaque Dios quiato ɨquia ɨquia beɨ quia ra. Dioscheẽmbuchecuasa que eɨquia ɨquia tuchɨ quia ra.Nyebe ra Dios mbae rasi raanguquia tuchɨ huejenda je cote.

191Aquere quembia cheẽ tubɨrɨãte achandu ibate

cuu ra. Ñeemombo mombo que ñee turã Dios jera.Dios turã tuchɨte riqui mbia je co.Dios ae riqui mbia rirõ eɨcuã sɨ co.Dios ae chõ equirãcuã ndiqui nguiã co.2Ae siqui sereãte quiaDios rese nae, ũquɨ ndaDios

mbasi.Mae tuchɨ ra erese embasi nonde.Sã Dios mbae rasi saanguquia cuña ɨcuã je namo

no.Aque que siqui siqui jate quia mbia rese ra. Mbia

mbɨɨcuã ɨcuã ja.Ae que Dios quiato ɨquia ɨquia quia no nda. Nyebe

Dios embasi nguiã cote,ɨ que ibatenda cheẽ tubɨrɨãte cuu ra.

3 Aquere que ñee sɨ ra. —Dios turã tuchɨ riquimbia je co. Cuña ɨcuã ndiqui oquieɨ beɨte hue,ɨ que ñee nda. 4 Aquere que veinticuatro ameɨñee turãte Dios je cote ra. Mbae reco cuatro rese.Ngoi que ngũíã ndese Dios nonde ra. Dios chɨ mose ngoi umbae trono tose. Ñee turã ngue Dios

Page 298: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 19:5 295 APOCALIPSIS 20:3

je ra. —Amén. Dios turã tuchɨ riqui mbia je co, ɨque ñee turã Dios je ra. 5 Emo ñee ngue achanduibate ra. —Ae Dios quiato jẽ nae, jeñee turã ja erɨɨ.Ae Dios cheẽ jemumba eãte quia jẽnae, jeñee turãja erɨɨ no. Ae ecuasu nae, ae eñetẽ nae, jeñee turãja chõ nguia erɨɨ, ɨ que ibatenda mo ñee cuu ra.

Jesús quiato ra quiaru erese ibate6 Mbae mo ndieu que achandu cote ra. Iãcuã

ndieu rã. Ama sieu rã. Mbia tubɨrɨã ñee ño ndeingue re. Ã ño ngue mbia ñee nguiã:Dios turã tuchɨ riqui mbia je co.Equirãcuã tuchɨte riqui co.Ae riqui mbia rerecua tuchɨ co cote.7Nandechɨmbia tuchɨ quia erese jẽ.Nandecheẽ turã ño nguia erɨɨ jẽ.Jesús ra uquiato isi beɨ cote.Sã emo ndiqui ngũinisirã isi beɨ no.Sã eninisi ɨcoquiatu ngurã ndaarõ arõ no.8Sã eninisi tirushĩ turãmingue eru eisi beɨ nonde

no.Eɨ sɨ ra Jesús uquiato isi cote, eru ngũinisirã isi rã,ɨ que ibatenda ñee cuu ra. Tirushĩ turã ndei Jesúsquiato reco turã na.

9 Angel que ñee seje cote ra. —Co embesarã: “Jesús ngũinisirã isi raanguia chõ nda esaãuquiato je ibate cote. Ae je ra ñee ‘jenyu seresequiaru’ ɨ aque mose nae, Dios turã tuchɨ ra ũquɨ je”, ere embesamɨ, ɨ que ángel seje ra. —Dios cheẽtuchɨ chõ ũquɨ nde, ɨ que ángel seje ra. 10 Seniandese que acoi rei ángel ndésaa ra. Adorar ɨ sacuãee. Angel que ñee ño seje ra. —Adorar erechɨ ndaseje jẽ. Dios rimba chõ se re. Nde rã sɨ. Ndequiatorã sɨ. Ae siqui tuchɨ quia Jesús ruɨ nae, ũquɨ monaño se re. Dios mɨɨ je chõ adorar ere. Ae Dios cheẽsenei senei nguia mbia je nae, Jesús mbuchecuasacuã mbia je chõ ũquɨ nde, ɨ que ángel seje ra.

