RAPORT DE ACTIVITATE

PENTRU ANUL 2019

CUPRINS

SECȚIUNEA I – PROFIL ORGANIZAȚIONAL.....................................................................I.1. MISIUNEA ŞI FUNCŢIILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI..........................................................I.2. CONTRIBUŢIA MINISTERULUI JUSTIȚIEI LA OBIECTIVELE GUVERNĂRII ŞI LA OBIECTIVELE ASUMATE DE ROMÂNIA - 2019...........................................................................

SECȚIUNEA II – POLITICI PUBLICE..................................................................................II.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE STABILITE PENTRU ANUL 2019 ŞI ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE...................................................................................................................................

II.1.1. Perfecționarea legislației în domeniile circumscrise competenței de inițiativă legislativă a Ministerului Justiției............................................17II.1.2. Afaceri europene și drepturile omului...........................................18II.1.3. Cooperare juridică internațională, tratate şi relaţii internaţionale. 38II.1.4. Prevenirea criminalităţii..............................................................41II.1.5. Organizarea, coordonarea şi controlul unor profesii liberale şi activităţi conexe sistemului judiciar.......................................................48II.1.6. Gestionarea programelor finanțate din fonduri europene, din Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 și din partea altor donori.....52II.1.7. Proiectul „Reforma Sistemului Judiciar”, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO – 4811 încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Proiectul de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO - 8695.............................................................................................56II.1.8. Accelerarea procesului de informatizare a sistemului judiciar și consolidarea activității de statistică judiciară.........................................60II.1.9. Dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciar..............................65II.1.10. Menţinerea şi dezvoltarea sistemelor de management implementate în cadrul Ministerului Justiției..........................................68II.1.11. Comunicare, relaţii cu publicul şi evidenţa organizaţiilor non – guvernamentale...................................................................................70II.1.12. Auditul şi controlul activităţilor aflate în competenţa Ministerului Justiţiei................................................................................................72II.1.12.1. Activitatea de audit public intern............................................72II.1.12.2. Activitatea de control.............................................................74II.1.13. Raportarea cheltuielilor defalcate pe programe..........................79II.1.14 Activitatea desfăşurată în cadrul Bibliotecii centrale a Ministerului Justiției................................................................................................83

II.2. PRIORITĂȚI PENTRU PERIOADA URMĂTOARE..............................................................II.2.1. Elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor şi planurilor de acţiune în domeniul justiţiei.............................................................84II.2.2. Prevenirea criminalităţii..............................................................84II.2.3. Realizarea agendei europene.......................................................86II.2.4. Consolidarea cooperării judiciare internaţionale...........................88II.2.5 Gestionarea programelor finanțate din fonduri europene, din Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 și din partea altor donori.....88II.2.6. Continuarea implementării proiectelor cu finanțare externă rambursabilă........................................................................................88II.2.7. Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitarea accesului la justiţie...............................................................................89

P a g i n a 2 | 138

II.2.8. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei..........................................................................90II.2.9. Îmbunătățirea procesului de statistică judiciară............................90II.2.10. Achiziţiile publice, achiziţiile sectoriale şi concesiunile de lucrări şi servicii.................................................................................................91II.2.11. Resurse umane..........................................................................91

SECȚIUNEA III - TRANSPARENȚA INSTITUȚIONALĂ.................................................III.1. BUGETUL INSTITUŢIEI – sinteză........................................................................................III.2. ACHIZIŢII PUBLICE, ACHIZIŢIILE SECTORIALE ŞI CONCESIUNILE DE LUCRĂRI ŞI SERVICII.......................................................................................................................III.3. ACTIVITATEA DE REPREZENTARE A MINISTERULUI JUSTIŢIEI ÎN FAŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI A ALTOR INSTITUŢII.....................................................III.4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE........................................................................

SECȚIUNEA IV - RELAȚIA CU COMUNITATEA............................................................106IV.1. RAPORT DE ACTIVITATE - LEGEA NR. 544/2001, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE.....................................................................................................106IV.2. RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA LEGII NR. 52/2003 PRIVIND TRANSPARENŢA DECIZIONALĂ ÎN ANUL 2019.....................................................................106IV.3. ATRAGEREA DE RESURSE DIN COMUNITATE.............................................................107

SECȚIUNEA V - LEGISLAȚIE.............................................................................................108V.1. ACTE NORMATIVE INIȚIATE DE MINISTERUL JUSTIȚIEI ÎN 2019...........................108V.2. PUNCTE DE VEDERE ALE MINISTERULUI JUSTIȚIEI CU PRIVIRE LA PROIECTELE ALTOR INSTITUŢII.................................................................................................114

ANEXE.....................................................................................................................................118ANEXA NR. 1 - Lista achizițiilor publice efectuate de Ministerul Justiției în anul 2019.................................................................................................................................................... 118ANEXA NR 2 – Organigrama Ministerului Justiției - 2019...............................................126

P a g i n a 3 | 138

Listă abrevieri:AEGRM = Arhiva Electronică de Garanții Reale MobiliareANABI = Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor IndisponibilizateANC = Autoritatea Naţională pentru CetăţenieANI = Agenția Națională de IntegritateANP = Administraţia Naţională a PenitenciarelorBIRD = Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBSJ = Biroul de statistică judiciarăCCM = Corpul de control al ministruluiCCR = Curtea Constituțională a RomânieiCEDO = Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiCJUE = Curtea de Justiţie a Uniunii EuropeneCMDTA = Centrul Medical de Diagnostic și Tratament AmbulatoriuCoE = Council of Europe (Consiliul Europei)CONS = Consiliul UECPT = Comitetul pentru Prevenirea TorturiiCSM = Consiliul Superior al MagistraturiiDAEDO = Direcția afaceri europene și drepturile omuluiDEAN = Direcţia elaborare acte normativeDIPFÎE = Direcţia Implementării Proiectelor Finanţate din Împrumuturi ExterneDNA = Direcţia Naţională AnticorupţieDPC = Direcţia pentru prevenirea criminalităţii DPE = Direcţia programe europeneDRU = Direcţia resurse umaneGRECO = Grupul de State Împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului EuropeiINEC = Institutul Naţional de Expertize CriminalisticeINM = Institutul Naţional de MagistraturăÎCCJ = Înalta Curte de Casație și JustițieJAI = Justiţie şi Afaceri InterneMCV = Mecanismul de Cooperare şi VerificareMDRAPFE = Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraței PubliceMFP = Ministerul Finanțelor Publice

P a g i n a 4 | 138

MJ = Ministerul JustiţieiMMJS = Ministerul Muncii și Justiției SocialeONPCSB = Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării BanilorONRC = Oficiul Naţional al Registrului ComerţuluiONU = Organizaţia Naţiunilor UniteOSCE = Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în EuropaOSIM = Oficiul de Stat Pentru Invenţii Şi MărciPÎCCJ = Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițiePOCA = Programul Operațional Capacitatea AdministrativăRAI = Regional Anticorruption Initiative (Inițiativa Regională Anticorupție) RO = RomâniaSAPI = Serviciul de audit public internSGG = Secretariatul General al GuvernuluiSM = Statele MembreSNA = Strategia Naţională AnticorupţieSNG = Şcoala Naţională de GrefieriSPJC = Serviciul profesii juridice conexeTFUE = Tratatul de Funcționare a Unuinii EuropeneUE = Uniunea EuropeanăUMP = Unitatea de management publicUNCAC = United Nations Convention Against CorruptionUNNPR = Uniunea Națională a Notarilor Publici din RomâniaListă tabele:

Tabel nr. 1 - Sinteza bugetului pe surse de finanțare

Tabel nr.2 - Bugetul Ministerului Justiției pe programe

Tabel nr. 3 Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anul 2019

Tabel nr. 4 Fluctuația de personal la nivelul Ministerului Justiţiei

Tabel nr. 5 Fluctuația de personal la nivelul Ministerului Justiţiei

Tabel nr. 6 Venitul salarial brut lunar în anul 2019

P a g i n a 5 | 138

SECȚIUNEA I – PROFIL ORGANIZAȚIONAL

I.1. MISIUNEA ŞI FUNCŢIILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI Ministerul Justiţiei îşi desfăşoară activitatea în baza HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare.Misiunea Ministerului Justiţiei este de a contribui la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

În realizarea acestei misiuni, ministerul are următoarele funcţii principale: Elaborează politicile publice, strategiile şi planurile de acţiune în domeniul

justiţiei, al prevenirii şi combaterii corupţiei şi formelor grave de criminalitate, inclusiv în concordanţă cu obiectivele programului de guvernare;

Reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

Coordonează şi controlează aplicarea unitară şi respectarea normelor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa;

Asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1)1 din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

Veghează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie prin actul propriu de organizare şi funcţionare sau prin alte reglementări;

Reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate şi competenţă specifice stabilite prin actul propriu de organizare şi funcţionare sau prin alte reglementări;

Este autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniunii Europene;

Coordonează integrarea eforturilor de realizare a obiectivelor de referinţă specifice din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 şi integrează informaţiile solicitate autorităţilor în virtutea acestei funcţii; reprezintă statul şi guvernul în cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

1 Potrivit art. 132, alin. (1) din Constituţia României, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

DATE DE CONTACT:MINISTERUL JUSTIȚIEI

Str. Apolodor Nr.17, sector 5, BucureștiTelefon centrală: 037 204 1999

Informaţii: 037 204 1046E-mail: relatiipublice@just.ro

I.2. CONTRIBUŢIA MINISTERULUI JUSTIȚIEI LA OBIECTIVELE GUVERNĂRII ŞI LA OBIECTIVELE ASUMATE DE ROMÂNIA - 2019Principalele obiective ale guvernării la care Ministerul Justiției și-a adus contribuţia în 2019, în domeniul său de competență au fost:

Ministerul Justiției a derulat, la începutul anului 2019, o procedură de achiziție publică în urma căreia instanțele de judecată au fost dotate cu un număr de 237 de terminale interactive de tip kiosk, iar personal din instanţe a fost instruit în vederea utilizarii acestora. Echipamentele achiziționate asigură o dotare unitară la nivelul tuturor instanțelor cu acest tip de echipamente moderne. Utilizarea cu regularitate în procesul de informare a justițiabililor prezenți la sediul instanței a acestei „interfețe” digitale duce, pe de-o parte la o mai bună informare a acestora, iar pe de altă parte la degreva personalul instanței responsabil cu interacțiunea cu publicul, care își poate concentra efortul spre alte activități interne. Procedura a fost demarată la finele anului 2018, fiind în etapa de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare.În cadrul proiectului „TAEJ-Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” (cod SMIS 118765), SIPOCA 454, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), implementat de Consiliul Superior al Magistraturii în parteneriat cu Ministerul Justiției și alte instituții din sistemul judiciar (INM, SNG, PICCJ, IJ), ), s-a prevăzut ca în perioada 2019 – 2020 să se deruleze o campanie de informare publică a cetățenilor cu privire la sistemul judiciar și serviciile furnizate de acesta. Campania va viza și popularizarea portalului legislativ gestionat de Ministerul Justiției (http://legislatie.just.ro/).Contractul de finanțare pentru proiect a fost semnat de CSM cu AM POCA pe data de 05 septembrie 2018, fiind demarată implementarea activităților proiectului.

Protocolul de colaborare privind educaţia juridică în şcoli a fost semnat pe 20 iulie 2017 şi este valabil până în luna iunie 2020. Protocolul prezintă două elemente de noutate: (1) Înalta Curte de Casație și Justiție a devenit partener alături de celelalte părţi semnatare ale Protocolului din 2013, (2) a fost prevăzut un mecanism de aderare la obiectivul Protocolului, în baza căruia există un număr de 37 aderenţi. În baza Protocolului, în perioada 05 - 09 martie 2019 au avut loc

P a g i n a 7 | 138

Constituirea la nivelul tuturor instanțelor de judecată a unor centre de informare (similar celor existente în instanțele din statele UE), conținând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum și cu privire la principalele evoluții normative.

Dezvoltarea proiectului Educația juridică în școli, pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiției, CSM, Ministerul Public și Ministerul Educației Naționale.

activităţi de educaţie juridică în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Din datele centralizate de Grupul interinstituţional de lucru a rezultat că au beneficiat de activităţi de educaţie juridică un număr de 39.110 elevi. Aceste activităţi au fost derulate cu sprijinul a 5 asistenţi judiciari, 147 avocaţi, 112 consilieri juridici, 7 executori judecătoreşti, 6 grefieri, 148 judecători, 31 notari publici, 3 practicieni în insolvenţă şi 135 de procurori.Ministerul Justiţiei a anunțat, în 15 martie 2019, continuarea activităţilor de educație juridică în școli, în perioada 25-29 martie 2019, în cadrul cărora voluntarii judecători, procurori, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, consilieri juridici şi mediatori cu studii juridice vor fi prezenţi în şcoli pentru prezentarea temelor de educaţie juridică de interes atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice, printre care enumerăm: drepturile copilului, familia şi violenţa în familie, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, faptele mele şi consecinţele acestora, răspunderea penală, comunicarea şi spaţiul public virtual, aspecte generale privind cadrul juridic naţional, european şi internaţional, fenomenul bullying, sistemul judiciar din România, dreptul la muncă şi voluntariatul, traficul de fiinţe umane, consumul de droguri, implicarea în procesul judiciar, medierea ca formă alternativă de soluţionare a conflictelor.În baza Protocolului de colaborare privind educația juridică în școli, s-a format Comitetul de Monitorizare, organ de conducere și control, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor semnatare, ce are ca și atribuții aprobarea liniilor generale de acțiune în domeniul educației juridice, stabilirea calendarului de activități care urmează a fi derulate în baza Protocolului de către reprezentanții părților, realizarea demersurilor de mediatizare a activităților desfășurate în temeiul Protocolului, evaluarea activităților desfășurate, aprobarea și publicarea unui raport anual privind activitățile desfășurate în baza Protocolului. Potrivit art. 5 alin. (4) din Protocol, Comitetul de Monitorizare beneficiază, în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la alin. (3), de sprijinul unor experți anume desemnați din cadrul fiecărei părți la Protocol, fiind constituit, în acest sens, Grupul Interinstituțional de lucru.În anul 2019 a avut loc o reuniune a Comitetul de Monitorizare în data de 15 februarie iar Grupul interinstituțional a avut o întrunire în data de 20 martie 2019.Programul Oficial de Internship al Guvernului României – desfășurat în cadrul Ministerului JustițieiProgramul Oficial de Internship al Guvernului României are ca scop susținerea și implicarea tinerilor în activitatea administrației publice centrale. Ministerul Justiției a participat activ în cadrul acestui Program și în acest sens în martie 2019 a fost confirmată invitația de a participa la ediția din 2019 a Programului, în calitate de organizație-gazdă și în luna aprilie 2019 a fost semnat Acordul de parteneriat între Secretariatul General al Guvernului, în calitate de instituție organizatoare și Ministerul Justiției, în calitate de organizație-gazdă.

P a g i n a 8 | 138

Implementarea la nivel național a proiectului Dosarul electronic

Contractul de finanțare aferent proiectului Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS a fost semnat la data de 21 noiembrie 2017, activitățile previzionate urmând a fi implementate în perioada 2018 – 2020 prin finanțare din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). În cadrul proiectului urmează a fi realizată analiza necesară dezvoltării în continuare a sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS, sistem care va cuprinde în versiunea sa viitoare și componenta de dosar electronic. În data de 31 decembrie 2019 a fost încheiat contractul pentru realizarea analizei la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistemul electronic de management al cauzelor ECRIS (servicii de consultanţă şi expertiză, software şi hardware pentru modulul pilot al Inspecţiei Judiciare).În același timp, în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare (PISJ), finanțat de BIRD prin acordul de împrumut nr. RO - 8695, ratificat prin Legea 173/2017 este prevăzută achiziția de componente și echipamente IT și programe informatice suport (în speță scannere și computere utilizator), care să faciliteze extinderea la nivel național (implementare la nivelul Curților de Apel) a Dosarului electronic (InfoDosar - versiunea dezvoltată și pilotată de Curtea de Apel Cluj) și totodată să asigure funcționarea sigură și fiabilă a actualului sistem ECRIS, până la punerea în producție a noii versiuni a acestuia.Contractul semnat în data de 19 decembrie 2018 cu asocierea de entități private care a fost declarată câștigătoare la finalul licitației, s-a derulat pe parcursul anului 2019, implementarea contractului începând în luna ianuarie 2019 cu o valoare de 7,7 milioane de euro. Împreună cu furnizorul a fost stabilit calendarul de livrare (regională) a scannerelor și calculatoarelor (infrastructura hardware a dosarului electronic), în martie 2019, în funcție de fiecare dintre cele 15 Curți de Apel în parte. Contractul se va finaliza cel târziu în luna iunie 2020. Au fost livrate în total 6.188 calculatoare, 252 scannere A3 și 612 scannere A4 la 214 locații (instanțe și MJ). Referitor la acest proiect trebuie precizat faptul că, având în vedere cerințele concrete la momentul septembrie 2019, de implementare a programelor cu finanțare rambursabilă, realizate în cadrul acordurilor de împrumut încheiate cu instituțiile financiare internaționale aflate în derulare, a rezultat necesitatea redistribuirii fondurilor alocate pe anul 2019 la titlul “Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă”, între unii ordonatori principali de credite, cu încadrarea în suma totală aprobată la acest titlu, pe ansamblul bugetului de stat, conform Legii nr. 50/2019, cu modificările și completările ulterioare.Conform prevederilor art. 21 alin. 1) din Legea bugetului de stat pe anul 2019, nr. 50/2019 Guvernul poate aproba prin hotărâre redistribuiri de credite bugetare și credite de angajament neutilizate între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor prevăzute la titlul 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă" în funcție de derularea programelor respective.

P a g i n a 9 | 138

Aceasta redistribuire a presupus suplimentarea cu 35.000 mii lei a creditelor bugetare alocate la acest titlu Ministerului Justiției, pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea implementării corespunzătoare a proiectului privind îmbunătățirea serviciilor judiciare. Astfel acest proiect atat de important a fost deblocat asigurandu-se realizarea si implementarea sa in baza unui program intocmit de conducerea ministerului. Ca urmare, pentru aprobarea acestor redistribuiri de credite bugetare alocate la titlul “Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă” între ordonatorii principali de credite menționați mai sus a fost promovat prezentul act normativ. De menționat că prin HG 699/2019 nu s-a afectat deficitul bugetar pe anul 2019.În urma acestei redistribuiri și alocări de fonduri suplimentare, necesitățile financiare pentru acoperirea costurilor de livrare și instalare au fost asigurate pentru toate instanțele de judecată și minister aparat propriu, conform proiectului.

La data de 31 decembrie 2019, a intrat în vigoare Legea nr. 261/2019 privind ratificarea Scrisorii de înțelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, ”Cartierul pentru justiție’’, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 2019, în valoare de 2,5 milioane USD.Acest avans va permite realizarea proiectării Cartierului pentru Justiție începând cu Planul Urbanistic de Detaliu și până la faza de Studiu de Fezabilitate, în perioada 2020 – 2021.De asemenea, au continuat negocierile MJ, MFP și BIRD privind contractarea împrumutului principal de la Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD), în vederea sprijinirii proiectului “Cartierul pentru justiție” – lucrări civile/construcțiile clădirilor instituțiilor. Totodată, prin HCGMB nr. 49/31.01.2019, a fost aprobat PUZ Sector 3, document urbanistic inițiat de Primăria Sector 3 care este indispensabil pentru continuarea proiectării urbanistice aferente Cartierului pentru justiție.Negocierea Acordului de avans al împrumutului între Guvernul României și Banca Mondială s-a desfășurat în perioada decembrie 2018 - ianuarie 2019.La data de 13 Martie 2019 – MJ a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiție” și “Proiecte de interes public ale Municipiului București” precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului;

P a g i n a 10 | 138

Derularea proiectului „Cartier pentru Justiţiei", care presupune gruparea tuturor instituţiilor de justiţie din Capitală într-un singur areal imobiliar

Conducerea MJ a aprobat în 4 martie 2019 – lista finală a celor 23 de instituții care vor fi propuse să fie incluse în Cartierul pentru Justiție. Acestea sunt: 1) Ministerul Justiției; 2) Curtea de Apel București; 3) Tribunalul București; 4) – 9) Judecătoriile Sectoarelor 1 – 6 – în total 6 judecătorii; 10) Consiliul Superior al Magistraturii; 11) Școala Națională de Grefieri; 12) Institutul Național al Magistraturii; 13) Inspecția Judiciară; 14) Ministerul Public; 15) DNA; 16) DIICOT; 17 – 23) Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Parchetele de pe lângă cele 6 judecătorii de Sector – în total 7 parchete.În data de 18 martie 2019 a fost solicitată Băncii Mondiale finanțarea elaborării PUD și a Conceptului general de ansamblu de proiectare arhitectural-urbanistică a Cartierului pentru Justiție, în cadrul unui acord de împrumut existent dedicat Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare. Au fost elaborate caietele de sarcini (termenii de referință), parte a documentațiilor de licitație pentru contractarea PUD și respectiv a Conceptului general urbanistic și arhitectural. Schema funcțională a Cartierului pentru justiție va avea în vedere gruparea spațiilor destinate instanțelor de judecată, precum și a parchetelor de pe lângă acestea, cu sediul în București (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc), precum și a altor instituții din sistemul judiciar.Evaluarea finală a costului total al proiectului (inclusiv valoarea finală a împrumutului), activităților, componentelor, numărului final al instituțiilor beneficiare, a duratei proiectului, a planului de implementare și a altor aspecte conexe va putea fi realizată numai în urma misiunilor de analiză și evaluare care vor fi efectuate de reprezentanții/experții BIRD pe parcursul etapelor de negociere și contractare a împrumutului.Ministerul Justiției va fi desemnat agenție de implementare a proiectului şi va realiza acest proiect printr-o Unitate de Management a Proiectului (DIPFIE).Dotarea tuturor instanțelor de judecată cu echipamente de videoconferințăMinisterul Justiției a inițiat la începutul anului 2019 procedura de achiziție publică pentru dotarea tuturor instanțelor de judecată cu echipamente de videoconferință, la acest moment procedura aflându-se în etapa de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare.Echipamentele achiziționate vin în completarea dotării existente, la nivelul sistemului judiciar, aproximativ 40% dintre instanțe nefiind dotate cu astfel de echipamente. La nivelul instanțelor de judecată sistemele de videoconferință sunt folosite atât pentru operațiuni administrative, cât și în cadrul activităților cu specific judiciar cum ar fi videoconferința transfrontalieră (de ex. audiere de martori) sau videoconferință între instituții ale sistemului judiciar din România (de ex. audiere de persoane private de libertate direct din penitenciar, audiere martori cu identitate protejată etc.).

P a g i n a 11 | 138

Utilizarea acestor echipamente la nivelul instanțelor de judecată va contribui la creșterea calității actului de justiție și reducerea costurilor sistemului judiciar, prin utilizarea mijloacelor moderne și eficiente de comunicare la distanță.În perioada 2016-2017, au fost transportate în vederea prezentării în fața organelor judiciare, în medie, aproximativ 157.000 de persoane private de libertate / an chiar dacă începând cu luna decembrie 2017, toate penitenciarele din România au fost dotate cu sisteme de videoconferință.Dotarea instanțelor judecătorești cu autoturismeMinisterul Justiției a inițiat la începutul anului 2019 procedura de achiziție publică pentru dotarea tuturor instanțelor de judecată și a aparatului propriu cu 241 de autoturisme (233 autoturisme pentru instanțe și 8 pentru aparatul propriu al ministerului), cu termen de deschidere a ofertelor 25.02.2019.Parcul auto al instanțelor judecătorești și al Ministerului Justiției are un grad de uzură avansat având în vedere că 260 autoturisme, reprezentând 69 % din totalul de 373, au o vechime de cel puțin 10 ani.

Stadiul celor 27 de obiective de investiții și lucrări de intervenții cuprinse în Programul național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ se prezintă astfel: 4 obiective de investiții recepționate din care:

2 mansardări, 1 extindere, 1 reparații capitale și reabilitare termică la sediile existente,

6 obiective de investiții/lucrări de intervenții, în curs de execuție 14 obiective de investiții/lucrări de intervenții, în promovare; 3 obiective, în derulare atribuire contracte proiectare și execuție.

În scopul realizării măsurii 16 din Programul de Guvernare 2018-2020, Capitolul Justiție, și anume: „Inițierea unui program național în vederea creării a 15 centre regionale de arhivă, la nivelul fiecărei Curți de Apel”, Banca Mondială a aprobat în principiu propunerea Ministerului Justiției de finanțare a unui consultant individual, din economiile care se pot realiza în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare, aflat în curs de derulare.Etapele programului național sunt: Etapa 1 - elaborarea unui standard de proiect (a unei documentații standard de proiectare structurală, arhitecturală, de

P a g i n a 12 | 138

Continuarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ

Inițierea unui program național în vederea creării a 15 centre regionale de arhivă, la nivelul fiecărei curți de apel

instalații și dotări conform legislației naționale specifice – HG nr. 907/2016) pentru cele 15 Centre. Etapa 2 – particularizarea acestui proiect standard pentru a obține în total 15 autorizații de construire, în funcție de locațiile efective ale terenurilor și de numărul de instanțe și parchete specifice fiecărei Curți de Apel/respectiv fiecărui centru regional în parte.În anul 2019, Banca Mondială a aprobat selectarea unui Consultant tehnic individual care a elaborat Nota Conceptuală (o primă versiune), primul document standard de proiectare a centrelor de arhivă. În 2019, ministrul justiției a vizitat mai multe posibile locații în vederea amplasării centrelor regionale de arhivă, după cum urmează: 2 februarie 2019 – Brigada 15 mecanizată ”Podu Înalt” – teren pus la dispoziție de către Ministerul Apărării Naționale pentru Curtea de Apel Iași;25 ianuarie 2019 - Penitenciarul Oradea15 aprilie 2019 - au fost vizitate și identificate ultimele patru amplasamente pentru arhive după cum urmează: 1. Curtea de Apel Brașov – în localitatea Brașov, pe amplasamentul fostei fabrici Rulmentul;2. Curtea de Apel Târgu Mureș - în localitatea Sâncraiu de Mureș, pe un teren aparținând secției exterioare a penitenciarului Târgu Mureș;3. Curtea de Apel Alba Iulia – în localitatea Aiud, pe un teren aparținând secției exterioare a penitenciarului Aiud;4. Curtea de Apel Cluj-Napoca – în localitatea Gherla, pe un teren aparținând penitenciarului Gherla, teren situat în vecinătatea acestuia. Continuarea proiectului depinde de accesarea fondurilor nerambursabile și de realizarea unei analize complexe la nivel național a gradului și stadiului actuale de arhivare fizică a variatelor categorii de dosare judiciare.

La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt în derularea mai multe proiecte de investiții în penitenciare (modernizare și extindere), astfel: Spații detenție Penitenciar Deva - se creează 70 locuri noi de detenție și se

modernizează 500 locuri de detențieStadiu : Lucrările de execuție au fost suspendate în 2019, fiind necesară emiterea unei noi autorizații de construire, cea inițială fiind expirată. Pentru emiterea unei noi autorizații de construire ANP încheiat un protocol de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne Direcția Generală Logistică.

Spații detenție R 113 Giurgiu - se creează 200 locuriStadiu: obiectiv finalizat

P a g i n a 13 | 138

Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit și construirea a două penitenciare noi

Spații detenție Penitenciar Codlea - se creează 80 locuri noi de detenție

Stadiu: În urma analizării clauzelor contractului și a prevederilor legislației în vigoare, soluția identificată în vederea reluării intervenției la pavilionul de deținere este rezilierea contractului de lucrări și reluarea procedurii de achiziție.

Spații detenție Găești - se creează 96 locuri noi de detenție.Stadiu: Penitenciarul Găești a transmis la ANP devizul general actualizat, iar în urma analizării acestuia s-a solicitat completarea și refacerea anumitor secţiuni.

De asemenea, au fost inițiate proiectele de construire a doua penitenciare noi: Berceni: Prin Hotărârea de Guvern nr. 626/2017 a fost aprobată achiziția unui

studiu de fezabilitate, destinat construirii unui penitenciar cu o capacitate de 1000 de locuri, respectiv P47-BerceniStadiu: Documentația în fază studiul de fezabilitate depusă de consultant a fost refăcută (completată/modificată) de mai multe ori de către consultant la solicitarea Penitenciarul Ploiești.

Unguriu: Prin Hotărârea de Guvern nr. 791/2017 s-a aprobarea trecerea imobilelor din administrarea Ministerului Apărării Naționale (MAPN) în administrarea Ministerului Justiției, pentru ANP, în scopul transformării în penitenciar, cu o capacitate de 900 locuri.Stadiu: În data de 10.06.2019 a fost semnat contractul de prestări servicii. Expertiza tehnică a fost finalizată, s-au definit funcțional cele două variante de rezolvare, s-au elaborat piese desenate aferente soluțiilor propuse, s-a finalizat ridicarea topografică, s-a demarat etapa studii hidrologice, s-au prelevat probe de sol (foraje, sondaje). A fost finalizat studiul geotehnic. Este în lucru o variantă de studiu de fezabilitate în conformitate cu legislația în vigoare.

Pe 2 septembrie 2019 a fost finalizată procedura de semnare a Acordului-cadru de împrumut dintre Guvernul României și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru derularea Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România.Demersurile pentru obținerea unor fonduri rambursabile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei au fost concretizate prin aprobarea în board-ul BDCE a împrumutului de 177 mil. EUR pentru modernizarea infrastructurii judiciare (penitenciare), pentru unitățile prevăzute în Memorandumul „Acordul de principiu privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de până la 223 mil. euro, în vederea sprijinirii proiectului “Investiții în infrastructura penitenciare”.

P a g i n a 14 | 138

Alocarea de fonduri naționale și europene pentru finanțarea infrastructurii de penitenciare

Valoarea împrumutului este de 177 de milioane de euro, proiectul urmând a fi implementat pe o perioadă de cca. 6 ani.Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane euro, diferența de 44,5 milioane euro reprezentând contribuţia României. Vor fi realizate patru obiective distincte:

Construirea unui penitenciar având 1000 de locuri de detenție, în localitatea Berceni, județul Prahova;

Construirea unui penitenciar având 900 de locuri de detenție, în localitatea Unguriu, județul Buzău;

Construirea unei instituții de pregătire profesională pentru personalul din penitenciare, în localitatea Pantelimon, județul Ilfov;

Construirea unui centru pentru recuperarea capacității de muncă a personalului din penitenciare, în localitatea Rodbav, județul Brașov.

În cadrul acestei măsuri s-a urmărit aprobarea finanţării graduale a 414 posturi vacante (256 posturi vacante de consilier de probațiune, 126 posturi vacante personal contractual în serviciile de probațiune, 32 posturi vacante în structura centrală). În cursul lunii august 2019, conducerea MJ a aprobat Nota privind finanţarea a 106 posturi de consilier de probaţiune, 84 posturi de personal contractual şi 17 posturi de personal în structura centrală a DNP. De asemenea, în data de 28 noiembrie 2019, la propunerea ministrului justiției, Guvernul României a aprobat un Memorandum privind organizarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante din structura organizatorică a Direcției Naționale de Probațiune și serviciilor de probațiune care prevede o ocupare etapizată, multianuală, a acestora.Pentru dezvoltarea sistemului de probațiune, atât din punct de vedere metodologic cât și în ce privește infrastructura fizică și IT au fost încheiate două acorduri de parteneriat în luna septembrie 2019, respectiv noiembrie 2019, pentru implementarea de către DNP a două proiecte strategice pentru sistemul de probațiune, cu asistență financiară nerambursabilă din partea Regatului Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. „Corecțional (Correctional)” – buget DNP 5.511.523 euro și „Îmbunătățirea Serviciilor Corecționale în România prin implementarea principiului normalității - 4Norm-ality” – Buget DNP - 240.175 euro. Proiectele vizează soluționarea unor aspecte structurale cum ar fi analize diagnostic, cercetări, proceduri de lucru, programe specializate de intervenție pentru persoanele condamnate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, sesiuni de pregătire profesională, dotarea sistemului de probațiune cu infrastructură IT, mobilier și alte echipamente necesare în activitatea curentă, precum și realizarea de lucrări de

P a g i n a 15 | 138

Consolidarea sistemului de probațiune ca formă de diminuare a populației din penitenciare

reparații ale sediilor serviciilor de probațiune. Cele două proiecte vor fi implementate în perioada 2020 – 2024.

În perioada 2018 - 2019 a continuat ritmul accelerat al activităților Comisiei, pentru a permite realizarea activităților prevăzute în Strategie până la sfârșitul perioadei de implementare. Cu prilejul reuniunii Comisiei din 14 februarie 2019, a fost analizat și agreat conținutul Raportului anual de activitate, pentru anul 2018, care indică o creștere semnificativă a gradului de implementare a activităților (77%), 28 de activități fiind realizate integral și 15 îndeplinite parțial.În ședința Guvernului din data de 24 aprilie 2019 a fost aprobat Memorandumul inițiat de MJ pentru aprobarea Raportului de monitorizare a implementării Strategiei în anul 2018. Prin același document s-a aprobat propunerea de continuare a implementării Strategiei, în ciclul strategic 2020-2024, prin elaborarea unui nou proiect de hotărâre a guvernului. În data de 08 mai 2019 a avut loc o nouă reuniune a Comisiei, în cadrul căreia s-a stabilit înființarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului noii strategii de reintegrare socială și calendarul aferent. În acest sens, MJ a transmis ministerelor partenere solicitarea de a desemna persoanele care să facă parte din grupul de lucru responsabil cu elaborarea proiectului de hotărâre a guvernului. În cadrul aceleiași ședințe au fost schimbate opinii cu 9 asociații și fundații care activează în domeniul asistenței post-detenție. Cu ocazia reuniunii din data 11 iunie 2019 a Comisiei interministeriale au fost adoptate Hotărârea nr. 16/2019 (pentru aprobarea componenței, indicatorului de rezultat și termenului de finalizare a activităților Grupului de lucru constituit pentru elaborarea viitoarei strategii pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate 2020-2024) și Hotărârea nr. 17/2019 (pentru aprobarea proiectului Procedurii inter-instituționale privind suspendarea prestațiilor sociale pentru persoanele cu handicap aflate în arest sau detenție). Totodată, s-a discutat posibilitatea de introducere a învățământului dual destinat persoanelor private de libertate – ca parte a activității de instruire școlară, dezvoltată în relație cu potențialii angajatori.Proiectul noii strategii a fost livrat în termen de Grupul de lucru. Astfel, la şedinţa Comisiei din 26 septembrie 2019, au fost analizate în primă lectură textele elaborate de Grupul de lucru constituit pentru elaborarea noii strategii. La reuniune au participat şi membri ai asociatiilor reprezentative ale administraţiei publice locale.Proiectul de act normativ privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024, a fost publicat pe pagina de internet a MJ, în acord cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.

P a g i n a 16 | 138

Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015—2019

Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare a fost publicat la data de 22 octombrie 2019. Acesta a fost pregătit de o serie de demersuri ale Comisiei Europene, respective ale autorităților române:

În perioada ianuarie - octombrie 2019 a avut loc o misiune de evaluare (2 iulie 2019) la care au participat experți ai Comisiei Europene, pentru evaluarea progreselor făcute de România în cadrul MCV, în vederea întocmirii raportului de țară. De asemenea, trebuie menționat că la 16 iulie 2019 Președinția finlandeză a organizat la Bruxelles o reuniune a grupului de lucru ad-hoc pentru prezentarea orală a COM privind evoluțiile din RO și BG în domeniul MCV.

MJ a elaborat și transmis Comisiei Europene rapoarte de progrese în limbile română și engleză, în lunile martie și iunie, precum și actualizări ale elementelor de progres în luna septembrie. Rapoartele de progrese au fost întocmite pe baza contribuțiilor principalelor instituții implicate în implementarea obiectivelor de referință din cadrul MCV (CSM, ICCJ, PICCJ, DNA, ANI, ANABI, Parlamentul României, etc). Raportul de progrese din luna martie 2019 a fost transmis Comisiei Europene de la nivelul Secretariatului General al Guvernului, dat fiind dialogul Bruxelles-București inițiat și coordonat în acea perioadă de prim-ministrul Guvernului României și de prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

În a doua parte a anului, în urma demersurilor efectuate de conducerea ministerului și specialiști din cadrul ministerului și sistemului judiciar, precum și a activităților de implementare a recomandărilor MCV, Comisia Europeană a salutat reluarea dialogului în cadrul MCV de către autoritățile de la București. În acest context, în luna septembrie 2019, ministrul justiției a participat la o serie de întrevederi cu reprezentanții Comisiei Europene, în vederea consolidării eforturilor pentru îndeplinirea în mod corespunzător a recomandărilor MCV

P a g i n a 17 | 138

Realizarea angajamentelor asumate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei

SECȚIUNEA II – POLITICI PUBLICE

II.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE STABILITE PENTRU ANUL 2019 ŞI ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATEII.1.1. Perfecționarea legislației în domeniile circumscrise competenței de inițiativă legislativă a Ministerului JustițieiDocumentarea şi elaborarea proiectelelor de acte normative din domeniul justiţiei, activităţi desfăşurate de Direcţia elaborare acte normative în realizarea misiunii publice a Ministerului Justiţiei de asigurare a unui cadru legal prezivibil, adaptat realităților sociale şi cerinţelor şi standardelor stabilite de legislaţiei Uniunii Europene, au avut în vedere: obiectivele de politică legislativă stabilite în Programul de Guvernare şi în

Programul Legislativ al Guvernului pentru anul 2019; disfuncționalitățile, lacunele legislaţiei semnalate în practica instanţelor

judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului;

recomandările și propunerile de lege ferenda, primite prin intermediul memoriilor înregistrate la Ministerul Justiţiei, care vizau aspecte cu incidenţă asupra legislaţiei din domeniul justiţiei;

necesitatea îmbunătăţirii capacităţii administrative a instituţiilor din sistemul justiţiei, pentru exercitarea competenţelor lor legale, pentru îndeplinirea misiunii lor publice.

