IINNSSTTIITTUUŢŢIIAA PPRREEFFEECCTTUULLUUII ...Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, fiind limitat

IIINNNSSSTTTIIITTTUUUŢŢŢIIIAAA PPPRRREEEFFFEEECCCTTTUUULLLUUUIII ––– JJJUUUDDDEEEŢŢŢUUULLL GGGOOORRRJJJ

1

MONOGRAFIA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

a. Limite geografice Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, fiind limitat la nord de paralela de 450 21' latitudine nordică ce trece prin vârful Parângul Mare şi la sud de paralela de 440 34' latitudine nordică în apropiere de localitatea Ţânţăreni.

Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi Polovragi, pe lângă care trece meridianul de 230 51' longitudine estică, iar limita vestică este reprezentată de vârful Dobra din Munţii Godeanu, situat pe meridianul de 220 33' longitudine estică.

Nord Sud Est Vest 45021’12’’ 44034’06’’ 23051’83’’ 22033’37’’

Judeţul Gorj se învecinează la nord cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Vâlcea, la sud cu judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la vest cu judeţul Caraş-Severin.

b. Suprafaţa Suprafaţa judeţului Gorj este de 5602 km2, reprezentând 2,3 % din suprafaţa României, situându-

se, din acest punct de vedere, pe locul 21 între judeţele ţării.

c. Populaţia şi densitatea Populaţia totală stabilă a judeţului era de 334.231 persoane*) din care 165.342 persoane de sex

masculin respectiv 168.889 de sex feminin. În mediul urban trăiesc 148.725 persoane iar în mediul rural 185.506 persoane. Densitatea este de 59,7 locuitori / km2.

JUDEŢUL GORJ MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

334231 165342 168889 148725 72826 75899 185506 92516 92990

*) conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor - 2001

d. Structura administrativă Din punct de vedere administrativ, judeţul Gorj, este alcătuit din:

- municipiul reşedinţă de judeţ – Târgu-Jiu, cu 78547 locuitori*); - municipiul Motru, cu 18142 locuitori; - 7 oraşe: Novaci (5368 locuitori), Rovinari (11740 locuitori), Târgu-Cărbuneşti (7897 locuitori),

Ţicleni (4357 locuitori), Bumbeşti-Jiu (8795 locuitori), Tismana (6862 locuitori) şi Turceni (7017 locuitori);

- 61 comune, cu 411 sate având 185.506 locuitori, reprezentând 55,5% din totalul populaţiei judeţului.

*) conform comunicatului INS Direcția Județeană Gorj din data de 24.08.2012 privind datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor - 2001

Municipii Oraşe Comune Sate 2 7 61 411

2

e. Situația statistică a fondului funciar după modul de folosință Nr. Crt.

DENUMIREA SUPRAFAŢA

- ha- A. Suprafața agricolă, din care: 239696 Teren arabil 97827 Păşune 88382 Fâneţe 41669 Vii 4164 Livezi 7654 B. Păduri şi alte terenuri forestiere 274580 C. Terenuri cu ape şi bălți 4555 D. Alte suprafețe, din care: 41343 Căi de comunicaţii şi căi ferate 8836 Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi 14412 Terenuri degradate şi reproductive 18095 TOTAL 560.174

f. Hidrologia judeţului Se caracterizează prin cele 3 aspecte esenţiale: Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj, cuprinde râurile: Jiu care străbate judeţul de la nord la sud,

având ca afluenţi: Şuşiţa, Jaleşul, Sohodolul, Bistriţa, Amaradia, Gilortul; Olteţul şi Cerna. Apa freatică se află la adâncimi diferite în funcţie de zona de relief, situându-se la 0-3 m în

apropierea cursurilor de apă, la 3-5 m pe luncile joase, la 5-10 m pe terase şi luncile înalte şi la peste 10 m pe formele de relief înalte .

Apele pluviale pot să fie permanente sau temporare şi se caracterizează prin drenajul intern.

g. Clima Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene în partea de N-V şi N-E a judeţului. Temperatura medie multianuală variază de la 100 - 110 C în partea de sud a judeţului (localităţile

Cruşeţ, Ţînţăreni, Ioneşti) la 40 - 50 C în partea de nord a judeţului (Munţii Parâng, Godeanu, Vâlcan);

Precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 585 mm (Ţînţăreni) şi 700 mm (Ţârgu Jiu), numărul mediu de zile cu ploi fiind de cca. 100 iar cele cu ninsoare de cca. 20;

Vânturile dominante sunt cele de Nord –Est care bat in cca. 1 / 4 din an;

h. Solurile Prin poziţia sa geografică judeţul Gorj se găseşte la interferenţa a două mari domenii fizico-geografice

ale Europei (Europa Centrală şi Europa Sudică), fapt care determină existenţa unor soluri caracteristice: soluri brune de pădure, specifice Europei Centrale; soluri brun-roşcate de pădure, specifice regiunilor mediteraneene; Aceste soluri favorizează cultivarea cerealelor, pomilor fructiferi, viţei de vie, legumelor etc.

i. Flora Flora se caracterizează prin prezenţa a 2000 de specii de plante, ce aparţin tuturor familiilor de plante

ce cresc în ţara noastră.

j. Resursele naturale Resursele naturale ale judeţului Gorj aflate în subsolul acestuia sunt numeroase, cele mai importante

aflându-se în depozite sedimentare. Lignitul - principala resursă a judeţului se găseşte şi se exploatează din bazinele Rovinari, Jilţ,

Motru straturile de cărbune se află la adâncimi mici fiind posibilă exploatarea la suprafaţă, în cariere cu utilaje de mare randament.

3

Antracitul - un cărbune superior, se poate exploata la Schela; Petrolul şi gazele naturale - o altă resursă importantă a judeţului Gorj, rezervele petroliere şi de

gaze naturale concentrându-se în zonele Ţicleni, Bâlteni, Stoina, Cruşeţ, Bustuchin, Licurici, Hurezani, Turburea, Logreşti.

Grafitul - minereu format prin metamorfozarea şisturilor cărbunoase, se poate exploata în Munţii Parâng, la Baia de Fier;

Materiale de construcţii - calcarele de la Suseni, marnele din dealul Bârseştilor, argila refractară la Viezuroiu, din localitatea Schela, granit pentru construcţie la Tismana şi Novaci.

Izvoare de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice la Ţicleni, Săcelu, Novaci precum şi la Bălăneşti, neexploatate încă;

Resursele subsolului sunt completate cu însemnate bogăţii ale solului, între care pădurile de stejari, fag şi răşinoase, la care se adaugă păşunile din zonele de deal şi munte atât de necesare creşterii animalelor.

k. Turismul Cu un cadru natural foarte atractiv şi o bogăţie de valori religioase şi culturale, Gorjul este o zonă

turistică remarcabilă. Astfel se remarcă mănăstirile Polovragi, Tismana, Lainici şi Strâmba, păstrând încă arhitectura specifică şi având importanţă istorică şi culturală distinctă. De asemenea, se întâlnesc fenomene naturale care au creat obiective turistice de o deosebită frumuseţe: Peştera Cloşani-Padeş, Peştera Muierilor - Baia de Fier, Peşterile Sohodolului, Peştera Polovragi, Cheile Olteţului. Principala stațiune turistică este Rânca, situată în masivul Parâng, cu relief carstic-chei, coline, peşteri, lacuri glaciare. Transalpina (DN 67C) este cel mai înalt drum rutier din întregul lanț al Munților Carpați, atingând altitudinea maxima in Pasul Urdele - 2145 m. Șoseaua traversează Munții Parâng de la N la S, fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, legând localitățile Săliște din județul Sibiu de localitatea Novaci din județul Gorj. A doua ca importanță este staţiune balneoclimaterică Săcelu, situată pe malurile râului Blahniţa, renumită pentru apele sale minerale recomandate în tratarea unor afecţiuni reumatismale, ale aparatului locomotor şi sistemului nervos periferic. Judeţul Gorj constituie şi un cadru extrem de favorabil pentru practicarea agroturismului.

l. Monumente ale naturii şi rezervaţii naturale Cele mai importante monumente ale naturii şi rezervaţii naturale din judeţul Gorj sunt: Defileul Jiului, Peştera Polovragi, Peştera Muierii, Cheile Olteţului, Cheile Gilortului, Cheile Sohodolului, Ciocadia, Cascada Vaideei, Lacul Gâlcescu, Pădurea de castani de la Tismana, Pădurea de la Botorogi (lângă Tg-Jiu), cu Laleaua pestriţă, poienile de narcise de la Preajba (Ciocârlău) şi liliac de la Padeş.

m. Cultura Zonă culturală de mare profunzime, Gorjul a fost şi este un teritoriu spiritual distinct, dând culturii

naţionale personalităţi de prim rang în diferite domenii ale vieţii social-politice şi culturale: sculptorul Constantin Brâncuşi, Gheorghe Tătărăscu, Gheorghe Magheru, poetul Tudor Arghezi, savantul geolog Ion Popescu Voiteşti, cântăreaţa de muzică populară Maria Lătăreţu, pictorul Corneliu Bordei. Viaţa culturală este întregită de obiceiuri şi tradiţii, dintre care amintim: urcatul şi coborâtul oilor de la munte, bâlciul de la Polovragi de Sfântul Ilie, Hramul Sfintei Mănăstiri Tismana. Judeţul Gorj dispune şi de o importantă reţea de instituţii culturale, biblioteci, case de cultură, muzee, monumente de arhitectură şi artă. Dintre instituţiile de cultură de renume naţional şi internaţional ale judeţului Gorj, amintim: Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, înfiinţat din 1968 prin transformarea “Tarafului Gorjului”, acesta din urmă funcţionând începând cu anul 1948; Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu”, înfiinţat în 1993; Şcoala populară de artă Târgu-Jiu cu rol important în “susţinerea şi permanentizarea meşteşugurilor tradiţionale, fiind totodată aşezământ cultural şi instituţie de spectacol” 1. 1 Gorun A. (coord. ştiinţific), 2009. Diagnosticul privind starea de dezvoltare a judeţului Gorj, Târgu-Jiu: Editura Academica Brâncuşi, pp. 66-68;

4

CAP. I. FORŢA DE MUNCĂ DE CARE DISPUNE JUDEŢUL GORJ

INDICATORI SPECIFICI LA DATA DE 31.08.20122

I.1. Populația județului Gorj3

Nr. crt.

S p e c i f i c a ţ i e Persoane

1. Populația totală 3800612. Resurse de muncă 2533003. Populația activă civilă 1473004. Populația ocupată civilă 1370185. Număr salariați 734006. Șomeri 10282

7. Rata Șomajului (%) 6.98

II.2. Evoluția şomajului

II.2.1. Evoluția șomajului şi a ratei șomajului în județul Gorj, în perioada 1991- 2011:

Anul

31 Dec. 1991

31 Dec 1992

31 Dec 1993

31 Dec 1994

31 Dec 1995

31 Dec 1996

31 Dec 1997

31 Dec 1998

31 Dec 1999

31 Dec. 2000

31 Dec 2001

31 Dec. 2002

31 Dec 2003

31 Dec. 2004

31 Dec. 2005

Nr. şomeri

2253 5767 8673 6497 8031 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252

Femei 2099 4060 7080 4591 5816 2974 9142 11888 12434 11474 8707 8591 6415 5251 6139

Rata şoma-jului

1,2 2,7 4,1 3,1 3,8 2,3 9,8 13,2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3

Locuri vacante

197 130 152 134 102 151 147 87 108 364 137 222 392 119 137

Anul

31 Dec. 2006

31 Dec. 2007

31 Dec. 2008

31 Decembrie

2009

31 Decembrie

2010

31 Decembrie

2011

31 Iulie 2012

Nr. şomeri 13234 8205 10994 16464 14821 11306 10282

Femei 5543 4078 5410 7324 6629 5176 4796

Rata şomajului

8.7 5.5 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98

Locuri vacante

214 220 241 151 145 72 124

2 Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj;

3 Institutul Naţional de Statistică, Balanța Forței de Muncă, 1 ianuarie 2011;

5

II.2.2 Evoluția șomerilor şi a ratei șomajului în județul Gorj a fost, în ultimul an, următoarea:

2011/ 2012

AUG SEPT OCT. NOV. DEC. IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG.

Nr. şomeri

10545 10993 10976 11067 11306 11412 11457 10709 10231 9138 8814 9688 10282

Femei 4883 5152 5113 5139 5176 5033 4993 4694 4528 4065 3957 4449 4796 Rata şomajului

7.16 7.46 7.45 7.51 7.68 7.75 7.78 7.27 6.95 6.2 5.98 6.58 6.98

Locuri vacante

283 228 182 199 72 172 142 187 147 169 103 200 124

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

aug

sept oct

nov

dec.

ian.

feb

mar

tie

apr.

mai

iunie

iulie

aug

nr. someri

II.3. Structura şomerilor din judeţul Gorj

S p e c i f i c a t i e

31.12. 1996

31.12 1997

31.12 1998

31.12 1999

31.12 2000

31.12. 2001

31.12. 2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12. 2005

31.12.2006

31.12.2007

Total șomeri 4708 18714 24798 25307 22859 17967 17533 14550 12419 14252 13234 8205

Șomeri în plată ajutor de șomaj (75%)

548 14001 7970 5058 3398 4116 4294 4839 4203 5090 4428 3216

Șomeri în plată ajutor de int. pr. (50%)

957 1772 1688 1645 1770 1563 1413 1801 1401 1729 1201 698

Șomeri în plată alocație de sprijin

1633 1744 13646 10121 8189 5145 2261 0 0 0 0 0

Șomeri neindemnizaţi

1570 1197 1494 7782 8799 7141 9565 7910 6815 7433 7605 4291

Șomeri în evidenţă şi plată – total

3138 17517 23304 16824 14060 10826 7968 6640 5604 6819 5629 3914

Beneficiari de indemnizații cf. Ord.98/99

0 0 0 701 703 2 0 0 0 0 0 0

Rata şomajului (%)

2,3 9,8 13.2 14 12.9 10.1 10.1 8.9 7.8 9.3 8.7 5.5

6

S p e c i f i c a t i e

30.12 2008

31.12 2009

31.12.2010 31.12. 2011

31.08.2012

Total șomeri 10994 16464 14821 11306 10282

Șomeri în plată ajutor de șomaj (75%) 4269 8903 7245 4159 3319 Șomeri în plată ajutor de int.pr. (50%) 1063 1523 1766 1495 58 Șomeri în plată alocație de spr. 0 0 0 0 0 Șomeri în evidenţă şi plată – total 5332 10426 9011 5654 3377 Șomeri neindemnizaţi 5662 6038 5810 5652 6905 Beneficiari de indemnizații cf. Ord.98/99

0 0 0 0 0

Rata şomajului (%) 7.3 10.95 9.62 7.68 6.98

II.4. Repartiţia şomerilor după vârste

TOTAL SUB 25 ANI

25-29 ANI 30-39 ANI 40-49 ANI 50-55 ANI PESTE 55

TOTAL ŞOMERI

10282 2297 862 2244 2644 1067 1168

% 100 22 8 22 26 10 12 D.C. FEMEI 4796 1094 456 1122 1238 475 411

D.C. PLATA

3377 142 352 891 1214 410 368

D.C. NEINDEMN

6905 2155 510 1353 1430 657 800

II.5. Repartiţia şomerilor după studii

Studii Superioare

Din care Femei

Studii medii Din care Femei

Muncitori

Din care Femei

Indemniz. 50%

35 23 18 9 5 0

Indemniz.75% 435 281 1337 784 1547 587

Neindemnizaţi 576 368 2291 1094 4038 1650

TOTAL 1046 672 3646 1887 5590 2237

7

CAP. II. SITUAŢIA REŢELEI DE INFRASTRUCTURĂ

II.1. Situaţia drumurilor naţionale, administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu

Secţia de Drumuri Naţionale Târgu-Jiu are în întreţinere, pe raza judeţului Gorj, o reţea de drumuri naţionale clasificate după cum urmează :

a) drumuri principale:

- DN 66 Filiaşi – Tg-Jiu – Polatiştea (limita jud. Hunedoara), între km 0+260 - 72+250, 78+740...121+000, drum încadrat în categoria drumurilor europene;

- DN 67 Motru – Tg-Jiu – Milostea (limita jud. Vâlcea), între km 39+150 - 81+600, 85+795…135+500;

b) drumuri secundare:

- DN 6B Cruşeţ (limită judeţ Gorj) – Hurezani, km 33+210…60+260;

- DN 67B Scoarţa – Tg-Cărbuneşti – Măru (limită jud. Vâlcea), între km 0+000 - 47+400; - DN 67C Bengeşti – Rânca, între km 0+000 - 39+800, judeţ Vâlcea; - DN 67D Tg Jiu – Tismana – Apa Neagră , între km 0+000-39+050.