Ae siqui caballoshĩ átoo11 Ibei que obo seje cuu ra. Caballoshĩmo ndese

que amae huee ra. Emo ngue chɨ eátoo ra. “Ñeeñooñosa reã” ɨ que aque je ra. Ererecua turãteque ae ra. Ae que guerra saã saã nguia mbaeturã ndiquisã quisã nda. 12 Tata rã tuchɨ queeresa ra. Corona tubɨrɨãte que eãquĩ ndese ra.Embae nombrembesa ji que chɨ ndei ra. Mbia mongue embae nombre ɨcua eãte quia ra. 13 Eɨraomondo ji eruqui ye que equereco ra. “Dios cheẽ”ɨ que embae nombre ra. Jesús chõ eriqui reaẽ.14Ejército ibatenda que nyoɨ jate eruɨ ra. Eɨraoshĩturã achõte que nyoɨ eruɨ ra. Caballo átoo que

echoɨ quia eruɨ ra. 15 Ae ruɨ ejército nyoɨ nae,aque que tiquise mo nguereco uchúruu ra. Aeteã teã nguia Dios je nae, ũquɨ mbasi sacuã ñotiquise rerequia nguiã uchúruu aque. Ae ra mbaerasi saanguquia tuchɨ Dios quiato eã je cote. Diosra paama ɨ tuchɨ mbia je aque mose. Mbia quiasiqui sereãte nguiã Dios quirãcuã ndese. 16Ae chɨ caballo átoo nae, aque ɨrao rese que embesa ji ñɨnda. Eu rese abe que embesa ji ñɨ nda. ERERECUATUCHƗ ɨ que embesa ji huɨ nda.

17Angelmongue chɨ juã tenda re cuu ra. Urubuje que eñɨ ñeemombo mombo ra. Ae mbebe jaquia. —Jenyu ja quiaru. Dios ra jembuquiaru jatuchɨ cote. 18Mbia chumumbara roo ra jẽu cote.Mbia rerecua roo. Soldados rerecua roo. Mbiaquirãcuã ndoo. Caballo roo abe no. Caballo atojenda roo abe no. Mbia cuasu roo abe no. Mbiariirĩ ndoo abe no. Ae ererecua riqui nae, ũquɨ ndoo abe no. Ae ererecua eã ndiqui nae, ũquɨ ndoo abe no. Ũquɨ ndoo ra jẽu ja cote, ɨ queángel urubu je ra. 19 Icuã ndese que amae cote ra.Mbia rerecua tubɨrɨã ndese uquiato rese. Ejércitotubɨrɨãte que chɨ erese ra. Ũquɨ ñumunu a ñonguia eɨcuã ɨcuã nonde Jesús je reaẽ. Ae siquicaballoshĩ átoo, aque je. Jesús rimba soldados jeabe no. 20 Jesús que icuã isi tarõ nda. Dios cheẽnenei ñooñosa abe no. Aque chõ mbia mae sayãsaã saã ño nguia icuã ndeco mose nyii reaẽ. Aquechõ mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ nguia reaẽ. Ae mbia marcaquereco quia icuã mbae nae, ũquɨ mbɨɨrɨ ɨrɨ ñoequia reaẽ. Ae adorar ɨ quia icuã naanguia mbaeao ji je nae, ũquɨ mbɨɨrɨ ɨrɨ ño equia reaẽ. NyebeJesús icuã mombo nguiã tata cuásuu cote. Dioscheẽnenei ñooñosa rese. Azufre rese eriqui sendihue. 21 Jesús que icuã nimba ɨquia ja cote ra. Aeequereco quia tiquise uchúruu nae, aque je queeɨquia ja cuu ra. Urubu ja que eroo u tuchɨ quiara.

20Dios ra Satanás tarõ mɨmil años

1 Aquere que amae ángel mo ndese cuu ra.Nguichi que u quia ibate sɨ ra. Cadena cuasuque equereco ra. Llave abe que equereco ibicuambuquiata sacuã nda. Abismo ɨ equia hue ibicuaje. 2 Angel que dragón isi nyucua ra. Satanás, ɨque equia dragón je ra. Mbeɨ ɨma, ɨ abe que equiaee ra. Diablo, ɨ abe que equia ee no nda. Aqueque ángel nyucua mil años cuu ra. 3 Angel quedragón mombo ibicua ye ra. Tarõ ngue llave je

Page 299: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 20:4 296 APOCALIPSIS 21:8huee ibicua ye ra. Eɨquesa que ematã nda. Ɨ ndadragón mbia mangue chooñoa jend a mbɨɨrɨ ɨrɨ sɨeã. Mil años ua mose, ángel nda embuɨ mbɨrɨ namondo.