A. Proiectele de acte normative, incluse în Planul anual de lucru al Guvernului (PALG 2019), finalizate la nivelul Ministerului Justiției și aprobate de Guvernul României au fost: Proiect de Lege privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a

Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);

Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 282/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

B. În cadrul activității curente de elaborare au fost redactate o serie de alte proiecte de acte normative cu caracter primar, secundar sau terțiar (acte normative promovate de Ministerul Justiției și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în anul 2019).În perioada de referință, în exercitarea atribuțiilor privind asigurarea bunei funcţionări a sistemului judiciar şi a condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, Ministerul Justiției a promovat 52 de acte normative (care au fost publicate în Monitorul Oficial al României în anul 2019), după cum urmează: 7 proiecte care au devenit lege;

6 ordonanţe de urgenţă ale Guvernului; 20 de hotărâri ale Guvernului; 19 ordine ale ministrului justiției. De asemenea, 3 proiecte de lege aprobate de Guvern au fost înregistrate, spre dezbatere, la Parlament.Lista actelor normative menționate este prezentată în Secțiunea V.Legislație.

C. Alte lucrări specifice DEAN, derulate în cursul anului 2019:În cursul anului 2019, activitatea DEAN a constat şi în întocmirea, prin serviciile de specialitate din cadrul direcţiei, a lucrărilor specifice care intră în competenţa DEAN, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ministerului Justiţiei, după cum urmează: Puncte de vedere formulate la propunerile legislative (63); Puncte de vedere formulate cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate

(206); Formularea de răspunsuri la întrebări şi interpelări adresate ministrului justiţiei

(176); Întocmirea de proiecte de poziţie cu privire la documentele discutate în cadrul

Consiliului Uniunii Europene şi în cadrul Comisiei Uniunii Europene (la nivelul grupurilor de experţi);

Avize consultative pentru soluţionarea cererilor de graţiere individuală (30); Întocmirea de răspunsuri la memoriile adresate Ministerului Justiţiei (155); Elaborarea unor puncte de vedere cu privire la solicitările formulate de către

departamentele din cadrul Ministerului Justiţiei sau de alte instituţii (611).De asemenea, amintim colaborarea permanentă cu Agentul României la CEDO, respectiv la CJCUE, precum și asigurarea participării la grupurile de lucru organizate la nivelul ministerului sau la nivel interinstituțional.Totodată, arătăm că în virtutea activității de elaborare a actelor normative, a fost asigurată reprezentarea ministerului în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, precum şi pregătirea reprezentării ministerului în cadrul şedinţelor Plenurilor celor două Camere, prin asigurarea contactului permanent cu secretariatele tehnice ale comisiilor de specialitate şi ale plenului, în vederea obţinerii ordinelor de zi, precum şi a informaţiilor referitoare la programul structurilor Parlamentului.II.1.2. Afaceri europene și drepturile omului

1. MECANISMUL DE VERIFICARE ȘI COOPERARE

1.1. Misiuni MCV:

P a g i n a 19 | 138

La data de 4 noiembrie 20192 a fost convocată Comisia MCV în temeiul HG nr. 216/2012, în contextul recentei publicări a raportului de progrese.

1.2. Consiliul de Management Strategic şi Strategia pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar 2015-2020

Cele mai recente reuniuni ale Consiliului de Management Strategic (COMS) au avut loc în data de 17 septembrie, respectiv 28 octombrie 2019. Ședințele au fost prezidate de ministrul Justiției, la aceasta participând reprezentanți ai instituțiilor membre ale Consiliului de Management Strategic - Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituțiile membre COMS au stabilit ca reuniunile să aibă loc la interval de maximum 6 săptămâni. Aceste aspecte au fost evaluate pozitiv în Raportul MCV din anul 2019.Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020 a fost evaluată recent de consultanți independenți cu finanțare UE în cadrul Programului operațional „Capacitate administrativă” - SIPOCA 55. Proiectul raportului de evaluare a fost pregătit în aprilie - septembrie 2019. În ceea ce privește cele 153 de măsuri prevăzute în strategie, 24 sunt complet implementate, 116 sunt măsuri în desfășurare, 10 încă nu au fost începute, respectiv 16% măsuri implementate în total, 77% măsuri în derulare și 7% măsuri încă neîncepute. Următorii pași legați de punerea în aplicare a Strategiei urmează să fie hotărâți în Consiliul de Management Strategic.

2. MONITORIZĂRI SUPLIMENTARE

Mecanisme, inclusiv de monitorizare, în care MJ a formulat puncte de vedere, observații și poziții (în special din cauza implicațiilor MCV) în anul 2019:a) Formularea de observații și propuneri vizând secțiunea Justiție din cadrul

Prospectului de țară (Information Memorandum) și a suplimentelor la acesta3, participarea la sesiunile de întrebări Due Dilligence, alte demersuri interne de aprobare;

b) Formularea de observații, propuneri și poziții în contextul Semestrului European vizând, în special:4

Raportul de tară privind România 2019 (inclusiv în faza de proiect); Recomandarea Consiliului cu privire la Programul Național de Reformă a

României și pentru emiterea unei opinii a Consiliului vizând Programul de Convergență al României;

c) Transmiterea de contribuții (observații, propuneri, opinii) în contextul Programului Național de Reformă;

d) Activități desfășurate în contextul Tabloului de Bord al UE privind Justiția – ediția 2018 (Justice Scoreboard).

2 Ultima reuniune avusese loc în data de 20 martie 2019.3 Documentul este întocmit de către Ministerul Finanțelor Publice.4 Dosar gestionat de Ministerul Afacerilor Externe.

P a g i n a 20 | 138

3. EXERCITAREA PREȘEDINȚIEI RO A UE (IANUARIE – IUNIE 2019)

Elemente Generale: RO a exercitat pentru prima dată Președinția Consiliului UE în semestrul I din

anul 2019, aflându-se, astfel, în centrul procesului decizional european într-o perioadă dificilă atât pentru Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional (crizele economice și migratorii, BREXIT, negocierile privind CFM, etc).

Pregătirea și exercitarea de către RO a Președinției Consiliului a reprezentat o oportunitate importantă de a demonstra că țara noastră are capacitatea instituțională și diplomatică de a îndeplini o sarcină atât de importantă. Această oportunitate a fost pe deplin fructificată iar administrația din România s-a ridicat la nivelul provocărilor întâmpinate.

Organizarea Președinției a necesitat un efort intens la nivelul întregii administrații publice, inclusiv la nivelul Ministerului Justiției.

Demersuri punctuale:A. Activități realizate sub PRES RODate esențiale Număr total de dosare legislative și nelegislative: 23; Număr dosare finalizate: 10; Număr dosare aflate în trialog: 2 Număr dosare aflate în negociere la nivelul Consiliului: 3; Număr de grupuri de lucru gestionate de Ministerul Justiției: 7; Număr reuniuni grupuri de lucru organizate: aprox. 150; Număr evenimente care au fost organizate de Ministerul Justiției: 9; Număr participanți la evenimentele Ministerul Justiției: aprox. 1000; Număr personal detașat la Reprezentanța Permanentă: 7; Număr personal Ministerul Justiției implicat în Președinție: 54; Cel mai amplu eveniment: Reuniunea informală a miniștrilor de justiție din

statele membre ale UE (Consiliul Justiție și Afaceri Interne informal – JAI) - 8 februarie 2019, care a reunit 144 participanți.

Evenimente organizate de Președinția României a Consiliului UE în România Reuniunea informală a Consiliului JAI din 7-8 februarie 2019; Conferința dedicată Justiției penale în spațiul cibernetic 26-27 februarie 2019; Reuniunea UE-SUA în format înalți funcționari – 28 februarie 2019; Conferința internațională a directorilor de servicii penitenciare europene cu

tema „Provocări actuale în sistemele penitenciare din Europa – Prevenirea fenomenului radicalizării și reducerii supraaglomerării în penitenciare” – 1-4 aprilie 2019;

Cea de a 74-a reuniune a punctelor naționale de contact pentru Rețeaua Judiciară Europeană în materie civilă și comercială și cea de a 13-a reuniune a Autorităților Centrale desemnate în aplicarea Regulamentului Bruxelles II bis/Regulamentului Bruxelles II bis revizuit, București, 15-16 mai;

P a g i n a 21 | 138

Conferința „e-Justiție – provocări și oportunități în epoca digitală”, București,

20-21 mai; Reuniune UE-SUA la nivel ministerial în domeniul justiției și afacerilor interne,

București, 19 iunie; Reuniunea anuală a Rețelei de Cooperare Legislativă a Ministerelor Justiției

din Statele Membre ale Uniunii Europene, București, 21 iunie; Cea de a 52-a reuniune plenară a Rețelei Judiciare Europene, București, 26-28

iunie.

Alte evenimente, conferințe, seminarii (inclusiv externe) Reuniunea CATS, Bruxelles, 12 februarie 2019; Cea de-a 40-a reuniune ordinară a Rețelei Judiciare Europene în materie

penală, Haga, 20 februarie 2019; Conferința de Drept Internațional Privat de la Haga, Haga, 5-8 martie 2019; Cea de-a 18-a reuniune a Corespondenților tehnici ai Rețelei Judiciare

Europene în materie penală, Haga, 20 martie 2019; Grupul interguvernamental privind Cybercrime, Viena, 27-29 martie 2019. Reuniunea CATS – COE, Bruxelles, 10 mai 2019; Reuniunea CATS, Bruxelles, 13 mai 2019; Reuniunea înalților oficiali UE-Balcanii de Vest, Bruxelles, 15 mai 2019.

B. Desfășurarea activităților în cadrul Trio-ului de Președinții RO – FI – HR conform Programului pe 18 luni al Consiliului (1 ianuarie 2019 - 30 iunie 2020)

În cursul anului 2019 au existat reuniuni de coordonare ale experților implicați în pregătirea și exercitarea Președințiilor celor trei state membre ale Trio-ului, atât la nivelul Reprezentanțelor Permanente de la Bruxelles, cât și cu delegați din capitală în marja reuniunilor Consiliului JAI și CATS.

4. AFACERI EUROPENE

4.1. COORDONARE AFACERI EUROPENE4.1.1. Pregătirea participării ministrului justiției la Consiliile JAI

În anul 2019 Consilii informale:

7-8 februarie 2019 (București, România); 18-19 iulie 2019 (Helsinki, Finlanda).

Consilii formale: 7-8 martie 2019 (Bruxelles); 6-7 iunie 2019 (Luxembourg); 7–8 octombrie 2019 (Luxembourg); 2-3 decembrie 2019 (Bruxelles).

P a g i n a 22 | 138

Dintre activitățile desfășurate de DAEDO în acest domeniu precizăm: efectuarea formalităților administrative pentru asigurarea participării

reprezentanților MJ la Consiliile JAI formale şi informale; elaborarea mandatului delegației MJ în urma centralizării contribuțiilor

transmise de către departamentele de linie, de către autorități aflate în subordinea MJ, respectiv de către alte instituții;

elaborarea memorandumurilor de deplasare a delegației MJ la reuniunile Consiliilor JAI.

4.1.2. Pregătirea reuniunilor COREPER și ale grupurilor de experți ale Consiliului UEDirecția afaceri europene și drepturile omului a elaborat sau a participat la pregătirea, elaborarea și transmiterea mandatelor de reprezentare ale României la reuniunile Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) și ale grupurilor de experți ale Consiliului UE, după cum urmează:

Grupul de lucru DROIPEN; Grupul de lucru COPEN; Grupul de lucru CATS; Grupul de lucru E-justiție; Grupul de lucru ad-hoc Reținerea Datelor; Grupul de lucru JUSTCIV.

Precizăm că în decursul anului 2019 s-au derulat cincisprezece reuniuni ale Comitetului Reprezentanților Permanenți și peste o sută optzeci de reuniuni ale grupurilor de experți ale Consiliului gestionate de către Ministerul Justiției.

4.2. REUNIUNI BILATERALE UEPregătirea dosarelor bilaterale pentru reuniunile miniștrilor, secretarilor de stat, parlamentarilor sau ale altor oficiali români cu reprezentanți ai instituțiilor UE și oficiali ai statelor membre UE, precum și pentru alte evenimente/conferințe, inclusiv pregătirea dosarelor bilaterale pentru reuniunile ministrului justiției, inclusiv pe tematica vizând progresele în cadrul MCV, cu obiectivul finalizării Mecanismului.În anul 2019 Întrevederea ministrului justiției, domnul Tudorel TOADER, cu domnul Claude

MORAES, președintele Comisiei LIBE a Parlamentului European, în contextul prezentării în data de 23 ianuarie 2019, în fața Comisiei LIBE a Parlamentului European, a priorităților în domeniul justiției ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, 22 ianuarie 2019.

Întrevederea domnului Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu delegația Comisiei pentru afaceri UE din Bundestag, 7 februarie 2019.

Întrevederea domnului Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu domnul Łukasz PIEBIAK, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Justiției din Polonia, în contextul reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne din

P a g i n a 23 | 138

statele membre ale Uniunii Europene, care s-a desfășurat la București în perioada 7-8 februarie 2019.

Întrevederea domnului Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu doamna Nicole BELLOUBET, ministrul justiției din Republica Franceză, în contextul reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene, care s-a desfășurat la București în perioada 7-8 februarie 2019.

Întrevederea domnului Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu ministrul danez al justiției, domnul Søren Pape POULSEN, în marja participării la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 8 martie 2019.

Întrevederea domnului Tudorel TOADER, ministrul justiției, cu domnul János BÓKA, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției din Ungaria, în marja participării la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 8 martie 2019.

Întrevederea domnului Sebastian Constantin Costea, secretar de stat, cu vice-președintele US Chamber for Legal Reform (US CLR), domnul Scevole de Cazotte, 15 aprilie 2019.

Întrevederea ministrului justiției, doamna Ana Birchall, cu d-nul. William Barr, Procurorul General al SUA în cadrul Reuniunii ministeriale JAI UE –SUA, 19 iunie 2019.

Întrevederea bilaterală între doamna Ana BIRCHALL, ministrul justiției român și doamna Věra JOUROVÁ, Comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, în cadrul Reuniunii ministeriale JAI UE –SUA, 19 iunie 2019.

Întrevederea ministrului justiției, doamna Ana Birchall, cu E.S. doamna Michèle RAMIS, Ambasador al Republicii Franceze în România, 23 iulie 2019.

Întrevederea ministrului justiției, doamna Ana BIRCHALL, cu d-nul. Linos Alexandre SICILLIANOS, Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, 19 septembrie 2019.

Întrevederea ministrului justiției, doamna Ana BIRCHALL, cu omologii din Suedia, Danemarca și Croația în marja CONS JAI din perioada 7-8 octombrie 2019, Luxemburg.

Întâlnirea doamnei Ana BIRCHALL cu Secretarul General interimar al Comisiei Europene;

Întrevederea ministrulul justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU cu domnul Radu Ioanid, director pentru programele arhivistice internaţionale ale Muzeului Holocaustului de la Washington, București, 29 noiembrie 2019;

Întrevederea ministrului justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU, cu doamna Nisreen RUBAIAN, Reprezentantul Special al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în România, 16 decembrie 2019;

Reuniunea bilaterală a ministrului justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU cu Secretarul general ad-interim al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, în marja CONS JAI, 2 decembrie 2019;

Evitarea condamnării României la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului.

În data de 29.11.2019 Ministerul Justiției a primit o infogramă diplomatică (neclasificată n.n.) prin care era semnalată îngrijorarea Consiliului de Miniștri – formatul Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei, privind iminenta

P a g i n a 24 | 138

abrogare a recursului compensatoriu de către Parlamentul României și, în consecință, programată adoptarea unei Rezoluții dure de condamnare a României pentru lipsa măsurilor de remediere a condițiilor din penitenciare și intenția de a elimina orice măsură compensatorie:”...reacția delegațiilor a fost fermă și pe alocuri neprietenoasă, reamintindu-se volumul foarte mare de cauze la CEDO ... (care) ar putea paraliza temporar activitatea Curții (Europene a Drepturilor Omului) ... preconizăm o abordare mai dură din partea statelor ... etc”.În data de 5 decembrie, Ministrul Justiției s-a deplasat la Strasbourg pentru a participa la Comitetul Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.După trei ore de dezbateri intense, în urma poziţiei şi argumentelor prezentate de Ministerul Justiţiei din România, Rezoluția de condamnare a României, redactată deja și pregătită pentru vot, a fost schimbată în sală, la sfârșitul reuniunii, cu o Rezoluție de recomandare, fapt fără precedent în sesiunile Consiliului de Miniștri.Cu acea ocazie, Ministrul Justiţiei a mai avut o întrevedere cu Presedintele Curții Europene a Drepturilor Omului, domnul Linos-Alexandre Sicilianos şi o întrevedere cu reprezentanții Serviciului de Executare a Hotărârilor CEDO.După reuniunea de la Strasbourg, Ministerul Justiției a conceput și pus în aplicare un plan de ameliorare urgentă a condițiilor din penitenciare, pe trei direcții de acțiune pe termen scurt:

igienizarea a aproximativ 2000 de camere de detenție; redistribuirea de deținuți între penitenciare, pentru a echilibra gradul de

ocupare între acestea; extinderea capacităților de cazare pentru a scădea rata de ocupare.

și pe termen mediu și lung

construcția noilor penitenciare, deja lansate, inclusiv în cadrul Mecanismului Norvegian cu fonduri nerambursabile.

În paralel, Ministerul Justiției a obținut aprobarea unui Memorandum în Guvern privind organizarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante din structura organizatorică a Direcției Naționale de Probațiune și serviciilor de probațiune (28 noiembrie 2019) prin care se suplimenta aparatul de Probațiune cu 611 inspectori de probatiune.TRANSMITEREA DE CONTRIBUȚII, din perspectiva competențelor Ministerului Justiţiei, în vederea pregătirii unor reuniuni bilaterale: Contribuția DAEDO la punctajul întrevederii dintre ministrul afacerilor externe,

justiției și culturii din Liechtenstein și ministrul român al justiției, ianuarie 2019.

Transmiterea contribuției DAEDO în vederea pregătirii vizitei delegației din Albania la Ministerul Justiției, 17 mai 2019.

P a g i n a 25 | 138

Contribuția DAEDO pentru punctajul ministrului Justiției, doamna Ana Birchall,

în vederea participării la Conferința Miniștrilor Justiției ai Consiliului Europei, Strasbourg, 14-15 octombrie 2019.

Contribuția MJ pentru punctajul vizitei de lucru în România a delegației Comisiei juridice din Parlamentul Suediei, 3-5 noiembrie 2019.

Contribuția DAEDO la punctajul întrevederii ministrului justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU, cu Ambasadorul SUA Hans Klemm, 14 noiembrie 2019.

Contribuția DAEDO la punctajul întrevederii ministrului justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU cu Ambasadorul Republicii Federale Germania Cord Meier-Klodt, 21 noiembrie 2019.

Contribuția DAEDO la punctajul întrevederii ministrului justiției, domnul Cătălin Marian PREDOIU cu ambasadorul Italiei la București, domnul Marco GIUNGI, 29 noiembrie 2019.

Contribuția MJ pentru întrevederea ambasadorului României în Republica Lituania cu ministrul justiției lituanian, decembrie 2019.

Contribuția DAEDO la punctajul întrevederii Prim-ministrului României, domnul Ludovic ORBAN, cu înalți oficiali UE, Bruxelles, 7-9 ianuarie 2020 (contribuție transmisă în luna decembrie 2019).

4.3. CONTENCIOS UE - Sprijinirea pregătirii reprezentării României în procedurile desfășurate în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în domeniile de competență ale MJ, în perioada ianuarie – decembrie 2019Prezentare generală – temeiuri juridice:Activitățile în contextul pregătirii reprezentării României în procedurile desfășurate în fața CJUE în domeniile de competență ale MJ se desfășoară în conformitate cu: OUG nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental

pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb;

Metodologia privind reprezentarea României înaintea Curții de Justiție a Uniunii Europene și a celorlalte instituții UE, precum și înaintea Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb, aprobată de Guvernul României prin memorandum la data de 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare;

Art. 6, alin. III, pct. 4 din H.G. nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului justiției nr. 2147/C/7.06.2016 prin care a fost stabilită procedura de îndeplinire a atribuțiilor reprezentanților MJ în cadrul Grupului de lucru contencios UE.

4.3.1. Cereri având ca obiect pronunțarea unor hotărâri preliminare în cauze în care întrebările preliminare au fost formulate de instanțe românești (menționăm, printre altele):

P a g i n a 26 | 138

Cererile conexate având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare în

cauzele C-83/19, C-127/19 și C-195/19, Asociația “Forumul Judecătorilor din România” și alții, transmise CJUE de Tribunalul Olt/Mehedinți, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel București – s-a finalizat faza scrisă; a avut loc ședința de audiere a pledoariilor pe 20 – 21 ianuarie 2020

Cauza C-357/19, EuroBox Promotion (instanța de trimitere = Înalta Curte de Casație și Justiție) - s-a finalizat faza scrisă

Cauza C-379/19, DNA – Serviciul Teritorial Oradea (instanța de trimitere = Tribunalul Bihor) - s-a finalizat faza scrisă

Cauza C-355/19, Asociația ”Forumul Judecătorilor din România” și alții (instanța de trimitere = Curtea de Apel Pitești) – s-a finalizat faza scrisă; a avut loc ședința de audiere a pledoariilor pe 20 – 21 ianuarie 2020

Cauza C-397/19, Statul Român – Ministerul Finanțelor Publice (instanța de trimitere = Tribunalul București) - s-a finalizat faza scrisă; a avut loc ședința de audiere a pledoariilor pe 20 – 21 ianuarie 2020

Cauza C-547/19, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, transmisă CJUE de Înalta Curte de Casație şi Justiţie (ÎCCJ) - s-a finalizat faza scrisă;

Cauza C-291/19, SO, cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare (instanța de trimitere Curtea de apel Brașov) - s-a finalizat faza scrisă; a avut loc ședința de audiere a pledoariilor pe 20 – 21 ianuarie 2020

Cauza C-811/19, Ministerul Public, cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare (instanța de trimitere Înalta Curte de Casație și Justiție) – în fază scrisă

Cauza C-840/19, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare (instanța de trimitere Înalta Curte de Casație și Justiție) – în fază scrisă

Cererea preliminară în cauza C-676/17, Călin (Interpretarea ar. 110 TFUE, art. 4 alin. (3) TUE, art. 17, 20, 21 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a principiilor securității juridice, echivalenței și efectivității) – s-a pronunțat hotărârea CJUE în data de 11 septembrie 2019

Cererea preliminară în cauza C-468/18, R (Interpretarea dispozițiilor art. 3 lit. (a), art. 3 lit. (d) și ale art. 5 din Regulamentul nr. 4/2009 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, precum și ale art. 12 din Regulamentul nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului nr. 1347/2000) – hotărârea CJUE s-a pronunțat în data de 5 septembrie 2019

Cererea preliminară în cauza C-530/18, EP (Interpretarea art. 15 din Regulamentul nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești) – în data de 10 iulie 2019 s-a pronunțat Ordonanța CJUE.

P a g i n a 27 | 138

Cererea preliminară în cauza C-759/18, O.F. (Interpretarea unor

prevederi din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti (Bruxelles II bis)) – s-a finalizat etapa scrisă a procedurii.

Cererea preliminară în cauza C-128/18, Dorobanțu (Interpretarea art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și a Deciziei-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre) – şedinţa de audiere a pledoariilor a avut loc în februarie 2019. Hotărârea CJUE se va pronunța pe 15 octombrie 2019

Cererea preliminară în cauza C-495/18, YX (Interpretarea articolului 4 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) și a articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Decizia-cadru 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009) – în data de 1 octombrie 2019 s-a pronunțat Ordonanța CJUE

Cererea preliminară în cauza C-249/19, JE (cerere formulată de Tribunalul București) – Interpretarea dispoziţiilor articolului 10 din Regulamentul nr. 1259/2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp – s-a finalizat etapa scrisă; urmează prezentarea concluziilor Avocatului General în martie 2020.

4.3.2. Stadiul actual al procedurilor de infringement pentru întârzieri în transpunerea unor directive UE care intră, total sau parțial, în aria de competență a MJ:A. Procedurile de infringement întemeiate pe art. 260 alin. (3) TFUE care intră în competența, totală sau parțială, a Ministerului Justiției:În prezent, se află în curs 6 acțiuni de acest gen care implică și aspecte de competența MJ dintre care:

3 sunt în faza punerii în întârziere , respectiv:a) Cauza 2018/0120 - Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea

anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale;

b) Cauza 2018/0387 - Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI;

c) Cauza 2019/0290 - Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal

2 sunt în faza avizului motivat , respectiv:a) Cauza 2016/0142 - Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme

minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI;

P a g i n a 28 | 138

b) Cauza 2016/0813 - Directiva 2014/42/UE privind înghețarea şi

confiscarea instrumentelor şi produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

1 cauză este în fază contencioasă , respectiv cauza C-549/18 - Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE.

Toate acțiunile de mai sus sunt întemeiate pe art. 260 alin. (3) TFUE (necomunicarea măsurilor naționale de transpunere a unei directive adoptate printr-o procedură legislativă) și pot conduce la aplicarea unor sancțiuni pecuniare semnificative pentru România chiar prin intermediul primei hotărâri prin care CJUE ar constata neîndeplinirea obligațiilor de stat membru. Astfel, spre deosebire de ipoteza transpunerii defectuoase a unei directive (reglementată de art. 260, alin. 2 TFUE), în cazul necomunicării măsurilor de transpunere nu mai este necesar să se aștepte nerespectarea hotărârii inițiale a CJUE pentru a putea fi aplicate sancțiuni pecuniare statului respectiv.B. Proceduri întemeiate pe art. 258 TFUE coroborat cu 260 alin. (2) TFUE – aplicarea incorectă sau necorespunzătoare a dreptului UE:

a) Cauza 2019/2079 - necomunicarea unor informații către COM în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 655/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială.

b) Cauza 2019/2189 - Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile.

Activitățile specifice care sunt desfășurate în cadrul acestui domeniu sunt: Elaborarea contribuției MJ la răspunsurile autorităților române vizând

solicitările de informații formulate de Comisia Europeană prin intermediul sistemului electronic EU Pilot în scopul clarificării unor probleme legate de transpunerea sau aplicarea unor acte normative ale UE (faza pre-precontencioasă a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru);

Elaborarea contribuției MJ la răspunsurile autorităților române în contextul acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor declanșate de Comisia Europeană împotriva României, cererilor preliminare formulate de instanțele române sau de instanțe din alte state membre UE sau al altor categorii de acțiuni;

Participarea la reuniunile Grupului de lucru Contencios UE sau la alte reuniuni organizate de MAE - AGCJUE cu privire la diverse cauze vizând aspecte de fond din aria proprie de competență a MJ;

P a g i n a 29 | 138

Analiza unor hotărâri ale CJUE care vizează aspecte de fond din aria proprie de

competență a MJ şi implicarea, alături de alte direcții din minister, în adoptarea la nivel național a măsurilor necesare respectării hotărârilor în cauză, în special prin compatibilizarea legislației naționale relevante cu respectivele hotărâri.

4.3.3. Reuniuni ale Grupului de lucru GLCUEÎn anul 2019, au fost organizate de către MAE –AGCJUE 2 reuniuni (ianuarie 2019, septembrie 2019), MJ fiind reprezentat prin DAEDO.4.4. NEGOCIEREA INSTRUMENTELOR UE4.4.1. Participarea la negocierea instrumentelor UE: În anul 2019 elaborarea mandatului și participarea la grupurile de lucru la nivel de experți

în cadrul Consiliul UE: DROIPEN, COPEN, JUSTCIV, DRS, Prietenii PRES (FoP), Consilieri JAI, E-Justice;

elaborarea/integrarea mandatelor/materialelor pentru reuniunile COREPER I, COEREPER II, CATS.

4.4.2. Instrumente adoptate în anul 2019: Directiva(UE) 2019/713 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în

legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului;

Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența);

Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii;

Directiva (UE) 2019/1151 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale;

Directiva (UE) 2019/2121 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere;

Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

4.4.3. Instrumente în curs de negociere la nivelul Consiliului UE sau aflate în trialog în anul 2019: Regulament de instituire a Programului Financiar ”Justiție” pentru perioada

2021-2027; Regulament de instituire a Programului Financiar ”Drepturi și Valori” pentru

perioada 2021-2027;

P a g i n a 30 | 138

Propunerea de Regulament privind ordinele europene de furnizare și

conservare a probelor electronice în materie penală; Propunerea de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru

desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii probelor în procedurile penale;

Propunerea de Regulament privind legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunilor de creanțe;

Propunerea de revizuire a Regulamentului 1393/2007 privind comunicarea și notificarea transfrontalieră a actelor judiciare și extrajudiciare;

Propunerea de revizuire a Regulamentului 1206/2001 privind obținerea probelor în materie civilă.

4.5. TRANSPUNEREA DIRECTIVELOR EUROPENE (anul 2019)4.5.1. Directive transpuse: Directiva (UE) 2012/29 de stabilire a unor norme minime privind drepturile,

sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului:

termen de transpunere: 16/11/2015 (acțiune de infringement declanșată – aviz motivat - a doua etapă a fazei pre-contencioase).

4.5.2. Directive în curs de transpunere Directiva (UE) 2014/42 a Parlamentului European și a Consiliului privind

înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în UE:

termen de transpunere: 04/10/2016 (acțiune de infringement declanșată – aviz motivat – a doua etapă a fazei pre-contencioase);

proiectul legii de transpunere se află în dezbatere parlamentară (Comisia juridică, de disciplină și imunități)

în paralel, se află în dezbatere parlamentară două inițiative legislative parlamentare, care conform expunerilor de motive transpun prevederile directivei, dar care au fost declarate neconsitituționale în integralitate.

Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale:

termen de transpunere: 01/04/2018 (acțiune de infringement declanșată – punere în întârziere- prima etapă a fazei pre-contencioase);

proiectul legii de transpunere se află în dezbatere parlamentară (la Comisia juridică, de disciplină și imunități);

în paralel, se află în dezbatere parlamentară două inițiative legislative parlamentare, care conform expunerilor de motive transpun prevederile directivei, dar care au fost declarate neconsitituționale în integralitate.

Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal:

termen de transpunere: 6/07/2019 (acțiune de infringement declanșată – punere în întârziere- prima etapă a fazei pre-contencioase);

P a g i n a 31 | 138

proiectul de lege de modificare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea,

descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările ulterioare, care va asigura transpunerea directivei se află în dezbaterea Parlamentului (la Camera Deputaților, cameră decizională, PL-x nr. 404/2019, în procedură de urgență).

Directiva (UE) 2016/800/UE privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale:

termen de transpunere: 11/06/2019; proiectul de Lege privind unele măsuri pentru transpunerea în legislația

națională a Directivei UE 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, care va definitiva transpunerea directivei se află în dezbaterea Parlamentului (la Camera Deputaților, cameră decizională, PLx nr.472/2019, în procedură de urgență).

Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare:

termen de transpunere: 5/05/2019; proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 302/2004 privind

cooperarea judiciară internațională, care va definitiva transpunerea directivei (dispoziție restantă art.5 alin. (2) din directivă) se află în curs de elaborare.

Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor:

termen de transpunere: 03/12/2020; proiectul de act normativ de modificare a Legii 129/2019 pentru

prevenirea şi combaterea spalării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care va asigura transpunerea Directivei, se află în curs de elaborare (etapa consultărilor interinstituționale pe marginea proiectului).

Directiva (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului:

termen de transpunere: 31/05/2021; în curs de analiză pentru identificarea măsurilor ce se impun; în acest

sens a fost constituit un grup de lucru intrainstituțional.

4.5.3. Sprijinirea transpunerii unor acte legislative europene din sfera de competență a altor direcții din cadrul MJ

P a g i n a 32 | 138

Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20

iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea și insolvența):

termen de transpunere: 17/07/2021; Evaluarea preliminară a MJ a relevat faptul că este necesară elaborarea

unui proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (lege-cadru în materie) și a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.

Directiva (UE) 2019/1151 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților comerciale:

termen de transpunere: 01/02/2021; Evaluarea preliminară a MJ a relevat faptul că este necesară elaborarea

unui proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Legii societăţilor nr. 31/1990;

Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii:

termen de transpunere: 17/12/2021; Directiva este în curs de analiză, la nivel intern al MJ, în vederea

identificării măsurilor ce se impun. Directiva (UE) 2019/2121 a Parlamentului European și a Consiliului din 27

noiembrie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere: 31/01/2023;

termen de transpunere: Directiva este în curs de analiză, la nivel intern al MJ, în vederea

identificării măsurilor ce se impun.Activitățile care sunt desfășurate în cadrul procedurii de transpunere a directivelor presupun: Raportarea stadiului de transpunere a directivelor de competența MJ,

săptămânal sau lunar, în funcție de solicitarea MAE; Notificarea actelor de transpunere către MAE; Participare la reuniuni pe tema transpunerii unor instrumente legislative ale

UE, fie la nivel UE, fie la nivel intern; Răspunsuri la solicitări MAE vizând stadiul transpunerii directivelor și măsurile

ce se impun pentru transpunerea acestora; Elaborare, alături de direcțiile de specialitate, a tabelelor de concordanță

pentru directivele de competența MJ; Sprijin acordat direcțiilor de specialitate pentru elaborarea actelor de

transpunere;

P a g i n a 33 | 138

Participarea din perspectiva competențelor DAEDO, la elaborarea de opinii,

analize, studii, activități, ca urmare a unor solicitări punctuale formulate de departamentele din cadrul MJ sau de alte instituții având competențe principale în domeniile în contextul cărora se transmit respectivele solicitări.

4.6. Politica de securitate şi apărare comună (PSAC)Participarea la dezvoltarea dimensiunii civile a contribuției României în gestionarea crizelor din cadrul politicii de securitate şi apărare comune (PSAC): participarea la „Workshop on recruitment and selection procedure for Civilian

CSDP Missions – from theory to practice” (31 octombrie 2019, Institutul Diplomatic Român);

elaborarea punctului de vedere - pe baza consultărilor realizate la nivel intern - pe marginea Proiectului de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului Național de Implementare a Compactului Civil în domeniul PSAC;

participarea la sediul Ministerului Afacerilor Externe la reuniunea de coordonare interinstituțională la nivel de experți pe tematica dimensiunii civile a PSAC.

4.7. Sistemul de informare al pieței interne (IMI)Regulamentul nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) stabilește normele pentru utilizarea unui sistem de informare al pieței interne (IMI) pentru cooperarea administrativă, inclusiv prelucrarea datelor cu caracter personal, între autoritățile competente ale statelor membre și între autoritățile competente ale statelor membre și Comisie, inclusiv modul Documente Publice.IMI reprezintă un instrument electronic ce permite identificarea și contactarea cu rapiditate a autorităților competente cu atribuții în domeniul pieței interne, atât din statele membre UE, cât și din aria AELS.MJ a fost desemnat coordonator delegat IMI - autoritate la nivel central care asigură coordonarea pentru una sau mai multe autorități competente (Anexa 1 la HG nr. 931/2010). DAEDO este coordonator IMI la nivelul MJ.

În anul 2019, prin intermediul IMI au fost transmise 4 cereri și soluționate 4.4.8. Verificarea autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul UE, care urmează să fie executate pe teritoriul RomânieiÎn conformitate cu art. 299 TFUE, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Banca Centrală Europeană pot emite acte care impun o obligaţie pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre. În România, autoritatea națională responsabilă de învestirea cu formulă executorie a acestor acte este MJ (în temeiul HG nr. 1265 din 17 octombrie 2007 privind desemnarea Ministerului Justiției ca autoritate națională competentă pentru verificarea autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii

P a g i n a 34 | 138

Europene care urmează să fie executate pe teritoriul României, respectiv Ordinul Ministrului Justiției nr. 1357/C din 21 mai 2008 pentru stabilirea procedurii de verificare a autenticității titlurilor executorii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.265/2007 privind desemnarea Ministerului Justiției ca autoritate națională competentă pentru verificarea autenticității titlurilor executorii emise de Comisia Europeană sau de Consiliul Uniunii Europene care urmează să fie executate pe teritoriul României).În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019 a fost certificată autenticitatea unui titlu executoriu emis de Comisia Europeană.În conformitate cu art. 299 TFUE, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Banca Centrală Europeană pot emite acte care impun o obligaţie pecuniară în sarcina altor persoane decât SM. În România, autoritatea națională responsabilă de învestirea cu formulă executorie a acestor acte este MJ.4.9. Activități privind aspectele de competența MJ în contextul dreptului proprietății intelectuale

Urmărirea procesului de ratificare a Acordului privind Curtea Unică în Materie de Brevete (CUB) de către statele părți la acord în condițiile în care procedura națională de ratificare înregistrează un blocaj.

