III.1. Proiecte educaþionale, de timp liber ºi sport

A. „ªcoala Mobilã – o ºcoalã pentru fiecare”Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi

În perioada decembrie 2007-septembrie 2008, Organizaþia Salvaþi Copiii Iaºi a derulat în parteneriat cuPenitenciarul Iaºi, proiectul „ªcoala Mobilã – o ºcoalã pentru fiecare”, finanþat de Uniunea Europeanã prinprogramul PHARE 2005 – Consolidarea Democraþiei în România, Componenta 2 – Democraþie, drepturileomului, statul de drept, independenþa justiþiei ºi lupta împotriva corupþiei.

B. Drumeþie pe bicicleteCentrul de Reeducare Gãeºti ºi Universitatea din Piteºti,Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport

Centrul de Reeducare Gãeºti desfãºoarã, în parteneriat cu Universitatea din Piteºti – Facultatea de EducaþieFizicã ºi Sport, proiectul ”Educosport”, cu scopul de a cerceta impactul pe care educaþia fizicã ºi sportul îl auasupra procesului de reeducare al copiilor privaþi de libertate ºi de inserþie socialã a acestora.

Proiectul a debutat în luna mai 2007 ºi urmeazã sã se încheie în decembrie 2008. Pornind de la rezultateleobþinute, se va elabora o programã ºcolarã de educaþie fizicã ºi sport ale cãrei componente (obiective,conþinuturi, standarde de performanþã) sã reflecte specificul parcursului educaþional prin intermediulutilizãrii mijloacelor educaþiei fizice ºi sportului.

28 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Obiectiv specific

Proiectul îºi propune îmbunãtãþirea serviciilorpsiho-sociale oferite copiilor ºi tinerilorprivaþi de libertate, prin desfãºurarea deactivitãþi cu ajutorul ªcolii Mobile.

Grup þintã

Activitãþile din cadrul ªcolii Mobile seadreseazã în principal copiilor aflaþi în situaþiivulnerabile. Iniþial, ªcoala a fost destinatãcopiilor aflaþi în risc de exploatare economicã,iar în urma dezvoltãrii programului, au fostincluºi ºi copiii privaþi de libertate.

Activitãþi

ªcoala Mobilã este un instrument educaþionalcare a fost conceput pentru copiii aflaþi în dificul-tate, adaptat atât tehnic, cât ºi pedagogic lacaracteristicile acestor copii.

ªcoala Mobilã este construitã pe un sistem cu 4roþi, care permite lucrãtorilor stradali sã otransporte cu uºurinþã în diferite zone ºi esteformatã dintr-o serie de 5 table conectate între ele,care se pliazã ajungând de la o dimensiune dejumãtate de metru la 6 metri lungime. De acestetable se ataºeazã planºe magnetice structurate pediferite domenii: drepturile copilului, literaturã,matematicã, vocabular, educaþie pentru sãnãtate,terapie creativã, prevenire consum droguri,prevenire prostituþie, prevenire HIV/SIDA.

În cadrul programului sunt desfãºurate activitãþide informare privind temele expuse anterior, precumºi activitãþi ludice ºi de socializare, care constau înrealizarea unui spectacol de divertisment susþinut decãtre copiii ºi tinerii din penitenciar (scenete deteatru, poezii, cântece, dans etc.) în ºcoli ºi licee dincomunitate ºi care este coordonat de cãtre doi actoriprofesioniºti, angajaþi în cadrul proiectului.

Totodatã, sunt derulate ºi activitãþi de informareºi formare pentru specialiºti (personalul dinpenitenciar, cadrele didactice, psihologi, asistenþisociali) care lucreazã cu acest grup þintã.

Observaþii:

Proiectele educaþionale ºi de timp liber expuse mai sus, completeazã activitãþile derulate înmod obiºnuit în instituþiile în care se aflã copii privaþi de libertate.

Se remarcã pozitiv faptul cã iniþiatorii „ªcolii Mobile” au sesizat ºi au fost receptivi la nevoilecopiilor privaþi de libertate, dezvoltând proiectul iniþial astfel încât sã abordeze ºi acest grup þintã.Privarea de libertate a copiilor este corect înþeleasã ca ºi situaþie vulnerabilã, în care sunt necesareîn primul rând îndrumarea ºi corectarea copiilor ºi mai puþin pedepsire. Copiilor le sunt prezentatesubiecte care, odatã asimilate, se transformã în instrumente de protecþie în faþa pericolelor(HIV/SIDA, consum de droguri).

Abordarea ªcolii Mobile este una complexã, deoarece copiii sunt priviþi în conformitate cuansamblul de drepturi care le sunt garantate prin Convenþie – activitãþile de informare suntcompletate prin cele educaþionale, avându-se în vedere totodatã ºi dreptul copiilor la joc, timp liber,la dezvoltarea abilitãþilor, dar ºi la dezvoltarea ºi menþinerea de relaþii cu persoane din comunitate.

ªcoala Mobilã propune abordãri ºi tehnici educaþionale noi, atractive pentru copii, avândelementele necesare pentru menþinerea atenþiei ºi interesului acestora.

Preluarea sau multiplicarea proiectului este posibilã, pentru resursele ceva mai costisitoareprecum tabelele conectate putând fi identificate alternative ce implicã investiþii mai reduse, darapropiate ca ºi eficienþã – planºe de hârtie sau carton de mari dimensiuni. Este necesarã însãpãstrarea unei abordãri apropiate de copil ºi de nevoile acestuia, precum ºi îmbinarea jocului cuinformarea ºi dezvoltarea abilitãþilor de socializare.

Dacã la o primã analizã, proiectul „Drumeþie pe biciclete” pare a contribui în principal ladezvoltarea copiilor prin educaþie fizicã, putem constata cã deplasãrile reprezintã ºi ooportunitate pentru modelarea comportamentului copiilor, oferind posibilitatea de evaluare amodului de relaþionare în grup ºi participare la activitãþile prevãzute în program, de apreciere arezultatelor obþinute, a capacitãþii de comunicare sau a modului de respectare a regulilor. În acestsens, atuul este conferit de faptul cã activitãþile se desfãºoarã într-un alt mediu, ce nu aminteºtede zidurile ºi regulile instituþiei, putându-se verifica ºi consolida achiziþiile dobândite.

Totodatã, drumeþiile pe bicicletã se pot transforma în alternative de petrecere a timpului liberdupã eliberare, înlocuind ocaziile care pot conduce copiii la sãvârºirea de noi infracþiuni. Rãmâne devãzut, prin evaluãri ulterioare recomandate echipei care implementeazã acest proiect, în ce mãsurãactivitãþile reuºesc sã insufle copiilor interesul pentru naturã ºi descoperirea de locuri noi, îndefavoarea comportamentelor periculoase, delincvente. Oricum, este de remarcat încredereaacordatã acestor copii, precum ºi faptul cã se încearcã scoaterea lor din mediul închis specificcentrului de reeducare. În concluzie, se poate afirma cã proiectul poate fi multiplicat fãrã a necesitacosturi foarte mari ºi cã el ar fi deosebit de util ºi pentru penitenciarele de minori ºi tineri.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 29

Grupul þintã

Proiectul se adreseazã elevilor din Centrul deReeducare Gãeºti care au rezultate ºcolare bune,participã la activitãþile derulate în centru ºi au ocomportare care nu contravine regulamentului deordine interioarã.

Obiective

Dincolo de influenþarea pozitivã a dezvoltãrii fizice,drumeþiile pe bicicletã reprezintã o oportunitatepentru educaþia rutierã a copiilor, oferindu-le acestoracontextul de a exersa regulile de circulaþie necesaredeplasãrii pe drumurile publice. De asemenea, sedoreºte stimularea interesului copiilor pentruexplorarea a noi locuri, dar ºi a celui pentru mersul pebicicletã ca alternativã de petrecere a timpului liber.