Pe raza secţiei sunt 108 poduri, cu o lungime totală de 4045 m.

Aceste drumuri sunt cuprinse în diverse programe de modernizare, după cum urmează:

1. DN 66 KM 0+000-48+900, Filiași – Rovinari: sector de drum reabilitat.

2. DN 66 km 48+900-93+500, Rovinari Tg Jiu – Bumbești-Jiu: se află în procedură de atribuire Contractul 5R2, Reabilitare DN 66, 48+900-71+614, 79+718…93+500 Rovinari – Bumbești-Jiu.

3. DN 66, km 93+500 – 121+000, Bumbești-Jiu – Polatistea (limita jud. Gorj): a fost emis Ordinul de începere pentru Contractul 5R3, Bumbești-Jiu – Petroșani.

4. DN 67B, km 0+000-47+400, Scoarța – Tg-Cărbunești – Măru: Urmează să înceapă lucrările de modernizare a acestui drum, lucrările fiind contractate.

5. DN 67C Bengeşti-Ciocadia – Novaci – Rânca, km 0+000-39+800: acest drum este în curs de modernizare, în prezent se lucrează la realizarea elementelor de siguranța circulației pe tot sectorul.

6. DN 67D, km 0+000-39+050, Tg-Jiu – Apa Neagră, drum aflat în faza de proiectare a lucrărilor de modernizare.

II.2. Situaţia drumurilor judeţene şi comunale

În județul Gorj sunt un număr de 34 drumuri județene cu o lungime totală de 836,618 km. Dintre acestea, cea mai mare pondere o reprezintă drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică (45,6%) urmate de cele tip beton (21,35%) și cele împietruite (16,51%).

8

Total DJ (km)

din care:

Asfaltat tip beton

Beton, ciment

Pavaj Îmbrăcăminte

asfaltică Împietruit De pământ

836,618 178,652 km 124,392 km 0,630 km 381,477 km 138,124 km 13,343 km

În Anexa nr.1 sunt prezentate în detaliu caracteristicile și indicativele drumurilor județene.

Lungimea totală a drumurilor comunale este de 991,575 km din care, cea mai mare pondere o reprezintă drumurile împietruite (61,39%), urmate de drumurile de pământ (15,62%) și cele cu îmbrăcăminte asfaltică (13,53%).

Total DC

(km)

din care:

Asfaltat tip beton

Beton, ciment

Pavaj Îmbrăcăminte

asfaltică Împietruit De pământ

991,575 25,472 km 68,064 km 0,250 km 134,128 km 608,729 km 154,932 km

9

II.3. Serviciul comunitar de alimentare cu apă la nivelul judeţului Gorj

La nivelul județului Gorj există un număr de 48 unități administrativ teritoriale (68,5 % din numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează servicii comunitare de alimentare cu apă. Lungimea totală a rețelelor de distribuție este de 1446,43 km iar a rețelele de transport (aducțiune) este de 344,26 km. Capacitate de înmagazinare a apei potabile este de 78.85 mc în 151 de rezervoare de diferite tipodimensiuni.

ÎNMAGAZINARE REŢELE

DISTRIBUŢIE (existente)

REŢELE DISTRIBUŢIE REŢELE

TRANSPORT (aducţiune) existente

Capacitate (mc) Nr. rezervoare KM

Reabilitate în

2012

Nou înfiinţate în 2012 KM

73.085,00 151 1.446,43 14 10 344,26

Notă: Mai sunt în execuție sisteme de alimentare cu apă, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție sau nu au fost recepționate.

În Anexa nr.2 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale alimentărilor cu apă.

II.4. Serviciul comunitar de canalizare și epurare ape uzate la nivelul judeţului Gorj

La nivelul județului Gorj există un număr de 19 unități administrativ teritoriale (27,1 % din numărul total de UAT-uri) în care există și funcționează rețele de canalizare și epurare ape uzate. totală a rețelelor de canalizare este de 304,85 km, din care canalizare menajeră 244,6 km (80,23%) iar canalizare pluvială 60,25 km (19,77%).

TOTAL REȚEA DE CANALIZARE, din

care:

TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARE LUNGIME REŢELE CANALIZARE

Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar

KM KM KM

304,85 244,60 60,25 161 79,01

Notă: Mai sunt în execuție sisteme de canalizare, in cadrul unor proiecte integrate, finanțate prin fonduri nerambursabile, însă nu au fost introduse în aceasta situație întrucât se află în diferite stadii de execuție sau nu au fost recepționate.

În Anexa nr. 3 sunt prezentate în detaliu, pe localități, principalele caracteristici ale sistemelor de canalizare și epurare ape uzate.

CAP. III. PREZENTARE A PARCURILOR INDUSTRIALE ŞI/SAU ZONE LIBERE CU ACCES LA UTILITĂŢI

În anul 2003, s-a creat cadrul legislativ pentru formarea de parcuri industriale si astfel şi în judeţul Gorj o suprafaţă formată din 186.200 m.p. teren si 38.000 m.p., clădiri au fost trecute din patrimoniul C.N. Romarm si administrată de U.M. Sadu II, in patrimoniul Consiliului Judeţean Gorj care le-a trecut în domeniul privat al judeţului Gorj, creând o societate comercială de administrare a lui, numită S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu.

10

Parcul Industrial Gorj Bumbeşti-Jiu este amplasat pe teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu, în zona de sud-est a oraşului.

Căi de acces :

- Din drumul naţional DN 66 ( E 79) care leagă municipiul Tg-Jiu de municipiul Petroşani , prin drumul comunal modernizat DC 3;

- În partea de nord Parcul Industrial dispune de o linie de cale ferată ce se conectează la calea ferată naţională în gara Bumbeşti-Jiu;

- La 120 km se află Aeroportul Craiova, - Accesul fluvial se poate face prin portul Turnu Severin situat la 100 km de Parcul Industrial pe

drumul naţional DN 67.

Caracteristici generale si utilităţi : - Suprafaţa totală a Parcului Industrial este de 186200 mp. pe care se află amplasate suprafeţe construite de 38000 mp. ,iar în prezent sunt ocupate aproximativ 20000 mp. - Spaţiile pe care le oferim spre închiriere sunt destinate activităţilor de producţie ,depozitare , birouri, vestiare, magazii, iar ele se află într-un stadiu de amenajare mediu, fiind în concordanţă cu chiria percepută de 0,6 euro/mp/lună.

Durata de închiriere este de 15 ani cu posibilitatea de prelungire, iar valoarea chiriei va fi reactualizată din 2 in 2 ani in funcţie de creşterea nivelului salariului minim pe economie din România raportat în euro. În cazul în care suprafaţa care se doreşte să fie închiriată nu se ridică la standardele solicitate de către cel care doreşte să închirieze, putem negocia ca acesta să investească în suprafaţa respectivă (lucrări de hidroizolaţie, etc) , iar noi îi vom reduce lunar chiria cu maxim 30% , până la amortizarea investiţiei.

11

- Parcul Industrial dispune de toate utilităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţilor tehnologice în diferite domenii şi anume : energie electrică , 0,4 kv , putere 3.5 MW, cu reţele de joasă tensiune gaze naturale apă potabilă la un debit de 82,9 mc/h canalizare telefonie

- Spaţiile pe care le oferă spre închiriere prezintă următoarele utilităţi:

apa curentă – se găseşte la limita fiecărei suprafeţe de închiriere energie electrică – în incinta fiecărui spaţiu se găseşte un punct de transformare de unde

chiriaşul îşi poate cupla circuitele de forţă şi iluminat necesare telefonie

Utilităţile societăţii sunt acum asigurate prin S.C. U.M. SADU S.A. fiind încheiat un contract pe

perioadă nedeterminata în acest sens .

Activităţi acceptate în Parcul Industrial :

activităţi de prelucrări mecanice activităţi de producţie in diferite domenii activităţi pentru industria uşoară prelucrarea lemnului servicii industriale diverse activităţi de manipulare –depozitare activităţi de cercetare si producţie tehnologică avansată şi alte activităţi auxiliare.

Informații suplimentare se pot obține de la adresa: http://parculindustrial.wordpress.com/

12

CAP. IV. SITUAŢIA SECTORULUI INDUSTRIAL

IV.1. Principalii indicatori ai unităţilor locale active din industrie, la începutul anului 2011

Denumire

Număr de

unităţi active

Cifra de afaceri mii lei

Număr mediu

de persoane ocupate

Număr mediu de salariați

Investiții brute in bunuri

corporalemii lei

Investiții nete

mii lei

T O T A L - GORJ, din care: 6042 7551783 58864 57716 1571434 1291625 Industrie total 680 3799256 28783 28659 1321029 1177300 Industria extractivă 57 848910 12818 12814 311229 214165 51 - Extracția cărbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg) 1 0 2 2 0 0 52 - Extracția cărbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg) 17 776755 11298 11298 119436 93017 61 - Extracția petrolului brut 1 6869 1032 1032 185136 116523 72 - Extracția minereurilor metalifere neferoase 1 6 1 0 0 0 81 - Extracția pietrei, nisipului şi argilei 34 34791 234 231 5777 4220 91 - Activităţi de servicii anexe extracției petrolului brut şi gazelor naturale 2 30471 247 247 712 237 99 - Activităţi de servicii anexe pentru extracția mineralelor 1 18 4 4 168 168 Industria prelucrătoare 531 901529 9605 9514 85930 45749 101 - Producția, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 13 66036 340 340 3390 3247 103 - Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 5 11215 32 31 246 238 105 - Fabricarea produselor lactate 2 14112 85 85 116 116 106 - Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produsele din amidon 6 19729 88 83 820 746 107 - Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase 88 66213 1143 1138 7488 6915 108 - Fabricarea altor produse alimentare 7 14587 162 161 1152 914 109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor 1 2705 33 33 0 0 110 - Fabricarea băuturilor 8 971 44 41 14 0 132 - Producția de țesături 2 441 29 29 25 25 139 - Fabricarea altor articole textile 8 1044 34 31 67 55 141 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blana 25 14234 725 722 445 197 143 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croșetare 2 10685 279 279 0 0 152 - Fabricarea încălțămintei 2 2449 31 31 5 5 161 - Tăierea şi rindeluirea lemnului 52 28228 246 233 1265 1129 162 - Fabricarea produselor din lemn, pluta, paie şi din alte materiale vegetale 24 9780 125 123 1119 1007 171 - Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului 1 0 1 1 0 0 172 - Fabricarea articolelor din hârtie şi carton 3 3967 34 34 211 211 181 - Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi 19 5356 71 64 1005 285 192 - Fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului 1 144 5 5 0 0 201 - Fabricarea produselor chimice de bază, a îngrăşămintelor şi produselor azotoase; fabricarea materialelor plastice şi a cauciucului sintetic, în forme primare 1 0 11 11 0 0 203 - Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor 2 1509 10 9 15 2 204 - Fabricarea săpunurilor, detergenților şi a produselor de întreținere, cosmetice şi de parfumerie 2 382 2 2 64 6 205 - Fabricarea altor produse chimice 1 6 1 0 0 0 221 - Fabricarea articolelor din cauciuc 7 152893 1191 1190 9499 9463

13

222 - Fabricarea articolelor din material plastic 22 11113 122 120 785 197 231 - Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă 6 3124 44 42 387 379 232 - Fabricarea de produse refractare 1 20325 188 188 33718 0 233 - Fabricarea materialelor de construcții din argilă 6 27814 280 279 2962 2525 234 - Fabricarea altor articole din ceramică şi porțelan 1 86 1 1 0 0 235 - Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului 4 89083 126 126 1710 1688 236 - Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos 26 8954 88 85 801 577 237 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei 9 323 11 6 4 4 244 - Producția metalelor prețioase şi a altor metale neferoase 1 138 11 11 0 0 245 - Turnarea metalelor 4 5954 52 52 555 536 251 - Fabricarea de construcții metalice 66 101590 1041 1037 3955 2646 252 - Producția de rezervoare, cisterne şi containere metalice; producția de radiatoare şi cazane pentru încălzire centrală 1 252 13 13 0 0 256 - Tratarea şi acoperirea metalelor; operațiuni de mecanică generală pe bază de plată sau contract 11 7106 67 63 680 39 257 - Producția de unelte şi articole de fierărie 1 834 2 2 1 1 259 - Fabricarea altor produse prelucrate din metal 6 2275 14 11 79 79 261 - Fabricarea componentelor electronice 1 357 4 4 0 0 267 - Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice 2 139 4 4 31 31 271 - Fabricarea motoarelor electrice, generatoarelor şi transformatoarelor electrice şi a aparatelor de control şi de distribuție a electricității 11 10508 57 54 255 241 279 - Fabricarea altor echipamente electrice 1 95 3 3 0 0 281 - Fabricarea de mașini şi utilaje de utilizare generală 1 19 1 1 0 0 282 - Fabricarea altor mașini şi utilaje de utilizare generală 7 3663 45 41 34 13 284 - Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului şi mașinilor-unelte 4 22032 183 183 1821 1807 289 - Fabricarea altor mașini şi utilaje cu destinație specifică 9 89374 1588 1583 7317 6657 293 - Producția de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule 1 230 1 1 0 0 302 - Fabricarea materialului rulant 1 48 1 0 2 2 310 - Fabricarea de mobilă 24 18271 564 561 2024 1964 321 - Fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii şi articolelor similare 4 422 23 23 34 34 325 - Producția de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi stomatologice 6 862 23 21 50 50 329 - Alte activităţi industriale 1 136 3 3 0 0 331 - Repararea articolelor fabricate din metal, repararea mașinilor şi echipamentelor 9 38916 226 224 1546 1487 332 - Instalarea mașinilor şi echipamentelor industriale 2 10800 97 96 231 231 Producţia şi furnizarea de energie electrică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 12 1868329 4758 4757 884553 880184 351 - Producția, transportul şi distribuția energiei electrice 9 1857025 4583 4583 884298 880109 352 - Producția gazelor; distribuția combustibililor gazoși prin conducte 2 3080 13 12 180 0 353 - Furnizarea de abur şi aer condiționat 1 8224 162 162 75 75 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 80 180488 1602 1574 39317 37202 360 - Captarea, tratarea şi distribuția apei 8 22465 501 501 26066 26001 381 - Colectarea deșeurilor 15 17608 769 767 7046 6955 382 - Tratarea şi eliminarea deșeurilor 2 3489 25 25 1966 1780 383 - Recuperare a materialelor reciclabile 54 136926 306 280 4239 2466 390 - Activităţi şi servicii de decontaminare 1 0 1 1 0 0

14

IV. 2. Indicii producţiei industriale în anul 20114 serie brută

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011

faţă de 1.I-

31.XII.20101)

2010 2011

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)

Total judeţ 100,9 102,5 106,5 117,0 121,4 116,0 116,9 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,4 1) Date provizorii

IV.3. Indicii producţiei industriale în perioada 1.I-31.VII.20125

serie brută %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.VII.2012

faţă de 1.I-

31.VII.20112)

2011 2012

iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun.1) iul.2)

Total judeţ 107,6 107,5 108,0 105,8 104,3 115,4 110,8 111,4 103,2 93,9 98,1 95,4 97,8 101,3 1) Date rectificate 2) Date provizorii Notă:

“Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate”6.