4 Jesús quiato ɨquia ji rese que amae nda. Aeãquĩmbia nyisia sia quia Jesús rɨɨ. Mbia rerecuarãtuchɨ que ũquɨ cuu ra. Siqui eãte quiatu ngue icuãndese re. Icuã naanguia mbae ao ji je abe queeriqui adorar ɨ ãte ra. Icuã mbae marca abe queequerecoãte quia nguba rese no nda. O abe rese.Ũquɨ ndaaque que quera sɨ cuu ra. Cristo que emɨɨererecuarã mil años nda. 5Ũquɨ ndei mbia queraje rane ũquɨ. Mbia raaque ataque que quera eãaque mose ra. —Mil años ua mose ra Dios mbiaataque mbuquera cote, ɨ que seje cuu ra. 6 Aerane nda Dios mbuquera nyii nae, ũquɨ ia tuchɨrae. Dios quiato tuchɨ chõ ũquɨ nde. Ũquɨ ndanyoɨ eã mbeɨ tata cuasu. Siqui beɨ ra Dios rese.Cristo abe rese. Ererecuarã mbeɨ ra eriqui Cristorese mil años.

7 Mil años ua mose, Dios ra Satanás mbuɨ sɨ mondo ibicua sɨ. 8 Satanás nda mbia manguechooñoa jenda mbɨɨrɨ ɨrɨ ja quia cote. Gog abembɨɨrɨ ɨrɨ. Magog abembɨɨrɨ ɨrɨ no. Dios quiatoã jambɨɨrɨ ɨrɨ. Etubɨrɨã tuchɨte ũquɨ. Satanás nda ũquɨ munua nua ja quia. Guerra raã naa sacuã Dios je.9Mbia tubɨrɨã tuchɨ ra Satanás munua nua nguiaibi jenda ja cote. Ũquɨ nda Jesús quiato mamatuchɨ cote. Jerusalén ab e mama tuchɨ rae. (Diosnduasa tuchɨ chõ Jerusalén nde.) Dios ra tatambuibei sɨ cote. Tata ra ũquɨ sei ja cote. 10 Diabloquiatu nda mbia mbɨɨrɨ ɨrɨte nguiã. Nyebe ra Diosemombo tata cuásuu cote. Ae eriqui icuãmombo.Ae eriqui icuã naanguia mbae ao ji abe mombo.Ũquɨ nda siqui beɨ huee tata cuásuu. Tata sendiquia azufre mumbara. Mbae rasi ra esaã saã mbeɨhuee. Nyaashɨ mose. Isa abe chee. Usẽ eãmbeɨ rahue sɨ.

Dios mbia uquiatoã mbasi mose11 Mbae mo ndese abe que amae cuu ra. Dios

que chɨ ngoi trono tose ra. Trono cuasu tuchɨque ra. Eshĩ ngue ra. Mbae que uchã ja Dios sɨaque mose ra. Ibi jenda. Ibei jenda abe no. —TachɨmɨDios sɨ, ɨ rei quembae ja ra. 12Amae nguembia raaque rese ra, aemanondei quia nyii. Mbiacuasu rese. Mbia riirĩ abe rese. Chɨ ja que júãDios resa rae cuu ra. Emo ngue libros ata equiara. Libro nongue abe que eequia ra. Ae mbia rasiqui beɨ nae, ũquɨ mbae nombres que chɨ aque

libro rese ra. Ae mbia saã saã nguia mbae nyiinae, ũquɨ mbesa mbesa ji qu e chɨ ũquɨ libros resera. Dios que mbia chɨsaã mbuchecha checha cotera. Embasi sacuã. 13 Ae mbia mano ama ñɨ nae,ũquɨ ja que chɨ ra. Aembiamano íbii no nae, ũquɨ abe que chɨ ja no nda. Ae mano mano mangu echooñoa jenda nae, ũquɨ abe que chɨ ja no nda.Dios que ũquɨ nyɨsaãmbuchecha checha ja cuu ra.Embasi sacuã. 14 Aquere ra mbia mano eã mbeɨcote. Dios quiatoã nda siqui beɨ tata cuásuu no.15Ae embae nombre mbesa iriãte aque libro resenae, ũquɨ ngue Dios mombo ja tata cuásuu sejecuu ra.