Activitãþi

Se alcãtuiesc grupuri de câte 4-6 elevi careefectueazã deplasãri pe trasee dinaintestabilite atât în oraº, cât ºi în împrejurimileacestuia. Bilunar se organizeazã expediþii de1-2 zile în împrejurimile oraºului Gãeºti.Uneori, copiii rãmân peste noapte în afaracentrului, în 4 corturi puse la dispoziþia lor ºia personalului care îi însoþeºte.

III.2. Proiecte pentru informarea opiniei publice cu privire la situaþia copiilor privaþi de libertate

„ªi noi suntem copii”Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor

Cu ocazia zilei de 1 Iunie – Ziua Internaþionalã a Copilului – Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor aorganizat, în colaborare cu: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, Inspectoratul ªcolar alMunicipiului Bucureºti ºi Palatul Naþional al Copiilor, proiectul intitulat „ªi noi suntem copii”.

Observaþii:

Evenimentele organizate de cãtre ANP cu ocazia zilei de 1 iunie încep sã se contureze ca ºitradiþie, fiind la cea de-a treia ediþie ºi reprezintã o oportunitate pentru dialog, pentrusemnalizarea unor probleme mai noi sau mai vechi neabordate, precum ºi pentru identificareaposibilitãþilor de colaborare inter-instituþionalã.

De asemenea, în cadrul acestor manifestãri, copiii au posibilitatea de a-ºi exprima aptitudinile,fapt ce contribuie la creºterea siguranþei ºi aprecierii de sine.

Indiferent dacã sunt organizate de ANP sau de alte instituþii, mesele rotunde, simpozioanelereprezintã o necesitate pentru a gãsi cele mai adecvate rãspunsuri la problematica reabilitãriicopiilor privaþi de libertate. Eficienþa acestor evenimente poate fi crescutã prin organizarea lor înlocurile de detenþie, oferindu-li-se astfel posibilitatea celor prezenþi sã cunoascã mai îndeaproapeviaþa copiilor din aceste instituþii, iar celor care lucreazã deja în sistem, informaþiile necesarepentru a face comparaþii, a identifica ºi prelua bunele practici.

30 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Obiective

Pornind de la semnificaþia zilei de 1 iunie, s-adorit informarea publicului privindactivitãþile de educaþie ºi de asistenþã psiho-socialã desfãºurate în aºezãmintele de detenþieºi promovarea unei imagini obiective asistemului penitenciar, ca serviciu social înslujba comunitãþii. Proiectul a vizat ºidezvoltarea relaþiilor de colaborare cupartenerii comunitari care pot sprijiniprocesul de reintegrare socialã a copiilor careexecutã sancþiuni privative de libertate,pornindu-se de la sensibilizarea societãþiicivile în legãturã cu aceastã problematicã.

Grupul þintã

Proiectul s-a derulat cu participarea copiiloraflaþi în centrele de reeducare, penitenciarelepentru minori ºi tineri ºi penitenciarelepentru adulþi ºi a fost adresat instituþiilorpublice ºi private care pot sprijini reintegrareasocialã a copiilor care au comis infracþiuni,precum ºi publicului larg.

Activitãþi

În incinta Palatului Naþional al Copiilor a fostorganizatã o expoziþie care a reunit lucrãri artisticeale copiilor privaþi de libertate, realizate în cadrulatelierelor ocupaþionale. Totodatã, copiii dincentrele de reeducare/penitenciarele pentru minoriºi tineri au susþinut un spectacol artistic.

În vederea dezvoltãrii colaborãrii inter-instituþionale a avut loc ºi o masã rotundã cu tema„Parteneriatul comunitar – ºansa reintegrãriisociale a copiilor care au comis infracþiuni”.

III.3. Implicarea comunitãþii în problematica delincvenþei juvenile

A. Convenþia de parteneriat încheiatã în vederea prevenirii ºi combaterii abuzului, neglijãrii, exploatãrii copilului,predelincvenþei ºi delincvenþei juvenilePenitenciarul pentru Minori ºi Tineri Tichileºti

În baza acestui document, s-a înfiinþat Echipa intersectorialã localã, constituitã din cel puþin un reprezentantal fiecãrei pãrþi semnatare, respectiv: DGASPC Brãila, Direcþia de Muncã, Solidaritate Socialã ºi Familie,Direcþia de Asistenþã Socialã Brãila, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Brãila, Inspectoratul ªcolar Judeþean,Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Brãila, Parchetul de pe lângã Judecãtoria Brãila, InspectoratulJudeþean de Jandarmi, Autoritatea de Sãnãtate Publicã, Inspectoratul Teritorial de Muncã, Agenþia Judeþeanãpentru Ocuparea Forþei de Muncã, Centrul de Evaluare, Prevenire ºi Consiliere Antidrog, Protoeria Brãila,Fundaþiile „Prohomini”, „Lumina” ºi „Euro 21”. Convenþia urmãreºte dezvoltarea ºi diversificarea reþelei deintervenþie pluridisciplinarã ºi sectorialã localã, având ca motivaþie necesitatea creºterii eficienþei soluþionãriicazurilor de abuz, neglijare, exploatare a copilului, de predelincvenþã ºi delincvenþã juvenilã.

B. Activitãþi derulate cu participarea comunitãþii

La Centrul de Reeducare Buziaº, sãrbãtorirea Zilei de 1 iunie împreunã cu copii invitaþi din comunitate adevenit o tradiþie, fiind una dintre manifestãrile aºteptate cu nerãbdare de cãtre copiii internaþi. Cu aceastãocazie, invitaþii susþin un program artistic, urmat de spectacolul cultural pregãtit de cãtre copiii privaþi delibertate. La finalul activitãþilor culturale, concursurilor ºi competiþiilor sportive, copiii sunt recompensaþi cusucuri, prãjituri, fructe etc.

Cu ocazia zilei de Moº Nicolae, care în Banat aduce copiilor beþe de alun împodobite, personalul Centruluide Reeducare Buziaº ajutã copiii internaþi sã confecþioneze aceste obiecte, care apoi sunt comercializate întârgul de la Buziaº. Banii astfel obþinuþi sunt folosiþi pentru alte activitãþi educative ºi recreative.

Copiii din Centrul de Reeducare Buziaº oferã cadouri copiilor proveniþi din medii defavorizate din oraº, cuocazia sãrbãtorilor de Crãciun, Paºte ºi 1 Iunie. În acest sens, sunt confecþionate diverse obiecte (felicitãri,ornamente, ouã încondeiate) care sunt oferite celorlalþi copii împreunã cu dulciuri, fructe ºi jucãrii.

Cu ajutorul unui lanþ de cofetãrii din Timiºoara, care oferã un tort la sfârºitul fiecãrei luni, copiii dinCentrul de Reeducare Buziaº, nãscuþi în aceea lunã, sunt sãrbãtoriþi ºi primesc cadouri într-un cadru festiv, lacare participã toþi copiii din centru.

O iniþiativã care s-a bucurat de un mare succes în rândul copiilor privaþi de libertate din Penitenciarulpentru Minori ºi Tineri Craiova a fost confecþionarea de mãrþiºoare. În baza unui parteneriat la care auparticipat toate liceele din oraº, mãrþiºoarele au fost vândute elevilor, iar banii obþinuþi au fost donaþi în contulunui tânãr din Craiova, bolnav de leucemie, care necesita tratament de specialitate în strãinãtate.