Participarea la reuniunea Grupului de Lucru privind Proprietatea Intelectuală ce a avut loc în luna decembrie 2019.

4.10. Extinderea Uniunii EuropeneImplicarea Ministerului Justiției în elaborarea poziției României în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Serbiei, statului Muntenegru și Turciei, din perspectiva competentelor MJ: în anul 2019 nu au fost înregistrate evoluții în acest dosar.

5. BREXIT

Ministerul Justiţiei asigură participarea la reuniunile interministeriale privind problematica BREXIT, organizate de către Ministerul Afacerilor Externe. În perioada de referință, au fost transmise, ca urmare a solicitărilor formulate de către Biroul BREXIT din cadrul MAE, puncte de vedere vizând aspectele aflate în sfera de competență a instituției, în particular, în ceea ce privește cooperarea judiciară atât în materie penală, cât și civilă și comercială. În esență, activitățile derulate în cadrul acestui dosar includ analiza documentelor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe și elaborarea punctelor de vedere solicitate, inclusiv avizarea unor memorandumuri pe tematica de referință.6. DREPTURILE OMULUI

6.1. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT)Demersuri efectuate în anul 2019

P a g i n a 35 | 138

Prin OMJ nr. 969/C/04.03.2019, modificat succesiv prin OMJ nr.

1476/C/25.03.2019, OMJ nr. 2076/C/09.05.2019 și OMJ nr. 3617/C/03.09.2019 a fost constituită Comisia de selecție a reprezentantului României în Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor Inumane și Degradante, formată din reprezentanții Ministerului Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și a fost aprobată procedura de selecție;

La data de 5 aprilie 2019, un singur expert a fost selectat, respectiv doamna LIONTE Emilia, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, București;

În cursul lunii aprilie 2019 a fost reluată procedura de selecție pentru selectarea celorlalte două candidaturi.

La data de 13 decembrie 2019 au fost selectate și celelalte două candidaturi iar lista finală de candidați a fost înaintată către Biroul Adunării Consultative a Consiliului Europei.

6.2. Subcomitetul pentru Prevenirea Torturii a ONU (SPT)În anul 2019La data de 24.09.2019, Ministerul Justiției (MJ) a transmis Ministerului Afacerilor Externe (MAE) răspunsului României la lista de întrebări pentru cel de-al treilea raport periodic al României la Convenția Națiunilor Unite împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, restructurat conform sugestiilor Secretariatului Comitetul Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii (CAT), respectiv reducerea textului la o limită de 21.200 de cuvinte, față de cele 31.800 de cuvinte pe care le conținea raportul transmis inițial în luna mai.Documentul a fost elaborat în baza contribuțiilor transmise de către Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, Avocatul Poporului, Direcția Națională de Probațiune, Ministerul Afacerilor Externe și direcțiilor de specialitate din Ministerul Justiției (Direcția elaborare acte normative, Direcția drept internațional și cooperare judiciară și Direcția afaceri europene și drepturile omului) și transmis de către MAE, prin intermediul Misiunii permanente de la Geneva, Comitetul Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii (CAT).6.3. CONDIȚII DE DETENȚIEÎn anul 2019: La data de 11.02.2019 a avut loc reuniunea Grupului de lucru constituit în

vederea monitorizării și evaluării evoluțiilor măsurilor asumate prin Calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluționarea supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmives şi alții împotriva

P a g i n a 36 | 138

României, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 25 aprilie 2017;

În perioada 4 - 6 iunie 2019 o delegație a Ministerului Justiției a participat la reuniunea Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH)-Strasbourg dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În cadrul reuniunii au avut loc dezbateri cu privire la două cauze îndreptate împotriva României, Al Nashiri și Rezmiveș și alții, ce include și grupul de cauze Brăgadireanu privind problematica condițiilor de detenție;

La data de 19 septembrie 2019 a avut loc întrevederea ministrului jutiției cu delegația Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condusă de Linos Alexandre Sicillianos, președintele CEDO. Din delegație au făcut parte judecătorul român la CEDO, Iulia Antoanella Motoc și grefierul șef adjunct, Andrea Tamietti;

La data de 31.10.2019 a fost transmis prin intermediul Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului raportul de informare privind progresele înregistrate în implementarea Calendarului de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea problemei supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmives şi alții împotriva României, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 25 aprilie 2017;

În perioada 3-5 decembrie 2019 o delegație condusă de ministrul justiției a participat la reuniunea Comitetului Delegațiilor Miniștrilor în format Drepturile Omului (CM-DH) dedicată supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg);

La data de 6 decembrie 2019, delegația română a participat la reuniunea bilaterală cu reprezentanții Serviciului de executare a hotărârilor CEDO;

În data de 9 decembrie 2019 au avut loc la sediul Ministerului Justiției, discuții bilaterale cu reprezentantul Serviciului de executare a hotărârilor CEDO, pe tema executării hotărârii-pilot Rezmiveș și alții și grupului de cauze Bragadireanu. Întrevederea a constituit o continuare a discuțiilor tehnice bilaterale purtate la Strasbourg, la data de 6 decembrie 2019;

La data de 19 decembrie 2019 a avut loc reuniunea Grupului de lucru constituit în vederea monitorizării și evaluării măsurilor asumate prin Calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluționarea supraaglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmives şi alții împotriva României, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 25 aprilie 2017. Obiectivul reuniunii a fost prezentarea principalelor elemente care trebuie actualizate sau incluse în planul de măsuri revizuit/noul plan, ce va fi prezentat la reuniunea Comitetul de miniștri CM-DH din martie 2020 (Strasbourg).

6.4. CAUZELE CEDOMinisterul Justiției colaborează strâns cu Agentul Guvernamental atât în pregătirea apărării poziției României ca stat pârât în fața Curții, cât și în punerea

P a g i n a 37 | 138

în executare a hotărârilor pronunțate de Curte în cauzele care țin de competența sa. În acest sens, Ministerul Justiției transmite datele și informațiile solicitate de Agentul guvernamental și apreciate ca fiind necesare reprezentării intereselor statului român la Curte și la Comitetul Miniștrilor. La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Justiției elaborează avize pentru aprobarea semnării de către Agentul Guvernamental pentru CEDO, în numele Guvernului, a înțelegerilor amiabile sau a declarațiilor unilaterale pentru soluționarea cauzelor împotriva României aflate pe rolul CEDO.În anul 2019 au fost elaborate și transmise la MAE avize pentru 35 de cauze aflate pe rolul CEDO, pentru care s-au plătit despăgubiri în valoare totală de 100.900 euro.Alte activități care sunt derulate în cadrul acestui dosar: participarea la reuniuni ale grupurilor de lucru coordonate de Agentul

Guvernamental pentru CEDO pentru punerea în aplicare a hotărârilor CEDO; colaborarea cu direcțiile din MJ sau instituțiile subordonate la elaborarea

poziției României - la solicitarea MAE.6.5. Raportări periodice către organismele internaționale și participarea la audieriTransmiterea de contribuții, în perioada de referință, la raportările periodice către organismele internaționale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe: raportul Departamentului de Stat al SUA privind libertatea de religie; raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situația drepturilor

omului în lume; raportul anual al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale; Raportul Comitetului de experți (COMEX) privind România, din cadrul celui de-

al treilea ciclu de monitorizare privind aplicarea de către România a prevederilor Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare;

Reuniunea Anuală de Implementare a Dimensiunii Umane a OSCE; Raportarea OSCE în domeniul combaterii infracțiunilor motivate de ură; Raportare la jumătate de termen privind Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice; actualizarea raportului privind Convenția privind eliminarea tuturor formelor

de discriminare rasială (CERD); transmiterea contribuției către Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) cu

privire la celui de-al 6 raport periodic la Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (PIDESC);

transmiterea contribuției către MMJS cu privire la rapoartele pentru următoarele convenții: (i) Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată sau obligatorie, inclusiv cererea directă formulată de Comisia de Experți pentru Aplicarea Convențiilor și Recomandărilor; (ii) Convenția nr. 105/1957 privind abolirea muncii forțate, inclusiv cererea directă formulată de Comisia de Experți pentru Aplicarea Convențiilor și Recomandărilor şi (iii) Convenția nr.

P a g i n a 38 | 138

182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acțiunea imediată în vederea eliminării lor;

transmiterea contribuţiei către MMJS cu privire la cel de al 19-lea raport național, aferent grupului tematic „Ocupare, Formare Profesională şi Egalitate de Șanse”, a cărei perioadă de raportare este 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2018.

6.6. Convenția Consiliului Europei privind drepturile persoanelor cu dizabilități și Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția Consiliului Europei privind drepturile persoanelor cu dizabilități – reprezentarea Ministerului Justiției în grupul de lucru privind aplicarea Legii; înființarea punctului de contact în cadrul MJ, conform obligațiilor impuse de Legea nr. 8/2016.În anul 2018, s-a aprobat de către conducerea MJ constituirea punctului de contact, în cadrul DAEDO, sub condiția suplimentării schemei de personal (modificarea ROF în consecință).A fost modificat OMJ nr. 120/2011 prin includerea punctului de contact în cadrul DAEDO și au fost nominalizate 4 persoane (personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, respectiv, manager public) care trebuie să desfășoare activitatea acestuia prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 3552/C/2019. Totodată, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 3218/C/2019 au fost desemnate să facă parte din Comitetul Interministerial pentru Asigurarea Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități trei reprezentanți ai DAEDO, care duc la îndeplinire activitățile legate de implementarea strategiei sau în alte activități care duc la îndeplinirea mandatului prevăzut în Convenție, prin participarea la reuniuni, transmiterea contribuțiilor conform competenței și formularea punctelor de vedere conform competențelor MJ.6.7. Activități privind aspecte vizând lupta împotriva antisemitismului, din perspectiva competențelor MJ: Actualizare privind situația colectării datelor privind antisemitismul la nivelul

UE.6.8. Reprezentarea României la diverse reuniuni la nivelul UE/OSCE:În anul 2019 Reprezentarea Ministerului Justiției la evenimentul ”Ziua Uniunii Europene

împotriva impunității pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război”, Haga, sediul EUROJUST, 23 mai 2019, eveniment în prin intermediul căruia s-a atras atenția asupra celor mai atroce crime – cele împotriva umanității, a crimelor de război și a genocidului;

Reprezentarea Ministerului Justiției la conferința privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, eveniment organizat de Președinția Finlandei a Consiliului UE la Helsinki, în perioada 10-11 septembrie 2019;

P a g i n a 39 | 138

Reprezentarea MJ la reuniunea de Implementare a Dimensiunii Umane a

Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), din perioada 16-27 septembrie 2019 ce a avut loc la Varșovia, reprezentantul MJ participând în perioada 23-25 septembrie, în zilele în care s-au discutat subiecte precum: Independența sistemului judiciar, procesul democratic în elaborarea legislației, asigurarea unei exercitări egale a drepturilor și a participării în viața politică și cea publica; prevenirea torturii, schimb de opinii privind abolirea pedepsei capitale, protecția drepturilor omului și lupta împotriva terorismului; Toleranță și nediscriminare II, inclusiv adresarea Înaltului Comisar pentru minorități naționale a OSCE: Drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale; Combaterea rasismului a xenofobiei și a discriminării; Combaterea antisemitismului și a discriminării împotriva creștinilor, musulmanilor și membri ai altor religii; Infracțiunile motivate de ură.

6.9. Alte activități în domeniul drepturilor omului: Pregătirea participării reprezentanților și a mandatului MJ la evenimentul de

comemorare a victimelor regimului totalitar, Varșovia, 23 – 24 august 2019. Pregătirea participării reprezentanților MJ la segmentul de nivel înalt dedicat

combaterii apatridiei în cadrul celei de-a 70-a reuniuni plenare a Comitetului executiv al UNHCR, 7 octombrie 2019, Geneva.

Întocmirea răspunsului către MAE cu privire la Aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Completarea chestionarului privind violența împotriva copilului transmis de Organizația Mondială a Sănătății.

Transmiterea punctului de vedere al MJ cu privire la raportul întocmit de experții Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței din cadrul Consiliului Europei (ECRI) elaborat în urma vizitei în România din perioada 16 – 20 aprilie 2019.

Transmiterea contribuției MJ la chestionarul privind lucrătorii migranți. Transmiterea punctului de vedere al MJ cu privire la evaluarea ONU privind

stadiul implementării Declarației de la Beijing, document ce stabileşte angajamentele guvernelor pentru consolidarea drepturilor femeilor.

Transmiterea contribuției MJ la chestionarul privind discriminarea bazată pe orientarea sexuală.

7. AFACERI INTERNAȚIONALE

7.1. Drept internațional umanitarÎn anul 2019, Ministerul Justiției a fost prezent la toate activitățile Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar, participând la cele două 2 sesiuni ordinare organizate anul acesta, una sub președinția MAE (sesiunea de predare a președinției) și una sub președinția Ministerului Apărării Naționale.De asemenea, Ministerul Justitiei a participat în data de 14 mai 2019, la cea de-a cincea ediție a mesei rotunde cu tema „Importanța dreptului internațional

P a g i n a 40 | 138

umanitar în actualul mediu internațional de securitate”, eveniment organizat de Universitatea Națională de Apărare "Carol I" prin Centrul de Drept Internaţional Umanitar al Ministerului Apărării Naționale.Totodată, conducerea ministerului a aprobat propunerile MJ pentru proiectul planului de activități al CNDIU pentru perioada deținerii președinției de către Ministerul Apărării Naționale.7.2. NATO

Participare la sediul MApN la o reuniune de programare a exercițiului NATO – CMX ’19 (23 aprilie 2019);

Participare la sediul MApN la Conferința Histria (noiembrie 2019).7.3. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului - Strategia Națională de Dezvoltare DurabilăÎn perioada aprilie - iulie 2019 s-a procedat la identificarea și desemnarea reprezentanților Ministerului Justiției în cadrul Grupului de lucru pentru elaborarea Planului de Acțiune 2020 pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 și transmiterea răspunsului către Departament privind persoanele amintite anterior.În luna septembrie 2019, la solicitarea Departamentului, în ceea ce priveşte derularea în perioada 2019-2020 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a proiectului „Corelarea planificării politicilor cu cadrul de finanțare pentru sprijinirea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă în România”, Ministerul Justiţiei a transmis contribuția sa la chestionarul OCDE.În perioada noiembrie – decembrie 2019 au demarat discuțiile privind elaborarea Planului de acțiune 2020.

7.4. Consiliul Europei – Comitetul de combatere a terorismului (CDCT) Participarea la reuniunile plenare bi-anuale ale CDCT (mai și noiembrie 2019)

și la reuniunile Biroului de coordonare al Comitetului (aprilie și septembrie 2019);

Coordonarea cu poziția RO în formatele de lucru și de decizie ale Uniunii Europene în problematica respectivă.

II.1.3. Cooperare juridică internațională, tratate şi relaţii internaţionaleÎn perioada de referință, Ministerul Justiției, prin Direcția drept international și cooperare judiciară, a continuat să desfășoare o activitate intensă, marcată de rezultate concrete atât în ceea ce privește componenta operativă a cooperării judiciare, cât și cea de analiză, evaluare și sinteză specifică atribuțiilor elaborării și avizării de acte normative în domeniul cooperării judiciare, al tratatelor și al relațiilor internaționale.

P a g i n a 41 | 138

Principalele obiective urmărite în anul 2019, în domeniul cooperării judiciare internaționale, tratatelor și relațiilor internaționale au fost: exercitarea competențelor specifice de autoritate centrală în domeniul

cooperării judiciare internaționale; consolidarea rolului rețelelor judiciare naționale în domeniul cooperării

judiciare internaționale; dezvoltarea și consolidarea cadrului legislativ și instituțional; intensificarea relațiilor internaționale în domeniul justiției; dezvoltarea cadrului bilateral în domeniul justiției.

Din punct de vedere operativ, în îndeplinirea atribuțiilor specifice de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare europene și internaționale au fost înregistrate, pentru perioada de referință un număr de 44 186 lucrări, din care: 31 811 lucrări în domeniul cooperării judiciare în materie penală; 10 822 lucrări în domeniul cooperării judiciare în materie civilă, comercială și

de dreptul familiei; 709 lucrări pentru Unitatea de tratate, relații internaționale și magistrați de

legătură, 844 diverse alte lucrări (note de comandă, referate, procese verbale de recepție, supralegalizări etc.).

Acest număr nu include lucrările, contribuțiile, mandatele și celelalte materiale întocmite de către departament pe perioada exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.A. Consolidarea rolului rețelelor judiciare naționale în domeniul cooperării judiciare internaționale și participarea la reuniunile rețelelor europene în materieÎn perioada de referință, în contextul exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, direcția a organizat, în perioada 26-27 februarie 2019, cu sprijinul COM și CoE, conferința cu tema : Justiția penală în spațiul cibernetic.În același context, conducerea direcției, corespondentul național la RJE și punctele de contact la RJE din cadrul Serviciului cooperare judiciară în materie penală al direcției au organizat, în colaborare cu Secretariatul Rețelei Judiciare Europene, Reuniunea plenară a Rețelei Judiciare Europene în materie penală, în perioada 26 -28 iunie 2019.Pe agenda reuniunii s-au aflat teme de interes practic pentru punctele de contact ale acestei rețele judiciare și, în general, pentru judecători, procurori și alți specialiști în domeniu, inclusiv aspecte care s-au aflat printre prioritățile Președinției române a Consiliului: rolul Rețelei Judiciare Europene (RJE) în facilitarea aplicării instrumentelor Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală, sinergiile dintre Eurojust și Rețeaua Judiciară Europeană, aspecte practice privind mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă, viitoarele relații de cooperare dintre RJE și Parchetul European.

P a g i n a 42 | 138

Tot în cadrul evenimentelor organizate în perioada exercitării Președinției române a Consiliului UE, în perioada 15-16 mai 2019, conducerea direcției și punctele de contact la RJE în materie civilă și comercială din cadrul Serviciului cooperare judiciară în materie civilă și comercială al direcției au organizat, în colaborare cu Secretariatul Rețelei Judiciare Europene în materie civilă, Reuniunea ordinară a Rețelei Europene Judiciare în materie civilă și comercială. Totodată, în perioada 9 - 11 octombrie 2019, Serviciul cooperare judiciară în materie penală din cadrul direcției a organizat reuniunea Rețelei Judiciare Române in materie penală. Punctele naționale de contact care sunt invitate sa participe la această reuniune sunt cele desemnate dintre membrii Rețelei Judiciare Române în materie penală (judecători și procurori de la curțile de apel și parchetele aferente, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, DNA, DIICOT).B. Intensificarea relațiilor internaționale în domeniul justiției și dezvoltarea cadrului bilateral în domeniul justițieiInstrumente internaționale negociate, semnate și ratificate/aprobate: finalizarea negocierilor tratatelor dintre România și Regatul Hașemit al

Iordaniei în materia cooperării judiciare internaționale în materie penală. Ultima rundă de negocieri s-a desfășurat, la București, în perioada 26 - 28 august 2019;

participarea la reuniunea de consultări consulare bilaterale româno-chineze, Consultări consulare bilaterale româno-chineze (București, 20 septembrie 2019. Departamentul a gestionat, în cadrul discuțiilor, problematica cooperării judiciare dintre cele două țări;

au fost întreprinse demersuri pentru semnarea Tratatului bilateral în domeniul transferului de persoane condamnate dintre România și Regatul Thailandei. De asemenea, au fost făcute demersuri în vederea semnării Tratatului bilateral în domeniul extrădării cu Regatul Malaysiei.

Acțiuni internaționale/bilaterale cu impact în care departamentul a gestionat problematica:Desfășurarea procedurii de selecție a Procurorului European

Procedura de selecție a fost una transparentă și in conformitate cu respectarea tuturor procedurilor legale, așa cum s-au stabilit în temeiul dispozițiilor din OUG 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019 și având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/598 a Consiliului din 9 aprilie 2019 privind normele tranzitorii pentru numirea procurorilor europeni pentru primul mandat și pe durata lui, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/1939. Ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidați la funcția de procuror european s-a încheiat în 23 iulie 2019.

P a g i n a 43 | 138

De asemenea, a fost finalizată în 25 septembrie 2019, selecția adjunctului membrului național român la Eurojust. Evaluarea candidaților a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susținerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum și a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.Selecția a fost organizată cu respectarea tuturor procedurilor legale, așa cum s-au stabilit în temeiul dispozițiilor din OUG 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.Reuniunea ministerială Consiliului JAI (sesiunea justiție), Luxemburg, 6 iunie 2019

Agenda a inclus ca temă probele electronice Decizia Consiliului de autorizare a începerii negocierilor în vederea unui acord

între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind accesul transfrontalier la probele electronice în scopul cooperării judiciare în materie penală – adoptare.

Decizia Consiliului de autorizare a participării la negocierile privind cel de Al doilea Protocol adițional la Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică de la Budapesta (CETS nr. 185) – adoptare.

Consiliul a adoptat textele Deciziilor Consiliului, care cuprind mandatele de negociere.Reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiție și Afaceri Interne (București, 19 iunie 2019), în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene

Sesiunea de justiție din cadrul reuniunii ministeriale a inclus discuții referitoare la securitatea și justiția penală în spațiul cibernetic”, prezidată de Ministrul justiției.Întrevederea bilaterală cu domnul William BARR, Procurorul General al Statelor Unite ale Americii care a avut loc în data de 18 iunie 2019. Organizarea de consultări bilaterale cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în data de 30 septembrie 2019, precum și a două video – conferințe în datele de 21 şi 28 octombrie 2019 cu privire la efectele BREXIT în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

Direcția a asigurat reprezentarea Ministerului Justiției la reuniunile grupurilor de experți din cadrul Comisiei Europene și ale Organizației Națiunilor Unite și Consiliului Europei în funcție de tematică. În cadrul Consiliului Europei, direcția asigură reprezentarea în Comitetul European pentru Probleme Penale (CDPC), Comitetul European de Cooperare Juridică (CDCJ) și Comitetul de experți privind aplicarea convențiilor europene în domeniul cooperării internaționale în materie penală (PC-OC).În ceea ce privește reprezentarea în cadrul comitetelor Consiliului Europei este de subliniat că, direcția asigură reprezentarea în cadrul Comitetului Convenției privind criminalitatea informatică, inclusiv în Grupul de lucru Grupului privind

P a g i n a 44 | 138

elaborarea celui de-al doilea Protocol adițional la Convenție la care participă 64 de state.Reprezentantul DDICJ este Președintele Comitetului și prezidează toate reuniunile Comitetului și ale Grupului privind elaborarea celui de-al doilea Protocol adițional, care discută aspecte complexe ale cooperării internaționale în investigațiile penale care implică obținerea rapidă a probelor electronice (ex. cooperarea directă cu furnizorii de servicii pentru obținerea datelor). În ce privește dezvoltarea și consolidarea cadrului legislativ și instituțional, a fost elaborat la nivelul departamentului proiectul Legii privind cooperarea judiciară cu Curtea Penală Internațională, aflat în etapa de avizare.

II.1.4. Prevenirea criminalităţii 1. Monitorizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 Potrivit planului anual de activități, în anul 2019 au fost întreprinse următoarele:1.1. - 1.2. Direcţia de prevenire a criminalităţii (DPC), în calitate de Secretariat tehnic al SNA, a elaborat Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 pentru anul 2018, cu anexele aferente (inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției - anexa 3 la SNA 2016-2020, lista incidentelor de integritate raportate de către instituțiile componente ale platformei administrației publice centrale și cele ale platformei autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, stadiul implementării standardului privind informațiile de interes public în cadrul întreprinderilor publice - anexa 5 la H.G. nr. 583/2016). Raportul cu anexele aferente au fost prezentate în cadrul primei sesiuni de reuniuni a platformelor prevăzute în SNA, organizate în perioada 17-19 aprilie 2019. Documentele menționate mai sus au fost publicate pe portalul https://sna.just.ro/.

Raportul privind implementarea SNA 2016-2020 pentru anul 2019 va fi elaborat în prima jumătate a anului 2020.1.3. MJ, prin reprezentanții DPC, a continuat demersurile necesare pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în special la Grupul de Lucru Anti-mită, promovând proiectul de act normativ privind aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare a României la OCDE în vederea finanţării participării României, prin MJ, într-un proiect de asistenţă tehnică privind conformitatea legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale. Proiectul de act normativ a fost adoptat, fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 394/2019, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 492, din 18 iunie 2019. La data de 16 august 2019 OCDE a emis factura în valoare de 89.930 EUR, iar plata s-a realizat la data de 26.08.2019. În acest context, la data de 26 noiembrie 2019, MJ și Secretariatul OCDE au organizat o reuniune de lansare în România, care a avut drept scop prezentarea

P a g i n a 45 | 138

proiectului de asistenţă tehnică, a criteriilor şi procedurii de aderare la WGB şi a chestionarului ce va fi completat de autorităţile române.1.4. MJ și Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham) au continuat proiectul privind consolidarea integrității în întreprinderile publice, prin organizarea a două sesiuni de instruire pentru formatori (aprilie și noiembrie 2019). Temele puse în discuție au fost: conformitatea și etica în mediul de afaceri; conflictele de interese; mita și plata unor stimulente; cadourile și ospitalitatea; intermediarii și activitatea de lobby; respectarea Standardului de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice (Anexa 5 a Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020). Prin acest demers, a fost promovat inclusiv dialogul dintre mediul de afaceri privat, întreprinderile publice și autoritățile publice, fiind astfel facilitat schimbul de experiență și de bune practici pentru prevenirea corupției și consolidarea integrității.În urma discuţiilor purtate, a fost dezvoltat documentul intitulat „Promovarea unei culturi de integritate în cadrul întreprinderilor publice”, ce prezintă aspecte de ordin procedural referitoare la: respectarea obligaţiilor stabilite de SNA 2016-2020 în sarcina întreprinderilor publice; promovarea unei politici interne de integritate la nivel organizaţional. Documentul urmează a fi finalizat cu participanţii la acest demers. Acest demers va continua și în anul 2020.1.5. DPC, în calitate de Secretariat tehnic al SNA, a pregătit și organizat două serii de reuniuni ale celor patru platforme dezvoltate în cadrul SNA 2016-2020 (prima serie de reuniuni a avut loc în perioada 17-19 aprilie 2019, iar cea de-a doua a avut loc în perioada 5-6 decembrie 2019). În cadrul reuniunilor organizate în decembrie, membrii platformelor de cooperare au discutat și aprobat, în unanimitate, rapoartele de evaluare elaborate în urma derulării a 8 misiuni de evaluare tematică. De asemenea, reprezentanții DPC au participat la cele două reuniuni ale platformei administrației publice locale organizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.1.6. Reprezentanţii DPC, împreună cu cei ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au analizat aproximativ 330 de hotărâri pronunţate de instanţele de judecată în materia infracţiunilor de evaziune fiscală, în perioada 2014 – 2017. În urma unei analize preliminare, a fost identificată o situaţie de practică neunitară.1.7. În contextul implementării proiectului „Mecanisme eficace de control administrativ și de prevenire a corupției”, derulat de SGG în parteneriat cu MJ, menționăm că în luna mai 2019, a fost finalizată procedura de achiziție publică, iar la data de 29 mai 2019 a fost semnat contractul de servicii, având ca obiect realizarea studiului privind sistemul sancţiunilor administrative (sancţiunile disciplinare şi sancţiunile aplicate de autorităţile de control) şi implementarea lui. Rapoartele intermediare de analiză a datelor au fost primite în noiembrie și decembrie 2019, studiul final fiind recepționat în martie 2020.

P a g i n a 46 | 138

2. Derularea proiectului POCA „Consolidarea capacității administrative a Secretariatului Tehnic al SNA 2016 – 2020”- Cod SIPOCA 62 (buget 4.703.924,50 lei)În anul 2019 au fost întreprinse următoarele activități:2.1. La data de 04 noiembrie 2019 a fost republicat anunțul de participare pentru achiziția “Servicii de consultanță pentru elaborarea și implementarea unei campanii de informare publică”. Anunțul a fost publicat în SEAP, JOUE, pe site-ul publicitatepublica.ro și pe site-ul Ministerului Justiției. Data limită pentru depunerea ofertelor a fost 05 decembrie 2019, dată la care a avut loc ședința de vizualizare a ofertelor, comisia de evaluare constatând că a fost depusă o singură ofertă, care a și intrat în procedura de evaluare.2.2. În perioada august – noiembrie 2019, au fost derulate cele 20 de misiuni de evaluare tematică prevăzute de proiect, în cadrul următoarelor instituții5: Corpul de Control al Primului Ministru, Agenția Națională de Integritate, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Ministerul Educației, Consiliul Concurenței, Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Energiei, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Ministerul Turismului, Ministerul Transporturilor, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Direcția Generală Anticorupție, Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, au fost evaluare și structuri aflate în subordonarea/coordonarea/sub autoritatea instituţiilor din administraţia publică centrală menționate mai sus, inclusiv întreprinderi publice. În total au fost evaluate 48 de entități.2.3. Activitatea de elaborare și diseminare a unui model general de bune practici în urma derulării misiunilor de evaluare tematică derivă din activitatea prevăzută la punctul 2.2., care s-a finalizat la data de 9 noiembrie 2019. Documentul va fi elaborat și diseminat în cursul anului 2020.2.4. În decembrie 2019 a fost definitivată versiunea preliminară a Raportului de audit intermediar privind implementarea SNA 2016-2020. Documentul evaluează factorii de succes sau de eşec, sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA, precum şi eficienţa intervenţiilor și va fi finalizat în primul semestru al anului 2020. 2.5. În perioada octombrie – noiembrie 2019 au avut loc două vizite de studiu în Franța și Olanda, în contextul elaborării studiului de drept comparat „Evaluarea legislației privind instituția avertizorului în interes public și interdicțiile post-angajare (pantouflage-ul)”. În cadrul acestor vizite au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor relevante din perspectiva celor două teme supuse 5 Denumirea instituţiilor înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative

P a g i n a 47 | 138

analizei. Studiul analizează, la nivel teoretic și practic, cinci modele existente la nivel european și internațional, evaluarea având rolul de a evidenția exemplele de bună practică ce pot constitui baza unor propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ și instituțional existente în România. 2.6. La data de 9 decembrie 2019 a avut loc Conferința Anuală Anticorupție, cu ocazia Zilei Internaționale Anticorupție. În cadrul evenimentului au fost prezentate concluziile preliminare ale misiunilor de evaluare, de evaluare tematică, concluziile prealabile ale activității de audit intermediar privind progresele înregistrate în implementarea SNA în perioada 2016 – 2018 și rezultatele analizei comparative privind instituția avertizorului în interes public și interdicțiile post angajare. La eveniment au fost invitați reprezentanţi ai tuturor instituţiilor și autorităților publice implicate în implementarea SNA, precum şi parteneri din mediul de afaceri şi societatea civilă. 2.7. În noiembrie 2019 a fost finalizată metodologia de realizare a unui scor de tip index al integrităţii instituţionale pentru sectoarele vulnerabile identificate în SNA (sistemul public de sănătate, sistemul național de educaţie, activitatea membrilor Parlamentului, sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, domeniul achiziţiilor publice, mediul de afaceri, administrația publică locală). În baza acestuia, se va calcula scorul de tip index, pe anul 2018, al integrității instituționale pentru sectoarele vulnerabile menţionate mai sus.2.8. În perioada 2 - 4 septembrie 2019, a avut loc, la Sinaia, sesiunea de instruire a personalului din cadrul MJ și al unităților subordonate, cu privire la măsurile de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei prevăzute de anexa 3 la SNA 2016 – 2020, la care au participat 30 de persoane.2.9. În cursul anului 2019 a fost stabilită componența grupelor de cursanți (instituțiile din cadrul cărora provin) care vor participa la cele 20 de sesiuni de instruire a personalului din cadrul administrației publice, materialele și suportul de curs urmând a fi transformate în format e-learning și publicate pe platforma e-learning a MJ.2.10. – 2.11. Studiul criminologic și cercetarea sociologică nu au putut fi efectuate în anul 2019, motivul fiind cel al lipsei ofertanților în cadrul celor două proceduri de achiziție publică lansate de MJ. Cele două activități se vor derula în cursul anului 2020, astfel: studiul criminologic va fi realizat la nivelul MJ, iar studiul sociologic va fi realizat de către Direcția generală anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de partener de proiect.3. Derularea proiectului POCA „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” - cod SIPOCA 454 (proiect implementat în parteneriat de către INM, SNG, IJ, MJ, PÎCCJ, ÎCCJ):3.1. În luna decembrie 2019, CSM a înaintat MJ Sondajul privind percepția publică, a justițiabililor și a profesioniștilor din domeniul juridic asupra sistemului judiciar/actului de justiție și analiza cauzelor nivelului de percepție pe cele trei

P a g i n a 48 | 138

paliere, precum și analiza principalelor surse de informare/canale de comunicare care generează percepția elaborat de prestator. 4. Îndeplinirea obligațiilor ce-i revin RO în calitate de stat membru UE, inclusiv din perspectiva preluării Președinției (semestrul I 2019) 4.1. În aprilie 2019 a fost adoptată Directiva (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului. În acest context menționăm că reprezentanții DPC au participat la reuniunile grupurilor de lucru DROIPEN pentru negocierea directivei, ce au avut loc în anul 2018. 4.2. La data de 7 octombrie 2019 a fost adoptată Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, de către Consiliul de Miniștri în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg. Directiva a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE L 305 din 26 noiembrie 2019. MJ a participat atât prin experții detașați în cadrul RPRO BXL, cât și prin experții din cadrul DPC la negocierile cu privire la propunerea de Directivă sus menționată, ce au avut loc în formatul Grupului de lucru pentru drepturi fundamentale, drepturile cetățenilor și libera circulație a persoanelor (FREMP) din cadrul Consiliului UE iar forma finală a Directivei a fost elaborată sub auspiciile PRES RO, dosarul cu privire la aceasta fiind tratat cu prioritate. Dat fiind faptul că MJ a avut calitate de inițiator al procesului de elaborare și promovare a Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, instituția și-a asumat sarcina transpunerii Directivei, proces legislativ ce se va derula în cursul anului 2020.4.3. Reprezentanții DPC au participat la întâlnirile grupului de lucru constituit la nivelul MJ, organizate în cursul anului 2019, în vederea transpunerii Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. În acest context, MJ a inițiat un proiect de lege 6 în vederea transpunerii dispozițiilor directivei sus menționată. Proiectul de Lege a fost aprobat de Guvernul României la data de 30 mai 2019, a fost adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, la data de 23 septembrie 2019 (înregistrat cu nr. L279/20197) și înaintat la Camera Deputaților, camera decizională, la data de 01.10.2019 (înregistrat cu nr. PL-x nr. 404/20198).4.4. În a doua jumătate a anului 2019 au avut loc mai multe reuniuni ale grupului de lucru constituit pentru analizarea legislației naționale, din perspectiva aplicării Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO). Grupul de lucru este format din reprezentanţi ai 6 Proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.7 https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=22203 8 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18053

P a g i n a 49 | 138

mai multor compartimente din cadrul MJ, inclusiv DPC, dar şi ai altor instituţii precum ANABI, CSM, DNA, DLAF, DIICOT și PÎCCJ. 4.5. Conferința Parchetul European: provocări privind operaționalizarea nu a mai fost organizată, Comisia Europeană retrăgându-și sprijinul pentru organizarea acestui eveniment. 5. Cooperare internaţională pentru dezvoltare și asistență umanitară în procesul de tranziție către guvernarea democratică, o economie liberă de piață și societăți inclusive (proiecte derulate pentru Georgia și Tunisia)5.1. – 5.2. Cele două proiecte de asistență nu au fost derulate deoarece statele vizate nu și-au exprimat interesul în continuarea demersurilor. 6. Consolidarea cooperării internaționale în materia luptei împotriva corupţiei şi prevenirii criminalităţii6.1. – 6.10. În 2019, reprezentanții DPC au asigurat reprezentarea MJ la comitete specializate ale Consiliului Europei (GRECO, MONEYVAL, Conferinţa Statelor Părţi la Convenţia de la Varşovia) la grupurile de lucru, comitetele şi comisiile de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNCAC, UNTOC, Comisia pentru Prevenirea Criminalității şi Justiție Penală), ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (WGB, ACN, SPIO, ACTT, DAC), ale instituţiilor Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale şi regionale (RAI, EPAC /EACN, IACA). În cursul anului au fost discutate, adoptate și publicate următoarele rapoarte: Raport de follow-up referitor la Raportul ad hoc privind ROMANIA (Regula 34),

adoptat de GRECO la cea de-a 83-a Reuniune Plenară organizată la Strasbourg, în perioada 17-21 iunie 2019;

Raport interimar de conformitate - Prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori, adoptat de GRECO la cea de-a 83-a Reuniune Plenară organizată la Strasbourg, în perioada 17-21 iunie 2019 (a patra rundă de evaluare).

