Imaginaţia Imaginaţia este un proces cognitiv de reprezentare a realităţii în imagini noi în plan cognitiv sau afectiv ce sunt mai utile şi originale. Cu cît este mai larg cercul de cunoaştere despre lume şi viaţă, cu atît imaginaţia este mai bogată. Imaginaţia este în corelaţie cu majoritatea proceselor psihice. Memoria ne face prizonieri ai trecutului, iar imaginaţia explorează viitorul. Imaginaţia transformă, schimbă semnificaţia amintirilor. Imaginaţia corelează cu emoţiile. Ea participă la apariţia stărilor afective, la reconstruirea lor. Imaginaţia produce sentimente de plăcere, teamă, bucurie, ură. (interpretarea celor auzite).Tipurile imaginaţiei:I. După starea de activism a subiectuluia. Imaginaţie pasivă - are loc elaborarea de chipuri,

situaţii în minte spontan.b. Imaginaţia activă – persoana poate să-ţi imagineze

anumite chipuri, fenomene după depunerea unui efort volitiv. Imaginaţia activă este şi creativă.

II. După calitatea produsului imaginativa. Imaginaţie reproductivă – este cel mai des întîlnită

şi se manifestă activ, conştient şi voluntar. Omul îşi poate imagina chipul unui animal (dinozaur), aspectul unei regiuni (pustiul sahara), esenţa unui fenomen (eclipsa de lună) în baza celor învăţate, fără supotul materialului concret.

b. Imaginaţie creativă – constă în crearea unor imagini noi, necunoscute pînă atunci. Ea ţine de viitor de ceea ce este nou. Imaginaţia creatoare este stimulată şi susţinută de motive şi atitudini creatoare: interesul pentru nou, trebuinţa de autorealizare, curiozitate, dorinţa de a inventa ceva nou etc.

III. În funcţe de prezenţa sau absenţa efortului voluntar:

a. Imaginaţie voluntară – este creatoare datorită dirijării conştiente şi esta mai săracă în imagini.

b. Imaginaţie involuntară – dispune de un grad mai mare de libertate şi flexibilitate, în ea se încadrează inconştientul şi subconştientul.Forme ale imaginaţiei (prin ce se manifestă imaginația):

a. Reveriile – reprezintă o frmă activă creatoare a imaginaţiei, ce constă în proiectarea mentală a unui fenomen, pentru dezvoltarea lui în viitor. În reverii omul îşi planifică viitorul depărtat. La reverii se referă şi idealurile omului, care îi servesc drept model. Idealul întruchipează scopul suprem spre care năzuieşte omul. În chipul ideal se manifestă tendinţele dezvoltării personalităţii.

b. Visul în timpul somnului – face parte din imaginaţia involuntară, neproductivă şi se deosebeşte de visul în stare de veghe. Imaginile care apar în vis în timpul somnului pot fi reale (trăite deja) sau ireale, fantastice. Freud spune că visul exprimă realizarea unei dorinţe neînplinite. În vis se stabilesc legături cu cele trăite cîndva, sau dorite, cu fenomenele conştientizate sau neconştientizate.

c. Halucinaţiile – sint imagini extrem de vii pe care bolnavii care suferă de unele boli psihice le consideră reale.ei văd oameni, animale, obiecte care nu există în preajmă. Persoanele cu o stare psihică normală nu au halucinaţii. Halucinaţiile pot fi provocate în urma administrării unor substanţe chimice (droguri).Funcţiile imaginaţiei

1. Funcţia de transformare imaginativă, realizare – verificarea unei idei abstracte într-un exemplu concret.

2. Funcţia de autoreglare – pregătirea psihologică pentru îndeplinirea unor activităţi (pentru a merge la un interviu, examen)

3. Funcţia de semnificare – permire unele acţiuni, operaţii în gînd, operînd cu chipuri şi obiecte.

4. Funcţia deprogramare şiplanificare a activităţii – stabilirea etapelor a unei activităţi.

CreativitateaDescoperirile, invenţiile în ştiinţă, tehnică, artă etc. sunt produsul creativităţii omului. Creativitatea este dispoziţia omului de a crea şi inventa lucruri noi. Funcţia esenţială a creativităţii o constituie imaginaţia şi gîndirea divergentă. Specific pentru creaţie că produsul final nu se intuieşte cu precizie.

Nivelurile creativităţii:a. Creativitatea expresivă – este atunci cînd persoana

se exprimă liber şi spontan, fără a fi preocupat de utilitatea sau valoarea obiectului realizat (desenele realizate de copii mici).

b. Creativitatea productivă – presupune însuşirea priceperilor şi deprinderilor care permit producerea lucrurilor utile, a căror originalitate este minimă (ex: croşetatul).

c. Creativitatea inventivă – se valorifică prin invenţii şi descoperiri în ştiinţă, tehnică.

d. Creativitatea inovatoare – prevede schimbări esenţiale ce constituie noutate în domeniu şi se atestă la nivelul superior de exprimare a talentelor.

e. Creativitatea emergentă – se caracterizează prin formularea la nivel superior a unui principiu, a unei ipoteze noi. Ea se manifestă la omul de geniu.

Etapele în procesul creaţiei: 1. Prepararea – se fac observaţii, se adună informaţii,

se elaborează o ipoteză.2. Incubaţia – este perioada cînd se fac diverse

încercări, dar nu se găsesc soluţii.3. Iluminarea – este momentul cînd apare soluţia

pentru rezolvarea problemei (în artă cînd opera este văzută întegral).

4. Verificarea – este necesară pentru eliminarea lacunelor, gerşelilor. Se evaluiază fiecare etapă în rezolvarea problemei.

Un rol important în dezvoltarea creativităţii îl are în primul rînd:a. Aptitudinile creativeb. Starea de inspiraţiec. IntuiţiaUnele soluţii utile pot să apară în momentele de relaxare, în timpul implicării în alte activităţi(Ex: Mendeleev a văzut în vis tabelul elementelor chimice).Creativitatea se exprimă şi se dezvoltă în strînsă legătură cu mediul socio-cultural. Pentru a se realiza ea necesită condiţii favorabile de manifestare.

Dezvoltarea imaginației și creativitățiiPentru dezvoltarea creativitații este necesar, în primul rînd, să fie înlăturate blocajele sociale emotive. Acesta înseamnă a înlătura conformismul din educația tinerii generații, a accepta și susține ideile originale și neobișnuite elaborate de către orice persoană. Stimularea și susținerea fanteziei copiilor presupune o abatere de la regulile standartizate la care se supune procesul educațional.Blocajele afective și cele creative țin mai mult de insuflarea din frageda copilăriei a fricii de a nu greși, de a nu se face de rușine. Aceste temeri inhibă pornirile firești ale omului, îl rețin de la expunerea liberă a părerii și de a accepta primul ceea ce este nou, deosebit.Un rol important în dezvoltarea creativității îl au metodele interactive de predare în școală și atragerea elevilor în disputele organizate asupra unor probleme adesea destul de neobișnuite.Una din cele mai eficiente metode de dezvoltare a spiritului creativ este brainstormingul. El constă în elaborarea mai multor idei pentru soluționarea unei probleme cu participarea tuturor membrilor unui grup.Ideile elaborate de participanți se sriu pe o fișă. Ideile expuse de către membrii grupului nu se critică, oricît de naive ar fi.Cerințele de bază la realizarea brainstormingului sunta. A elabora cît mai multe ideib. A da frîu liber imaginațieiApoi toate opiniile expuse și notate pe tablă (fișă) se parcurg de cîteva ori pînă se selectează ideea care sugerează soluția optimă a problemei.