În atelierele de terapii ocupaþionale, copiii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi TineriTichileºti au posibilitatea sã confecþioneze diverse obiecte: mãºti, felicitãri, icoane, machete, jocuri de tippuzzle etc. A devenit deja tradiþie ca de 1 Martie ºi 8 Martie întregul personal feminin din penitenciar sã

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 31

Obiectivele parteneriatului:

Prin acest demers s-a urmãrit abordareamultidisciplinarã ºi intersectorialã înprevenirea ºi combaterea abuzului, neglijãriiºi exploatãrii copilului, predelincvenþei ºidelincvenþei. Totodatã, s-a avut în vedere ºicreºterea capacitãþii instituþionale de aparticipa la elaborarea ºi aplicarea politicilorlocale, regionale, naþionale, comunitare.

Beneficiarii convenþiei

Copiii aflaþi în risc/situaþie de abuz, neglijare,exploatare, de predelincvenþã ºi delincvenþã,familiile acestora ºi comunitatea.

primeascã mãrþiºoare ºi felicitãri. Jocurile confecþionate sunt dãruite copiilor din grãdiniþe situate în Brãila ºiTichileºti, iar partenerilor sociali care colaboreazã cu penitenciarul le sunt oferite obiecte confecþionate decopii ºi tineri.

Periodic, copiii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Tichileºti viziteazã cãminelede bãtrâni din Lacu Sãrat ºi din Municipiul Brãila, susþin spectacole ºi oferã diverse cadouri.

C. Studii de caz care atestã importanþa implicãrii comunitãþilor locale în reintegrarea socialã a copiilor privaþi de libertate

Studiu de caz 1:Tânãra A. este internatã în Centrul de Reeducare Gãeºti ºi, în acelaºi timp, o elevã foarte bunã a unui liceu

din localitate.Acest lucru este posibil datoritã, în primul rând, faptului cã o instanþã de judecatã (Tribunalul Vâlcea, în

speþa menþionatã) a preferat pronunþarea mãsurii educative a internãrii într-un centru de reeducare pedepseicu închisoarea în cazul unui copil care a comis o infracþiune gravã, aºa cum este considerat omorul.

Decizia acestui judecãtor, alãturi de implicarea unor oameni cu suflet ºi instituþii din comunitate au oferito ºansã tinerei A., care în urma unor lovituri generate de un conflict izbucnit între ea ºi bunica sa, a provocatmoartea acesteia din urmã.

La momentul comiterii acestei fapte, adolescenta era elevã în clasa a VIII-a ºi se pregãtea de susþinereaexamenului de capacitate. Pãrinþii fiind plecaþi din þarã, se afla în grija bunicii, cunoscutã ca o frecventãconsumatoare de bãuturi alcoolice, motiv care a stat ºi la baza altercaþiei cu nepoata sa. Fãrã sã intrãm în analizadosarului, menþionãm doar cã asupra tinerei a fost luatã mãsura arestãrii preventive. La intervenþia dirigintei, cares-a oferit sã o adãposteascã la domiciliul sãu ºi sã o supravegheze, eleva a fost pusã în libertate, având posibilitateasã se pregãteascã în continuare ºi sã susþinã testele naþionale, pe care le-a promovat cu note foarte bune.

Cauza s-a judecat cu A. în stare de libertate, iar decizia judecãtorului a fost ca aceasta sã fie internatã laCentrul de Reeducare Gãeºti, pânã la împlinirea vârstei de 18 ani.

Dupã internarea în centrul de reeducare, fosta dirigintã a luat legãtura cu profesorii din centru ºi a pledatcu multã convingere pentru înscrierea elevei la un liceu din Gãeºti. La rândul lui, directorul ºcolii carefuncþioneazã în centrul de reeducare a întreprins demersurile necesare la conducerea Administraþiei Naþionalea Penitenciarelor ºi a liceului din localitate, obþinând aprobãrile necesare pentru ca tânãra A. sã fie înscrisãîntr-una din clasele a IX-a.

Atât profesorii, cât ºi colegii tinerei au fost informaþi asupra faptului cã este internatã în centru pentrucomiterea unei fapte penale, fãrã a se intra în alte detalii. Eleva este însoþitã zilnic la ºcoalã de cãtre o persoanãdin centru, participã la ore, apoi este condusã înapoi la centru, unde îºi pregãteºte lecþiile pentru a doua zi.Rezultatele la învãþãturã sunt bune, la fel ca ºi relaþiile cu colegii, care o trateazã fãrã nici un fel de diferenþe.

Chiar în timpul vizitei echipei proiectului la Gãeºti, fosta ºi actuala dirigintã a tinerei A. au venit în vizitã,au vorbit cu directorul ºcolii din centru, cu psihologul ºi cu personalul de aici, au fãcut schimb de informaþiicu privire la eventualele probleme care s-ar putea ivi cu privire la situaþia tinerei ºi la cele mai potrivite mãsurice trebuie luate pentru reintegrarea ei în societate, la încetarea mãsurii educative.

Acesta este un adevãrat exemplu de bunã practicã în care instanþa de judecatã, centrul de reeducare, ºcoalageneralã unde a absolvit eleva, liceul unde este în prezent înscrisã, comunitatea de la locul de domiciliu alacesteia ºi cea din localitatea în care se aflã acum (colegii, pãrinþii ºi profesorii lor) au lucrat împreunã ºi auconsiderat cã un copil care a greºit meritã o ºansã pentru a-ºi crea un viitor mai bun.

Din pãcate însã, aºa cum a rezultat ºi din interviul realizat cu un profesor care are o experienþã de peste 30de ani în centrul de reeducare, este prima datã când un cadru didactic al unui elev care a fost internat în centruse intereseazã de situaþia acestuia.

Studiu de caz 2„Pavaroti” este un tânãr de 25 de ani, aflat în Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova de la vârsta

de 15 ani. Practic, a crescut ºi s-a maturizat în aceastã instituþie, unde executã o pedeapsã cu închisoarea de 20de ani, pentru comiterea unei infracþiuni de omor. Provine din judeþul Prahova, pãrinþii lui sunt plecaþiundeva la muncã în strãinãtate, însã mai are o sorã care îl viziteazã din când în când.

32 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Anul trecut a susþinut examenul de capacitate ºi acum este elev în clasa a IX-a, în cadrul ªcolii de arte ºimeserii care funcþioneazã în incinta penitenciarului. În acelaºi timp, este elev la ªcoala Popularã de Artã dinCraiova. Are o voce cu un timbru deosebit ºi un repertoriu impresionant. Îi place muzica folk ºi dispune deun talent care face publicul sã se ridice în picioare atunci când acesta cântã.

Având în vedere calitãþile vocale de excepþie, tânãrul a fost sprijinit sã se înscrie la cursurile ªcolii Popularede Artã Craiova. În acest sens, Consiliul Judeþean Dolj a fost de acord ca ºcolarizarea sã se facã fãrã plata taxeloraferente, în baza unui protocol încheiat între ªcoala Popularã de Artã ºi Penitenciarul pentru Minori ºi TineriCraiova. În conformitate cu prevederile aceluiaºi protocol, un profesor al ºcolii se deplaseazã 3 ore pesãptãmânã la penitenciar, în vederea susþinerii cursurilor cu elevul sãu.

Dupã executarea pedepsei, „Pavaroti” intenþioneazã sã se stabileascã în Craiova ºi, cu ajutorul persoanelorcare l-au ajutat ºi în timpul privãrii de libertate, sã se reintegreze în comunitate.

Studiu de caz 3„Pictorul” este un tânãr din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova, care ºi-a descoperit talentul la

desen cu ajutorul personalului ºi al unui profesor, colaborator al Fundaþiei „Cuvântul care zideºte”. Aceastãfundaþie, în baza unui protocol încheiat cu penitenciarul, desfãºoarã activitãþi de terapie ocupaþionalã prin artãcu copiii privaþi de libertate.