În septembrie 2019, România a transmis contribuția la chestionarul de autoevaluare privind implementarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei (UNCAC). De asemenea, în perioada 22 - 23 octombrie 2019, reprezentantul DPC, în calitate de șef al delegației României, a participat la cea de-a 11-a reuniune a Conferinței Statelor Părți la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (CETS No. 198 “Convenția de la Varșovia”). În cadrul acestei reuniuni au fost discutate raportul de evaluare tematică orizontală privind implementarea art. 9 alin. (3)- “Infracţiuni de spălare a banilor” și art. 14 – „Amânarea tranzacţiilor suspecte” din Convenție, precum și raportul follow-up privind implementarea art. 11 – „Hotărâri anterioare” și art. 25 alin. (2) și alin. (3) – „Bunuri confiscate” din Convenţie.

P a g i n a 50 | 138

Referitor la participarea României ca evaluator, în cadrul mecanismului de evaluare a implementării UNCAC, pentru Dominica și Republica Dominicană, menționăm că cele două state nu au răspuns demersurilor efectuate de către MJ, prin reprezentanții DPC, respectiv de către Secretariatul UNODC. 7. Consolidarea cooperării la nivel interinstituțional în domeniul prevenirii criminalității7.1. – 7.9. În 2019, DPC a asigurat reprezentarea MJ la comitetele și grupurile de lucru la care participă în urma desemnării de către conducerea MJ: Consiliul Superior de Medicină Legală – IML, Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale, Comitetul interministerial pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, Consiliul de coordonare al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (CNCISCAP), Comitetul interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE, Comisia de audiere a sportivilor și a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping și Comisia interministerială pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru perioada 2015-2019. În contextul exercitării președinției Comisiei interministeriale pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru perioada 2015-2019, MJ s-a concentrat pe elaborarea proiectului Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024. Proiectul de act normativ privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024 a fost publicat pe pagina de internet a MJ, în acord cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, urmând a fi supus aprobării Guvernului în 2020În cursul anului 2019, DPC a inițiat două proiecte de acte normative: proiect de hotărâre, devenit după adoptare Hotărârea Guvernului nr.

394/2019 privind aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în vederea finanţării participării României, prin Ministerul Justiţiei, într-un proiect de asistenţă tehnică privind conformitatea legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 492, din 18 iunie 2019;

proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024, publicat pe pagina de internet a MJ, la data de 12.12.2019, în acord cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.

P a g i n a 51 | 138

II.1.5. Organizarea, coordonarea şi controlul unor profesii liberale şi activităţi conexe sistemului judiciarÎn ceea ce privește organizarea, coordonarea și controlul unor profesii liberale și activități conexe sistemului judiciar, profesiile conexe aflate în sfera de competență a Serviciului Profesii Juridice Conexe sunt următoarele: notar public, executor judecătoresc, interpret și traducător autorizat, operator autorizat și agent al Registrului Național de Publicitate Mobiliară (fosta Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare) și, respectiv, expert tehnic judiciar și expert criminalist, consilier juridic. A. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind activitatea profesională,

organizarea profesiei, precum și accesul în profesia de notar public; coordonarea activității profesionale a notarilor publici și evidența birourilor notarilor publici. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind activitatea profesională, organizarea profesiei, precum și accesul în profesia de executor judecătoresc; coordonarea activității profesionale a executorilor judecătorești și evidența birourilor executorilor judecătorești

În cadrul acestor obiective, în anul 2019 au fost desfășurate următoarele activități: Prin Ordinul ministrului justiției nr. 2875/C/2019 privind actualizarea posturilor

de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorilor de la Curtea Constituțională pentru anul 2019, cu modificările ulterioare, numărul posturilor de 2.662 posturi de notar public s-a actualizat cu 13 posturi vacante.

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 2873/C/2019 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anul 2019, numărul posturilor de notar public s-a actualizat cu 56 posturi vacante.

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 2874/C/2019 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puțin 6 ani vechime în funcții de specialitate juridică și care vor promova concursul de dobândire a calității de notar public în anul 2019, numărul posturilor de notar public s-a actualizat cu 14 posturi vacante.

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 2876/C/2019 privind actualizarea posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2019, numărul posturilor de notar public s-a actualizat cu 62 posturi vacante.

Au fost numite în profesia de notar public 67 de persoane în temeiul Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

A fost demarat procesul de modificare și completare a Regulamentului de aplicare a Legii notarilor public și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013, în vederea remedierii unor deficiențe identificate în practică.

P a g i n a 52 | 138

Au fost aduse contribuții la negocierea Regulamentului (UE) nr. 1111/2019

privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești și privind răpirea internațională de copii, date fiind implicațiile acestuia în activitatea notarială (reformare).

S-a asigurat participarea la reuniunile organizate de către Ministerul Afacerilor Externe în vederea pregătirii implementării Regulamentului (UE) nr. 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Prin Ordinul ministrului justiției nr. 3788/C/2019 privind actualizarea posturilor de executor judecătoresc, cu modificările și completările ulterioare, numărul posturilor de executor judecătoresc s-a actualizat la 898, din care 868 de executori judecătorești definitivi și 30 de posturi de executor judecătoresc vacante. Numărul posturilor de executor judecătoresc stagiar s-a actualizat la 33, din care 30 de executori judecătorești stagiari și 3 posturi vacante.

În temeiul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost numite în profesia de executor judecătoresc 11 persoane (ca urmare a promovării examenului de definitivat și concursului de admitere în profesie pentru persoanele care au exercitat cel puțin 3 ani funcții de specialitate juridică).

B. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind organizarea și funcționarea sistemului de publicitate mobiliară și sporirea gradului de securitate a informațiilor cuprinse în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (fosta Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare)

În concordanță cu dispozițiile noii reglementări în materie - Legea nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și de abrogare a O.G. nr. 89/2000 - au fost aprobate următoarele acte normative subsecvente:

Ordinul ministrului justiției nr. 3431/C/2019 pentru aprobarea formularelor de înscriere privind înregistrările efectuate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară și a instrucțiunilor de completare a acestor formulare;

A fost transmis spre aprobare Proiectul de ordin al ministrului justiției pentru aprobarea procedurilor prevăzute de art. 41 din Legea nr. 297/2018, care a fost aprobat în data de 07.01.2020 și publicat în Monitorul Oficial al României din data de 16.01.2020 - Ordinul ministrului justiției nr. 29/C/2020.

A fost elaborat, împreună cu DEAN, punctul de vedere al MJ cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000, și a participat la ședințele din Parlament în care s-a dezbătut această inițiativă.

Ca urmare a aprobării noilor formulare de avize de înscriere prin OMJ nr. 3431/C/2019, au fost testate noile aplicații informatice transmise de Corpul

P a g i n a 53 | 138

Operatorilor RNPM – aplicația Client Registru 2019 și aplicația web, fiind aprobate înainte de intrarea în vigoare a noilor formulare.

În anul 2019, în baza dispozițiilor Legii nr. 297/2018, a fost autorizat un nou operator RNPM, cu 1 agent împuternicit și 17 birouri teritoriale.

S-au autorizat 28 agenți împuterniciți/birouri teritoriale să desfășoare activitatea de înregistrare în RNPM a avizelor de înscriere.

În luna mai 2019 au fost efectuate controale la 11 birouri teritoriale autorizate aparținând operatorilor Uniunea Națională a Barourilor din România și Uniunea Națională a Notarilor Publici.

În anul 2019 au fost înregistrate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară 1.477.976 de avize de înscriere, număr în creștere față de anul 2018, când s-au înregistrat în RNPM 1.429.271 de avize de înscriere. S-a încasat din această activitate suma de 33.602.890 lei, în creștere față de anul 2018, când s-au încasat 32.408.410 lei. A fost virată la bugetul de stat cota de 85% din taxele încasate din activitatea de înregistrare în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, în sumă de 28.562.456,5 lei. A fost virată la bugetul Ministerului Justiției cota de 15% din taxele încasate din această activitate, în cuantum de 5.040.433,5 lei.

C. Reformarea profesiei de interpret și traducător autorizat, precum și a activității de interpretare și traducere autorizată; autorizarea interpreților și traducătorilor potrivit legislației în vigoare

Pentru realizarea acestui obiectiv, în anul 2019 au fost desfășurate următoarele activități: S-a demarat procesul de modificare și completare a Regulamentului de

punere în aplicare a Legii nr. 178/1997 privind autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de sistemul judiciar și de membrii profesiilor conexe acestuia în vederea unei reglementării mai adecvate a procedurii recunoașterii titlurilor oficiale de calificare în această profesie dobândite într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European ori Confederației Elvețiene, a procedurii de angajare a răspunderii interpreților și traducătorilor autorizați, precum și a altor deficiențe constatate din practică.

S-au efectuat demersuri pentru aprobarea ordinului comun al ministrului justiției și al ministrului finanțelor publice privind indexarea tarifelor cuvenite interpreților și traducătorilor autorizați, neconcretizate, însă, din cauza lipsei resurselor financiare necesare în bugetele organelor care folosesc serviciile acestei categorii profesionale (Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Ministerul Afacerilor Interne).

Au fost autorizați 104 de interpreți și traducători, numărul total al acestora crescând la 38.460 de traducători și interpreți autorizați. De asemenea, au

P a g i n a 54 | 138

fost modificate 165 de autorizații de interpret și traducător autorizat, urmare a autorizării pentru alte limbi străine sau a modificării datelor de stare civilă.

Au fost eliberate 9 adeverințe necesare recunoașterii calificării de interpret și traducător autorizat în alte state membre ale UE și o adeverință prin care s-a recunoscut unei persoane calificarea profesională de interpret și traducător obținută în statele membre ale UE, ale SEE sau ale Confederației Elvețiene.

În ceea ce priveşte profesia de consilier juridic, date fiind atribuțiile de recunoaștere și atestare ale acestei calificări, au elaborate următoarele propuneri de regulament: Regulamentul privind recunoașterea calificării profesionale de consilier juridic

a cetățenilor statelor membre ale UE sau aparținând SEE, în vederea admiterii și practicării acesteia în România;

Regulamentul privind atestarea titlului oficial de calificare în profesia de consilier juridic, obținut în România, și a experienței în profesie dobândite în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al UE ori aparținând SEE, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând SEE.

În 2019 au fost eliberate 7 adeverințe necesare recunoașterii calificării de consilier juridic în alte state membre ale UE, în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului justiției nr. 606/C/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea titlului oficial de calificare în profesia de consilier juridic, obținut în România, și a experienței în profesie dobândite în România de către cetățenii români sau cetățenii unui alt stat membru al UE ori aparținând SEE, în vederea admiterii și practicării acesteia în celelalte state membre ale UE sau aparținând SEE.

D. Îmbunătățirea cadrului legislativ privind activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară

Pentru realizarea acestui obiectiv, în anul 2019 au fost desfășurate următoarele activități: În vederea elaborării proiectului de act normativ referitor la modificarea și

completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare urmează a se constitui un grup de lucru pentru finalizarea proiectului de lege.

Pentru remedierea disfuncționalităților întâlnite în activitatea de avizare a expertizelor tehnice în specializarea „Topografie, cadastru și geodezie”, în aplicarea Regulamentului privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experții judiciari în specializarea topografie, cadastru și geodezie, aprobat prin Ordinul comun al ministrului justiției și al directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) nr. 1882/C-1044364 /2011, au fost organizate mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanții ANCPI, urmând a se definitiva proiectul de modificare și completare a Regulamentului.

P a g i n a 55 | 138

S-a început implementarea proiectului „Ghidul specializărilor expertizei

tehnice judiciare”, finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, respectiv a fost elaborat Caietul de sarcini pentru achiziționarea de servicii de consultanță si expertiză pentru elaborarea Ghidului specializărilor expertizei tehnice judiciare, necesar pentru demararea licitației publice.

E. Profesia de avocat

Ministerul Justiției și-a manifestat permanent preocuparea în legătură cu modul de acordare a asistenței judiciare din oficiu, ca parte componentă a garantării dreptului la apărare a persoanelor aflate în situații dificile.Urmare a întâlnirilor ce au avut loc în zilele de 13-14 februarie 2019, Ministerul Justiției, Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Public au semnat PROTOCOLUL tripartit privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală.Negocierile privind încheierea acestui Protocol au fost demarate din anul 2017, urmare a solicitării Uniunii Naționale a Barourilor din România de majorare a onorariilor ce fuseseră negociate și acceptate în anul 2015 prin încheierea Protocolului bilateral al organizației profesionale cu Ministerul Justiției.Durata negocierilor până la finalizarea actualului Protocol fiind justificată de lipsa unor criterii clare în solicitările repetate de recalcularea acestor onorarii, organizația profesională neoferind în acest timp o justificare solidă a bazei de recalculare.Actualizarea Protocolului, prin introducerea Ministerului Public ca parte, este justificată de dispozițiile art.84 alin. (1) al Legii 51/1995- republicată în 2018 urmare a modificărilor intervenite asupra acestui act normativ.Cuantumul onorariile reflectate în Protocolul tripartit a fost stabilit prin raportare la evoluțiile economico-financiare, pe baza creșterii salariului minim pe economie ca valoare de referință, ajungându-se la un consens asupra faptului că, onorariile astfel cum au fost stabilite prin Protocolul încheiat în anul 2015, nu puteau fi în măsură să acopere serviciul prestat de avocat, asigurând totodată și calitatea apărării persoanelor ce sunt nevoite, datorită mijloacelor materiale precare, să apeleze la asistență judiciară din oficiu.Totodată, au fost introduse, în cuprinsul Protocolului încheiat noi categorii de cereri ce pot face obiectul sistemului de ajutor public judiciar, pentru a acoperii activitatea la care avocatul din oficiu este solicitat a presta serviciul, ținând cont de solicitările de asistență în activitatea desfășurată de Ministerului Public ce vor fi acoperite din bugetul alocat de acesta.Ca urmare a majorării cuantumului onorariilor stabilite prin protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea servicii lor de asistenta

P a g i n a 56 | 138

judiciara in materie penală, pentru prestarea în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenta judiciara si/sau de reprezentare ori de asistenta extrajudiciară, precum si pentru asigurarea serviciilor de asistenta judiciara privind accesul internațional la justiție în materie civilă si cooperarea judiciara internațională in materie penală, precum si a extinderii obiectului protocolului, Ministerul Public s-a găsit, în anul 2019, in imposibilitatea achitării obligațiilor către avocații din oficiu.Cu ocazia rectificării bugetare, urmare eforturilor depuse de conducerea MJ, bugetul Ministerului Public a fost majorat cu suma de 10.000 mii lei, pentru achitarea datoriilor acumulate către avocații din oficiu si asigurarea resurselor financiare pentru întreg exercițiul bugetar. II.1.6. Gestionarea programelor finanțate din fonduri europene, din Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 și din partea altor donori

În anul 2019 a continuat implementarea programelor și proiectelor aflate în portofoliul ministerului, după cum urmează: A. Proiecte finanțate în cadrul cooperării bilaterale cu alte state

Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014

În cursul anului 2019 a continuat monitorizarea sustenabilității celor 24 de proiecte finanțate prin cele trei programe, ”Violență domestică şi violență bazată pe deosebirea de sex” (RO 20), „Servicii corecționale, inclusiv sancțiuni non-privative de libertate” (RO 23), „Întărirea capacității judiciare și cooperare”(RO 24), finanțate în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014 și pentru care Ministerul Justiției a fost Operator de Program.Pentru mai multe informații cu privire la Mecanismul Financiar Norvegian pentru perioada 2009-2014 se poate consulta pagina MJ dedicată programelor: http://norwaygrants2009-2014.just.ro/ro-ro/primapagina.aspx, pagina web a partenerilor norvegieni http://www.eeagrants.org/, pagina web a Ministerului Fondurilor Europene, creat în acest sens http://www.asistentasee.fonduri-ue.ro/. Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021

În perioada 2018–2024, Ministerul Justiției îndeplinește calitatea de Operator de Program pentru Programul ”Justiție”, finanțat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021. În această calitate, gestionează o alocare financiară de 52.941.176 euro, din care 85% reprezintă finanțarea nerambursabilă norvegiană (grant), iar 15% cofinanțarea națională. Programul ”Justiție” este implementat prin șapte proiecte predefinite, fiind semnate până la finele anului 2019 6 contracte de finanțare. Cele șase proiecte în derulare sunt:

1. ”Formarea personalului din sistemul judiciar și consolidarea capacității instituționale în acest domeniu”, implementat de Consiliul Superior al

P a g i n a 57 | 138

Magistraturii, în parteneriat cu Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri (buget 4.100.000 euro);

2. „Corecţional”(„Îmbunătățirea serviciilor corecționale în România prin implementarea principiului seamless”), implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Penitenciarele din Baia Mare, Botoșani, Vaslui, Târgu Mureș; Direcția Națională de Probațiune și Școala națională de pregătire a agenților de penitenciare Târgu Ocna (buget 31.000.000 euro);

3. ”Îmbunătățirea serviciilor corecționale în România prin implementarea principiului normalității” (4-NORMality), implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor în parteneriat cu Penitenciarele Ploieşti, Poarta Albă, Craiova; Școala națională de formare a ofițerilor de penitenciare din Târgu Ocna; Direcția Națională de Probațiune; Universitatea Babeș-Bolyai (buget 5.000.000 euro);

4. ”Reintegrarea socială a minorilor prin învățare şi dezvoltare personală (CHILD)”, implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Centrul Educațional Târgu Ocna; Orașul Târgu Ocna (buget 1.494.117 euro);

5. ”Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în România”, implementat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (buget 2.500.000 euro);

6. ”Combaterea criminalității și a corupției”, implementat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în parteneriat cu Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (buget 4.250.000 euro).

Acestora li se adaugă o serie de alte inițiative de cooperare interinstituțională între partenerii români și norvegieni, finanțate din fondul destinat consolidării relațiilor bilaterale. Până la finele anului 2019 au fost semnate 9 contracte de finanțare, respectiv:

1. ”Europa fără violenţă împotriva femeilor şi fetelor. Perspective ale Convenţiei de la Istanbul: Un nou orizont – Schimbarea paradigmei pentru toţi factorii de decizie”, promovat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (buget 273.455 euro);

2. ”Vizita de lucru și prezentare a modelului de bună practică al României privind Convenția de la Istanbul” promovat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (buget 4.939 euro);

3. ”Participare la Conferința internațională - Experiență europeană privind Convenția de la Istanbul - și la cea de-a 4-a reuniuni a rețelei SINERGII împotriva violenței domestice și a violenței bazate pe deosebirea de gen”, organizate în perioada, 7 - 8 octombrie 2019 la Praga, promovat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (buget 2.499 euro);

4. ”O voce comună către o lume fără violenţă bazată pe gen - Mecanisme de intervenţie şi modele de bune practici privind violenţa bazată pe gen”,

P a g i n a 58 | 138

promovat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, (buget 92.253 euro);

5. ”Provocări actuale în sistemele penitenciare din Europa – Prevenirea fenomenului radicalizării şi reducerea supraaglomerării în penitenciare”, implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor, (buget 96.670 euro);

6. ”Parteneriat pentru viitor”, implementat de Administrația Națională a Penitenciarelor, (buget 59.875euro);

7. ”Asigurarea unei implementări de succes fără o colaborare la distanţă”, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, (buget 4.348 euro);

8. ”Formare profesională mai bună pentru profesioniști mai buni în cadrul sistemului judiciar”, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, (buget 26.444 euro);

9. ”Privind în urmă. Privind în viitor”, implementat de Direcţia Națională de Probațiune, (buget 14.816 euro).

Informații despre programul „Justiție” și proiectele finanțate se regăsesc pe pagina dedicată http://norwaygrants.just.ro/ B. Cadrul financiar privind fondurile structurale 2014 -2020

B1. Proiecte în care Ministerul Justiției este Coordonator

În cadrul Programului Operațional ”Capacitate administrativă”, Ministerul Justiției implementează mai multe proiecte prevăzute în Planul de acțiuni aferent Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2015-2020, corespunzător Obiectivului Specific POCA 1.3 – Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar, respectiv Obiectivului Specific 2.3 – Asigurarea unei transparențe și integrități sporite la nivelul sistemului judiciar în vederea îmbunătățirii accesului și a calității serviciilor furnizate la nivelul acestuia, astfel:1. „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management

strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS” (21 noiembrie 2017 – 21 decembrie 2020)

Parteneri: CSM, PICCJ, DNA, DIICOT, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Inspecția Judiciară și Direcția Națională de ProbațiuneRezultate specifice: Asigurarea unui sistem integrat de management strategic funcțional la nivelul sistemului judiciar și instruirea personalului din sistemul judiciar în domeniul managementului strategic; elaborarea unui document de analiză la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS.2. „Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al

Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupție - SNA” (21 noiembrie 2017 – 21 septembrie 2020)

P a g i n a 59 | 138

Parteneri: Direcția Generală Anticorupție Obiectiv: Sprijinirea instituțiilor și autorităților din administrația publică, în realizarea celor trei obiective generale ale Strategiei Naționale Anticorupție: prevenire – combatere – educație, contribuind astfel la creșterea transparenței, eticii și integrității prin derularea unor activități specifice (dezvoltarea și implementarea unor instrumente de lucru specifice, elaborarea de studii, sondaje și campanii de conștientizare publică, derularea unor sesiuni de formare profesională în vederea creșterii gradului de educație anticorupție).3. ”Consolidarea capacității administrative a MJ prin dezvoltarea unei

platforme de gestiune a proceselor de lucru și a aplicațiilor aferente – GPL” (21 noiembrie 2017 – 21 martie 2021)

Obiectiv: Consolidarea instituțională a Ministerului Justiției, prin modernizarea și eficientizarea proceselor de lucru existente, atât în ceea ce privește interacțiunea dintre compartimentele de specialitate, inclusiv dintre acestea și alți actori de la nivelul sistemului judiciar (de ex., instanțele de judecată), cât și în relația cu actorii externi implicați în activitățile conexe sistemului judiciar.4. „Ghidul specializărilor expertizei tehnice judiciare” (iulie 2019 – iulie

2021)Parteneri: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Tribunalul BucureștiObiectiv: Dezvoltarea și implementarea la nivelul sistemului judiciar a unui Ghid explicativ al Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare și a unei aplicații IT aferente acestuia.5. „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar

post 2020 (ASJ)” – cerere de finanțare în curs de evaluare la AM POCA Parteneri : Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieObiectiv : Realizarea unei analize funcționale a sistemului judiciar din România, precum și a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 și a planului de acțiune aferent acesteia.B2. Proiecte în care Ministerul Justiției este partener1. „Mecanisme eficace de control administrativ şi de prevenire a

corupției” (19 iunie 2018 – 30 septembrie 2020)Coordonator: Secretariatul General al GuvernuluiPartener: Ministerul JustițieiObiectiv: Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi de prevenire a corupţiei în administrația publică centrală, prin reglementarea organizării şi funcţionării Corpului de control al primului-ministru şi eficientizarea activităţii acestuia, a funcţiei de control administrativ în cadrul autorităţilor publice centrale şi consolidarea sistemului intern de prevenire a corupţiei al Secretariatului General al Guvernului.

P a g i n a 60 | 138

Rezultate urmărite – a fi realizate de către MJ: Realizarea unui studiu privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui2. „TAEJ - Transparență, accesibilitate și educație juridică prin

îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” (5 septembrie 2018 – 5 septembrie 2021)

Coordonator: Consiliul Superior al MagistraturiiParteneri: Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație şi Justiție.Obiectiv: Îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, dar și asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare, conștientizare a drepturilor cetățenilor şi dezvoltarea culturii juridice.

C. Președinția rotativă a României la Consiliul Uniunii Europene

În perioada președinției române a Consiliului Uniunii Europene (ianuarie – iunie 2019), reprezentanții Direcției programe europene au participat la lucrările Grupului de lucru ad-hoc pentru negocierea instrumentelor financiare aferente domeniului Justiție și Afaceri Interne, finalizând trialogul cu Parlamentul European privind propunerile de regulamente de instituire a Programului ”Justiție”, respectiv a Programului ”Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, pentru perioada 2021-2027.

II.1.7. Proiectul „Reforma Sistemului Judiciar”, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO – 4811 încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Proiectul de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO - 8695Implementarea proiectului „Reforma Sistemului Judiciar”, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO – 4811 încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) a fost finalizat, cu excepția următoarelor contracte/activități care s-au derulat în anul 2019 cu finanțare de la bugetul de stat:A. Reabilitarea infrastructurii la nivelul instanțelor judecătoreștiActivități desfășurate:1. Continuarea lucrărilor de execuție pentru Palatul de Justiție Prahova (noul

sediu) – termenul de finalizare a lucrărilor este 1 iunie 2020.Indicator de rezultat: Stadiul fizic procentual al realizării lucrărilor de construcțiiStadiul de realizare al indicatorului: Stadiul fizic al realizării lucrărilor la 31 decembrie 2019 este de aprox. 93%. Întrucât bugetul alocat acestui contract

P a g i n a 61 | 138

pentru anul 2019 a fost unul redus în valoare comparativ cu restul de plată din contract, acesta a fost acoperit prin prestații de către constructor, astfel că durata de execuție a lucrărilor a fost prelungită, prin aplicarea art. 43^1 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, până la data de 01.06.2020.

2. Continuarea lucrărilor de execuție pentru Tribunalul Sibiu (monument istoric)Indicator de rezultat: Stadiul fizic procentual al realizării lucrărilor de construcțiiStadiul de realizare al indicatorului: Lucrările de reabilitare, amenajare și extindere a sediului Tribunalului Sibiu se realizează în două faze: prima fază este aferentă lucrărilor de consolidare și punere în siguranță a

clădirii; această etapă a fost finalizată în luna martie 2016; a doua fază este aferentă continuării lucrărilor pentru finalizarea reabilitării,

amenajării și extinderii sediului; Constructorul a notificat rezilierea contractului, procedură contractuală care a fost finalizată în 1 noiembrie 2019. Urmează ca în anul 2020, alături de conducerea Tribunalului Sibiu, să se identifice soluții pentru re-licitarea restului lucrărilor neexecutate și implicit finalizarea clădirii.

B. Sprijinirea modului de gestionare a resurselor la nivelul sistemului judiciar și dezvoltarea capacității instituționale a sistemului judiciarActivități desfășurate:1. Continuarea implementării sistemului de management al resurselor (RMS) în

special modulele acceptate funcțional de către instituțiile beneficiare Indicator de rezultat: RMS acceptat de beneficiari și operațional în activitatea curentă a beneficiarilor.Stadiul de realizare al indicatorului: Întrucât bugetul alocat acestui contract pentru anul 2019 a fost unul redus comparativ cu restul de plată din contract (cca. 5%), acesta a fost acoperit prin prestații anterioare de către implementator, astfel că termenul de finalizare a sistemului a fost prelungit, prin aplicarea art. 43^1 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, până la data de 31 martie 2020. În condițiile bugetare restrictive date, în anul 2019, sistemul RMS a devenit operațional pentru CSM, INM, SNG și IJ iar pentru MJ, Curtea de Apel București, Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, sistemul a fost utilizat în condiții reale de lucru cu asistența furnizorului la fața locului, astfel încât RMS va deveni operațional în prima parte a anului 2020, urmând ca ulterior să fe extins și la restul Tribunalelor și Curților de Apel.A demarat implementarea Proiectului de “Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare”, finanțat prin Acordul de Împrumut nr. RO - 8695 încheiat între Guvernul României și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și au fost realizate următoarele:

P a g i n a 62 | 138

C. Reabilitarea/extinderea/construirea următoarelor sedii de instanță: Judecătoriile Târgu Neamț, Horezu, Calafat, Corabia, Carei, CosteștiStadiul de realizare: În cazul judecătoriilor Horezu și Costești au fost finalizate toate fazele de proiectare și au fost obținute autorizațiile de construire. Urmează ca în anul 2020 să fie licitate public și să debuteze lucrările de construcții la sediile noi ale celor 2 instanțe.În cazul judecătoriilor Calafat, Corabia și Carei, au fost aprobate documentațiile de proiectare tehnico-economice de experții Băncii Mondiale și au fost lansate licitațiile publice pentru lucrările de construcții pentru judecătoriile Calafat și Carei.În cazul judecătoriei Târgu-Neamț, este necesară refacerea documentației tehnico-economică conform standardelor de proiectare a instanțelor.D. Elaborarea Codexului Penal (care include Codurile Penale din statele membre UE, traduse în limba română) şi publicarea acestuia.Pentru realizarea eficientă a obiectivelor Ministerului Justiției, a fost necesară o cunoaștere detaliată a cadrului normativ autohton, precum și o analiză constantă și atentă a soluțiilor legislative din afara granițelor. Experiența altor sisteme de drept, cu trăsături similare sau diferite, constituie un factor important în fundamentarea unor soluții îmbunătățite. Un astfel de dialog se realizează prin intermediul dreptului comparat, disciplină cu atât mai necesară în contextul actual al pregătirii continue a juriștilor. Menținerea proiectului grandios al Uniunii Europene se realizează și prin protejarea tradițiilor juridice diferite ale statelor membre. Pentru facilitarea cunoașterii acestor tradiții, la nivelul Ministerului Justiției s-a realizat lucrarea “Codex penal”, lucrare ce cuprinde totalitatea codurilor penale ale statelor membre, traduse în limbă română.Obiectivul a fost realizat în următoarele etape:1. Identificarea Codurilor penale (ultima versiune) ale celor 27 de state membre UE – precondiție pentru realizarea celorlalte activitățiUtilizarea versiunilor de Coduri Penale ale statelor UE puse la dispoziția publicului larg pe un portal de legislație al OSCE, atât în limbile native cât și traduse în limbi de largă circulație.2. Traducerea în limba română a Codurilor penale din statele membre ale Uniunii Europene”Codurile penale au fost traduse și transmise spre verificare firmei selectate în acest scop. Codurile traduse au fost supuse unei verificări de specialitate, de fond (științifică), din perspectivele noțiunilor specifice dreptului penal substanțial, a unității terminologice și a sensului corect al conținutului prevederilor penale din variantele native ale Codurilor penale.3. Elaborarea şi publicarea Codexului Penal

P a g i n a 63 | 138

Până la data de 28.02.2019 toate cele 900 de exemplare ale Codexului (fiecare având câte 5 volume) au fost livrate la sediul Ministerului Justiției și ulterior distribuite beneficiarilor finali. În varianta electronică sunt disponibile pe pagina de internet http://codexpenal.just.ro/.E. Acțiuni privind modernizarea sistemelor informatice ale sistemului judiciar, anume: dotarea MJ și a instanțelor de judecată cu software și hardware moderne; dotarea MP și a parchetelor cu software și hardware moderne; ONRC – Reglementarea, dezvoltarea și implementarea soluției privind buletinul electronic al registrului comerțului și arhivarea electronică a documentelor; ONRC – Extinderea Buletinului Procedurilor de Insolvență; asigurarea infrastructurii hardware a ONRC:Au fost derulate 2 contracte de achiziții pentru dotarea MJ și a instanțelor de judecată, respectiv MP și a parchetelor cu software și hardware moderne. Pentru MJ și instanțe au fost livrate în total 6.188 calculatoare, 252 scannere A3 și 612 scannere A4 la 214 locații, infrastructură care va fi utilizată pentru a facilita extinderea la nivel național (implementarea la nivelul Curților de Apel și a instanțelor arondate) a Dosarului electronic (InfoDosar - versiunea dezvoltată și pilotată anterior). Ulterior, dosarul electronic va fi integrat din punct de vedere informatic și în noua versiune a sistemului ECRIS, care va fi dezvoltată în cadrul unui proiect distinct finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, demarat de către Ministerul Justiției în noiembrie 2017.De asemenea, pentru MP și parchete au fost achiziționate în total 1510 calculatoare, 244 de servere, 236 de switch-uri, 81 de UPS-uri, 120 de echipamente multifuncționale, software de virtualizare.

CHELTUIELI EFECTUATE ÎN ANUL 2019 AFERENTE OBIECTIVELOR SPECIFICEBugetul alocat inițial pentru anul 2019 pentru proiectele cu finanțare de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) a fost de 15.000.000 lei și a fost ulterior suplimentat la 58.000.000 lei. Execuția bugetară a fost de 99,96%, cheltuindu-se efectiv 57.975.035,71 lei din bugetul total alocat. În completarea acestor aspecte, trebuie precizat faptul că, având în vedere cerințele concrete la momentul septembrie 2019, de implementare a programelor cu finanțare rambursabilă, realizate în cadrul acordurilor de împrumut încheiate cu instituțiile financiare internaționale aflate în derulare, a rezultat necesitatea redistribuirii fondurilor alocate pe anul 2019 la titlul “Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă”, între unii ordonatori principali de credite, cu încadrarea în suma totală aprobată la acest titlu, pe ansamblul bugetului de stat, conform Legii nr. 50/2019, cu modificările și completările ulterioare.Conform prevederilor art. 21 alin. 1) din Legea bugetului de stat pe anul 2019, nr. 50/2019 Guvernul poate aproba prin hotărâre redistribuiri de credite bugetare și credite de angajament neutilizate între ordonatorii principali de

P a g i n a 64 | 138

credite ai bugetului de stat, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor prevăzute la titlul 65 "Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă" în funcție de derularea programelor respective.Aceasta redistribuire a presupus suplimentarea cu 35.000 mii lei a creditelor bugetare alocate la acest titlu Ministerului Justiției, pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea implementării corespunzătoare a proiectului privind îmbunătățirea serviciilor judiciare.Ca urmare, pentru aprobarea acestor redistribuiri de credite bugetare alocate la titlul “Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă” între ordonatorii principali de credite menționați mai sus a fost promovat prezentul act normativ. De menționat că prin HG 699/2019 nu s-a afectat deficitul bugetar pe anul 2019.În urma acestei redistribuiri și alocări de fonduri suplimentare, necesitățile financiare pentru acoperirea costurilor de livrare și instalare au fost asigurate pentru toate instanțele de judecată și minister aparat propriu, conform proiectului.

II.1.8. Accelerarea procesului de informatizare a sistemului judiciar și consolidarea activității de statistică judiciară II.1.8.1. Informatizarea sistemului judiciarA. Domeniul de activitate Direcția tehnologia informației își desfășoară activitatea în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Ministerului Justiției, fiind structura de specialitate din cadrul Ministerului Justiției care coordonează activitatea din domeniul tehnologiei informației, în scopul constituirii unui sistem informatic unitar. Direcția tehnologia informației asigură punerea în funcțiune, exploatarea și mentenanța în parametri corespunzători a echipamentelor de calcul, a echipamentelor de comunicații IT, a rețelelor locale de calculatoare și a interfețelor cu rețeaua WAN a sistemului judiciar, asigură funcționarea aplicațiilor aflate în exploatare în Ministerul Justiției, instanțele de judecată, astfel încât să susțină fluxurile de informații inițiate de utilizatori, atât la nivelul fiecărei locații cât și între acestea și sediul central.În cadrul instanțelor sunt alocate aproximativ 300 posturi de specialiști IT care sunt repartizate la nivelul curților de apel și tribunalelor, fiind coordonate profesional de către Direcția tehnologia informației. Informaticienii din cadrul tribunalelor desfășurând activități inclusiv în judecătoriile din raza teritoriala a tribunalului. Birourile de informatică din instanțe sunt conduse de informaticieni șefi.

B. Obiective Generale în 2019Ținând cont de portofoliul profesional al Direcției tehnologia informației și perioada la care facem referire reflectă un interval de eforturi susținute pentru a îndeplini cu succes cele două misiuni specifice: asigurarea continuității serviciilor informatice;

P a g i n a 65 | 138

dezvoltarea continuă a sistemului informatic în funcție de nevoile instituției,

din care decurg obiectivele generale. Direcția tehnologia informației urmărește patru astfel obiective: Eficientizarea procedurilor judiciare; Creșterea gradului de transparență a actului de justiție; Creșterea gradului de securizare a informațiilor Gestionarea integrată a resurselor umane, financiare şi materiale.C. Obiective Specifice în 2019Obiectivele specifice propuse pentru 2019 a fi atinse de către Direcția tehnologia informației au fost următoarele: Elaborarea unei strategii IT a sistemului judiciar aferente perioadei 2016-

2020, însoțită de un plan de acțiune al acesteia, inclusiv constituirea unui grup interinstituțional pentru monitorizarea implementării acesteia;Obiectivul a fost temporizat. Demersurile vor fi continuate și în anul 2020.