21Dios ibi mbiasu, ibei abe

1Aquere que amae mbae yasu rese cuu ra. Ibeiyasu rese. Ibi abe yasu rese. Ibei ñiinda quiachãño nguia reaẽ. Ibi ñiinda abe no. Ama ndɨsha moeãte que cote ra. 2 Se rei Juan. Mbae que nguichiu quia ibate sɨ seje cuu ra. Jerusalén yasu chõnguichi u quia seje cuu reaẽ. Dios recua. Mbaembuturã ji jate que ra. Sã emo ninisirã quicheriqu i ngurã je no. 3 Ibatenda mo ngue ñee cuura: —Sã jẽ. Sã Dios riqui mbia mumbara co cotejẽ. Siqui beɨ ra equia erese. Mbia rerecua turãtera eriqui ee. Erimbarã tuchɨ rambia cote. 4Dios rambia mbia tuchɨ cote. Mbia mo nda manoã tuchɨcote. Emo ndasíã nda cote. Emo nda nyeseo eãcote. Emo ia eã eã nda cote. Cose ndare rã eã ndambae cote, ɨ que ibatenda ñee cuu ra.

5 Dios que ñee cote ra: —Sã jẽ. Sã aɨco mbaembiasu jate co jẽ, ɨ que ra. —Ã secheẽ embesa jarã. Ae rɨɨ aɨco ñee nae, ũquɨ nda asaã ja, ɨ que ñeeseje ra. 6Ñeembe que seje ra: —Equiche que eno.Co aɨco beɨte querabe co. Mbae eã mose abe queaɨco se rane nyii ra. Mbae ua ja mose abe ra aɨcobeɨ querabe no. Emo ɨseɨmose, i turã nda amondoee. I mbia mingo beɨsa ra amondo ee. “Mbaeembu i rɨbɨshorõ”, ae eã nda ee. 7Ae “quɨ jẽ” ɨ quiaSatanás je nae, ũquɨ je ra mbae turã ja amondo.Ũquɨ nderecua tuchɨ ra se. Seriirĩ tuchɨ ra ũquɨ.8Ã ja ra nyoɨ tata cuásuu: Esiquiche. Jesús ɨcuasareã. Mbia nyaba chaba reã. Mbia ɨquiasa. Ae siquichooñote quia emoninisi rese. Ae brujería saã saãnguia. Ae siqui quia Dios abareã ndese. Ae ñeeñooño nguia. Ũquɨ ja ra nyoɨ tata cuásuu. Hueera tata rasi raã mbeɨ. Asufre mumbara, ɨ que ra.

Jerusalén yasu

Page 300: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 21:9 297 APOCALIPSIS 22:99Ae siete ángeles mbae rasi quereco mbae riru

ye nae, ũquɨ mondese que amae cuu ra. Ñee ngueseje ra: —Quiatuchu. Mbae tateacuquia ndeje.Jesucristo ninisirã tateacuquia ndeje, ɨ que sejecuu ra. 10 Aque ángel que sererao ibi ibátee mocuu ra. Huee que mbae nguichi u quia ibate sɨseje cuu ra. Jerusalén yasu chõ nguichi u quia sejecuu reaẽ. Dios recua. Sucha cuasu. 11 Jerusalényasu nininyate que ra. Dios nininya rã sɨ. Sɨtarendi rã ño ngue eturã nda. Eibera turã ño nguera. 12 Etaronda que sucha cuasu mama ja huɨ nda.Muralla, ɨ que etaronda je ra. Eɨcoɨ tuchɨ que ra.Ibate tuchɨ que ra. Doce que eɨquesa ra. Angelmɨɨngue chɨ eɨquesa raarõ ja ja ra. Embesa mbesa jija que eɨquesa ra. Doce tribus mbae nombre quechɨ jaaja eɨquesa rese ra. 13 Eɨquesa tres que chɨtenda chuɨsa quiti ra. Tenda sosa quiti tres no.Norte quiti tres no. Sur quiti tres no. 14Doce sɨtacuasu que chɨ muralla qui ñɨ nda. Etaronda irã.Doce apóstoles mbae nombres mbesa ji que chɨ ũquɨ sɨta rese ra.