Tânãrul a participat la concursul cu tema ”Dialogul intercultural ºi diversitatea”, organizat de Agenþiapentru Programe Comunitare în Domeniul Educaþiei ºi Formãrii Profesionale.

Concursul s-a desfãºurat în perioada aprilie-iunie 2008, în contextul Anului European al DialoguluiIntercultural, iar cei aproximativ 450 de concurenþi ºi-au exprimat viziunea cu privire la aceastã temã prinmijloace artistice variate: creion, acuarelã, pastel, tuº, cãrbune, picturã pe sticlã ºi graficã pe calculator,transpuse în 590 de lucrãri.

Au fost invitate sã participe la concurs persoane rezidente în România, indiferent de vârstã, sex, origine saupregãtire profesionalã, singura limitã fiind cea a imaginaþiei ºi inspiraþiei fiecãreia.

S-au primit lucrãri de la copii, elevi ºi absolvenþi aflaþi în toate tipurile de unitãþi de învãþãmânt, de lagrãdiniþe pânã la colegii naþionale, cluburi ale copiilor, centre de reeducare ºi fundaþii, aflate în principal înmediul urban, dar ºi din mediul rural.

Mesajele trimise de concurenþi, precum ºi tematica abordatã pentru exprimarea acestora, dar mai alestitlurile lucrãrilor au constituit cele mai interesante aspecte ale concursului.

Locul II a fost obþinut de „Pictorul” din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova, cu lucrareaintitulatã „Atelier”, însoþitã de urmãtoarele rânduri:

„Mã numesc I.A., sunt un tânãr de 22 de ani ºi, din pãcate, mã aflu într-un penitenciar de minoriºi tineri pentru o greºealã a copilãriei.

Prin intermediul educatorilor mei am aflat de desfãºurarea acestui concurs ºi m-am gândit sãparticip cu douã lucrãri.

Câteva cuvinte despre mine:Nu sunt profesionist în ale artei, în penitenciar am pus pentru prima datã mâna pe o pensulã ºi

un cãrbune, îmi plac culorile, natura, viaþa, libertatea ... ºi încã ceva ... aici, în penitenciar (pareparadoxal, nu?!), am înþeles ce înseamnã diversitatea, dialogul, toleranþa, acceptarea celui de lângãtine, cunoaºterea......

Câteva cuvinte despre lucrãri:1. „Cheie de Boltã” a fost inspiratã de figurile reprezentative ale culturii europene – Beethoven,

Shakespeare, Da Vinci, Brîncuºi, toþi atât de diferiþi dar admiraþi, recunoscuþi, acceptaþi de întreagalume! Ei au devenit simboluri eterne ale culturii, ale valorii, aºa cum porumbelul, mâinile, cartea,poarta deschisã simbolizeazã valori universal valabile – pacea, iubirea, cunoaºterea, libertatea.

Toate acestea alcãtuiesc un nucleu, un soare care ar trebui sã guverneze existenþa omului pepãmânt.

2. „Atelier”: Prin cea de-a doua lucrare am vrut sã redau ideea diversitãþii creaþiilor – picturã,sculpturã, muzicã, literaturã, teatru, ºtiinþã prin instrumentele acestora – ºevalet, piatrã, penet, corzi,mascã, hartã, carte – toate puse în acelaºi spaþiu – ce dialog perfect pe care sã-l tot auzi ºi sã-l veziindiferent de naþie, etnie, rasã, culturã, sex, apartenenþã religioasã sau alte bariere pe care omul le-ainventat pentru a se lupta cu ele mai apoi!“

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 33

Observaþii:

În ceea ce priveºte Convenþia pentru prevenirea ºi combaterea abuzului, neglijãrii, exploatãriicopilului, predelincvenþei ºi delincvenþei juvenile, aceasta a fost încheiatã recent (2008),neputându-se face încã referiri la rezultatele obþinute. Prin urmare, nu avem foarte multeinformaþii cu privire la eficienþa sau dificultãþile întâmpinate în cadrul parteneriatului. Este însã certcã abordarea recuperãrii copiilor delincvenþi, precum ºi a celor aflaþi în situaþii vulnerabile, impunecolaborarea tuturor actorilor sociali. Convenþia încheiatã la Tichileºti este un exemplu în acest sens,implicând atât serviciile ºi instituþiile publice sociale, educaþionale, juridice, de sãnãtate, cele dinsfera forþei de muncã, cât ºi societatea civilã, implicit Biserica. Rãmâne însã de vãzut cum varãspunde acest parteneriat problematicii pentru care a fost creat ºi în special probei timpului.

Analizând acþiunile derulate prin implicarea comunitãþii, se constatã cã atât centrele dereeducare cât ºi penitenciarele pentru minori ºi tineri urmãresc apropierea de comunitatea localã ºidezvoltarea relaþiilor cu aceasta. Sunt create oportunitãþi pentru a sensibiliza copiii internaþi cuprivire la faptul cã ºi alþi copii sau persoane (spre exemplu, bãtrânii din centrele specifice) seconfruntã cu dificultãþi, necesitând sprijin. Se poate spune cã acestor copii, care au ales cãi greºitede rezolvare a problemelor, li se dezvãluie perspectiva cã existã uneori situaþii, poate la fel sau chiarmai dificile, pe care cei din jur sunt nevoiþi sã le depãºeascã.

De asemenea, din activitãþile descrise rezultã cã aceºti copii sunt învãþaþi sã-ºi valorificetalentele ºi abilitãþile ºi cã se încearcã conturarea imaginii de comunitate suport, care oferã ºiposibilitãþi de obþinere a venitului.

Prin activitãþi comune se creeazã pârghii de comunicare între copiii din centre ºi comunitate ºi sesubliniazã ideea cã toþi copiii, indiferent de condiþia socialã, religie sau rasã sunt egali în drepturi.

Studiile de caz prezentate sunt o dovadã a cât de mult se poate face pentru un copil care asãvârºit o infracþiune dacã cei din comunitate sunt dispuºi sã-i acorde o nouã ºansã, sã-i valorificepotenþialul ºi sã susþinã, pe perioada detenþiei ºi dupã, reintegrarea socialã a acestuia. Rezultatelemenþionate în exemplele date subliniazã importanþa deosebitã a comunitãþii ºi invitã ladezvoltarea de parteneriate în interesul copilului ºi implicit al societãþii.

III.4. Activitãþi pentru dezvoltarea stimei de sine ºi a apartenenþei la o colectivitate

În preajma Ajunului de Crãciun, copiii internaþi în Centrul de Reeducare Buziaº, împreunã cu personalulserviciului de educaþie ºi asistenþã psiho-socialã sãrbãtoresc naºterea Domnului printr-o cinã festivã. Copiiisunt împãrþiþi în grupe de lucru, fiecare dintre acestea fiind responsabile de realizarea unei sarcini specifice:unele pregãtesc mâncarea, altele pregãtesc masa, decoreazã sala ºi împodobesc Bradul de Crãciun.

Pentru îmbunãtãþirea relaþiilor între personalul ºi copiii din Centrul de la Buziaº, de 2 ori pe lunã seorganizeazã meciuri de fotbal între echipa supraveghetorilor pedagogi ºi echipa copiilor internaþi.

•• Desfãºurarea unor activitãþi remunerateCopiii din Centrul de Reeducare Gãeºti sunt foarte încântaþi de contractul încheiat cu fabrica de frigidere

Gãeºti, în baza cãruia, timp de câteva ore pe zi, desfãºoarã activitãþi de dezmembrare a frigiderelor. Avantajele,pe lângã cele menþionate anterior, includ ºi ieºirea din centru, deplasarea pânã în curtea fabricii fiindconsideratã o „aventurã” zilnicã, cu efecte benefice asupra stãrii de spirit a copiilor.