Analiza situației curente și a nevoilor pentru dezvoltarea ECRIS V. Elaborarea specificațiilor tehnice pentru dezvoltarea tuturor componentelor sistemului ECRIS V. Până la data elaborării prezenului raport s-a finalizat procedura de achiziție și în data de 31.12.2019 s-a semnat contractul de servicii pentru realizarea analizei la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS, în cadrul proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS”. Proiectul este în perioada de implementare (8 luni).

Dezvoltarea registraturii unice electronice a Ministerul Justiției si a site-ului web si implementarea in cadrul Ministerul Justiției a unui flux de lucru in format electronic; integrarea celorlalte aplicații informatice utilizate de Ministerul Justiției, în noul sistem informatic dezvoltat. În decursul anului 2019 a început procedura de achiziție și au fost depuse oferte. S-a desfășurat procesul de evaluare a ofertelor și desemnarea câștigătorului, urmând ca în perioada următoare să fie semnat contractul pentru ”Achiziția unei infrastructuri hardware și software de bază, servicii de dezvoltare și implementare a sistemului informatic GPL în cadrul proiectului “Consolidarea capacității administrative a MJ prin dezvoltarea unei platforme de gestiune a proceselor de lucru (GPL) și a aplicațiilor aferente”.

Menținerea nivelului serviciilor IT oferite de Direcția tehnologia informației. Au fost desfășurate activități operaționale specifice serviciilor IT. Demersurile vor fi continuate și în anul 2020, acestea având un caracter continuu.

Suplimentarea și ocuparea schemei de personal a DTI al Ministerul Justiției. In anul 2019, schema DTI nu a fost suplimentata. În anul 2019 DTI a inițiat demersurile necesare ca posturile vacante din cadrul Centrului de suport pentru utilizatorii sistemului de management al resurselor să fie scoase la concurs.

P a g i n a 66 | 138

Principalele provocări întâmpinate în atingerea direcțiilor de acțiune aferente sectorului tehnologia informației sunt generate atât de deficitul de personal, cât și de lipsa fondurilor necesare reducerii deficitului de performanță a infrastructurii IT în raport cu nevoile utilizatorilor. II.1.8.2. Activitatea de statistică judiciarăBiroul de statistică judiciară (BSJ) este compartimentul de specialitate care coordonează și îndrumă activitatea de statistică judiciară a instanțelor judecătorești și a parchetelor și furnizează date statistice în scopul fundamentării politicilor publice și/sau deciziilor specifice domeniului de activitate al ministerului. În acest sens activitatea desfășurată în cadrul BSJ este în principal înscrisă, conform Planului de Acțiune pentru implementarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020, în cadrul Direcției de acțiune A (Eficientizarea justiției ca serviciu public), respectiv în cadrul obiectivului strategic A1 (Crearea și implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar), Măsura A.1.3 (Dezvoltarea integrată a sistemului de statistică judiciară la nivel interinstituțional (MJ- CSM-MP-ÎCCJ) prin noul ECRIS V pentru a deveni un instrument-suport pentru luarea deciziilor de management strategic (inclusiv cu elementele de prognoză)).Prioritățile Biroului de statistică judiciară pentru anul 2019:a. Crearea și implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului prin colaborarea cu instituțiile din sistemul judiciar și cu direcțiile relevante din minister pentru actualizarea aplicațiilor informatice in domeniul statisticii judiciare și analizarea nevoilor de indicatori statistici referitori la fenomenul judiciar.Obiectiv: Dezvoltarea integrată a sistemului de statistică judiciară la nivel interinstituțional (MJ-CSM-MP-ICCJ), prin noul sistem ECRIS V, pentru a deveni un instrument suport pentru luarea deciziilor de management strategic (inclusiv cu elementele de prognoză).Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Participarea, cu împreună cu reprezentantul DTI, la o vizită de documentare la sediul Inspectoratului General al Poliției Române în cadrul căreia au fost discutate principiile care stau la baza activității de statistică judiciară care este derulată la nivelul acestei instituții (colectarea, agregarea și raportarea datelor statistice)

Inițierea și participarea la o întâlnire de lucru între reprezentanții ministerului și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) în scopul obținerii și prelucrării datelor de statistică judiciară de la nivelul PICCJ, începând cu anul 2014.

Colectarea și prelucrarea datelor statistice disponibile în evidența Direcției Naționale de Probațiune (pentru anul 2018) și Administrației Naționale a Penitenciarelor (pentru perioada 01.01.1990 – 30.08.2018), crearea bazelor

P a g i n a 67 | 138

de date necesare, dezvoltarea interfețelor de raportare a datelor, elaborarea rapoartelor.

Rezultatele obținut e:

Efectuarea unei vizite de documentare în care reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române au prezentat modul în care este operat Sistemul Național de Raportare a Incidentelor (SNRI) și modul de raportare al datelor statistice

Obținerea angajamentului reprezentanților PICCJ de a comunica datele de statistică judiciară privind activitatea parchetelor pentru perioada 2014-2018, precum și de a actualiza periodic aceste date.

Dezvoltarea a două instrumente de vizualizare dinamică a datelor statistice privind activitatea Direcției Naționale de Probațiune în anul 2018 și activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor în perioada 01.01.1990 – 30.08.2018.

Obiectiv: Dezvoltarea nomenclatorului de obiecte statistice prin propunerea, aprobarea și introducerea de noi indicatori și rapoarte statistice.Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Centralizarea propunerilor privind dezvoltarea nomenclatorului de obiecte statistice, solicitarea aprobării acestor propuneri de către Comisia de actualizare a nomenclatoarelor aferente aplicației ECRIS și a celorlalte aplicații cu specific judiciar.

Realizarea demersurilor necesare pentru a veni în întâmpinarea Recomandării nr. 5 din Raportul privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (Prezentarea stadiului dezvoltării aplicației registru; Solicitarea acceptului formal al Tribunalului București, al Curții de apel București și al Înaltei Curți de Casație și Justiție privind instalarea, pe serverul aplicației STATIS de la nivelul fiecărei instanțe, a mecanismul de transfer metadate care a fost dezvoltat pentru noua aplicație registru; Participarea la procesul de operaționalizare/ testare pentru aplicația-registru).

Rezultatele obținut e:

Participarea la ședințele Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aplicației ECRIS și a celorlalte aplicații din sistemul judiciar. În perioada de referință au avut loc trei ședințe ale Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aplicației ECRIS.

Aplicație registru de evidență a situațiilor în care persoanele juridice de drept public din România au calitatea de debitor, respectiv de creditor, față de terți persoane fizice sau persoane juridice. (În prezent este în faza de testare extinsă, fiind în responsabilitatea DTI).

Obiectiv: Verificarea și centralizarea datelor privind încărcătura si operativitatea instanțelor de judecată din România, inclusiv dezvoltarea de noi modalități de

P a g i n a 68 | 138

afișare și interpretare a indicatorilor statistici care vizează încărcătura si operativitatea instanțelor. Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Interogarea bazelor de date disponibile și extragerea rapoartelor statistice relevante, agregarea datelor statistice și elaborarea, in format editabil, a rapoartelor statistice privind activitatea instanțelor.

Solicitarea informațiilor privind numărul de magistrați prevăzuți în schema de posturi și numărul de magistrați prezenți la serviciu, în perioada de referință, pentru fiecare instanță.

Realizarea de studii/ rapoarte privind evoluția fenomenelor judiciare: extragerea și colectarea datelor, elaborarea bazelor de date, crearea interfețelor de raportare.

Rezultatele obținute: Agregarea datelor statistice și elaborarea, in format editabil, a rapoartelor

statistice privind activitatea instanțelor, pentru anul 2018 și semestrul 1 al anului 2019.

Dezvoltarea unui instrument de vizualizare, prezentare și interpretare dinamică a datelor statistice privind activitatea derulată la nivelul instanțelor în perioada 2011-2018. Datele sunt actualizate anual.

Dezvoltarea unui instrument de vizualizare, prezentare și interpretare dinamică a datelor statistice privind schema de personal și situația posturilor ocupate la nivelul instanțelor. Datele sunt actualizate lunar, începând cu luna ianuarie 2018.

Dezvoltarea unui instrument de vizualizare, prezentare și interpretare dinamică a datelor statistice privind analiza activității derulate de asistenții judiciari, în cauzele judecate în fond la nivelul tribunalelor, în cadrul materiilor juridice litigii de muncă și asigurări sociale, pentru perioada 2017 – 2018. Datele aferente sunt actualizate anual.

b. Furnizarea de date statistice judiciare în scopul fundamentării de analize/ masuri/ politici publice privind sistemul judiciar. Creșterea calității datelor de statistică judiciară furnizate de BSJ în baza solicitărilor primite, precum și creșterea calității și numărului de date deschise publicate de Ministerul Justiției, în contextul angajamentelor asumate în Planul Național de Acțiune 2015-2017 aferent Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. Participarea la alte întâlniri de lucru în domeniul statisticii judiciareObiectiv: Furnizarea de date statistice existente în bazele de date gestionate către conducerea ministerului, compartimentele din minister, precum și către alte instituții sau organisme naționale sau internaționale, la solicitarea acestora.Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Analizarea solicitărilor primite (din partea direcțiilor sau din partea petenților

P a g i n a 69 | 138

externi), extragerea datelor relevante, Agregarea datelor in format editabil și întocmirea notelor de răspuns, însoțite de explicațiile necesare pentru interpretarea datelor statistice comunicate.

Realizarea unor instrumente de raportare live a situației lucrărilor soluționate și a stadiului lucrărilor nesoluționate în cadrul direcțiilor: DAAN, DRU, DPC, DIPFIE, DI, UMP și realizarea unui instrument de raportare a situației ordinelor de ministru care sunt elaborate în cadrul DRU (discutarea nevoilor de raportare cu fiecare direcție, elaborarea structurilor bazelor de date aferente fiecărei direcții, crearea documentelor necesare pentru introducerea datelor, elaborarea bazelor de date, crearea interfețelor de raportare, crearea mecanismului de transfer de date (datele sunt replicate automat), monitorizare și dezvoltare de noi funcționalități.

Rezultatele obținute: Note de informare pentru comunicarea informațiilor solicitate (103 note de

informare redactate) 6 rapoarte de evidență a situației lucrărilor soluționate și a stadiului lucrărilor

nesoluționate, actualizate zilnic Raport privind evidența ordinelor de ministru care sunt elaborate în cadrul

DRU.Obiectiv: Integrarea statisticii judiciare în componenta de date deschise a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă.Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Extragerea datelor necesare, din toate sursele disponibile la nivelul Ministerului Justiției, prelucrarea și agregarea datelor pentru a putea fi folosite în format editabil, redactarea raportărilor statistice, solicitarea informațiilor relevante disponibile la nivelul instituțiilor subordonate ministerului, pentru actualizarea periodică a seturilor de date care sunt publicate periodic pe pagina de web a ministerului și în cadrul platformei data.gov.ro.

Rezultatele obținute:

Rapoarte cu date de statistică judiciară, disponibile în format editabil, actualizate.

Obiectiv: Participarea, in limita mandatului instituțional și a competențelor, la comisiile/grupurile de lucru din domeniul statisticii judiciar.Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Participarea la ședințele coordonate de Institutul Național de Statistică pentru elaborarea Planului Statistic Național Anual.

Participarea la ședințele Comisiei de actualizare a nomenclatoarelor aplicației ECRIS și a celorlalte aplicații din sistemul judiciar.

Rezultate obținute: O fișă de cercetare statistică derulată în colaborare cu Administrația Națională

a Penitenciarelor.

P a g i n a 70 | 138

În anul 2019, au avut loc trei ședințe ale Comisiei de actualizare a

nomenclatoarelor aplicației ECRIS, un reprezentant al BSJ participând la aceste ședințe.

c. Consolidarea capacității administrative a Ministerului Justiției și instituțiilor din subordinea și din coordonarea sa Obiectiv: Dezvoltarea biroului de statistică judiciară din cadrul Ministerului Justiției prin instruirea personalului în domenii specifice statisticii judiciare. Activități derulate pentru realizarea acestui obiectiv:

Acest obiectiv este nerealizat. Nu au fost derulate activități în acest sens. În sensul acestui obiectiv, menționez că în perioada octombrie-noiembrie 2019, personalul BSJ a participat la două sesiuni de formare, organizate în cadrul proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS” (SIPOCA 55), finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Capacitate Administrativă: Instruirea personalului cu privire la utilizarea aplicației Balanced Scorecard; Formarea personalului din sistemul judiciar în domeniul managementului

strategic.Chestiuni bugetare/ alocare bugetară: Nu este cazulII.1.9. Dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciarMisiunea Ministerului Justiţiei este aceea de asigurare a condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, a cărui dezvoltare implică în mod esențial alocarea resurselor necesare reabilitării infrastructurii instanțelor judecătoreşti şi facilitării accesului la justiţie. În acest sens, ţinându-se seama de faptul că funcționarea instanțelor judecătoreşti este strict condiționată de existenta unei infrastructuri adecvate şi, luând în considerare situația critică a unor sedii de instanță, depreciate fizic, necorespunzătoare din punct de vedere al spațiilor, asigurării fluxurilor de circulație, dotărilor şi amenajărilor, a fost acordată o atenție sporită reabilitării infrastructurii instanțelor judecătoreşti, vizându-se atât repararea, amenajarea, modernizarea şi reabilitarea sediilor existente, construirea unor noi sedii de instanță, extinderea sediilor actuale, cât şi dotarea corespunzătoare a acestora potrivit standardelor naționale şi internaționale din domeniul justiției.Obiectiv general în 2019Consolidarea capacității administrative a instanțelor de judecată şi facilitarea accesului la justiţie.Indicatori de performanță, în funcție de priorități: 1. Repararea, modernizarea și reabilitarea sediilor existente;2. Asigurarea finanțării pentru crearea condițiilor materiale (dotări independente) la nivelul instanțelor, corespunzătoare standardelor naționale și internaționale;3. Extinderi la sediile actuale de instanță; 4. Construirea unor noi sedii de instanță.

P a g i n a 71 | 138

Obiective specificeA. Dezvoltarea infrastructurii judecătoreşti (construcţii şi instalații aferente acestora) şi asigurarea condițiilor materiale (dotări specifice) la nivelul instanțelor, corespunzătoare standardelor naționale şi internaționale, prin lucrări de extinderi şi de construire sedii noi, precum şi prin lucrări de modernizare, de amenajare, de transformare, de reparații capitale, de consolidare şi de reabilitare termică.Stadiul de realizare: 90%. Indicatori de performanță: 1. Utilizarea creditelor bugetare cu destinația cheltuieli de investiţii: execuție bugetară în cuantum de 99%.2. Continuarea lucrărilor la obiectivele de investiții / intervenții: Sediu Judecătoria Rădăuți; Rk sediu Judecătoria Sighetu Marmaţiei; Rk sediu Judecătoria Șimleu Silvaniei.3. Avizarea documentații tehnico-economice aferente investițiilor: Au fost organizate 7 ședințe ale Consiliului Tehnico-Economic în care au fost avizate 17 lucrări: Temă standard de proiectare pentru sediu judecătorie; Reparații capitale la Judecătoria Șimleu Silvaniei – Deviz general actualizat; Reparații capitale la Judecătoria Sighetu Marmației – Deviz general actualizat; Înlocuire plăci de policarbonat la luminatorul clădirii tribunalului Dâmbovița –

Expertiză tehnică; Sediu Judecătoria Suceava - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Sediu Tribunal Alba - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Palatul de Justiție Mehedinți - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Palatul de Justiție Craiova - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Reparații instalație electrica la judecătoria Gurahonț - Notă conceptuală și

Temă de proiectare; Reparații șarpantă și învelitoare la Judecătoria Lipova - Notă conceptuală și

Temă de proiectare; Înlocuire parțială a plăcilor de policarbonat la luminatorul clădirii Tribunalului

Dâmbovița – DALI și DTAC; Reparații planșeu, șarpantă și învelitoare la Judecătoria Turda - Notă

conceptuală și Temă de proiectare; Sediu Judecătoria Bacău - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Tribunalul Specializat Cluj - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Reparații capitale, consolidare, restaurare și extindere la sediu Judecătoriei

Vaslui - Notă conceptuală și Temă de proiectare; Reparații capitale sediul Judecătoria Sighetu Marmației – deviz general

actualizat; Reapariție instalație electrică Judecătoria Gurahonț – DALI, PT și DE;

P a g i n a 72 | 138

Reparații șarpantă și învelitoare la Judecătoria Lipova - DALI, PT și DE; Lucrări de reabilitare învelitoare acoperiș la imobilul în care își desfășoară

activitatea Judecătoria Dorohoi - Notă conceptuală și Temă de proiectare.

B. Derularea cu Compania Națională de Investiții CNI SA a „Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ”, program cuprins la punctul I în Memorandumul aprobat în ședința Guvernului din data de 10 decembrie 2014.Indicatori de performanță: 1. Finalizarea lucrărilor la obiectivele de investiții/lucrările de intervenții: Extindere si anvelopare termică palat de Justiție Bistrița (Tribunalul Bistrița -

Năsăud Judecătoria Bistrița)2. Continuarea lucrărilor la obiectivele de investiții/lucrările de intervenții: Extindere sediu Tribunalul Gorj; Extindere si anvelopare la sediul Tribunalului Județean Sălaj; Lucrări de intervenții și extindere la sediul Tribunalului Tg. Mureș; Lucrări de intervenții și extindere la sediul Curții de Apel Tg. Mureș; Reparație capitală, modernizare și reabilitare termică sediul Tribunalul

Covasna și Judecătoria Sfântu Gheorghe; Reparații capitale, consolidare, modernizare și extindere sediu Tribunalul

Vâlcea.

C. Inventarierea bunurilor din domeniul public al statului Stadiul de realizare: 95%. Indicatori de rezultat:1. Actualizarea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, prin modificarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările ulterioare, pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.2. Elaborarea și promovarea de acte normative privind modificări intervenite în situația juridică a imobilelor aflate în inventarul Ministerului Justiției.3. Pregătirea, verificarea și actualizarea documentelor privitoare la sediile de instanță în scopul transmiterii, prin promovarea unui act normativ, a dreptului de administrare a imobilelor în care funcționează instanțele judecătorești, de la Ministerul Justiției către acestea: 100%.Aspecte pozitive în perioada de referinţă:

Interv

P a g i n a 73 | 138

Asistență și sprijin acordat de specialiștii din cadrul Serviciului gestiunea investițiilor, atât din punct de vedere tehnic, economic şi juridic cu privire la inițierea şi derularea etapelor din cadrul procesului investițional, beneficiarilor şi proiectanților investițiilor din sistemul de instanțe judecătorești și din unitățile aflate în subordinea Ministerului Justiției;

ențiile realizate la Ministerul Finanțelor Publice pentru aprobarea virărilor/suplimentărilor credite bugetare şi de asigurarea fondurilor necesare derulării procesului investițional;

Demersurile efectuate la Ministerul Finanțelor Publice pentru a asigura modificarea ori de câte ori a fost necesar a Programul de investiții publice al Ministerului pentru fiecare titlu, cu excepția celui gestionat de DIPFIE;

Promovarea a două acte normative privind transmiterea dreptului de administrare a unui număr de 24 de imobile (clădiri și terenuri) în care funcționează instanțele judecătorești, de la Ministerul Justiției către acestea. Extrasele de carte funciară au putut fi actualizate ca urmare a monitorizării stricte de către compartiment a programului de măsuri impus instanțelor de a-și întocmi/actualiza documentațiile cadastrale;

La data de 15.07.2019 a fost semnat ordinul ministrului justiției privind înființarea „Grupului de lucru privind efectuarea analizei referitoare la infrastructura, logistica și problemele de personal în cadrul instanțelor de judecată și a parchetelor de pe lângă acestea”- având scop analizarea în profunzime a necesarului de investiții în infrastructura sistemului judiciar, dotările cu tehnologie IT precum și analiza problemelor de personal sub coordonarea directă a ministrului justiției Ana BIRCHALL. Au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Public precum și cu reprezentanții direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului.

Aspecte negative în perioada de referinţă: Subdimensionarea schemei de personal a serviciului în raport cu activitatea

desfășurată, conform Regulamentului intern de organizare şi funcționare, precum şi a sarcinilor și atribuțiilor primite pe parcursul anului;

Implicarea scăzută arătată uneori de managerii economici şi inginerii din cadrul instanțelor judecătoreşti față de procesul investițional.

II.1.10. Menţinerea şi dezvoltarea sistemelor de management implementate în cadrul Ministerului JustițieiUnitatea de management public (UMP) este compartimentul de specialitate care acordă asistență în domeniul managementului organizațional şi asigură coordonarea activității în domeniul planificării strategice.În perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2019 UMP a desfășurat activități în cadrul următoarelor obiective strategice:Obiectiv general: Dezvoltarea sistemelor de management şi planificare strategică la nivelul MJ şi unităților subordonate, cuprins în Planul anual de activități al MJ.Obiectiv strategic: A.1. Crearea și implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar cuprins în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

P a g i n a 74 | 138

În cadrul acestui obiectiv strategic, în anul 2019 s-a urmărit implementarea proiectului ”Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar” (SIPOCA 55). Proiectul are un buget estimat total de 10.333.186,50 de lei și o perioadă de implementare de 37 de luni. Acesta a fost elaborat de Ministerul Justiţiei împreună cu parteneri din sistemul judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Inspecția Judiciară și Direcția Națională de Probațiune). Proiectul își propune să contribuie la eficientizarea justiției și la consolidarea instituțională a sistemului judiciar, prin dezvoltarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul acestuia, care să fundamenteze deciziile cheie ce privesc administrarea justiției, răspunzând nevoilor instituționale identificate în Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 și în Planul de acțiune aferent acesteia.Activitățile majore derulate în cadrul contractului în anul 2019:1. Proiectarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul

sistemului judiciar – realizat;2. Dezvoltarea/implementarea de soluții informatice de tip Balanced Scorecard

(BSC) – soluţia va fi testată şi implementată până la sfârişitul lunii martie 2020;

3. Evaluarea intermediară a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015–2020 și Planului de acțiune aferent acesteia, precum și formularea de propuneri de revizuire a documentelor menționate – realizat;

4. Formarea personalului din sistemul judiciar în domeniul managementului strategic, având două componente: a. Formare a personalului din sistemul judiciar în domeniul managementului

strategic (aproximativ 250 de persoane) – finalizat.b. Organizarea și derularea a două vizite de studiu în țări membre ale UE, la

care vor participa personalul de nivel tehnic (funcții de conducere și de specialitate) cu atribuții în domeniul planificării strategice – în curs de realizare în 2020.

De asemenea, în anul 2019 s-au realizat demersuri pentru iniţierea proiectului „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020” .

În contextul în care actuala strategie de dezvoltare a sistemului judiciar a avut în vedere orizontul de timp 2015-2020, se impune elaborarea unei noi strategii și a unui plan de acțiune aferent pentru perioada 2021-2027. Viitoarea strategie va defini cadrul de dezvoltare a sistemului judiciar, pentru a asigura o evoluție predictibilă și coerentă, constituind în acest sens un instrument necesar pentru sprijinirea îndeplinirii responsabilităților Consiliului de Management Strategic (COMS). În acest sens, a fost depusă la Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional „Capacitate Administrativă” 2014-2020 o cerere pentru finanțarea proiectului „Analiza funcțională și strategia de dezvoltare a sistemului

P a g i n a 75 | 138

judiciar post 2020”, urmând ca expertiza în acest proiect să fie furnizată de Banca Mondială. Proiectul va fi derulat în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curtea de Casație și Justiție urmând a avea calitatea de beneficiar.Fișa de proiect a fost aprobată, în luna decembrie 2019 fiind depusă şi Cererea de finanțare la AMPOCA.

Obiectiv general: Dezvoltarea sistemelor de management la nivelul MJ şi unităților subordonate

1. Menținerea sistemului de management al calității implementat la nivelul Ministerului Justiției.

Ministerului Justiției este una dintre primele instituții de la nivel central care a implementat, începând cu anul 2009, un sistem de management al calității în conformitate cu standardul internațional de calitate SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității. Cerințe. Acest demers a avut drept scop îmbunătățirea continuă a actului administrativ și implementarea unui sistem operațional constituit pe proceduri clare de lucru în cadrul Ministerului Justiției, având drept finalitate furnizarea unui serviciu public de calitate cetățenilor. Pe data de 6 iunie 2019 a fost recertificat sistemul de management al calității implementat în Ministerul Justiției în conformitate cu noul standardul de calitate SR EN ISO 9001:2015, în urma unui audit extern. Certificatul are o valabilitate de 3 ani, anual derulându-se câte un audit de supraveghere.Procesul de menținere și îmbunătățire a sistemului de management al calității este unul continuu, în acest sens derulându-se activități pe tot parcursul anului. Unitatea de management public asigură coordonarea acestui proces și asistența necesară direcțiilor din cadrul MJ.2. Dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în conformitate cu

prevederile Ordinului Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților public

La nivelul Ministerului Justiției a fost implementat un sistem de control managerial, așa cum a fost reglementat de OSGG nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice. În anul 2019 au fost desfășurate următoarele activități pentru realizarea acestui obiectiv specific: elaborarea raportărilor anuale ale stadiului dezvoltării sistemului de control

intern managerial, transmise Secretariatului General al Guvernului; elaborarea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern

managerial 2019, în conformitate cu cerințele OSGG nr.600/2018;Alte activități desfășurate în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2019: elaborare Plan Anual de Lucru al Guvernului pentru anul 2019 și revizuirea

semestrială a acestuia (la solicitarea SGG); monitorizarea și raportarea stadiului implementării Planului Anual de Lucru al

Guvernului pentru anul 2019 (la solicitarea SGG);

P a g i n a 76 | 138

monitorizarea și raportarea lunara a stadiului implementării măsurilor din

Programul de Guvernare 2018-2020; elaborarea de documente de planificare/monitorizare/raportare în domeniile

de activitate ale Ministerului Justiţiei: Raportul de activitate al Ministerului Justiției pentru anul 2018, Planul anual de activități al Ministerului Justiției pentru anul 2019, Raportul privind evaluarea implementării Legii 52/2003 privind transparență decizională la nivelul MJ pentru anul 2018.

II.1.11. Comunicare, relaţii cu publicul şi evidenţa organizaţiilor non – guvernamentaleObiectivele activităților de comunicare, relaţii publice şi evidenţa organizaţiilor non – guvernamentale urmărite în cursul anului 2019 au fost:A. Sintetizarea și adaptarea informațiilor comunicate prin corelare

permanentă cu evoluția legislativă și gradul de interes public reflectat

Activități desfășurate: Intensificarea colaborării cu compartimentele MJ și instituțiile subordonate ce

elaborează și gestionează aplicarea actelor normative și a actelor cu caracter administrativ de interes major;

Analiza activității interne desfășurate în vederea simplificării procedurilor în materia serviciilor destinate publicului;

Analiza operativă, sistematizarea şi transpunerea în limbaj accesibil a informațiilor referitoare la prevederile legale și deciziile administrative din domeniul justiției cu impact public crescut;

Analiza, din perspectivă juridică și ponderală, a obiectului petițiilor și transmiterea de informări/solicitarea de clarificări către compartimentele de specialitate ale MJ/instituțiile subordonate competente;

Asigurarea accesului publicului la toate formele de informare și comunicare (scris, electronic, telefonic, fax) și adaptarea procedurilor interne pentru preluarea operativă a tuturor solicitărilor indiferent de format.

Date statistice relevante: Număr de petiţii soluţionate: 4.540; Număr cereri de audiențe: 77.

B. Modernizarea evidenței naţionale a asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor

Continuarea colaborării cu compartimentele MJ în vederea identificării unei soluții tehnice/a unei noi aplicații capabile să gestioneze centralizarea, consultarea și interconectarea bazei de date Registrul național cu baze de date ale altor instituții publice, precum și expunerea publică a datelor deschise rezultate din Registrul național prin adăugarea de motoare de căutare și posibilități de raportare;

Analiza activității interne desfășurate în vederea simplificării procedurilor în

P a g i n a 77 | 138

materia serviciilor de eliberare destinate publicului;

Asumarea unui rol pro-activ în relația cu asociațiile și fundațiile de utilitate publică, prin transmiterea de informări asupra obligațiilor ce le revin și publicarea pe pagina de internet a MJ a rapoartelor de activitate și situațiilor financiare anuale ale acestora;

Intensificarea comunicării electronice în materia evidenței ONG și îmbunătățirea expunerii informațiilor pe site-ul Ministerului Justiției.

Date statistice relevante: Număr de dovezi de disponibilitate a denumirii eliberate: 9.183; Număr de refuzuri de eliberare a dovezii de disponibilitate a denumirii și

comunicări de date din Registrul naţional: 3.422.C. Gestiune eficientă a arhivei Ministerului Justiţiei Identificarea și amenajarea unui spațiu suplimentar cu destinație arhivistică; Identificarea fondurilor de documente ce pot fi predate altor instituții publice și

demararea operațiunilor legale în vederea transferului; Inventarierea, asigurarea depozitării și a accesului la fondul arhivistic; Selecţionarea şi eliminarea ori, după caz, predarea către Arhivele Naționale, a

documentelor cu termen de păstrare expirat şi a celor cu termen permanent.Date statistice relevante: Cantitatea de fond arhivistic selecţionat: 266 unități arhivistice; Cantitatea de fond arhivistic primit în depozit: 689 unități arhivistice Numărul de cereri de acces la fondul arhivistic soluționate:160.

II.1.12. Auditul şi controlul activităţilor aflate în competenţa Ministerului JustiţieiII.1.12.1. Activitatea de audit public intern A. Domeniul de activitate: Serviciul audit public intern din cadrul Ministerului Justiției funcționează în subordinea Ministrului justiției. În anul 2019, serviciul a funcționat cu un număr de 7 auditori interni şi 1 șef serviciu. Activitatea de bază a Serviciului de audit public intern din cadrul Ministerului Justiției, se realizează prin efectuarea de misiuni de audit la: 19 structuri (direcții, servicii, birouri, compartimente, inclusiv Direcția

Națională de Probațiune care are personalitate juridică) din cadrul ministerului;

8 curți de apel și tribunalele din circumscripția acestora, unde nu este instituit cadrul organizatoric legal;

7 curți de apel unde este instituit compartiment de audit intern cu un singur post de auditor. Conform prevederilor Legii nr. 672/2002 republicată privind

P a g i n a 78 | 138

auditul public intern există obligativitatea constituirii acestuia cu minim 2 posturi;

5 entități publice aflate în subordonarea ministerului: Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu, Spitalul Prof. Dr. C-tin Angelescu, Institutul National de Expertize Criminalistice, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

24 entități publice pentru asigurarea supervizării misiunilor de audit (7 curți de apel și 17 tribunale);

9 entități publice pentru evaluarea activității compartimentului de audit public intern, respective 7 curți de apel, Administrația Națională a Penitenciarelor și Oficiul National al Registrului Comerțului;

misiuni de audit intern dispuse de conducerea ministerului.Serviciul de audit public intern desfășoară şi alte activități, conform Regulamentului de organizare și funcționare al Ministerului Justiției, aprobat prin OMJ nr. 120/C/2011.B. Obiective generale în anul 2019 Evaluarea şi îmbunătăţirea proceselor de management al riscului, de control

şi de guvernanţă, precum şi nivelurile de calitate atinse în îndeplinirea responsabilităţilor.

C. Obiective specifice Evaluarea managementului riscurilor, prin care se evaluează existenţa

proceselor adecvate, suficiente şi eficace în domeniul managementului riscurilor, cu scopul de a sprijini conducătorul entităţii publice în identificarea şi evaluarea riscurilor;

Evaluarea sistemelor de control intern, prin care auditul ajută organizaţia să menţină un sistem de control intern/managerial corespunzător, evaluând eficienţa şi eficacitatea şi asigurând îmbunătăţirea acestuia. Evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control intern/managerial se realizează pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi vizează cel puţin operaţiile cu privire la: fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale; eficacitatea şi eficienţa proceselor/activităţilor/operaţiilor; protejarea patrimoniului; respectarea legilor, reglementărilor şi procedurilor.

Evaluarea procesului de guvernanță prin care auditul intern trebuie să evalueze şi să facă recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă, contribuind la îndeplinirea următoarelor obiective: promovarea unei conduite etice şi a valorilor corespunzătoare în cadrul

entităţii publice; asigurarea unui management eficace al performanţei în cadrul entităţii

publice şi asumarea răspunderii;

P a g i n a 79 | 138

coordonarea activităţilor şi comunicarea informaţiilor privind riscul şi controlul

în cadrul entităţii publice.D. Acțiunile/activitățile desfășurate de către SAPI pentru realizarea obiectivelor specifice, aferente obiectivelor generale:1. Planificarea multianuală a misiunilor de audit pe baza analizei riscurilor, prin

elaborarea şi actualizarea Planului multianual pe termen mediu realizat după inventarierea tuturor activităților din cadrul Ministerul Justiției, a unităților aflate în subordonare/instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministrul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, pornind de la funcțiile specifice ale acestor.

2. Planificarea anuală a misiunilor de audit pe baza analizei riscurilor, prin elaborarea și actualizarea Planului anual de audit intern realizat pe baza unei analize asupra ansamblului formelor de control exercitate la nivelul instituțiilor în concordanță cu obiectivele și cu reglementările legale în vigoare referitoare la organizarea şi funcționarea acestora, prin identificarea riscurilor asociate activităților, programelor sau operațiunilor desfășurate. A fost elaborat referatul de justificare și s-au stabilit principalele domenii spre care au fost îndreptate misiunile de audit intern;

3. Realizarea de misiuni de audit intern conform planului anual de audit;4. Realizarea supervizării misiunilor de audit derulate de către auditorii din

cadrul instituțiilor publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministerul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, care au constituit compartiment de audit format dintr-un singur auditor. In anul 2019 Serviciul de audit public intern a efectuat un număr de 15 misiuni de asigurare și 3 misiuni de evaluare a activităţii compartimentului de audit intern la entităţile subordinate. Misiunile de asigurare au fost realizate în echipe de 2 auditori şi supervizate de șeful serviciului, misiuni care au vizat domeniile resurse umane, financiar contabilitate, achiziții publice, funcții specifice. De asemenea, conform planului de audit pentru anul 2019 a fost asigurată supervizarea instituțiilor publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, pentru care ministerul justiției are calitatea de ordonator principal de credite, care au constituit compartiment de audit format dintr-un singur auditor, respectiv C.A. Brașov, C.A. Oradea, C.A Galați, C.A. Tg. Mureș, C.A. Constanta C.A Ploiești și Curtea de Apel București. Astfel pe parcursul anului 2019 auditorii interni din cadrul Ministerului Justiției au supervizat un număr de 25 de misiuni de audit intern.

Auditorii interni, din cadrul SAPI – MJ, nu au întâmpinat probleme în elaborarea și aplicarea cadrului metodologic și procedural propriu activității de audit intern, în vederea atingerii obiectivelor propuse pentru anul 2019.II.1.12.2. Activitatea de controlA. Obiective generale Corpul de control al ministrului (CCM), este organizat la nivel de serviciu conform dispozițiilor art. 21 din HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea

P a g i n a 80 | 138

Ministerului Justiției (MJ), cu modificările şi completările ulterioare, fiind o structură de autoritate, subordonată direct ministrului justiției. Serviciul beneficiază de independență operațională și exercită în baza ordinului ministrului justiției atribuții de verificare şi control, în limitele competenței stabilite, pe de o parte, de prevederile art. 74 - art. 77 din Regulamentul de organizare şi funcționare al MJ (ROF- MJ), aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției (O.MJ) nr. 120/C/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar pe de altă parte, de prevederile Regulamentului privind verificarea prealabilă a sesizărilor, realizarea activității de control și efectuarea altor proceduri prevăzute de lege de către Corpul de control al ministrului, aprobat prin OMJ nr. 2/55937/383/10.07.2019 (în prezent abrogat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 54622/434/10.07.2020); prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2/58606/454/2020 din 30.07.2020 s-a aprobat Metodologia privind verificarea prealabilă a sesizărilor, realizarea activității de control și efectuarea altor proceduri prevăzute de lege, de către Direcția Corpul de control al ministrului.CCM efectuează acțiuni de control planificate/inopinate şi soluționează lucrările date în competența sa, potrivit legii și ținând seama de Procedura „Activitatea de verificare prealabilă și control – COD: PP - 28”, aprobată de ministrul justiției, urmare introducerii Sistemului de Management al Calității implementat și certificat în minister, conform Standardului SR EN ISO 9001:2015. Verificările efectuate de inspectorii CCM, în limitele atribuțiilor prevăzute de lege, vizează personalul din aparatul de lucru propriu al ministerului, din instituțiile aflate în subordinea ministerului, precum și alte categorii specifice profesiilor juridice conexe (notari publici și executori judecătorești), administratori ai procedurii/lichidatori – în materia insolvenței persoanelor fizice.CCM efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, cercetarea prealabilă a faptelor sesizate comisiei de disciplină cu privire la răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul ministerului, realizează cercetarea disciplinară prealabilă în cazul asistenților judiciari, verifică modul de exercitare a prerogativelor funcției de conducere de către personalul din cadrul ministerului şi al instituțiilor şi unităților aflate în subordinea acestuia și are atribuții de verificare cu privire la realitatea situației materiale a beneficiarului de asistență extrajudiciară.Totodată, inspectorii CCM efectuează controlul profesional al activității notarilor publici și executorilor judecătorești, analizează din dispoziția ministrului justiției, concluziile controalelor efectuate de camerele notarilor publici și ale executorilor judecătorești şi prezintă propuneri privind măsurile ce urmează a fi dispuse ca urmare a acestor controale, soluționează sesizările adresate conducerii ministerului privitoare la activitatea notarilor publici şi a executorilor judecătorești, precum și din alte domenii de competența serviciului, formulează propuneri motivate de înlăturare a deficiențelor constatate, după caz, și la cererea ministrului justiției cercetează prealabil faptele ce constituie abateri disciplinare, în vederea exercitării acțiunii disciplinare împotriva executorilor judecătorești și notarilor publici, în condițiile legii.