15Angel que uu mo nguereco oro ao ji ra. Diosrecua mbuchecha sacuã. Eɨquesa abe mbuchechasacuã no. Etaronda abe mbuchecha sacuã no.16 Angel que Dios recua mbuchecha uu je ra.Cuadrado tuchɨ que Dios recua ra. Eoco que2,200 kilómetros ra. Eɨcoɨ que 2,200 kilómetrosno nda. Ibate quitinda abe que 2,200 kilómetrosno nda. 17 Angel que muralla abe mbuchecha ra.Sesenta y cuatro metros que eɨcoɨ ra. Sã mbiariqui mbae mo mbuchecha no. Eɨ sɨ que ángelmuralla mbuchecha no nda. 18Oro ao ji rei suchacuasu. Eibera tuchɨ que ra. Muralla rei sɨta aoji. Jaspe ao ji. Aba queteamba tuchɨ rei jaspe.19 Sɨta cuasu chɨ quia muralla irã nae, ũquɨ arõngue sɨta ñetẽ nininya chɨɨchɨ ja ra. Embarõsachõ ngue ũquɨ nde. Jaspe mbitee ji rane nguera. Zafiro mbitee ji que chɨ jaspe arõ cote ra.Agatambitee ji que chɨ cote ra. Esmeralda abe no.20 Onice. Cornalina. Cristólito. Berilo. Topacio.Crisoprasa. Jacinto. Amatista. Ũquɨ ja sɨta ñetẽnininya que chɨ ja ja sɨta cuasu arõ nda. 21Eɨquesariquisã jate que perla ao ji chɨ ra. Perla mɨɨ mɨɨ jaque chɨ eɨquesa riquisã nda. Oro ao ji que callembite renda ra. Oro ao ji achõ ngue ra.

22 Dios chuchua templo mo eãte que huee ra.Mbia quiatu que ñee mbeɨ quia Dios je manguechooñoa nda. Jesucristo abe je. 23Tenda eãte abeque eriqui Dios récuaa seje cuu ra. Nyasi eãte abeque seje cuu ra. Dios nininya ae chõ ngue mbae

tesae ja quia ra. Jesucristo nininya abe no. 24Diosnininya ra uquiato tesae ja ɨno huee. Manguechooñoa jenda ja. Mbia rerecua ra ñee turã turãja Dios recua rɨɨ cote. 25 Dios recua chɨquesa tarõiriã mbeɨ rae. Itondaru eã mbeɨ ra huee. 26Mbiamangue chooñoa jenda ja ra ñee turã turã Diosrecua rɨɨ. Mbae turã ja ra chɨ huee. 27Mbia ɨcuãnda ɨqueã mbeɨ huee. Mbia mbɨɨrɨ ɨrɨsa abe raɨque eãmbeɨ huee no. Ae embae nombrembesa jiJesucristo mba e libro rese nae, ũquɨ achõ ño ndaɨque Dios récuaa.

221Angel que ama mo abe teacuquia seje cuu no

nda. Mbia mingo beɨsa que aque ama nda. Amandiibera tuchɨ que ra. Dios mbae que aque amanda. Jesucristo mbae abe no. Sucha tubɨrɨã ite rɨ ngue iãcuã irãtã mo ñɨ nda. 2Ama nimia nguiti jaque ira ñɨ nda. Mbia mingo beɨsa que ũquɨ ira ra.Ũquɨ ngue ɨa beɨte quia doce veces en el año nda.Nyasi mbuchecha quiatu beɨ que eriqui ɨa ɨa beɨra. Ũquɨ iraro que mbia chumumbara mbucherõcherõ tuchɨ quia ra. 3Mbia rasi eã mbeɨ ra hueecote. Dios ra siqui tuchɨ huee. Jesucristo rese.Cordero, ɨ equia ee. Erimba ra ñee turã mbeɨ quiaee huee. 4 Mae mae ja ra Dios ruba rese. Diosmbae nombre mbesa ji ra equereco nguba rese jaja. 5 Itondaru eã mbeɨ ra huee. Tenda aroneatehuee. Tata abe aroneate huee no. Dios nininya aechõ nda mbae tesae ja huɨ nguiã huee. Ererecuaturã tuchɨ ra Dios quiato ja huee.

Achɨte Jesús ñɨ tu a cote6 Angel que ñee seje ra: —Acheẽ ñooño eã ño

nguiã co. Ae rɨɨ aɨco ñee nae, ũquɨ nda Dios saã ja.Sã Dios ucheẽ mbuchecuasa mondo mbia je coseno. Eɨ sɨ que sembu namo no nda. Ae ra nyecuanamo jiri nae, ũquɨ ndeacuquia sacuã mbia je chõngue sembu nguiã. 7 “Se ra achu jeɨ”, ɨ que Jesúsra, ɨ que ángel ñee seje ra. Ae ra ã mumba eã Dioscheẽmbesa ji nae, ũquɨ ia tuchɨ rae.