Un grup de 22 de copii privaþi de libertate din Penitenciarul pentru Minori ºi Tineri Craiova au fostselectaþi sã ambaleze cadouri pe care Mitropolia Craiovei, prin intermediul Poºtei Române, le-a trimis, desãrbãtorile pascale, pensionarilor din judeþul Dolj. ªi în acest caz, avantajul material obþinut, alãturi demulþumirea de a participa la gesturi de caritate faþã de un alt grup de persoane defavorizate, a avut un efectpozitiv asupra copiilor, care ºi-ar dori astfel de activitãþi pe perioade mai mari de timp.

Observaþii:

Centrul de Reeducare Buziaº se remarcã datoritã importanþei acordate nediscriminãrii copiilorîn relaþie cu personalul. Mesele se iau în acelaºi timp, în aceeaºi salã, cu aceleaºi tacâmuri, iarmâncarea servitã copiilor este aceeaºi cu cea servitã personalului. Apariþia directorului instituþieila masã nu constituie un eveniment. Accentul se pune pe crearea unei relaþii apropiate, pe

34 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

dezvoltarea sentimentului de apartenenþã la o colectivitate, iar exemplele oferite mai sus cuprivire la sãrbãtorile de iarnã ºi competiþiile sportive comune întãresc aceastã idee. Este vorba deo mentalitate aparte care, prin încredere ºi dãruire, poate fi dezvoltatã în toate instituþiile pentrucopii, chiar ºi în cele neprivative de libertate.

Aºa cum a reieºit ºi din focus-grupurile realizate în cadrul proiectului nostru, foarte importantpentru copii este desfãºurarea de activitãþi lucrative, care sã fie plãtite de beneficiari. Banii astfelobþinuþi ajutã la valorificarea potenþialului, creºterea stimei de sine ºi dezvoltarearesponsabilitãþii. Nu în ultimul rând, este important pentru instituþiile privative de libertate sãdezvolte activitãþi lucrative remunerate deoarece vin astfel în sprijinul copiilor, care auposibilitatea sã îºi procure unele obiecte de uz personal (inclusiv cartele telefonice pentrumenþinerea legãturilor cu familia).

III.5. Activitãþi pentru facilitarea menþinerii legãturii cu familia

A. Asistare ºi consiliere individualã a familiilor deþinuþilorFundaþia Prison Fellowship România

Oferta de servicii a organizaþiei Prison Fellowship România, adresatã persoanelor condamnate ºi familiiloracestora, acoperã o gamã largã de activitãþi, sub forma unui model integrat de servicii psiho-sociale, menit aacoperi nevoile specifice includerii sociale a grupului.

B. Alte activitãþi

Copiii internaþi în Centrul de Reeducare Buziaº care nu primesc de la familii ºi nici nu au posibilitatea dea-ºi cumpãra cartele telefonice, pot fi sunaþi sãptãmânal, de cãtre pãrinþi, la telefonul public din unitate. Deasemenea, pentru a facilita contactul dintre familie ºi copii, Centrul Buziaº pune la dispoziþia pãrinþilor câtevacamere de cazare pe care sã le utilizeze dacã doresc sa rãmânã peste noapte în Centru. Pentru aceste camere sepercepe o sumã modicã, ceva mai mare pe timpul iernii, necesarã pentru plata utilitãþilor.

Datoritã situaþiei materiale precare observatã în cazul copiilor privaþi de libertate, fapt care îngreuneazãmenþinerea legãturii cu familia, asistenþii sociali din Centrul de Reeducare Gãeºti au identificat o soluþieproprie. Din cota de 50%, care conform prevederilor legale revine centrului, din banii câºtigaþi de copii înurma unei activitãþi remunerate de o societate comercialã, o parte sunt utilizaþi pentru achiziþionarea lunarã a

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 35

Grup þintã

Persoanele private de libertate, inclusiv copiiºi tineri, precum ºi familiile acestora.

Obiective

Proiectul îºi propune sã asigure persoaneloraflate în detenþie un suport familial pozitivprin îmbunãtãþirea ºi/sau menþinerea relaþieidintre acestea ºi familiile lor.

Activitãþi

În primele etape ale asistenþei se realizeazã oevaluare a familiei sub aspectul situaþiei materiale,sociale, a relaþiilor existente între membri, inclusivîn ceea ce priveºte menþinerea legãturii cu persoanaaflatã în detenþie ºi atitudinea faþã de comporta-mentul infracþional al acesteia. Rezultatul evaluãriideterminã tipul, frecvenþa ºi intensitateaintervenþiei ce se va realiza la nivelul familiilorbeneficiarilor direcþi.

Intervenþia se axeazã pe dezvoltarea unor abilitaþisociale ºi de relaþionare necesare unei bunefuncþionãri a familiei, dar ºi pe asigurarea suportuluimaterial ºi financiar de care familia are nevoie (platatransportului la locul de detenþie, pachete cualimente ºi materiale de igienã personalã, plata unorutilitãþi etc.). Asistarea familiilor continuã ºi dupãliberarea deþinutului, pânã în momentul în careclimatul familial se stabilizeazã.

2 cartele telefonice. Acestea sunt folosite pentru contactarea familiilor de cãtre copiii internaþi care nu dispunde bani în contul personal.

De asemenea, Asociaþia Ecumenicã “Viaþã Nouã” s-a oferit sã deconteze biletele de cãlãtorie pãrinþilornevoiaºi care doresc sã-ºi viziteze copiii în centru ºi nu au posibilitãþi materiale. Acest lucru este valabil ºipentru pãrinþii invitaþi de asistenþii sociali sã participe la instruirea oferitã în cadrul programului de pregãtirepentru liberare.

Observaþii:

Familia are cel mai important rol în modelarea comportamentului copiilor, fiind o resursãimportantã în sprijinirea procesului de reabilitare a celor care au sãvârºit infracþiuni. Nu de puþineori însã, copiii ajung în astfel de situaþii deoarece familia este disfuncþionalã ºi nu îºi îndeplineºterolurile fundamentale. Fundaþia Prison Fellowship a luat în considerare aceste premise ºi adezvoltat un program care sã dezvolte capacitatea familiei de a relaþiona ºi de a face faþãproblemelor materiale ºi financiare. Se remarcã în mod deosebit complexitatea programului –faptul cã se intervine pe diverse paliere, dar ºi cã aceastã intervenþie succede unei înþelegeri asituaþiei conferitã în urma evaluãrii iniþiale.

În cadrul focus-grupurilor realizate în centrele de reeducare ºi PMT, copiii au acordat oimportanþã foarte mare vizitelor ºi contactãrii celor dragi. Aceasta este resursa lor afectivã, carele oferã sentimentul cã nu sunt abandonaþi, cã cineva încã se mai gândeºte la ei ºi cã vor avea unsprijin în momentul eliberãrii. Avem câteva exemple, oferite de Prison Fellowship, centrele Buziaººi Gãeºti ºi Asociaþia „Viaþã Nouã”, privind înþelegerea importanþei familiei ºi sprijinireacontactului acesteia cu copilul privat de libertate. Vedem astfel cã s-a pornit de la identificarea ºivalorificarea resurselor existente – fie cã este vorba de camere disponibile sau bani de cartelã –fapt ce reprezintã primul pas în replicarea iniþiativelor.