P a g i n a 81 | 138

CCM efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, controlul asupra modului de organizare şi desfășurare a concursurilor pentru dobândirea calității de notar public și executor judecătoresc definitiv sau stagiar, verifică modul de organizare și desfășurare a concursurilor sau a examenelor de ocupare a posturilor vacante, respectiv de promovare ori avansare a personalului din cadrul ministerului, precum și din instituțiile şi unitățile aflate în subordinea sau coordonarea acestuia.În baza ordinului ministrului justiției CCM efectuează controale în unitățile sistemului administrației penitenciare cu privire la respectarea regimului legal de detenție și a drepturilor şi libertăților recunoscute persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, respectiv, minorilor din centrele de reeducare ori cu privire la raporturile profesional-ierarhice ale personalului încadrat în Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) şi unitățile subordonate acesteia. De asemenea, în cadrul controalelor efectuate serviciul verifică și modul în care unitățile penitenciare își îndeplinesc sarcinile care le revin în raporturile cu instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, precum şi condițiile administrative asigurate deținuților prezentați la organele judiciare.CCM analizează concluziile inspecțiilor efectuate în unitățile din sistemul administrației penitenciare de către Direcția inspecție penitenciară din cadrul ANP, inclusiv cu privire la petițiile, cererile și sesizările adresate ministerului de către deținuți, de către membrii de familie ai acestora sau de către alte persoane fizice ori juridice, prezentând, după caz, propuneri ministrului justiției privind oportunitatea efectuării unor acțiuni de control. De asemenea, efectuează, în baza ordinului ministrului justiției, acțiuni de control cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe, rambursabile sau nerambursabile, derulate de MJ, precum şi de instituțiile şi unitățile aflate în subordinea ori coordonarea acestuia. CCM participă la elaborarea proiectelor de acte normative și formulează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative şi la inițiativele legislative parlamentare având ca obiect reglementarea activității de înfăptuire a justiției, a activității sistemului penitenciar, a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), a organizării şi exercitării profesiilor de notar public și de executor judecătoresc. De asemenea, CCM are competența, potrivit art. 12 alin. (8) din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cu modificările și completările ulterioare, să realizeze controlul profesional al administratorului procedurii/lichidatorului prin inspectori generali de specialitate. Prin H.G. nr. 419/2017 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015.B. Informaţii privind rezultatele implementării obiectivelor stabilite

pentru anul precedentInspectorii din cadrul CCM au acționat cu profesionalism în vederea realizării acțiunilor de control planificate și inopinate, precum și în ceea ce privește soluționarea celorlalte lucrări, reacționând cu eficiență în vederea corectării

P a g i n a 82 | 138

deficiențelor constatate. În urma aprobării rapoartelor de control de către ministrul justiției, CCM a monitorizat implementarea măsurilor corective și de prevenire a apariției unor neconformități în activitatea personalului verificat, inclusiv prin formularea unor propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în vigoare. În cazurile în care s-a apreciat necesar, inspectorii CCM au formulat recomandări pentru îmbunătățirea activității entităților controlate și au sesizat, după caz, organele competente să se pronunțe în cazul incidenței diferitelor forme de răspundere juridică. Pentru atingerea obiectivelor propuse la nivelul anului 2019, inspectorii CCM și-au exercitat atribuțiile cu responsabilitate, contribuind proactiv la activitatea serviciului, prin cunoștințele, abilitățile și experiența acumulată, prin participarea în echipele de lucru constituite cu prilejul acțiunilor de control sau individual, prin soluționarea lucrărilor repartizate. Cele 28 de acțiuni de control (10 planificate și 18 inopinate) desfășurate în cursul anului 2019 și implementarea măsurilor aprobate de ministrul justiției prin rapoartele de control întocmite în urma acestora, contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la creșterea încrederii cetățenilor în actul de justiție, ca serviciu public.În cursul anului 2019 au existat situații frecvente în care inspectorii au fost concomitent implicați în mai multe acțiuni de control și, corelativ, au gestionat și celelalte lucrări repartizate sau au efectuat cercetarea disciplinară a unor persoane, ca efect al controalelor profesionale aprobate de ministrul justiției sau care au rezultat în urma exercitării atribuției de analizare și soluționare a unor sesizări înregistrate la nivelul acestui serviciu. Performanța și calitatea activității derulate de CCM este determinată de nivelul de profesionalism cu care acționează personalul, coerența, experiența, și capacitatea de a răspunde cu promptitudine la cerințele specifice de realizare a atribuțiilor, în condiții deosebite de muncă ce implică risc și suprasolicitare neuropsihică sau expunere la pericol (ex: competență sistemul administrației penitenciare).În aceste condiții, facem precizarea că au fost realizate aproape în integralitate lucrările pentru anul 2019, doar un procent nesemnificativ din numărul total de lucrări urmând a fi soluționate la începutul anului 2020. Dificultățile întâmpinate, numărul lucrărilor curente, dar și complexitatea și volumul mare de date necesar a fi procesate pentru întocmirea rapoartelor de control, au avut ca efect prorogarea datei de finalizare a acestora. Managementul operativ/participativ implementat în cadrul CCM s-a concretizat într-o valorificare judicioasă în cadrul controalelor a resurselor umane, precum și a resurselor financiare (cheltuieli legate detransport, cazare și diurnă). În ceea ce privește perfecționarea profesională a personalului din cadrul CCM considerăm necesar ca personalul cu atribuții de conducere și control să participe

P a g i n a 83 | 138

constant la activitățile de perfecționare profesională în domeniul de activitate, în scopul aprofundării modificărilor legislative inerente în domeniul de competență, dar și pentru menținerea/sporirea calitatății activității de verificare și control. Menționăm, în acest context, că de specializarea inspectorilor CCM depinde atât menținerea standardelor de performanță, calitate și eficientă a activității serviciului, cât și abilitatea acestora de a identifica, preveni și gestiona adecvat deficiențele și neconformitățile constatate, precum și riscurile ce pot surveni și afecta activitatea desfășurată de personalul din unitățile și instituțiile controlate.Precizăm că CCM s-a conformat ”Programului de formare continuă pentru anul 2019” implementat în minister, fiecare angajat completând la solicitarea Direcției resurse umane chestionarul ”Analiza nevoilor de formare” (principalul instrument de evaluare a oportunității participării la cursurile de perfecționare). Urmare a exprimării de către personalul CCM a opțiunilor privind participarea la seminariile și conferințele organizate de Institutul Național al Magistraturii, s-a realizat selecționarea și participarea unui inspector la un seminar organizat de instituția menționată.CCM a făcut obiectul unei misiuni de verificare a modului de respectare a Sistemul de Management al Calității implementat și certificat în MJ nefiind identificate neconformități cu privire la activitatea desfășurată de acest serviciu.C. Date statistice relevante pentru anul 2019 În anul 2019 au fost înregistrate 838 de lucrări, din care: 358 lucrări având ca obiect sesizări cu privire la modul de exercitare a unor

profesii liberale şi activități conexe (notari publici și executori judecătorești); 137 lucrări ce vizează domeniul sistemului administrației penitenciare; 343 lucrări diverse, cu privire la activitatea desfășurată de personalul MJ sau

aparținând unor instituții aflate în subordinea sau coordonarea acestuia, în unele cauze dispunându-se conexarea.

Numărul total al lucrărilor soluționate în anul 2019 este de 763 de lucrări, din care: 300 lucrări referitoare la modul de exercitare a unor profesii liberale şi

activități conexe (notari publici şi executori judecătorești); 120 lucrări ce vizează sistemul administrației penitenciare; 343 lucrări diverse.Numărul total al lucrărilor în curs de soluționare este de 75 de lucrări, din care: 58 de lucrări privind modul de exercitare a unor profesii liberale şi activități

conexe (notari publici şi executori judecătorești); 17 lucrări privind sistemul administrației penitenciare.Corpul de control al ministrului a efectuat 28 acțiuni de control aprobate de ministrul justiției, din care:1. 10 acțiuni de control planificate

P a g i n a 84 | 138

9 activităţi de control au fost efectuate, fiind redactate şi aprobate rapoarte

de control; 1 acţiune de control realizată, fiin în curs de redactare raportul de control2. 18 acțiuni de control inopinate 8 controale inopinate cu privire la activitatea unităților penitenciare (din care

3 cu rapoarte de control în curs de realizare ; 3 controale inopinate în cadrul ministerului; 3 controale inopinate în cadrul unor instituții aflate în subordinea Ministerului

Justiției (2 controale în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie și un control în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice)

4 controale inopinate cu privire la activitatea unor executori judecătorești.În cursul anului 2019 au fost formulate sesizări ale organelor de urmărire penală cu privire la 13 persoane (în 6 cazuri ca urmare a sesizărilor înregistrate la MJ-CCM și în 7 cazuri ca urmare a acțiunilor de control) .De asemenea, în perioada de referință Corpul de control al ministrului a exercitat 50 de acțiuni disciplinare. În plus față de cele 10 activități de control planificate și realizate, au fost efectuate încă 18 acțiuni de control inopinate, dispuse de ministrul justiției, ce se adaugă celorlalte lucrări realizate de inspectori, potrivit competenței prevăzute de lege.Inspectorii CCM au acționat cu responsabilitate, exigență și profesionalism, fiind preocupați permanent de exercitarea atribuțiilor de serviciu cu respectarea legii, pentru a putea contribui la îndeplinirea obiectivelor ministerului - buna funcţionare a sistemului judiciar în ansamblul său, asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, sens în care au monitorizat riguros implementarea măsurilor aprobate de ministrul justiției în scopul remedierii deficiențelor identificate și prevenirii apariției unor neconformități în activitatea desfășurată de entitățile controlate. Au fost evaluate în acest context și înscrisurile transmise de ANP, conform dispozițiilor art. 76 lit. i) din ROF- MJ.Inspectorii au fost preocupați și de îmbunătățirea pregătirii profesionale, prin studiu individual și participarea la diferite forme de perfecționare profesională organizate de minister.D. LegislațieÎn cursul anului 2019, la nivelul Corpului de control al ministrului a fost elaborat Regulamentul privind verificarea prealabilă a sesizărilor, realizarea activității de control și efectuarea altor proceduri prevăzute de lege de către Corpul de control al ministrului, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2/55937/383/10.07.2019 2019 (în prezent abrogat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 54622/434/10.07.2020); prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2/58606/454/2020 din 30.07.2020 s-a aprobat Metodologia privind verificarea prealabilă a

P a g i n a 85 | 138

sesizărilor, realizarea activității de control și efectuarea altor proceduri prevăzute de lege, de către Direcția Corpul de control al ministrului. De asemenea, inspectorii din cadrul Corpului de control au formulat un număr de trei puncte de vedere cu privire la actele normative care reglementează activitățile din aria de competență.

Sursa de finanţare

Credite iniţiale

Credite definitive % din

buget total aprobat

Plăţi efectuate

Grad de executie (plati/ credite bugetare definitive)

- lei - - lei - - lei -

Cod 50.01: Bugetul de stat 4.307.131 4.617.292 98,69% 4.567.630 98,92%

Cod 50.08: Fonduri externe nerambursabile

1.265 12.365 0,26% 3.040 24,59%

Cod 50.10: Activitati finantate integral din venituri proprii

48.865 49.099 1,05% 17.400 35,44%

Total Cod 50.00 4.357.261 4.678.756 100% 4.588.070 98,06%

Cod 61.10: Institutii publice finantate partial din venituri proprii – INEC

12.557 12.222 0,85% 11.421 93,45%

Cod 61.10: Institutii publice finantate partial din venituri proprii - ANP

1.454.238 1.431.920 99,15% 1.419.971 99,17%

Total Cod 50.10 1.466.795 1.554.142 100% 1.431.392 99,12%

II.1.13. Raportarea cheltuielilor defalcate pe programeTabel nr. 1 - Sinteza bugetului pe surse de finanțare

La nivelul Ministerului Justiţiei au fost constituite următoarele programe bugetare:

Tabel nr.2 - Bugetul Ministerului Justiției pe programe

1. Cod 652 Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitarea accesului la justiţie”

P a g i n a 86 | 138

2. Cod 650 „Consolidarea cadrului normativ şi instituţional necesar

bunei desfăşurări a Ministerului Justiţiei ca furnizor de servicii publice”

3. Cod 654 „Coordonarea sistemului penitenciar”4. Cod 922 „Institutul Naţional de Expertize Criminalistice”

5. Cod 862 „Dezvoltarea activităţii de înregistrare la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului”

6. Cod 923 Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie”7. Cod 924 „Alte instituţii”

8. Cod 653 „Dezvoltarea serviciului de probaţiune”9. Cod 1664 „Consolidarea cadrului institutional necesar bunei

desfasurari a activitatii Institutului Național de Criminologie”

10. Cod 1665 „Consolidarea ANABI ca premisă pentru eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni”

Sursa de finanţareCredite bugetare

inițiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate

- lei -

TOTAL SURSE DE FINANŢARE:

CA 4.473.252.000 4.751.335.000CB 4.308.396.000 4.629.657.000 4.570.669.114

Cod 01: Bugetul de stat CA 4.425.274.000 4.699.127.000CB 4.307.131.000 4.617.292.000 4.567.629.629

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 47.978.000 52.208.000

CB 1.265.000 12.365.000 3.039.485

Program Cod 652

Consolidarea capacităţii administrative a instanțelor și facilitarea accesului la justiție

Sursa de finanțareCredite

bugetare inițiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 2.646.041.000 2.867.664.000CB 2.604.441.000 2.916.421.000 2.883.006.298

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 0 2.000

CB 0 2.000 22

P a g i n a 87 | 138

Program Cod

650

Consolidarea cadrului normativ și instituţional necesar bunei desfăşurări a Ministerului Justiţiei

ca furnizor de servicii publice

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 150.874.000 136.531.00083.426.043CB 117.559.000 88.891.000

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 2.880.000 4.140.000 1.425.628CB 1.010.000 4.140.000

Program Cod 654 Coordonarea sistemului penitenciar

Sursa de finanţareCredite bugetare

iniţiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 1.357.734.000 1.367.979.000CB 1.314.506.000 1.335.029.000 1.329.262.647

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 35.443.000 35.979.000CB 5.298.000 664.608

Program Cod 922

Eficientizarea activitatii de expertiză criminalistică

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 10.362.000 9.877.000 0CB 10.362.000 9.877.000 9.778.176

Cod 08: Fonduri externe

nerambursabile

CA 0 0CB 0 0 0

Program cod 862

Consolidarea capacității instituționale a ONRC, a sistemului Registrului comerțului si a sistemului

informaționalSursa de finanţare Credite

bugetare iniţiale

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate

- lei -

P a g i n a 88 | 138

- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 162.722.000 218.071.000 0CB 162.722.000 169.316.000 167.380.516

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 255.000 255.000 0CB 255.000 255.000 110.389

Program Cod 923

Consolidarea capacitatii institutionale a Autorității Naționale pentru Cetațenie

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate

- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 17.613.000 18.650.000 0CB 17.613.000 18.650.000 18.518.478

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 0 0 0

CB 0 0 0

Program Cod 924

Dezvoltarea sistemului medical aflat în subordinea Ministerului Justiției

Sursa de finanţareCredite

bugetare iniţiale- lei -

Credite bugetare definitive

- lei -

Plăţi efectuate

- lei -

Cod 01: Bugetul de stat

CA 960.000 960.000 0CB 960.000 960.000 959.793

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 0 0CB 0 0 0

Program Cod 653 Dezvoltarea sistemului de probațiune

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale

-lei-

Credite bugetare definitive

-lei-

Plăţi efectuate

-lei-

Cod 01: Bugetul de stat

CA 67.053.000 69.032.000 0CB 67.053.000 69.032.000 67.998.976

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 9.400.000 9.500.000 0

CB 0 338.000 23.709

P a g i n a 89 | 138

Program Cod 1664

Consolidarea cadrului institutional necesar bunei desfasurari a activitatii Institutului Național de Criminologie

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale

-lei-

Credite bugetare definitive

-lei-

Plăţi efectuate

-lei-

Cod 01: Bugetul de stat

CA 3.285.000 1.867.000 0CB 3.285.000 1.867.000 1.791.450

Cod 08: Fonduri externe nerambursabile

CA 0 0CB 0 0 0

Program Cod 1665

Consolidarea ANABI ca premisă pentru eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni

Sursa de finanţare

Credite bugetare iniţiale

-lei-

Credite bugetare definitive

-lei-

Plăţi efectuate

-lei-

Cod 01: Bugetul de stat

CA 8.630.000 8.496.000 0CB 8.630.000 7.249.000 5.507.262

Cod 08: Fonduri externe

nerambursabile

CA 0 2.334.000CB 0 2.334.000 815.151

II.1.14 Activitatea desfăşurată în cadrul Bibliotecii centrale a Ministerului Justiției

În anul 2019, în cadrul Bibliotecii centrale a Ministerului Justiţiei a continuat activitatea de îmbunătăţire şi actualizare a fondului de carte existent, prin achiziționarea unui număr de 150 de lucrări. Totodată, au fost contractate abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I şi Partea a III-a, şi la următoarele reviste românești de specialitate juridică: Buletinul Curților de Apel, Revista Dreptul, Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Drept, Noua revistă a drepturilor omului, Pandectele române, Curierul Judiciar, Revista de drept public, Caiete de drept penal, Revista română de drept penal al afacerilor, Revista română de drept privat, Revista română de executare silită, Revista română de dreptul proprietății intelectuale, Revista română de drept al afacerilor, Revista română de dreptul muncii, Revista de Drept Social. Dreptul Muncii. Dreptul Securității Sociale, Revista română de drept european, Revista română de jurisprudență, Studii şi Cercetări Juridice – Serie Nouă, Revista de Științe Juridice, Analele Universității București – Seria Drept,

P a g i n a 90 | 138

Revista română de procedură civilă, Revista societăților și a dreptului comercial, Revista de drept constituțional, Revista Acta Universitatis Lucian Blaga și Buletinul Casației.De asemenea, s-au efectuat demersurile necesare pentru continuarea abonamentelor la următoarele reviste editate de Editura Dalloz din Franța: „Revue trimestrielle de droit européen”, „Revue française de droit administratif”, „Revue trimestrielle de droit civil”, „Revue de science criminelle et de droit pénal comparé”, „Revue critique de droit international privé” şi „Revue trimestrielle de droit économique et de droit commercial”.

P a g i n a 91 | 138

II.2. PRIORITĂȚI PENTRU PERIOADA URMĂTOAREII.2.1. Elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor şi planurilor de acţiune în domeniul justiţiei Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei naționale anticorupție

(SNA) 2016 – 2020; Implementarea și monitorizarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului

judiciar 2015-2020 și a Planului de activități aferent Strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015 – 2020;

II.2.2. Prevenirea criminalităţii Derularea activităților de prevenire a corupției sunt în acord cu obiectivele specifice al politicii sectoriale Justiție - Politica penală. Crima organizată, traficul de persoane. Corupţia și Calitatea legislaţiei. Educaţia juridică, asumate prin Programul de Guvernare adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr. 22 din 4 noiembrie 2019 pentru acordarea încrederii Guvernului. Aceste activități vizează:A. Continuarea procesului de monitorizare a implementării Strategiei

Naționale Anticorupție 2016-2020, prin: publicarea anuală, în format deschis a indicatorilor de performanță elaborați și

monitorizați în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție; publicarea listei incidentelor de integritate și a măsurilor de remediere, alături

de rezultatele evaluării SCIM și de indicatorii aferenți fiecărui standard; realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de

integritate între mediul privat şi sectorul public; pregătirea şi organizarea reuniunilor platformelor de cooperare; elaborarea Raportului național privind stadiul implementării Strategiei

Naționale Anticorupție 2016-2020 în anul 2019; realizarea misiunilor de evaluare tematică privind implementarea Strategiei

Naționale Anticorupție 2016-2020 în administrația publică; continuarea demersurilor RO de a deveni membru cu drepturi depline al OCDE

şi al grupurilor de lucru relevante ale organizației, în special Grupul de lucru Anti-mită (WGB). În şedinţa din data de 12 iunie 2019, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 394/2019 privind aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare a României la OCDE în vederea finanţării participării României, prin Ministerul Justiţiei (MJ), într-un proiect de asistenţă tehnică privind conformitatea legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei OCDE privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul activităților comerciale internaționale. Derularea proiectului presupune implementarea următoarelor etape: 1. Secretariatul OCDE a pregătit, la începutul anului 2020, un chestionar în vederea obținerii informațiilor privind legislația relevantă referitoare la mituirea funcționarilor publici în cadrul activităților comerciale internaționale, precum și alte standarde legale sau instituționale avute în vedere de WGB. MJ va fi punctul de contact din România al Secretariatului OCDE și va asigura

comunicarea cu instituțiile române vizate cu scopul de a obține informațiile solicitate de Secretariatul OCDE; 2. În baza chestionarului completat de instituțiile române și a celorlalte documente relevante transmise în timpul proiectului și răspunsurilor la întrebările suplimentare formulate, Secretariatul OCDE va pregăti un raport analitic care va descrie potențialii pași pentru conformarea legislației și practicilor naționale cu standardele WGB; 3. Secretariatul OCDE va organiza, în parteneriat cu MJ, o întâlnire la nivel tehnic în România, cu scopul de a discuta concluziile proiectului de raport analitic cu instituțiile relevante. În urma acestei întâlniri Secretariatul OCDE va finaliza raportul tehnic şi îl va comunica părţii române.

B. Continuarea implementării activităților prevăzute în proiectele finanțate din fonduri UE:

1. Proiecte destinate implementării măsurilor din SNA 2016-2020:Proiectul POCA „Consolidarea capacității administrative a Secretariatului Tehnic al SNA 2016 – 2020” - Cod SIPOCA 62, prin care vor fi derulate următoarele activități:

organizarea şi derularea unei campanii de informare publică, în vederea creşterii gradului de conştientizare şi a nivelului de educaţie anticorupţie în rândul cetăţenilor;

organizarea unei conferințe anticorupție; organizarea a 20 de sesiuni de instruire a personalului din cadrul

administraţiei publice și elaborarea unor module de tip e-learning ce vor fi postate și accesate pe platforma e-learning a MJ;

elaborarea, traducerea şi tipărirea unui studiu criminologic privind corupția în România;

efectuarea unei cercetări sociologice, ale cărei rezultate vor fi coroborate cu concluziile studiului criminologic;

realizarea auditului final privind implementarea SNA 2016-2020; proiectul POCA “Mecanisme eficace de control administrativ și de

prevenire a corupției” -Cod SIPOCA 432, prin intermediul căruia va fi elaborat Studiul privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui.

2. Alte proiecte: proiectul predefinit „Dezvoltarea capacităților în domeniul guvernării publice –

o abordare coordonată a Centrului Guvernului României”, implementat de Secretariatul General al Guvernului în parteneriat cu Ministerul Justiției, finanțat prin Mecanismele Financiare SEE și Norvegian 2014-2021, în colaborare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică;

propunerea de proiect POCA „Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public”, formulată de Parchetul de pe lângă

P a g i n a 93 | 138

Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul cererii de proiecte POCA/354/1/3 (IP10/2018), în care MJ va fi partener.

C. Consolidarea cooperării internaţionale în materia luptei împotriva corupţiei şi prevenirii criminalităţii, prin: participarea la comitete specializate ale Consiliului Europei (GRECO, MONEYVAL, Conferinţa Statelor Părţi la Convenţia de la Varşovia) la grupurile de lucru, comitetele şi comisiile de specialitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNCAC, UNTOC, Comisia pentru Prevenirea Criminalității şi Justiție Penală), ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (WGB, ACN, SPIO, ACTT, DAC), ale instituţiilor Uniunii Europene şi ale altor organizaţii internaţionale şi regionale (RAI, EPAC /EACN, IACA).

D. Consolidarea cooperării la nivel interinstituțional în domeniul prevenirii criminalității, prin reprezentarea MJ la reuniunile comitetelor și grupurilor de lucru la care au fost desemnați ca reprezentanți ai instituției.

E. Adoptarea proiectului de hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate pentru perioada 2020 – 2024, precum și constituirea și convocarea Comitetului interministerial pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei.

II.2.3. Realizarea agendei europene Colaborarea cu FI și HR în cadrul Trio-ului de Președinții ale Consilului UE în

vederea punerii în aplicare a programului comun; Asigurarea dialogului deschis şi constructiv, precum şi a informării constante

a CE/partenerilor europeni cu privire la progresele înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupției;

Gestionarea afacerilor europene prin coordonarea activității în domeniu, inclusiv participarea la reuniunile săptămânale ale Comitetului de Coordonare a sistemului național de gestionare a afacerilor europene, conform HG nr. 34/2017 – organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene;

Asigurarea participării României la negocierea la nivelul UE și, ulterior, la implementarea la nivel național a măsurilor corelative Agendei Strategice pentru perioada 2019-2024 (adoptată de Consiliul European în data de 20 iunie 2019)- în domeniile de competența MJ;

Asigurarea participării României la cel mai înalt nivel al procesului decizional din cadrul UE, Consiliul Justiție și Afaceri Interne;

Sprijinirea instituțiilor naționale cu atribuții în domeniul Pieței Interne în procesul de negociere de la nivelul UE, în limitele competențelor MJ;

Implicarea în procesul de transpunere și implementare (având ca obiect în special directivele adoptate printr-o procedură legislativă – art. 288, alin. 3

P a g i n a 94 | 138

din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) coroborat cu art. 289, alin. 3 TFUE), respectiv de punere în aplicare a acquis-ului UE (având în vedere în special anumite regulamente - art. 288, alin. 2 TFUE coroborat cu art. 289, alin. 3 TFUE) în domeniul justiției;

Monitorizarea şi evaluarea ex-post a implementării instrumentelor UE în domeniul justiției;

Sprijinirea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (din cadrul Ministerului Afacerilor Externe – MAE - AGCJUE) în pregătirea reprezentării statului român în fața instituțiilor UE și a Curții de Justiţie a Uniunii Europene în situațiile în care sunt vizate aspecte de fond din aria proprie de competență a Ministerului Justiției;

Desfășurarea activităților în contextul Regulamentului nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”);

Continuarea discuțiilor privind oportunitatea reluării demersurilor de operaționalizare a Curții Unice în Materie de Brevete, creată prin Acordul privind Curtea unică în Materie de Brevete - 2013/C 175/01, semnat de România la data de 19 februarie 2013, în condițiile în care la acest proces sunt implicate și alte instituții competente al căror punct de vedere este deosebit de important;

Desfășurarea activităților în contextul publicării Tabelului de bord al UE privind justiția pe anul 2018;

Desfășurarea activităților în contextul BREXIT; Implicarea Ministerului Justiției în elaborarea poziției României în cadrul

negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Serbiei, statului Muntenegru și Turciei, din perspectiva competențelor MJ;

Pregătirea reprezentării statului român în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei - la solicitarea Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (MAE);

Transmiterea punctului de vedere al MJ cu privire la rezolvarea pe cale amiabilă / unilaterală a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român, în conformitate cu dispozițiile OG nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei şi regresul statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă;

Îndeplinirea funcției de agent național de legătură, în temeiul rolului ministerului de autoritate competentă pentru a primi notificările adresate Guvernului României de Comitetul European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT);

P a g i n a 95 | 138

Coordonarea, la nivel național, a ansamblului de activități privind îndeplinirea

obligaților ce incumbă României potrivit legii nr. 109 din 14 aprilie 2009, prin care România a ratificat Protocolul opțional la Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (OPCAT);

Continuarea relației de cooperare cu organizațiile şi structurile internaționale care activează în domeniul drepturilor omului (Consiliul Europei, ONU, OSCE, FRA precum şi alte entități internaționale);

Pregătirea dosarelor bilaterale pentru întâlnirile miniștrilor, secretarilor de stat, parlamentarilor sau ale altor oficiali români cu reprezentanți ai instituțiilor UE și oficiali ai SM UE, precum și pentru alte evenimente/conferințe; pregătire punctaj reprezentant MJ și demersuri administrative;

Soluționarea petițiilor, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în domeniul de competenţă al direcţiei.

II.2.4. Consolidarea cooperării judiciare internaţionale Organizarea reuniunilor Rețelelor naționale în materie penală și civilă și

comercială; Organizarea de consultări bilaterale cu partenerii strategici în materia

cooperării judiciare penale (cu titlu exemplificativ SUA, IT, UK); Participarea membrilor Rețelelor judiciare naționale la reuniunile Rețelelor

europene și la alte reuniuni ale grupurilor de lucru ale UE, CoE, ONU, CDIPH, în domeniile cooperării judiciare internaționale în materie penală, civilă şi comercială;

Aducerea la îndeplinire a elementelor asumate în programul legislativ 2020; Continuarea negocierilor unor acorduri/tratate internaționale (organizarea de

întâlniri sau corespondență pentru negocierea unor tratate bilaterale în domeniul cooperării judiciare în materie penală);

Urmărirea îndeplinirii obligațiilor financiare ale României în cadrul organizațiilor internaționale;

Continuarea îndeplinirii obligațiilor României de implementare a Statutului Curții Penale Internaționale;

Contribuirea la dezvoltarea activității și funcționalității Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar. Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul dreptului internațional umanitar și facilitarea relațiilor de cooperare cu alte comisii specializate din alte state.

II.2.5 Gestionarea programelor finanțate din fonduri europene, din Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014 și din partea altor donoriPentru anul 2020, la nivelul Direcției programe europene va continua implementarea programelor/ proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile ce intră în aria de competență a MJ.

P a g i n a 96 | 138

Astfel, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, în cursul anului 2020 Ministerul Justiției va semna cel de-al șaptelea contract de finanțare pentru ultimul proiect predefinit, va continua să monitorizeze implementarea proiectelor şi să gestioneze fondul destinat consolidării relațiilor bilaterale la nivelul programului ”Justiție. De asemenea, se va urmări accesarea fondurilor disponibile prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) prin apelurile de proiecte ce vor fi lansate în cursul anului 2020.II.2.6. Continuarea implementării proiectelor cu finanțare externă rambursabilăContinuarea implementării Proiectului „Îmbunătățirea serviciilor judiciare”. Acest proiect a sprijinit măsurile cu nr. 7,15,16 și 32 din Programul de Guvernare 2018 – 2020, Capitolul Justiție, dar și măsuri privind modernizarea clădirilor instanțelor și a sistemelor informatice judiciare, incluse în Planul de acțiune pentru implementarea strategiei pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2016-2020 și are următoarele componente: Îmbunătățirea activității instanțelor - îmbunătățirea sediilor unor instanțe

(reabilitarea, extinderea, construirea, dotarea acestora cu mobilier), îmbunătățirea infrastructurii IT la nivel național, creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la serviciile din domeniul judiciar;

Îmbunătățirea activității Oficiului Național al Registrului Comerțului - dotarea cu hardware, proiectarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem de arhivare electronică, creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la serviciile ONRC;

Îmbunătățirea activității parchetelor - îmbunătățirea infrastructurii IT la nivel național și a infrastructurii de securitate la nivelul Ministerului Public, creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la serviciile din domeniul judiciar;

Managementul proiectului.Proiectul „Cartierul pentru Justiție”. La data de 31 decembrie 2019, a intrat în vigoare legea nr. 261/2019 privind ratificarea Scrisorii de înțelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, ”Cartierul pentru justiție’’, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 2019, în valoare totală de 2,5 milioane USD.Acest avans va permite realizarea proiectării Cartierului pentru Justiție începând cu Planul Urbanistic de Detaliu și până la faza de Studiu de Fezabilitate, în perioada 2020 – 2021.De asemenea, au continuat negocierile MJ, MFP și BIRD privind contractarea împrumutului principal de la Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD), în vederea sprijinirii proiectului “Cartierul pentru justiție” – lucrări civile/construcțiile clădirilor instituțiilor din cadrul viitorului Cartier.

P a g i n a 97 | 138

Totodată, prin HCGMB nr. 49/31.01.2019, a fost aprobat PUZ Sector 3, document urbanistic inițiat de Primăria Sector 3 care este indispensabil pentru continuarea proiectării urbanistice aferente Cartierului pentru justiție.A fost elaborată Nota Conceptuală de Proiect (prima versiune), ca prim document de proiectare a investițiilor publice prevăzut de HG nr. 807/2016 și a fost ulterior transmisă beneficiarilor pentru observații, modificări și în final, aprobare. În anul 2019, Nota Conceptuală a fost aprobată de INM, SNG și IJ. În prima parte a anului 2020, după ce Nota Conceptuală va fi definitivată în sensul aprobării acesteia și de celelalte instituții beneficiare, vor continua fazele ulterioare de proiectare - Temă de proiectare și Studiu de Fezabilitate.II.2.7. Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi facilitarea accesului la justiţie Dezvoltarea infrastructurii judecătoreşti (construcţii şi instalații aferente) şi

asigurarea condițiilor materiale (dotări specifice) la nivelul instanțelor corespunzătoare standardelor naționale şi internaționale prin lucrări de extinderi şi de construire sedii noi, precum şi prin lucrări de modernizare, de amenajare, de transformare, de reparații capitale, de consolidare şi de reabilitare termică;

Continuarea cu Compania Națională de Investiții CNI a „Programului Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ”, program cuprins la punctul I în Memorandumul aprobat în ședința Guvernului din data de 10 decembrie 2014;

Inventarierea domeniului public al statului – actualizarea domeniului public al statului.

Susținerea conducerii Ministerului Justiției în demersurile sale privind asigurarea de spații corespunzătoare activității de arhivare a documentelor aferente actului de justiție;

Modificarea Memorandumului aprobat în ședința Guvernului din data de 10 decembrie 2014, încheiat între Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Ministerul Justiției - al treilea în suita memorandumurilor încheiate, cu tema: „Programul Național de consolidare a infrastructurii instanțelor de judecată aflate în municipiile reședință de județ”; „Cartierul pentru Justiție” - complex urbanistic destinat sediilor unor instituții aparținând sistemului judiciar; „Programul Național de consolidare a infrastructurii parchetelor aflate în municipiile reședință de județ”.

II.2.8. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul aparatului propriu al Ministerului Justiţiei Finalizarea proiectului finanțat prin POCA, cu titlul „Dezvoltarea și

implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIMS”

Elaborare și monitorizarea Planului anual de lucru al guvernului 2020; Menținerea sistemului de management al calități certificat în conformitate cu

standardul ISO 9001:2015;

P a g i n a 98 | 138

Continuarea dezvoltării sistemului de control managerial la nivelul MJ.

II.2.9. Îmbunătățirea procesului de statistică judiciarăA. Crearea și implementarea unui sistem unitar de management

strategic la nivelul sistemului prin colaborarea cu instituțiile din sistemul judiciar și cu direcțiile relevante din minister pentru actualizarea aplicațiilor informatice in domeniul statisticii judiciare și analizarea nevoilor de indicatori statistici referitori la fenomenul judiciar: Obiectiv: Dezvoltarea integrată a sistemului de statistică judiciară la nivel

interinstituţional (MJ-CSM-MP-ICCJ), prin noul sistem ECRIS V, pentru a deveni un instrument suport pentru luarea deciziilor de mangement strategic (inclusiv cu elementele de prognoză).

Obiectiv: Dezvoltarea nomenclatorului de obiecte statistice prin propunerea, aprobarea și introducerea de noi indicatori și rapoarte statistice.

Obiectiv: Verificarea și centralizarea datelor privind încărcătura si operativitatea instanțelor de judecată din România, inclusiv dezvoltarea de noi modalități de afișare și interpretare a indicatorilor statistici care vizează încărcătura si operativitatea instanțelor.

B. Furnizarea de date statistice judiciare în scopul fundamentării de analize/ masuri/ politici publice privind sistemul judiciar. Creșterea calității datelor de statistică judiciară furnizate de BSJ în baza solicitărilor primite, precum și creșterea calității și numărului de date deschise publicate de Ministerul Justiției, în contextul angajamentelor asumate în Planul Național de Acțiune 2015-2017 aferent Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. Participarea la alte întâlniri de lucru în domeniul statisticii judiciare Obiectiv: Furnizarea de date statistice existente în bazele de date

gestionate către conducerea ministerului, compartimentele din minister, precum și către alte instituții sau organisme naționale sau internaționale, la solicitarea acestora

Obiectiv: Integrarea statisticii judiciare în componenta de date deschise a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă

Obiectiv: Participarea, in limita mandatului instituțional și a competențelor, la comisiile/grupurile de lucru din domeniul statisticii judiciare

C. Consolidarea capacității administrative a Ministerului Justiției și instituțiilor din subordinea și din coordonarea sa Obiectiv: Dezvoltarea biroului de statistică judiciară din cadrul Ministerului

Justiției prin instruirea personalului în domenii specifice statisticii judiciare.