8 Se rei Juan. Ã ndese que amae nda. Ã ngueachandu no nda. Aque ángel ã teacuquia quia sejenae, aque jii que acoi rei senia ndese ra. Adorarɨ sacuã ee. 9 Ñee ngue seje ra. —¡Adorar erechɨ nda seje jẽ! Dios mɨɨ je chõ adorar ere. Dios rimbachõ se re. Nde rã sɨ. Ndequiato rã sɨ. Ae Dioscheẽ mbuchecua checua quia nae, ũquɨ na sɨ. Aeã mbesa ji mumba eãte quia nae, ũquɨ na sɨ, ɨ queángel ñee seje ra.

Page 301: ii · 2020-05-23 · SANMATEO5:27 5 SANMATEO6:7 27Ameɨ ñeenguejeñandureira.“Emonin-isi rese ra jẽɨngochɨ”,̃ ɨ rei que ra. 28 Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã

APOCALIPSIS 22:10 298 APOCALIPSIS 22:2110Angel que ñee sɨ seje no nda: —Ae erembesa

co libro nae, ũquɨ nda erembuchecuayã cuayãchɨ mbia sɨ jẽ. Eteaquiatu ee. Ae rɨɨ erembesa nae,achɨte eñɨ tu a cote. 11 Sã mbia ɨcuã mbae ɨcuãnaa naa ño na. Ae siqui quia mbae rondeɨ resenae, sã eriqui rã erese. Ae siqui quia mbae turãndese nae, siqui ɨ ɨ tuchɨ ra mbae turã ndese. Aesiqui Dios rese nae, siqui ɨ ɨ tuchɨ ra erese cote, ɨque ángel seje ra.

12 Jesús que ñee nda: —Achu jeɨ ra se. Ae mbaeturã saã saã nguia nae, ũquɨ je ra mbae turã aru.Echɨsaã na sɨ. 13 Co aɨco beɨte querabe co. Mbaeeãmose que aɨco se rane nyii ra. Mbae ua ja moseabe ra aɨco beɨ querabe no, ɨ que Jesús ra.

14Ae echɨã ɨreɨ ji Jesús ruqui je nae, ũquɨ ia beɨra eriqui. Eɨrao ituquia jí na ndei echɨã ɨreɨ jí.Ũquɨ nda ɨque Dios récuaa. Siqui turã mbeɨ raequia huee. 15 Dios quiatoã nda ɨqueã huee Diosrécuaa. Ae brujería saã saã nguia nae. Ae siquichooñote quia cuña mo ndese nae. Ae mbia ɨquianae. Ae siqui quia diosmbuae rese nae. Idolo resenae. Ae mbia mbɨɨrɨ ɨrɨ nguia nae. Ũquɨ mo nda

ɨqueã tuchɨ Dios récuaa.16 Jesús que ñee nda: —Angel serimba que

amondo ra. Ã nenei nenei sacuã iglesias ja je.David i chõ se re. David nducucha chõ se no nde.Nyasitata nininya rã ño se re, ɨ que Jesús ra.

17 Espíritu Turã ndiqui “quiatuchu” ɨ co. Jesúsninisirã abe riqui “quiatuchu” ɨ co no. Sã secheẽandusa abe “quiatuchu” ɨ. Emo ɨseɨ mose, sãecuaẽ i mbei Jesús mbae. I mbia mingo beɨsa raJesús mondo ee. Embei mose, siqui beɨ rae. —Mbae embu i rɨbɨshorõ seje, ɨ eã nda Jesús ee.

18 Ae ã ñandu quia Dios cheẽ co libro resendanae, ũquɨ je tacheẽ tuchɨ: Emo co libro resendambirõmose emo ñee je, Dio s ra ũquɨ mbasi tuchɨ.Ae mbae rasi chɨ ja co libro rese a nae, ũquɨ ndaesaã ja tuchɨ. 19 “Dios cheẽ eã ño co re”, ɨ moseco libro resenda je, ũquɨ abe ra Dios mbasi tuchɨ.Ũquɨ nda Dios mingo beɨ eã nguécuaa.

20 Jesucristo cheẽ ño ã nde: —Achu jeɨ ra se, ɨequia co. Amén. Echu cote, Jesucristo.

21 Jesucristo rei nandererecua. Sã uturãmondotuchɨ jẽje. Amén.