III.6. Pregãtirea copilului pentru eliberare ºi asistenþa post-penalã

A. Ghid orientativ în vederea punerii în libertate, Centrul de Reeducare Tîrgu Ocna

Centrul de Reeducare Tîrgu Ocna a dezvoltat programul de pregãtire a copilului pentru liberare prinimplicarea psihologilor, educatorilor, profesorilor, diriginþilor ºi a unui inspector de muncã din cadrulAJOFM Bacãu. A fost realizat un ghid destinat copiilor care urmeazã sã pãrãseascã instituþia, prin care suntoferite informaþii utile privind paºii necesari pentru: obþinerea actelor de identitate, continuarea studiilor,angajare, obþinerea permisului de conducere, contactarea instituþiilor care pot oferi suport sau înscrierea lamedicul de familie.

36 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Grup þintã

Programul se adreseazã copiilor care sunt puºiîn libertate din C.R. Tg. Ocna la încetareamãsurii educative, conform art. 106 Codpenal ºi care vor fi incluºi în acest program cu2 luni înainte de împlinirea vârstei de 18 ani,precum ºi copiilor care au primit, de laConsiliul Profesoral, aprobarea pentru a selibera înainte de împlinirea vârstei de 18 ani,conform art. 107 Cod penal ºi care vor fiincluºi în program timp de douã luni de ziledupã ce au primit rãspunsul pozitiv.

Activitãþi

Se organizeazã serii de copii care timp de 2 luniparticipã la ºedinþe cu o duratã de aproximativ oorã. Prin expuneri ºi metode interactive precum discu-þiile colective, jocul de rol sau brainstorming-ul, seoferã informaþii utile dupã liberare, se consolideazãabilitãþile sociale ºi autocontrolul, se identificã ºidezvoltã aptitudinile ºi calitãþile personale ºi profe-sionale, urmãrindu-se prevenirea etichetãrii ºi stig-matizãrii. De asemenea, o atenþie specialã se acordãmodului de alcãtuire a unui CV, a unei scrisori deintenþie ºi motivaþie, precum ºi de prezentare ºisusþinere a unui interviu în vederea angajãrii.

La finalul activitãþilor se evalueazã achiziþiile prinfiºe de evaluare, chestionare sau prin aprecieri verbale.

B. Asistenþã post-penalã în vederea reintegrãrii sociale, Prison Fellowship România

•• Centrul Rezidenþial pentru persoane fãrã adãpostÎn vederea facilitãrii integrãrii sociale ºi profesionale dupã eliberare, tinerilor ºi adulþilor care au fost privaþi

de libertate ºi care provin din familii vulnerabile sau care nu au posibilitate de a se integra în propria familie,nu au abilitãþi ºi resurse pentru a duce o viaþã independentã sau întâmpinã dificultãþi în relaþionarea cu mediulsocial, le sunt oferite servicii complexe de:

Asistenþã socialã: evaluarea cazului, stabilirea nevoilor ºi problemelor cu care se confruntã beneficiarul,realizarea planului de intervenþie de comun acord cu beneficiarul, încheierea contractului de prestare aserviciilor sociale ºi de responsabilitate reciprocã, medierea cu structurile locale, susþinere pentru angajarea înmuncã, asistenþã în relaþiile cu colegii ºi comunitatea.

Asistenþã psihologicã: evaluarea psihologicã iniþialã ºi periodicã, elaborarea unui plan de intervenþie înfuncþie de problemele psihologice identificate, învãþarea unor strategii de rezolvare a problemelor, dobândireaunor abilitãþi de autocontrol, rezolvarea conflictelor de naturã emoþionalã, consiliere psiho-socialã ºiprofesionalã – individualã ºi de grup.

Asistenþã profesionalã: vizeazã atât formarea profesionalã, cât ºi recalificarea în meserii cerute pe piaþamuncii. Dacã persoana are deja o calificare, se mediazã angajarea în muncã.

Asistenþã juridicã: se acordã în scopul clarificãrii identitãþii beneficiarului, rezolvarea litigiilor legate deproprietatea privatã sau custodia copilului.

Asistenþã pedagogicã: se adreseazã în special beneficiarilor care nu au terminat 9 clase, dar ºi celor care,temporar, nu sunt cuprinºi în sistemul de învãþãmânt.

Paralel cu serviciile de asistenþã se deruleazã activitãþi de dezvoltare a deprinderilor de viaþã independentã.Acestea au loc atât în interiorul centrului, cât ºi în mediu deschis, favorizând experienþa socialã ºi deschidereacãtre comunitate, experimentarea, învãþarea prin acþiune. Activitãþile se realizeazã þinând cont de vârsta,nivelul de dezvoltare, opinia ºi aspiraþiile beneficiarilor.

Pentru persoanele care nu îºi gãsesc imediat dupã liberare un loc de munca în comunitate, fundaþia asigurãlocuri de muncã în domenii ca: zidãrie, zugrãvit; confecþionare de dale pentru pavaj; cultivarea legumelor. Esteîn curs de finalizare o brutãrie, în comuna Gilãu care va asigura 10 locuri de muncã pentru rezidenþiiCentrului.

•• Apartamente socialePentru a facilita desprinderea treptatã a tinerilor de suportul personalului din centru ºi dobândirea unui

grad ridicat de autonomie, tinerii care au loc de muncã stabil sunt mutaþi din centru în apartamente sociale,primind asistenþã din partea fundaþiei pentru o perioadã de maxim 18 luni. Chiria este susþinutã timp de 6 lunide cãtre fundaþie, tinerii contribuind doar la costurile de întreþinere ºi autogospodãrire. În urmãtorul an,tinerii contribuie la chiria apartamentului cu jumãtate din sumã, apoi cu 75 % din aceasta, în final ajungândsã se întreþinã singuri, sub toate aspectele.

Pe întreaga perioadã a programului, beneficiarii sunt acompaniaþi ºi monitorizaþi de un asistent social alfundaþiei PFR. Activitãþile desfãºurate cu tinerii vizeazã responsabilizarea acestora în asumarea rolului de actoral propriului destin ºi consolidarea abilitãþilor ºi competenþelor de viaþã independentã. Pe lângã acesteactivitãþi cheie, acompanierea psihologicã ºi consilierea individualã ºi de grup sprijinã în continuare modelareaºi dezvoltarea personalitãþii tinerilor.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 37

Obiective

Scopul general al programului de pregãtirepentru liberare este acela de a sprijini copilul învederea reintegrãrii sociale. Astfel, se urmãreºte:

asigurarea reabilitãrii copilului, prevenireaviitoarelor comportamente infracþionale ºitotodatã, protejarea comunitãþii.

•• Centrul de Zi pentru Integrarea Socialã a Copiilor Delincvenþi

Observaþii:Pentru fiecare copil, internarea într-un centru de reeducare sau PMT reprezintã o izolare

limitatã faþã de comunitate, dar nu înseamnã excluderea din cadrul acesteia, instituþia având înprincipal rol socio-recuperativ. Tocmai de aceea, procesul de pregãtire a copiilor care se vorîntoarce în comunitate trebuie sã înceapã în instituþie, printr-o serie de activitãþi coerente ºifuncþionale de informare ºi sprijinire a acestora. Atunci când o persoanã se apropie de momentulpunerii în libertate, i se analizeazã comportamentul avut anterior internãrii, cel din timpulinstituþionalizãrii, dar extrem de rar se iau în considerare familia, ºcoala, locul de muncã,legãturile cu comunitatea în care trãieºte, influenþele mass-media, condiþiile de viaþã, situaþia depe piaþa forþei de muncã ºi alte aspecte ale vastei structuri sociale. De aceea, este necesar ca aceºticopii sã fie evaluaþi în contextul culturilor/subculturilor ºi a sistemelor din care aceºtia fac partesau care îi influenþeazã. Programul de pregãtire pentru liberare derulat la Tîrgu Ocna se remarcãprin faptul cã încearcã sã reuneascã toate acele caracteristici sociale care influenþeazã individul înevoluþia sa psiho-socialã ºi încearcã sã dea consistenþã muncii recuperative începutã în centrul dereeducare ºi care trebuie finalizatã în comunitate. Ghidul realizat în contextul programului redãinformaþii importante pentru copilul care se libereazã, într-o manierã succintã ºi folosind unlimbaj accesibil. Considerând util, inclusiv în cadrul culegerii noastre de bune practici, vom reda înanexã o secþiune a „Ghidului orientativ” dezvoltat de CR Tîrgu Ocna.