4 Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială;

5 Sursa datelor o constituie capitolul PROD din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, în timp ce IPI, calculat la nivel naţional, caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor, realizată în activitatea industrială;

6 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, p. 3;

15

IV.4. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în anul 20117

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.XII.2011faţă de

1.I-31.XII.20101)

2010 2011

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.1)


IV.5. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) în perioada 1.I-31.VII.20128

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 11.I-31.VII.2012faţă de

1.I-31.VII.20111)2011 2012

iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul.1)


Notă:

„Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date. În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali”9.

7 Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date; 8 Sursa datelor o constituie capitolul CA din Cercetarea statistică lunară privind indicatorii pe termen scurt în industrie (IND TS). Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza unei cercetări statistice selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de întreprinderi cu 4-49 salariaţi. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date;

9 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, p. 3;

16

CAP. V. PROIECTE GUVERNAMENTALE EXECUTATE SAU CARE URMEAZĂ A SE REALIZA ÎN PERIOADA URMĂTOARE

La nivelul județului Gorj se află în derulare un număr de 92 proiecte de investiții, aflate în diferite faze de execuție, în valoare totală de 273.342.170,33 lei. Dintre acestea, cele mai numeroase, 39 de proiecte în valoare de 110.124.173,05 lei, se află în derulare în cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural aprobat prin O.U.G. 7/2006 urmând, cu un număr de 31 proiecte în valoare de 83.007.000,19 lei, cele finanțate prin Programul de pietruire a drumurilor comunale, alimentare cu apa a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare si la rețelele telefonice.

Nr. Crt.

Denumire program finanțare Număr proiecte

Valoarea proiectelor

- lei -

1. Administrația fondului pentru mediu 5 18.662.353,21 2. Compania națională de investiții 2 15.562.557,19 3. Programul ELECTRIFICAREA 2007 – 2009 1 2.384.884,00 4. H.G. 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate

in sesiunea 21 septembrie 2009-12 octombrie 2009 si a finanțării acestora, in cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spatii verzi in localități

1 1.655.204,00

5. H.G. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, conectarea satelor la rețeaua de electrificare si la rețelele telefonice

31 83.007.000,19

6. Legea 114/1996 - legea locuinței 1 6.101.456,00 7. Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară 5 8.082.965,33 8. Proiecte cu finanțare de la MECTS 2 17.914.118,00 9. O.U.G 18/2009 - Creșterea performantei energetice a

blocurilor de locuințe 1 8.686.558,36

10. O.U.G 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural

39 110.124.173,05

11. Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană - AFM

4 1.140.901,00

12. OUG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari

1 20.000,00

Total 92 273.342.170,33

17

În Anexa nr. 4 sunt prezentate în detaliu, pe localități, stadiul proiectelor aflate în derulare la nivelul județului Gorj.

18

CAP. VI. POTENŢIALUL DE EXPORT AL JUDEŢULUI GORJ

VI.1. Comerţul internaţional cu bunuri în anul 2011

mii euro

2010 1) 2011

dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai 2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-

31.XII3)

Total exporturi

FOB 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559

Total importuri

CIF 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367

Sold FOB/CIF

-623 782 -600 2113 -957 -2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 3192

1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date estimate Notă:

Comerţul internaţional cu bunuri10. Aceste statistici se stabilesc însumând datele din sistemele INTRASTAT (pentru comerţul intra-UE, între România şi alte state membre UE) şi EXTRASTAT (pentru comerţul extra-UE, între România şi statele din afara UE).

Pentru comerţul intra-UE se cuprind:

expedierile din România, care includ bunurile în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE, precum şi bunurile care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre;

introducerile în România, care includ bunurile în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României, precum şi bunurile care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.

Pentru comerţul extra-UE se cuprind: schimburile de bunuri între România şi statele din afara UE, care au ca obiect: “importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern”11.

10 Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Gorj, 2012. Buletin statistic lunar al judeţului Gorj, pp. 3 sq.;

11 Ibidem, p. 3;

19

Se cuprind şi următoarele: “importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării); exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă; exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări); importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor)”12.

Nu se cuprind: bunurile aflate în tranzit pe teritoriul României, cele temporar admise sau scoase în/din România (sunt exceptate bunurile pentru prelucrare), “bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente”13.

Valoarea bunurilor exportate şi importate se calculează pe baza preţurilor efective FOB (pentru exporturi), respectiv a preţurilor efective CIF (pentru importuri)14.

VI.2. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (NC) în anul 2011 mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC 2010 1) 2011

dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)

TOTAL GORJ 3470 3414 3052 8022 3121 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 58559

I Animale şi produse animale

211 896 268 464 382 725 701 515 805 503 616 770 244 6889

II Produse vegetale 337 27 81 186 113 58 141 399 1084 747 670 306 272 4084

IV Produse alimentare, băuturi, tutun

142 32 8 - 66 - - - 173 39 119 - 49 487

V Produse minerale 3 - - - - - 6 8 4 3 11 1 6 41

VI Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

5 - - 21 11 - - - 12 - - 19 5 69

VII Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea

1272 1197 1444 2074 1513 1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 20886

VIII Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea

- - - - - - - - - - 2 - - 2

IX Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele

41 42 41 99 40 109 395 202 129 144 141 74 36 1451

XI Materii textile şi articole din acestea

204 469 386 292 146 101 419 432 292 621 287 57 238 3741

XIII

Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare

- - - 53 - - - - - - - 20 14 87

12 Ibidem, loc. cit.; 13 Ibidem, p. 4; 14 Ibidem, loc. cit.;

20

XV Metale comune şi articole din acestea

78 80 172 116 113 163 156 37 94 83 41 72 131 1259

XVI

Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini

993 544 517 425 473 473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 9702

XVII Mijloace de transport - 5 - 7 - 1 2 14 8 19 13 9 2 80

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie

- - - - - - - - 2 - - 1 - 3

XX Mărfuri şi produse diverse

184 122 134 196 249 183 125 129 192 166 215 193 147 2050

XXII Alte produse nenominalizate în altă parte

- - - 4088 15 201 205 2132 717 - - 249 119 7727

1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date provizorii

Notă:

Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive. Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).

VI.3. Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (NC) în anul 2011

mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC 20101) 2011

dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai2) iun.2) iul.2) aug.2) sept.2) oct.2) nov.2) dec.3) 1.I-31.XII3)

TOTAL GORJ 4093 2632 3652 5909 4078 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 55367


238 98 107 150 123 214 105 118 153 204 207 176 155 1809


III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

- - - 10 - - - - - - - - - 11


249 301 58 32 71 70 73 48 38 27 344 465 175 1702

21

V Produse minerale 6 5 58 - 19 11 13 4 21 13 31 19 20 212

VI Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

347 229 293 342 387 394 454 455 528 553 550 383 396 4964


1152 686 1079 1412 1282 1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 11950


18 - 3 2 28 57 72 134 6 3 6 6 13 331


49 19 67 96 55 90 51 46 36 23 49 20 26 579

X

Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea

25 14 5 7 7 40 6 32 18 17 14 13 7 181

XI Materii textile si articole din acestea

282 188 83 591 450 388 472 273 276 222 150 144 198 3436

XII Încălțăminte, pălării, umbrele şi articole similare

86 4 11 56 21 31 2 - 39 137 32 8 10 351

XIII


80 28 39 52 86 92 63 100 102 144 76 58 58 899


176 240 610 308 276 589 398 310 558 663 854 667 818 6292

XVI


615 472 522 2024 436 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 11021

XVII Mijloace de transport 227 35 327 281 100 844 303 345 396 520 549 476 841 5017

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsura, de control sau precizie

64 65 36 38 18 102 44 29 28 67 80 80 94 680


136 57 117 122 127 154 101 112 73 81 110 159 86 1298


80 19 17 1 - 1 - 61 13 - 119 3 19 253

1) Date semidefinitive 2) Date revizuite 3) Date provizorii

Notă: Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2010 sunt semidefinitive. Datele pentru lunile ianuarie-octombrie 2011 sunt revizuite, iar cele pentru luna noiembrie şi perioada 1.I-30.XI.2011 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).

22

VI.4. Comerţul internaţional cu bunuri în perioada 1.I-31.V. 2012

mii euro

2011 1) 2012

mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.2) feb.2) mar.2) apr.2) mai1) 1.I-31.V1)

Total exporturi

FOB 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237

Total importuri

CIF 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935

Sold FOB/CIF

-2553 -361 2202 2261 705 842 -431 -812 -411 1226 300 786 -1598 302

1) Date provizorii 2) Date revizuite

23

VI.5. Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada 1.I-31.V. 2012

mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC

2011p) 2012

mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr.r) maip) 1.I -

31.Vp)

TOTAL GORJ 3468 4346 6767 6147 5548 5770 5063 3841 3035 4349 5170 4153 3530 20237


725 701 515 805 503 616 770 244 329 405 724 282 261 2001



- - - 173 39 119 - 49 18 17 - 69 - 104

V Produse minerale - 6 8 4 3 11 1 6 1 1 - - 3 5

VI

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

- - - 12 - - 19 5 - - 1 1 - 2


1455 1703 1866 2227 2176 2131 1747 1353 1086 1942 2300 702 1995 8025


- - - - - 2 - - - - - - - -


109 395 202 129 144 141 74 36 63 119 112 155 115 564

XI Materii textile şi articole din acestea

101 419 432 292 621 287 57 238 267 94 150 58 1 569

XIII


- - - - - - 20 14 5 - - 1 - 6


163 156 37 94 83 41 72 131 59 106 121 152 103 541

XVI


473 493 1033 407 1046 1523 1544 1223 928 1317 1456 788 709 5197

XVII Mijloace de transport 1 2 14 8 19 13 9 2 3 - - - - 3

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control sau precizie

- - - 2 - - 1 - 6 - - 1 - 8


183 125 129 192 166 215 193 147 141 231 265 217 219 1074


201 205 2132 717 - - 249 119 75 - - 1584 - 1659

p) Date provizorii r) Date revizuite

24

Notă: Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).

VI.6. Importurile CIF de mărfuri pe secţiuni şi pe principalele capitole din NC în perioada 1.I-31.V 2012 mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC

2011p) 2012

mai. iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian.r) feb.r) mar.r) apr.r) maip) 1.I - 31.Vp)

TOTAL GORJ 6021 4707 4565 3886 4843 4928 5494 4653 3446 3123 4870 3367 5128 19935


214 105 118 153 204 207 176 155 122 114 107 117 135 595


III Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

- - - - - - - - - - - - 20 21


70 73 48 38 27 344 465 175 60 26 14 17 19 135

V Produse minerale 11 13 4 21 13 31 19 20 26 11 27 21 6 91

VI

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

394 454 455 528 553 550 383 396 468 382 304 404 517 2075


1328 1069 1220 1038 762 358 1318 400 409 390 767 484 572 2623

VIII

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea

57 72 134 6 3 6 6 13 2 28 13 33 51 127


90 51 46 36 23 49 20 26 23 12 24 23 30 112

X

Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articole din acestea

40 6 32 18 17 14 13 7 2 3 8 58 17 89

XI Materii textile si articole din acestea

388 472 273 276 222 150 144 198 170 388 130 501 384 1573

XII Încălțăminte, pălării, umbrele şi articole similare

31 2 - 39 137 32 8 10 4 28 73 49 53 207

XIII


92 63 100 102 144 76 58 58 124 43 242 66 406 881


589 398 310 558 663 854 667 818 436 297 284 274 954 2245

XVI Maşini, aparate şi 671 1020 1221 423 1141 1145 1053 892 508 610 892 620 899 3529

25

echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini

XVII

Mijloace de transport

844 303 345 396 520 549 476 841 357 403 293 156 481 1689

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsura, de control sau precizie

102 44 29 28 67 80 80 94 70 44 17 28 67 225


154 101 112 73 81 110 159 86 43 46 70 58 125 342

XXII

Alte produse nenominalizate în altă parte

1 - 61 13 - 119 3 19 - 30 1429 169 - 1629

p) Date provizorii r) Date revizuite

Notă:

Diferenţele între datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor pentru fiecare judeţ, datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune sunt datorate rotunjirii valorilor din euro în mii euro. Datele pentru anul 2011 sunt provizorii. Datele pentru lunile ianuarie-aprilie 2012 sunt revizuite, iar cele pentru luna mai şi perioada 1.I-31.V.2012 sunt provizorii (conform metodologiei de realizare a statisticilor de comerţ internaţional).

Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, principalele mărfuri exportate în ţări din afara Uniunii Europene (precum: Turcia, Irak, Serbia) sunt: pui congelaţi, lignit şi paleţi de fag, iar exportatorii către aceste ţări înregistraţi la nivelul Direcţiei15 sunt:

- SC ENOVA LOGISTIC&SERVICE SRL;

- SC ARTEGO SA;

- SC LORFA SRL;

- SC EXPOLIG SRL;

15 Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj, activitatea de import – export derulată în

prezent prin Vama Târgu‐Jiu reprezintă 5 – 7% din activitatea desfăşurată înainte de 01.01.2007, data aderării

României la Uniunea Europeană; potrivit aceleiaşi Direcţii, începând cu data de 01.07.2007, ca urmare a aderării

României la UE, comerţul cu statele membre UE nu mai reprezintă o operaţiune de export, ci o livrare

intracomunitară, ceea ce a condus la scăderea numărului operaţiunilor de export;

26

- SC ILIADA SRL;

- SC KAUFOF SRL;

- SC ROBFOREST SRL;

- SC BORIS FUNGHI SRL;

- SC IONEL MET SRL;

- SC DAGMITRANS SRL;

- SC RFV EXIM SRL;

- SC NYMETAL SRL;

- SC MAXI TRANS SRL;

- SC FOREST CARPATRANS SRL;

- SC AVI INSTANT SRL.

Prezentăm, în cele ce urmează, principalii agenţi economici din judeţul Gorj cu tradiţie în activităţi specifice de export, precizând, de asemenea, că numărul exportatorilor din Gorj este mult mai mare.

I. SC Complexul Energetic Oltenia SA, administrată în sistem dualist, prin Directorat şi Consiliu de Supraveghere, s-a înfiinţat prin fuziunea următoarelor societăţi comerciale: Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu-Jiu SA, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari şi Complexul Energetic Craiova, având ca obiect de activitate producerea energiei electrice şi termice pe bază de lignit, extracţia şi prepararea lignitului.

SC CEO SA are ca şi capacităţi de producţie:

12 blocuri energetice cu o putere instalată de 3570 MW, din care:

o SE Rovinari – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;

o SE Turceni – 4 blocuri energetice de 330 MW pe lignit în condensaţie;

o SE Craiova – 2 blocuri energetice de 315 MW pe lignit în condensaţie la Uzina Işalniţa;

o 2 blocuri energetice de 150 MW/160 Gcal pe lignit în cogenerare la Uzina Craiova II.

27

un număr de 79 de utilaje miniere de mare capacitate, distribuite în 15 cariere, care pot asigura o capacitate de producţie de peste 30 milioane tone lignit pe an.

SC CEO SA are o cifră de afaceri estimată de 900 milioane euro şi un capital social estimat de 280 milioane euro, principalii acţionari fiind Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5%).

28

Potrivit bilanţului aferent anului 2011, cele patru societăţi au înregistrat un profit net şi o cifră de afaceri după cum urmează:

SNLO CE Turceni CE Craiova CE Rovinari Profit net 32 mil. lei 55,5 mil. lei 795 mii lei 33,3 mil. lei

Cifră de afaceri 1083 mil. lei 1529 mil. lei 1228 mii lei 1018 mil. lei

II. S.C CONFECŢIA S.A. Târgu-Jiu are un potenţial de export de 1 milion euro, cantităţile de confecţii textile, ţările şi principalii parteneri fiind:

- Italia: 80000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firmele CINELLISTUDIO, RIGOMAR, TI&MI, BACKER&TELVE şi CERBUL;

- Anglia: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma PERRIE;

- Franţa: 5000 de articole de îmbrăcăminte, pentru firma MONCLER.

III. SC MIRFO TRADING SA, producător, exportator, importator şi prestator de servicii, cu capital exclusiv privat şi o cifră de afaceri de 5 milioane euro, are ca obiect principal de activitate producerea şi comercializarea de maşini-unelte pentru debitare, presare şi forjare (producerea de mașini-unelte de fabricație MIRFO, execuția mașinilor-unelte după documentația clienților, producerea de confecții metalice sudate şi prelucrate, piese prelucrate mecanic ş.a.).

Alte activităţi ale MIRFO TRADING:

Reparații de mașini-unelte de altă fabricație de tipul: o prese mecanice; o prese hidraulice; o foarfeci ghilotină; o mașini-unelte de prelucrare prin așchiere.

Structuri mecanice variate pentru domeniile: o metalurgie; o aeronautică; o naval; o auto; o petrol şi gaze; o industria chimică; o agricultură; o construcții; o extracția cărbunelui; o producerea energiei electrice;

29

o bunuri de larg consum. Cu tradiție în fabricarea acestora, societatea oferă:

activităţi de proiectare, tehnologii moderne, soluții tehnice;

procese moderne de sudare, şablare, protecție anticorozivă;

tehnologii optime de prelucrare mecanică prin așchiere şi deformare plastică;

vopsire clasică, ambalare, expediție;

control tehnic de calitate;

activităţi de montaj şi service;

certificare CE de tip. SC MIRFO TRADING SA are experienţă în domeniul exportului în: Europa (Austria,

Germania, Franţa, Suedia, Belgia, Anglia, Italia, Spania, San Marino, Turcia), Orientul Mijlociu (Egipt, Tunisia, Qatar), America de Nord (SUA). MIRFO TRADING şi-a propus, ca pieţe ţintă pentru export, extinderea în Europa de Est, Africa, Asia, precum şi pătrunderea în America de Nord pe alte pieţe în afara Statelor Unite. Deţine certificatele SR EN ISO 9001: 2008; SR EN ISO 14001: 2005; SR OHSAS 18001.

IV. SC ARTEGO SA Târgu-Jiu, înfiinţată în anul 1973 şi specializată în domeniul fabricării articolelor tehnice din cauciuc, este cel mai mare producător de benzi transport din România şi unul dintre cei mai mari producători de benzi transport din lume. Activitatea de bază a SC ARTEGO SA este producţia de benzi transport în următoarea gamă de fabricaţie:

- benzi transport cu inserţie textilă de uz general, toate dimensiunile;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, mediu exploziv;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru subteran, rezistente la foc;

- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la temperatură pentru industria cimentului şi siderurgie;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru industria alimentară;

- benzi transport cu inserţie textilă rezistente la uleiuri minerale;

- benzi transport cu inserţie textilă pentru agricultură;

- benzi transport cu inserţie textilă model aramida (fagure de albină);

- benzi transport cu inserţie metalică de uz general, toate dimensiunile;

- benzi transport cu inserţie metalică rezistente la foc, pentru industria de extracţie a cărbunelui, industria de extracţie a minereurilor feroase şi neferoase.

30

Producţia de plăci din cauciuc, covoare din cauciuc şi plasticuri pentru îmbinarea benzilor este o altă activitate de bază a firmei, produse care se realizează într-o sortimentaţie diversificată : de uz general, rezistente la abraziune, rezistente la produse petroliere şi uleiuri minerale, antistatice şi rezistente la flacără, electroizolante, plasticuri şi soluţii pentru îmbinarea benzilor de transport de toate tipurile. De asemenea, la ARTEGO se produc garnituri presate, coturi, manşoane, chedere.

Produsele ARTEGO sunt destinate atât pieţei interne, cât şi exportului, a cărui valoare în anul 2011 a depăşit 20 milioane euro. Exportul reprezintă 60% din producţia de articole tehnice din cauciuc, produse care se exportă în: Italia, Anglia, Spania, Germania, Olanda, Franţa, Finlanda, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, America de Sud, Serbia.

Firma ARTEGO îşi propune să promoveze pe piaţa naţională şi internaţională produse adaptate tuturor cerinţelor, prin introducerea constantă a inovării şi noi aplicaţii ale produselor.

SC ARTEGO SA a fost răsplătită cu trei premii internaţionale pentru tehnologie şi calitate, la Geneva, Paris şi Madrid, propulsând produsele ARTEGO pe pieţele internaţionale.

V. Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Filiala Gorj, potenţialul de export pentru produsele care fac obiectul activităţii membrilor filialei Gorj ACA (cantităţile estimate pentru un an apicol normal) este:

- miere de albine: 100 tone;

- ceară naturală: 100 – 200 kg;

- propolis: 100 – 150 kg;

- roiuri pe faguri: 1000 bucăţi.

VI. Potrivit Asociaţiei Apicultorilor Ecologişti din România, judeţul Gorj poate exporta următoarele produse:

- miere convenţională: 300-400 tone;

- miere ecologică: 100-200 tone;

- fructe de pădure ecologice (afine, zmeură, mure, fructe de soc, măceşe, păducel etc.): 500-700 tone;

- prune ecologice: 300 tone;

- prune convenţionale: 500 tone;

- mere ecologice: 500 tone;

31

- gutui ecologice: 100 tone;

- căpşuni ecologice: 40 tone;

- căpşuni convenţionale: 300 tone;

- castane ecologice: 100 tone;

- nuci ecologice: 200 tone.

VII. Potrivit Direcţiei Silvice Gorj:

- fructele de pădure constituie o resursă naturală importantă, iar, din pădurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Direcţia Silvică Gorj, se pot valorifica următoarele produse ce pot fi oferite în stare refrigerată sau congelată:

o 30-40 tone afine negre;

o 25-40 tone mure;

o 60-80 tone măceşe.

- o altă resursă ce poate fi oferită o reprezintă lemnul de foc paletizat, posibilităţile de livrare fiind de aproximativ 150-200 m3/lună, cantităţi ce pot fi dublate în condiţiile unui parteneriat stabil;

- o atracţie importantă o poate constitui vânatul mare, putându-se recolta anual din cele 5 fonduri cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Gorj, în perioadele admise la vânătoare: 1-2 urşi, 2-3 lupi, 2-3 căpriori, 4-5 cerbi carpatini, 4-5 capre negre, peste 25-30 mistreţi. De asemenea, alţi gestionari de fonduri cinegetice din judeţ pot oferi cantităţi suplimentare din astfel de specii de vânat, dar şi vânat mic (iepuri, fazani, raţe sălbatice, sturzi etc.);

- pădurile şi arealul acestora din judeţul Gorj oferă un potenţial turistic important, iar cazarea celor pasionaţi de natură poate fi asigurată în cabanele turistice deţinute de Direcţia Silvică Gorj sau de alţi proprietari.

VIII. Potrivit S.C. SUCCES NIC COM SRL, profilul de export al judeţului Gorj este conturat pe următorii piloni:

- potenţialul ridicat pentru segmentul de cherestea (în special pentru ţările arabe);

- interesul crescut pentru exportul de cărbune, de ciuperci şi de miere.

32

CAP. VII. CALIFICAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL GORJ. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL/POSTLICEAL PE PROFILE DE ACTIVITATE (CALIFICĂRI)

Rețeaua de învățământ tehnic de la nivelul județului Gorj, principalul furnizor de forță de muncă calificată, este formată din 24 de unități de învățământ cu un număr total de 13.324 elevi. Dintre aceste, 15 unități de învățământ tehnic se află în mediul urban (62,5%) cu un număr de 10.857 elevi (81,49%) iar în restul de 9 unități ce se găsesc în mediul rural (37,5%) unde studiază 2.467 elevi (18,51%).

Nr. Crt

Tip unități de învățământ Număr unități Nr. elevi

a) Urban 15 10.857

b) Rural 9 2.467

Total 24 13.324

Principalele domenii de calificare sunt:

economic;

turism,

alimentație;

comerț;

electric;

electronica si automatizări;

protecția mediului;

chimie industriala;

industrie alimentara;

industrie textila si pielărie;

transporturi;

În anexa nr. 5 sunt prezentate în detaliu unitățile de învățământ cu profil tehnic pe domenii de formare profesională .

33

mecanică. CAP. VIII. ALTE ELEMENTE DE INTERES PENTRU PROMOVAREA LA EXPORT A PRODUSELOR REALIZATE ÎN JUDEŢUL GORJ

VIII.1. Direcţii de acţiune pentru atragerea investiţiilor străine și promovarea la export a produselor

Autoritățile publice locale și județene îşi propun să întreprindă o serie de acţiuni pentru a îmbunătăţii volumul investiţiilor străine în judeţ prin crearea unui climat atractiv pentru investitorii străini respectiv promovarea la export a produselor realizate în județ.

Având în vedere atât forţa de muncă ieftină şi calificată, cât şi infrastructura existentă, o atenţie deosebită se va acorda atragerii de investiţii străine prin următoarele măsuri :

a) Stabilirea priorităţilor în domeniul investiţiilor străine și creșterea exporturilor. S-au identificat ca priorităţi următoarele :

investiţii în domeniile productive : producţia de piese, subansamble şi produse finite, piese auto, maşini unelte, etc. ;

investiţii în domeniul protecţiei mediului, în principal privind managementul integrat al deşeurilor, respectiv colectarea, sortarea, prelucrarea, depozitarea deşeurilor;

Realizarea de investiţiei în domeniul producţiei, distribuţiei şi comercializării energiei electrice.

investiţii în extragerea şi prelucrarea marmurei ;

investiţii în turism: hoteluri, parcuri de distracţii, instalaţii de transport pe cablu în zonele montane (teleschi, telecabină, telescaun), amenajarea de zone de agrement.

b) Sprijinirea partenerilor locali în elaborarea şi prezentarea de materiale de informare în domeniul afacerilor pentru potenţialii investitori străini. Această măsura urmăreşte sprijinirea partenerilor locali (administraţii publice, sindicate, asociaţii patronale, Camere de Comerţ şi Industrie) în elaborarea şi prezentarea de materiale promoţionale în scopul unei publicităţi concertate şi eficiente.

c) Facilitarea de contacte, întâlniri între producătorii străini şi autohtoni pentru promovarea produselor locale.

d) Promovarea avantajelor oferite investiţiilor străine în zonele şi parcurile industriale;

Realizarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să aducă în atenţia celor interesaţi toate facilităţile oferite de legislaţia românească. Articole în presa străină de specialitate, lobby făcut in cercurile române internaţionale.

34

e) Constituirea Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri, pe lângă Instituția Prefectului – Județul Gorj, care să furnizeze autorităților locale și naționale propuneri legislative pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și promovarea exportului cât și solicitarea de sprijin în probleme concrete precum acoperirea prin credite pentru export a cheltuielilor cu fabricarea si livrarea produselor, cu sprijinul EXIMBANK.

VIII.2. Obiective majore ce trebuie îndeplinite pentru atragerea de investiţii străine și promovarea produselor la export:

Dezvoltarea capacităţilor de accesare, gestionare şi control al fondurilor, în special al celor provenite de la instituţiile financiare internaţionale.

Sprijinirea autorităţilor locale pentru crearea unui sistem de taxe locale stimulativ şi îmbunătăţirea procedurilor legale pentru încurajarea investiţiilor.

Susţinerea unor activităţi de lobby pentru modificarea legislaţiei naţionale care să reglementeze o fiscalitate favorabilă şi flexibilă a afacerilor.

Programe de popularizare a politicilor judeţene, în domeniul dezvoltării durabile a judeţului Gorj.

Crearea unui cadru normativ judeţean, transparent, coerent şi stabil, de încurajare a investiţiilor.

Stimularea contribuţiilor locale prin deductibilitatea fiscală cu destinaţie specială, în dezvoltarea durabilă.

Sprijinirea prioritară a agenţilor economici care au ca obiect de activitate producţia de bunuri şi servicii și exportă produse în străinătate.

Stimularea parteneriatelor între unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Gorj în vederea utilizării în comun a unor resurse locale.

Crearea unei baze de date care să furnizeze informaţiile necesare pentru dinamizare procesului de cerere şi ofertă în domeniul utilizării spaţiilor de producţie excedentare, şi valorificarea acestora.