P a g i n a 99 | 138

II.2.10. Achiziţiile publice, achiziţiile sectoriale şi concesiunile de lucrări şi servicii

menţinerea indicatorului de performanţă 0 (zero) privind anularea procedurilor de achiziţie publică din vina autorităţii contractante raportat la numărul total de contestaţii depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

menţinerea indicatorului de performanţă ’’creşterea transparenţei în procesul de derulare a achiziţiilor publice’’ la un nivel de minim 98 % privind derularea procedurilor de achiziţie publică prin intermediul SEAP, parţial sau integral prin mijloace electronice;

se asigură, atât ex-ante, cât şi ex-post, că legislaţia aplicabilă locală, naţională şi a Uniunii Europene inclusiv este respectată în ceea ce priveşte achiziţiile derulate de promotorii de proiecte din afara ministerului, chiar dacă pentru activitatea de verificare ex ante şi ex post a acestor achiziţii se apelează la expertiză contractată, specializată în domeniu;

derularea procedurilor de achiziție în vederea asigurării necesarului de bunuri și servicii pentru desfășurarea în condiții optime a întregii activități a Ministerului Justiției.

II.2.11. Resurse umane Asigurarea ocupării tuturor posturilor vacante din sistemul judiciar; Suplimentarea statelor de funcții ale instanțelor judecătorești cu posturi de

grefieri, în vederea unei funcționări optime a acestora; Eficientizarea activității instanțelor judecătorești prin redistribuirea

posturilor vacante din schemele instanțelor judecătorești; Gestionarea eficientă a carierei personalului din aparatul propriu de lucru.

SECȚIUNEA III - TRANSPARENȚA INSTITUȚIONALĂ

III.1. BUGETUL INSTITUŢIEI – sintezăSinteza bugetului Ministerului Justiției pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anul 2019 este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel nr. 3 Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anul 2019(sume alocate din bugetul de stat)

mii lei

Titlu DENUMIREA INDICATORILOR

Credite bugetare/ de angajament

initiale

Credite bugetare/ de angajament

definitivePlati efectuate

         50.01 Total cheltuieli C.A. 4.425.274 4.699.127

P a g i n a 100 | 138

mii lei

Titlu DENUMIREA INDICATORILOR

Credite bugetare/ de angajament

initiale

Credite bugetare/ de angajament

definitivePlati efectuate

buget de stat (cap. 61.01+54.01+68.01)

C.B.4.307.131 4.617.292 4.584.029

Cap.61.01 ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

TOTAL CHELTUIELI (01+70)

C.A. 4.352.362 4.568.908  

C.B. 4.234.219 4.487.073 4.454.382

01 CHELTUIELI CURENTE

C.A. 4.344.362 4.527.028

C.B. 4.226.219 4.451.087 4.418.70110 TITLUL I

CHELTUIELI DE PERSONAL

C.A. 2.627.584 2.836.983

C.B. 2.627.584 2.836.983 2.818.641

20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII

C.A. 137.698 150.154C.B. 137.698 150.154 147.648

51 TITLUL VI TRANSFERURI INTRE UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE

C.A. 1.364.272 1.370.494  

C.B. 1.321.044 1.337.544 1.331.696

55 TITLUL VII ALTE TRANSFERURI

C.A. 2.738 3.482

C.B. 2.738 3.482 3.46356 TITLUL VIII

PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE

C.A. 4.051 1.543  

C.B. 4.051 283 25

58 Titlul X PROIECTE CU FINANŢARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE FERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

C.A. 51.419 108.037  

C.B. 18.104 11.655 6.795

59 TITLUL XI ALTE CHELTUIELI

C.A. 100.000 53.009  C.B. 100.000 53.009 52.458

65 TITLUL XII CHELTUIELI AFERENTE PROGRAMELOR CU FINANTARE RAMBURSABILĂ

C.A. 56.600 3.326  

C.B. 15.000 57.977 57.975

71 TITLUL XIII ACTIVE C.A. 8.000 41.880

P a g i n a 101 | 138

mii lei

Titlu DENUMIREA INDICATORILOR

Credite bugetare/ de angajament

initiale

Credite bugetare/ de angajament

definitivePlati efectuate

NEFINANCIARE (71.01+71.02) C.B. 8.000 35.986 35.681

Capitolul 54.01 Alte servicii publice generale

TOTAL CHELTUIELIC.A. 68.000 121.576

C.B. 68.000 121.576 121.026

20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII

C.A. 68.000 121.576

C.B. 68.000 121.576 121.026

Capitolul 68.01 Asigurari si asistenta sociala

TOTAL CHELTUIELIC.A. 4.912 8.643

C.B. 4.912 8.643 8.621

51 TITLUL VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

C.A. 4.784 8.322  

C.B. 4.784 8.322 8.304

57 TITLUL VIII ASISTENTA SOCIALA

C.A. 128 321

C.B. 128 321 317

Printre provocările anului 2019, trebuie amintite cele legate de soluționarea drepturilor salariale restante pentru personalul din sistemul penitenciar și adoptarea statutului polițiștilor de penitenciare. Pentru plata drepturilor salariale restante în suma totală de 80.972 mii lei la data de 22 mai 2019 a fost încheiat un Acord între Guvernul României și reprezentanții sindicatelor reprezentative din sistemul penitenciar. În data de 26 iunie 2019 Parlamentul a adoptat Legea nr.145/2019 privind statutul polițiştilor de penitenciare. În aceeași zi, un procent de 55% din drepturile salariale restante a fost achitat, restul fiind pus în plată ulterior. Rezolvarea ambelor probleme cu impact asupra bunei funcționări a Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost posibilă datorită implicării personale a ministrului justiției, Ana Birchall. Prin O.U.G. nr. 71 din 28 noiembrie 2019, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019, bugetul Ministerului Justiției a fost suplimentat cu suma de 229.542 mii lei credite de angajament și 244.401 mii lei credite bugetare.III.2. ACHIZIŢII PUBLICE, ACHIZIŢIILE SECTORIALE ŞI CONCESIUNILE DE LUCRĂRI ŞI SERVICIIÎn cursul anului 2019, Serviciul achiziţii publice a derulat o serie de activităţi printre care:

P a g i n a 102 | 138

procedura simplificată având ca obiect ,,Elaborarea unui studiu privind

sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui”; licitația deschisă finalizată prin încheierea unui contract având ca

obiect ,,Achiziția a 105 sisteme integrate de videoconferință”; licitație deschisă având ca obiect ,,Achiziția unui număr de 241

autoturisme”; licitație deschisă având ca obiect ,,servicii de traducere și interpretariat”; negocieri fără publicarea unui anunț de participare cu privire

la ,,achiziționarea de servicii de traducere și interpretariat”; procedură simplificată privind achiziționarea de servicii de curățenie și

întreținere; derularea de achiziţii publice în vederea asigurării bunurilor și serviciilor

aferente bunei desfășurări a activității Ministerului Justiției, implicit creşterea gradului de transparenţă al achiziţiilor publice derulate în cadrul compartimentului.

Obiective generale în 2019A. Achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări care să corespundă cât

mai fidel necesităţilor autorităţii contractante şi cu un efort financiar cât mai redus.

Indicator de performanţă :1. Programul anual al achiziţiilor publice planificat pentru anul 2019 raportat la realizări/cheltuieli/achiziţii realizat în proporţie de 96%.

B. Derularea procedurilor de achiziţii publice cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul de activitate

Stadiu de realizare : 100%Indicator de performanţă :1. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu a anulat nicio procedură din vina autorităţii contractante, astfel încât numărul de contestaţii prin care CNSC anulează procedurile din vina autorităţii contractante raportat la numărul total de contestaţii a fost 0 (zero);

C. Creşterea gradului de transparenţă al achiziţiilor publice derulate în cadrul compartimentului

Stadiu de realizare : 100%Indicatori de performanţă :

1. Derularea procedurilor de achiziţie publică prin intermediul SEAP integral/parțial.

2. Realizarea de achiziții directe prin intermediul catalogului electronic.3. Publicarea solicitărilor de achiziții pe site-ul propriu al Ministerului Justiţiei

sau la rubrica dedicată din SEAP.4. Publicarea pe site-ul instituției a listei contractelor încheiate de Ministerul

Justiției în anul 2019.

P a g i n a 103 | 138

5. Publicarea pe site-ul instituției a contractelor încheiate de Ministerul

Justiției în anul 2019.Obiective specifice în anul 2019I. Derularea procedurilor de achiziţii publice cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul de activitate

Stadiu de realizare : 100%Indicator de performanţă :1. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu a anulat nicio

procedură din vina autorităţii contractante, astfel încât numărul de contestaţii prin care CNSC anulează procedurile din vina autorităţii contractante raportat la numărul total de contestaţii a fost 0 (zero);

II. Asigurarea cu bunuri şi servicii în vederea bunei desfăşurări a activităţii ministerului

Stadiu de realizare : 96%Indicatori de performanţă :1. Programul anual al achiziţiilor publice planificat pentru anul 2019

raportat la realizări/cheltuieli/achiziţii.2. Monitorizarea Programului anual al achiziţiilor publice.3. Modificarea Programului anual al achiziţiilor publice în funcţie de

necesităţile instituţiei.III. Creşterea gradului de transparenţă al achiziţiilor publice derulate în cadrul compartimentului

Stadiu de realizare : 100%Indicator de performanţă :1. Derularea procedurilor de achiziţie publică prin intermediul SEAP,

integral/parțial. Realizarea de achiziții directe prin intermediul catalogului electronic, iar achizițiile prevăzute în Anexa nr.2 au fost realizate off-line.

2. Publicarea solicitărilor de achiziţii pe site-ul propriu al Ministerului Justiţiei

3. Publicarea pe site-ul instituției a listei contractelor și a contractelor în format PDF încheiate de Ministerul Justiției în anul 2019.

IV. Licitație deschisă având ca obiect achiziţionarea de servicii de consultanță și expertiză, software și hardware pentru modul pilot, necesare în vederea realizării privind prestarea de servicii pentru modulul pilot, necesare în vederea realizării analizei la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS, în cadrul proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS”

Stadiu de realizare : 100%

P a g i n a 104 | 138

V. Licitație deschisă având ca obiect ,,Achiziție 105 sisteme integrate de videoconferință (inclusiv a serviciilor de instalare, configurare, instruire) pentru dotarea instanțelor de judecată și a Ministerului Justiției”;

Stadiu de realizare : 100%VI. Procedură simplificată având ca obiect ,,Elaborare studiu privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui”, în cadrul proiectului ,,Mecanisme eficace de control administrativ și de prevenire a corupției" finanțat prin POCAStadiu de realizare : 100%VII. Licitație deschisă având ca obiect ,,Servicii de consultanță și formare profesională specializată” în cadrul proiectului ,, Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupție" Stadiu de realizare : 100%VIII. Încheierea contractelor de servicii CASCO, spălări auto, furnizare carburant pentru autoturismele ce deservesc parcul auto al Ministerului Justiției, a contractelor de servicii de telefonie fixă și mobilă, servicii întreținere pentru diverse bunuri existente la nivelul Ministerului, precum și achiziționarea tuturor bunurilor și serviciilor necesare desfășurării optime a activității instituției; a serviciilor de confecționare pașapoarte de serviciu/diplomatice cu ocazia deplasărilor interne și externe a delegațiilor din partea ministeruluiStadiu de realizare : 100%IX. Licitație deschisă având ca obiect ,,Servicii de consultanță și expertiză, software și hardware pentru modulul pilot, necesare în vederea realizării analizei la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS”Stadiu de realizare : 100%X. Achiziționarea serviciilor de organizare seminarii, cazări, săli de conferință, etc, pentru acțiunile organizate în cadrul programelor/proiectelor gestionate din fonduri externe, precum și cu ocazia reuniunilor informale organizate de Ministerul Justiției în contextul procesului de deținere a Președinției României a Consiliului Uniunii EuropeneStadiu de realizare : 100%XI. Procedură simplificată având ca obiect achiziționarea serviciilor de curățenie și întreținere pentru sediul MJ Stadiu de realizare : 100%XII. Proceduri de negociere fără publicare prealabilă (8 proceduri) privind achiziționarea de servicii de traducere și interpretariat pentru limbile: arabă, persană, polonă, portugheză, turcă, sârbă, rusă

P a g i n a 105 | 138

Stadiu de realizare : 100%XIII. Licitație deschisă având ca obiect ,,Achiziționarea de servicii de consultanță pentru elaborarea și implementarea unei campanii de informare publică în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupțieStadiu de realizare: anulată și reluată deoarece nu au fost transmise oferte acceptabile

XIV. Procedură simplificată având ca obiect ,,Servicii pentru realizarea a două studii criminologice și servicii pentru realizarea a două cercetări sociologice” în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupție"

Stadiu de realizare: finalizată fără atribuire de contract din lipsă de participanțiXV. Licitație deschisă având ca obiect achiziționarea de servicii de traducere și interpretariat pentru 34 limbi de circulație internaționalăStadiu de realizare: în derulareXVI. Licitație deschisă având ca obiect ,,Achiziție terminale info kiosk pentru dotarea instanțelor de judecată”Stadiu de realizare: 100%XVII. Licitație deschisă având ca obiect ,,Achiziție un număr 241 autoturisme, pentru uzul Ministerului Justiției și al instanțelor de judecată din România”Stadiu de realizare: 100%XVIII. Licitație deschisă în cadrul Proiectului "Consolidarea capacității administrative a MJ prin dezvoltarea unei platforme de gestiune a proceselor de lucru (GPL) și a aplicațiilor aferente", finanțat în cadrul Programului Operațional „Capacitate Administrativă” 2014-2020 (POCA), finanțat prin POCAStadiu de realizare: în derulareÎn anul 2019, Serviciului achiziţii publice a derulat multiple alte activităţi din care menţionăm: încheierea de contracte având ca obiect servicii de drept de utilizare şi

actualizare program legislativ si jurisprudenta; ticketing – achiziţionare bilete de avion necesare deplasării în ţară/străinătate pentru personalul şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei;

încheierea contractelor cu traducătorii și interpreții autorizați selectați în urma procedurilor derulate;

achiziționarea de servicii de actualizare antivirus; au fost realizate achiziţii directe pentru susţinerea derulării în condiţii optime

a activităţii curente;

P a g i n a 106 | 138

de asemenea, în cadrul Serviciului achiziţii publice persoanele cu atribuţii în

fişa postului au derulat activităţi specifice de protocol, respectiv organizarea în România, de către minister, a unor conferinţe, seminarii sau alte evenimente internaţionale, precum şi formalităţile necesare pentru confecţionarea, obţinerea şi, după caz, prelungirea, paşapoartelor diplomatice şi de serviciu, precum şi a vizelor aferente;

au fost achiziţionate servicii organizare reuniuni pe durata Președinției României a Consiliului Uniunii Europene.

În cursul anului 2019 au fost demarate ca și proceduri: 9 licitații deschise, 3 proceduri simplificate și 8 negocieri fără publicare prealabilă.Au fost anulate 7 proceduri, din lipsă de participanți.Achiziții directe prin intermediul SEAP: 233Achiziții directe off-line: 10Note de comandă pentru achiziționarea de bilete de avion: 75Proceduri simplificate organizate conform normelor proprii: 6Durata medie a unui proces de achiziţie publică pe categorii de achiziţii a fost de: 3 zile pentru achiziția directă ; 20 zile pentru negociere fără publicare prealabilă; 50 de zile pentru procedurile simplificate ; 6 luni pentru licitația deschisă. În Anexa nr.1 la raport se regăsește lista contractelor încheiate de Ministerul Justiției în cursul anului 2019.Trebuie subliniat faptul că, în cadrul Serviciului achiziţii publice, s-au efectuat toate operaţiunile necesare desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, inclusiv achiziții directe, necesare pentru derularea unor proiecte finanţate, parţial sau în totalitate, din fonduri europene, la solicitarea şi în colaborare cu Direcţia programe europene. De asemenea, în trimestrul IV, a fost elaborat Programul Anual al Achiziţiilor Publice 2020 în funcţie de necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări, de gradul de prioritate a necesităţilor şi de anticipările cu privire la fondurile ce urmează să fie alocate prin bugetul anului 2020, conform art. 12 din H.G. nr. 395/2016.

III.3. ACTIVITATEA DE REPREZENTARE A MINISTERULUI JUSTIŢIEI ÎN FAŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI A ALTOR INSTITUŢII În anul 2019 au fost desfășurate următoarele activități principale:A. Activitatea de reprezentare a Ministerului Justiţiei în faţa instanţelor judecătoreştiLa acest moment sunt înregistrate în aplicația electronică gestionată de DC 2648 de dosare de instanță pe rol, în diverse faze procesuale. Din punct de vedere al fenomenului litigios, în anul 2017 au fost înregistrate 2363 de dosare, în 2018  -

P a g i n a 107 | 138

2097 de dosare, în anul 2019 – 2007 de dosare. Precizăm că din cele 2007 dosare înregistrate în anul 2019, 1310 dosare sunt pe rol, 697 dosare fiind soluționate.B. Activitatea de consiliere și avizare a constat în:

în cadrul activității de avizare, în anul 2019 au fost analizate și avizate 5346 de ordine ale ministrului justiției și 140 de contracte.

acordarea de asistență juridică prin întocmirea puncte de vedere referitoare la modalitatea de interpretare şi aplicare a actelor normative.

C. Cu privire la evaluarea implementării Legii 52/2003 privind transparența decizională, în anul 2019 nu au fost înregistrate cereri de chemare în judecată pentru nerespectarea prevederilor acestui act normativ. III.4. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANEA. Prioritățile pentru anul 2019 – obiective, stadiul îndeplinirii, cauze:1. Suplimentarea statelor de funcții ale instanțelor judecătorești, în vederea unei funcționări optime a acestora (efectuarea unei analize a nevoilor de resurse umane la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, elaborarea și adoptarea unui document strategic, suplimentarea etapizată a statelor de funcții ale instanțelor judecătorești) Având în vedere că bugetul alocat instanțelor judecătorești pentru anul 2019 a permis doar ocuparea posturilor vacante existente în statele de funcții, neexistând premisele financiare necesare unei noi suplimentări, această prioritate nu a fost realizată.2. Eficientizarea activităţii instanţelor judecătoreşti (redistribuirea posturilor vacante aflate în statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti, revizuirea hărții judiciare prin reorganizarea instanțelor și parchetelor) - nerealizatAvând în vedere că gestionarea carierei judecătorilor este în atribuția Consiliului Superior al Magistraturii, se procedează la redistribuirea posturilor de judecător la inițiativa acestei instituții. După ultima redistribuire de la finele anului 2016, nu a fost făcută nicio propunere de redistribuire de posturi vacante de judecători.În ceea ce privește redistribuirea de posturi vacante de personal auxiliar de specialitate, aceasta nu se poate realiza deoarece există deficit al acestei categorii la toate gradele de jurisdicție.În vederea efectuării unei analize privind infrastructura, logistica şi problemele de personal din cadrul instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2890/C/15.07.2019 a fost constituit un grup de lucru comun MJ – CSM - ÎCCJ - PÎCCJ.3. Extinderea numărului de instanțe specializate (în materie comercială de la 3 (Cluj, Pitești și Târgu Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel și înființarea unei instanțe pilot în

P a g i n a 108 | 138

materie de contencios administrativ și fiscal care să funcționeze în capitala țării) – nerealizatAu fost redactate două memorandum-uri cu temele: Operaționalizarea Tribunalelor specializate în cauze cu profesioniști, concurență neloială și insolvență, respectiv Operaționalizarea unei instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal la nivelul Municipiului București.Acestea au fost înaintate Ministerului Finanțelor Publice care le-a restituit Ministerului Justiției de patru ori, cu aviz negativ.Având în vedere acest fapt, Ministerul Justiției a elaborat un nou Memorandum privind măsura Extinderii numărului de instanțe specializate în materie comercială, prin care s-a propus extinderea numărul de instanțe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj, Pitești și Târgu Mureș) la 5, pentru celelalte 10 tribunale specializate urmând a se întreprinde demersuri pentru operaționalizare etapizată, în perioada 2020 – 2022.

Prin urmare, la data de 16 septembrie 2019, Ministerul Justiției a transmis Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, proiectele Memorandum-urilor cu tema: „Operaționalizarea Tribunalelor specializate în cauze cu profesioniști, concurență neloială și insolvență, din București și Dolj, respectiv, Operaționalizarea unei instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal la nivelul Municipiului București”, în vederea avizării acestora.Și în această formă ambele Memorandumuri au primit aviz negativ de la Ministerul Finanțelor Publice.4. Operaționalizarea Institutului Național de Criminologie Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 3406/C/2019 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Institutului Naţional de Criminologie.5. Gestionarea eficientă a carierei personalului din aparatul propriu de lucru (organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, organizarea examenelor de promovare, participarea personalului la cursuri de formare profesională, implementarea RMS, salarizarea personalului MJ, actualizarea dispozițiilor ROF MJ) având în vedere modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor prin Legea nr. 242/2018, respectiv faptul că admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (art. 151), iar promovarea se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători şi procurori (art. 472), nu au mai fost organizate proceduri de recrutare sau promovare pentru această categorie de personal în anul 2019;

în ceea ce priveşte celelalte categorii de personal, nu s-au organizat concursuri de ocupare a posturilor vacante, deoarece bugetul alocat

P a g i n a 109 | 138

Ministerului Justiţiei pentru anul 2019 a acoperit cheltuielile necesare doar pentru posturile ocupate la data de 31.12.2018;

în data de 17.10.2019 a fost declanşată o procedură de transfer pentru ocuparea unei funcţii publice vacante de manager public din cadrul Ministerului Justiţiei – Unitatea de management public; deoarece postul nu s-a ocupat, procedura de transfer a fost reluată la data de 11.12.2019 şi finalizată în ianuarie 2020, nefiind ocupat postul nici prin cea de-a doua procedură;

prin OMJ nr. 2382/C/2019 au fost introduse modificări Secţiunii a 10-a din Regulamentul de reorganizare și funcționare a Ministerului Justiției aprobat prin OMJ nr. 120/C/2011, respectiv a dispoziţiilor legale care reglementează atribuţiile ministrului justiţiei în ceea ce priveşte sesizările formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor;

prin OMJ nr. 342/C/2019 a fost completat și modificat Regulamentul de reorganizare și funcționare a Ministerului Justiției aprobat prin OMJ nr. 120/C/2011, în ceea ce privește SPJC şi DTI, în vederea punerii de acord a atribuţiilor celor două compartimente cu noile dispoziţii ale Legii nr. 297/2018 privind Registrul National de Publicitate Mobiliară și de abrogare a O.G. nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea Operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, care a intrat în vigoare la data de 10.12.2018;

a fost asigurat suportul necesar pentru actualizarea și completarea bazei de date RMS privind personalul din cadrul ministerului, precum și participarea personalului la clarificarea și interpretarea unor dispoziții legale raportate la situații concrete. De asemenea, s-a stabilit structura unor rapoarte care urmează a fi generate de aplicație privind situația posturilor și a personalului;

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor salariale ale personalului din aparatul propriu, începând cu data de 1.01.2019, în conformitate cu prevederile Legii - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (pentru aproximativ 415 persoane);

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor salariale ale personalului din aparatul propriu pe baza unei valori de referință sectorială de 421,36 lei, începând cu  data de 9.04.2015, respectiv valoarea de referință sectorială de 463,5 lei, începând cu 1.12.2015;

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor salariale ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, din aparatul propriu, pe baza unei valori de referință sectorială de 484,18 lei, începând cu data de 01.12.2019, ținând seama de Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și având în vedere dispozițiile Legii - cadru nr. 153/2017 (au fost întocmite ordine pentru aproximativ 154 de persoane- personal asimilat de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și pentru persoanele pensionate/detașate în această perioadă);

6. Salarizarea judecătorilor în acord cu Legea cadru nr. 153/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

P a g i n a 110 | 138

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor

salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești, începând cu data de 01.01.2019, în conformitate cu prevederile Legii - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ( au fost întocmite ordinele de salarizare pentru aproximativ 4435 de judecători);

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești pe baza unei valori de referință sectorială de 421,36 lei, începând cu  data de 9.04.2015, respectiv valoarea de referință sectorială de 463,5 lei, începând cu 1.12.2015;

au fost întocmite ordinele ministrului justiției pentru stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești, pe baza unei valori de referință sectorială de 484,18 lei, începând cu data de 01.12.2019, ținând seama de Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și având în vedere dispozițiile Legii - cadru nr. 153/2017 (au fost întocmite ordinele de salarizare pentru aproximativ 4435 de judecători).

7. Proceduri privind numirea în funcții de conducere în cadrul unităților de parchet, respectiv procuror europeanPÎCCJÎn perioada 13.03.2019 – 05.04.2019 a fost organizată prima selecție de ocupare a funcției de procuror general a PICCJ. În urma acestei selecții nici un candidat dintre cei înscriși nu a fost selectat;

În data de 10 aprilie 2019 – a fost reluată procedura de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În data de 30 aprilie 2019 – a fost revocată procedura de selecție. În urma unei proceduri de selecţie desfăşurată în anul 2018 (august-

decembrie), au fost numite doamna Antonia-Eleonora Constantin în funcția de procuror șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Decret nr. 124/26.02.2019) și doamna Iuliana Nedelcu în funcția de procuror șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Decret nr. 125/26.02.2019).

DNAÎn urma procedurii de selecţie desfăşurată în anul 2018, la data de 10.01.2019 fost retransmisă Preşedintelui României propunerea de numire a doamnei Adina Florea în funcţia de procuror şef direcţie. Nu a fost emis decretul de numire.În perioada 13.03.2019 – 05.04.2019, a fost organizată selecția procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru 2 funcții de procuror șef secție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție: procuror șef Secția de Combatere a corupției și procuror șef al Secției judiciare penale din cadrul DNA. A fost

P a g i n a 111 | 138

înaintată către Președintele României, propunerea de numire și a fost numită prin decret, doamna Scarlat Mădălina în funcția de procuror șef al Secției judiciare penale (Decret nr. 557/03.07.2019).DIICOTÎn urma unei selecţii organizate în anul 2018:

funcția de procuror șef adjunct DIICOT a fost ocupată de doamna Giorgiana Hosu (Decret nr. 126/26.02.2019);

funcţia de procuror şef secţie, Secţia de combaterea a traficului de droguri a fost ocupată de domnul Bogdan Felician Voicu (Decret nr. 127/26.02.2019);

funcţia de procuror şef secţie, Secţia de combatere a criminalităţii organizate a fost ocupată de doamna Alina Albu (Decret nr. 128/26.02.2019);

funcţia de procuror şef secţie, Secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi criminalităţii informatice a fost ocupată de domnul Doru Gabriel Stoica (Decret nr. 129/26.02.2019).

Selecția procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea unor funcții de conducere vacante:În data de 02.12.2019 a fost declanșată procedura de selecție în vedrea numirii în funcțiile de conducere vacante de la PICCJ, DNA și DIICOT (procuror general la PICCJ; procuror șef direcție la DNA; procuror șef direcție la DIICOT), finalizată în anul 2020;În data de 09.12.2019 a fost declanșată procedura de selecție în vedrea numirii în funcţiile de conducere vacante de la PICCJ, DNA şi DIICOT (prim adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; procuror șef secție-Secția de urmărire penală și criminalistică al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; procuror șef secție-Secția parchetelor militare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; procuror șef secție-Secția de resurse umane și documentare-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; adjunct al Procurorului șef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism; adjunct al Procurorului șef al Directiei Nationale Anticoruptie; adjunct al Procurorului șef al Directiei Nationale Anticoruptie; procuror șef secție-Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție-Direcția Națională Anticorupție; procuror șef secție-Secția de combatere a corupției-Direcția Națională Anticorupție), finalizată în anul 2020.

Adjunctul membrului naţional român la EUROJUST În data de 13.03.2019 a fost declanşată procedura de selecţie a

adjunctului membrului naţional la EUROJUST; În data 30 aprilie 2019 – a fost revocată procedura de selecție;

P a g i n a 112 | 138

În data de 08.08.2019, Ministerul Justiției a reluat procesul de selecție a

adjunctului membrului național la EUROJUST. În urma interviului ce a avut loc la data de 25.09.2019 a fost selectat în funcţia de adjunctul membrului naţional român la Eurojust, domnul Dan Alexandru Popa.

Procuror EuropeanLa data de 22.02.2019, Ministerul Justiției a declanșat procedura de selecție a candidaților desemnați în numele României pentru funcția de procuror european.Selecția s-a încheiat la data de 10.04.2019 și nu a fost selectat nici un candidat.La data de 23.04.2019 a fost reluată procedura şi, în urma interviurilor susținute de către candidații în numele României pentru funcția de procuror european la datele de 9 iulie, respectiv 23 iulie 2019, Comisia de selecție a candidaților în numele României pentru funcția de procuror european, a selectat trei candidați.B. Fluctuația de personal la nivelul Ministerului Justiţiei – 20199 Tabel nr. 4 Fluctuația de personal la nivelul Ministerului Justiţiei

01.01.2019 30.06.2019 31.12.2019Total

posturiprevăzute

Totalposturiocupate

Totalposturi

prevăzute

Totalposturiocupate

Totalposturi

prevăzute

Totalposturiocupate

403 354 403 346 403 347

C. Fluctuația funcțiilor de conducere la nivelul Ministerului Justiției - 201910

Tabel nr. 5 Fluctuația de personal la nivelul Ministerului Justiţiei 01.01.2019 30.06.2019 31.12.2019

Totalposturi

prevăzutede

conducere

Totalposturiocupate

de conducere

Totalposturi

de conducere

Totalposturiocupate

de conducere

Totalposturi

prevăzutede

conducere

Totalposturiocupate

de conducere

42 31* 42 32** 43 36***

* din care 2 posturi ocupate prin exercitare cu caracter temporar, 9 posturi ocupate prin delegare și 1 post ocupat prin împuternicire;** din care 2 posturi ocupate prin exercitare cu caracter temporar, 5 posturi ocupate prin delegare și 2 posturi ocupate prin împuternicire;*** din care 2 posturi ocupate prin exercitare cu caracter temporar, 4 posturi ocupate prin delegare și 3 posturi prin împuternicire.D. OrganigramaOrganigrama Ministerului Justiției cu evidențierea numelor persoanelor cu funcții de conducere este prezentată în Anexa nr.2 la raport.9 Exclusiv demnitarii, posturile aferente cabinetului ministrului și cele ale DIPFIE și DNP10 Exclusiv demnitarii, posturile aferente cabinetului ministrului și cele ale DIPFIE și DNP

P a g i n a 113 | 138

E. Venitul salarial brut lunar în anul 2019, pe categorii de personal și funcții

Tabel nr. 6 Venitul salarial brut lunar în anul 2019VENIT SALARIAL BRUT Minim MaximMinistru   21.840Secretar de stat 16.640Secretar general   17.032Secretar general adjunct   14.897Categoria de personal: personal contractual    Consilier al ministrului 17.760  20.050Consilier personal 7.80

8 8.928Director de cabinet   9.651Asistent de cabinet    Secretar personal  Consilier pentru afaceri europene 8.689 9.895Expert 9.310Muncitor calificat 3.972 4.396Şofer 4.121 5.304Îngrijitor 3.395 3.485Categoria de personal: personal contractual specific Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe (DIPFIE)

   

Manager proiect    Manager IT   12.532Manager financiar   12.532Manager adjunct    Manager tehnic de proiect   12.532Responsabil achiziţii, monitorizare contracteResponsabil achiziţii, monitorizare plan   10.516 Responsabil CFPP    Responsabil financiar   9.557Responsabil IT   9.511Specialist sistem judiciar   25.805Jurist   27.701Consilier tehnic    Asistent administrativ    Conducător auto   3.720Categoria de personal: funcţionari publici    

P a g i n a 114 | 138

VENIT SALARIAL BRUT Minim MaximŞef serviciu   15.015Şef birou   13.851Manager public 14.059 14.481Auditor 11.473 12.710Consilier, expert 5.529 12.809Referent 3.375 5.067Categoria de personal: funcţionari publici cu statut special    Director 13.159 14.026Director adjunct   14.392Şef serviciu I 10.684 11.642Ofiţer principal I 8.019 17.592Ofițer debutant    Agent administrativ principal I 5.469 6.372Agent tehnic principal I 6.071 6.438Categoria de personal: personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor şi procurorilor    Inspector şef   33.981Inspector  30.494 32.515Director 32.873 34.858Director adjunct 29.034 30.494Şef serviciu 28.461 32.510Şef birou   29.680Personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor şi procurorilor 8.816 31.295

P a g i n a 115 | 138

SECȚIUNEA IV - RELAȚIA CU COMUNITATEA

IV.1. RAPORT DE ACTIVITATE - LEGEA NR. 544/2001, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOAREÎn momentul elaborării prezentului document, Raportul anual de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare publicat pe pagina web a Ministerului Justiției la următoarea adresă: http://www.just.ro/strategii-si-politici/rapoarte/.IV.2. RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA LEGII NR. 52/2003 PRIVIND TRANSPARENŢA DECIZIONALĂ ÎN ANUL 2019A. Procesul de elaborare a actelor normative și de adoptare a deciziilor 1. Numărul proiectelor de acte normative care au fost

anunțate în mod public 53

2. Numărul total al recomandărilor primite 65

3. Numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative 9

4. Numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative 4

5. Numărul participanților la dezbaterile publice 11

6. Numărul ședințelor care nu au fost publice, cu motivația restricționării accesului 0

7. Evaluarea proprie a parteneriatului cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora * La nivelul Serviciului profesii juridice conexe acest proces se afla în derulare la momentul raportării

Foarte bună

B. Cazurile în care autoritatea publică a fost acționată în justiție pentru nerespectarea prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională 1. Numărul acțiunilor în justiție pentru nerespectarea prevederilor legii privind

transparența decizională intentate instituției publice:a. rezolvate favorabil reclamantului 0b. rezolvate în favoarea instituției 0c. în curs de soluționare 0

IV.3. ATRAGEREA DE RESURSE DIN COMUNITATE A. Protocolul de colaborare privind educația juridică în școli încheiat în luna iulie 2017 între Ministerul Justiției, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și-a produs în continuare efectele. În baza Protocolului, în perioada 05 - 09 martie 2019 au avut loc activităţi de educaţie juridică în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Din datele centralizate de Grupul interinstituţional de lucru din subordinea Comitetului de Monitorizare privind activităţile de educaţie juridică desfăşurate, a rezultat că au beneficiat de activităţi de educaţie juridică un număr de 39.110 elevi. Aceste activităţi au fost derulate cu sprijinul a 5 asistenţi judiciari, 147 avocaţi, 112 consilieri juridici, 7 executori judecătoreşti, 6 grefieri, 148 judecători, 31 notari publici, 3 practicieni în insolvenţă şi 135 de procurori.În a doua parte a anului 2019, ca urmare schimbărilor intervenite în conducerea ministerului, nu au mai avut loc întâlniri ale Comitetul de monitorizare și ale grupului de lucru privind educația juridică în școli.La Direcția elaborare acte normative au efectuat stagii de practică un număr de 5 studenți dintr-un număr de 3 facultăți de drept, cu stagii cuprinse între una și două săptămâni.B. În contextul implementării măsurilor prevăzute în SNA 2016-2020, MJ și Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham) au continuat colaborarea și în anul 2019, în sensul derulării proiectului privind consolidarea integrității în întreprinderile publice, prin organizarea a două sesiuni de instruire pentru formatori (aprilie și noiembrie 2019). Temele puse în discuție au fost: obligaţiile stabilite de SNA 2016-2020 în sarcina întreprinderilor publice, elementele minime ale unei politici interne anticorupţie, conformitatea, etica în afaceri, conflictele de interese, mita, stimulentele, ospitalitatea, intermedierea și lobby-ul.

P a g i n a 117 | 138

SECȚIUNEA V - LEGISLAȚIE

V.1. ACTE NORMATIVE INIȚIATE DE MINISTERUL JUSTIȚIEI ÎN 2019Acte normative elaborate de Ministerul Justiţiei, care au devenit lege: Legea nr.2/2019 privind modificarea și completarea art.2 din Legea

nr.118/2013 pentru aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție la Asociația Internațională a Înaltelor Jurisdicții Administrative, pentru aderarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la Organizația Europeană a Serviciilor Penitenciare și Corecționale - EuroPris, pentru aderarea Oficiului Național al Registrului Comerțului la Registrul European al Comerțului, pentru aprobarea plății unor contribuții ale Ministerului Justiției, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor la organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru modificarea anexei nr.2.2 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte11;

Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală12;

Legea nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative13;

Legea nr.145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare14; Legea nr.224/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției15;

Legea nr.239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției16;

Legea nr.261/2019 pentru ratificarea Scrisorii de înțelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție“, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 201917.