Momentul eliberãrii este cu atât mai dificil pentru copiii ºi tinerii lipsiþi de sprijinul familial. Încadrul focus-grupurilor ºi interviurilor realizate în cadrul proiectului nostru, specialiºtii dininstituþii au relatat cã unii din aceºti copii îi contacteazã dupã ce se libereazã, în cãutarea unuipunct de sprijin. Au fost situaþii în care copiii au declarat cã au comis infracþiuni dupã ieºirea dininstituþie, solicitând sã fie din nou privaþi de libertate – la puþin timp dupã liberare un tânãr s-aîntors la poarta instituþiei cu o bicicletã, zicând cã a furat-o ºi cerând sã fie reprimit înapoideoarece nu ºtie ce sã facã afarã. Aceste situaþii dovedesc incapacitatea serviciilor sociale de asprijinii tânãrul în perioada vulnerabilã de dupã pãrãsirea unei instituþii privative de libertate.Prison Fellowship rãspunde acestei probleme majore, dezvoltând servicii de asistenþã, dar ºiproiecte prin care se asigurã o locuinþã. Ulterior, în mod treptat, persoana liberatã este stimulatãsã devinã din ce în ce mai responsabilã ºi independentã, semn al recuperãrii ºi reintegrãrii salesociale. Rezultatele obþinute în cei 15 ani de experienþã reprezintã un etalon în ceea ce priveºtecomplexitatea intervenþiei ºi multitudinea activitãþilor derulate, inclusiv în cazul activitãþilorderulate cu copiii care nu rãspund penal, dar care au sãvârºit infracþiuni. Putem afirma cã fundaþiaoferã un exemplu pentru activitatea de probaþiune – slab dezvoltatã de instituþiile publice.

38 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Grup þintã

Centrul de zi se adreseazã copiilor carenu rãspund penal, din Cluj-Napoca,luaþi în evidenþa Serviciului delincvenþãºi abuz din cadrul DGASPC Cluj, cuvârsta de pânã la 14 ani la data comiterii faptei penale(sau între 14 ºi 16 ani dacã s-a doveditprin expertizã cã nu au discernãmânt).De asemenea, beneficiari sunt ºipãrinþii acestor copii.

Obiective

Programul vizeazã sporirea ºanselor dereintegrare socialã a copiilordelincvenþi care nu rãspund penal.

Activitãþi

- asistenþã socialã ºi psihologicã individualã ºi de grup:consiliere ºi psihoterapie individualã ºi de grupdestinate atât copiilor, cât ºi pãrinþilor acestora, învederea formãrii ºi consolidãrii conduitei pro-sociale;

- medierea relaþiilor cu alte instituþii /organizaþii învederea obþinerii de cãtre copii ºi pãrinþi a unor serviciisociale, medicale, educaþionale, juridice existente încomunitatea localã;

- asistenþã pedagogicã: reintegrarea copiilor care auabandonat ºcoala în sistemul formal de învãþãmânt,oferirea de meditaþii individuale copiilor care aurezultate slabe ºi foarte slabe la învãþãturã,supravegherea realizãrii temelor pentru copiii careurmeazã o formã de învãþãmânt (aceasta se desfãºoarãde regulã în grupuri mici);

- petrecerea timpului liber: sport, excursii în perioadavacanþelor ºcolare, jocuri pe calculator, vizionãri defilme educative si desene animate, participarea laspectacole pentru copii etc.;

- asistenþã materialã: oferirea de rechizite ºcolare, plataunor cursuri extra-ºcolare ºi a transportului copiilor dela domiciliu la Centrul de Zi, oferirea zilnicã a uneigustãri etc.

III.7. Reducerea abaterilor disciplinare si a recãderii in infracþionalitate

A. Utilizarea unor sancþiuni alternativeCentrul de Reeducare Buziaº

Pentru ca sancþiunile aplicate copiilor internaþi, în urma unor abateri disciplinare, sã îºi atingã scopul ºi sãfie mai eficiente în corijarea comportamentului acestora, personalul Centrului de Reeducare Buziaº a dezvoltato serie de sancþiuni alternative celor prevãzute în actele normative în vigoare, dupã cum urmeazã:

- suspendarea de la activitãþile sportive – în cazul în care copilul internat a avut un comportamentinadecvat în cadrul activitãþilor derulate în centru;

- suspendarea convorbirii telefonice sãptãmânale cu familia – când copilul a primit sancþiunea izolãrii decolectiv, pe perioada izolãrii, în cazul în care acesta a avut un comportament inadecvat;

- suspendarea de la vizionarea programului TV – în cazul în care copilul a avut un comportament inadecvat;- participarea la activitãþi administrativ-gospodãreºti – în cazul în care copilul a avut un comportament

inadecvat, când acesta a produs dezordine intenþionat sau a distrus bunuri ce aparþin centrului;- suspendarea de la programul de acces comunitar – în cazul acordãrii sancþiunilor de mustrare – 4 sãptã-

mâni, în cazul izolãrii de colectiv – 6 sãptãmâni, în cazul în care copilul a avut un comportament inadecvat.

B. Program de asistare psiho-socialã pe perioada detenþiei Prison Fellowship România

Observaþii:

Sesizând faptul cã sancþiunile disciplinare prevãzute de legislaþie îºi pierduserã din eficienþã, Centrulde Reeducare Buziaº a dezvoltat un nou sistem de sancþiuni, adaptate la specificul actual al tinerilor(luãm ca exemplu ieºirile în comunitate, foarte agreate ºi aºteptate de cãtre tinerii din Centru). Astfelse reinstaleazã un sistem funcþional de control, iar personalului nu-ºi pierde autoritatea prinimpunerea unor sancþiuni considerate de tineri ca învechite.

Programul derulat de PFR are o importanþã deosebitã atât prin structura sa, cât mai ales prin faptulcã se adreseazã copiilor ºi tinerilor aflaþi într-un penitenciar pentru adulþi. Dacã în centrele dereeducare ºi în penitenciarele pentru minori ºi tineri se deruleazã diverse programe educaþionale, detimp liber, de recuperare socialã, oferta de programe este mult mai micã în penitenciarele pentruadulþii. În acest caz, nu sunt suficienþi specialiºti care sã aibã pregãtirea necesarã lucrului cu copiii ºi nicidotãrile nu exceleazã. La scara micã – în Penitenciarul Gherla, PFR reuºeºte sã ofere suport copiilor ºitinerilor, dar acest tip de program necesitã a fi extins prin preluarea ºi dezvoltarea lui, nu doar de cãtrereprezentanþii societãþii civile, ci ºi de instituþiile de detenþie.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 39

Grup þintã

Copii ºi tineri care au comis faptepenale ºi se aflã în detenþie laPenitenciarul Gherla.

Obiective

Programul vizeazã reducerea riscului derecidivã ºi acoperirea nevoilor copiilorºi tinerilor delincvenþi aflaþi în detenþie,ce derivã din specificul vârstei ºi caresunt asociate, în mare parte, cucomiterea de infracþiuni.