Promovarea avantajelor oferite investitorilor străini în zonele defavorizate din judeţ, prin editarea de broşuri şi alte materiale informaţionale care să popularizeze facilităţile în aceste zone.

Sprijinirea dezvoltării industriei mici tradiţionale care valorifică resursele locale de materii prime și au potențial ridicat la export

DN

66

A

DN

67D

DN 67D

DN

67

DN 6

7

D N 6 7

DN

67

DN 67

DN

67

C

DN

66

DN

66

DN

66

DN

66

DN

66

DN

67

B

D N 6 7B

DN 66A

DN

66

DN

66

DN

67

B

DJ

67

1

DJ 6

71B

DJ 6

7 2

DJ

67

2A

DJ

67

2

DJ 6

72

D J 6 7 4 C

DJ 6

6 3

D J 663

DJ 6

74A

DJ

67

4A

DJ 6

63

A

DJ

67

2B

DJ

67

2C

DJ

67

2C

DJ

67

2E

DJ 6

72

DD

J 6

64

DJ

664

A

DJ 665

DJ 6

65 A

DJ 665

DJ

66

1

DJ

66

5C

DJ 6

65

C

DJ

675B

DJ 6

75C

DJ

67

5C

DJ

67

5C

DJ

60

5C

DJ 6 75A

DJ

66

1

DJ

66

1

DJ

66

1

DJ

60

5

DJ

60

5

DJ

66

2

DJ

662

DJ 6

05B

DJ

60

5A

DJ 651A

DJ 607

DJ

67

4

DJ

67

4

D J 675

DJ

67

5

D J 6 7 3

DJ 673

DJ 67

3

DJ 674B

DJ 674 B

DJ 671C

DJ 67 1B

DJ 6

7 3A

DJ 665 D

DJ 6

75C

D J 6 7 3

DJ 6

63

A

D J 662

DJ 6

62

DJ

60

5B

DJ

60

5A

DJ

66

2

DJ 6

61

DJ 6

61

D J 67 5 B

DJ 672

DJ 6

73 A

DJ 671B

DJ

67

1B

DJ 67 1B

DJ 671 B

D J 6 7 1 C

DJ

67

4B

DJ 674 B

DJ 674

DJ

67

4

DJ 6

74

DJ 67

1

DJ 672

DJ

67

1B

DJ

67

4B

DJ

674

DJ 665

DJ 665DJ 665

DJ

67

2E

DJ 6 75A

DJ

664

Judetul Hunedoara

Judetul Vâlcea

Judetul Dolj

Judetul Mehedinti

Judetul Caras Severin

PADES

PESTISANI

RUNCU

ARCANI

GODINESTI

TELESTI

BALESTI

CALNIC

STANESTI

TURCINESTI

SCHELAMUSETESTI

CRASNA

BALANESTI SACELU

BENGESTI-CIOCADIA

PRIGORIA

ALIMPESTI

ROSIA DE AMARADIA

BUMBESTI-PITIC

BAIA DE FIERPOLOVRAGI

SCOARTA

ALBENI

BERLESTI

BUSTUCHINDANESTI

LOGRESTI

LICURICI

JUPINESTI

BARBATESTI

GLOGOVA

CIUPERCENI

DRAGUTESTI

BILTENI

FARCASESTIMATASARI

CATUNELE

SLIVILESTISAULESTI

SAMARINESTI

VAGIULESTI BOLBOSI

BORASCU

URDARI

PLOPSORU

IONESTI

BRANESTI

ANINOASA

TANTARENI CRUSET

STOINA

CAPRENI

TURBUREA

STEJARI

LELESTI

NEGOMIR

DRAGOTESTI

VLADIMIR

HUREZANI

DANCIULESTI

MOTRU

TÂRGU-JIU

TICLENI

TIRGU- CARBUNESTI

ROVINARI

BUMBESTI-JIUNOVACI

TISMANA

TURCENI

2417 to 4070 (45%)

1853 to 2417 (15%)

1483 to 1853 (10%)

1246 to 1483 (6%)

1124 to 1246 (3%)

933 to 1124 (5%)

702 to 933 (6%)

411 to 702 (8%)

Terenuri arabile

Legenda

TICLENI

TIRGU- CARBUNESTI

ROVINARI

BUMBESTI-JIUNOVACI

MOTRU

TÂRGU-JIU

PADES

TISMANA

PESTISANI

RUNCU

ARCANI

GODINESTI

TELESTI BALESTI

CALNIC

STANESTI

TURCINESTI

SCHELA

MUSETESTI

CRASNA

BALANESTI

SACELU

BENGESTI-CIOCADIA

PRIGORIA

ALIMPESTI

ROSIA DE AMARADIA

BUMBESTI-PITIC

BAIA DE FIER

POLOVRAGI

SCOARTA

ALBENI

BERLESTI

BUSTUCHINDANESTI

LOGRESTI

LICURICI

JUPINESTI

BARBATESTI

GLOGOVA

CIUPERCENI

DRAGUTESTI

BILTENI

FARCASESTIMATASARI

CATUNELE

SLIVILESTISAULESTI

SAMARINESTI

VAGIULESTIBOLBOSI

BORASCU

TURCENI

URDARI

PLOPSORU

IONESTI

BRANESTI

ANINOASA

TANTARENI CRUSET

STOINA

CAPRENI

TURBUREA

STEJARI

LELESTI

NEGOMIR

DRAGOTESTI

VLADIMIR

HUREZANI

DANCIULESTI

Judetul Hunedoara

Judetul Valcea

Judetul Dolj

Judetul Mehedinti

Judetul Caras Severin

DN

66

A

DN

67D

DN

6 7D

DN

67

DN 67

DN 67

DN

67

DN 67

DN

67C

DN

66

DN

66

DN

66

DN

66

DN

66

DN

67

B

DN 67B

DJ 6

71

DJ 6

71

B

DJ

672

DJ 6

72A

DJ 6

72

DJ 6

72

DJ 674C

DJ 663

DJ 663

DJ 674A

DJ 6

74

A

DJ 6

63

A

DJ 6

72

B

DJ 6

72C

DJ 6

72C

DJ 6

72

E

DJ 6

72

D

DJ 6

64

DJ

664

A

DJ 665

DJ 6

65A

DJ 665

DJ 6

61

DJ 6

65

CD

J 6

65

C

DJ

675B

DJ

675C

DJ

675C

DJ 6

75

C

DJ 6

05

C

DJ 675A

DJ

661

DJ 6

61

DJ 6

61

DJ 6

05

DJ 6

05

DJ 6

62

DJ 6

62

DJ 6

0 5B

DJ 6

05

A

DJ 651A

DJ 607

DJ 6

74

DJ 6

74

DJ 675

DJ

675

D J 6 7 3

DJ 67 3

DJ 673

DJ 674B

DJ 674B

DJ 671C

DJ 671B

DJ 6

73A

DJ 665D

DJ 6

75

C

DJ 673

DJ 6

63

A

DJ 662

DJ

662

DJ

605

B

DJ 6

05

A

DJ

662

DJ 6

61

DJ 6

61

D J 6 7 5 B

DJ 672

DJ 6 7

3A

DJ 67 1B

DJ 6

71B

DJ 671B

DJ 671B

DJ 671C

DJ 6

74B

DJ 674B

DJ 674

DJ 6

74

DJ 6

74

Orase

Municipii

Comune

Localităţi

DN

DJ

DC

Drumuri după încadrare

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 km

Harta Generală a Judeţului Gorj

0 1 2 3 4

36+757-43+350 Petrăchei-Dănciuleşti-Hălăngesti

43+350-43+730 Hălăngeşti

43+730-52+157 Hălăngeşti-Bibuleşti-Obîrşia

52+157-55+000 Obârşia

0+000-11+000 Brăteşti-Balosani-Băceşti-Stejari

11+000-15+500 Stejari

15+500-18+520 Stejari-Popeşti Stejari

18+520-19+650 Popesti Stejari

19+650-19+880 Popesti Stejari

19+880-20+380 Piscoiu-Obârşia




13+300-14+250 Alunu-Nistoreşti

14+250-14+350 Nistoreşti

14+350-15+150 Nistoreşti-Alimpeşti

4 DJ 607 Lim. Jud. Mehedinţi – Gura Şuşiţei 2,000 km25+352-27+352 Gura Şuşiţei

2,000

19+650-21+800 Dănciuleşti

21+800-22+300 Dănciuleşti

6

DJ 661 (DN66)Ţânţăreni – Cocorova-Spahii-Şipotu-Turburea bibeşti-Săuleşti-Musculeşti-Petreşti-Bărbăteşti-Vierşani-Jupâneşti-Vidin-Tg-Cărbuneşti –Cojani-Săcelu –Blahniţa de Sus- Crasna(DJ665) 69,040 km

0+000-69+040 Ţânţăreni-Crasna

69,040

0+000-20+150 Capu Dealului-Andreeşti

20+150-28+150 Andreeşti-Vladimir

28+150-31+150 Vladimir

31+150-32+248 Vladimir-Totea

32+248-39+548 Totea-Totea de Hurezani

0+000-11+350 Dâmbova-Văcarea

11+350-13+550 Vacarea-Danesti

13+550-15+400 Danesti

15+400-17+800 Danesti-Ungureni

17+800-20+020 Ungureni-Budieni

20+020-21+520 Budieni-Copăcioasa

21+520-21+800 Copăcioasa-DN67

0+000-2+730 Tg-Jiu – Botorogi

2+730-12+600 Botorogi – Ţîrculeşti

0+000-0+300 Tg-Jiu-Turcineşti

0+300-4+300 Turcineşti

4+300-8+170 Turcinesti-Sambotin

8+170-14+300 Sambotin-Schela

14+300-15+500 Schela-Pas Vulcan



0+000-0+800 Tucineşti-Rugi

0+800-18+920 Rugi-Ursaţi18,92011

DJ 664 A (DJ664)Turcineşti – Rugi – Curpen –Alexeni - Stăneşti – Ursaţi(DJ672B) 18,920 km

12,600

10DJ 664 (DN66)Tg-Jiu – Turcineşti –Cartiu-Sâmbotin-Arsuri-Schela – Lim.Jud.Hunedoara 35,000 km

35,000

9DJ 663 A (DN66)Tg-Jiu – Botorogi – Văcarea-Dăneşti – Ţîrculeşti (DJ 674A) 12,600 km

39,548

8DJ 663 (DN 66) Dâmbova – Cârbeşti-Tâlveşti-Urecheşti – Văcarea-Dăneşti – Barza-Şasa-Ungureni-Budieni – DN 67(Copăcioasa) 21,800 km

21,800

7DJ 662 Capu Dealului(DN66) –Pârâu-Gilort-Groşerea-Aninoasa- Bibeşti –Andreeşti-Vladimir-Negreni-Totea de Hurezani- Hurezani(DN6B) 39,548 km

1,850

5DJ 651 A Lim.Jud.Vâlcea – Dănciuleşti(DJ 605A) 2,650 km

2,650

3 DJ 605C Lim.Jud.Vâlcea -Nistoreşti– Alimpeşti 1,850 km

18,243

24,5002DJ 605 B (DN 6B)Brăteşti – Balosani - Bacesti - Stejari – Popesti Stejari - Piscoiu - Obârşia (DJ 605A)24,500 km

1DJ 605 A Lim.Jud.Dolj – Petrachei- Dănciuleşti-Halangesti – Radinesti - Bibulesti - Obârşia – Lim.Jud.Vâlcea 18,243 km

dist

ante

in k

m. p

e lo

cali

tati

Localităţi sau repere între care este cuprins sectorul

Nr. crt.

Indicativ drum Enumerare localitati beneficiare

Lungime totala in km

Poziţia kilometrică ale sectoarelor de

drum de la km____la km____

SITUAŢIA INFRASTRUCTURII DE DRUMURI JUDEŢENE - 2012Anexa nr. 1

Județul Gorj

0 1 2 3 4

dist

ante

in k

m. p

e lo

cali

tati


Nr. crt.





12

DJ 665 DN66(Iezureni) -Curtişoara –Tetila-Lăzăreşti-Grui-Bârcaciu-Muşeteşti-Larga-Drăgoieşti- Crasna – Cărpiniş-Radoşi-Aninişul din Vale -Hirişeşti-Novaci – Berceşti-Cernădia-Baia de Fier-Polovragi – Racoviţa-Lim.Jud.Vâlcea 53,650 km

0+000-53+650 Curtişoara-Racoviţa

53,650

0+000-6+840 Drăgoieni-Bălăneşti

6+840-6+950 Voiteştii din Vale

6+950-11+787 Voiteştii din Vale-Grui

0+000-5+000 Drăgoieşti-Dumbrăveni

5+000-7+380 Dumbrăveni-Buzeşti

7+380-11+000 Buzeşti-Maghereşti

11+000-13+350 Magheresti-Haiesti

13+350-19+700 Haiesti-Bobu

19+700-22+330 Bobu-Colibasi

22+330-23+956 Blahnita de Jos-Pojogeni

23+956-24+706 Blahnita de Jos-Pojogeni

15DJ 665 D (DN67C)Pociovalişte – Siteşti-Bumbeşti-Piţic(DN67) 4,810 km

0+000-4+810 Pociovalişte – Bumbeşti Piţic4,810

0+000-6+300 Apa Neagră-Padeş

6+300-14+500 Padeş-Călugăreni

14+500-18+700 Călugăreni-Valea Mare

4+500-5+500 Jirov-Valea Motrului

5+500-6+810 Valea Motrului-Văgiuleşti

6+810-23+300 Văgiuleşti-Motru

23+300-25+300 Motru-Lupoaia

25+300-30+100 Lupoaia-Catunele

30+100-31+750 Catunele-Olteanu

31+750-41+000 Olteanu-Camuiesti

0+000-10+700 Ohaba Jiu-Covrigi

10+700-13+050 Ohaba Jiu-Covrigi

13+050-15+500 Covrigi-Văgiuleşti

0+000-15+800 Ciuperceni-Godineşti

15+800-18+250 Godineşti-Pocruia

18+250-19+850 Pocruia-Tismana

19+850-20+500 Tismana-Ungureni

20+500-21+500 Tismana-Ungureni

21+500-23+580 Tismana

23+580-31+180 Tismana-Topeşti

31+180-32+280 Topeşti-Vâlcele

32+280-33+280 Vilcele-Pestisani

33+280-35+080 Pestisani-Brădiceni

35+080-47+140 Bradiceni-Buduhala

20DJ 672 A (DJ 672) Tismana - Mânăstirea Tismana 3,550 km

0+000-3+550 Tismana-Mânăstire3,550

0+000-12+000 Bârseşti-Suseni

12+000-16+000 Suseni-Sanatoriu Dobriţa

0+000-10+200 Tălpăşeşti-Răchiţi

10+200-21+650 Răchiţi-Valea Sohodolului

21+650-40+776 V.Sohodolului-Câmpul lui Neag

0+000-4+100 Leleşti

4+100-7+550 Leleşti-Dobriţa

7+550-8+400 Dobriţa

8+400-8+700 Dobriţa

8+700-10+000 Dobriţa-Runcu11,370

40,776

23DJ 672 D DN 67DLeleşti – Dobriţa – Runcu(DJ672C) 11,370 km

22DJ 672 C DN 67 – Tălpăşeşti –Stolojani- Stroieşti – Răchiţi – Runcu – Lim. Jud. Hunedoara 40,776 km

47,140

21DJ 672 B (DN67)Bârseşti – Ursaţi-Frăteşti – Suseni – Sanatoriul Dobriţa 16,000 km

16,000

19

DJ 672 DN 67- Ciuperceni –Pârâul de Pripor-Câlceşti-Arjoci- Godineşti – Pocruia-Tismana –Topesti- Vâlcele-Boroşteni-Peştişani – Bradiceni- Buduhala(DN67) 47,140 km

15,500

36,500

18DJ 671C (DJ673)Ohaba Jiu – Valea-Covrigi – Văgiuleşti(DJ671B) 15,500 km

17

DJ 671 B Lim.Jud.Mehedinţi – Valea Motrului-Văgiuleşti –Cârciu-Samarineşti-Valea Bisericii-Boca-Broşteni-Însurăţei-Motru-Lupoaia-Valea Mânăstirii- Steic –Valea Perilor-Cătunele-Olteanu-Iormăneşti- Glogova – Cămuieşti 36,500 km

18,70016DJ 671 (DN 67D)Apa Neagră – Padeş – Văieni-Călugăreni-Cloşani – Valea Mare 18,700 km

11,787

24,70614DJ 665 C (DJ665)Drăgoieşti – Dumbrăveni – Buzeşti – Maghereşti-Hăieşti-Mogoşani – Bobu –Colibaşi-Blahniţa de Jos- Pojogeni(DC20) 24,706 km

13DJ 665 A DN 67(Drăgoieni) - Bălăneşti – Voiteştii din Vale – Grui(DJ 665) 11,787 km

0 1 2 3 4

dist

ante

in k

m. p

e lo

cali

tati


Nr. crt.