11 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.19 din 08 ianuarie 201912 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.411 din 27 mai 201913 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.589 din 18 iulie 201914 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.631 din 30 iulie 201915 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.942 din 25 noiembrie 201916 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.1024 din 19 decembrie 201917 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.1058 din 31 decembrie 2019

P a g i n a 118 | 138

Ordonanţe de urgenţă, iniţiate/coinițiate de Ministerul Justiţiei şi adoptate de Guvernul României: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.3/2019 privind eșalonarea plății

drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției18;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii19;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)20;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției21;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative22;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2019 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru23.

Hotărâri ale Guvernului elaborate de către Ministerul Justiţiei: Hotărârea Guvernului nr. 18/2019 privind transmiterea unui imobil aflat în

domeniul public al statului din administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în administrarea Ministerului Justiției24;

Hotărârea Guvernului nr. 60/2019 privind actualizarea denumirii, a descrierii tehnice și a valorii de inventar ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Penitenciarului Tulcea - Centrul de formare profesională Chilia, din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor25;

18 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.106 din 12 februarie 201919 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.137 din 20 februarie 201920 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.137 din 20 februarie 201921 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.185 din 7 martie 201922 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.274 din 10 aprilie 201923 Publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.1015 din 17 decembrie 201924 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 29 ianuarie 201925 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113 din 13 februarie 2019

P a g i n a 119 | 138

Hotărârea Guvernului nr. 61/2019 privind modificarea datelor de identificare a

unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, prin Penitenciarul Spital Constanța Poarta Albă, precum și transmiterea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții aflate în administrarea Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, prin Penitenciarul Spital Constanța Poarta Albă, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării26;

Hotărârea Guvernului nr. 76/2019 privind modificarea datelor de identificare a unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Justiției și transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Justiției în administrarea tribunalelor27;

Hotărârea Guvernului nr. 127/2019 privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea acestuia în administrarea Tribunalului Buzău28;

Hotărârea Guvernului nr. 146/2019 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.282/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-202029;

Hotărârea Guvernului nr. 257/2019 privind furnizarea activităților centralizate de achiziții publice pentru unitățile sistemului administrației penitenciare30;

Hotărârea Guvernului nr. 258/2019 privind actualizarea datelor de identificare și a valorii de inventar ale unui imobil aparținând domeniului public al statului și transmiterea unei părți din acesta din administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor - Penitenciarul Satu Mare în administrarea Ministerului Transporturilor, în vederea realizării de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare“31;

Hotărârea Guvernului nr. 259/2019 privind modificarea datelor de identificare a unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Justiției și transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Justiției în administrarea tribunalelor32;

Hotărârea Guvernului nr. 351/2019 privind actualizarea datelor de identificare și a valorii de inventar ale unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și transmiterea unei părți din acesta în administrarea Ministerului Justiției33;

Hotărârea Guvernului nr. 394/2019 privind aprobarea plății contribuției financiare voluntare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare

26 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.126 din 18 februarie 201927 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.138 din 21 februarie 201928 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.188 din 8 martie 201929 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.225 din 25 martie 201930 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.338 din 3 mai 201931 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.360 din 9 mai 201932 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.360 din 9 mai 201933 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.469 din 10 iunie 2019

P a g i n a 120 | 138

Economică (OCDE) în vederea finanțării participării României, prin Ministerul Justiției, într-un proiect de asistență tehnică privind conformitatea legislației naționale cu prevederile Convenției OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici în cadrul tranzacțiilor comerciale internaționale34;

Hotărârea Guvernului nr. 488/2019 pentru retragerea actului de recunoaștere a Fundației „Centrul de Resurse Juridice“ ca fiind de utilitate publică35;

Hotărârea Guvernului nr. 592/2019 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada“ în „Cartierul pentru Justiție“ și „proiecte de interes public ale municipiului București“, precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului36;

Hotărârea Guvernului nr. 610/2019 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistemul electronic integrat al ONRC consolidat și interoperabil destinat asigurării serviciilor de e-guvernare centrate pe evenimente de viață (ONRC V2.0)“37;

Hotărârea Guvernului nr. 680/2019 privind modificarea datelor de identificare a unui imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Penitenciarului Galați din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și trecerea acestuia din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcțiune și demolării38;

Hotărârea Guvernului nr. 699/2019 privind redistribuirea creditelor bugetare alocate la titlul „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă“ în bugetul pe anul 2019 între Ministerul Sănătății și Ministerul Justiției39;

Hotărârea Guvernului nr. 679/2019 privind modificarea anexei nr.11 la Hotărârea Guvernului nr.1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului40;

Hotărârea Guvernului nr. 937/2019 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Inspecția Judiciară, și termenele de clasificare aferente acestora41;

Hotărârea Guvernului nr. 1000/2019 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Consiliul Legislativ, precum și termenele de clasificare aferente acestora42;

Hotărârea Guvernului nr. 1001/2019 pentru aprobarea listelor cuprinzând categoriile de informații clasificate secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deținute de Ministerul Justiției, precum și de unitățile aflate în

34 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.492 din 18 iunie 201935 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.575 din 15 iulie 201936 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.682 din 19 august 201937 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.726 din 4 septembrie 201938 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.753 din 17 septembrie 201939 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.757 din 18 septembrie 201940 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.777 din 25 septembrie 201941 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.1015 din 17 decembrie 201942 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.16 din 13 ianuarie 2020

P a g i n a 121 | 138

subordinea ori în coordonarea acestuia și termenele de clasificare aferente acestora43.

Ordine emise de ministrul justiției: Ordinul ministrului justiției nr. 30/C din 3 ianuarie 2019 pentru modificarea

Ordinului ministrului justiției nr.1.941/C/2018 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat pentru anii 2017-201844;

Ordinul ministrului justiției nr. 109/C din 9 ianuarie 2019 privind modificarea și completarea Regulamentului pentru organizarea și desfășurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calității de notar stagiar, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.2.792/C/201745;

Ordinul ministrului justiției nr. 342/C din 29 ianuarie 2019 privind modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare a Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 120/C/201146;

Ordinul ministrului justiției nr. 513/C din 5 februarie 2019 privind modificarea și completarea Regulamentului pentru descrierea, compunerea și modul de purtare a uniformelor și echipamentului specific pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și a regulilor de acordare a drepturilor de echipament, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2.908/C/201347;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.588/C din 13 iunie 2019 privind privind condițiile de acordare a majorării de 75% din salariul de funcție pentru munca suplimentară prestată în perioada 2019-2021 peste programul normal de lucru de către funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și pentru modificarea unor prevederi în domeniul salarizării funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și din Ministerul Justiției48;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.604/C din 19 iunie 2019 pentru modificarea pct. 4 alin. (3) din anexa nr. 7 la Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit49;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.713/C din 26 iunie 2019 privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unui funcționar public cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor50;

43 publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.16 din 13 ianuarie 202044 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.56 din 22 ianuarie 201945 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.66 din 28 ianuarie 201946 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.105 din 11 februarie 201947 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.113 din 13 februarie 201948 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.497 din 19 iunie 201949 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, 532 din 28 iunie 201950 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 10 iulie 2019

P a g i n a 122 | 138

Ordinul ministrului justiției nr. 2.861/C din 8 iulie 2019 privind modificarea și

completarea anexei la Ordinul ministrului justiției nr.2.773/C/2017 pentru aprobarea Situației centralizate a clădirilor care sunt necorespunzătoare din punctul de vedere al condițiilor de detenție51;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.382/C din 7 iunie 2019 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.120/C/201152;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.873/C din 11 iulie 2019 privind actualizarea pentru anul 2019 a numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat53;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.874/C din 11 iulie 2019 privind actualizarea pentru anul 2019 a numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puțin 6 ani vechime în funcții de specialitate juridică și care vor promova concursul de dobândire a calității de notar public54;

Ordinul ministrului justiției nr. 2.875/C din 11 iulie 2019 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorilor de la Curtea Constituțională pentru anul 201955;

Ordinul ministrului justiției nr.2. 876/C din 11 iulie 2019 privind actualizarea numărului posturilor de notar public pentru anul 2019 destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale56;

Ordinul ministrului justiției nr. 3.406/C din 13 august 2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Institutului Național de Criminologie57;

Ordinul ministrului justiției nr. 3.431/C din 19 august 2019 pentru aprobarea formularelor de avize de înscriere privind înregistrările efectuate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară și a instrucțiunilor de completare a acestor formulare58;

Ordinul ministrului justiției nr. 4.322/C din 18 octombrie 2019 privind acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor polițiști de penitenciare cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiștri militari și subofițeri din Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate59;

Ordinul ministrului justiției nr. 4.323/C din 18 octombrie 2019 privind acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor polițiști de penitenciare cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri și preoți militari din

51 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 22 iulie 201952 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.623 din 26 iulie 201953 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.642 din 2 august 201954 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.642 din 2 august 201955 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.642 din 2 august 201956 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.642 din 2 august 201957 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.709 din 29 august 201958 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.730 din 5 septembrie 201959 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.886 din 4 noiembrie 2019

P a g i n a 123 | 138

Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate60;

Ordinul ministrului justiției nr. 4.887/C din 22 noiembrie 2019 pentru modificarea Regulamentului privind atribuirea locuințelor de serviciu din fondul locativ al Ministerului Justiției, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr.927/C/200661;

Ordinul ministrului justiției nr. 5.098/C din 4 decembrie 2019 pentru modificarea Ordinului ministrului justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, nr.2.875/C/2019 privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorilor de la Curtea Constituțională pentru anul 201962.

Decrete : Decretul nr.703/2019 privind supunerea spre ratificare Parlamentului a

Scrisorii de înțelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție“, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 201963.

Alte acte normative: Desființarea SIIJ a fost și este un obiectiv în cadrul programului de guvernare; Ministerul Justiției a propus Guvernului, un Memorandum (MEMORANDUM cu

tema: Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi propuneri) prin care acesta aprobă desființarea SIIJ, pentru a stabili instituțional care este poziția Ministerului Justiției față de acest subiect, pe lângă programul de guvernare aprobat de Parlament;

Plecând de la acest Memorandum aprobat de Guvern în data de 27 decembrie, MJ a redactat un proiect de lege trimis la CSM pentru dezbatere și avizare urmând ca ultimul cuvânt să îl aibă Parlamentul României.

V.2. PUNCTE DE VEDERE ALE MINISTERULUI JUSTIȚIEI CU PRIVIRE LA PROIECTELE ALTOR INSTITUŢIIPotrivit dispozițiilor legale în vigoare, Ministerul Justiției îndeplinește, prin compartimentul de specialitate, activitatea de avizare, din punct de vedere al constituţionalităţii, legalităţii şi tehnicii legislative, a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, ce se supun spre adoptare Guvernului.

60 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.886 din 4 noiembrie 201961 Publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.970 din 2 decembrie 201962 Publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr.1006 din 13 decembrie 201963 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.753 din 17 septembrie 2019

P a g i n a 124 | 138

Obiectiv: Avizarea, din punct de vedere al legalităţii, a proiectelor de acte normative elaborate de celelalte ministere şi de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, ce se supun spre adoptare Guvernului

Obiectiv strategic: Respectarea procedurii de avizare a proiectelor de acte normative de către instituțiile inițiatoare

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, Ministerul Justiției îndeplinește, prin compartimentul de specialitate, Direcția avizare acte normative, activitatea de avizare, din punct de vedere al constituţionalităţii, legalităţii şi tehnicii legislative, a proiectelor de acte normative elaborate de alte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, ce se supun spre adoptare Guvernului. Direcția avizare acte normative îndeplinește și alte atribuții privind: întocmirea unor puncte de vedere referitoare la propunerile legislative iniţiate

de parlamentari, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului; formularea unor puncte de vedere asupra unor excepții de

neconstituționalitate a unor dispoziții din legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, invocate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, în raport de dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului;

examinarea legilor adoptate de către Parlament şi semnalarea, din cuprinsul acestora, a eventualelor dispoziţii de natură să ridice obiecţii de neconstituţionalitate;

participarea, în condiţiile legii, la definitivarea unor proiecte de acte normative din programul celorlalte ministere sau autorităţi publice;

formularea răspunsului la cererile, sesizările, memoriile adresate Ministerului Justiției de către celelalte ministere, autorităţi publice, cetăţeni şi organizaţii legal constituite, repartizate spre soluţionare direcţiei şi care au legătură cu specificul atribuţiilor acesteia,

În anul 2019, Direcția avizare acte normative a continuat să desfășoare o activitate intensă în domeniile susmenționate, concretizată în datele prezentate mai jos:Total lucrări: 2.921

Proiecte acte normative, din care: 1942 Legi 158Ordonanţe și ordonanțe de urgență 359Hotărâri 1425Memorandumuri 4Lucrări cu caracter general, din care:  979

P a g i n a 125 | 138

Sesizări 392Propuneri legislative 223Excepţii de neconstituţionalitate/nelegalitate 142Seturi de legi adoptate de Parlament (transmise pentru eventuale sesizări de neconstituţionalitate înainte de promulgare)

30

Petiţii /memorii 162Puncte de vedere solicitate de alte instituţii pe diverse aspecte 30Note de informare

Grup de lucru

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei au participat activ, în condiţiile legii, la elaborarea şi definitivarea unor proiecte de acte normative din programul legislativ al altor ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi administrative autonome. În raport de activitatea desfășurată în cursul anului 2019, Ministerul Justiției și-a îndeplinit atribuțiile și sarcinile legale în materia avizării actelor normative deși, în unele situaţii, termenele legale de aviz și procedura de avizare nu au fost respectate de către inițiatorii proiectelor de acte normative.V.3. PRIORITĂŢI LEGISLATIVE PENTRU PERIOADA URMĂTOARE

Pentru perioada care urmează, activitatea de elaborare acte normative urmează, în principal, două direcții: susținerea măsurilor propuse prin proiectele de lege aprobate de Guvern și

care urmează a fi dezbatute în Parlament; elaborarea unor noi proiecte de acte normative, cuprinse în PALG 2020 sau

care rezultă din activitatea curentă a direcției.În lista proiectelor de acte normative propuse pentru a fi incluse în PALG 2020 se află: Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.

26/2000 cu privire la asociații și fundații; Proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a

Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);

Proiect de lege de cooperare judiciară cu Curtea Penală Internațională; Proiect de lege pentru modificarea Legii privind utilizarea sistemelor destinate

blocării și întreruperii radiocomunicațiilor în unitățile din ANP nr.374/2013;

P a g i n a 126 | 138

Proiect de lege privind statutul personalului de probaţiune; Proiect de Hotărâre a Guvernului de aprobare a Strategiei de dezvoltare a

sistemului de probaţiune 2020-2024; Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind

cooperarea judiciară internațională în materie penală; Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254 din 19 iulie

2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare;

Proiect de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice;

Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;

Proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea facilitării aplicării de către România a unor regulamente ale Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală;

Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024;

Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

Proiect de lege de ratificare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014;

Proiect de lege pentru punerea în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, precum și pentru modificarea unor acte normative;

Proiect de Lege privind registratorii de registrul comerțului și activitatea de înregistrare în registrul comerțului;

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti;

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară;

P a g i n a 127 | 138

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind

executorii judecătorești; Proiect de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Regatul

Thailandei privind transferarea persoanelor condamnate și cooperarea în executarea pedepselor, semnat la New York la 25 septembrie 2019.

P a g i n a 128 | 138

ANEXEANEXA NR. 1 - Lista achizițiilor publice efectuate de Ministerul Justiției în anul 2019

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

0 1 2 3 4 5 6

1 Servicii de protocol închiriere salon aeroport CN AEROPORTURI BUCUREȘTI 8.403,35 10.000,00 31.12.2019 Anexa II

2

Servicii de monitorizare presă scrisă, audio-video, on-line, agenţii de presă, site-uri de specialitate; flux documentar

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ AGERPRES 1.900,00 2.261,00 28.02.2019 achiziție directă

3Servicii utilizare produs informatic Autentic Monitor

RA MONITORUL OFICIAL SA 462,18 549,99 31.12.2019 achiziție directă

4 Servicii de traducere lb. franceză SC CONTERA MEDIA SRL 982,00 1.169,00 31.05.2019 achiziție directă

5Servicii de expediere corespondenţă internă şi externă pentru Ministerul Justiţiei

COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA SA

171.428,57 204.000,00 31.12.2019 Anexa II

6 Servicii de traducere lb. franceză PFA Cioranu Mioara 15.000,00 15.000,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație

deschisă7 Servicii de traducere lb.

germană PFA Pârcălab Adriana 15.000,00 15.000,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație deschisă

8 Servicii de traducere lb. italiană PFA Cioranu Mioara 4.000,00 4.000,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație

deschisă9 Servicii de traducere lb.

suedeză PFA Voinea Nicoleta 500,00 500,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație deschisă

10 Servicii de traducere lb. engleză SC Contera Media SRL 10.981,52 13.068,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație

deschisă11 Servicii organizare

evenimente SC Sky Travel Management SRL 70.200, 00 77.658,00 30.07.2019 Anexa II

12Servicii spălări autoturisme parc Ministerul Justiției

SC Terranova Group SRL 14.630,00 17.409,70 31.12.2019 achiziție directă

13 Kit semnatura electronica SC CERTSIGN SA 1.062,00 1.263,78 31.12.2019 achiziție directă

14 Servicii de traducere lb. spaniolă PFA Drafta Elena 15.000,00 15.000,00 31.03.2019 Subsecvent-licitație

deschisă

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

15Servicii asistenţa tehnică pentru utilizarea aplicaţiilor software ZBuget by Zainea

S.C. ZAINEA COM SERV S.R.L. 61.200,00 72.828 31.12.2019 achiziție directă

16 Servicii actualizare antivirus SC CONCEPT ELECTRONICS SRL 48.700,00 57.953,00 31.12.2019 achiziție directă

17 Furnizare 241 autoturisme

RENAULT COMMERCIAL ROUMANIE S.R.L. 9.335.135,00 11.108.810,65 31.12.2019 licitație deschisă

18 Servicii întreținere ascensoare SC Ascensorul SA 2.450,00 2.915,50 28.02.2019 achiziție directă

19 Servicii întreținere ascensoare SC Ascensorul SA 2.450,00 2.915,50 31.01.2019 achiziție directă

20

Servicii de consultanță și expertiză și să furnizeze software și hardware pentru aplicația informatică de tip Balanced Scorecard, necesare implementării sistemului integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar, în cadrul proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar (SIMS)”

Asocierea: ERNST & YOUNG SRL - Lider asociere; S.C. Mobius Software SRL - asociat

1.708.074,00 2.032.608,06 31.12.2019 licitație deschisă

21 Servicii bancare-act aditional Banca Comerciala Romana SA 0,00 0,00 31.12.2019 achiziție directă

22 Servicii de actualizare conținut legislativ Lege5 SC INDACO SYSTEMS SRL 2.722,50 3.239,77 31.12.2019 achiziție directă

23

Act aditional suplimentare valoare contract servicii de ridicare deșeuri menajere

SC Ecogreen SRL 1.680,67 2.000,00 31.12.2019 achiziție directă

24 Furnizare cartușe toner SC EXPERT COPY SERVICE SRL 19.880,00 23.657,20 31.12.2019 achiziție directăP a g i n a 130 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

25 Servicii de monitorizare presă

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE PRESĂ AGERPRES 19.000,00 22.610,00 31.12.2019 achiziție directă

26 Service ascensoare din incinta instituției SC ASCENSORUL SA 2.450,00 2.915,50 31.03.2019 achiziție directă

27 Servicii de traducere lb. turcă SC Volum Comimpex SRL 50.340,00 50.340,00 30.06.2019 negociere fără

publicare28 Servicii de interpretariat PFA Pârcălab Adriana 900,00 900,00 31.03.2019 achiziție directă

29 Servicii supraveghere lifturi ( RSVTI) ASCENSORUL SA 2.500,00 2.975,00 31.12.2019 achiziție directă

30 Kit semnătură electronica SC Certsign SA 190,00 226,10 05.03.2020 achiziție directă

31 Act aditional servicii curierat rapid DHL SC DHL International Romania 12.605,04 15.000,00 31.12.2019 Anexa II

32 Servicii de traducere lb. engleză PFA Pârcălab Adriana 10.000,88 10.000,88 31.03.3019 Subsecvent-licitație

deschisă33 Servicii de traducere lb.

engleză SC Contera Media SRL 15.001,32 15.001,32 31.03.3019 Subsecvent-licitație deschisă

34 Servicii de traducere lb. engleză SC Incolor Art SRL 10.000,88 10.000,88 31.03.3019 Subsecvent-licitație

deschisă35 Servicii de traducere lb.

arabă PFA Al Tume Tarek 15.102,00 15.102,00 31.05.2019 negociere fără publicare

36 Servicii de traducere lb. rusă

SC Profesional Language Solutions SRL 1.678,00 1.678,00 31.05.2019 negociere fără

publicare37 Servicii de interpretariat SC CONTERA MEDIA SRL 2.700,00 3.213,00 31.03.2019 achiziție directă

38Servicii actualizare baza de date program legislativ

Centrul Teritorial de Calcul Bucuresti 120.000,00 142.800,00 31.12.2019 achiziție directă

39Servicii traducere / în / din lb engleză în limba română

SC INCOLOR ART SRL 33.560,00 33.560,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

40 Servicii organizare evenimente SC Dal Travel SRL 13.350,86 14.018,40 30.07.2019 Anexa II

41 Servicii de traducere lb. sârbă PFA Popp Maria 2.517,00 2.517,00 30.06.2019 negociere fără

publicare42 Servicii de traducere lb

spaniolă SC Class Translations SRL 33.560,00 33.560,00 31.12.2019 achiziție directă

43 Servicii colectare deșeuri menajere ECOGREEN CONSTRUCT SRL 24.450,00 29.095,16 31.12.2019 achiziție directă

P a g i n a 131 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

44Servicii traducere / in / din lb engleză în limba română

SC CONTERA MEDIA SRL 4.497,04 5.352,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

45

Furnizare 105 sisteme integrate de videoconferință (inclusiv a serviciilor de instalare, configurare, instruire)

SC Elsaco Solutions SRL 1.677.163,95 1.995.825,10 31.12.2019 licitație deschisă

46Servicii traducere / în / din lb suedeză în limba română

PFA VOINEA NICOLETA 7.551,00 7.551,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

47Servicii traducere / in / din lb engleză în limba română

PFA ADRIANA PICALAB 10.088,00 10.088,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

48Servicii traducere / în / din lb germană în limba română

PFA PIRCALAB ADRIANA 15.102,00 15.102,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

49Servicii traducere / in / din lb maghiară în limba română

SC CONTERA MEDIA SRL 7.551,00 8.985,69 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

50Servicii traducere / în / din lb italiană în limba română

PFA CIORANU MIOARA 15.102,00 15.102,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

51Servicii traducere / în / din lb franceză în limba română

PFA CIORANU MIOARA 15.102,00 15.102,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

52Servicii traducere / în / din lb spaniolă în limba română

DRAFTA ELENA 18.458,00 18.458,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

53Act adiționl nr 1 suplimentare valoare contract de servicii curierat rapid

DHL INTERNATIONAL ROMANIA SRL 12.605,04 15.000,00 31.12.2019 Anexa II

54Servicii traducere / în / din lb engleză în limba română

SC Incolor Art SRL 13.964,00 13.964,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

55 Servicii de curățenie și întreținere SC EUROTOTAL COMP SRL 180.554,00 214.859,26 31.12.2019 procedură

simplificată56 Servicii de traducere lb. SC Contera Media SRL 16.780,00 19.968,20 31.12.2019 Subsecvent-licitație

P a g i n a 132 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

engleză deschisă

57Servicii traducere / in / din lb sârbă în limba română

PFA Popp Maria 3.523,80 3.523,80 31.07.2019 negociere fără publicare

58 Servicii de revizie a aparatelor de climatizare SC GILMAR SRL 6.468,00 7.696,92 31.12.2019 achiziție directă

59Servicii de certificare a sistemului de management al calității SR EN ISO 9001:2015

SC SRAC CERT SRL 4.900,00 5.831,00 31.12.2019 achiziție directă

60 Servicii de traducere în/din lb. engleza PFA Pircalab Adriana 10.068,00 10.068,00 31.12.2019 Subsecvent-

licitație deschisă61 Servicii de interpretariat SC CONTERA MEDIA SRL 4.800,00 5.712,00 31.07.2019 achiziție directă

62 Servicii de traducere limba araba PFA Al Tume Tarek 12.588,00 12.588,00 31.12.2019 negociere fără

publicare

63

Furnizarea, configurarea și instalarea  unui număr de 237 terminale interactive de tip infokiosk

SC S&T ROMANIA SRL 2.340.706,80 2.785.441,09 31.12.2019 licitație deschisă

64 Servicii organizare evenimente

SC Business Travel Turism SRL   56.129,00 31.03.2019 Anexa II

65

Elaborare studiu privind sistemul sancțiunilor administrative și implementarea lui, în cadrul proiectului ,,Mecanisme eficace de control administartiv și de prevenire a corupției" finanțat prin POCA

ERNST & YOUNG SRL 354.900,00 422.331,00 17.12.2019 procedură simplificată

66 Servicii de traducere lb. franceză Pfa Dan Baltariu 151,00 151,00 31.05.2019 achiziție directă

67 Servicii de traducere lb. franceză SC Class Translation Star 11.025,00 11.025,00 31.05.2019 achiziție directă

68 Servicii de traducere lb. franceză

Pfa Ioana Sitaru 3.121,00 3.121,00 31.05.2019 achiziție directă

69 Servicii de traducere lb. SC Super Optimus SRL 2.140,00 2.140,00 31.05.2019 achiziție directăP a g i n a 133 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

franceză70 Servicii de traducere lb.

francezăPfa Mehmet Ulmian 630,00 630,00 31.05.2019 achiziție directă

71 Servicii de traducere lb. franceză

SC Galaxy Expert Srl 1.259,00 1.259,00 31.05.2019 achiziție directă

72 Servicii colectare deșeuri menajere

SC Ecogreen SRL 2.716,67 3.232,84 28.02.2019 achiziție directă

73 Servicii de întreținere climatizare camera serverelor

SC GILMAR SRL 12.985,00 15.452,15 31.12.2021 achiziție directă

74 Servicii transmisie de date

Vodafone România SA 564,00 671,16 31.12.2019 achiziție directă

75 Kit semnatura electronica

SC CERTSIGN SA 190,00 226,10 31.12.2019 achiziție directă

76 Kit semnatura electronica

SC CERTSIGN SA 708,00 842,52 31.12.2019 achiziție directă

77 Servicii de traducere lb. engleză

SC Incolor Art SRL 26.848,00 26.848,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

78 Achiziție vouchere de vacanta-act adițional

SC Up Romania 0,00 0,00 13.11.2020 achiziție directă

79 Servicii de medicina muncii

ST LUKAS CLINIC SRL 7.654,00 7.654,00 31.12.2019 achiziție directă

80 Servicii organizare evenimente

SC Bucateperoate SRL 33.600,00 35.280,00 30.06.2019 Anexa II

81 Servicii de traducere lb. engleză SC Qualy Translation SRL 23.492,00 23.492,00 31.12.2019 achiziție directă

82 Servicii de interpretariat SC CONTERA MEDIA SRL 7.200,00 8.568,00 31.07.2019 achiziție directă

83 Servicii de colectare a deșeurilor SC Ecogreen SRL 2.716,67 3.232,84 31.01.2019 achiziție directă

84 Servicii de consultanță și formare profesională specializată în cadrul proiectului ,,Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor

SC Unique Solutions& SC Public Reserch SRL

1.420.000,00 1.689.800,00 21.02.2020 licitație deschisă

P a g i n a 134 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

anticorupție"85 Act adițional SC S&T

Romania SRL SC S&T Romania SRL 0,00 0,00 31.12.2019 licitație deschisă

86Servicii de întreținere și reparare rețea telefonică de interior

SC Connexial RO SRL 12.777,00 15.204,63 31.12.2019 achiziție directă

87 Furnizare carburant SC Rompetrol Downstream SA 18.487,39 22.000,00 31.07.2019 Subsecvent-licitație deschisă

88 Servicii de curierat rapid DHL

DHL INTERNATIONAL ROMANIA SRL 8.403,36 10.000 31.12.2019 Anexa II

89 Servicii kit semnătură electronică SC CERTSIGN SA 354,00 421,26 01.07.2022 achiziție directă

90 Furnizare laptop-uri SC Mida Soft Business SRL 27.800,00 33.082,00 31.12.2019 achiziție directă91 Servicii bancare Banca Comerciala Romana SA 0,00 0,00 31.12.2019 achiziție directă

92 Servicii de traducere lb. sârbă Popp Maria Rodica 7.551,00 7.551,00 10.09.2019 negociere fără

publicare93 Achiziție vouchere de

vacanta SC Up Romania 0,01 0,01 13.11.2020 achiziție directă

94Servicii traducere / în / din lb franceză în limba română

PFA CIORANU MIOARA 10.068,00 10.068,00 31.10.2019 Subsecvent-licitație deschisă

95 Furnizare carburant SC Rompetrol Downstream SA 75.630,25 90.000,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

96 Furnizare aparat climatizare profesional SC Gilmar SRL 30.960,00 36.842,40 31.12.2019 achiziție directă

97 Furnizare rafturi arhivă FREYA EUROPARTS SRL 14.992,00 17.840,48 31.12.2019 achiziție directă

98 Servicii de traducere în/din lb. engleza SC Contera Media SRL 33.560,00 39.936,40 31.12.2019 Subsecvent-licitație

deschisă99 Servicii de traducere

în/din lb. englezaPFA Pircalab Adriana 33.560,00 33.560,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație

deschisă100 Furnizare cartușe toner SC EXPERT COPY SERVICE SRL 53.934,49 64.182,04 31.12.2019 achiziție directă101 Servicii organizare

evenimenteSC Fix Events&Travel SRL 58.993,00 65.471,00 30.06.2019 Anexa II

102 Servicii telefonie -voce și date

SC Vodafone SA 1.417,95 1.687,36 31.12.2019 achiziție directă

103 Servicii PRAM SC Vivstar SRL 4.050,00 4.819,50 31.12.2019 achiziție directă

P a g i n a 135 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

104 Servicii de traducere lb.germană

PFA Pircalab Adriana 16.780,00 16.780,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

105 Servicii CASCO Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance SA

9.628,00 9.628,00 31.12.2020 achiziție directă

106 Furnizare tonere SC Producton SRL 15.991,74 19.030,17 31.12.2019 achiziție directă107 Servicii de traducere

lb.englezăSC Incolor Art 33.560,00 33.560,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație

deschisă108 Kit semnatura

electronicaSC Certsign SA 354,00 421,26 15.09.2022 achiziție directă

109 Furnizare multifuncționale

SC KMP SRL 37.500,00 44.625,00 31.12.2019 achiziție directă

110 Servicii de traducere lb. engleză

PFA Adriana Pârcălab 4.500,00 4.500,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

111 Servicii organizare evenimente

SC Casa Doina SRL 13.200,00 28.02.2019 Anexa II

112 Servicii demontare mesh SC Meridian Construct SRL 3.596,64 4.280,00 31.08.2019 achiziție directă113 Kit semnătură

electronica SC CERTSIGN SA 354,00 421,16 02.2012-2022 achiziție directă

114 Servicii de traducere lb. arabă

PFA Al Tume Tarek 7.551,00 7.551,00 31.12.2019 negociere fără publicare

115 Servicii de traducere lb. engleză

SC Incolor Art SRL 33.560,00 33.560,00 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

116 Servicii de traducere lb. engleză

SC Contera Media SRL 26.848,00 31.949,12 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

117 Furnizare dulapuri SC Mixa Lotus SRL 57.850,00 68.841,50 31.12.2019 achiziție directă118 Servicii întreținere

ascensoareSC Ascensorul SA 22.050,00 26.239,50 31.12.2019 achiziție directă

119 Servicii de traducere lb. engleză

SC Contera Media SRL 1.357,83 1.615,81 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

120 Achiziție vouchere de vacanta-act adițional

SC Up Romania 0,00 0,00 13.11.2020 achiziție directă

121 Servicii organizare evenimente

SC Dal Travel SRL 26.760,00 28.098,00 30.06.2019 Anexa II

122 Furnizare hartie SC Lecom Birotica Ardeal SRL 10.413,86 12.392,49 31.12.2019 Subsecvent-licitație deschisă

123 Servicii supraveghere lifturi ( RSVTI)

SC Ascensorul SA 250,00 297,50 28.02.2019 achiziție directă

P a g i n a 136 | 138

Nr. Crt.

Obiectul/Denumirea contractului/protoculului

Contractant Valoare fără T.V.A. Valoare cu T.V.A.Lei

Valabilitatea contractului

Procedura de achiziții

124 Servicii de traducere lb. suedeză

PFA Voinea Nicoleta 3.775,50 3.775,50 31.03.3019 Subsecvent-licitație deschisă

125 Servicii de curierat Posta Romană

Compania Naționala Posta Romana

8.403,36 10.000,00 31.12.2019 Anexa II

126 Servicii de întreținere a ascensoarelor

SC Ascensorul SA 29.400,00 34.986,00 31.12.2020 achiziție directă

127 Act aditional servicii de curatenie

SC Eurototal Comp SRL 90.277,00 107.429,63 30.04.2020 procedură simplificată

128 Servicii de traducere lb. engleză

PFA Pârcălab Adriana 11.000,00 11.000,00 31.03.2019 achiziție directă

129 Act adițional servicii de expediere corespondență

Compania Nationala Posta Romana SA

8.655,46 10.300,00 31.12.2019 Anexa II

130 Servicii de consultanță și expertiză, software și hardware pentru modulul pilot, necesare în vederea realizării analizei la nivel macro în vederea dezvoltării noului sistem electronic de management al cauzelor ECRIS

Asocierea dintre ESSENSYS SOFTWARE SRL și IMPLEMENT 24 SOFTWARE SRL

4.096.484,50 4.874.816,56 16.08.2020 licitație deschisă

131 Sservicii de colectare a deșeurilor

SC Ecogreen SRL 2.716,67 3.232,84 31.03.2019 achiziție directă

132 Servicii spălări autoturisme parc Ministerul Justiției

SC Terranova Group SRL 1.330,00 1.582,70 31.01.2019 achiziție directă

133 Servicii CASCO Societatea de Asigurare Reasigurare City Insurance SA

16.001,00 16.001,00 31.12.2020 achiziție directă

ANEXA NR 2 – Organigrama Ministerului Justiției - 2019

P a g i n a 137 | 138

S T R U C T U R A O R G A N I Z A T O R I C Ă a Ministerului Justiţiei

MINISTRU Tudorel TOADER

(ianuarie – aprilie2019)

Ana BIRCHALL (aprilie – noiembrie 2019)

Cătălin Marian PREDOIU (noiembrie-decembrie 2019)

Colegiul Ministerului

Corpul de control al ministrului

Serviciul de audit public intern

Cabinet ministru

Corpul de consilieri al ministrului

Secretar de stat

PILONUL II Sistemul judiciar, politici publice

şi relaţia cu Ministerul Public

PILONUL IV Resurse şi sprijin logistic

PILONUL III Afaceri internaţionale şi programe

D

irec

ţia elab

orar

e ac

te n

orm

ativ

e

D

irec

ţia av

izar

e ac

te n

orm

ativ

e

D

irec

ţia te

hnol

ogia

info

rmaţ

iei

Serv

iciu

l com

unic

are

şi

re

laţii

pub

lice

D

irec

ţia in

vest

iţii

D

irec

ţia fin

anci

ar – c

onta

bilă

D

irec

ţia pr

ogra

me

euro

pene

D

irec

ţia d

e impl

emen

tare

a p

roie

ctel

or

finan

ţate

din

împr

umut

uri e

xter

ne

D

irec

ţia de

prev

enir

e a

crim

inal

ităţii

Serv

iciu

l pro

fesii

juri

dice

con

exe

D

irec

ţia co

nten

cios

B

irou

l de st

atis

tică

judi

ciar

ă

Uni

tata

ea de

man

agem

ent p

ublic

D

irec

ţia re

surs

e um

ane

PILONUL I Calitatea legislaţiei şi

afaceri judiciare

Se

rvic

iul in

form

aţii

clas

ifica

te

Notă: Pilonii instituiţi prin organigramă nu produc efecte juridice. Rolul pilonilor este exclusiv de a structura, în funcţie de domeniile de activitate, compartimentele din cadrul instituţiei.

Direcția Națională de Probațiune**)

Secretar de stat

D

irec

ţia dr

ept i

nter

naţio

nal ş

i co

oper

are

judi

ciar

ă

D

irec

ţia af

acer

i eur

open

e şi

drep

turi

le o

mul

ui

Secretar de stat Secretar de stat

Secretar general

Secretar general adjunct

P a g i n a 138 | 138