Activitãþi:

Se lucreazã cu copiii ºi tinerii aflaþi în penitenciar, pe operioadã cuprinsã între 3 ºi 6 luni înainte de liberare,continuându-se apoi asistarea post detenþie ºi monitorizareabeneficiarilor pe o perioadã cuprinsã între 6 ºi 12 luni.

Se acþioneazã în vederea corectãrii comportamentelorcare derivã din: nivelul scãzut de responsabilitate,incapacitatea de empatizare cu victima, slaba anticipare aconsecinþelor propriilor fapte, imaturitatea cognitivã,moralã ºi afectivã, incapacitatea de rezolvare a problemeloraltfel decât într-o manierã ilicitã, toleranþa scãzutã lafrustrare sau lipsurile materiale. Proiectul urmãreºte, deasemenea, asigurarea suportului familial, important înreabilitarea socialã ºi motivarea pentru schimbareacomportamentalã, intervenind la nivelul familiei, prineforturi de îmbunãtãþire sau restabilire a legãturii acesteiacu copilul aflat în detenþie.

III.8. Prevenire

Prison Fellowship România

•• Centrul Creºtin pentru copiii expuºi infracþionalitãþiiCentrul funcþioneazã din anul 1999, când a fost dezvoltat în localitatea clujeanã Nãdãºelu – Gârbãu. Din

ianuarie 2006, s-a mutat în oraºul Cluj Napoca, fiind restructurat în modul de tip familial.

40 | CULEGERE DE BUNE PRACTICI PRIVIND MÃSURILE SPECIALE DE PROTECÞIE A COPILULUI

Grup þintã

Sunt gãzduiþi copii aflaþi în pragulriscului infracþional, separaþi temporarsau definitiv de pãrinþii lor, aceºtia dinurmã executând pedepse privative delibertate.

Obiective

Centrul Creºtin îºi propune sã oferecopiilor asistenþã multi-disciplinarãspecializatã, în cadrul unui mediufamilial securizant, cu scopul asigurãriidezvoltãrii lor armonioase.

Activitãþi

În cadrul Centrului se oferã gãzduire ºi îngrijire încadrul unui modul de tip familial care sã satisfacã nevoileindividuale de bazã ale copilului. În acelaºi timp, se acordãprioritate menþinerii legãturii cu familia ºi/sau persoanesemnificative pentru copil, în vederea facilitãrii(re)integrãrii familiale. O altã componentã a asistenþeivizeazã menþinerea unei bune stãri de sãnãtate, implicitintervenþia în caz de boalã ºi prevenirea riscurilor deîmbolnãvire.

Se deruleazã ºi activitãþi de recreare si socializare:odihnã, lecturã, joc, cluburi sportive, vizite la muzee,vizionãri de filme, cercuri tematice, plimbãri, ocrotireamediului, audiþie muzicalã, excursii, tabere, vizite lacolegi, vizite ale colegilor ºi prietenilor, petreceri etc.

În cadrul serviciului de educaþie ºi recuperare ºcolarã serealizeazã temele la toate disciplinele ºi se fixeazãdeprinderile ºi cunoºtinþele dobândite în ºcoalã ladiferitele materii, în special limba românã ºi matematicã.

Un efort deosebit este realizat în vederea sprijiniriicopiilor pentru formarea deprinderilor de viaþãindependentã: dezvoltarea abilitãþilor de autonomiepersonalã (întreþinerea ºi asortarea hainelor, igienapersonalã, igiena locuinþei, alimentaþia zilnicã); deprinderide orientare în comunitate (rolul instituþiilor ºi serviciilorpublice, transportul în comun în oraº sau în þarã, culegereainformaþiilor din ziare, cãrþi, radio, TV, managementulbanilor, managementul timpului, utilizarea telefonului);deprinderi vocaþionale (interese, calitãþi, hobby-uri,cãutarea unui loc de muncã, interviul) etc.

Totodatã, se acordã asistenþã psihologicã individualã ºide grup, pentru:

- investigarea ºi psiho-diagnosticarea tulburãrilorpsihice, evaluare cognitivã ºi comportamentalã,evaluare si orientare vocaþionalã, evaluareacontextului familial, social, cultural în care semanifestã problemele psihologice;

- consilierea în situaþie de crizã, consilierea ºi terapiasuportivã, consilierea educaþionalã, intervenþia descurtã duratã focalizatã pe problemã, recuperare ºireeducare, managementul conflictului, mediere;

- optimizarea ºi dezvoltarea personalã, auto-cunoaº-terea prin intermediul programelor de grup.

•• Asistarea copilului cu pãrinþi în detenþie ca mãsurã de prezervarefamilialã ºi prevenþie a abandonului

•• Azilul de Noapte „Ruchama” Azilul de Noapte funcþioneazã sub egida Primãriei Municipiului Cluj-Napoca, acesta oferind PFR o clãdire

pe care mai apoi fundaþia a renovat-o ºi transformat-o în adãpost pe timp de noapte pentru persoanele caretrãiesc pe stradã.

Beneficiarii acestui centru sunt în general peste 90 de persoane fãrã adãpost care sunt gãzduiþi în fiecaresearã, de la ora 18.30 pânã dimineaþa. De asemenea, Azilul de Noapte Ruchama gãzduieºte ºi copii suspectaþide comiterea de infracþiuni, pânã la finalizarea anchetei Poliþiei Municipiului Cluj-Napoca – în general pentruo perioadã de 3-10 zile.

•• Centrul Creºtin pentru Copii StrãziiCentrul are caracter rezidenþial ºi îºi propune sã contribuie la rezolvarea problematicii actuale a copiilor

strãzii, venind în întâmpinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viaþã al acestor copii (în special risculcomiterii de acte infracþionale). Obiectivul centrului constã în prevenirea delincvenþei juvenile prin integrareafamilialã ºi socialã a copiilor care au trãit pe stradã sau care sunt expuºi riscului de a ajunge în stradã.

Observaþii:

Am selectat programele de mai sus ca ºi exemple de bune practici în prevenirea delincvenþeicopiilor deoarece acestea abordeazã în mod multi-disciplinar problemele care conduc, de multeori, la sãvârºirea de infracþiuni: lipsa suportului familial ºi a unor modele pozitive, niveluleducaþional scãzut, lipsa unei locuinþe, posibilitãþile materiale reduse care nu permit a serãspunde la nevoile specifice copiilor (precum petrecerea timpului liber prin joc ºi activitãþirecreative).

Un exemplu deosebit îl constituie abordarea de cãtre PFR a familiilor în care pãrinþii au comisinfracþiuni. Fundaþia propune astfel o înþelegere aparte a vulnerabilitãþii copiilor proveniþi dinaceste familii ºi oferã un model de intervenþie care sã sprijine formarea comportamentelor pro-sociale ºi mãrirea ºanselor de integrare în familie ºi comunitate prin formare de abilitãþipentru o viaþã independentã.

SALVAÞI COPIII ROMÂNIA | 41

Grup þintã

Familiile în care unul dintre membrii estedeþinut.

Obiective

Programul urmãreºte prevenirea abandonuluifamilial ºi ºcolar al copilului, precum ºimenþinerea ºi consolidarea relaþiilor dintrefamilie ºi deþinuþi.

Activitãþi:

Se realizeazã intervenþii în situaþii de crizã,asigurându-se consilierea copilului pe temadetenþiei pãrintelui ºi a rolului copilului în familiepe durata detenþiei pãrintelui. Totodatã, seorganizeazã, pentru copii, activitãþi de socializare ºipetrecere a timpului liber, tabere, excursii,carnavaluri etc.