10+000-10+350 Dobriţa-Runcu



24DJ 672 E (DN67)Corneşti – Stolojani –Câmpofeni- Arcani – Runcu(DJ672C) 15,670 km

0+000-15+670 Corneşti-Stolojani

15,670

0+000-5+000 Ploştina-Miculeşti

5+000-6+100 Miculeşti-Tehomir

6+100-39+950 Tehomir-Turceni

39+950-40+900 Turceni-Broşteni

40+900-41+650 Broşteni-DN 66

26DJ 673 A DJ 673-Trestioara-Corobăi- Drăgoteşti – Mătăsari –Brădet- Strâmba Vulcan -DN 67 27,790 km

0+000-27+790 Trestioara-Stâmba Vulcan

27,790

0+000-12+750 Vladuleni-Urdari

12+750-13+160 Urdari

13+160-23+900 Urdari-Turceni

23+900-38+400 Turceni-Ioneşti-Picu

0+000-9+250 Tg-Jiu-Bucureasa-Trocani

9+250-12+640 Trocani-Brătuia



15+985-17+985 Brătuia-Ţîrculeşti

17+985-29+585 Ţîrculeşti-Ţicleni

0+000-10+00 Rovinari-Negomir

10+000-22+900 Negomir-Artanu

22+900-25+900 Artanu-Baniu

25+900-28+400 Borăscu

28+400-29+870 Borăscu-Gura Menţi

29+870-37+000 Gura Menţi-Menţii din Dos

37+000-37+250 Menţii din Dos-Lim.Jud. MH

0+000-3+000 Câlnic-Şomăneşti

3+000-6+450 Şomăneşti-Vârţ



0+000-14+300 Tg Cărbuneşti-Ţicleni

14+300-18+600 TG Cărbuneşti-Ţicleni

18+600-25+000 Ţicleni-Peşteana Jiu

0+000-7+000 Licurici-Berleşti

7+000-9+730 Berleşti

9+730-14+500 Licurici-Pârâu Viu

14+400-14+500

14+500-16+500 Pârâu Viu-Pojaru

0+000-0+970 Câmpu Mare

0+970-4+750 Câmpu Mare-Albeni

4+750-21+466 Albeni-Prigoria

21+466-24+450 Prigoria-Alimpeşti

24+450-25+450 Alimpeşti

0+000-8+300 Tg.Logreşti-Bustuchin

8+300-12+750 Bustuchin-Poiana Seciuri



13+100-13+200 Poiana Seciuri-Seciurile

32DJ 675 A (DN67B)Licurici – Berleşti – Pârâu Viu - Cionţi - Pojaru - (DJ675C) 16,500 km

30

33DJ 675 B (DN67)Câmpu Mare – Albeni - Călugăreasa - Dobrana - Prigoria - Zorleşti – Alimpeşti(Dj675C) 25,450 km

31DJ 675 (DN67B) Tg-Cărbuneşti – Ţicleni - Peşteana Jiu(DN66) 25,000 km

7,058DJ 674 C (DN67)Câlnic – Setejerei - Şomăneşti – Vîrţ (DN 66) 7,058 km

28DJ 674 A Tg-Jiu – Bucureasa-Barza-Trocani- Brătuia – Târculeşti-Ţicleni(DJ675) 29,585 km

29DJ 674 B (DN66)Rovinari – Negomir -Ursoaia - Artanu - Valea Racilor - Raci - Nucetu - Baniu – Borăscu – Gura Menţii – Menţii din Dos – Lim.Jud. Mehedinţi 37,250 km

41,650

27

DJ 674 (DN66)Vlăduleni–Fărcăşeşti Moşneni-Fărcăşeşti– Valea cu Apă-Peşteana de Jos – Hotăroasa-Urdari – Fântânele-Strâmba Jiu-Valea Viei-Murgeşti-Jilţu-Turceni – Ioneşti –Gura Şuşiţei -Picu-Lim. Jud. Mehedinţi 38,400 km

38,400

25DJ 673 (DN67)Ploştina – Miculeşti – Tehomir-Cojmăneşti-Slivileşti- Şura-Şiacu-Bolboşi-Igirosu-Ohaba Jiu-Borăscu – Calăparu-Turceni – Broşteni(DN66) 41,650 km

29,585

25,000

37,250

25,450

16,500

0 1 2 3 4

dist

ante

in k

m. p

e lo

cali

tati


Nr. crt.







18+100-18+700 Seciurile-Rosia de Amaradia

18+700-18+830 Roşia de Amaradia

18+830-23+900 Rosia de Amaradia-Becheni

23+900-29+000 Becheni-Corsoru-Alimpeşti

29+000-36+000 Alimpesti-Sarbesti

36+000-40+000 Alimpesti-Baia de Fier

40+000-42+000 Alimpeşti-Baia de Fier-Peştera Muierilor

TOTALA 836,618 836,618

34

DJ 675 C (DN67B)Tg-Logreşti – Popeşti - Pojaru - Bustuchin - Poiana Seciuri - Seciurile - Roşia de Amaradia - Becheni - Corşoru - Nistoreşti - Alimpeşti -Sîrbeşti - Ciupercenii de Olteţ – Poienari – Baia de Fier - Peştera Muierii 42,000 km

42,000

NR. SATE Debit Tip Tratare Capacitate KM Tip material Anul În Reabilitate

în KM Anul În Nou înfiinţate

înCRT (1/s) (mc) PIF* funcţiune 2012 PIF* funcţiune 2012

0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 201 PLOŞTINA

ROŞIUŢAÎNSURĂŢEIHORĂŞTIRÂPALUPOIŢALEURDADEALU POMILOR

127,00 clorinare 12500,00 88,20 otel 1967 88.2 14,00 1967 13,7

BÂRSEŞTIDRĂGOENIIEZURENIPOLATAPREAJBA MAREROMANEŞTISLOBOZIAURSAŢI

1300,00 decantare 20700,00 220,00 otel 2008 220 88,00 2008 88

700,00

3 BUMBEŞTI-JIUCURTIŞOARALĂZĂREŞTIPLEŞATETILA

154,00 decantare 4160,00 35,50 otel 35,5 16,50 16,5

NOVACIPOCIOVALIŞTEASITEŞTIHIRIŞEŞTIBERCEŞTI

6,00 clorinare 14,00 otel 2004 da 17,00 2004 da

8,00

VÂRT 2,22 filtrarea 2500,00 23,70 polietilena 1999 23.70 5,43 2001 5.43

16,00 0,28 1999 0.28

0,14 1997 0.14

TÂRGU CĂRBUNEŞTICĂRBUNEŞTI-SATCURTEANAFLOREŞTENIMĂCEŞUCREŢEŞTI

37,50 clorinare 1115,00 15,40 otel 1975 da 6 3,10 1975 da

2 MUNICIPIUL TÂRGU JIU

6 TÂRGU CĂRBUNEŞTI

5 ROVINARI

NOVACI4

Anexa nr. 2SERVICIUL COMUNITAR DE ALIMENTARE CU APĂ LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012

SURSA TRATARE

(l/s) Rezervoare 2012 material

REŢELE DISTRIBUŢIE

REŢELE TRANSPORT(aducţiune) existente

Tip

REŢELE TRANSPORT

MUNICIPIUL / ORAŞ / Tip Sursa Debit Nr.

Nou înfiinţate în

ÎNMAGAZINARE REŢELE DISTRIBUŢIE (existente)

Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

MUNICIPIUL MOTRU

subterană 138,00 3 otel

de suprafaţă 1000,00 9 otel

BUMBEŞTI-JIU subterană 30,00 8 otel

subterană


de suprafaţă

63,89 1 polietilenasubterană

otel

de suprafaţă

subterană 135,00 9 2




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

5,00 clorinare 24,00 polietilena 2006 DA

1,40

COSTENITOPEŞTIVÂNATAPOCRUIASOHODOLCELEIGORNOVIŢAISVARNARACOŢIVÂLCELE

7,00 clorinare 1530,00 42,00 polietilena 2008 42 6,00 2008 6

50,00 otel 2008 50

8 ŢICLENI 36,00 clorinare 10000,00 15,00 polietilena 2009 da 1,30 2010 da

9 ALBENIBÂRZEIU DE GILORTBOLBOCEŞTIDOSENIMIROSLOVENIPRUNEŞTI

8,33 clorinare 300,00 16,10 polietilena 2008 16.1 1,20 2008 1.2

10 CIUPERCENII DE OLTEŢCORŞORUNISTOREŞTISÂRBEŞTIALIMPEŞTI

18,00 clorinare 300,00 21,70 polietilena 2006 da 7,50 2006 da

11 ARCANICÂMPOFENISTROIEŞTISĂNĂTEŞTI

5,00 clorinare 280,00 13,00 polietilena 2006 da 0,06 2004 2006

12 11,00 500,00 50,00 polietilena 50 9,50 9,5

13 BĂLĂNEŞTIVOITEŞTII DE VALECÂNEPEŞTIVOITEŞTII DIN DEALGLODENIOHABABLIDARI


14 BĂLEŞTICEAURUTĂMĂŞEŞTI


7 TISMANA

10,00 polietilenasubterană

otel

subterană 7,00 6 polietilena

subterană

15,00 1 polietilena

ALBENI subterană 8,33 1 polietilena

ŢICLENI subterană

polietilena

ALIMPEŞTI de suprafaţă 1 polietilena

3 polietilena

ARCANI subterană 5,00 4

BĂLĂNEŞTI subterană 6,00 1 polietilena

BAIA DE FIER de suprafaţă

BĂLEŞTI subterană 15,57 1 polietilena




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

MOIVLĂDULENICOCORENIPEŞTEANA JIUBÂLTENI

7,50 2800,00 26,00 polietilena 2008 26

18,00 polietilena 1960 18

10,00 polietilena 2010 10

BUSTUCHINPOIANA SECIURIPOIENIŢAVALEA POJARULUINĂMETEMOTORGICIONŢIPOJARU


2,00 clorinare 7,80 polietilena 2009 2009 2,49 2009 2009

2,00 clorinare 9,50 polietilena 2009 2009

CĂPRENICORNETUSATU NOUBRĂTEŞTIDEALU SPIREICETATEAALUNIŞBULBUCENI

4,52 clorinare 350,00 11,20 polietilena 2008 18,59 0,30 2008 0,3

3,20 polietilena 2010 3,2

3,40 polietilena 2009 3,4

18 DEALU VIILORCĂTUNELEVALEA PERILORSTEICVALEA MÂNĂSTIRIILUPOAIA

36,00 clorinare 280,00 25,00 polietilena 2005 25 0,30 2005 0,3

CÂLNICCÂLNICU DE SUSDIDILEŞTIVÂLCEAUAHODOREASCAPIEPTANISTEJEREIPINOASA

6,00 clorinare 200,00 16,00 otel 1996 16 16,00 1996 16

4,00 9,00 polietilena 2005 9 9,00 2005 9

BUSTUCHIN16

CÂLNIC

CĂPRENI

CĂTUNELE

15 BÂLTENI

19

17

polietilena

polietilena

polietilena

3,69

subterană 3

subterană

polietilena

2,00 polietilena

subterană

subterană 2,00 polietilena

1 polietilena

4

polietilena

subterană 6,33

4 polietilena

polietilena

polietilena

subterană 1,42 1 otel

subterană 36,00

subterană




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

CIUPERCENIPRIPORUSTRÂMBA VULCANVÂRTOPUPEŞTEANA VULCANBOBOIEŞTIZORZILA

6,00 clorinare 210,00 11,40 otel 1996 11,4 0,20 2009

14,00 20,96 polietilena 2009 20,969

21 ANINIŞU DIN DEALANINIŞU DIN VALECRASNADUMBRĂVENIBUZEŞTIDRĂGOIEŞTI


22 CRUŞETSLĂMNEŞTIMIERICEAUAMIEREAURDA DE JOSVĂLUŢASLĂVUŢAMĂIAGMARINEŞTI

811,00 clorinare 200,00 40,43 polietilena 2005 18,98 0,41 2005 da

23 DĂNEŞTIBARZABOTOROGIBRĂTUIABUCUREASAVĂCAREAMERFULEŞTIŢÂRCULEŞTIUNGURENIŞASATROCANI


24 DRĂGOTEŞTI 7,00 polietilena 1999 7

IAŞI-GORJTÂLVEŞTICÂRBEŞTIDÂMBOVA

8,00 clorinare 550,00 8,00 polietilena 2009 8 0,20 1980 0.2

5,00 polietilena 2009 5 0,20 2009 0.2

4,00 polietilena 1999 4 0,10 1999 0.1

2,00 polietilena 1999 2 0,10 1999 0.1

DRĂGUŢEŞTI25

CIUPERCENI20 3,50 3 otel

subterană polietilena

de suprafaţă

polietilena

CRASNA de suprafaţă 1,36 10 polietilena

CRUŞET subterană 0,83 2

DĂNEŞTI subterană 6,00 2 polietilena

polietilena

DRĂGOTEŞTI de suprafaţă polietilena

subterană 8,00 6

polietilena

polietilena

polietilena




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

FĂRCĂŞEŞTIFĂRCĂŞEŞTI MOŞNENIPEŞTEANA DE JOSVALEA CU APĂROŞIA JIUROGOJELTIMIŞENI

60,00 1100,00 2,30 otel 1998 2.30 0,10 1998 0.10

1,80 polietilena 1976 1.80 0,50 1976 0.50

5,80 otel 1980 5.80 0,35 1980 0.35

2,60 otel 1994 2.60 0,30 2008 0.30

3,20 polietilena 1980 3.20 0,50 1980 0.50

2,40 polietilena 1980 2.40

3,80 polietilena 2008 3.80

GODINEŞTIARJOCICÂLCEŞTICHILIUPÂRÂU DE PRIPORRĂTEZPÂRÂU DE VALE

88,00 clorinare 700,00 29,60 otel 1997 29,6 7,80 1997 7,8

7,80 polietilena 2002 7,8 0,80 2002 0,8

28 HUREZANIPEGENITOTEA DE HUREZANIBUSUIOCIPLOPU

3,50 clorinare 210,00 12,00 polietilena 2008 13 1,00 2008 da

29 JUPÂNEŞTIVIERŞANIPÂRÂU BOIAVIDINBOIA

clorinare

30 LELEŞTIFRĂTEŞTIRASOVIŢA

1,80 clorinare 300,00 16,06 polietilena da 4,78 da

31 LICURICIFRUMUŞEINEGRENITOTEA

GODINEŞTI27

26 FĂRCĂŞEŞTI otelsubterană 6

otel

polietilena

polietilena

otel

polietilena

polietilena

polietilena


3,50 3 polietilenaHUREZANI subterană

polietilena

JUPÂNEŞTI de suprafaţă

LELEŞTI de suprafaţă 1

LICURICI




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

32 TÂRGU LOGREŞTICOLŢEŞTIFRUNZALOGREŞTI MOŞTENIMĂRUPOPEŞTISEACA

MĂTĂSARIBRĂDET

137,00 350,00 7,00 otel 1974 7

3,00 otel zincat 1974 3

34 MUŞETEŞTIARŞENIBÂRCACIUGĂMANIGRUISTĂNCEŞTI LARGASTĂNCEŞTI


35 PEŞTIŞANIBRĂDICENIFRÂNCEŞTIGURENIBOROŞTENIHOBIŢASEUCA

6,48 clorinare 2000,00 55,74 otel 2009 da 9,68 2009 da

44 PLOPŞORUVĂLENISĂRDĂNEŞTIOLARI

2,40 clorinare 450,00 18,00 polietilena 2007 DA 0,90 2007 DA

36 POLOVRAGIRACOVIŢA

10,00 clorinare 300,00 21,00 polietilena 2004 21 8,50 2004 8,5

37 DOBRANAZORLEŞTIBUCŞANANEGOIEŞTICĂLUGĂREASABURLANIPRIGORIA


33

LOGREŞTI

otel zincat

de suprafaţă 1 otelMĂTĂSARI

3,30 2 polietilenaMUŞETEŞTI de suprafaţă

polietilena

PEŞTIŞANI de suprafaţă 2 otel

1,50 1 polietilena

PLOPŞORU subterană 2,40 1

PRIGORIA subterană 40,00 4 polietilena

POLOVRAGI subterană




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

38 ROŞIA DE AMARADIASECIURILERUGETSTEJARUDEALU VIEIBECHENIŞITOAIA


39 SUSENIDOBRIŢARUNCURĂCHIŢIBÂLTIŞOARABÂLTAVALEA MARE

clorinare 600,00 64,00 polietilena 2004 da 8,50 da

40 VALEA POIENII 3,00 clorinare 10,00 4,25 polietilena 2009 4.25

41 SĂCELUBLAHNIŢA DE SUSJERIŞTEAMAGHEREŞTIHĂIEŞTI

10,00 clorinare 70,00 23,90 polietilena 2004 23,9 23,90 2004 1

41 SĂULEŞTIDOLCEŞTIBIBEŞTIPURCARU


52 SCHELASÂMBOTINGORNĂCELARSURIPĂJIŞTELE


53 SCOARŢAPIŞTEŞTII DIN DEALBUDIENICOPĂCIOASALINTEA


43 STEJARIBALOŞANIBĂCEŞTIPOPEŞTI STEJARIPISCOIU

5,40 clorinare 500,00

polietilena

ROŞIA DE AMARADIA

subterană 1,00 1 polietilena

40,00 1 polietilena

RUNCU de suprafaţă 2

SĂCELU de suprafaţă 22,00 4 polietilena

SAMARINEŞTI subterană

polietilena

SĂULEŞTI subterană 6,40 5 polietilena

SCHELA de suprafaţă 30,00 8

SCOARŢA subterană 2,70 4 polietilena

5,40 1STEJARI subterană




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

TELEŞTIŞOMĂNEŞTIBUDUHALA


5,00 polietilena 2010 da

3,65 polietilena 2009 da

45 TURBUREAŞIPOTUPOIANASPAHIICOCOROVA

clorinare 560,00 4,20 polietilena 2005 DA 4,20 2005 4,2

46 TURCINEŞTICARTIURUGIHOREZU


47 ŢÂNŢĂRENIFLOREŞTICHICIORAARPADIA

4,00 clorinare 7,00 otel 2007 7

48 URDARIHOTĂROASAFÂNTÂNELE

3,62 clorinare 300,00 18,00 polietilena 2004 18 0,50 2004 0.5

73.085,00 1.446,43 14 344,26

TELEŞTI44

polietilena

de suprafaţă 56,00 1 polietilena

polietilena

TURBUREA subterană 8 polietilena

otel

TURCINEŞTI subterană 5,00 5 polietilena

2,70 1 polietilena

ŢÂNŢĂRENI de suprafaţă 4,00

URDARI subterană

Total: 151 10

* Anul punerii în funcţiune**Pe parcursul înregistrări cheltuielilor cu execuţia




0 2 3 6 7 9 10 11 12 13 15 17 18 20

SURSA TRATARE




Tip

REŢELE TRANSPORT




Reabilitate în

2012

1 4 5 8 14 16 19

COMUNA

SATEReabilitate

în Nou înfiinţate

în

KM KM KMIn

functiuneKM

trimestrul …. 20….

trimestrul …. 20….**

2 3 5 7 8 9 11 12MOTRU 34,00 13 7 7 0

BÂRSEŞTIDRĂGOENIIEZURENIPOLATAPREAJBA MAREROMANEŞTISLOBOZIAURSAŢI

82,00 27 82 0 54

BUMBEŞTI-JIUTETILACURTIŞOARALĂZĂREŞTIPLEŞA

9,00 0 2 0 7,5

NOVACIPOCIOVALIŞTEASITEŞTIHIRIŞEŞTIBERCEŞTI

14,00 0,6 4 da 0,6

VÂRT 14,26 0 3 de 11,31

TÂRGU CĂRBUNEŞTI

11,40 3 4 3,5 0 2

COSTENIPOCRUIASOHODOLCELEIGORNOVIŢAISVARNARACOŢITOPEŞTIVÂLCELEVÂNATA

7,00 2 7 7 0

ŢICLENI 4,50 0 2 da 2,5

CIUPERCENII DE OLTEŢCORŞORUNISTOREŞTISÂRBEŞTIALIMPEŞTI

6,10 0 0

BÂLTENI 1,50 0 0 0.2 1,3

BUSTUCHINPOIANA SECIURIPOIENIŢAVALEA POJARULUINĂMETEMOTORGICIONŢIPOJARU

12,65 0

DĂNEŞTIBARZABUCUREASABOTOROGI

3,40 0 3 0 0

0,50 0 1 0 0

2,60 0 3 0 0

IAŞI-GORJ 2,00 0 2 da 0

LELEŞTIFRĂTEŞTIRASOVIŢA

20,94 0 21 da 0

MĂTĂSARI 7,00 2 8 8 1

Anexa nr. 3

12 DĂNEŞTI

TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARELUNGIME REŢELE

CANALIZARERETELE

CANALIZARE

6 10

NR.MUNICIPIUL /

ORAŞ / Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar

2008 0

CRT COMUNAIn functiune In functiune

In functiune

0 1 4

da da

1 MUNICIPIUL MOTRU

34 13

2 MUNICIPIUL TÂRGU JIU

2008

3 0

3 BUMBEŞTI-JIU 0 0 0

4 NOVACI da

da da

5 ROVINARI da da

6 TÂRGU CĂRBUNEŞTI

11,4

7 TISMANA 7 2

8 ŢICLENI da

9 ALIMPEŞTI 2011

10 BÂLTENI 1.50 1.3

11 BUSTUCHIN 12,65

nu

nu

nu

13 DRĂGUŢEŞTI da

2 1

14 LELEŞTI nu nu nu

15 MĂTĂSARI 7

SERVICIUL COMUNITAR DE CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ - 2012

1

SATEReabilitate

în Nou înfiinţate

în

KM KM KMIn

functiuneKM

trimestrul …. 20….

trimestrul …. 20….**

2 3 5 7 8 9 11 12

TIPUL REŢELELOR DE CANALIZARELUNGIME REŢELE

CANALIZARERETELE

CANALIZARE

6 10

NR.MUNICIPIUL /

ORAŞ / Menajeră Pluvială Colector principal Colector secundar

CRT COMUNAIn functiune In functiune

In functiune

0 1 4POLOVRAGIRACOVIŢA

7,80 0 7 da 0,8

0,60 0 1 da 0

SĂULEŞTIDOLCEŞTIPURCARUBIBEŞTI

10,50 0 0 5,00

STEJARIBALOŞANIBĂCEŞTIPOPEŞTI STEJARIPISCOIU

5,50 0 6 nu 0

VĂGIULEŞTICÂRCIUVALEA MOTRULUICOVRIGIMURGILEŞTI

0 0

244,60 60,25 161 79,01 2 5,00

16 POLOVRAGI 7,8 da

0,6

* Anul punerii în funcţiune

19 VĂGIULEŞTI

nu17 SĂULEŞTI nu

18

Total:

STEJARI nu

2

3

4

Anexa nr. 4

Nr. Crt.

Denumirea proiectului - obiectivului de investiţie

Denumirea programului de finanţare

Valoarea totala a proiectului

Stadiu fizic realizat %

1

Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menaj panouri solare Gr. Sc.

Forestier

Ordin 565/2009 - Programului de înlocuire

sau de completare a sistemelor clasice de

încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,

energie geotermală şi energie eoli

566.330,00 100

2Amenajare spaţiu verde insuliţa

Râului Jiu Mun. Tg JiuHG 110/2011

AFM1.655.204,00 45

3

Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menajeră panouri solare Colegiul Tehnic Henri Coandă





163.474,00 100

4

Completarea sist. clasic de prod. apa caldă menajeră panouri solare

Grădiniţa PP Constantin Brâncuşi





103.048,00 100

5

Construire locuinţe sociale pt. chiriaşi evacuaţi din casele naţionalizate

Narciselor

OUG 74/2007 20.000,00 100

6

Alimentare cu energie electrică consumatori casnici Aleea Mehedinţi

Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară

92.780,00 100

7

Extindere front captare şi distrib. apă în zonele periurbane Preajba şi Polata

OG 7/2006 4.685.000,00 98

8

Reabilitare sistem încălzire cu panouri solare Sala Sporturilor





308.049,00 100

9

Construire locuinţe sociale zona Ciocârlău etapa I-a

Legea 114/1996 - legea locuintei

6.101.456,00 90

10

Modernizarea (reabilitarea) baza sportivă Bumbeşti - Jiu

OG 7/2006 577.388,00 90

11

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

OG 18/2009 - Cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuinte

8.686.558,36 60

12

Statie de epurare ape uzate oras Rovinari

CNI 12.608.147,19 10

13

Modernizare bază sportivă stadion local Tg - Cărbuneşti

OG 7/2006 593.789,00 47

14Modernizare DC 27 Ştefăneşti , km

3+300 - km 6+600HG 577/1996 1.754.590,00 85

15Reabilitare şcoală cu claseleI-VIII "

George Uscătescu"MECTS 2.241.118,00

16Alimentare cu apă sat Pojogeni, oraş

Tg-CărbuneştiCNI 2.954.410,00

Denumirea beneficiarului

Primăria Mun. Tg Jiu

PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN DERULARE LA NIVELUL JUDEŢULUI GORJ FINANŢATE DIN PROGRAME GUVERNAMENTALE









Consiliul local Bumbeşti Jiu

Consiliul local Bumbeşti Jiu

Consiliul Local al Orașului Rovinari

Consiliul Local Tg. Carbunesti




Nr. Crt.






17Asfaltare DC21 Mirosloveni HG 577/1996 470.000,00 100

18Baza sportiva OG 7/2006 591.440,00 5

19Alimentarea cu apă a satului Sănăteşti HG 577/1996 392.494,00

20

Alimentare cu apă Cătun Şopta, sat Baia de Fier, comuna Baia de Fier,

judeţul Gorj

HG 577/1996 346.943,00 49

21

Alimentare cu apă comuna Baia de Fier, zona turistică Corneşul Mare -

Rânca şi satul Cernădia, judeţul Gorj

OG 7/2006 3.659.330,00 68

22Modernizare drum comunal DC5

Voiteştii din DealHG 577/1996 2.144.704,00 45

23Reabilitare sistem rutier DC 91 Com

Băleşti Jud GorjHG 577/1996 7.456.993,00 10

24

Canalizare menajeră în Satele Ceauru şi Băleşti, Com. Băleşti, Jud. Gorj

OG 7/2006 3.418.002,00 20

25

Înfiinţare parc în zona centrală a Comunei Băleşti Jud. Gorj

AFM 1.040.420,00 100

26

Alimentare cu apă Satele Corneşti, Găvăneşti, Stolojani, Tălpăşeşti şi

Rasova

HG 577/1996 3.533.113,00 60

27Modernizare Dc 43 HG 577/1996 1.731.291,00 100

28

Asfaltare str. Valea Diaconeşti comuna Barbatesti judetul Gorj


360.586,20 100

29

Reabilitare sistem alimentare cu apă satele Bîlteni, Cocoreni, Peşteana-Jiu

şi Vlăduleni - comuna Bîlteni

HG 577/1996 5.856.747,00 40

30Alimentare cu apă, satul Bengesti,

Comuna BengestiOG 7/2006 2.121.930,00 97

31Modernizare Dc 21 Ciocadia, Bircii,

BengestiHG 577/1996 3.144.871,00 40

32Construire poduri OG 7/2006 1.632.919,90 100

33

Alimentare cu apă comuna Berleşti, satele: Gâlceşti, Berleşti, Pârâu-Viu,

Lihuleşti

HG 577/1996 3.688.998,81 50

34Modernizare DC 27A Colţeşti -

AlbeniHG 577/1996 2.929.133,00 100

35

Alimentare cu apa satele Bolbosi,Bolboasa,Balacesti,Miclosu

si Igirosu

OG 7/2006 3.971.071,32 87

36Modernizare DC 72A HG 577/1996 2.850.621,65 50

37Acces auto peste riul galben pe Dc 12

- podOG 7/2006 798.706,62 40

38Modernizare drum Dc 12 Bercesti

ZorlestiHG 577/1996 3.565.885,00

39Construire bază sportivă în comuna

BustuchinOG 7/2006 541.293,00 64

40Modernizare DC30 Poiana Seciuri -

PoieniţaHG 577/1996 2.097.865,00 37

41

Alimentare cu apă satele Nămete,Poieniţa şi Valea Pojarului

OG 7/2006 3.919.799,00 40

42Asfaltare pe DC 49 Poiana Brateşti-

Km 5+000-km 9+000HG 577/1996 2.700.355,00 100

43

Canalizare menajera comuna Catunele

OG 7/2006 3.538.145,00 75

44

Bază sportivă multifuncţională, comuna Câlnic

OG 7/2006 851.325,00 100

45

Bază sportivă multifuncţională, comuna Câlnic

OG 7/2006 865.740,00 100

46

Modernizare DC 105 Pesteana Vulcan L=3,3 km, com. Ciuperceni,

jud Gorj

HG 577/1996 3.757.711,75 72

Consiliul Local Albeni

Consiliul Local al Comunei Alimpesti

Consiliul Local al comunei Arcani

Consiliul local Baia de Fier

Consiliul local Baia de Fier

Consiliul Local al Comunei Bălăneşti

Consiliul Local al Comunei Băleşti




Consiliul Local Barbatesti

Consiliul Local Barbatesti

Consiliul Local al comunei Bâlteni

Consiliul Local Bengesti-Ciocadia

Consiliul Local Bengesti-Ciocadia

Consiliul Local Berlesti



Consiliul Local Bolbosi

Consiliul Local Borascu

Consiliul Local al comunei Bumbesti-Pitic

Consiliul Local al comunei Bumbesti-Pitic

Consiliul local Bustuchin



Consiliul Local Capreni

Consiliul Local al Comunei Cătunele

Consiliul Local al Comunei Câlnic

Consiliul Local al Comunei Câlnic

Consiliul Local al Comunei Ciuperceni

Nr. Crt.






47Alimentare cu apă satele Radosi şi

CarpinisOG 7/2006 1.979.000,00 30

48Infiinţare parc comuna Cruşeţ judeţul

GorjAFM 1.281.104,00 43

49Sistem de canalizare OG 7/2006 4.244.275,00 76

50

Modernizare DS Saşa Lucrări finanţate parţial din Fond de rezerva bugetară

3.426.180,00 60

51Modernizare DC 56 Merfuleşti HG 577/1996 1.836.170,00 93

52

Alimentare cu apă Sat Urecheşti HG 577/1996 2.400.000,00 38

53

Consolidare pod şi construire două punţi pietonale

OG 7/2006 1.686.000,00 90

54

Extindere alimentare cu apa in satele Totea de Hurezani, Pegeni, Hurezani

Nord şi suplimentare sursa

HG 577/1996 1.303.882,00 90

55

Imbracaminte bituminoasă uşoară DC38 in satul Plopu comuna

Hurezani judetul Gorj

HG 577/1996 1.602.234,00 40

56

Construire baza sportivă multifuncţională tip II sat Hurezani

Judeţul Gorj.

OG 7/2006 518.951,00 65

57

Construire poduri traversare raul Gilort in satele Vidin si Viersani

OG 7/2006 4.126.081,00 86

58

Sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi

staţii de epurare în satele: Colţeşti, Frunza, Tg - Logreşti, Măru ŞI

Logreşti-Moşteni

AFM 9.267.186,00

59

Modernizare şi extindere alimentare cu apă Stănceşti , comuna Muşeteşti,

Jud Gorj

HG 577/1996 1.001.587,00 12

60

Construire Bază Sportivă model Tip II Bază multifuncţională

OG 7/2006 712.047,00 71

61

Sisteme de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate comuna

Muşeteşti, Judeţul Gorj

OG 7/2006 3.893.217,16 68

62

Modernizare drum comunal DC 5 A Stănceşti


2.866.129,59 88

63

Reabilitare Campus Şcoala de Arte şi Meserii - Gr. Şc. Constatin Brâncuşi

MECTS 15.673.000,00 55

64Bază Sportivă, comuna Peştişani OG 7/2006 643.970,00 40

65

Sistem alim apa potabila satele Izvoarele,Ceplea,Brosteni,Cursaru,Br

ostenii de Sus

HG 577/1996 3.900.000,00 19

66

Alimentare cu energie electrica sat vacanta Cheile Oltetului

ELECTRIFICAREA 2007 - 2009

2.384.884,00 60

67

constructie baza sportiva multifunctionala - tip I

OG 7/2006 558.523,06 40

68

Reabilitare şi modernizare poduri peste apa Cilnic

OG 7/2006 4.438.000,00 91

69

Consolidare zid de sprijin şcoala cu clasele I-IV Roşia de Amaradia şi

construire vestiare


1.337.289,54 63

70

Realizare bază sportivă cu teren de fotbal omologabil tip I

OG 7/2006 835.640,01 43

71

Modernizare şi extindere reţea alim. cu apă potabilă comuna Runcu

OG 7/2006 2.075.495,42

Consiliul Local Crasna

Consiliul Local Cruşeţ

Consiliul Local al Comunei Dăneşti



Consiliul Local al Comunei Drăguţeşti

Consiliul Local al Comunei Drăguţeşti

Consiliul Local Hurezani



Consiliul Local Jupâneşti

Consiliul Local Logresti

Consiliul Local Musetesti




Consiliul Local al Comunei Peştişani

Consiliul Local al Comunei Peştişani

C.L.Plopsoru

Consiliul Local al Comunei Polovragi

Consiliul Local al Comunei Polovragi

Comuna Prigoria Judetul Gorj

Consiliul Local Roşia de Amaradia

Consiliul Local Roşia de Amaradia

Consiliul Local al Comunei Runcu

Nr. Crt.






72

Bază sportivă multifuncţională, sat Dobriţa, comuna Runcu

OG 7/2006 573.886,00 60

73

Alimentare cu apă şi canalizare în sistem centralizat în satele Valea

Bisericii, Boca şi Samarineşti

AFM 6.553.415,73 100

74

Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin crearea de spaţii verzi şi de joacă

AFM 520.227,48 100

75Punti si podete OG 7/2006 2.985.301,88 80

76Modernizare DC 149 L - 2 km HG 577/1996 1.662.785,75 70

77

Alimentare cu apă în satele: Bobu, Câmpu Mare, Mogoşani, Lazuri şi

Colibaşi

OG 7/2006 3.000.000,00 95

78

Execuţie lucrări "I.B.U. pe DC 83 Scoarţa-Lazuri, L=1620 km"

HG 577/1996 1.450.000,00 85

79

Baza sportivă multifuncţională în Comuna Scoarţa, Judeţul Gorj

OG 7/2006 703.394,48 100

80Construire poduri Şura - Strâmtu OG 7/2006 1.841.999,20 100

81

Alimentare cu apă satele Văidei, Curpen, Alexeni, Stăneşti

HG 577/1996 3.361.476,00 42

82

Modernizare drumuri locale extindere alimentare cu apa canalizare menajera infiintare şi dotare servicii publice,realizare şi dotare asezamânt

cultural

OG 7/2006 30.771.444,00 3

83Alimentare cu apă OG 7/2006 3.671.680,00 100

84Construire bază sportivă

multifuncţionalăOG 7/2006 837.948,00 90

85

Construire pod pe DC 95 peste râul Tismana, sat Somănesti, comuna

Telesti

OG 7/2006 3.608.720,00 85

86Baza sportiva OG 7/2006 519.715,00 70

87

Alimentare cu apa in sistem centralizat in localitatiile Floresti

,Chiciora ,Arpadia"

HG 577/1996 4.591.847,00 60

88BAZA SPORTIVA OG 7/2006 437.296,00 30

89Modern.DC 51 km 20 HG 577/1996 696.033,00 80

90

Alimentare cu apă potabilă în satele Murgileşti şi Covrigi

OG 7/2006 3.695.710,00 52

91Asfaltare DC 44A, Vladimir, Valea

Deşului judeţul GorjHG 577/1996 1.715.877,00 75

92Asfaltare DC 44 Frasin Andreesti HG 577/1996 3.232.392,23 62

93Alimentare cu apă HG 577/1996 5.830.400,00 8

273.342.170,33

Consiliul Local al Comunei Runcu

Consiliul Local al comunei Samarinești

Consiliul Local al comunei Samarinești

Consiliul Local Sacelu

Consiliul Local al Comunei Schela

Consiliul Local al Comunei Scoarţa



Consiliul Local al comunei Slivilești

Consiliul Local al Comunei Stăneşti

Consiliul Local Stejari



Consiliul Local al Comunei Telești

Consiliul Local Turburea

C.L.Tînţăreni

C.L.Tînţăreni

C.L.Tînţăreni

Consiliul Local al comunei Văgiulești

Vladimir

Vladimir

Vladimir

Nr. Crt.






Nr.crt. Denumirea unitatii de invatamant mediul (urban/rural) Adresa Domenii de formare profesionala in care

unitatea de invatamant scolarizeaza elevi Nr. elevi

ECONOMIC 632TURISM 319

ALIMENTAȚIE 179COMERȚ 203

TOTAL 1395ELECTRIC 64

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 47PROTECTIA MEDIULUI 215CHIMIE INDUSTRIALA 92

INDUSTRIE ALIMENTARA 78INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 77

TOTAL 573PROTECŢIA MEDIULUI 98

ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 118ELECTRIC 17

INFORMATICA 226MATEMATICA-INFORMATICA 42

TRANSPORTURI 107MECANICĂ 459

TOTAL 1067ELECTRIC 144MECANIC 161

TOTAL 305

Anexa Nr. 5- Lista unitatilor de invatamant tehnic

1 COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGERU TG-JIU URBAN

jud. Gorj, loc. Tg-Jiu, str. TUDOR VLADIMIRESCU,

nr. 124

3 COLEGIUL TEHNIC "HENRI COANDĂ" URBAN TG-JIU, STRADA IZLAZ NR.2

str. lt. Col Dumitru Petrescu nr.3

COLEGIUL TEHNIC "GENERAL GHEORGHE MAGHERU" URBAN2

STR. STADIONULUI, NR. 1 , TICLENIURBANGRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE PETROL

TICLENI4

ELECTRIC 101ELECTROMECANIC 180

MECANIC 181ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 156

TOTAL 618

MECANIC 437

ELECTRIC 104ELECTRONICĂ - AUTOMATIZĂRI 106

CONSTRUCȚII 123INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 111INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 74

PROTECŢIA MEDIULUI 156INDUSTRIE ALIMENTARA 144

ECONOMIC 180TOTAL 1435

7 G. Ş. I. Baia de Fier RURAL Com. Baia de Fier, Jud. Gorj MECANICĂ 297

TOTAL 297

8 Grup Şcolar Industrial "General Constantin Şandru" Bîlta RURAL

Sat Bîlta, comuna Runcu, jud. Gorj, tel/fax:

0253278917 e-mail:[email protected]

MECANIC 95

TOTAL 95ELECTRIC 28MECANIC 284

LACATUSERIE MECANICA STRUCTURI 17TOTAL 329

AGRICULTURA 13410

Rovinari,str.Jiului nr.1Colegiul Gheorghe Tătărescu Rovinari URBAN5

GSIM BILTENI RURAL COMUNA BILTENI - JUDETUL GORJ9

str. Molidului nr. 1, municipiul Motru, județul GorjURBANCOLEGIUL TEHNIC MOTRU6

LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti nr 8 Tg-Jiu

PROTECŢIA MEDIULUI 831TOTAL 965

ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 102MECANICĂ 195

TOTAL 297CONSTRUCTII ȘI LUCRĂRI PUBLICE 106

ELECTROMECANIC 80MECANIC 82

TOTAL 268

13 Colegiul "Mihai Viteazul" Bumbesti-Jiu urbanStr.Gh.Dumitrescu

Bumbesti, Nr.14, oras Bumbesti-Jiu jud Gorj tel:

MECANICA 280

TOTAL 280

RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI 168

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 177MECANICA 177TEXTILE 42

MATERIALE DE CONSTRUCTII 40STIINTELE NATURII 45

MECATRONICA INFORMATICA 152ELECTRIC 134

ELECTROMECANIC 26TOTAL 961

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 348ELECTRIC 250

ELECTROMECANIC 285ENERGETIC 60

MECANIC 111TOTAL 1054

10

COM.BUSTUCHINRuralLICEUL TEHNOLOGIC BUSTUCHIN12

Sat. Peştişani, Com. Peştişani, jud. GorjruralGrupul Şcolar Industrial Minier "Constantin

Brâncuşi" Peştişani11

Colegiul Tehnic Nr. 2 Tg-Jiu Urban STrada Victoriei Nr. 132-13814

Aleea 23 August Nr11UrbanLiceul Tehnologic Nr115

LICEUL TEHNOLOGIC BÎRSEŞT urban cartier Bîrseşti, nr. 8,Tg-Jiu

ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 67

MECANICĂ 107SERVICII 162

PROTECȚIA MEDIULUI 53INDUSTRIE ALIMENTARA 52

TOTAL 441

17 LICEUL TEORETIC NOVACI URBAN STR. PARÎNGULUI, NR. 57, ORAŞ NOVACI, JUD. GORJ TURISM 123

TOTAL 123CONSTRUCTII 50

MECANIC 271TOTAL 321

PROTECȚIA MEDIULUI 134SERVICII 92TOTAL 226

20 Grup Şcolar Industrial Stoina Rural Comuna Stoina Judeţul Gorj ELECTRIC 103

TOTAL 103SERVICII 111TEHNIC 153TOTAL 264

MECANICĂ 59 ELECTRONICĂ AUTOMATIZARI 47

CONSTRUCŢII INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE 42PROTECŢIA MEDIULUI 87

TURISM SI ALIMENTAŢIE 107INFORMATICĂ 37

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ 40

21

RuralLICEUL ROȘIA-JIU19

Strada Principală, Nr. 45, localitatea Mătăsari, Județul

GorjruralCOLEGIUL TEHNIC MĂTĂSARI16

18

22 COLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" URBANTG-JIU,

Str. LT.COL.DUMITRU PETRESCU NR.4

LICEUL TEHNOLOGIC TISMANA Urban Oras Tismana,Judetul Gorj

Grupul Şcolar IndustrialRoşia de Amaradia rural Comuna Roşia de

Amaradia, judeţul Gorj

Comuna Fărcășești

TOTAL 419MECANICA 686

TEXTILE-PIELARIE 372PROTECTIA MEDIULUI 137

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 16TOTAL 1211

24 Liceul Tehnologic Turceni urban str. Culturii nr. 1 Turceni MECANICA 187TOTAL 187

Total general 13234

23 Colegiul Auto "Traian Vuia" Tg-Jiu Urban Str. Ec. Teodoroiu, nr.342

Documents

IINNSSTTIITTUUŢŢIIAA PPRREEFFEECCTTUULLUUII ...Judeţul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, fiind limitat